Astazi, ABA este recunoscuta pe plan mondial ca fiind un tratament sigur si efectiv pentru autisti.

A fost sprijinita de un numar mare de state si agentii federale, inclusiv de catre U. S. Surgeon General si de catre Departamentul de Sanatate Publica al Statului New York.

Ce este terpia ABA? Terapia este o abordare stiintifica a intelegerii comportamentului si a modului in care acesta poate fi afectat de catre mediul inconjurator. "Comportamentul" se refera la toate actiunile si abilitatile unei persoane, nu doar la proasta purtare, iar "mediul" include toate tipurile de evenimente sociale si fizice care pot modifica sau care pot fi modificate de catre comportamentul unei persoane. Analiza stiintei comportamentale se bazeaza pe legi generale, legate de modul in care functioneaza comportamentul si de modul in care se produce procesul de invatare. De exemplu, un principiu al analizei comportamentale este o intarire pozitiva a lucrului respectiv: cand un comportament este urmat de o "recompensa", acel comportament are sanse sa fie repetat. Datorita zecilor ani de cercetare, domeniul analizei comportamentale a dezvoltat multe tehnici care ajuta la inmultirea comportamentelor folositoare, si a redus numarul celor care perturba procesul de invatare. Analiza comportamentala aplicata (ABA) inseamna folosirea acestor tehnici si principii pentru a aborda probleme importante din punct de vedere social si pentru a determina oschimbare majora de comportament.

Cine poate beneficia de ABA? Metodele ABA au fost folosite cu succes de multi elevi de varste diferite, cu sau fara dizabilitati in diverse contexte. La inceputul anilor '60, analistii

comportamentali au inceput sa lucreze cu copii mici cu autism si tulburari asemanatoare.

De atunci, o gama larga de tehnici ABA au fost dezvoltate pentru construirea abilitatilor folositoare in randul elevilor cu autism de toate varstele. Acele tehnici sunt folosite: in situatii structurate (cum ar fi instruirea formala in salile de clasa), in situatii de zi cu zi mai "naturale", dar si in instruirea fata in fata si de grup.

Acestea sunt folosite pentru a dezvolta abilitati de baza precum privitul, ascultatul si imitarea, precum si abilitati complexe precum cititul, conversatia si intelegerea perspectivei altora.

Copiii peste 4 ani invata lucruri precum abilitati sociale mai bune, anumite abilitati academice si mai important, abilitati de viata. In adolescenta acesti copii invata abilitati deautoajutorare, cum ar fi sa stie sa faca cumparaturi, sa ia autobuzul si sa tina curat si ordine in casa. Pe scurt, ei pot, in multe cazuri, relativ independenti si nu trebuie sa traiasca in institutii specializate. Terapia comportamentala - s-a constatat o imbunatatire a IQ-ului (coeficientul de inteligenta) si a functionarii in societate la 2 ani de terapie inceputa de la varste mici. Metodele folosite in tratamentul autismului infantil sunt :

ABA (Applied Behavioral Analysis) - se bazeaza pe principiul recompensei si are rezultate foarte bune la copiii cu capacitate mare de imitare

TEACCH (Tratament and Education of Autistic and Related Comunication Handicapped Children) - program care foloseste tehnici si metode variate, de inlocuire a comportamentelor incorecte cu altele corecte

PECS - (Picture Exchange Comunication System) - metoda care foloseste pictograme (cartonase desenate) pentru ca un copil fara limbaj sa poata cere ceea ce-si doreste. Utilizarea PECS creste sansele de aparitie a limbajului vorbit la copil

Scopul lor este cresterea comportamentelor deficitare si descresterea celor in exces. Terapia individuala asociata sau nu cu medicatie se face la autistii cu o functionalitate inalta, inteligenta superioara, pentru a preveni depresia ce apare datorita constientizarii faptului ca sunt diferiti de ceilalti.

!!!!!Una dintre cele mai cunoscute, complexe dar si extreme de costisituare

terapii in cazul copiilor cu autism este terapia ABA (Analiza comportamentala aplicata). ABA in traducere inseamna analiza comportamentala aplicata si se refera la analiza autismului strict din punct de vedere comportamental, este o abordare care se bazeaza in principiu si pe factorul practic in care autismul este in fapt o afectiune diagnosticata doar pe baza observatiilor de comportament fara a analiza cauza biologica. Din acest punct de vedere comportamentele autiste se impart in doua mari categorii : comportamente in exces (autostimulare , automutilare , agresiune , hiperkinetism , istericale , comportamente obsesive sau asa numitele stereotipii ) si comportamente deficitare ( limbaj , abilitati sociale, abilitati de joaca , abilitati academice si abstractizari , abilitati de autoajutor si autoservire). Scopul terapiei este de a descreste comportamentele excesive si de a creste si modela comportamentele deficitare.

!!!!!Terapia ABA are doua sectiuni si trei etape :

Sectiunile se refera la metodele de invatare si ele sunt: o sectiune care inseamna programe curente in care copilul este invatat pur si simplu niste lucruri (in cea mai mare parte aproape mecanic), respectiv sectiunea de generalizare in care aceste lucruri invatate se transpun in viata de zi cu zi si care devin parte a sistemului sau de valori. Etapele se refera la modul cum se pune in practica terapia si sunt urmatoarele: 1. etapa de pretratament care presupune o schimbare a comportamentului vis a vis de copil a familiei si mediului inconjurator si care nu reprezinta in fapt decat o ajustare comportamentala a copilului si preluarea controlului asupra comportamentelor acestuia - in general etapa aceasta este facuta de parinti in mediul familiar si se refera exclusive la motivarea copilului sa isi dezvolte anumite abilitati si comportamente si descurajarea copilului de a mentine anumite comportamente negative. 2. etapa de terapie in sine care are o multitudine de programe si care inseamna in fapt invatarea unei multitudini de cunostinte si dezvoltarea tuturor

"comportamentelor deficitare" precum si trecerea acestora in generalizare astfel incat copilul sa poata folosi la modul concret ceea ce invata in programele curente. 3. ultima etapa o reprezinta socializarea si incercarea de integrare in comunitate si in scoala a copilului ; in general aceasta etapa apare dupa o anumita perioada deterapie (6 luni -2 ani) , perioada in care copilul a capatat destule abilitati de viata , sociale si de limbaj astfel incat in momentul in care este integrat intr-o gradinita sa aiba cat mai putine frustrari legate de imposibilitatea lui de a se alinia cu ceilalti copii in acesta etapa copilul se duce la scoala/gradinita cateva ore pe zi insotit de un "shadow" (un tutore special pregatit pentru jobul asta), care il ajuta sa se integreze in comunitate iar in paralel acasa se continua atat programele curente din terapie cat si generalizarea cunostintelor.

In interventiile comportamentale exista trei modele de invatare care pot fi identificate : - conditionarea simpla, - conditionarea operationala, - invatarea prin observatie. Relatia dintre comportamente si mediul inconjurator este descrisa de principiile conditionarii operationale care are 3 componente: 1. Antecedentele - care reprezinta un lucru care s-a intamplat inainte sa apara un anumit comportament la un individ si care ii declanseaza acestuia acest comportament (purtare) 2. Comportamentul (purtarea) in sine pe care un individ o are ca raspuns la antecedent 3. Consecinta - care reprezinta consecinta pe care respectiva purtare/

comportament a unui individ o declanseaza ulterior. Pentru a dezvolta programe care sa schimbe cu succes comportamentele copiilor este foarte important de inteles cum anume influenteaza antecedentele si consecintele comportamentele si cum opereaza acestea. Astfel fiecare consecinta are un efect asupra unui viitor antecedent ...adica daca telefonul suna si nimeni nu ne raspunde la capatul celalalt al firului,dupa cateva incercari cel mai probabil ca o sa ignoram sunatul telefonului sau o sa-l scoatem pur si simplu din priza. In mod usual acesta este tipicul dupa care ne conducem viata si de asemenea este tipicul (antecedent-actiune- consecinta) dupa care invatam oricare dintre noi din mediu. ...la modu lpractic si copii (autisti sau nu) invata dupa acelasi tipic singura diferenta relevanta este aceea ca in cazul copiilor normali consecintele pozitive pot si consecinte pur sociale care pe ei ii bucura, pe cand in cazul copiilor autisti consecintele pozitive sociale (cel putin in prima faza) nu inseamna nimic si nu reprezinta o consecinta neaparat pozitiva pentru ca ei nu o inteleg ca atare.

Cine poate beneficia de ABA?

Metodele ABA au fost folosite cu succes de multi elevi de varste diferite, cu sau fara dizabilitati in diverse contexte. La inceputul anilor '60, analistii

comportamentali au inceput sa lucreze cu copii mici cu autism si tulburari asemanatoare. De atunci, o gama larga de tehnici ABA au fost dezvoltate pentru construirea abilitatilor folositoare in randul elevilor cu autism de toate varstele. Acele tehnici sunt folosite: in situatii structurate (cum ar fi instruirea formala in salile de clasa), in situatii de zi cu zi mai "naturale", dar si in instruirea fata in fata si de grup. Acestea sunt folosite pentru a dezvolta abilitati de baza precum privitul, ascultatul si imitarea, precum si abilitati complexe precum cititul, conversatia si intelegerea perspectivei altora.

Copiii peste 4 ani invata lucruri precum abilitati sociale mai bune, anumite abilitati academice si mai important, abilitati de viata. In adolescenta acesti copii invata abilitati deautoajutorare, cum ar fi sa stie sa faca cumparaturi, sa ia autobuzul si sa tina curat si ordine in casa. Dinozaurii folositi in terapia pentru copii cu autism Dinozaurul se trezete doar dac este mngiat i aude o voce familiar care l ndeamn s deschid ochi i s nceap explorarea. D noroc cu stpnul i apoi, dac i se face cumva foame, ncepe i plnge, iar n cazul n care nu este bgat n seam se supr i se comport ca atare. Este vorba despr e Pleo, dinozaurul de jucrie dotat cu inteligen artificial. Personalitatea acestuia se schimb n funcie de atmosfera n care este crescut i e capabil de mai multe sentimente, precum curiozitate, bucurie, fric sau suprare.

Ce e roboterapia?

Utilizarea roboilor n psihologia clinic i psihoterapie se numete roboterapie i

poate favoriza nvarea unor comportamente adaptative, dezvoltnd interaciunea n cazul pacieniilor. Pentru aceast form de terapie, psihologul Daniel David a achiziionat roboelul Pleo. Acesta are forma unui dinozaur i se comport precum un animal de companie n momentul n care este pornit. Motivul pentru care inteligena artificial de acest gen a luat forma unui dinozaur se explic foarte uor. "Muli pacieni nu suport pisicile sau cinii sau i percep ca pe o ameninare din diverse motive. Din aceast cauz s-au ales animale ntr-un fel neutre, precum dinozauri sau chiar foci". Cum ajut pacienii Utilizarea roboilor n terapia asistat de animale reduce riscul de mbolnviri, crete gradul de siguran i confort i s-a dovedit soluia ideal pentru cei care au o repulsie fa de anumite animale. n cazul celor care sufer de ADHD, dinozaurul care trebuie ngrijit le va capta atenia i i va ine mai mult timp concentrai asupra unui lucru. Copiii care sufer de autism i vor dezvolta capacitatea de atenie cu ajutorului lui Pleo, iar n cazul vrstnicilor, va disprea plictiseala, ntruct trebu ie s aib n permanen grij de el i s i acorde atenie.

Muzica n terapia cu copiii autiti Muzica este o form de comunicare care are efecte linititoare pentru copiii autiti. Deoarece copiii autisti sunt hipersensibili la stimuli externi, ei tind sa aiba o afinitate puternica pentru a asculta muzica si pentru a canta la instrumente muzicale. Cercetarile specialistilor despre influentele muzicii asupra copiilor diagnosticati cu autism au demonstrat beneficiile utilizarii acestei terapii ca mijloc de sprijinire a abilitatilor de vorbire si de mentinere a unui contact vizual mai bun.

Astfel, desi rostesc foarte putine cuvinte sau nu vorbesc deloc, copiii autisti sunt receptivi la muzica, si chiar pot canta. Scopul folosirii muzicii nu il constituie cel de obtinere de performante, ci de a-i invata sa comunice, pentru ca ei au capacitatea de a recunoaste tonalitatile si tind sa aiba aptitudini extraordinare pentru muzica. Copiii autisti sunt deosebiti de talentati in aria muzicii, atat in a canta la un instrument, cat si a fredona. De aceea, pe fondul acestei tehnici se pot construi abilitatile limbajului. Aceasta tehnica a fost studiata intr-o cercetare in care un terapeut a potrivit combinatii de consoane si vocale cu notele muzicale pentru a invata un copil autist sa vorbeasca cuvinte simple cantandu-le.

Prin terapia prin muzica se poate crea un cadru securizat in care copilul invata nu numai sa comunice, dar si diverse sarcini, invata sa respecte reguli sau conventii sociale. De exemplu, daca cel mic nu executa contactul vizual, jocurile muzicale care presupun sa-l priveasca pe terapeut pot ajuta in acest sens. De asemenea, pot fi utilizate instrumente simple, cum ar fi tamburina sau un clopotel, jucandu-te cu ele exact langa capul tau, in fata copilului. in felul acesta, cel mic devine mai confortabil in privinta contactului vizual. Este indicat sa fie cautate cantece apropiate varstei lui pentru a le folosi in a-l ajuta sa invete cuvinte si semnale ale corpului. Pot fi create cantece repetitive pe care copiii sa le invete. in plus, cuvintele cantecului pot crea o modalitate prin care copilul sa-si comunice nevoile sale prin cantec. Un exercitiu ar putea fi ca adultul sa ii cante copilului diverse melodii in timp ce tine in brate o papusa. Cand in cantec se mentioneaza cuvantul somn, adultul sa intinda papusa pe pat, iar cand se mentioneaza trezire, sa salte papusa in aer. De asemenea, cunoasterea unui instrument muzical poate ajuta la construirea stimei de sine, precum si la relaxarea copilului. Important este sa fie observate preferintele muzicale ale celor mici si aceste principii ale terapiei sa fie folosite atat in mediul educational, cat si acasa. Terapia cu delfini

Aceast terapie a luat natere n 1978, n urma muncii de cercetare elaborate de doctorul David Nathanson Delfinii sunt mamifere inteligente i sentimentale. Delfinii domesticii erau bine cunoscui printre grecii antici i romanii de pe malurile Mrii Mediterane, iar meniuni referitoare la ei se regsesc n operele lui Aristotel, Pliniu cel Btrn, Plutarh, Herodot i ale altor scriitori i savani ai Antichitii. Datorit faptului c au structura creierului asemntoare cu aceea a omului, acetia sunt capabili s perceap dresajul prin mngieri. Cu ajutorul inteligentelor mamifere se pot trata boli deosebit de grave, cum este paralizia cerebral infantil, sindromul Down, problemele severe de auz, de vedere, afeciunile coloanei vertebrale etc. Rezultatele ce au fcut nconjurul lumii sunt cele obinute cu copiii autiti. Delfinii permit celor mici s se urce pe spinarea lor, i plimb i le stimuleaz u n comportament pozitiv i vorbirea, diminundu-le totodat stresul. Turgay Uykusuz completeaz: Delfinii notri au la dispoziie un cadru apropiat mediului lor natural, iar acest lucru ajut la meninerea sonoritilor pe care acetia le emit natural, fiind eseniale ntr-o terapie de acest gen. Sunetele pe care aceste mamifere le produc acioneaz ca nite stimuli asupra creierului uman, inducnd schimbri majore n comportamentul copiilor. Am avut n centrul nostru numeroi micui autiti care, pn s nceap terapia, nu scoseser niciun cuvnt, iar dup cteva edine au rostit pentru prima dat mama. Muli au auzit despre faptul c notul n bazin cu delfinii calmeaz spasmele. Mai mult, aceste mamifere sunt de folos att n afeciuni cardiace, ct i n cele ale sistemului osos, dar i n ameliorarea simptomelor depresiei. Delfinii i determin pe oameni s neleag c mediul nconjurtor, persoanele din jur exist pentru a se bucura de ele. Cteva jocuri cu delfinii, cteva mngieri i ajut s nceap o via normal.

Tematic:

1. Analiza comportamental aplicat (terapia ABA) concepte de baz o Discrete trial o Prompt o Modelul ABC (antecedent-comportament-consecin) 2. Psihoterapia cognitiv-comportamental concepte de baz 3. Selectarea, definire i msurarea comportamentului 4. Selectarea i definirea obiectivelor comportamentale n terapie 5. Msurarea comportamentului 6. Evaluarea i analiza schimbrilor comportamentale: prezumii de baz i strategii 7. ntrirea negativ (prin prezentare de stimuli, prin luarea stimulilor) 8. ntrirea pozitiv 9. Descreterea comportamentelor neadecvate fr pedepse: extincia, recompensa difereniat, manipularea antecedentului 10.Motivaia operaional. Controlul stimulilor 11.Dezvoltarea comportamentelor noi: Imitaia, Shaping, Chaining 12.Comportamentul verbal 13.Generalizarea i ntreinerea 14.Autism, sindrom Asperger, ADHD, ADD, ntrziere n dezvoltarea limbajului, retard mental: criterii de diagnostic, simptomatologie, diagnotic diferenial 15.Testarea i evaluarea psihologic (sunt prezentare mai multe teste, modul de aplicare i interpretare) 16.Prezentarea programelor o De achiziie cognitiv o De dezvoltarea a limbajului o De socializare o De autoservire i independen (alimentaia, toaleta, mbrcat, mers la magazin etc) o De conversaie o De contientizare a propriei persoane o De raportare la ceilali i de contientizare a celorlali o De dezvoltare a teoriei minii 17.Selectarea programelor in terapia terapia ABA. Diferene n stabilirea obiectivelor integrrii copiilor autiti nalt funcionali s au cu Sindrom Asperger i a celor cu autism infantil sau cu retard asociat sau cu ADHD 18.Adaptarea programelor 19.nregistrarea datelor n terapie 20.Intervenia asupra autostimulrii i asupra altor comportamente nedorite 21.Ce urmeaz dup terapia ABA? Intervenia psihoterapeutic de susinere i cretere a motivaiei pentru integrare

22.Shadow (umbra) o Definirea termenilor shadow, shadowing; o Abiliti/cunotine necesare umbrei la nceputul lucrului ntr -o grdini/coal; o Definirea atribuiilor educatoarei/umbrei/terapeutului ABA care lucreaz individual cu copilul (comparaie); o Abiliti/achiziii minime necesare copilului cu autism cnd este integrat n grdini; o Obiective generale de atins n coli o Relaia ntre dezvoltarea cognitiv, teoria minii i integrarea social; o Modaliti de prompt la grdin/Dependena de prompt/Reducerea prompului; o Strategii de promovare a independenei i de reducere a stigmatizrii; o Comportamentele neadecvate i modaliti de abordare/Exprimarea furiei i a dezacordului ntr-o manier adecvat; o Sistemul de recompens i aplicarea lui la grdini; o Stabilirea scopurilor i evaluarea atingerii acestora; o Generalizarea la grdini; o nregistrarea datelor o Colaborarea eficient cu educatoarea; o Greeli frecvente n shadowing;
o

23.Terapie Obiectivele tratamentului sunt facilitarea dezvoltarii sociale si a limbajului; diminuarea problemelor comportamentale (comportamentul ritualic,

agresivitatea sau hiperactivitatea); dezvoltarea unor aptitudini pentru functionarea independenta; consilierea familiei. Printre cele mai cunoscute programe de interventie care tintesc ameliorarea sau rezolvarea dificultilor sociale, de limbaj sau comunicare i comportamentale sunt: - Analiza comportamental aplicat - Applied Behavioral Analysis (ABA) A fost dezvoltata de Lovaas si implica un stimul (o sarcina care necesita raspuns) si o intarire pozitiva de fiecare data cand copilul raspunde corect. Cele trei componente principale sunt utilizarea sistematica a tehnicilor

comportamentale; presupune o instruire intensiva cu un specialist, de obicei unu la unu pentru minim 20 ore pe saptamana si un training parental pentru ca parintii sa poata oferi interventie aditionala.

Analiza comportamental aplicat/ applied behavior analysis ABA este o tiin a comportamentului uman. Este un proces de aplicare sistematic a interveniilor bazate pe principiile nvri cu scopul de a mbunti comportamentele adaptative si achiziiile necesare adaptrii la me diu. Analiza comportamental aplicat este o tehnic prin care se evalueaz mediul n care triete o persoana, apoi se fac anumite schimbri cu scopul de a producembuntiri semnificative n comportamentul uman, n sensul adaptrii acestuia la cerinele mediului social. Include observarea direct, analiza funcional a relaiei dintre mediu i comportament. ABA utilizeaz antecedentele i consecinele unui comportament pentru a produce modificri dezirabile ale acestuia. Se bazeaz pe ideea comportamentul uman este influenat de experienele trecute i prezente dar i de structura genetic a individului. Metoda ABA este un studiu terapeutic al comportamentului, manifestat n moduri diferite la copiii cu autism i alte disfuncii asemntoare. n cazul utilizrii terapiei comportamentale aplicate la copiii din spectrul autist, trebuieconsolidat o echip de terapeui, coordonat de un psiholog specializat n terapia comportamental, terapia fcndu-se mai multe ore pe zi (20 30 ore pe sptmn), pentru fiecare terapeut o sesiune fiind cuprins ntre doua i trei ore. Copilul cu autism poate avea comportamente n exces (autostimulare,

automutilare, agresiune, hiperkinetism, comportamente obsesive, comportamente stereotipe) dar icomportamente deficitare (limbaj, abiliti sociale, abiliti de

joac, abstractizri i autonomie personal), scopul terapiei fiind acela de a descrete comportamentele excesive, de a crete comportamentele deficitare i de a modela altele noi. Scopul terapiei este de a preda un numr mare de comportamente adecvate (congnitive, de limbaj, sociale etc.) prin modelare comportamental. Terapia se adreseaz tuturor ariilor de dezvoltare: cogniie, motricitate, social, autonomie, comunicare i limbaj. De asemenea, terapia vizeaz i principalele probleme legate de comportamentele neadecvate. Relaia dintre comportamente i mediul nconjurtor este descris de principiile condiionrii operante care are 3 componente: ANTECEDENT situaia n care a aprut comportamentul respectiv (unde era copilul, cu cine, ce fcea copilul sau ce i s-a cerut s fac, daca a fost ntrerupt din vreo activitate etc.); COMPORTAMENT aciunea ntreprinsa ca reacie la antecedent; CONSECINA ce s-a ntmplat imediat dup apariia comportamentului problem (ex. copilul a nceput s ipe pentru c vrea o jucrie iar mama i -a dat jucria respectiv). Pentru a dezvolta programe care s schimbe cu succes comportamentele copiilor este foarte important de neles cum anume influeneaz antecedentele i consecinele comportamentele i cum opereaz acestea. DE CE ABA? / REZULTATELE TERAPIEI Rezultatele cercetrilor n urma aplicrii ABA arat c dac terapia este nceput devreme nainte de vrsta de 4 ani, este intensiv 20 30 chiar 40 de ore de terapie pe sptmn i este continuat pn la doi ani, ntre 20 si 50% dintre copii pot fi recuperai. Este foarte important de tiut c programul de terapie include: lucrul unu la unu n camera de lucru, integrarea n grdini nsoit de un terapeut, generalizarea abilitilor nvate n camera de lucru un mediul exterior celui familial.

Copiii care ncep terapia ABA dup vrsta de patru ani i pot dezvolta abilitile sociale, anumite abiliti cognitive i, mai important, abilitai de via. i pot mbunti abilitile de autoajutorare necesare, cum ar fi s tie s fac cumpraturi, s ia autobuzul i s in curat i ordine n cas. Pe scurt, ei pot s devin, n multe cazuri, relativ independeni i nu trebuie s triasc n instituii specializate.

!!!!!!!Metoda ABA ajut copilul cu autism n urmtoarele arii:

creste frecventa apariiei comportamentelor dezirabile prin recompensare; nva copilul abilitai noi (pred, prin nvare sistematic i recompensare, abiliti de autoservire, comunicare, relaionare social); menine anumite comportamente necesare adaptrii la mediul social; generalizeaz sau transfer comportamentele dintr-o situaie n alta sau de la un anumit mod de rspuns la altul mai complex (scopul este de a generaliza i transfera tot ceea ce nva in camera de lucru la grdini, coala, mediu social); reduce comportamentele interferante, care pot ngreuna nvarea i relaionarea; modific mediul de nvare pentru ca aceasta s se realizeze ct mai eficient, ins pe termen lung se urmrete ca persoana s se poat descurca n orice situaie. TERAPII COMPLEMENTARE Terapia Logopedic Are ca scop educarea i reeducarea (terapia corectiv) limbajului Att la copii normali, ct i la cei cu diverse deficiene, tulburrile de limbaj survenite din diverse cauze mpiedic nelegerea, recepionarea i transmiterea mesajului verbal. Comunicarea prin limbaj este cea mai important cale de integrare colara i social a copilului. Terapia Ocupaional - este un tratament ce se concentreaz n a ajuta oamenii pentru a dobndi independena n toate zonele de activitate pe care le desfoar. Terapia ocupaional ofer copiilor metode variate, activiti plcute, distractive,

pentru a mbogi deprinderile cognitive, fizice i motorii i pentru a spori ncrederea n sine. Cu ajutorul terapiei ocupaionale, un copil cu probleme n dezvoltare va nva s interacioneze cu membrii familiei i s dezvolte relaii sociale cu ali copii i parteneri de joc. ART TERAPIA (terapia prin art) Art-terapia utilizeaz toate formele expresive: pictura, sculptura, muzica, literatura, poezia, teatrul, i dansul ca mijloace de punere n valoare i mbogire a personalitii fiecruia, ajutndu -l s exprime emoiile profunde i dificultile pe care le ntmpin sau pur i simplu s se dezvolte armonios. Terapia Senzorial Experienele senzoriale includ atingerile, micarea, vigilena corporal, vederea, sunetele, mirosul, gustul i fora gravitaional. Diferenierea ntre acestea poart numele de integrare senzorial. n timp ce procesul integrrii senzoriale se petrece automat i fr eforturi pentru majoritatea, pentru alii, procesul nu funcioneaz adecvat. Efort intens i atenie mare sunt necesare acestor copii pentru ca integrarea senzorial s se petreac, fr o garanie c este eficient. Cnd acest lucru se ntmpl, scopurile nu sunt atinse uor, rezultnd tulburarea de integrare senzorial. Termenul dificult i de nvare are aria de curpindere cea mai mare i se refer att la dificultile grave/specifice/ severe ct i la tulburrile sau dezordinile i chiar simplele oscilaii ale procesului de nvare. Tulburrile de nvare se refer la dificulti care au oarecare constan, au la baz deficite de organizare sau lipsa unor instrumente care asigur nvarea. De obicei,tulburarea corespunde unei incapaciti sau unei capaciti deficitar realizate. Capacitatea este un calificator care descrie nivelul de funcionare cel mai ridicat pe care o persoan l poate atinge la un moment dat. Deficiena (afectarea ) este o pierdere (organic sau funcional ) sau o lips a unei structuri sau funcii .Termenul de dizabilitate este un termen generic pentru afectri,

limitri de activitate i restricii, care denot aspecte negative de interaciune dintre individ i factori contextuali n care se regsete. Sintagma CES (cerine educative speciale) desemneaz necesitile educaionale complementare obiectivelor generale ale educaiei colare, necesiti care solicit O colarizare adaptat particularitilor individuale i/ sau caracteristice unei dizabiliti ori tulburri de nvare, precum i o intervenie specific, prin reabilitare-recuperare corespunztoare n cadrul D.I. academice vom diferenia- dislexia (dificulti n lectur) i disgrafia.

Intervenia specializat n dificultile de nvare 1.Terapia Aprut sub influena modelului medical, se menine i azi att din punct de vedere explicativ ct i m planul aciunii concrete. Exist mai multe tipuri de terapie: - de remediere : presupune refacrea proceselor de nvare deficitare - de corectare : refacerea unor abiliti/ deprinderi de nvare - de compensare : se refer la deficienele grave de nvare i care trebuie s ofere schimbarea cu alte instrumente sau mecanisme de adaptare i nvare

http://ru.scribd.com/doc/35856774/Psihologia-Invatarii-Copilul-Cu-Dificultati-de-Invatare

LUDOTERAPIA IN CADRUL ACTIUNII DE TERAPIE COMPLEXA RECUPERATORIE INTEGRATA

Jocul-invatare si terapie ocupa, deja, un loc bine definit atat in cadrul metodelor de predare-invatare- care urmaresc transformarea rolului profesorului-terapeut, acordand noi posibilitati deficientului mintal, cat si in cadrul metodelor si tehnicilor ce dezvolta capacitatea de observare, analiza si operare cu operatori logici.

Rolul jocului in contextul terapeutic este semnificativ si se structureaza in functie de anumite modele. Vom prezenta, in cele ce urmeaza, un model ce urmareste psihoterapia prin joc longitudinal- incepand de la contextul social-moderator (scoala si terminand cu cel social-integrator). Acest model are ca scop principal-COMPENSAREA PERSONALITATII DEFICIENTULUI MINTAL IN VEDEREA INSERTIEI SOCIALE. Modelul respectiv este divizat in trei compartimente, si anume:

COMPLEXUL PSIHOTERAPIEI PRIN JOC

ACTIUNEA LUDICA SI ORGANIZAREA MINTALA

II DOMENIILE DE APLICARE III

-programele scolare ale disciplinelor prevazute in planul de invatamant pentru deficienti mintal. In cadrul acestui model- profesorul-terapeut va folosi material educativ, in functie de tipul de joc; spre exemplu: imaginile colorate au o importanta deosebita. Intregul proces psihoterapeutic se va desfasura atat in sali speciale de jocludoteca (Gaston Mialaret) saujocoteca (1979, Petre Barbulescu), cat si in sali de clasa- structurate in sistem modular cu scopuri multifunctionale. Aceste sali de clasa sunt impartite in: -sali de studiu; -spatiu pentru ludoteca; -biblioteca scolara; -,,atelier matematic sau alte ,,colturi specializate pentru abilitarea manuala.

3.1.Sistemul de operationalizare- in cadrul ludoterapiei Avand ca punct de plecare obiectivele stabilite de taxonomia lu B.S. Bloom, precum si obiectivele stabilite de taxonomia lui B.S. Bloom, precum si obiectivele stabilite de R. Dogbeh si S. N. Diayel pentru jocuri, cercetatorii din cadrul UNESCO au stabilit sistemul operationalizare al psihoterapiei prin joc, structurandu-l in sapte obiective, in functie de sase categorii de niveluri, dupa cum urmeaza:
NIVELUL informatiilor DE CUNOSTINTE SIMPLE: intiparirea si retinerea

NIVELUL DE INTELEGERE: transpunerea unei forme de limbaj in altul, interpretarea si exploatarea datelor

NIVELUL DE APLICATIE: capacitatea de a aplica principiile, regulile in situatii noi.

NIVELUL DE ANALIZA: analiza unui ansamblu de elemente, relatii dau principii

NIVELUL DE SINTEZA: structurarea (rezumatul, planul, schema, rationamentul) elementelor provenite din surse diferite

NIVELUL DE INTERVENTIE, DE CREATIE. Transferul achizitiilor in operatiilor in operatii creatoare

Creatorii amintiti considera ca jocul solicita aceste obiective, datorita faptului ca diversele categorii de jocuri implica:

a) ACTIVITATILE PERCEPTIVE: contactul senzorial cu obiectul


b) ACTIVITATI SENZORIO-MOTRICE: alergatul, prehensiunea, aruncarea

c) ACTIVITATI VERBALE: antrenamentul vocal, comunicare prin cuvinte/ propozitii

d) DOMENIILE AFECTIVE: alergarea, repulsia, identificarea, reprezentarea diferitelor roluri si statute familiale, scolare, sociale

e) DOMENIILE INTELECTUALE: observatia, descrierea, compararea, clasificarea etc.

f) ACTIVITATILE DE CONSTRUCTIE: care mobilizeaza energie fizica, capacitatile intelectuale si afective, valorificand experienta anterioara

g) ACTIVITATILE DE EXPRESIE CORPORALA si ESTETICA: gimnastica, dansul, teatrul, muzica, decupajul, desenul etc.

In lucrarea ,,Terapia educationala integrata , I. Musu si A. Taflon ne prezinta urmatorul model al actiunii de terapie complexa recuperatorie integrata prin joc:

Modelul actiunii de terapie complexa recuperatorie integrata prin joc:

Contextul socialmodelator

SCOALA

ACTIUNEA INTEGRATA

DE

TERAPIE

EDUCATIONALA

PSIHOTERAPIA PRIN JOC I. PSIHOTERAPIA COMPORTAMENTALA A. Conditionarea pozitiva B.Contraconditionarea

PROGRAME DE INVATARE

Jocuri de conditionare pozitiva Jocuri pentru inhibarea voluntara si a autocontrolului asupra reactiilor motrice Jocuri pentru conditionarea operanta Jocuri cu imagini pentru invatarea prin observare

C.Conditionarea operanta D.Modelarea sau invatarea prin observare II. TERAPIA Pe PSIHOMOTRICITATII r so n a l Iit A. Terapia debilitatii a t e d e c ompens motrice
ata

B.Terapia instabilitatii psihomotrice C.Terapia tulburarilor de realizare motrica

Seturi de jocuri bazate pe principiile si tehnicile terapiei debilitatii motrice. Seturi de jocuri bazate pe principiile si tehnicile debilitatii psihomotrice. Seturi de jocuri bazate pe principiile si tehnicile terapiei tulburarilor de realizare motrica.

III. PSIHOTERAPIA COGNITIVA

A. De preinvatare

1.Jocuri senzoro-motrice:

B. De invatare

C.De postanvatare

a)preliminare, de invatare a gesturilor elementare de formare a comportamentului motor, de imitare a gesturilor adultilor b)de invatare a unor notiuni primare privind proprietatile diverselor obiecte c)de manipulare a materialelor educative d)de formare a structurilor si conduitelor perceptiv-motrice de culoare, forma, orientareorganizare-structurare spatiotemporala 2.Jocuri de natura perceptivmotrica cu scop de compensare. Programul Marianne Frsting 3.Jocuri perceptiv-motrice (Jacques Dubosson) 4.Jocuri-exercitiu (Jean Piaget) 5.Jocuri functionale (Eduard Claparde) 1. Jocuri pentru INVATAREA CONCEPTELOR FUNDAMENTALE 2.Jocuri pentru invatare specifica organizate in sistem (g. Guisenaire, Z.P.Dienes) 1.Jocuri didactice de consolidare, completare a cunostintelor 2.Jocuri de divertisment 3.Jocuri logice 4.Jocuri de societate

D.De dezvoltare

1.Jocuri pentru dezvoltarea atentiei, memoriei etc.

IV. PSIHOTERAPII ALE DEZVOLTARII A. Kinetoterapiaterapie prin miscare

COMP ENSAR E I N T E G R A T O A R E

2.Jocuri pentru formarea reprezentarilor mintale: asociatii, rationamente, combinari. 3.Jocuri pentru formarea operatorilor prelogici, logici la nivelul operatiilor concrete (comparare, asociere, clasificare, scriere), la nivelul operatiilor propozitionale (operatori logici, simboluri, succesiune logica si cronologica, inventivitate, improvizatie, mecanisme combinatorii).

B.Ergoterapia terapia prin munca

1.Jocuri de miscare pentru dezvoltarea capacitatilor motrice 2.Jocuri pentru formarea conduitelor perceptiv-motrice de schema corporala, lateralitate, orientareorganizare-structurare 3.Jocuri pentru abilitatea manuala si formarea gesturilor fundamentale (Alice Descoeudres, Claude Kohler, Denise Rouqus) 1.Jocuri de manipulare 2.Jocuri de constructii 3.Jocuri de asamblare 1.Jocuri grafice: preliminare, de divertisment.

C.Psihoterapia de expresie: artterapia, muzicoterapia de expresie corporala, verbala

2.Jocuri de culoare si forme 3.Jocuri de ritm (programul Delcroze Willems) 4.Jocuri muzicale

(ritm+melodie) V.PSIHOTERAPIA GRUP DE 1.Jocuri cu roluri psihosomatice 2.Jocuri cu roluri psihodramatice 3.Jocuri cu roluri sociale 1.Jocuri de roluri tematice:fonetice, lexicale, gramaticale, semantice 2.Marionetele 3.Jocuri simbolice 4.Jocuri cu rasturnarea rolurilor 5.Jocul in oglinda 1.Jocuri bazate pe sociodrama

A.Psihodrama

B.Psihodrama didactica

C. SOCIOTERAPIA SPATIO-TEMPORALA.

Personalitate integrata

Contextul social-integrator
Pentru exemplificare, prezentam, pe scurt, modul in care se pot valorifica jocurile sub aspectul obiectivelor operationale, in functie de cinci tipuri de joc: functionale, simbolice, cu reguli de constructie, de expresie.

Jocuri functionale 1.Perceptive: -vizual simple

Jocuri simbolice

Jocuri cu reguli

Jocuri de constructie

Jocuri de expresie

1. Afective

1.Cognitive (pe date 1. Fara 1. manipulabile): model: Plastice -scrieri -Creatie

-auditiv stabilirea diferentelor asemanarilor

-incluziuni si cauzalitate structuri temporale -conservare 2.Cognitive (pe

verbale):

spatio-

2.Senzoro-motorii: 2.Identificarea cu un model: -pipait -statistice -familie -profesie

date

2.Cu model: -fara mecanisme de functionare;

2. Verbale

-inregistrare deductie -implicatie

dinamice:kinestezi ce, ritmice, precizie

-cu reducerea operationala a mecanismelo r de functionare; -cu reproducere mai mult sau mai putin fidela a mecanismelo r de functionare; -cu stimularea neoperationa la a mecanismelo r de functionare.

3.Verbale:

3. De 3.Sociale: socializare(reprezentarea unei -repetitii -priza de situatii): rol(alternanta) -fredonari -familiale -verbo-motor: a -scolare comunicarea:inform executa comenzi atii, dirijarea altuia; date, a descrie -sociale actiuni -influenta asupra -clasificare: altuia; -simpla; -dubla; -cu multiple bute 4. Imitatie: -vebale cooperare/competiti e

3.Muzica le

atri

neverbale: imitare a actiunii unui model

Obiective:

Copiii sa fie diagnosticati cat de repede este posibil, in acest demers avem experienta in psihologia clinica de peste 10 ani Sa se intocmesca un plan personalizat in functie de nevoile si punctele forte ale copilului cu nevoi educationale speciale; Copiii cu autism sa beneficieze de terapie comportamentala intensiva terapie ABA. Intocmirea de programe de interventie personalizate si adaptate nevoilor si posibilitatile copilului autist , copilului cu ADHD dar si copiilor cu alte tulburari de dezvoltare; realizarea terapiilor de tip comportamental sau cognitiv comportamentale ABA, cat si TEACCH si PECS. Sa se realizeze o trecere usoara si eficienta catre scoala si/sau catre alte servicii pentru copii; Sa ajutam la dezvoltarea intelectuala si fiziologica a copiilor cu tulburari de dezvoltare ; Punem la dispozite un mediu cald si prietenos asemanator celui familial, ceea ce le ofera copiilor senzatia ca terapia este un simplu joc. Fiecare etapa a interventiei personalizate are ca scop achizitionarea unor abilitati bine determinate si generalizarea lor si in afara spatiului terapeutic.

Analiza

comportamentala

studiaza

deci

comportamentul.

Comportamentul este tot ceea ce o persoana face, incluzand aici activitatile fizice dar si pe cele cognitive, iar analiza comportamentala studiaza evenimentele din mediu care modifica / schimba comportamentul. Pentru a observa modificarea comportamentului, este necesara o definitie comportamentala, de exemplu a invata bine se poate traduce printr -o definitie comportamentala astfel: a avea doar calificativul foarte bine. Defintia specifica exact ce comportament este inteles prin a invata bine.

!!!!!!La baza terapiei ABA sta DT (Discrete Trial) unitatea de invatare

alcatuita din 3 componente: SD (Stimul Discriminativ, adica cerinta), R (Raspunsul copilului), C (Consecinta la comportamentul respectiv) ;

Uneori intre SD si Raspuns se interpune Promptul, apoi se da Consecinta.

De ce? 1. clarifica ceea ce are de invatat copilul atat pentru adult cat si pentru copil. 2. ajuta terapeutul sa fie consecvent 2. usureaza evaluarea progresului si unui colectarea datelor. SD:

Caracteristicile

- trebuie sa fie clar, simplu, neintrerupt, si potrivit niveluilui copilului; - este cerinta, fara adaugiri in plus (numele copilului, uita-te la mine!, fii atent!) ; 3. - se da o singura data apoi se asteapta raspunsul copilului; - poate include prezentarea unui obiect, a unei instructiuni, a unei miscari, sau a unei intrebari; 4. se da la fel de catre toti cei implicati in program.

Caracteristicile unui raspuns R: - raspunsul copilului la cerinta poate fi corect, cand copilul da raspunsul asteptat in 3 5 sec., si se noteaza cu +;

- raspunsul copilului la cerinta poate fi gresit, cand copilul da un raspuns din acelasi program sau din altele dar gresit, sau cand se angajeaza in alt fel de comportamente decat cel asteptat in urma SD-ului, si se noteaza cu non-raspuns, cand nu da nici un fel de raspuns sau cand copilul da un raspuns corect dar dupa cele max 5 sec., se considera a fi raspuns gresit

in

colectarea

datelor,

dar

se

noteaza

cu

0.

Consecinta raspunsului: - negativa = NU! Acest NU trebuie sa fie informational si se da dupa un raspuns gresit, sau un non-raspuns.

- pozitiva = recompensa. Se ofera numai in cazul unui raspuns corect.

Recompensa: Se ofera imediat dupa raspunsul corect;

- Se individualizeaza, in functie de preferintele copilului si se schimba permanent pentru a-si mentine valoarea de recompensa.

- Recompensele se dau in cantitati mai mari pentru raspunsurile independente sau raspunsuri foarte bune, originale, si in cantitati moderate in cazul raspunsurilor promptate. Cu toate ca folosirea unor cantitati mai mari de recompense produc efecte mai puternice, evitati saturatia prin folosirea unor cantitati mai mici si prin varierea recompenselor.

- Recompensele nu trebuie sa-i fie copilului la indemana in nici o alta imprejurare, decat sa-i fie oferite in urma unui raspuns corect. - Recompensele trebuie sa poata fi oferite cu usurinta si rapid. - Alternati recompensele sociale (lauda, imbratisarea) cu cele primare (ciocolata, alunele, kinderul) Promptul (P) : - Este ajutorul oferit copilului, minim dar suficient pentru a indeplini un SD. - Trebuie sa apara in acelasi timp cu SD-ul sau imediat dupa SD. - Terapeutul decide daca ofera P sau nu inainte chiar sa dea SD-ul.

- Pentru un item masterat in MT*, P se da dupa maxim un raspuns gresit. - Pentru un item masterat si in RR*, P se da dupa maxim 2 raspunsuri gresite. - Cu fiecare copil, cu fiecare program trebuie folosit P cel mai adecvat si mai putin intrusiv si care poate fi diminuat treptat.

- Imediat ce s-a introdus un tip de P, trebuie sa avem raspuns la intrebare Cum scap de acest P? Tipuri de P: 1. Fizic: ajutorul fizic oferit pentru a-l face pe copil sa dea un raspuns corect;

2. Prin imitatie: oferirea raspunsului corect o data cu SD, pentru a-l face pe copil da dea un raspuns corect copiind terapeutul;

3. Pozitie/ apropiere: asezarea stimului cerut mai aproape de copil; 4. Imitare verbala: oferirea verbala a raspunsului corect; 5. Stimul inclus: ex. cuvantul rosu scris cu cerneala/culoare rosie; 6. Vizual: folosirea cuvintelor scrise, a cartonaselor, ilustratiilor etc. 7. Overlaping: cand i se da copilului SD pe masura ce acesta indeplineste bucati din el. I se cere sa dseneze o casa prin imitatie: terapeutul deseneaza un patrat, copilul imitat si deseneaza un patrat, terapeutul-un triunghi, copilul-un triunghi etc 8. Modularea vocii:accentuarea unui anumit cuvant dintr-un SD (da-mi cubul rosu) 9. Involuntar, nespecific: gesturi, privire etc.

!!!! Pentru a evita dependenta de P: - nu se ofera recompense puternice ori in cantitati mari pentru raspunsurile promptate;

- evitati oferirea P dupa ce a dat un raspuns incorect / dupa ce au trecut mai mult de 5 sec. / dupa ce ati dat deja consecinta. - Schimbati scopul in cazul in care nu puteti diminua P, decat sa continuati cu acelasi nivel de P. "If a child can't learn in the way that we teach, then we must teach in a way he can learn." Ivar Lovaas

ZECE LUCRURI PE CARE ORICE COPIL CU AUTISM AR VREA SA LE TII: 1. Sunt n primul rnd un copil. Am autism. Nu sunt n mod primordial autist. Autismul este doar un aspect al personalitii mele. Nu m definete ca persoan. Tu eti o persoan cu sentimente, idei, talente sau eti doar gras (supraponderal), miop (pori ochelari) sau nendemnatic. Acestea sunt lucruri pe care le vd mai nti la tine cnd ne ntlnim, dar acestea nu sunt trsturile tale principale. Ca adult, ai un oarecare control asupra felului n care i defineti propria persoan. Dac vrei s subliniezi o anumit trstur personal, poi s o faci fr prea mult efort. Eu sunt nc un copil ce se dezvolt. Nici tu dar nici eu nu tim nc ce a putea realiza. Dac m defineti dup o singur trstur de-a mea, s-ar putea s m subestimezi. i dac simt c tu nu crezi c pot s o fac, rspunsul meu natural va fi de ce s mai ncerc?. 2. Percepiile mele senzoriale sunt dezordonate. Integrarea senzorial este, probabil, aspectul cel mai dificil de neles al autismului, dar este i cel mai important. Aceasta nseamn c imaginile, sunetele, mirosurile, gusturile i texturile care ie i se par obinuite pot fi de-a dreptul dureroase pentru mine. Mediul propriu-zis n care triesc mi se pare ostil. Poate c ie i se pare c sunt retras sau poate agresiv, dar de fapt ncerc doar s m apr, s m protejez. Iat de ce o simpl ieire la supermarket poate fi un calvar pentru mine:

 Auzul meu poate fi foarte acut. O mulime de oameni vorbesc n acelai timp. Difuzoarele anun ofertele zilei. Casele de marcat bipie i trncne, rniele de cafea hrie. Aparatul de feliat carne scrie, bebeluii plng, crucioarele scrnesc, tuburile de neon bzie. Creierul meu nu poate filtra toate aceste zgomote i ajung la suprancrcare. Pot s am un sim al mirosului foarte dezvoltat. Petele de pe tejghea nu prea e proaspt. Domnul de lng noi nu a fcut du astzi. Copilaul din fa are un scutecul murdar. Pe culoarul trei s-au vrsat nite murturi i se spal pe jos cu amoniac. Nu pot s filtrez totul. Deja cred c mi vine grea. Pentru c m orientez pe baza vzului, acesta poate fi primul sim care este prea stimulat. Lumina tubului de neon nu este doar obositoare, dar i bzie. Lumina pare s pulseze i m dor ochii. Aceast lumin care pulseaz se reflect pe diverse suprafee i contururile obiectelor mi par distorsionate spaiul pare c se mic n continuu. Exist i reflexii n ferestre, ventilatoare care se mic n tavan, oamenii sunt n continu micare. Toate acestea mi afecteaz sistemul perceptiv i cel vestibular. Acum nici mcar nu pot s mi dau seama unde m aflu n spaiu. 3. Te rog s faci diferena ntre NU VREAU (aleg s nu fac) i NU POT (nu sunt capabil s fac). Utilizarea vocabularului i a expresiilor lingvistice pot fi adevrate provocri pentru mine. Nu e vorba c nu ascult de instruciuni. Doar c nu pot s le neleg. Cnd m strigi din partea cealalt a camerei, iat ce aud eu: &#$@*^ Marius. %**%$#@ Vino i vorbete cu mine direct n cuvinte simple: Te rog s pui cartea n bibliotec Marius. E timpul s mergem la mas. Aceasta mi spune ce vrei de la mine i ce urmeaz s se ntmple. Acum este mult mai uor pentru mine s fac ceea ce vrei de la mine. 4. Gndesc foarte concret. Aceasta nseamn c interpretez limbajul dup forma literar. Este o situaie confuz pentru mine cnd mi spui ca ai mers ca vntul i ca gndul cnd ceea ce vrei s mi spui de fapt este c ai mers foarte repede. S nu mi spui c ceva este floare la ureche cnd nu e vorba de nici o plant, i vrei doar s mi spui c

aceast sarcin este foarte uor de realizat. Cnd mi vei spune c Rzvan i -a luat picioarele la spinare, voi fi foarte confuz din punct de vedere anatomic. De fapt, poi s mi spui c Rzvan a plecat foarte repede. Idiomurile, sensurile multiple, inferenele, metaforele, aluziile i sarcasmul nu reprezint nimic pentru mine. 5. Te rog s ai rbdare cu vocabularul meu limitat. E destul de greu pentru mine s i spun de ce am nevoie cnd nu cunosc c uvintele care s descrie sentimentele mele. Poate mi este foame, poate sunt suprat, speriat sau confuz, ns nu pot s m exprim cu aceste cuvinte. Fii atent la limbajul corpului meu, dac sunt retras sau agitat, sau chiar i alte semne care i vor transmite ce este n neregul cu mine. Exist ns i o parte opus la cele de mai sus. Uneori pot s vorbesc ca un mic profesor sau ca un star de cinema. Poate c spun pe de rost ntregi texte ce sunt mult prea avansate pentru vrsta mea. Acestea sunt secvene de limbaj pe care leam memorat din lumea nconjurtoare pentru a compensa lipsa mea de limbaj. Aceasta pentru c tiu c se ateapt de la mine s rspund ceva cnd mi se pune o ntrebare. Aceste texte pot s provin din cri, de la televizor, din di ferite discursuri. Acest tip de manifestare se numete ecolalia (repet exact ce aud, papagalicete). Nu prea neleg eu despre ce este vorba acolo. tiu doar c pot astfel s rspund cnd cineva ateapt de la mine o reacie. 6. Pentru c vorbirea e foarte grea pentru mine, m orientez mult cu ajutorul vzului. Te rog s mi ari cum se face ceva mai curnd dect s mi spui. i s fii gata s mi ari de mai multe ori. Repetarea m ajut s nv. Un program zilnic ilustrat mi este de mare ajutor i m orienteaz de-a lungul zilei. La fel ca agenda ta electronic sau telefonul mobil, un astfel de program m scutete de stress-ul de a-mi aminti ce urmeaz, m ajut s trec mai uor la urmtoarea etap, mi permite s mi organizez timpul n aa fel nct s fac ceea ce tu atepi de la mine.

Pe msur ce cresc, o s am n continuare nevoie de acest program ilustrat, dar nivelul meu de reprezentare poate evolua. nainte s pot citi am nevoie de un orar cu desene sau fotografii. Pe msur ce cresc, voi putea utiliza combinaii de fotografii cu cuvinte scrise, iar apoi m voi putea orienta doar pe baza cuvintelor. 7. Te rog s te concentrezi i s m ajui s dezvolt mai curnd ceea ce pot face dect ceea ce nu pot face. La fel ca orice alt persoan, nu pot s m dezvolt ntr-un mediu n care mi se arat n permanen c nu sunt suficient de bun i c ceva e defect la mine. ncercarea unui lucru nou va deveni ceva urt pentru mine cnd tiu c voi fi cel mai probabil criticat, chiar i atunci cnd critica se vrea a fi constructiv. Caut punctele mele tari i le vei gsi. Exist mai multe moduri corecte de a rezolva o sarcin. 8. Te rog s m ajui cu interaciunile sociale. Poate i se pare c nu vreau s m joc cu ali copii. De cele mai multe ori nu tiu de fapt cum s pornesc o conversaie sau cum s ncep s m joc cu ali copii. Dac ai putea s i rogi pe ceilali copii s m cheme s m joc cu ei fotbal sau baschet, poate c voi fi fericit s m altur lor. M descurc cel mai bine la jocurile foarte structurate, unde nceputul i sfritul sunt foarte clare. Nu m descurc s citesc expresiile faciale, limbajul corpului sau emoiile celor din jurul meu. De aceea apreciez dac m ajui n permanen cu privire la ceea ce trebuie s fac din punct de vedere al interaciunii cu ali copii. De exemplu, dac o s rd atunci cnd Emilia cade de pe balansoar, nu o fac pentru c m distreaz ci pentru c nu tiu ce trebuie s fac. nva -m s ntreb n aceast situaie Eti bine Emilia? Te-ai rnit? 9. ncearc s gseti elementele care m fac s fiu agitat. Momentele n care sunt agitat sunt mai suprtoare pentru mine dect sunt pentru tine. Aceste stri apar atunci cnd unul din simurile mele este supra-solicitat. Dac poi s identifici cauza, atunci poi s previi efectele. ine un jurnal al acestor evenimente i al

oamenilor, fenomenelor, ntmplrilor din jurul meu. Vei vedea c de acolo se desprinde o anumit tendin. ncearc s i aminteti mereu c orice form de comportament este o form de comunicare. Comportamentul meu i va spune ceea ce cuvintele nu pot s transmit referitor la percepia mea privind mediul. Dragi prini, inei minte urmtorul lucru: comportamentele care se repet pot avea uneori o cauz medical. Alergiile, problemele de somn sau gastro-intestinale pot avea efecte majore asupra comportamentului. 10. Iubete-m necondiionat. Elimin gnduri cum ar fi Daca ar face mcar . Sau Daca nu ar mai fi aa.. Nici tu nu ai ndeplinit toate ateptrile prinilor ti i nu i-ar fi plcut s i se aminteasc n permanen acest lucru. Nu am ales eu s am autism. Dar ine minte c mi se ntmpl mie i nu ie. Fr sprijinul tu, ansele mele la o via adult ct mai independent sunt foarte mici. Cu sprijinul tu, posibilitile sunt nenumrate. i promit merit efortul. Si, n final, trei cuvinte. RBDARE! RBDARE! RBDARE! ncearc s vezi autismul meu ca o abilitate mai special dect ca o dizabilitate. Privete dincolo de limitri la talentele pe care autismul mi le-a oferit. Este adevrat c nu prea m uit n ochii oamenilor i nu sunt bun la conversaie, dar ai observat c nu mint, nu triez, nu i jignesc pe colegii mei i nu am prejudeci? Dar cu atenia mea i capacitatea de concentrare a putea fi urmtorul Einstein. Sau Mozart. Sau George Orwell. Sau Thomas Jefferson. Ei au avut autism. Rspunsul la boala Alzheimer, rezolvarea enigmelor vieii extraterestre i multe altele vor putea fi rezolvate n viitor de persoane cu autism, ca mine. Tot ce pot s fiu nu se va ntmpla dac tu nu eti fundaia mea. Fii avocatul meu, fii prietenul meu i vom vedea ct de departe pot ajunge.

http://www.2elefanti.ro/02-04-2013-cum-ne-jucam-cu-copilul-cu-autism/