Sunteți pe pagina 1din 29

USAMV FAC.

DE BIOTEHNOLOGII MASTER BIOTEHNOLOGIE I SIGURAN ALIMENTAR

PROIECT METODE MODERNE DE DETECTARE A PATOGENILOR I A OMG DIN ALIMENTE


Anul I, Semestrul II

Cadru didactic: Asist.univ.drd. Catalina Voaide Masterand Raluca Dudescu BUCURETI 2010

METODE MODERNE DE DETECTARE A PATOGENILOR IN LABORATOARELE PRODUCATORILOR DE LAPTE, SUCURI DE FRUCTE, APE MINERALE SI DE IZVOR

Cadru didactic: Asist.univ.drd. Catalina Voaide Masterand Raluca Dudescu BUCURETI 2010

CUPRINS

1. Introducere

2. Importanta detectarii patogenilor pentru managementul sigurantei alimentului in productia alimentara de lapte, sucuri de fructe si ape

3. Aspecte legislative si sanitare

4. Metode moderne de detectare a patogenilor in unitatile de productie si procesare a laptelui, sucurilor de fructe, apelor minerale si de izvor

4.1. Tehnica bioluminiscentei 4.2. Tehnica membranelor filtrante 4.3 Tehnica petrifilmelor

5. Concluzii

6. Bibliografie

1. Introducere

Proiectul Metode moderne de detectare a patogenilor in laboratoarele producatorilor de lapte, sucuri de fructe, ape minerale si de izvor doreste sa aduca informatii practice asupra metodelor moderne de detectare a patogenilor folosite in prezent, pe scara larga, in laboratoarele unitatilor de productie alimentara din Romania.

In mod special se pune accent pe prezentarea metodelor utilizate in practica zilnica a laboratoarelor unitatilor de productie a laptelui, sucurilor de fructe si apelor, prin prisma importantei deosebite pe care o au analiza si controlul patogenilor in aceste fabrici.

Lucrarea este structurata in trei capitole principale, incepand cu prezentarea importantei detectarii patogenilor din perspectiva sigurantei alimentelor, productiei si eficientei economice. Capitolul urmator se concentreaza asupra cerintelor legislative norme microbiologice si sanitare din cele trei subdomenii. In ultima parte sunt prezentate detaliat trei metode moderne, simple, rapide si economice, utilizate in mod curent in detectarea si controlul patogenilor in industria alimentara metoda bioluminiscentei, tehnica membranelor filtrante si tehnica petrifilmelor de la modul de utilizare a lor, tehnica propriu-zisa, pana la avantaje si impactul asupra costurilor.

Proiectul se incheie cu o concluzie finala privind tendintele din domeniu si strategia firmelor producatoare de aparatura si consumabile de laborator, oferind de asemenea informatii despre sursele bibliografice intr-o forma inovatoare, ce usureaza cititorului cautarea.

Imi exprim speranta ca proiectul sa fie util colegilor, reprezentand o lectura practica, interesanta, ce ii va ajuta in integrarea lor profesionala si ii va directiona spre lecturarea unor studii relevante in domeniul tehnicilor de detectare a patogenilor, realizate de cercetatori romani si straini.

2. Importanta detectarii patogenilor pentru managementul sigurantei alimentului in productia alimentara de lapte, sucuri de fructe si ape

In cadrul implementarii si imbunatatirii sistemului HACCP in unitatile de productie alimentare analiza riscurilor si evaluarea gravitatii lor are cea mai mare importanta. Dintre toate riscurile, cele mai importante sunt cele de natura microbiologica, caci prevenirea imbolnavirilor datorate contaminarii cu microorganisme patogene a reprezentat mereu problema principala a specialistilor in domeniul sigurantei alimentelor. In productia industriala de lapte, sucuri de fructe, ape minerale si de izvor determinarea concentratiei patogenilor in produsul alimentar are o importanta cruciala, datorita pe de o sensibilitatii produselor - mediul lichid apos fiind ideal pentru multiplicarea microorganismelor patogene -, riscurilor de imbolnavire, impactului asupra sanatatii publice al unui volum mare de marfuri alimentare livrate catre populatie, iar pe de alta parte valorii economice pe care marfurile alimentare contaminate si retrase din piata o au, efectul negativ asupra fidelitatii consumatorului fata de marca si costurilor asociate neconformitatilor amenzi, transport marfa, oprirea ciclului de productie, operatiuni suplimentare de igienizare, scaderea vanzarilor marcii, etc. De aceea detectarea permanenta a patogenilor si concentratiei acestora pe lantul tehnologic are o importanta vitala atat in asigurarea sigurantei si calitatii produsului alimentar cat si in prevenirea pierderilor pe care o fabrica le-ar putea inregistra.

3. Aspecte legislative si sanitare


Datorita faptului ca siguranta alimentului din punct de vedere microbiologic are un rol foarte important pentru sanatatea populatiei, in anul 2005 a fost emis regulamentul CE nr. 2073/2005, amendat ulterior cu Regulamentul CE nr 1441/2007 al Comisiei Europene din 2007, obligatoriu pentru toti membrii UE. Aceasta norma stabileste criteriile microbiologice pentru produsele alimentare in toate statele membre si ofera o orientare privind caracterul acceptabil al produselor alimentare si al proceselor de fabricatie, manipulare si distributie a acestora, considerand ca utilizarea criteriilor microbiologice ar trebui s fac parte integrant din punerea n aplicare a procedurilor bazate pe principiile HACCP si a altor msuri de control al igienei.C1 Anexa 1 a regulamentului CE 2073/2005 modificat prin 1441/2007 cuprinde 3 capitole Criterii de sigurant a produselor alimentare, Criterii de igien a procesului pentru carne, oua, lactate, peste, legume si Norme pentru prelevarea de probe si pregtirea probelor pentru teste structurate. In capitolului I Criterii de sigurant a produselor alimentare este prezentat un tabel in care sunt definite clar limitele microbiologice pe categorii de alimente, impreuna cu standardele europene ce reprezinta, in domeniul reglementat, metodele analitice de referinta prin care laboratoarele fac determinari ale indicatorilor de calitate microbiologici. Firmele alimentare din toate statele membre ale UE sunt obligate sa monitorizeze produsele realizate si sa se incadreze in aceste limite. Mai jos se prezinta un extras din Anexa 1 a regulamentului 2073/2005.

Trebuie mentionat ca pentru sucuri de fructe si legume nepasteurizate (gata pentru consum) microorganismul patogen urmarit este Salmonella, determinata prin metoda de referinta EN/ISO 6579, necesar a fi absenta n 25 g produs. In capitolul 2 Regulamentul european reglementeaza criteriile de igien ale proceselor, monitorizand patogene pentru toate categoriile de produse, incepand cu cele din carne si terminand cu legumele si fructele, concentrandu-se asupra etapelor din procesul tehnologic in care se aplica criteriul de igiena si actiunile corective in cazul in care rezultatele nu sunt satisfacatoare*C1.

Pentru lapte microorganismele urmarite sunt Enterobacteriaceae determinate la sfarsitul procesului de fabricatie iar la sucurile de fructe nepasteurizate E. coli din determinari in cadrul procesului de fabricatie.

Din punct de vedere sanitar, la lapte se urmaresc in diferite etape tehnologice, de la colectarea laptelui pana la livrarea produsului catre consumatori, urmatoarele microorganisme patogene: - Salmonella, Shigella, Yersinia, Clostridium, Brucella - coliformi si enterococi proveniti din fecalele si tegumentele animalului - Streptomyces, Listeria, bacterii si mucegaiuri provenite din sol - Pseudomonas din furaje, Leuconostoc de pe echipamente, E. Coli enteropatogene, stafilococi (Staphylococcus aureus), s.a, provenite din contaminari. 7

La sucurile din fructe pericolul provine din proliferarea mucegaiurilor pe suprafata fructelor si diseminarea micotoxinelor acestora, impreuna cu contaminarea fructelor datorata diversilor vectori sol, apa, irigatii, insecte cu Yersinia enterocolitica, Listeria monocytogenes, Aeromonas hidrophyla, Campilobacter jejuni, E.coli, Salmonella sp., Shigella sp., Clostridium botulinum, etc. In ceea ce priveste apa de izvor - provenita din surse de suprafata si adancime, aceasta trebuie sa indeplineasca cerintele Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile. Din punct de vedere microbiologic se urmaresc la apa urmatorii patogeni: bacterii coliforme Escherichia coli Enterococi (streptococi fecali) Pseudomonas aeruginosa Clostridium perfringens.

De asemenea se realizeaza obligatoriu monitorizarea numrului de colonii la 22 si 37oC . Pentru calitatea apelor minerale au fost transpuse in Romania directivele europene 80/777/EEC si 2003/40/EC prin HG nr. 760/2001 si HG nr. 2271/2004 care prevad urmarirea coliformilor, streptococilor, clostridiilor si a prezentei Pseudomonas aeruginosa prin analize periodice: Fig 3.1 - Indicatori microbiologici si biologiciH1
------------------------------------------------------------------Nr. Indicatori Volumul probei Limite admise crt. - ml ------------------------------------------------------------------40. Escherichia coli si alti coliformi la 37C si 44,5C 250 absent 41. Streptococi fecali 250 absent 42. Clostridii sulfito-reductoare 250 absent 43. Pseudomonas aeruginosa 250 absent 44. Numar total de bacterii la sursa: - la 37C 1 5 - la 22C 1 20

Azi, toate firmele alimentare din statele membre, inclusiv Romania, sunt obligate sa respecte aceste norme microbiologice stricte. Pe de alta parte, laboratorul de controlul calitatii este constrans de volumul productiei si viteza de procesare a produselor sa se orienteze spre metode de determinare a patogenilor din ce in ce mai precise si mai rapide.

Astfel, in ultimele decenii, companiile producatoare de aparatura si consumabile de laborator au fost la randul lor nevoite sa se orienteze spre noile cerinte si nevoi ale clientilor lor, dezvoltand metode moderne simple, precise, rapide si economice pentru evaluarea incarcaturii microbiene patogene. In capitolul urmator vor fi prezentate doua tehnici moderne larg utilizate de laboratoarele producatorilor industriali de lapte, sucuri si ape din Romania.

4. Metode moderne de detectare a patogenilor in unitatile de productie si procesare a laptelui, sucurilor de fructe, apelor minerale si de izvor

Acest capitol sa va concentra asupra prezentarii a trei tehnici moderne tehnica bioluminiscentei, tehnica membranelor filtrante si tehnica petrifilmelor din perspectiva tehnologiei, metodelor, avantajelor, dezvantajelor dar si al costurilor utilizarii lor.

4.1 Tehnica bioluminiscentei


Metoda determinarii concentratiei de ATP prin bioluminiscenta este utilizata in intreprinderile alimentare deoarece este facila, rapida, simpla, si rentabila.

Prin aceasta tehnica pratic se realizeaza o determinare directa a numarului de microorganisme vii de pe suprafete, avand o limita de detectie de 103-104 celule /mlB4. Desi bioluminiscenta nu este o metoda selectiva pentru patogene, am ales sa o prezint deoarece este o metoda folosita curent in practica firmelor de productie alimentara pentru controlul patogenilor, in urma unor rezultate nesatisfacatoare repetandu-se obligatoriu procedurile de dezinfectie a suprafetelor si utilajelor. Inainte de a incepe testrile pe baz de ATP trebuie determinate criteriile de difereniere a suprafeelor murdare de cele curate, n uniti RLU (Relative Light Units). Acest lucru trebuie fcut n timpul procesului de producie, n momentele n care se cunoate c suprafeele sunt murdare sau curateB2.

Desigur, in prezent exista mai multe sisteme de detectie a ATP prin bioluminiscenta disponibile in diverse forme comerciale:

10

Tabelul 4.1.1 Productorii principali de teste pentru aprecierea strii de igien a suprafeelor prin detectarea ATP-ului prin bioluminiscen*M1

Ne vom referi mai departe la Foto luminometrele HY-LITE si HY-LYTE2 produse de compania Merck i stilourile HY-LiTE Recharge, utilizate in testarea realizata de catre cercetatorii Institutului de Sanatate PublicaN1. Luminometru HY-LITE Merck este un aparat de msurare a cantitii de lumin emis ntr-o reacie de bioluminiscen - figura 4.2.1.

Fig. 4.1.1 Fotoluminometrul HY-LYTE si stilourile HY LYTE recharge

11

Stilourile HY-LITE Recharge sunt cuve concepute pentru utilizare cu luminometrul HY-LITE, continnd reactivi gata de utilizare. Un stilou se compune din: capison detasabil ce contine solutie de umectare tij de culoare alb protejat de capison pentru prelevarea unui volum definit de prob; tija este acoperit la interior cu o substant chimic al crei rol este de a pune n libertate ATP-ul celular, in plus ea mai are rolul de a transfera proba n camera de reactie si de a deschide compartimentul ce contine reactivii; compartiment ce contine o solutie pentru diluarea, neutralizarea si tamponarea probelor compartiment cu reactivi, nchis cu folie de aluminiu; reactivii sunt un amestec de luciferin i luciferaz sub form liofilizat i stabilizat. Stilourile HY-Lite se utilizez mpreun cu tampoane Hy-Lite sterile i libere de ATP. Cu ajutorul stiloului se preleveaza probe de pe suprafata de lucru pe tampoanele sterile se pot preleva proble de pe inox, lemn, plastic, etc . Primele probe sunt de pe suprafete curate respectiv murdare. Dupa prelevarea primelor probe se preleveaza probe din toate punctele ce trebuie monitorizate pe fluxul de productie.

Masurarea este foarte facila: din meniul principal al soft-ului fotoluminometrului se selecteaza modulul dorit - HACCP Plan, Test & Store, Test Only- si se apasa ok. Capacul se deschide automat pentru inserarea stiloului. Dupa scoaterea acestuia si inchiderea capacului aparatul masoara automat bioluminiscenta iar rezultatul apare pe ecran. In memoria aparatului pot fi inregistrate peste 2000 de date, luminometrul avand posibilitatea de a fi conectat la calculator pentru transferul acestora.M1

Fig. 4.1.2 Inserarea stiloului in fotoluminometrul HY-LYTE 2 de la Merck

12

Dupa realizarea masuratorilor se determina valoarea luminiscentei in uniti RLU (Relative Light Units). Rezultatele se obtin in cateva minute deoarece reactia de bioluminiscenta este rapida. In functie de aceste valori se concluzioneaza asupra eficientei procedurilor de igienizare aplicate. De exemplu, in studiul publicat de Revista de Igiena si Sanatate Publica, se pot observa clar diferentele valorilor de luminiscenta obtinute pentru diferite metode de igienizare:

Tabel 4.1.2. Valori ale bioluminiscenei obinute pt suprafee si metode diferiteN1

Avantajele metodei: 1. Metoda bioluminiscentei este simpla, practica, economica si mai ales rapida 2. Tehnic, un mare avantaj al acesteia este ca detecteaza instant, in acelasi timp, prezena reziduurilor alimentare i a microorganismelor. Acesta reprezinta un mare avantaj din punct de vedere al economiei timpului in procesele de productie si operatiunile de igienizare, metoda permitand echipelor ce realizeaza igienizarea

13

sa reia operatiunile in timp util, in cazul in care aceasta nu a fost realizata corect si complet. 3. Trebuie mentionat de asemenea costul metodei, care este unul rezonabil fotoluminometrul hy-lyte 2 de la merck costa aproximativ 5.000 euro iar pretul consumabilelor este accesibil 4. In final, accesibilitatea valorilor masurate, softul prietenos, modulele pentru monitorizarea haccp si posibilitatea transferului datelor face ca aparatul si metoda sa fie una preferata de foarte multe laboratoare apartinand firmelor alimentare.

4.2. Tehnica membranelor filtrante


Tehnica membranelor filtrante prezentata este oferita de Sartorius. Principiul acesteia se bazeaza pe concentrarea microorganismelor patogene din probele lichide pe filtre din acetat de celuloza, urmata de o incubare a acestora pe medii de cultura preformate, imbibate pe cartonase. Practic, un filtru membrana cu o porozitate adecvata este montat pe un suport iar proba de aliment lichid este turnata peste acesta. Astfel microorganismele din proba de control, in integralitatea ei, sunt retinute pe suprafata filtrului prin efectul de separare al membranei acestuia. Inhibitorii de crestere sunt apoi indepartati prin clatire cu solutie NaCl sterila. La filtrare Sartorius ofera posibilitatea tratarii probei prin metoda standard sau prin metoda monitor, dupa cum se arata in figura de pe pagina urmatoare. Filtru membrana este apoi plasat pe un mediu de cultura si incubat. Schimbul de produse nutritive si metabolice are loc prin sistemul poros al filtrului membrana. Coloniile care s-au dezvoltat pe suprafata filtrului in timpul incubarii sunt apoi numarate - manual sau automat - si raportate la volumul probei. Fig. 4.2.1 Numarator manual, semiautomat si automat de colonii

14

Un alt element ce usureaza munca personalului de laborator este folosirea in cadrul acestei metode a cartonaselor pre-impregnate cu mediu nutritiv (CMN): medii de cultura sterile in forma uscata, preambalate in cutii Petri sterile. Dupa umezire cu 3,03,5 ml apa sterila si distilata sau demineralizata, ele sint gata de utilizare. Spre deosebire de mediile clasice in solutie, cartonasele sunt stabile si pot fi depozitate timp indelungat. Folosirea CMN scuteste de asemenea personalul de operatiunile de pregatire a mediilor nutritive si turnarea lor in cutiile Petri, economisind timpul si energia specialistilor microbiologi. Astfel, pentru apa se pot determina, in functie de tipul de mediu si CMN utilizat, urmatoarele patogene*S1: Patogene: Mediu CMN

Ca exemplu de model de crestere, pe un mediu de cultura cu extras de carnepepton si modificat prin adaos de TTC s-au realizat culturi si apoi identificari de Bacilus Subtilis si E. coli din apa de fantana si apa potabila (fig. 4.2.2):

15

Pentru enterococi producatorul exemplifica cresterea pe un CMN Azid (fig 4.2.3):

Folosind aceasta metoda se pot detecta in lapte si sucuri microorganismele:

Patogene Streptococi E. coli si coliforme Samonella sp. Stafilococi din contaminari diverse

Mediu CMN Azid Endo si alte tipuri Wismut Sulfit Chapman-NKS cu manita-sare de bucatarie-rosu fenol

Pentru Salmonella producatorul a exemplificat cresterea pe o proba din ape reziduale (fig. 4.2.4):

16

Iar pentru stafilococii patogeni a folosit un cartonas Chapman-NKS cu manita-sare de bucatarie-rosu fenol pentru detectare (fig. 4.2.5):

La sucurile de fructe, pentru detectarea mucegaiurilor (provenite din utilizarea unei materii prime necorespunzatoare), Sartorius recomanda folosirea unui mediu Wrze fig. 4.2.6: diverse cresteri de drojdii si mucegaiuri.

17

Concluzionand, se poate spune ce avantajele si beneficiile metodei mebranelor filtrante fata de metodele clasice sunt: 1. Precizie de detectare sporita 2. Faptul ca pot fi testate volume de proba considerabil mai mari. Acest efect de concentrare ridica acuratetea detectarii microbiene. 3. Din punct de vedere al rezultatelor cantitative coloniile vizibile pot fi raportate direct la volumul de proba. 4. Filtrele membrana cu coloniile crescute pe ele pot fi arhivate ulterior pentru documentarea testului efectuat. Exemplificarea schematica comparativa a tehnicii membranelor filtrante (fig. 4.2.7):

18

Exemplificarea vizuala a tehnicii de lucru pentru membrane filtrante (fig. 4.2.8):

19

4.3 Tehnica Petrifilmelor

Metodele bazate pe utilizarea Petrifilmelor sunt tehnici simple dar performante, reprezentand o alternativ mult mai eficienta la metodele culturale clasice de testare a patogenilor din alimentele. Petrifilmele prezinta un mediul de cultur specific si selectiv, deshidratat, fixat pe un suport adeziv si acoperit cu o folie din plastic. Prin inocularea probei de lapte, suc de fructe sau apa, ce contine in suspensie organismele patogene, lichidul hidrateaz mediul iar prin termostatare este posibil dezvoltarea microorganismelor. Varietatile comerciale existente in prezent pe piata sunt avantajoase pentru laboratoarele producatorilor de lapte, sucuri si ape, cu ajutorul lor putandu-se face analiza unor grupe de microorganisme de interes mucegaiuri, E. coli si coliforme, enterobacterii, Staphylococcus. Tipurile de Petrifilme sunt mentionate in tabelul 4.3.1 B1: :

20

Tehnica de utilizare a Petrifilmelor n analiza microbiologic este simpl i presupune parcurgerea etapelor prezentate in figura de mai josB1: 1. se dilueaz proba prin diluii decimale pn la o concentraie de celule de aproximativ 104 celule per ml 2. se ridic filmul superior 3. se inoculeaz 1 ml suspensie dintr-o diluie corespunztoare n centrul petrifilmului, aezat pe un suport special 4. se elibereaz filmul superior, care se las s cad liber 5. cu ajutorul dispozitivului de rspndire se preseaz uor deasupra zonei inoculate pentru distribuia uniform a celulelor din suspensie pe toat suprafaa circular a mediului de cultur; 6. se ndeprteaz dispozitivul de rspndire i se ateapt un minut pentru solidificarea mediului; 7. se termostateaz (pachete de pn la 20 Petrifilme) n condiii optime, specifice pentru dezvoltarea microorganismelor analizate, n funcie de recomandrile din instruciunile de utilizare a Petrifilmului.

21

Evalurile statistice, realizate pe baza coeficienilor de corelaie i a pantei ecuaiilor de regresie liniar, ofer certitudini privind fidelitatea rezultatelor pentru principalii indicatori microbiologici i recomand utilizarea Petrifilmelor, ca o alternativ la metodele microbiologice convenionale tip ufc, pentru controlul microbiologic.B2 De exemplu, intr-un studiu comparativ in care s-au realizat analize prin metode clasice si Petrifilme, pe mostre de branza de capra Crottin de catre un grup de cercetatori argentinieni, s-a concluzionat ca exista o foarte buna corelare intre rezultateB3:

Fig. 4.3.2 Regresie liniara numar colonii de bacterii aerobe in branza Crottin. Comparatie intre metoda clasica si Petrifilme. Gabriela Bahrim ne spune in studiul sau ca datele obinute, exprimate ca valori medii, stabilite prin calcul statistic, pentru cinci probe n paralel (n = 5), certific fidelitatea i acurateea analizelor realizate cu Petrifilme, amplificarea preciziei realizndu-se prin asigurarea condiiilor selective de cultivare i interpretare a rezultatelor, ceea ce permite evaluarea corect i distinctiv a speciilor analizate fig 4.3.2:

22

Din studiile realizate de Jordano si colaboratorii sai, care recomanda utilizarea Petrifilmelor ca alternativa la metodele conventionaleJ1, se observa faptul ca Petrifilmele pot fi folosite cu succes pentru determinari de patogeni in medii lichide, in special in industria laptelui si a sucurilor de fructe (in tabel se prezinta valori medii pentru 5 probe in paralel):

23

Tabelul 4.3.2. Rezultatele evalurilor cantitative, prin analiza microbiologic cu Petrifilme, comparativ cu tehnicile culturale clasiceJ1

In urma cercetarilor si analizelor statistice, Petrifilmele au fost validate de organismele de standardizare nationale si internationale pentru utilizarea in domeniul reglementat:

Tabelul 4.3.3: Organizatii ce au validat metoda Petrifilmelor pentru alimente

24

Concluzionand asupra acestei metode, putem spun ca utilizarea ei in laboratoarele producatorilor de lapte, sucuri de fructe si ape prezinta nenumarate avantaje: 1. Este detectata o larga paleta de patogeni E. Coli, coliforme, mucegaiuri, etc 2. Petrifilmele sunt usor de transportat, mobilitatea oferind posibilitatea prelevarii de probe direct de pe flux, fara transportul acestora in laborator 3. Tehnicile sunt simple, mai rapide (timp de analiza redus, rezultat prompt) si mai performante decat cele clasice tip ufc. 4. Din punct de vedere al costurilor, comparativ cu tehnicile culturale clasice, la Petrifilme exista avantajul analizei unui numr mare de probe, ceea ce conduce la eficientizarea lucrului n laborator i reducerea costurilor analizelor. Practic, reprezinta solutia ideala pentru realizarea unui numar mare de teste necesare zilnic producatorilor industriali de lapte, sucuri si ape. a. Studii efectuate n 85 de companii productoare de alimente, privind eficiena economic a tehnicilor de evaluare a calitii microbiologice au aratat c prin utilizarea Petrifilmelor se pot economisi anual intre 99 si 400 de ore de munca ale personalului de laborator 5. Ca avantaj pentru procesul de productie, aplicarea acestor sisteme moderne permite luarea mai rapida a unor msuri corective pe parcursul procesrii i previne comercializarea produsului neconform 6. De asemenea ele sunt bine adaptate nevoilor firmelor alimentare ce au implementat HACCP, avand nevoie de analiza unui numr mare de probe, cu obinerea unor rezultate prompte, obiective ce nu pot fi realizate prin aplicarea metodelor clasice in laboratorul de control microbiologic.

5. Concluzii
Siguranta alimentului este azi mai importanta ca oricand pentru toti actorii economici membrii ai lantului alimentar iar lupta permanenta pentru detectarea si controlul patogenilor si a efectelor acestora ramane constant in centrul atentiei specialistului calitate, mai ales in domenii sensibile, ce implica volume mari de produs, cum este cazul unitatilor de productia a laptelui, sucurilor de fructe, apelor minerale si de izvor. Incercand pe de o parte sa raspunda unor conditii stricte - normative europene, conditiile de igiena a proceselor, inocuitate si calitate microbiologica a produselor - si cerinte ale consumatorilor ce devin pe zi ce trece mai selectivi, iar pe de alta parte constranse de volumul mare de produse realizate, firmele alimentare incep sa se orienteze din ce in ce mai mult spre utilizarea unor tehnici si metode moderne de evaluare a incarcaturii microbiene patogene din alimente. Avantajele aduse de acestea simplitate, rapiditate, eficienta economica, acoperirea unui volum mare de productie, adaptabilitate la sistemul HACCP au facut sa

25

se bucure de succes si popularitate in randul specialistilor de laborator si calitate alimentara, fiind adoptate rapid. Ca o concluzie finala se poate spune ca firmele producatoare de aparatura si consumabile de laborator sunt azi deosebit de inovative, orientandu-si in permanenta strategia de cercetare si dezvoltare spre crearea de noi metode si tehnici de evaluare microbiologica, din ce in ce mai rapide, selective, sensibile si eficiente din punct de vedere economic, in dorinta de a se adapta in permanenta nevoilor clientilor, realitatii industriei alimentare si necesitatilor pietei.

6. Bibliografie
A) Bibliografie lucrri publicate de autori Referin B Evaluarea calitii microbiologice a alimentelor
B1

Autor

Lucrare

Gabriela Bahrim

prin utilizarea petrifilmelor, Buletinul AGIR nr. 3/2003 Rapid methods for food hygiene

B2

Bonaparte C., Upman M. inspection, Encyclopedia of Food Microbiology, vol.3, Academic Press, p.18871895 methods for food hygiene C.E. Budde., R.D. Evaluation of Petrifilm method for enumerating aerobic bacteria in Crottin goat's cheese, Revista Argentina de Microbiologa (2005) 37: 214-216 Biochimia, microbiologia si parazitologia carnii, Ed. Agir, 2006, pag 273-279

B3

Gonzlez, G.B. de Sousa, L.M. Tamagnini,

B4

Ctin Banu

C Metode si tehnici de control ale produselor


C1

Constantin Dumitriu

alimentare si de alimentatie publica, Ed. Ceres, 1980

C2

Chira Adrian, Niculescu Nicolae

Ghid pt managementul sigurantei alimentului cf. principiilor HACCP, Ed. Yes SRL, Bucuresti 2005

26

D
D1

Dan Valentina

Microbiologia alimentelor, Ed. Alma, Galati, 2001

F
F1

Florentina Radoi Matei

Microbiologie industriala, Note de curs, 2006

H
H1

Liana Herascu, Florentina Radoi

Microbiologie speciala, Lucrari practice de laborator, Bucuresti, 2002

I
I1

Ionita Iulia, Laudoniu Anisoara, Nicolau Anca

Ghid de igiena pentru industria laptelui, Ed. Intact, Bucuresti, 2006

J Jordano R. si colab.
J1

Comparison of Petrifilm method to conventional methods for enumerating aerobic bacteria, coliforms, Escherichia coli and yeasts and molds in foods. J. Food Prot., 51, p. 658-662, 1995

N Aprecierea strii de igien a suprafeelor prin


N1

Nicolau A.I., Turtoi M.,

Bioluminiscen, Revista de igiena si sanatate publica nr. 4 din 2008 publicata de Societatea de Igiena si Sanatate Publica din Romania

T
T1

Tofan Clemansa

Microbiologie alimentara, Ed. Agir, 2004, pag 221-224, 247-255

27

B) Bibiografie lucrri fr autori, precedate in text de * Referin Organizaie C Consiliul


*C1

Lucrare

Europei, Parlamentul European

Regulamentul CE nr. 2073/2005 amendat cu Regulamentul CE nr 1441/2007 al Comisiei Europene din 2007, gsit pe site-ul http://eur-lex.europa.eu Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European i

Consiliul
*C2

al Consiliului, din 28 ianuarie 2002, de stabilire a principiilor i a cerinelor generale ale legislaiei alimentare, de instituire a Autoritii Europene pentru Sigurana Alimentar i de stabilire a procedurilor n domeniul siguranei produselor alimentar, gsit pe site-ul http://eur-lex.europa.eu

Europei, Parlamentul European

*C3

Codex Alimentarius

Code of Hygienic Practices CAC/RCP 1-1969, rev. 4, 2003

H
*H1

HG nr. 760/2001 privind calitatea apelor minerale; norma de aplicare

*H2

HG nr. 2271/2004 privind calitatea apelor minerale

L
*L1

Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile

M Hy Lyte 2 System, Merck Microbiology Manual 12th Edition,


*M1

Merck Chemicals

gasite pe site-ul companiei Merck, link http://www.merckchemicals.ro/food-analytics/hy-lite-hygiene-monitoringsystem/MDA_CHEM130100/p_8jWb.s1LU3UAAAEWwMgfVhTm?attachments=PI

Institutul de
*M2

Igiena si Sanatate

Metode de analiza microbiologica a alimentelor si a conditiilor de igiena din unitatile sectorului alimentar, 1995

28

Publica Bucuresti

S
*S1

Sartorius

Catalog Controlul microbiologic al alimentelor, bauturilor si produselor farmaceutice, SC Sartorom SRL

29