Capitolul 1.

Flashback
“-Nu te mai vreau, Bella.
-Tu…nu ma mai vrei?”
Sfarsitul flashback`ului.
Deodata, am simtit o durere familiare trecandu-mi prin
intreg corpul cand amintirea scurta lua sfarsit. Inima mea moarta
s-a spart iar milioanele de bucati in care era franta s-au imprastiat
din nou, desi incercam cu disperare sa le tin laolalta.
-Bella, nu-ti mai fa asta!, mi-am spus de nenumarate ori
pana ce bucatile inimii mele au inceput sa se apropie si sa se
lipeasca una de alta pana am reusit si eu sa ma calmez.
Da, ai ghicit, eu sunt Bella Swan Volturi, unul dintre cei mai
valorosi membri ai garzii lui Aro. Am abilitatea de a da foc
obiectelor sau oamenilor si sa blochez puterile fizice sau psihice.
Tocmai de aceea sunt cel mai puternic membru al garzii.
Eram capabila de a tine departe durerea pe care Cullenii mi-
au lasat-o cand au plecat din Forks. Am fugit din Forks imediat ce
ei au plecat lasandu-i un bilet lui Charlie cum ca voi fi bine si ca
imi pare rau ca plec, dar voi fi mult mai fericita acolo unde ma
duc.
Am mers in Italia unde i-am gasit pe Volturi. Le-am cerut sa
ma omoare si ei m-au intrebat de ce vreau sa mor. Le-am spus
povestea mea, ei au discutat problema si au hotarat sa ma
transforme in vampir, Aro era foarte intrigat de faptul ca nu-mi
putea citi mintea, si deci asa am fost transformata.

Capitolul 2
 Au trecut douazeci de ani de cand devenisem un membru al garzii. Cea mai
buna prietena a mea, Lily este si ea un membru al garzii si fusese tranformata ca si
mine la varsta de 18 ani. Puterea ei era de telechineza (abilitatea de a misca obiecte
cu mintea). Era blonda si frumusetea ei rivaliza cu cea a lui Rosalie. Faceam totul
impreuna. Vanam amandoua animale si iubeam cumparaturile.
Da, Bella Swan adora sa faca cumparaturi. Cand am fost tranformata in
vampir, singurul lucru care m-a ajutat sa ies din depresie au fost cumparaturile. Din
moment ce Lily ma taraia prin toate mall-urile, asta ma facea sa imi cumpar tot
felul de tinute. S-a dovedit ca imi placeau foarte mult sedintele de cumparaturi cu
Lily si curand, devenise unul din hobby`urile mele.
Cioc, cioc,cioc.
Am auzit cand Lily a intrat in camera. Era destul de imensa, de doua ori mai
mare decat cea pe care o aveam in casa lui Charlie in Forks. Era varuita in auriu si
patul meu erau de o marime regeasca si avea o patura aurie pe el. Aveam un dulap
unde imi tineam produsele de par si machiajurile, si un dressing imens, dublu decat
cel al lui Alice. Doar gandul la Alice m-a lovit ca o mie de caramizi. Am gonit
amintirea lui Alice si m-am calmat.
Aveam si o baie in camera. Era mult mai mare decat dormitorul si avea cada,
dus si chiuveta din marmura.
-Bella, Aro vrea sa ne vada la el in birou, rapid. A spus Lily.
Am sarit din pat si ne indreptam spre birou. Lily a batut la usa si apoi am
intrat.
Aro ne-a facut un semn cu mana, care ne spune sa luam loc si asta am si
facut. Atunci a inceput sa ne povesteasca de urmatoarea noastra misiune.
-Deci, fetelor am o misiune pentru voi si stiu ca amandoua ati fost antrenate
destul de puternic si aveti si potentialul de a duce la bun sfarsit aceasta misiune.
Misiunea consta in urmarirea pas cu pas a unui anumit cuib de vampiri din Atlanta.
Familia este de opt vampiri. Veti merge in Atlanta si va veti inscrie la liceu acolo.
Aveti intrebari?
-Aro de ce trebuie sa urmarim vampirii astia?a intrebat Lily.
 -Pai tocmai au obtinut un nou membru cu un talent puternic si imi este teama
ca vor continua sa obtina sau sa creeze vampiri cu abilitati speciale pentru a ne
contopi, a raspuns Aro.
Dupa declaratia asta eu si Lily am plecat din biroul lui Aro pentru a
impacheta haine si tot ce ne era necesar de-a lungul sederii noastre in Atlanta.

Capitolul 3
Cand am ajuns in Atlanta, nu era foarte insorit asa ca nu am avut nevoie de
pelerine. Ne-am luat masinile pe care le inchiriasem, adica un Ferrari rosu pentru
Lily si un Lamborghini albastru pentru mine si am gonit pe autostrada catre vila
pentru care platisem. Era mult mai mare decat cea a Cullen`ilor din Forks. Avea
opt dormitoare cu bai conectate intre ele, o sufragerie la etaj si una la parter, doua
bucatarii si o camera de jocuri care continea orice joc inventat. Aveam si o camera
in care vizionam filme cu un ecran urias ca la cinematograf si multe scaune. Restul
serii si al noptii am despachetat si ne-am decorat camerele.
De dimineata, Lily hotarase ca e mai bine sa vanam ca sa nu facem vreo
greseala.
Cand ne-am intors de la vanat tot mai aveam inca trei ore pana la scoala, asa
ca ne-am hotarat sa ne imbracam. Mi-am facut un dus, am folosit gelul meu
preferat de capsuni si am lasat toate grijile sa dispara. M-am spalat pe dinti si mi-
am periat parul de culoarea mahonului. M-am imbracat cu o fusta de jeansi
albastri, era lunga pana la genunchi, O bluza Channel albastra si o geaca de piele
neagra si cizme negre pana la genunchi.
Cand am deschis usa de la camera Lily statea pe peretele opus camereu
asteptandu-ma. Purta ceva similar cu exceptia bluzei care era verde si avea
cizmulitele doar pana la glezna .
N-eam luat gentile si ne-am indreptat in directia liceului cu maina mea. Mai
era jumatate de ora pana incepeau orele. Am mers cu viteza pana aproape de liceu,
iar cand acesta a aparut in raza noastra vizuala am incetinit.
Am parcat aproape de intrarea in scoala. Studentii se plimbau de colo-colo si
vorbeau cu prietenii. Cand eu si Lily ne-am dat jos din masina, toate soaptele au
incetat. Ori se holbau la masina, ori la noi. Oricare ar fi, nu eram prea afectata de
privirile atintite asupra noastra in prima zi de liceu in Forks. Eram obisnuita cu o
asemenea atentie cand mergeam la cumparaturi cu Lily. La scurt timp dupa ce
soaptele au inceput eu si Lily am intrat in biroul secretarei.

Capitolul 4
Din soapte chiar puteam auzi
-Wow ce frumoase sunt!
-Sunt prea perfecte, cu siguranta au operatii estetice.
-Ce mult vreau sa o invit pe bruneta la balul de sfarsit de an.
 De la secretariat ne-am luat orarul si harta scolii. Eram amandoua in clasa a
unsprezecea si aveam doar sportul impreuna.
Am mers repede spre prima mea ora.
Dimineata a parcurs normal cu exceptia privirilor ce devenisera cam
incomode. Am mers catre banca de langa cantina unde trebuia sa ma intalnesc cu
Lily.
A aparut si ea imediat si am intrat amandoua pe usa cantinei. Toata vorbaria
s-a oprit brusc. Am ignorat privirile pe care le primeam si ne-am indreptat spre
zona cu mancare, de unde ne-am luat “recuzita” adica mancarea. Ne-am dus la o
masa din spatele cantinei unde ne-am asezat.
-Oamenii astia incep sa ma enerveze, a spus Lily printre dinti destul de tare
sa aud.
-Si pe mine, am replicat scurt.
Apoi, soapta unui om mi-a atras atentia.
Fetele alea sunt mai dragute decat ciudatii aia palizi.
Ia uite ca vin si aia.
M-am intors repede, si Lily la fel ca sa vedem pe cine trebuia sa urmarim.
Erau vampirii pe care speram cu disperare sa nu-I mai vad niciodata.
Cullenii.

Capitolul 5
Am gemut cand capetele lor s-au intors sa priveasca in directia noastra.
Am privit fiecare fata, expresiile lor erau socate si confuze.
M-am ridicat si am fugit pe usa din spate a cantinei cat de uman puteam si
cand am fost sigura ca nicio privire umana nu era atintita asupra mea am inceput sa
fug cu cata viteza vampireasca aveam eu. Fuga era buna, ma facea sa gandesc mai
limpede.
 M-a facut sa uit de toate intrebarile la care aveam nevoie de raspunsuri. De
ce nu mi-a spus Aro ca trebuia sa ii urmarim pe Culleni? De ce a insitat ca eu si
Lily sa primim misiunea cand stia trecutul meu cu ei?
Dar sirul gandurilor mele era in scurt timp intrerupt de vocile familiare si am
realizat si unde eram. Eram intr-o padure, intr-un fel de poiana si cand m-am intors
i-am vazut pe Culleni. Intr-o clipa Lily aparuse langa mine ca sa-i infrunt.
-Stati departe de ea, a marait Lily la toti. Am mentionat ca si ea ii ura pe
Culleni pentru ce imi facusera mie? In fine.
-Vrem doar sa vorbim cu ea, a spus Alice si apoi m-a pivit cu ochii incarcati
de scuze. Chiar nu aveau pentru ce sa-si ceara iertare, ii iertasem cu prea mult timp
in urma.
-Ati parasit-o, a scuipat Lily nu doar pentru Alice ci pentru toti.
-Lily, am spus si ea m-a privit si a vazut ca ochii mei o implorau sa se
opreasca.
-V-am iertat cu mult timp in urma, nu este nevoie de scuze.
……
-Aro de ce vrei sa ii urmarim pe Culleni? Am intrebat.
-Ah, deci i-ati intalnit?
-Da, dar nu inteleg de ce pe noi ne-ai trimis sa ii urmarim. Si oricum, stii
prea bine ca ei nu sunt o amenintare pentru noi.
-Ei bine, am observat ca esti neferita in toti acesti ani chiar daca te straduiai
sa nu se vada lucrul asta, eu tot stiam. Am decis ca este timpul ca suferinta ta sa se
termine, de aceea te-am trimis la ei. Stiu ca vei rezolva treburile cu ei, iar locul tau
nu e aici. A concluzionat Aro. Ei nu reprezinta nicio amenintare, dar vreau sa fii
fericita.
-Oh, am oftat lamentabil si eram sigura ca Cullenii au auzit discursul lui
Aro.
-Daca Lily vrea sa stea, poate. A spus Aro.
Lily a dat din cap hotarata.
-Da, vrea sa ramana.
 -La revedere si sper sa aud vesti de la tine in curand.
-La revedere, Aro si ne vom auzi curand.
Cand am terminat convorbirea cu Aro, am observat noul membru al familiei
Cullen. Era frumos, inalt dar nu la fel de inalt ca Edward sau Emmett. Era cu doar
cativa centrimentri mai inalt decat Lily si parea sa aiba in jur de 19 ani, dar putea
sa spuna ca are 17 sau 18 ani. Era la fel de construit ca Edward sau Jasper. Avea
un par blond spalacit si ochii lui erau fixati pe Lily si am observat-o si pe Lily ca
facea acelasi lucru.
-Buna, eu sunt Bella i-am spus baiatului necunoscut pentru a sparge tacerea
ciudata.
S-a intors catre mine rupand contactul cu Lily si mi-a raspuns.
-Oh, eu sunt Matt.
-Imi pare bine de cunostinta, Matt.
-Si mie, mi-a replicat ranjind.
-Si eu sunt Lily, a spus ea increzatoare.
Matt a inaintat catre Lily, i-a luat mana usor si a sarutat-o tandru.
-Sunt foarte incantat de cunostinta, Lily.
Eram sigura ca daca Lily ar fi sot om, ar fi rosit atat de tare acum.
Capitolul 6
Eu si Cullenii ne uitam sceptici la cei doi porumbei cum flirtau unul cu
celalalt fara rusine. Am decis sa mergem la vila Cullen`ilor.
Ne-am parcat masinile si am intrat in vila. Casa era mai mare decat cea din
Forks. Ne-au condus catre sufragerie si acolo pe canapea, era Esme nervoasa
asteptandu-si copii. Cand ne-a auzit ca am intrat s-a ridicat in picioare.
-Cum a…a inceput Esme sa spuna dar s-a oprit cand m-a vazut.
Era socata dar si-a revenit repede si s-a grabit sa ajunga la mine. M-a
imbratisat atat de tare ca sunt sigura, daca eram om lesinam cu siguranta din cauza
lipsei de oxigen.
Esme a fost mereu atat de mamoasa cu mine si imi fusese dor de ea. Imi era
dor de imbratisarile ei pline de caldure si de iubire, cuvintele incurajatoare dar
presus de orice de felul ei maternal de a fi.
-Bella, mi-a fost atat de dor de tine, mi-a soptit incet doar pentru urechile
mele. Se cutremura usor din cauza suspinelor.
 Am inconjurat-o si eu cu bratele si i-am spus.
-Si mie mi-a fost dor de tine, Esme.
Cand Esme s-a calmat in sfarsit, am oprit imbratisarea si toata lumea statea
pe canapele in sufragerie.
-Si domnisoara aceasta incantatoare cine e? a intrebat Esme cand ochii ei au
vazut-o pe Lily.
-Eu sunt Lily, incantata sa va cunosc.
-E o placere si pe mine, draga mea. A replicat Esme.
-Pai Carlisle nu va venit acasa decat foarte tarziu, asa ca puteti face ce doriti,
doar sa pastrati curatenia, a spus uitandu-se la Emmett si la Jasper.
Si-au ridicat umerii amandoi inocenti.
Ne uitam la Esme urcand scarile cu gratie si cand nu mai putea sa ne auda,
Alice a izbucnit.
-CINE VREA SA JOACE ADEVAR SAU PROVOCARE?
Eram cu totii cam ezitanti cu privire la sugestia lui Alice, niciodata nu poti
sti ce planuieste piticania, dar pana la urma am fost cu totii de acord.
-Yay, striga ea topaind de colo-colo pana ce Jasper s-a ridicat si si-a pus
mana pe umarul sotiei sale. Alice s-a calmat imediat si l-a luat de mana pe Jasper
cand s-au asezat pe canapea.
-Deci ce mai asteptam? Sa jucam ! a strigat Emmett.
Ne-am asezat in cerc pe podea si am inceput jocul mortii adica adevar sau
provocare.
-Incep eu, a spus Alice si incepuse iar sa sa topaie de la locul ei.
-Bella, am tresarit si m-am ridicat cand mi-a spus numele.
-Adevar sau provocare? M-a intrebat.
Nu vroiam sa par o lasa si sa spun adevara asa ca mi-am ales cu curaj cel
mai negru cosmar al meu.
-Provocare, am spus.
 Toata lumea parea socata apoi m-au privit cu simpatie.
-Te provoc….

Capitolul 7
-Te provoc sa stai sapte minute in dulap cu Edward, a spus Alice cu un
zambet rautacios.
Eram ingrozita si rusinata in acelasi timp. Edward parea multumit de
provocare.
S-a ridicat si a intins mana catre mine. Inca era un gentleman dar inca era si
omul care ma parasise. Totusi, inca il iubeam.
I-am luat mana cu atentie si m-a condus catre dulap. A deschis usa, am intrat
si el m-a urmat.
-Te iubesc, mi-a spus.
-Cum sa ma iubesti? M-ai parasit Edward. Am spus cu toata furia ce mustuia
in mine.
-Era o minciuna, Bella. S-a aparat Edward.
-Ce era o minciuna? Am intrebat confuza.
-Cand eram in padure si ti-am spus ca nu te mai iubesc, a fost o minciuna.
Te iubeam si acum la fel. Sa fiu departe de tine toti anii astia mi-a cauzat multa
durere dar trebuia sa fie asa ca sa nu fii in pericol si sa ai o viata umana, fericita.
Am spus incet uitandu-se in ochii mei. Puteam vedea dragostea de care vorbea el.
Stiam atunci ce am de facut.
 L-am sarutat cu toata iubirea si pasiunea pe care le tinusem in mine atat
timp.Am continuat sa ne sarutam pentru cine stie cat timp pentru ca nu aveam
nevoie de aer, cand cineva a deschis usa.
Ne-am separat imediat si ne-am uitat in sus la opt vampiri foarte fericiti
printre care si Esme cu Carlisle.
I-am luat mana lui Edward si l-am strans nervoasa.
-Oh, buna Carlisle, am spus spargand linistea incomfortabila.
-Buna Bella, a spus Carlisle.
-Ce bine imi pare sa te vad dupa atatia ani, a continuat el politicos.
-Acum ca tot suntem toti imperecheati, ne putem pregati de scoala? A
intrebat Rosalie.
-Stati, toti? Am spus uitandu-ma la mainile imperecheate ale lui Lily si Matt.
-Mda, pai am provocat-o pe Lily sa-l sarute pe Matt, si ei nu se mai opreau.
A trebuit sa-i despartim cu forta. A spus razand Emmett.
-Crede-ma nu a fost usor, a spus Jasper.
Lily si Matt aveau aceeasi expresie rusinata pe fata pe care o aveam eu si
Edward.
Capitolul 8
Eu si Lily ne-am mutat in casa Cullen`ilor in curand. Lily statea in camera
lui Matt iar eu in camera lui Edward.
Doi ani mai tarziu.
Am decis ca trebuia sa ne mutam din Atlanta si singurul loc unde puteam sa
ne mutam la momentul respectiv era Forks.
Cand am ajuns in Forks, Edward a spus ca vrea sa spuna ceva si a inceput
sa-si treaca mainile nervos prin parul bronzat.
-Ce e Edward? Am intrebat nerabdatoare si nervoasa.
-Asteapta, vom fi acolo in curand. A spus.
Eram pe cale sa intreb unde dar m-am hotarat sa tac in timp ce ne indreptam
spre destinatie. Poiana noastra.
Am mers pana in mijlocul ei tinandu-ma strans de mana si a facut ce nu ma
asteptam sa faca. S-a asezat intr-un genunchi, tinandu-ma in continuare de mana si
a scos o cutie mica, neagra de catifea cu mana stanga din geaca. A deschis-o si am
vazut cel mai frumos inel pe care l-am vauzt in toata existenta mea.
Era de aur cu un diamant imens in centru si doua smaralde in jurul pietrei.
Era perfect.
Am fost scoasa din reverie de vocea catifelata a lui Edward.
-Isabella Marie Swan, te iubesc si te voi iubi pentru toata eternitatea. Te
mariti cu mine? M-a intrebat nervos.
Eram extaziata. Ma balbaiam de fericire si bucurie.
 -Da, am replicat intr-un final si am sarit in bratele lui. Simteam dragostea ce
vibra in el pentru mine.
Si am trait fericiti pana la adanci batraneti.