Sunteți pe pagina 1din 21

Implementarea metodei ABC succesul unei metode moderne de management

Rezumat

Prezenta lucrare i propune s evalueze gradul de implementare si consecinele implementrii metodei ABC la nivelul economiei din cele trei state alese drept subiect de studiu: China, oua !eeland i Australia" Progresul tehnologic din ultimele decenii a condus la necesitatea unei unor metode mbuntite pentru calculul costurilor nregistrate de #irme, drept pentru care managementul acestora a apelat la diverse ast#el de metode $sistem tradiional, AB%, ABC&" %etoda ABC s'a dovedit o metod apreciat de muli teoreticieni, care a avut ns di#iculti n a se impune n practic" Prin cercertarea literaturii de specialitate, studiul urmrete implementarea ABC n trei state di#erite din punct de vedere economic" Concluziile studiului indic #aptul c, n aceste state, metoda a #ost un adevrat succes, dei e(ist multe ri in care gradul de implementare este unul #oarte sczut"

Cuvinte cheie: metoda ABC, implementare, oua !eelanda, China, Australia, parado(

Introducere
)n ultimii *+ de ani progresul i schimbrile tehnologice au trans#ormat societatea intr'un univers al incertitudinilor, al resurselor limitate i al rsturnrilor #ulgertoare de situaie" )n aceste condiii, principalul scop a #ost acela de a identi#ica i utiliza acele resurse inepuizabile i de a simpli#ica c,t mai mult metodele de analiza a celor ce se intampl n mediul incon-urtor, n general, i n mediul de a#aceri, n special" )n acest conte(t, managerii apreciaz din ce n ce mai mult un sistem in#ormaional per#ormant care s reprezinte un instrument #iabil pentru a cunoate n orice moment situaia actual a ntreprinderii pe care o conduc, de obicei n comparaie cu cea a pieei pe care activeaz" . surs important de in#ormaii este reprezentat de contabilitatea general, ns n domeniul analizei produciei unei companii, cel mai important instrument este reprezentat de contabilitatea managerial $sau de gestiune&" Prin intermediul contabilitii manageriale se incearc identi#icarea unei pri a soluiei /i eliminarea unei pri a problemei" $Caplan& Contabilitatea manageriala este ins un domeniu vast, cu multe metode i instrumente de control ce sunt mai mult sau mai puin potrivite analizei unei anumite companii" )n acest studiu vom prezenta o mic parte din acest domeniu, i anume metoda de alocare a costurilor numit ABC" Aceasta reprezint un instrument #ormulat de specialiti la mi-locul anilor 01+ $i care nu a su#erit modi#icri importante de atunci ncolo&, care repartizeaz costurile indirecte pe linii de producie" %otivaia alegerii acestui subiect de cercetare const n #aptul ca metoda ABC, pe c,t de #olositoare n analiza e#icacitii produciei, pune mari probleme la nivel de interpretare a datelor elocvente pentru implementarea ei" Apare aici o discrepan ntre teorie i practic care ne'a atras atenia i ne'a determinat s alegem metoda ABC ca subiect de cercetare apro#undat" 2copul acestui articol este de a prezenta implicaiile sale sociale i organizationale, gradul su de implementare precum i evoluia ei de'a lungul anilor" 3in punct de vedere practic, am incercat s evideniem gradul de implementare al metodei ABC n principiu n cele trei ri alese drept obiect de studiu: oua !eeland, Australia i China" %etoda de cercetare este una bazat pe revizuirea literaturii de specialitate din domeniu" 2tudiul de #a se dorete a #i un punct de

plecare pentru cercetarea ulterioar n domeniul implementrii acestei metode de management al costurilor" Paii urmai n cercetare sunt descrii n #igura de mai -os $4igura 5&"

Revizuire literatur de specialitate

Pregtire structur analiz

Colectarea de date relevante

Analiza datelor despre cele trei ri

4ormularea concluziilor studiului

Figura1: Metoda de cercetare

6ucrarea este structurat n dou pri: n prima parte este prezentat conceptul ABC i evoluia sa de'a lungul timpului, iar n cea de'a doua parte este prezentat gradul de adoptare i consecinele implementrii metodei n China, Australia i oua !eeland"

Partea I: O abordare conceptual a ABC

1. Apariia metodei )n ultimul secol, contabilizarea costurilor generale a dat mari btai de cap specialitilor" Primele metode de alocare a costurilor au aprut la nceputul secolului, ns n acea perioad #irmele produceau o gam mic de produse, cu #oarte puine servicii adiacente" Pe msura ce industria a evoluat, s'a simit nevoie de#inirii i aplicrii unei metode de sine stttoare ca instrument pentru alocarea costurilor generale, i aa a aprut nevoia de implementare a unei metode de genul ABC" ABC $engl" 7Activit8 Based Costing9& este considerat de academicieni i specialiti ca #iind una dintre cele mai importante inovaii n contabilitatea managerial din secolul ::" ;na dintre cele mai simple de#iniii ale sale date de'a lungul timpului $apud" <ilton& asociaz ABC cu o procedur n dou stagii, #olosit pentru a aloca cheltuielile generale ctre diversele servicii sau produse" %etoda ABC i are originile n anii 01+ n 2tatele ;nite ale Americii pentru ca mai apoi s se rsp,ndeasc rapid n Canada i =uropa" =voluia implementrii sale este structurat n c,teva etape descrise mai -os" 3upa cel de'al doilea rzboi mondial, cercettorii s'au orientat din ce n ce mai mult ctre gsirea metodei potrivite pentru alocarea costurilor generale, d,nd natere pe parcursul cercetrii lor la contabilitatea bazat pe tranzacii" Primele cercetri au scos la iveala ca volumul de produse nu in#lueneaz cheltuielile generale i ca acestea sunt n mare parte in#luenate de tranzaciile organizaionale $e(" 6ogistica #irmei&, de echilibrarea cererii cu o#erta, de organizarea stocurilor i de schimbrile tehnologice" >oi aceti #actori, numii i 7#abrica ascuns9, au condus la concluzia c contabilitatea bazat pe tranzacii este o metod pra#uit, urm,nd ca doi cercettori, pe numele lor Cooper i ?aplan, s pun bazele unei noi metode de alocare, i anume metoda ABC" 2. Descrierea metodei ABC este o tehnic de contabilitate managerial cu a-utorul creia se aloc costurile indirecte ctre produsele i serviciile o#erite de o companie"

%etoda ABC este compus din dou stagii: in prima #az trebuie identi#icate principalele activiti crora s le #ie apoi alocate costurile indirecte a#erente, iar n a doua etap costurile ast#el alocate trebuie mprite pe #iecare produs@serviciu n parte n #uncie de consumul su de resurse $costuri directe&" 3. Evoluia ABC de-a lungul timpului

Imediat dup teoretizarea metodei, numeroase studii asupra acesteia au aprut in diverse publicaii de specialitate" Ideea alocrii costurilor pe uniti de producie i nu pe tipuri de cheltuieli a #ost #oarte bine'venit in lumea contabilitii manageriale, #apt pentru care ntre anii 5A11'B++C au #ost scrise peste 5"C++ de studii asupra noii metode" 2ingurii critici ai metodei a#late n primii ani de implementare au #ost anni et al" $5A11& i %erchant D 2hields $5AA*&, care erau de prere c alocarea costurilor indirecte nu a-ut n mod necesar la dezvoltarea scopurilor srategice ale unui #irme i c mangerii se pot mulumi n procesul decizional cu in#ormaii mult mai simple" =i erau de prere ca ar #ii #ost mult mai #olositoare in#ormaii mai puin detaliate, dar mult mai precise dec,t cele rezultate n urma aplicrii ABC" %ai t,rziu, metoda ABC nu a mai #ost considerat de anumii specialiti ca o metod de sine stttoare, ci a #ost inclus ntr'o inovaie comple( n domeniul management'ului, denumit 7management de activitate9 $trad" engl"9activit8 management9&, care la r,ndul su este mpr it pe C nivele, aa cum este descris n imaginea de mai -os"

Fig. 1: Cele patru nivele ale managementului de activitate Sursa: Gosselin, 2007

4. Consecinele organizaionale i sociale ale ABC

6a B+ de ani de la prima teoretizare a metodei ABC, e(ist multe voci ce contest relevan a ei in economia actual" .ricare ar #i rspunsul la aceast ntrebare, cu sigurana ABC a in#luen at n mod decisiv contabilitatea manageriala i pe cea de gestiune" )n continuare vom analiza in#luena ABC asupra per#ormanei organizaionale i a contabilitii manageriale"

4.1. Impactul ABC asupra per ormanei organizaionale %uli academicieni au sugerat de'a lungul timpului c ABC impacteaz pozitiv asupra per#ormanei #inanciare a companiilor" >otui, studiile empirice au contrazis n mare parte aceast concepie, d,nd natere unei discordane ntre teorie i practic numit 7parado(ul ABC9"

?enned8 D A##lecE'Fraves $B++5& au ncercat s gaseasc o legtur ntre e#ectele ABC i gradul de implementare al metodei la nivelul companiilor din %area Britanie" =i nu au reuit ns dec,t s accentueze acest parado(: ABC a avut cu siguran un e#ect pozitiv asupra valorii de piaa a companiilor i, cu toate acestea, a #ost aplicat n industrie la o scar redus"

Ittner et al" $B++B& au ncercat s evalueze e#ectele implementrii ABC n relaie cu per#ormana operaional i cea #inanciar a companiilor" 2tudiul lor a indicat ns o corelaie #oarte sczut ntre ABC i per#ormana operaional a #irmelor i una absolut in#im ntre ABC i per#ormana #inanciar $mai e(act asupra ratei de rentabilitate&"

4.2. ABC i trendurile !n conta"ilitatea manageriala >eoriile despre tendinele de asociere la diverse miscri sugereaz ca organizaiile adopt sau respind inovaiile n #uncie de #elul n care acestea din urm sunt privite n cadrul asocierii respective" Aadar, presiunea grupului poate conduce la adoptarea de concepte noi nepotrivite sau la respingerea unor concepte pro#itabile"

Pe aceast tem, Abrahamson$5AA5& descrie doua teorii: teoria bazat pe e#iciena raional i teoria bazat pe trenduri"

>eoria bazat pe e#iciena raional se bazeaz pe evaluarea inovaiilor #cuta de ctre manageri" Potrivit acestei teorii, o inovaie va #i adoptat dac vor #i ndeplinite cumulativ patru condiii $in#ormaia privind e#iciena tehnic a inovaiei este disponibil, e(ist canale cu #lu( de in#ormaie etc&" >otui, dac aceste condiii nu sunt ndeplinite cumulativ, aceast teorie nu se aplic"

Aadar, singura teorie viabil este aceea bazata pe trenduri care sugereaz c o organizaie este mult mai deschis la a adopta un concept nou dac acesta este aplicat cu succes ntr'o alt organizaie" Acest comportament este bazat pe dou tipuri de in#luene: in#luena instituional i in#luena e(ercitat de competitor" )n cazul speci#ic al ABC, presiunile e(ercitate de instituii, specialiti i pro#esioniti sunt in #avoarea adoptrii metodei, pe c,nd cele e(ercitate de competitori pot determina managementul s resping o ast#el de metod"

4.3.

De la conta"ilitatea "azat# pe costuri la management "azat pe costuri

Chiar daca gradul de implementare al ABC este limitat, metoda a impus o nou logic n contabilitatea managerial, d,nd natere de asemenea a unei contabiliti bazate pe client i a analizei pro#itului bazat pe client"

3upa dezvoltarea i implementarea ABC, noile tehnici de alocare a costurilor au #ost e(tinse i ctre servicii, organizaii non'pro#it i instituii publice, precum i n industrii ce nu implic obiective de cost' i aici ne re#erim la client, proiecte, activiti i servicii interne" Ast#el, ABC impreun cu celelalte tehnici de genul target costing, i aplicarea lor in industrii non'productoare au creat cadrul trecerii de la contabilitatea bazat pe costuri la managementul bazat pe costuri"

4.4.

In luena implement#rii ABC asupra conta"ilit#ii manageriale$ activit#ii de consultare i a capacit#ii de !nvaare din cadrul companiilor

Rolul contabililor de gestiune a #ost in#luenat pozitiv, potrivit specialitilor, de implementarea metodei ABC, care se pare c a imbunatatit considerabil imaginea acestora in comparaie cu contabilii generali" )n mod tradiional, contabilii de gestiune se concentrau doar pe metode i

tehnici contabile, pe c,nd cei ce implementeaz metoda ABC trebuie s se concentreze de asemenea i pe analiza proceselor, a activitilor i a inductorilor de cost" 3e asemenea, implementarea metodei ABC a determinat apariia unor echipe mi(te, #ormate din contabili impreuna cu persoane din departamentele 7.peraional9 i 7%arEeting9" $Fosselin, B++G&" ABC a creat cadrul necesar pentru a spori respectul celorlaltor manageri #a de contabili" . alt consecin important a metodei ABC a #ost apariia unei adevrate industrii menite s a-ute companiile n implementarea acestei metode de mprire a costurilor" Aceast industrie a in#luenat n mod considerabil gradul de di#uzare al metodei deoarece un consultant poate determina o companie s aplice sau s re#uze aplicarea metodei" . alt caracteristic a metodei ABC este aceea c presupune ca managerii i contabilii s cunoasc c,t mai multe lucruri despre organizaia n care activeaz" 3ei managementul consider c implementarea metodei ABC poate #i #cuta ntr'un timp #oarte scurt, e(periena celor B+ de ani de la apariia metodei a artat c ABC nu poate #i implementat de pe o zi pe alta, ci mai nt,i toi cei implicati trebuie s aib destul timp la dispoziie pentru a putea #ructi#ica avanta-ele sale" Ignorarea activitii de nvare poate #i e(plicaia pentru care implementarea ABC a euat n multe companii"

Partea a II-a: STUDIU DE CAZ- Implementarea metodei ABC in China !oua Zeelanda "i Au"tralia

1. C%ina #$#$# Implementarea "i %ariabilele ce in&luentea'a adoptarea metodei ABC

=(pansiunea economica in ultimul deceniu a trans#ormat mediul de a#aceri din China intr'unul avansat si dinamic, competitive care a motivate #irmele din aceata tara sa adopte metoda ABC pentru urmarirea costurilor indirect" Buna implementarea a metodei ABC depinde de mai multi #actori precum: structura organizational, cultura organizational" Abilitatea de adoptarea si integrare a unei inovatii poate #i a#ectata de structura organizationala, care reprezinta un #actor important in a #ace cunoscut procesul inovativ si care poate #i clasi#icata intr'o structura mecanica sau organica" pag *" 2tructura mecanicista realizeaza regulile, politicile in timp ce structura organica presupune un sistem de control in#ormal, o#erind in#ormatii s#aturi in loc de reguli, decizii, intructiuni" Prima

structra mentionata este cea care permite implementarea metodei ABC cu usurinta deoarecre odata luata decizia de implementare a unei inovatii administrative, se va apela la toate resursele necesare pentru buna integrare si supervizare a procesului de implementare" %etoda ABC este asociata cu o inovatia administrativa deoarece noi pocese administrative, reguli pot aparea in timpul procesului de integrare a metodei ABC" >inand cont de studiile e(istente putem spune ca e(ista o relatie pozitiva intre succesul implementarii metodei ABC in #irmele din China si structura mecanicista" Centralizarea si formalizarea sunt priviti ca si #actori ce trebuie amintiti datorita impactului pozitiv asupra implementarii metodei ABC in a#acerile din alte tari" Centralizarea presupune concentrarea autoritatii, deciziilor, competelntelor la nivelul cel mai inalt al ierarhiei, ast#el gradul de implementare al metodei ABC este mult mai ridicat in cazul companiilor centralizate" .data ce managerul ia decizia implementarii metodei ABC, procedura este aceeasi ca in cazul organizatiilor mecaniciste si anume se apleaza la toate resursele necesare pentru implementare, scopul anga-atilor devine realizarea implementarii cu success, iar diviiziile de manageri subordonati managerul din var#ul ierarhic, nu pot lua decizii de impiedicare adoptarii metodei" 4ormalizarea se re#era la standardizarea regulilor, procedurilor si politicilor dintr'o companie, care poate asigura succesul implementari metodei ABC intr'o companiei de indata ce decizia a #ost luata de manager" %anagementul activitatii $A%& se poate imparti pe trei nivele: analiza activitatii $AA&, analiza costului de activitate $ACA&, si analiza costului de productiei pe baza activitatilor necesare productiei $ABC& Analiza activitatii si a costului de activitate contureaza caracterictica de inovatie tehnica a managementului activitatii, ca urmare a accentului pus pe procesele si activitatile de producere a produselor sau pe modalitatea prestarii serviciilor" ABC reprezinta caracteristica administrative a managementului activitatii, datorita crearii regulilor, politicilor, proceselor administrative sau chiar a unei noi structuri organizatorice ca urmare a procesului de impementare a metodei ABC" 4irmele al caror grad de #ormalizare este mai scazut si vor sa implementeze metoda ABC trebuie sa adopte analiza activitatii si a costurilor de activitate mai intai, restul venind odata cu adoptarea ABC" Cultura organizationala poate #i privita ca un set de reguli, norme care indreapta oamenii in aceeasi directie, in cazul nostru in directia implementarii cu success a metodei ABC"

Cultura organizational poate #i rami#icata in urmatorii #actori: rezultat, detalii, noutatea si echipa" Outcome orientation de#ineste #aptul ca unele companii acorda o atentie mai mare rezultatelor decat proceselor, atitudine al carei impact este important asupra succesului nivelurilor de management al activitatii" 3escoperirea si recunoasterea importantei acestui sub#actor, 7.utcome orientation9,de catre companii, ar putea determina adoptarea cu usurinta a metodelor costurilor pentru imbunatatirea per#ormantei generale" Atentia pentru detalii de#inite cat de multa importanta acorda o companie pentru precizie si detaliu la locul de munca sau gradul de atentie de care anga-atii trebuie sa dea dovada este crucial pentru succesul oricarei a#aceri" Fradul de atentile al detaliilor este stabilit8 de conducere" Implementarea ABC implica culegerea unui volum mare de date si selectarea adecvata a inductorilor de cost care necesita acordarea atentiei detaliilor" Inovatia presupune detinerea de catre organizatie a unor ipoteze interne, valori, practice de management care #avorizeaza dezvoltarea unor noi idei in produse, procese" Intre implementarea ABC si sub#actorul inovatie e(ista o asociere negativa, inovatia este importanta in stadiul de adoptare al managementului activitatii, si poate impiedica succesul implementarii oricarei activitati, de e(emplu adoptarea metodei ABC" Team orientation presupune crearea unor echipe de munca al caror rezultat ar #i superior rezultatului obitnut in cazul muncii individuale" 2uccesul implementarii metodei ABC presupune munca in echipa pe plan intern si e(tern, #ormarea de parteneriate care imbunatateste procesl operational, sporeste productivitatea si e#icienta, #ormarea de echipe multinationale caracterizate prin oameni cu perspective di#erite, prin comunicarea di#eritelor departemente pentru depasirea problemelor aparute in timpul implemetarii ABC" Intre #actorii: centralizare, #ormalizare, structura organizationala si sub#actorii acestei structuri si succesul implementarii metodei ABC e(ista o relatie pozitiva, singura in#luenta negative este o#erita de sub#actorul inovatie al structurii organizationale, aceasta ipoteza va #i sustinuta de o cercetare bazata pe chestionare" #$#$( Studiu pri%ind in&luenta %ariabilelor a"upra adoptarii metodei ABC

2uccesul implementarii gradului ABC s'a stabilit printr'o chestionare a #irmelor industrial listate la Camera de comert si industrie a Chinei" Intrebarile in numar de 5++ au #ost adresate %anagerului departamentului #inanciar sau unui e(pert contabil care supervizeaza contabilitatea"

3in totalul de 5B* de chestionare primite inapoi, 5* con#irmau neadoptarea metodei ABC, C au #ost incomplete, in #inal ramanand doar 5+H chestionare complete, reprezentand o rata de raspuns de 5+,HI" Pentru #irmele incluse in esantion, ;n numar de H5 de #irme au con#irmat ca au adopta metoda ABC pentru a urmari costurile globale, 5G din totalul raspunsurilor con#irmau #olosirea ocazionala, 5J #irme privesc metoda ABC ca #iind o parte normal a sistemului in#ormational si BA de #irme au declarat integrarea cu success a metodei ABC cu sistemul lor #inanciar si #olosirea e(tensive chiar de managementul superior" &tatistici' (aria"les )rganizational Culture 5" .utcome .rientation B" Innovation *" >eam .rientation C" Attention to details .verall Culture )rganizational &tructure 5" 4ormalization B" Centralization .verall 2tructure ABC &ucces 5" ;ser attitude B" >echnical Characteristics *" Perceived use#ulness in improving user -ob per#ormance C" Impact on .rganizational Process .verall ABC succes %ean *"AG *"B+ C"+C C"+5 *"15 *"AG *"JA *"G1 *"H+ *"H1 *"CG 23 +"AB +"11 +"1J +"1* +"H* +"HH +"G* +"J1 +"1G +"1C +"GH %in 5 5 B B B"+B B B"5+ B"GH 5 5 5 %A: J J J J J J J J J J J

*"HG *"H5

+"15 +"HA

5"HG 5"J*

J J

Kariabila care a avut cel mai mare impact asupra succesului implementarii ABC este reprezentata de caracteristicile tehnice cu un scor de *"H1, la polul opus a#landu'se atitudinea

utilizatorului cu un scor de *"H+" 2corul obtinut in privinta 2uccesului ABC este de *"H1 care presupune un success moderat in #irmele industriale din China" Analizand cei doi #actori, cultura organizational si structura organizational, observam ca in#luenta cea mai mare, scor cel mai ridicat este atribuit variabilei >eam .rientation, urmata de Atentia la detalii si .utcome .rientation$3irectia Rezultatului&, ceea ce inseamna ca #irmele acorda o mare importanta lucrului in echipa" Cel mai slab scor a #ost obtinut de variabila Inovatie, ast#el con#irmandu'se cele prezentate anterior si anume ca Intre inovatie si Implementarea metodei ABC nu este o relatie tocmai pozitiva"

#$($# )radul de implementare a ABC

In China, in cadrul companiei :u Li =lectric Co 63>, adoptarea unor metode care au dat randament in economia din Kest este o atitudine des intalnita" %etoda ABC in cadrul companiei a #ost aplicata in cadrul primului department de productie, ca urmare a dezvoltarii mediului concurential si a presiunii interne din cardul companiei, presiune datorata #olosirii unei metode traditionale de cost care dupa aplicarea metodelor =KA $valoarea economica adaugata& si ?PIs$indicator de per#ormanta, in cazul nostru, a productivitatii& s'a dovedit a #i nepotrivit" 3ecizia de implementarea metodei ABC a avut loc in urma unor studii care au #ost concluzionat ca nevoile companiei :u Li ar #i inteplinite de metoda anterior mentionata" Implementarea metodei ABC a inceput cu un proiect pilot la nivelul primului department de productie cu urmatoarele obiective: stabilirea in#ormatiilor corecte a costurilor a#erente produselor " 6a baza e(ecutiei proiectului se a#la echipa de implementare #ormata din: contabili ai departamentului #inanciar, patru asistenti cercetatori si o echipa de consultant a carui rol a #ost crearea unui model ABC conceptual bazadu'se pe procesele de #abricatie, activitati si costuri ce ulterior au #ost identi#icate pentru toate centrele de cost si termporar repartizate pe numarul de salariati a liniilor de productie"

%anagerii companiei :u Li au decis ca modelul conceptual ABC, mentionat anterior sa #ie integrat intr'un sistem in#ormatizat, intr'o versiune personalizata a so#tMare'ului ABC" Prima versiune creata, cum era de asteptat, a prezentat destule erori, dar ulterior au #ost remediate, ast#el ca lunar se puteau lista rapoarte, iar obiectivul principal de obtinere a unor in#ormatii corecte in privinta costurilor a #ost atins"

#$($($*ariabile ce e+plica ,radul de aplicare al ABC

Intr'o economie cu tendinta de crestere continua datorita pietelor si nevoilor clientilor are un impact neplacut asupra aplicarii metodei ABC" Compania :u Lin in procesul de adaptare a produselor la nevoile consumatorilor s'au lovit de problema actulizarii modelului ABC cu respectivele schimbari ale produselor" In consecinta echipa ABC a decis standardizarea activitatilor si proceselor legate de produse pentru a nu se lovi de 7invechirea9, care in#luenteaza negative corectitudinea si credibilitatea in#ormatiilor rezultate in urma aplicarii ABC"

Credibilitatea in#ormatiilor o#erite de ABC are de su#erit, chiar daca Compania :u Lin a investit in instalarea unor sisteme computerizate avansate pentru automatizarea, monitorizarea si controlul proceselor de #abricatie, in#ormatiile o#erite de acestea nu sunt compatibile cu sistemul ABC" Ast#el ele sunt introduce manual de personalul de la logistica depozitare si veri#icare de catre contabili, si cum greselile pot aparea ca urmare a unor numeroase motive, in#ormatiile o#erite de ABC pot #i a#ectate de unele greseli"

#$($-$Determinantii "ucce"ului implementarii ABC

In#luenta asupra succesului punerii in aplicari si a continuarii utilizarii metodei ABc in cadrul companiei :u Li, s'a datorat abordarii 93e sus in -os9, sustinerea de catre managementul de var# si interesul de invatare si #ormare a personalului de la nivelele in#erioare" >raining'ul -oaca un rol important daca se ia decizia de aplicare a metodei ABC, ast#el ca managerii companiei :u Li au #ost destul de generosi in privinta metodelor de #ormare:prezentari, sesiunni de brie#ing, sedinte"

2. *oua +eelanda

Primele date privind implementarea metodei ABC n oua !eeland au #ost descoperite n urma unui studiu realizat n B++5 $o replic a studiului Innes et al" utilizat n ;?&" 2pre deosebire de studiul din ;? n oua !eeland au rspuns mai puNine #irme la sonda-" =/antionul ales viza contabilii autorizaNi care erau membrii ai Institutului de contabili autorizaNi din oua !eeland /i erau anga-aNi n companii cu mai mult de 5++ de anga-aNi" .rganizaNiile alese pentru sonda- erau societNi comerciale, organizaNii guvernamentale locale, non'pro#it /i ntreprinderi de stat" )n urma acestui studiu s'a constatat c rata de utilizare a metodei ABC era di#erit n #uncNie de sector, ast#el c n cel de producNie era de BJ"J I, non'producNie 51"1 I /i n cel #inanciar doar 1I" 7Cei mai implicaNi n proiectarea sistemului ABC erau contabili proprii ai #irmelor A5"G I, apoi sistemele de oameni ' *+I /i ultimii consultanNii /i personalul de producNie #iecare B1"*I"9$ Oilliam 3"L" Cotton, 2usan %" LacEman, Richard A" BroMn, B++*& ($#$ Scopurile utili'rii metodei ABC 3intre cei care au rspuns la chestionar mai mult de -umtate utilizau un so#tMare mi(t iar restul pachete comerciale specializate" 72istemul median din oua !eeland a #ost creat s coste patru obiecte de cost, #iind bazat pe J activitNi, care au #ost concentrate n H acumulatori de cost /i utilizau J inductori de cost"9$ Oilliam 3"L" Cotton, 2usan %" LacEman, Richard A" BroMn,B++*& Cei care care au adoptat metoda ABC aveau o medie de C,B ani e(perienN n implementarea acesteia" Printre scopurile pentru care se aplica metoda ABC se numr: evaluarea inventarului, preNul produselor sau serviciilor, deciziile de ie/ire a serviciilor@bunurilor, reducerea costurilor /i managementul costurilor, bugetarea, noile producNii /i designul serviciilor, analiza pro#itabilitNii clienNilor, msurarea /i mbuntNirea per#ormanNelor activitNii /i modelarea costurilor" Pentru a observa mai bine diversele scopuri pentru care sistemele ABC au #ost utilizate, importanNa /i succesul #iecrui tip de aplicaNie, datele au #ost structurate ntr'un tabel" 2C.P Reducerea costurilor /i managementul costurilor PreNul poduselor@serviciilor %surarea /i mbuntNirea per#ormanNei avtivitNii %odelarea costului Bugetarea Analiza pro#itabilitNii clienNilor 3eciziile de ie/ire a servicilor /i produselor oi producNii /i design'ul serviciilor =valuarea inventarului ;>6I!A>.RI umar I CH GH"G CG G1"* C5 C* CG B1 *H B1 5J H1"* G5"G G1"* CH"G H+ CH"G BJ RA>A 3= I%P.R>A >A %=3I= C"B C"J C"5 C"5 C"5 *"H C *"G *"C RA>A 3= 2;CC=2 %=3I= *"A C"5 *"A C"* C C"5 *"A *"H C"B

Alte aplicaNii >otal succes

@A C

,Oilliam 3"L" Cotton, 2usan %" LacEman, Richard A" BroMn, B++*&

($($ ABC importan. /i "ucce" )n oua !eeland succesul metodei a #ost evaluat pe o scara de la 5 la J cu nota C /i C1 din JH de #irme au considerat c investiNiile #cute n aceast metod au #ost din punct de vedere #inanciar bene#ice pentru organizaNiile lor" Cea mai important variabil care a contribuit la succesul metodei ABC a #ost suportul managementului de top /i nu participarea contabililor la proiectarea sistemului ABC" Ca o paralel av,nd n vedere c acest studiu este o replic a celui realizat n ;?, pot spune c sistemul ABC din oua !eeland n comparaNie cu cel din ;? este mai puNin comple(" 4irmele care au participant la studiul din oua !eeland sunt mai mici dec,t cele din %area Britanie, ast#el c putem avea n vedere c dimensiunea #irmei ar putea #i o variabil e(plicativ n ceea ce prive/te succesul metodei ABC deoarece di#er resursele necesare" 2ectoarele n care a #ost adoptat metoda ABC sunt di#erite, n %area Britanie predomin cel #inanciar iar n oua !eeland producNia" Pe baza lipsei comple(itNii sistemului n oua !eeland mai mult de H+I #olosesc metoda ABC aplicabil n toate domeniile /i mai mult de trei s#erturi din totalul utilizatorilor o #olosesc ca sistemul lor unic al costurilor" AplicaNiile cele mai #recvente au #ost pentru reducerea costurilor, de stabilire a preNurilor, de msurare /i mbuntNire a per#ormanNei, modelarea costurilor /i bugetarea $G1I din utilizatori&" Ambele Nri au avut un succes similar n aplicarea sistemului ABC"

3. Australia )n Australia , ca /i n %area Britanie /i oua !eeland au #ost realizate studii n ceea ce prive/te rata de punere n aplicare a metodei ABC" )n urma unui studiu realizat n 5AAG a rezultat c 5B I dintre marile #irme de producNie utilizau metoda ABC" ;n alt studiu realizat n 5AA1 raporta o rat de adoptare /i utilizare a metodei ABC de JH I" -$#$ Succe"ul metodei ABC )n 5AAA $Anderson and Poung & un nou studiu a scos n evidenN c succesul implementrii metodei depinde de #aptul c se realizeaz n mai multe etape" Pe baza acestei concluzii pot #i identi#icate /ase etape ale implementrii: 5" Iniierea ' etapa de nceput n care are loc analiza de #ezabilitateQ

B" Ado tarea este a doua etap /i se bazeaz pe decizia managemetului n ceea ce prive/te investirea unei anumite cantitNi de resurseQ *" Ada tarea ' au loc anumite procese ca de e(emplu analiza activitNii societNii /i a inductorilor de cost" 2unt considerate valabile in#ormaNiile o#erite de metoda ABC dar nc nu sunt utilizate n luarea deciziilor"Q C" Acce tarea este prima etap n care in#ormaNiile date de metoda ABC sunt utilizate ocazional de managemet n luarea deciziilorQ J" Introducerea !n rutin" este o etap de maturitate, in#ormaNiile #ac parte din sistemul de in#ormaNii /i se apeleaz n mod obi/nuit la ele pentru luarea deciziilorQ H" Integrarea utilizarea in#ormaNiei se e(tinde /i este integrat n sistemul #inanciar primar" ;n alt principiu ar #i c n determinarea succesului metodei ABC pot #i luate n calcul mai multe variabile" Ca de e(emplu 7atitudinea utilizatorului, caracteristici tehnice, utilitatea perceputa ca dezvoltare a per#ormantei muncii /i impactul proceselor organizaNionale" $%cFoMan, 5AA1&9 $2uzanne B8rne, =rle 2toMer, Paula >orr8, B++G& 1. Atitudinea utilizatorului Av,nd n vedere c mediul de a#aceri din ziua de azi se caracterizeaz printr'o continu dezvoltare tehnologic /i diversitate mai mare de produse, un sistem care o#er in#ormaNii legate de cost e(acte /i relevante ce stau la baza deciziilor pe term scurt /i lung reprezint un avantapentru utilizatori" Ast#el c atitudinea utilizatorului #aN de implemetarea metodei ABC trebuie s #ie pozitiv" 2. Caracteristicile te%nice )n comparaNie cu metoda tradiNional, metoda ABC #urnizeaz in#ormaNii despre cost mai precise,mai #iabile /i pe o perioad mai mare de timp ceea ce u/ureaz luarea deciziilor" 3. -tilitatea perceputa ca dezvoltare a per orman.ei muncii 7Perceperea utilitNii a #ost de#init de 3avis $5A1A& ca #iind gradul n care o persoana consider c utilizarea unui sistem special, ar mbuntNi per#ormanNa muncii ei sau lui"9 $2uzanne B8rne, =rle 2toMer, Paula >orr8, B++G& ;tilizatorii au a-uns la concluzia c aceste sisteme de suport a deciziei au produs schimbri pozitive n activitatea lor, av,nd n vedere c atribuirea costurilor produselor cu precizie /i #iabilitate i a-ut s nNeleag /i s evalueze mai u/or modul n care sunt utilizate resursele n societate n #urnizarea de rezultate strategice" 4. Impactul asupra proceselor organiza.ionale

Aceast metod este considerat un #urnizor de in#ormaNii ce 7subliniaz ine#icienNele, dezvolt,nd o concentrare n reducerea risipirilor /i mbuntNirea productivitNii"9 $2uzanne B8rne, =rle 2toMer, Paula >orr8, B++G& Av,nd n vedere c metoda ABC #urnizeaz in#ormaNii despre toate activitNile, utilizatorii sunt pregtiNi s se concentreze mult mai bine pentru a atinge scopurile organizaNiei" Pe baza variabilelor de mai sus s'a realizat un studiu n anul B+++" 2'au trimis chestionare ctre HG de manageri ale unor ntreprinderi cu activitNi di#erite, ca de e(emplu producNie, educaNie, televiziune" Chestionarul era structurat n patru prti av,nd n vedere c trebuiau evaluate patru variabile ce in#luenNeaz succesul metodei ABC" )n urma acestui studiu s'a constatat c e(ist o atitudine pozitiv a utilizatorilor #aN de sistemul ABC" In#ormaNiile o#erite de aceast metod sunt mai precise, accesibile /i u/or de nNeles" 2istemul ABC a #ost perceput ca #iind util n mbuntNirea per#ormanNei muncii /i a proceselor organizaNionale" Pe l,ng variabilele de mai sus mai sunt /i altele care pot asigura succesul metodei ABC ca de e(emplu satis#acNia anga-aNilor, evaluarea managementului sau mbuntNiri la dolar" )n B++C s'a realizat un alt studiu de ctre Baird et all n care au #ost intervievate C++ de societNi alese la nt,mplare /i a avut ca rezultat o rat de G1 I n ceea ce prive/te utilizarea metodei ABC" 7 =i au sugerat ca e(plicaNie a ratelor sczute obNinute nainte, re#eritoare la adoptarea metodei Rnt,rzierea contabilitNii0"9$2uzanne B8rne, =rle 2toMer, Paula >orr8, B++G&

Conclu'ii
%etoda ABC este considerat una dintre cele mai importante inovaii din contabilitatea managerial din secolul ::" %a-oritatea studiilor evideniaza atractivitatea metodei la nivel conceptual" >otui, e(ist numeroase cazuri n care conceptul nu a #ost aplicat cu succes din pricina lipsei de programe de educare a personalului companiilor pentru o interpretare optim a rezultatelor ABC"

)n cele din urm, 7parado(ul ABC9 $Fosselin, B++G& persist: n ciuda includerii ABC n toate manualele de contabilitate managerial i a numeroaselor articole i studii despre aceast metod, multe #irme nc nu au aplicat ABC, iar c,teva din cele care au nceput implementarea metodei au renunat ntr'un #inal" Cu toate acestea, e(ist trei state n care ABC s'a dovedit a #i un succes at,t la nivel conceptual c,t i la nivel practic: Australia, oua !eeland si China" Pe baza studiilor de mai sus putem observa c implementarea metodei ABC n aceste state reprezint i o Nint n permanent mi/care" Av,nd n vedere c utilizatorii metodei au #ost multumiNi, reiese c in#ormatiile e(trase din sistemul ABC sunt adecvate pentru a #i utilizate la mbuntNirea per#ormanNei organizaNiei"

Bi"liogra ie
5" B8rne, 2", 2toMer, =", >orr8, P" $B++G&, Activit8 Based Costing Implementation 2uccess in Australia, A#$A% &Australian and #e' $ealand Academ( of %anagement): %anaging Our Intellectural and Social Ca ital* Conference, 28dne8 B" Caplan, %anagement Accounting: Conce ts And Tec+ni,ues, disponibil la http:@@classes"bus"oregonstate"edu

*" Caraiani, C", 3ascalu, C", 6ungu, I", Fuse, R" $B+5+&, Conta-ilitate %anagerial"* Te+nologii conta-ile integrate de ra ortare i decizie, =ditura A2= C" Cotton, O", LacEman %", BroMn, R" $B++*&, ote on a eM !ealand replication o# the Innes et al" ;? activit8'based costing surve8, %anagement Accounting .esearc+, 14$ p" HG'GB J" Fosselin, %" $B++G&, A .evie' of Activit(*/ased Costing: Tec+ni,ue, Im lementation, and Conse,uences0 In: <opMood, A", Chapman, C", 2hields, %" $eds"& 1and-oo2 of %anagement Accounting .esearc+, p" HC5'HG5 H" 6iu, 6", Pan, 4" $B++G& >he implementation o# Activit8'Based Costing in China: An innovation action research approach, T+e /ritis+ Accounting .evie', 3/, p"BCA'BHC G" !hang, Pi 4ei, Isa, Che Ruhana $B+5+&, Activit(*/ased Costing Succes Im lementation in C+ina: T+e 3ffect of Organizational Culture and Structure, disponibil la http:@@apiraB+5+"econ"us8d"edu"au@con#erenceSproceedings