Sunteți pe pagina 1din 23

John C.

Maxwell
Dezvolt Liderul Din Tine
CUPRINS:
Introducere 1. Definiia conducerii: influenTa 2. Cheia ctre arta conducerii: prioritile . Cea !ai i!portanta co!ponenta a conducerii: inte"ritatea #. Te$tul funda!ental al conducerii: crearea unei $chi!%ri po&iti'e (. Cel !ai rapid !od de a c)*ti"a conducerea: re&ol'area pro%le!elor +. Plu$ul de e,cepie al artei conducerii: atitudinea -. De&'oltarea celei !ai de pre a'eri: oa!enii .. Calitatea indi$pen$a%ila a artei de a conduce: 'i&iunea /. Preul conducerii: autodi$ciplina 10. Cea !ai i!portanta lecie 1n 1n'area !e*te*u"ului conducerii: for!area per$onalului de conducere. 2pilo".

INTR3DUC2R2. Cred ca nu 'oi uita niciodat acel !o!ent. inea! o conferin de$pre $u%iectul pe care il trate& 1n acea$ta carte 4 5rta de a conduce 6 *i toc!ai lua$e! o pau&a de un $fert de ora. Un %r%at pe nu!e 7o% $8a npu$tit $pre !ine *i !i8a $pu$: 9:i8ai $al'at cariera; <i !ulu!e$c din tot $ufletul=. S8a 1ntor$ $a plece> dar eu l8a! oprit *i l8a! 1ntre%at: 9Cu! adic 9i8a! $al'at cariera?9. :i8a r$pun$: 95! cinci&eci *i trei de ani *i de *apte$pre&ece ani a! o funcie care cere talent de lider. Pana nu de!ult !8a! &%tut> con*tient ca nu a'ea! nici o aptitudine 1n acea$ta pri'in *i ca %tea! pa$ul pe loc. 5nul trecut a! participat la $e!inarul tau pe te!a artei de a conduce> *i a! 1n'at o $erie de principii pe care le8a! aplicat i!ediat la %iroU. @i !iracolul $8a produ$. 3a!enii au 1nceput $a !a a$culte 6 la 1nceput !ai reticeni> apoi chiar cu entu&ia$!. <nainte a'ea! e,perienta %erechet> dar 1!i lip$ea a%ordarea profe$ioni$ta a pro%le!ei. <i !ulu!e$c ca ai fcut din !ine un lider=. :arturii ca aceea a lui 7o% !8au 1ncuraAat $8!i dedic o !are parte din ti!p for!arii de lideri. 5ce$ta e$te de fapt *i !oti'ul pentru care tin $e!inarii de arta conducerii 1n Statele Unite *i 1n alte tari ca! de &ece ori pe an. Tot ace$ta e$te *i ro$tul crii de fata. Ceea ce 'ei citi e$te apo"eul unor a%iliti 1n'ate 1n dou&eci de ani de c)nd conduc oa!eni. Ti!p de dou&eci de ani a! predat ace$te principii de conducere *i a! ur!rit cu !are

$ati$facie cu! o $erie de %r%ai *i fe!ei> aplic)ndu8le> au de'enit lideri !ai eficieni. 5cu! a! oca&ia $a 'i le 1!prt*e$c *i du!nea'oa$tr. Cheia $ucce$ului 1n tot ceea ce 1ntreprinde! e$te capacitatea de a8i conduce pe alii eficient. Totul e'oluea& *i in'oluea& datorita calitii conducerii. 3ri de cate ori fac acea$ta afir!aie> a$culttorii $unt tentai $a !a corecte&e: 95proape totul e'oluea& $au in'oluea& datorita calitii conducerii=. :aAoritatea oa!enilor !anife$ta dorina de a cuta e,cepia 1n loc $a a$pire $a de'ina e,cepionali. Chiar 1n ace$t !o!ent capacitatea ta de a conduce $e $ituea& la un anu!it ni'el. Din raiuni didactice> $a &ice! ca pe o $cara de la 1 la 10> a%ilitile tale de conductor $e $ituea& la ni'elul +. Un $in"ur lucru *ti! $i"ur: eficienta !uncii tale 'a fi pe !$ur capacitii tale de a conduce *i de a8i influenta pe alii. Nu poi a'ea con$tant re&ultate !ai %une dec)t 1i per!ite ni'elul capacitii tale de conductor. Cu alte cu'inte> a%ilitatea ta de lider deter!ina ni'elul $ucce$ului tau 6 *i al celor care lucrea& cu tine. 5! citit de cur)nd 1n re'i$ta NeB$BeeC cu'intele $pu$e de pre*edintele co!paniei DEatt Dotel$: 9Daca a! 1n'at ce'a 1n cei 2- de ani de c)nd lucre& 1n indu$tria $er'iciilor> e$te a$ta: // la $uta dintre an"aAai 'or $a lucre&e %ine. Daca reu*e$c $au nu> acea$ta depinde 1n pri!ul rand de per$oana pentru care !unce$c=.1 Circula o anecdota care reflecta clar i!portanta conducerii eficiente. In ti!pul unei *edine cu per$onalul unui !a"a&in> directorul 1*i !u$tra an"aAaii pentru cifrele de ')n&ri !ult prea !ici. 9:8a! $aturat de re&ultate proa$te *i $cu&e=> $punea el. 9Daca nu 'a putei face trea%a> $unt $i"ur ca e,i$ta alti ')n&tori care ar $ari 1n $u$ de %ucurie daca li $8ar oferi *an$a $a 'anda produ$ele e,celente pe care fiecare dintre 'oi are pri'ile"iul $a le repre&inte=. 5poi> uit)ndu8$e $pre un nou an"aAat> care fu$e$e fot%ali$t profe$ioni$t> $pu$e: 9Daca o echipa de fot%al pierde partida dup partida> ce $e 1nt)!pl? Sunt 1nlocuii Auctorii> nu8i a$a?=. <ntre%area pluti 1n aer c)te'a $ecunde fara $a pri!ea$c nici un r$pun$F apoi> fo$tul Auctor de fot%al r$pun$e: 9De fapt> do!nule> daca toat echipa are pro%le!e> de o%icei $e $chi!%a antrenorul=.2 @tiina de a conduce $e poate 1n'a. @tiina de a conduce nu e$te un clu% e,clu$i'i$t din care fac parte nu!ai cei care 9$8au n$cut cu ea 1n $)n"e=. Tr$turile $pecifice ale conductorului> acea !aterie pri!a care co!pune arta de a conduce> pot fi culti'ate. Daca adu"ai *i dorina interioara de a o face> ni!ic nu 'a $ta 1n cale $a de'enii un ade'rat conductor. 5cea$ta carte 'a ofer principiile *tiinei de a conduce. Du!nea'oa$tr tre%uie $a adu"ai dorina. <n cartea $a 9The Ga$t DaE$ NeB$letter=> Geonard Ra'enhill po'e$te*te de$pre un "rup de turi*ti care 'i&itau un $at pitore$c. Trec)nd pe l)n" un %tr)n care $ttea l)n" un "ard> unul dintre turi*ti 1ntre% pe un ton $uperior: 9Spune8!i> te ro"> $8a n$cut 'reun o! !are 1n ace$t $at?= 7tr)nul r$pun$e: 95> nu> aici $8au n$cut nu!ai copii=. @tiina conducerii $e culti'a> nu $e de$coper. Giderul cu ade'rat 91nn$cut= 'a ie*i 1n fata oricu!F dar pentru a ra!ane $u$> tre%uie de&'oltate tr$turile naturale. Dup ce a! lucrat cu !ii de oa!eni dornici $a de'ina lideri> a! de$coperit ca ei pot fi 1ncadrai 1ntr8una din cele patru cate"orii> $au ni'eluri> de conducere: Giderul total S8a n$cut cu caliti de conductor. 5 '&ut cu! $e !odelea& capacitatea de a conduce pe tot parcur$ul 'ieii. S8a in$truit> 1n')nd lucruri noi de$pre *tiina conducerii. 5re autodi$ciplina nece$ara pentru a de'eni un !are conductor. Nota: Trei caliti din cele patru $unt do%)ndite.

Giderul for!at 5 '&ut cu! $e !odelea& capacitatea de a conduce 1n cea !ai !are parte a 'ieii. 5 1n'at *tiina conducerii prin in$truire. 5re autodi$ciplina nece$ara pentru a de'eni un !are conductor. Nota: Toate cele trei caliti $unt do%)ndite. Giderul latent 5 '&ut de cur)nd cu! $e !odelea& capacitatea de a conduce. <n'a $a fie lider> in$truindu8$e 1n acea$ta pri'in. 5re autodi$ciplina nece$ara pentru a de'eni un !are conductor. Nota: Toate cele trei caliti $unt do%)ndite. Giderul li!itat 5re puine contacte> $au niciunul> cu lideri. 5re puine contacte $au niciunul> cu in$truirea 1n *tiina conducerii. Dore*te $a de'ina lider. Nota: Toate cele trei caliti pot fi do%)ndite. 2,i$ta foarte puine cri de$pre *tiina conduceriiF !aAoritatea $e ocupa de !ana"e!ent. 2,i$ta o foarte pronunat tendina de a confunda *tiina conducerii cu !ana"e!entul. Hohn I. Jardner> fo$t Secretar al Departa!entului pentru Sntate> 2ducaie *i 5$i$tenta Sociala al Statelor Unite> care conduce un proiect de $tudiu al *tiinei conducerii la Ia$hin"ton D. C.> a $chiat cinci caracteri$tici care ii diferenia& pe 9!ana"erii lideri= de 9!ana"erii de du&ina=F 1. :ana"erii lideri $unt ")nditori de per$pecti'a> care 'ad dincolo de cri&a !o!entului *i de raportul tri!e$trial. 2. Intere$ul !ana"erilor lideri fata de fir!a la care lucrea& nu $e li!itea& la $eciunile pe care le conduc. 2i 'or $a *tie cu! $e an"renea& departa!entele fir!ei> *i pri'e$c 1n per!anenta dincolo de &ona lor de influenta. . :ana"erii lideri pun accent cu in$i$tenta pe pre'i&iune> 'alori *i !oti'aie. #. :ana"erii lideri au o puternica a%ilitate politica de a face fata $ituaiilor conflictuale cu !ulte co!ponente. (. :ana"erii lideri nu accepta $tatu$ Kuo8ul. :ana"e!entul e$te proce$ul prin care $e a$i"ura aplicarea 1n practica a pro"ra!ului *i o%iecti'elor or"ani&aiei re$pecti'e. @tiina conducerii> pe de alta parte> are !enirea de a &!i$li idei de per$pecti'a *i de a !oti'a oa!enii. 93a!enii nu dore$c $a fie ad!ini$trai. 2i 'or $a fie condu*i. Cine a au&it 'reodat de un !ana"er !ondial? De un lider !ondial> da. De un lider 1n do!eniul educaional> da. De un lider politic. Unul reli"io$. Un lider de cerceta*i. Un lider al co!unitii. Un lider $indical. Un lider 1n afaceri. 7ine1nele$. 2i conduc. 2i nu ad!ini$trea&. Lor%a dulce !ult aduce. <ntrea%8i calul; <i poi conduce calul la adpat> dar 1n nici un ca& nu8i poi 9ad!ini$tra9 apa. Daca tii neaprat $a ad!ini$tre&i pe cine'a> ad!ini$trea&8te pe tine. M8o cu folo$ *i 'ei fi pre"tit $a 1ncete&i de a !ai ad!ini$tra *i 'ei 1ncepe $a conduci=. 5 *ti $a faci %ine o trea%a e$te 1!plinirea !uncii. 5 arata altora cu! $a fac o trea%a e$te 1!plinirea profe$orului. 5 te a$i"ura ca !unca e$te fcut %ine de alii e$te 1!plinirea !ana"erului. 58i in$pira pe alii $a fac o trea%a !ai %una e$te 1!plinirea liderului. Dorina !ea e$te $a fii *i tu capa%il $a reali&e&i !unca unui lider. Dedic cartea !ea ace$tui tel. In ti!p ce cite*ti acea$ta carte *i 1ncepi $a pui 1n aplicare ace$te principii ale artei conducerii> nu uita de 7ruce Gar$on. In cartea $a 9Iind and Mire= N9L)nt *i foc=O> Gar$on aduce

1n di$cuie c)te'a caracteri$tici intere$ante ale cocorilor Sandhill: 95ce$te p$ri !ari> care &%oar pe di$tante enor!e> tra'er$)nd continente> au trei caliti re!arca%ile: In pri!ul rand 1*i rote$c liderii. Nici o pa$are nu $ta 1n frunte per!anent. 5poi> 1*i ale" lideri care pot conduce $tolul prin &one cu tur%ulenta. In $f)r*it> cat ti!p o pa$are conduce> toate celelalte 1*i !anife$ta apro%area prin ipete=. Sa $pera! ca 'ei 1n'a de$tule lucruri de$pre arta de a conduce pentru a8i putea ocupa un !eritat loc 1n fruntea $tolului. Si> 1n ti!p ce te $trduie*ti $a faci a$ta> eu 'oi $coate $tri"ate de apro%are cu cea !ai !are !)ndrie *i $ati$facie $ufletea$ca. <n fiecare epoca> 'ine un ti!p c)nd *tiina conducerii tre%uie $a ia$ 1n 1nt)!pinarea ne'oilor pre&entului. Prin ur!are> nu e,i$ta nici un lider potenial care $a nu "$ea$c !o!entul oportun de a ie*i 1n fata. Cite*te acea$ta carte *i fii "ata $a prin&i !o!entul prielnic; 4 Hohn C. :a,Bell. INTR3DUC2R2. Cred ca nu 'oi uita niciodat acel !o!ent. inea! o conferin de$pre $u%iectul pe care il trate& 1n acea$ta carte 6 arta conducerii 6 *i toc!ai lua$e! o pau&a de un $fert de ora. Un %r%at pe nu!e 7o% $8a npu$tit $pre !ine *i !i8a $pu$: 9:i8ai $al'at cariera; <i !ulu!e$c din tot $ufletul=. Se 1ntoar$e $a plece> dar eu l8a! oprit *i l8a! 1ntre%at: 9Cu! adic 9i8a! $al'at cariera?9. :i8a r$pun$: 95! cinci&eci *i trei de ani *i de *apte$pre&ece ani a! o funcie care cere talent de conductor. Pana nu de!ult !8a! &%tut> con*tient ca nu a'ea! nici o aptitudine 1n acea$ta pri'in *i ca %tea! pa$ul pe loc. 5nul trecut a! participat la $e!inarul ta pe te!a artei de a conduce> *i a! 1n'at o $erie de principii pe care le8a! aplicat i!ediat la %iroU. @i !iracolul $8a produ$. 3a!enii au 1nceput $a !a a$culte 6 la 1nceput !ai reticeni> apoi chiar cu entu&ia$!. <nainte a'ea! e,perienta %erechet> dar 1!i lip$ea a%ordarea profe$ioni$ta a pro%le!ei. <i !ulu!e$c ca ai fcut din !ine un lider=. :arturii ca acea a lui 7o% !8au 1ncuraAat $8!i dedic o !are parte din ti!p for!arii de lideri. 5ce$ta e$te de fapt *i !oti'ul pentru care tin $e!inarii de arta a conducerii 1n Statele Unite *i 1n alte tari ca! de &ece ori pe an. Tot ace$ta e$te *i ro$tul crii de fata. Ceea ce 'ei citi e$te apo"eul unor a%iliti 1n'ate 1n dou&eci de ani de c)nd conduc oa!eni. Ti!p de dou&eci de ani a! predat ace$te principii de conducere *i a! ur!rit cu !are $ati$facie cu! o $erie de %r%ai *i fe!ei> aplic)ndu8le> au de'enit lideri !ai eficieni. 5cu! a! oca&ia $a 'i le 1!prt*e$c *i du!nea'oa$tr. Cheia $ucce$ului 1n tot ceea ce 1ntreprinde! e$te capacitatea de a8i conduce pe alii eficient. Totul e'oluea& *i in'oluea& datorita calitii conducerii. 3ri de cate ori fac acea$ta afir!aie> a$culttorii $unt tentai $a !a corecte&e: 95proape totul e'oluea& $au in'oluea& datorita calitii conducerii=. :aAoritatea oa!enilor !anife$ta dorina de a cuta e,cepia 1n loc $a a$pire $a de'ina e,cepionali. Chiar 1n ace$t !o!ent capacitatea ta de a conduce $e $ituea& la un anu!it ni'el. Din raiuni didactice> $a &ice! ca pe o $cara de la 1 la 10> a%ilitile tale de conductor $e $ituea& la ni'elul +. Un $in"ur lucru *ti! $i"ur: eficienta !uncii tale 'a fi pe !$ur capacitii tale de a conduce *i de a8i influenta pe alii. Nu poi a'ea con$tant re&ultate !ai %une dec)t 1i per!ite ni'elul capacitii tale de conductor. Cu alte cu'inte> a%ilitatea ta de lider deter!ina ni'elul $ucce$ului tau 6 *i al celor care lucrea& cu tine. 5! citit de cur)nd 1n re'i$ta NeB$BeeC ace$te cu'inte $pu$e de pre*edintele co!paniei DEatt Dotel$: 9Daca a! 1n'at ce'a 1n cei 2- de ani de c)nd lucre& 1n indu$tria $er'iciilor> e$te a$ta: // la $uta dintre an"aAai 'or $a lucre&e %ine. Daca reu*e$c $au nu> acea$ta depinde 1n pri!ul rand de per$oana pentru care !unce$c=.1

Circula o anecdota care reflecta clar i!portanta conducerii eficiente. In ti!pul unei *edine cu per$onalul unui !a"a&in> directorul 1*i !u$tra an"aAaii pentru cifrele de ')n&ri !ult prea !ici. 9:8a! $aturat de re&ultate proa$te *i $cu&e=> $punea el. 9Daca nu 'a putei face trea%a> $unt $i"ur ca e,i$ta alti ')n&tori care ar $ari 1n $u$ de %ucurie daca li $8ar oferi *an$a $a 'anda produ$ele e,celente pe care fiecare dintre 'oi are pri'ile"iul $a le repre&inte=. 5poi> uit)ndu8$e $pre un nou an"aAat> care fu$e$e fot%ali$t profe$ioni$t> $pu$e: 9Daca o echipa de fot%al pierde partida dup partida> ce $e 1nt)!pl? Sunt 1nlocuii Auctorii> nu8i a$a?=. <ntre%area pluti 1n aer c)te'a $ecunde fara $a pri!ea$c nici un r$pun$F apoi> fo$tul Auctor de fot%al r$pun$e: 9De fapt> do!nule> daca toat echipa are pro%le!e> de o%icei $e $chi!%a antrenorul=.2 @tiina conducerii $e poate 1n'a. @tiina de a conduce nu e$te un clu% e,clu$i'i$t din care fac parte nu!ai cei care 9$8au n$cut cu ea 1n $)n"e=. Tr$turile $pecifice ale conductorului> acea !aterie pri!a care co!pune arta de a conduce> pot fi culti'ate. Daca adu"ai *i dorina interioara de a o face> ni!ic nu 'a !ai $ta 1n cale ca $a de'enii un ade'rat conductor. 5cea$ta carte 'a ofer principiile *tiinei de a conduce. Du!nea'oa$tr tre%uie $a adu"ai dorina. <n cartea $a 9The Ga$t DaE$ NeB$letter=> Geonard Ra'enhill po'e$te*te de$pre un "rup de turi*ti care 'i&itau un $at pitore$c. Trec)nd pe l)n" un %tr)n care $ttea l)n" un "ard> unul dintre turi*ti 1ntre% pe un ton $uperior: 9Spune8!i> te ro"> $8a n$cut 'reun o! !are 1n ace$t $at?= 7tr)nul r$pun$e: 95> nu> aici $8au n$cut nu!ai copii=. @tiina conducerii $e culti'a> nu $e de$coper. Giderul cu ade'rat 91nn$cut= 'a ie*i 1n fata oricu!F dar pentru a ra!ane $u$> tre%uie de&'oltate tr$turile naturale. Dup ce a! lucrat cu !ii de oa!eni dornici $a de'ina lideri> a! de$coperit ca ei pot fi 1ncadrai 1ntr8una din cele patru cate"orii> $au ni'eluri> de conducere: Giderul total. S8a n$cut cu caliti de conductor. 5 '&ut cu! $e !odelea& capacitatea de a conduce pe tot parcur$ul 'ieii. S8a in$truit> 1n')nd lucruri noi de$pre *tiina conducerii. 5re autodi$ciplina nece$ara pentru a de'eni un !are conductor. Nota: Trei caliti din cele patru $unt do%)ndite. Giderul for!at. 5 '&ut cu! $e !odelea& capacitatea de a conduce 1n cea !ai !are parte a 'ieii. 5 1n'at *tiina conducerii prin in$truire. 5re autodi$ciplina nece$ara pentru a de'eni un !are conductor. Nota: Toate cele trei caliti $unt do%)ndite. Giderul latent. 5 '&ut de cur)nd cu! $e !odelea& capacitatea de a conduce. <n'a $a fie lider> in$truindu8$e 1n acea$ta pri'in. 5re autodi$ciplina nece$ara pentru a de'eni un !are conductor. Nota: Toate cele trei caliti $unt do%)ndite. Giderul li!itat. 5re puine contacte> $au niciunul> cu lideri. 5re puine contacte $au niciunul> cu in$truirea 1n *tiina conducerii. Dore*te $a de'ina lider. Nota: Toate cele trei caliti pot fi do%)ndite. 2,i$ta foarte puine cri de$pre *tiina conduceriiF !aAoritatea $e ocupa de !ana"e!ent. Se pare ca e,i$ta o foarte pronunat tendina de a confunda *tiina conducerii cu !ana"e!entul.

Hohn I. Jardner> fo$t Secretar al Departa!entului pentru Sntate> 2ducaie *i 5$i$tenta Sociala al Statelor Unite> care conduce un proiect de $tudiu al *tiinei conducerii la Ia$hin"ton D. C.> a $chiat cinci caracteri$tici care ii diferenia& pe 9!ana"erii lideri= de 9!ana"erii de du&ina=F 1. :ana"erii lideri $unt ")nditori de per$pecti'a> care 'ad dincolo de cri&a !o!entului *i de raportul tri!e$trial. 2. Intere$ul !ana"erilor lideri fata de fir!a la care lucrea& nu $e li!itea& la $eciunile pe care le conduc. 2i 'or $a *tie cu! $e an"renea& departa!entele fir!ei *i pri'e$c 1n per!anenta dincolo de &ona lor de influenta. . :ana"erii lideri pun accent cu in$i$tenta pe pre'i&iune> 'alori *i !oti'aie. #. :ana"erii lideri au o puternica a%ilitate politica de a face fata $ituaiilor conflictuale cu !ulte co!ponente. (. :ana"erii lideri nu accepta $tatu$ Kuo8ul. :ana"e!entul e$te proce$ul prin care $e a$i"ura aplicarea 1n practica a pro"ra!ului *i o%iecti'elor or"ani&aiei re$pecti'e. @tiina conducerii> pe de alta parte> are !enirea de a &!i$li idei de per$pecti'a *i de a !oti'a oa!enii. 93a!enii nu dore$c $a fie ad!ini$trai. 2i 'or $a fie condu*i. Cine a au&it 'reodat de un !ana"er !ondial? De un lider !ondial> da. De un lider 1n do!eniul educaional> da. De un lider politic. Unul reli"io$. Un lider de cerceta*i. Un lider al co!unitii. Un lider $indical. Un lider 1n afaceri. 7ine1nele$. 2i conduc. 2i nu ad!ini$trea&. Lor%a dulce !ult aduce. <ntrea%8i calul; <i poi conduce calul la adpat> dar 1n nici un ca& nu8i poi 9ad!ini$tra9 apa. Daca tii neaprat $a ad!ini$tre&i pe cine'a> ad!ini$trea&8te pe tine. M8o cu folo$ *i 'ei fi pre"tit $a 1ncete&i de a !ai ad!ini$tra *i 'ei 1ncepe $a conduci=. 5 *ti $a faci %ine o trea%a e$te 1!plinirea !uncii. 5 arata altora cu! $a fac o trea%a e$te 1!plinirea profe$orului. 5 te a$i"ura ca !unca e$te fcut %ine de alii e$te 1!plinirea !ana"erului. 58i in$pira pe alii $a fac o trea%a !ai %una e$te 1!plinirea liderului. Dorina !ea e$te $a fii *i tu capa%il $a reali&e&i !unca unui lider. Dedic cartea !ea ace$tui tel. In ti!p ce cite*ti acea$ta carte *i 1ncepi $a pui 1n aplicare ace$te principii ale artei conducerii> nu uita de 7ruce Gar$on. In cartea $a 9Iind and Mire= N9L)nt *i foc=O> Gar$on aduce 1n di$cuie c)te'a caracteri$tici intere$ante ale cocorilor Sandhill: 95ce$te p$ri !ari> care &%oar pe di$tante enor!e> tra'er$)nd continente> au trei caliti re!arca%ile: In pri!ul rand 1*i rote$c liderii. Nici o pa$are nu $ta 1n frunte per!anent. 5poi> 1*i ale" lideri care pot conduce $tolul prin &one cu tur%ulenta. In $f)r*it> cat ti!p o pa$are conduce> toate celelalte 1*i !anife$ta apro%area prin ipete=. Sa $pera! ca 'ei 1n'a de$tule lucruri de$pre arta de a conduce pentru a8i putea ocupa !eritoriul loc 1n fruntea $tolului. Si> 1n ti!p ce te $trduie*ti $a faci a$ta> eu 'oi $coate $tri"ate de apro%are cu cea !ai !are !)ndrie *i $ati$facie $ufletea$ca. <n fiecare epoca> 'ine un ti!p c)nd *tiina conducerii tre%uie $a ia$ 1n 1nt)!pinarea ne'oilor pre&entului. Prin ur!are> nu e,i$ta nici un lider potenial care $a nu "$ea$c !o!entul oportun de a ie*i 1n fata. Cite*te acea$ta carte *i fii "ata $a prin&i !o!entul prielnic; Hohn :a,Bell. Definiia conducerii: INMGU2NT5. Toi 'or%e$c de$pre eaF putini o 1nele". :ulti o dore$c> putini o do%)nde$c. 2,i$ta pe$te cinci&eci de definiii ale ei 1n 1n$e!nrile !ele per$onale. Ce e$te ace$t $u%iect contrariant nu!it 9conducere=?

Pro%a%il pentru ca !ulti dintre noi dore$c $a de'ina lideri> ne i!plica! e!oional atunci c)nd 1ncerca! $a defini! conducerea. Sau> pentru ca *ti! pe unul> 1ncerca! $a ii copie! co!porta!entul *i $a de$crie! conducerea ca o per$onalitate. <ntrea% &ece oa!eni ce e$te conducerea *i pro%a%il 'ei pri!i &ece r$pun$uri diferite. Dup !ai !ult de patru decenii 1n care a! o%$er'at conducerea 1n interiorul fa!iliei !ele *i !ulti ani de de&'oltare a propriului !eu potenial> a! aAun$ la ur!toarea conclu&ie: Conducerea 1n$ea!n influenta. 5$ta e. Nici !ai !ult> nici !ai putin. Pro'er%ul !eu fa'orit de$pre conducere e$te: Cel care crede ca e$te un conductor *i nu are di$cipoli $8l ur!e&e> $e pli!%a doar. Ha!e$ C. Jeor"e$ de la Corporaia ParTrainin"> a for!ulat8o de$tul de clar 1ntr8un inter'iu recent 1n 2,ecuti'e Co!!unication$: 9Ce e$te conducerea? 2li!ina pentru un !o!ent a$pectele !orale din $patele ei> *i ra!ane doar o $in"ura definiie: Conducerea e$te a%ilitatea de a c)*ti"a di$cipoli. 9Ditler a fo$t un conductorF la fel *i Hi! Hone$> Ii$u$ din Na&aret> :artin Guther Pin" Hr.> Iin$ton Churchill *i Hohn M. PennedE 6 toi au fo$t conductori. In ti!p ce $i$te!ele lor de 'alori *i a%ilitile !ana"eriale au fo$t foarte diferite> fiecare a a'ut di$cipoli. 3 data de define*ti conducerea ca fiind a%ilitatea de a c)*ti"a di$cipoli> ai de !uncit din acel punct de referin $pre 1napoi> pentru a8i da $ea!a cu! $a conduci=1 5ici $e afla pro%le!a. :aAoritatea oe!enilor define$c conducerea ca fiind a%ilitatea de a o%ine o po&iie> nu a o%ine di$cipoli. Ca ur!are> ei ')nea& o po&iie> un ran" $au titlu *i atunci c)nd il atin"> con$idera ca au aAun$ lideri. 5ce$t !odel de ")ndire creea& doua pro%le!e frec'ente: Cei care au 9$tatutul= de conductor> de$eori re$i!t fru$trarea unui nu!r !ic de di$cipoli> iar cei care crora le lip$e*te titulatura adec'ata nu $e con$idera lideri *i ca ur!are nu8*i de&'olta a%ilitile de conductor. Scopul !eu 1n acea$ta carte e$te a te aAuta $a accepi conducerea drept influenta Nadic a%ilitatea de a o%ine di$cipoliO *i apoi $a lucre&i 1napoi din acel punct pentru a te aAuta $a 1n'ei cu! $a conduci. Miecare capitol e$te de$tinat $a te aAute 1n de&'oltarea a%ilitii de a conduce. 5ce$t pri! capitol e$te de$tinat $a 1i lr"ea$c ni'elul de influenta. Con$ideraii de$pre influenta. 3ricine e$te 1n $tare $a influene&e. Sociolo"ii afir!a ca pana *i cel !ai intro'ertit indi'id influenea& 1n Aur de &ece !ii de oa!eni pe toat durata 'ieii $ale; 5cea$ta $tati$tica ui!itoare !i8a fo$t 1!prt*it de a$ociatul !eu> Ti! 2l!ore. <!preun a! aAun$ la conclu&ia ca fiecare dintre noi influenea& *i e$te influenat de alii. 5cea$ta 1n$ea!n ca orice o! conduce 1n anu!ite $fere> 1n ti!p ce 1n altele e$te condu$. Ni!eni nu e$te $cutit de acea$ta du%la po&iie: de conductor *i condu$. Re$pon$a%ilitatea fiecruia e$te de a8*i e'alua potenialul de lider. In orice $ituaie *i 1n orice "rup e,i$ta o per$oana proe!inenta care 1*i e,ercita influenta a$upra celorlali. 5cea$ta per$oana 1*i poate $chi!%a po&iia 1ntr8un alt "rup> de'enind el 1n$u*i 9condu$=. Dai8!i 'oie $a e,plic. :a!a poate fi per$oana cu influenta do!inanta a$upra unui copil 1n pri!ele ore ale unei &ile> 1nainte ca ace$ta $a plece la *coal. 2a e$te cea care decide ce $a !n)nce *i cu ce $a $e 1!%race pro"enitura ei. Ga randul lui> copilul care $e "$e*te $u% influenta !a!ei 1nainte de cur$uri> poate de'eni liderul unui "rup de copii la *coal. Tatl *i !a!a $e pot 1nt)lni $a ia pr)n&ul la un re$taurant> unde pot fi a!)ndoi influenai de o$ptarul care le $u"erea& ce $a co!ande. 3ra cinei poate fi $ta%ilita 1n funcie de pro"ra!ul de lucru al !a!ei $au al tatlui. Giderul oricrui "rup e$te de$tul de u*or de de$coperit. 2$te de8aAun$ $8i o%$er'ai pe oa!eni c)nd $e reune$c. C)nd tre%uie luata o hotr)re> care e$te per$oana a carei opinie pare a fi cea !ai 'aloroa$a? Cine e$te acela pe care il a$culta cu cea !ai !are atenie toi !e!%rii "rupului atunci c)nd $e di$cuta pro%le!a re$pecti'a? Cine e$te cel care 1*i i!pune prerea cel

!ai repede? Si> !ai pre$u$ de orice> cine e$te acela pe care oa!enii il ur!ea&? R$pun$urile la ace$te 1ntre%ri te 'or aAuta $a 'a 1i dai $ea!a cine e$te ade'ratul lider al unui "rup. Nu *ti! niciodat pe cine $au cat de !ult influen!. :odalitatea cea !ai eficace de a 1nele"e puterea de influenta> e$te $a ne ")ndi! la !o!entele 1n care a! fo$t !arcai de influenta unei per$oane $au a unui e'eni!ent. 2'eni!entele !aAore 1*i la$ a!prenta a$upra 1ntre"ii noa$tre 'iei *i ne ra!an 1n !e!orie. De e,e!plu> 1ntrea% !ai !ulti oa!eni n$cui 1nainte de 1/ 0 ce fceau c)nd au au&it ca a fo$t %o!%ardat Pearl Dar%or *i toi 1i 'or de$crie cu lu, de a!nunte $enti!entele pe care le8au 1ncercat *i locul 1n care $e aflau 1n !o!entul aflrii 1n$pi!)nttoarei 'e$ti. <ntrea% pe cine'a care $8a n$cut 1nainte de 1/(( ce fcea c)nd $8a tran$!i$ la tele'i&or a$a$inarea lui H. M. PennedQ. @i 1n ace$t ca& 'ei au&i o !uli!e de a!nunte. Lei pri!i un r$pun$ $i!ilar *i daca 'ei cere cui'a din "eneraia !ai t)nr $a 'a po'e$tea$c de$pre &iua c)nd Challen"er a e,plodat. Toate ace$tea au fo$t e'eni!ente !aAore care au !arcat e,i$tenta !aAoritii indi'i&ilor. 5!inte*te8i de a$e!enea de lucrurile !runte $au de oa!enii nei!portani care i8au influenat puternic la un !o!ent dat. Reflect)nd a$upra propriei !ele 'iei> 1!i a!inte$c cat de !ult !8a influenat o ta%r *colar t)nr fiind> 1n ale"erea 'iitoarei !ele cariere. <!i a!inte$c de profe$orul !eu din cla$a a *aptea> Jlen GeatherBoodR> de lu!iniele din po!ul de Crciun care 1!i 1ncl&e$c $ufletul 1n fiecare an de $f)nta $r%toare.> de !edia pe care !i8a dat8o un profe$or din cole"iu.> *i li$ta poate continua la ne$f)r*it. Liaa noa$tr e$te pre$rat cu per$oane care ne "$e$c &i de &i 'ulnera%ili 1n fata a!prentei pe care *i8o la$ a$upra noa$tr *i care ne8au !odelat fc)nd din noi ceea ce $unte!. H. R. :iller a afir!at pe %una dreptate: 92,i$ta 1nt)lniri de o clipa care !archea& pe 'iaa> pentru eternitate. Ni!eni nu poate 1nele"e ace$t !i$ter pe care il nu!i! influenta.> *i totu*i> cu toii e,ercita! o influenta oarecare> fie 'indec)nd> %inecu')nt)nd> l$)nd ur!e de fru!u$eeF fie rnind> 1ndurer)nd> otr'ind> !urdrind alte 'iei=.2 5ce$t ade'r !a face $a fiu foarte $erio$ atunci c)nd 1!i dau $ea!a de influenta pe care o a! ca tata. Un prieten !i8a druit o placheta a')nd acea$ta poe&ie $cri$a pe ea. 5cu! placheta $ta pe %iroul !eu: :icuul care !a ur!ea& Sa fiu cu ochii8n patru> !ereu trea&> Caci !ititelul care8i l)n" !ine !a ur!ea& pa$ cu pa$. Nu8!i pot per!ite $a apuc pe8un dru! "re*it Caci iat8l> dup !ine 'ine fericit. De ochii lui 1ncre&tori nu pot $cpa Mace *i el ca !ine> el e u!%ra !ea. Pe ur!e 'rea $8!i calce> $pune cu !andrie8n "la$ 5ce$t !icu ce !a ur!ea& pa$ cu pa$. <n tihna 'erii> prin furtuni $au "er cu!plit> Stiu *i nu uit ca a! un tel cin$tit S8l fac un o! 1ntre" *i pa$ul $8i 'e"he& 5ce$tui !ititel ce $pune: 9Te ur!e&=. Cea !ai %una in'e$tiie pentru 'iitor e$te o influenta corecta 1n pre&ent. Pro%le!a nu e$te daca influene&i $au nu pe cine'a. Ceea ce tre%uie $ta%ilit e$te felul influentei pe care o e,ercii. Lrei $8iti de&'oli capacitatea de conducere? In cartea Geader$> 7enni$ *i Nanu$ $pun: 95de'rul e$te ca oca&ii de a 1n'a $a conduci $unt din %el*u" *i la 1nde!)n !ultora=. Tre%uie $a cre&i a$ta; Re$tul ace$tui capitol e$te !enit $a te aAute $a capei i!portanta !aine> de'enind a$t&i un %un conductor. INMGU2NT5 2ST2 3 C5P5CIT5T2 C5R2 P35T2 MI D2SL3GT5T5. Ro%ert Dilen$chneider> pre*edintele a"eniei internaionale de relaii pu%lice 9Dill *i PnoBlton=> e$te unul dintre %roCerii cu cea !ai !are influenta din tara. 2l 1*i e,ercita talentele de !a"ician al influentei> cu o putere de con'in"ere care 1n'luie ca o pan&a de pianAen arena !ondiala> unde $e 1nt)lne$c "u'ernele *i corporaiile. In cartea pe care a $cri$8o recent> intitulata

PoBer and Influence NPutere *i influentaO> el lan$ea& ideea 9triun"hiului puterii=> care ii 'a aAuta pe lideri $a a'an$e&e. 2l afir!a: 9Cele trei co!ponente ale ace$tui triun"hi $unt co!unicarea> recunoa*terea *i influenta. <ncepi prin a co!unica eficient. 5cea$ta duce la recunoa*tere *i recunoa*terea> la randul ei> conduce la influenta=.# Ne pute! $pori influenta *i potenialul de conducere. Cu acea$ta con'in"ere> a! de$coperit un in$tru!ent de 1n'are> care are !enirea $8i aAute pe oa!eni $a 1nelea" ni'elul la care a aAun$ capacitatea lor de a conduce> a$tfel 1nc)t $8*i poat $pori ni'elul de influenta N'e&i dia"ra!a de la pa".12O. Ni'elurile conducerii. Ni'elul 1: Po&iia. 2$te ni'elul de %a&a al *tiinei conducerii. Sin"ura influenta pe care o ai e$te cea care decur"e dintr8un titlu. 3a!enii care ra!an la ace$t ni'el $unt ale*i $a lucre&e 1n do!eniul drepturilor teritoriale> protocolului> tradiiei *i $unt inclu*i 1n $che!e or"ani&atorice. Toate ace$tea nu $unt lucruri ne"ati'e dec)t daca $tau la %a&a autoritii *i influentei> dar ele $unt un $la% 1nlocuitor pentru talentul de conductor. 3 per$oana poate fi 9la conducere= pentru ca a fo$t nu!ita 1ntr8o funcie. In acea$ta funcie> ea poate a'ea autoritate. Dar ade'rata calitate de lider 1n$ea!n !ai !ult dec)t a a'ea autoritateF 1n$ea!n !ai !ult dec)t a a'ea pre"tirea tehnica nece$ara *i de a ur!a procedurile cu'enite. 5de'rata calitate de conductor 1n$ea!n $a fii per$oana pe care cei din Aur o 'or ur!a de %un8'oie *i cu 1ncredere. Un ade'rat lider cunoa*te diferena intre a fi $ef *i a fi lider> a*a cu! $e arata 1n cele ce ur!ea&: Seful 1*i conduce $u%alterniiF liderul ii tra"e dup el. Seful $e %a&ea& pe autoritateF liderul> pe %un'oin. Seful in$pira tea!aF liderul> entu&ia$!. Seful $pune 9eu=F liderul $pune 9noi=. Seful caut 'ino'ai pentru e*ecuriF liderul caut re!edii. Seful *tie cu! $e reali&ea& ce'aF liderul arata cu!. Seful $pune 9Treci la trea%a=F liderul $pune 9Sa porni!;=. C5R5CT2RISTICIG2 UNUI 9GID2R PRIN MUNCI2= Si"uran $e clde*te pe titlu> nu pe talent. Se $pune ca un $oldat din pri!ul r&%oi !ondial a $tri"at 1n plin ca!p de lupta: 9Stin"e chi%ritul ala;=> dar> $pre $tupoarea lui> a de$coperit ca cel aflat 1n culpa nu era ni!eni altul dec)t "eneralul Per$hin"> $upranu!it *i 9Cio!a"ul=. C)nd $oldatul> care $e te!ea de o pedeap$a a$pra> a 1ncercat $a %)i"uie o $cu&a> "eneralul Per$hin" l8a %tut printe*te pe $pate *i i8a $pu$: 9Stai lini*tit> %iete. :a 1ntre% ce8ar fi fo$t daca era! $u%locotenent=. Conclu&ia e$te clara. Cu cat e$te !ai ridicat ni'elul capacitilor reale ale unei per$oane $i> prin ur!are *i al influentei $ale> cu at)t acea$ta de'ine !ai $i"ura pe ea *i !ai 1ncre&toare. Ga ace$t ni'el $e aAun"e ade$ea prin nu!ire. Toate celelalte ni'eluri $e atin" prin a%ilitate. Geo Durocher era antrenor 1ntr8o partida de!on$trati'a pe care o Auca echipa Jiant$ la Ie$t Point. Un cadet cu "ura !are tot $tri"a la Durocher> lupt)ndu8$e din r$puteri $8l $coat din $rite. 9Dei> Durocher=> urla el> 9cu! a aAun$ un !)rlan ca tine 1n !area li"a?=. Durocher ii replica: 9:8a nu!it $enatorul !eu=. 3a!enii nu 'or ur!a un lider prin funcie dincolo de ce le cere ace$ta prin autoritatea lui oficiala. 2i nu 'or face dec)t ceea ce tre%uie $a fac atunci c)nd li $e cere. 5t!o$fera e$te !arcata de !oralul $c&ut. C)nd nu au 1ncredere 1n lider> adepilor le e$te "reu $a $e an"aAe&e. 2i $unt aido!a %ieelului pe care 7illE Jraha! l8a 1ntre%at cu! poate aAun"e la cea !ai apropiata po$ta. C)nd flcul i8a dat r$pun$ul> dr. Jraha! i8a !ulu!it *i a $pu$: 9Daca 'ii la $e!inarul

din $eara a$ta> o $a !a au&i cu! le $pun tuturor cu! $e poate aAun"e 1n rai=. 9Nu cred ca o $a 'in=> a replicat %ieelul> 9du!neata nu *tii nici !car cu! $e poate aAun"e la po$ta=. Giderilor prin funcie le e$te !ai "reu $a lucre&e cu 'oluntari> funcionari *i tineri. Loluntarii nu $unt o%li"ai $a !uncea$c 1n or"ani&aia re$pecti'a> deci liderul prin funcie nu 'a a'ea la 1nde!)n nici o p)r"hie !onetara prin care $8i fore&e. Muncionarii $unt o%i*nuii cu acte care i!plica luarea unor deci&ii> *i re$pin" conducerea de tip dictatorial. Jeneraia n$cut dup cel de8al doilea r&%oi !ondial !ai ale$> nu $e arata prea i!pre$ionata de $i!%olurile autoritii. :aAoritatea a! fo$t 1n'ai ca po&iia de lider e$te o funcie> *i ne $i!i! cuprin*i de fru$trare c)nd lua! contact cu lu!ea reala *i con$tata! ca prea putini oa!eni ne ur!ea& datorita titlurilor noa$tre. 7ucuria *i reu*ita noa$tr atunci c)nd ii conduce! pe alii> depind de capacitatea noa$tr de a ne ur!a dru!ul pe $cara conducerii. Ni'elul 2: Toleranta. Mred S!ith a $pu$: 9Talentul de a conduce con$ta 1n a8i face pe oa!eni $a lucre&e pentru tine atunci c)nd nu $unt o%li"ai $a o fac=.+ 5ce$t lucru $e 'a 1nt)!pla c)nd 'ei aAun"e la cel de8 al doilea ni'el al influentei. 3a!enilor nu le pa$a cat de !ult *tii dec)t atunci c)nd 1*i dau $ea!a cat de !ult 1i pa$a. 5ctul conducerii 1ncepe 1n $uflet> nu 1n !inte. 2l 1nflore*te o data cu relaiile $e!nificati'e> nu cu un plu$ de re"le!entari. Giderii aflai la ni'elul de 9funcie=> conduc ade$ea prin inti!idare. 2i $unt aido!a puilor de "in pe care i8a $tudiat p$iholo"ul nor'e"ian T. SchAelderup82%%e> a%ord)nd principiul 9ierarhiei ciu"ulitului=> care a&i e$te utili&at pentru a de$crie orice tip de a$ociere $ociala. SchAelderup82%%e a con$tatat ca 1n orice card> una dintre "ini le do!ina pe celelalte. 2a le poate ciu"uli pe celelalte fara a fi la randul ei ciu"ulita. Pe locul doi 1n "rup $e afla o alta "in care le ciu"ule*te pe toate> 1n afara celei do!inatoare> iar re$tul $e $ituea& 1ntr8o ierarhie de$cendenta> la %a&a creia $e afla o %iata "in care e$te ciu"ulita de toate celelalte dar care> nu poate face acela*i lucru cu niciuna dintre to'ar*ele ei. Spre deo$e%ire de acea$ta $ituaie> o per$oana aflata la ni'el de 9toleranta= 'a conduce prin interrelaii. 5ici> criteriul nu e$te ierarhia ciu"ulitului> ci e'oluia oa!enilor. Ga ace$t ni'el> ti!pul> ener"ia *i prioritatea $e concentrea& pe ne'oile *i dorinele indi'idului. 3 edificatoare ar"u!entare a !oti'ului pentru care punerea pe pri!ul plan a oa!enilor *i ne'oilor lor e$te o cerin i!perioa$a> o pute! "$i 1n cartea lui 5!itai 2t&ioni 93r"ani&aii !oderne=> *i anu!e 1n relatarea de$pre DenrE Mord: 92l a creat o !a*in perfecta> :odelul T> care a anulat orice dorin pentru o alta !a*in. Produ$ul era de o !a,i!a i!portanta. Loia $a u!ple lu!ea cu !a*ini de :odel T. Dar c)nd oa!enii au 1nceput $a 'ina la el *i $8i $pun: 9Do!nule Mord> a! 'rea *i alte culori de !a*ini9> el a replicat: 9Putei a'ea orice culoare dorii> cu condiia $a fie nea"ra=. Din acel !o!ent a 1nceput declinul. 3a!enii incapa%ili $a con$truia$c relaii de durata 'or de$coperi rapid ca $unt incapa%ili $a $u$in un act de conducere dura%il *i eficient Ncapitolul - din acea$ta carte> 9De&'oltarea a'uiei tale celei !ai de pre: oa!enii=> $e 'a ocupa !ai pe lar" de ace$t a$pect.O 2$te de pri$o$ $a !ai adu"! ca poi iu%i oa!enii fara $8i conduci> dar nu poi conduce oa!enii fara $8i iu%e*ti. 5tenie; Nu 1ncercai $a $rii un ni'el. Ni'elul care $e ne"liAea& cel !ai ade$ea e$te ni'elul 2> Toleranta. De e,e!plu> un $o trece de la ni'elul 1> Po&iia> titlul conferit prin c$torie> direct la ni'elul > Producia. 2l de'ine principalul $u$intor !aterial al fa!iliei> dar pe parcur$ ne"liAea& relaia nece$ara care a$i"ura unitatea fa!iliei. Ma!ilia $e de&inte"rea&> la fel ca afacerile $oului. Relaiile i!plica un proce$ care a$i"ura liantul *i !are parte din fora de re&i$tenta a unei producii con$ec'ente *i de lun"a durata. Ni'elul : Producia.

Ga ace$t ni'el 1ncep $a $e 1nt)!ple diferite lucruri po&iti'e. Cre$te profitul. 2ntu&ia$!ul e$te la o cota 1nalt. Tran$ferurile de per$onal $unt ne$e!nificati'e. Ne'oile oa!enilor $unt $ati$fcute. Telurile propu$e $unt reali&ate. 5ce$t !er$ a$cendent e$te du%lat de 9!arele 5=8 a')ntul. Conducerea *i influenarea celor din Aur $unt o Aoaca. Pro%le!ele $e re&ol'a cu un efort !ini!. Stati$ticile de ulti!a ora $unt pre&entate cu re"ularitate oa!enilor care a$i"ura $priAinul funda!ental al de&'oltrii or"ani&aiei. Toat lu!ea e$te intere$ata de re&ultate. De fapt> re&ultatele $unt principalul !oti' al acti'itii. 5ici "$i! o diferen !aAora intre ni'elurile 2 *i . Ga ni'elul 9relaiilor=> oa!enii $e a$ocia& de dra"ul de a fi 1!preun. Nu e,i$ta nici un alt o%iecti'. Ga ni'elul 9re&ultatelor=> oa!enii $e reune$c pentru a 1!plini un tel. Ge face placere $a $e adune pentru ca $e $i!t %ine unii 1n co!pania altora> dar placerea de'ine enor!a atunci c)nd> reunindu8$e> reali&ea& ce'a. Cu alte cu'inte> $e concentrea& pe re&ultate. 5ce*ti oa!eni 1!i a!inte$c de un per$onaA 1ntruchipat de HacC Nichol$on 1ntr8o $ceneta cele%ra din fil!ul 9Cinci pie$e u*oare=: afl)ndu8$e 1ntr8un re$taurant> i $e $pune ca nu poate co!anda paine prAit 1n plu$. 5tunci> ii 'ine 1n !inte o idee in"enioa$a. :ai 1nt)i co!anda un $andBich cu $alata de pui *i paine prAit. 5poi ii $pune chelneriei: 9Mara !aione&a> doar cu unT. @i p$trai puiul=. Una din anecdotele !ele preferate e$te cea 1n care e$te 'or%a de$pre un co!i$ 'oiaAor proa$pt an"aAat care 1*i tri!ite pri!ul raport de ')n&ri la $ediul fir!ei. Citindu8l> $uperiorul lui a r!a$ $tupefiat con$tat)nd ca noul co!i$ 'oiaAor era un i"norant; Iat ce $cria 1n raport: 9Ia! '&ut pa aia care na cu!prat nici o ceapa de"erata da la noi *i le8a! ')ndut ni*te che$tii. 5cu plec la Chica"o=. <nainte ca directorul de ')n&ri $a apuce $8i tri!it concedierea> $o$i ur!toarea !i$i'a de la Chica"o: 9Lenii aci *i le ')ndui de8o Au!a da !ilion=. Te!)ndu8$e ca indi'idul a fcut e,act ceea ce a $cri$> *i $periat ca nu8l concedia$e pe i"norantul co!i$ 'oiaAor> directorul i8a pre&entat $ituaia pre*edintelui fir!ei. In di!ineaa ur!toare> adunai 1n turnul lor de filde*> !e!%rii departa!entului de ')n&ri au '&ut cu ui!ire ca pe a'i&ier> dea$upra celor doua $cri$ori ale noului an"aAat> era o noti din partea pre*edintelui: 9Ne8a! pierdut prea !ult ti!p cu $cri$u 1n loc $a 'inde!. Ie 're!ea $a trece! la ')ndut. Lreau ca toi $a citea$c ace$te $cri$ori de la Jooch care ie pe dru! *i face trea%a %una pentru noi> *i ar tre%ui *i 'oi $a ie*ii *i $a facei ca iel=. 2'ident ca orice director de ')n&ri ar prefera $a ai% un an"aAat care $a *tie *i $a $crie *i $a 'anda. Cu toate ace$tea> !ulti oa!eni 9fara calificare= au o%inut re&ultate e,celente. <ntr8o &i> unul din !e!%rii echipei !ele> Dan Reiland> !i8a 1!prt*it o idee pe care n8o 'oi uita niciodat: 9Daca ni'elul 1> Po&iia> e$te u$a care duce la o conducere eficienta> ni'elul 2> Toleranta> e$te fundaia ace$teia=. Ni'elul #: Mor!area oa!enilor. Cu! depi$te&i un lider? Dup prerea lui Ro%ert ToBn$end> $e 1nt)lne$c lideri de toate !ri!ile> ')r$tele> for!ele *i condiiile $ociale. Unii $unt ad!ini$tratori $la%i> iar alii $unt de o inteli"enta !edie. 2,i$ta totu*i un indiciu: de 're!e ce unii oa!eni $unt !ediocri> ade'ratul lider poate fi recuno$cut prin perfor!antele $uperioare pe care le reali&ea& $i$te!atic oa!enii lui. Un !are lider e$te !are nu datorita puterii lui> ci datorita capacitii $ale de a le in$ufla putere celorlali. Succe$ul fara un $ucce$or e$te e*ec. Principala re$pon$a%ilitate a unui !uncitor e$te $a fac !unca $in"ur. Principala re$pon$a%ilitate a unui lider e$te $8i for!e&e pe ceilali> a$tfel 1nc)t ei $a poat face !unca N'e&i capitolul -O.

Goialitatea fata de lider atin"e cul!ea atunci c)nd cel care il ur!ea& $8a for!at el 1n$u*i $u% 1ndru!area liderului. 3%$er'ai e'oluia: la ni'elul 2> adeptul il iu%e*te pe liderF la ni'elul > adeptul il ad!ira pe liderF la ni'elul #> adeptul ii e$te loial liderului. De ce? Pentru ca oa!enilor le c)*ti"i ini!a aAut)ndu8i $a $e de&'olte per$onal. Una din per$oanele cheie din per$onalul !eu e$te SherEl Mlei$cher. C)nd a intrat 1n echipa> ea nu era o%i*nuit $a lucre&e cu oa!enii. 5! 1nceput $a lucre& 1ndeaproape cu ea pana c)nd a cptat acea$ta a%ilitate. 5$t&i> *i ea la randul ei ii for!ea& pe alii. Senti!entul pe care il nutre*te SherEl pentru !ine ca lider are *i o co!ponenta de loialitate> *i a!)ndoi cunoa*te! !oti'ul. Ti!pul pe care l8a! in'e$tit 1n ea a du$ la o $chi!%are po&iti'a. 2a nu 'a uita niciodat ce a! fcut pentru ea. Intere$ant e$te ca ti!pul pe care l8a in'e$tit ea 1n 'ieile altora !8a aAutat pe !ine foarte !ulT. 5*a ca nici eu nu 'oi uita niciodat ce a fcut ea pentru !ine. Corpul de lideri care te 1nconAoar tre%uie $a fie for!at din oa!eni pe care i8ai for!at per$onal> $au pe care i8ai aAutat $a e'olue&e 1ntr8un anu!it fel. C)nd $e 1nt)!pla ace$t lucru> cei care 1i $unt cei !ai apropiai *i cei care $unt for!ai de liderii8cheie din echipa ta> 1*i 'or !anife$ta dra"o$tea *i loialitatea. Cu toate ace$tea> e,i$ta o pro%le!a potenial le"ata de pro!o'area ni'elurilor de influenta ca lider pana c)nd aAun"i $a ai o relaie conforta%ila cu oa!enii pe care i8ai for!at 1n Aurul tau. S8ar putea $a nu o%$er'i ca !ulti nou 'enii te pri'e$c ca pe un lider 9prin funcie=> pentru ca nu ai nici un contact cu ei. Reco!andrile ce ur!ea& te 'or aAuta $a de'ii un for!ator de oa!eni: :i*c8te 1ncet prin !uli!e. J$e*te o !odalitate ca $a p$tre&i le"tura cu toat lu!ea. In parohia !ea de (000 de oa!eni reali&e& ace$t lucru a$tfel: <n' nu!ele din anuarul ilu$trat al %i$ericii. Pun la di$po&iia !e!%rilor parohiei fi$e de co!unicare pe care le cite$c pe !$ur ce le pri!e$c N1!i par'in ca! 2(0 1n fiecare $pt!)nO. Cite$c toate for!ularele8inter'iu predate de cei care dore$c $a fie pri!iti 1n parohie. Cite$c toate $cri$orile pe care le pri!e$c *i le r$pund Particip la cate un e'eni!ent $ocial or"ani&at de @coal de du!inica> anual. Mor!ea&8i lideri8cheie. 5! 1nt)lniri re"ulate cu cei care au un cu')nt de $pu$ 1n cadrul or"ani&aiei *i le 1!prt*e$c cuno*tinele !ele. Ga randul lor> ace*tia tran$!it altor oa!eni ceea ce afla de la !ine. Ni'elul (: Mora per$onalitii. Nu !a 'oi opri prea !ult ca $a di$cut ace$t ni'el> dat fiind ca cei !ai !ulti nu l8a! atin$ inca. 5%ia dup o 'iaa de recunoa*tere a noa$tr ca lideri ne pute! $itua la ace$t ni'el *i cule"e roadele unei $ati$facii eterne. Stiu un $in"ur lucru: 'reau ca 1ntr8o %una &i> $a atin" acea$ta cul!e. 2$te po$i%il. P5S CU P5S P2 SC5R5 C3NDUC2RII. Iat c)te'a repere ale a$cen$iunii pe $cara ni'elurilor conducerii: Cu cat inte*ti !ai $u$> cu at)t proce$ul e$te !ai lun". 3ri de cate ori 1i $chi!%i $luA%a $au intri 1ntr8un nou cerc de prieteni> porne*ti de la ni'elul inferior *i 1ncepi $8i croie*ti dru! 1n $u$. Cu cat aAun"i !ai $u$> cu at)t e$te !ai 1nalt ni'elul de an"aAare. 5cea$ta $porire a an"aArii per$onale e$te un cuit cu doua ti*uri. Nu nu!ai ie ti $e cere o an"aAare $porita> ci *i celorlali indi'i&i i!plicai 1n proce$. Daca fie liderul> fie adeptul refu&a $a fac $acrificiile cerute de ni'elul cel nou> influenta 1ncepe $a $cad 1n inten$itate. Cu cat aAun"i !ai $u$> cu at)t e$te !ai u*or $a conduci.

3%$er'ai e'oluia de la ni'elul doi la ni'elul patru. De la $i!patia fata de tine> accentul $e !uta pe $i!patia pentru ceea ce faci $pre %inele co!un al tuturor celor intere$ai NaAun")nd 1n final la $i!patia fata de ceea ce faci pentru ei per$onalO. Miecare ni'el 9a%$ol'it= de lider *i adepii lui> adu" o noua !oti'aie care ii 'a face pe oa!eni $8l ur!e&e. Cele cinci r)nduri ale conducerii (. M3R5 P2RS3N5GITTII. Re$pect: 3a!enii te ur!ea& pentru ceea ce e*ti *i ceea ce repre&ini. Not5: cea$ta etapa e$te apanaAul liderilor care ani la rand au for!at oa!eni *i or"ani&aii. Putini aAun" aici. Cei care reu*e$c $unt !ai !rei dec)t 'iaa. #. M3R:5R25 35:2NIG3R. Reproducia: 3a!enii te ur!ea& pentru ceea ce ai fcut pentru ei. Nota: 5ce$ta e$te punctul 1n care $e produce e'oluia de an'er"ura. 5n"aAarea ta 1n for!area de noi lideri 'a a$i"ura o continua e'oluie a$cendenta a or"ani&aiei *i oa!enilor. Depune toate eforturile ca $a aAun"i *i $a te !enii la ace$t ni'el. . PR3DUCI5. Re&ultate: 3a!enii te ur!ea& pentru ceea ce ai fcut pentru or"ani&aie. Not5: 5ce$ta e$te punctul 1n care $ucce$ul e$te perceput de !aAoritatea oa!enilor. 5ce*tia te apro%a pe tine *i ceea ce faci. Pro%le!ele $e re&ol'a cu efort !ini! datorita &elului. 2. T3G2R5NT5. Relaii: 3a!enii te ur!ea& pentru ca a*a 'or ei. Not5: 3a!enii te 'or ur!a dincolo de autoritatea ta oficiala. Ga ace$t ni'el> !unca $e face din placere. 5tenie: Daca r!)nei prea !ult ti!p la ace$t ni'el fara a 'a de&'olta> oa!enii foarte !oti'ai 'or de'eni 1n"riAorai. 1. MUNCI5. Drepturi: 3a!enii te ur!ea& pentru ca $unt o%li"ai $a o fac. Not5: Influenta ta nu $e 'a ad)nci dincolo de fi$a po$tului tau. Cu cat prelun"e*ti !ai !ult r!)nerea la ace$t ni'el> cu at)t !ai !ulti oa!eni te 'or pr$i *i entu&ia$!ul 'a fi !ai $c&ut. Cu cat urci !ai $u$> cu at)t pro"re$ul e$te !ai !are. Pro"re$ul $e poate produce nu!ai c)nd are loc $chi!%area efecti'a. Ga randul ei> $chi!%area 'a fi din ce 1n ce !ai u*oar pe !$ur ce urci treptele conducerii. In ti!pul ace$tei a$cen$iuni> alti oa!eni te 'or l$a *i chiar te 'or aAuta $a faci $chi!%rile nece$are. Nu pTrT$e@ti niciodatT ni'elul de %a&5. Miecare ni'el $e $priAin pe cel anterior *i $e 'a pr%u*i daca ne"liAe&i ni'elul inferior. De e,e!plu> daca treci de la ni'elul de toleranta NrelaiiO la cel de producie Nre&ultateO> *i 1ncete&i $a te !ai preocupi de oa!enii care te ur!ea& *i te aAuta $a produci> ace*tia 1ncep $a ai% $enti!entul ca profii de ei. Cu cat pro"re$e&i !ai !ult pe $cara ni'elurilor> cu at)t !ai profund *i !ai $olid 'a fi actul de conducere a$upra unei per$oane $au a unui "rup de oa!eni. Dac5 te afli la conducerea unui "rup de oa!eni> nu 'ei fi la acela@i ni'el cu t3i. Nu toi 'or ra$punde 1n acela*i fel la actul conducerii e,ercitat de tine NLe&i capitolul 9Precauii= de la pa".12 pentru e,plicaii $upli!entare.O Dac5 'rei $a e,ercii o conducere eficienta> e$te e$enial $8i iei alturi de tine> $pre ni'eluri $uperioare *i pe ceilali oa!eni cu influenTa din "rup. Influenta colecti'a pe care o e,ercii tu *i ceilali lideri> 'a atra"e *i re$tul de !e!%ri ai "rupului. Daca acea$ta nu $e 1nt)!pl> 1n cadrul "rupului 'or aprea $eparri de intere$e *i loialiti. C3NCGUSII P2 :5RJIN25 INMGU2NT2I.

Iat o $chi care ne 'a aAuta $a 1nele"e! influenta *i !odalitile de a o $pori. Schi de !ai Ao$ arata ca pentru a aAun"e 1n ')rf> tre%uie $a reali&e&i doua lucruri: S5 @TII G5 C2 NIL2G T2 5MGI IN 5C2ST :3:2NT. 5')nd 1n 'edere ca la diferitele ni'eluri la care te 'ei "$i 'ei fi 1nconAurat de diferii oa!eni> tre%uie $a *tii la ce ni'el $e "$e$c ace*tia. Daca oa!enii cu cea !ai !are influenta 1n cadrul "rupului $e "$e$c la cele !ai 1nalte ni'eluri *i te $priAin> atunci poi e,ercita cu $ucce$ actul de conducere. Daca oa!enii influeni din "rup $e "$e$c la ni'eluri 1nalte> dar nu te $priAin> 'or aprea pro%le!e. Sa @tii *i $a pui 1n aplicare calitile care conduc la reuita la fiecare ni'el. <n cele ce ur!ea& $e 'a pre&enta o li$ta care cuprinde c)te'a cerine ce tre%uie 1ndeplinite pentru ca pro!o'area la un ni'el $uperior $a fie po$i%ila. Ni'elul 1: MuncieUDrepturi Sa cuno*ti 1n cele !ai !ici detalii de$crierea funciei pe care o 1ndepline*ti. Sa cuno*ti trecutul or"ani&aiei. Sa pre&ini i$toricul or"ani&aiei 1n fata !e!%rilor ace$teia Ncu alte cu'inte $a *tii $a Aoci 1n echipaO. Sa accepi re$pon$a%ilitatea. S8i 1ndepline*ti funcia cu o perfeciune con$ec'enta. Sa faci !ai !ult dec)t ceea ce $e a*teapt de la tine. Sa oferi idei creatoare pentru $chi!%ri *i 1!%untiri. Ni'elul 2: TolerantaURelaii Sa ai o autentica dra"o$te de oa!eni. S8i faci $a pro"re$e&e pe cei ce lucrea& cu tine. Sa 'e&i lucrurile cu ochii altora. Sa iu%e*ti oa!enii !ai !ult dec)t re"ula!entele. 5ntrenea&8te 1n 9Aocul c)*ti"ului= $au renun. Include8i *i pe alii 1n cltoria ta. Tratea&8i cu 1nelepciune pe cei dificili. Ni'elul : ProducieURe&ultate Iniia& *i accepta re$pon$a%ilitatea pentru cre*terea produciei. <ntoc!e*te *i re$pecta declaraia $copului or"ani&aiei. Include de$crierea funciei *i ener"ia de care di$pui 1n declaraia $copului> ca parte inte"ranta a ace$teia. De&'olta r$punderea pentru re&ultate> 1ncep)nd chiar cu tine. J$e*te ele!entele care ofer profit !a,i! *i acionea& 1n con$ecin. Co!unica $trate"ia *i per$pecti'a or"ani&aiei. Tran$for!8te 1ntr8un pro!otor al $chi!%rii> *i 1nele"e i!portanta !o!entului oportun. Ia deci&iile dificile ale cror re&ultate contea&. Ni'elul #: Mor!area oa!enilorUReproducie Mii con*tient ca oa!enii $unt a'utul cel !ai de pre. Pune accent 1n pri!ul rand pe for!area oa!enilor. Mii un !odel %un de ur!at pentru ceilali. R$fr)n"e8i $trdaniile de conductor a$upra 20 la $uta dintre cei !ai %uni oa!eni ai tai. 3fer8le liderilor8cheie *an$ de a pro"re$a. Mii capa%il $a atra"i alti c)*ti"toriUproductori $pre o tinta co!una. <nconAoar8te de un !ic "rup care $a te co!plete&e 1n actul conducerii. Ni'elul (: Mora per$onalitiiURe$pect

5depii tai $unt loiali *i "ata de $acrificii. i8ai petrecut !ulti ani ca !entor *i for!ator de lideri. 5i de'enit politicianUcon$ultant *i e*ti $olicitat de alii. Cea !ai !are %ucurie o 1ncerci c)nd ur!re*ti pro"re$ul *i de&'oltarea altor oa!eni. Tran$cen&i or"ani&aia. Toi oa!enii $unt lideri pentru ca 1*i e,ercita influenta a$upra cui'a. Nu oricine poate de'eni un !are lider> dar oricine poate de'eni un lider !ai %un. 2i %ine> doua 1ntre%ri 1*i a*teapt r$pun$ul: 9Lei da frau li%er potenialului tau de conductor?= *i 9<i 'ei folo$i talentul de lider $pre %inele o!enirii?=. 5cea$ta carte a fo$t $cri$a pentru a te aAuta $a faci *i una *i alta. Influenta !ea Cu &eci de 'iei !a 'oi fi 1nt)lnit C)nd a$ta &i $e 'a fi 1!plinit Loi fi fcut *i %ine> dar *i rau Pana la a$finit> 1n dru!ul !eu. 5! doar o 'rere *i cute& a $pune Cu ochii ctre cer> o calda ru"ciune Da Doa!ne> a$te 'iei $a le pot aAuta Prin a$ta> ro$t $a ai% 'iaa !ea.P5@II N2C2S5RI P2NTRU 5 D5 MR5U GI72R P3T2NI5GUGUI T5U D2 C3NDUCTT3R. Recapitulare 1. Conducerea e$teV 2. Cele cinci ni'eluri ale actului conducerii $unt: . Ga ce ni'el !a "$e$c fata de !aAoritatea oa!enilor? #. Ga ce ni'el !a "$e$c fata de cei care !a influenea& pe !ine? Ra$punde: 1. 2nu!era cinci per$oane cu influenta din or"ani&aia ta. NaO Ga ce ni'el de influenta te afli fata de ei? N%O Ga ce ni'el de influenta $e "$e$c ei fata de ceilali? 2. Petrece8i o ora pe luna cu pri!ele cinci per$oane cu influenta indi'idual> 1ncerc)nd $a clde*ti o relaie cu ei. . Petrece8i doua ore pe luna cu "rupul de per$oane cu cea !ai !are influenta> 1ncerc)nd $8i for!e&i. Re&er'a una din cele doua ore recitirii unui capitol din acea$ta carte. Molo$e*te cealalt ora ela%or)nd 1!preun cu ei un proiect care $a duca la pro"re$ul or"ani&aiei. #. Trece din nou 1n re'i$ta caracteri$ticile fiecruia dintre cele cinci ni'eluri ale conducerii *i nu!e*te trei 1n care te $i!i !ai $la% *i $i!i ne'oia $a pro"re$e&i. C5PIT3GUG D3I. CD2I5 UN2I C3NDUC2RI 2MICI2NT2: PRI3RITTIG2. De cur)nd> 1n ti!pul unei conferine> a! au&it un 'or%itor $pun)nd: 9Cel !ai "reu e$te $a deter!ini oa!enii $a fac doua lucruri: $a ")ndea$c *i $a acione&e 1n ordinea i!portantei=. 2l a afir!at 1n continuare ca ace$tea $unt criteriile care di$tin" un profe$ioni$t de un a!ator. Cred> de a$e!enea> ca a anticipa e'eni!entele *i a $ta%ili prioritile r$punderilor !archea& diferenele !aAore dintre un lider *i un adept> pentru ca: 3a!enii practici $tiu cu! $a o%in ceea ce 'or. Milo$ofii $tiu ce ar tre%ui $a 'rea. Giderii $tiu cu! $a o%in ceea ce ar tre%ui $a 'rea. Succe$ul poate fi definit ca 9reali&area pro"re$i'a a unui $cop predeter!inat=. 5cea$ta definiie arata ca di$ciplina $ta%ilirii prioritilor *i capacitatea de a !unci cu un $cop propu$ $unt e$eniale pentru $ucce$ul unui lider. De fapt> cred ca acea$ta e$te cheia actului conducerii. Cu !ulti ani 1n ur!a> 1n ti!p ce lucra! 1n 'ederea o%inerii unei diplo!e 1n afaceri> a! aflat de principiul Pareto> cuno$cut *i $u% nu!ele de principiul 20U.0. De$i atunci a! a'ut puine date cu pri'ire la ace$t principiu> a! 1nceput $8l aplic 1n 'iaa !ea particulara. 5cu!> dup

dou&eci de ani> con$tat ca e$te unul din in$tru!entele cele !ai utile pentru deter!inarea prioritilor 1n 'iaa oricrei per$oane $au or"ani&aii. Principiul Pareto. Dou&eci la $uta din prioriti 1i 'or da .0 la $uta producie D5C5 1i 'ei in'e$ti ti!pul> ener"ia> %anii *i per$onalul 1n pri!ul calup de 20W prioriti. Prioriti Producie. PRINCIPIUG P5R2T3. PRINCIPIUG 20U.0 Succe$ul e$te reali&area pro"re$i'a a unui $cop predeter!inat. Giniile "roa$e din "raficul de la pa"ina 20 repre&int o per$oana $au or"ani&aie care 1*i in'e$te*te ti!pul> ener"ia> %anii *i per$onalul 1n cele !ai i!portante prioriti. Re&ultatul e$te un c)*ti" de patru ori !ai !are 1n $fera producti'itii. Giniile punctate repre&int o per$oana $au or"ani&aie care 1*i concentrea& ti!pul> ener"ia> %anii *i per$onalul 1n prioriti !ai putin i!portante. Re&ultatul e$te un profit foarte !ic. 2,e!plificarea principiului Pareto. Ti!p in'e$tind 20 la $uta din ti!pul tau o%ii .0 la $uta din re&ultate. Con$ultanta 20 la $uta din oa!enii tai 1i ocupa .0 la $uta din ti!p. Produ$e 20 la $uta din produ$e aduc .0 la $uta din profit. Gectura 1n 20 la $uta dintr8o carte 'ei "$i .0 la $uta din coninut. :unca 20 la $uta din !unca noa$tr ne ofer .0 la $uta $ati$facie. Di$cur$ 20 la $uta din pre&entare produce .0 la $uta i!pact. Donaii 20 la $uta din nu!rul de oa!eni 'or da .0 la $uta din toat $u!a de %ani. Conducere 20 la $uta dintre oa!eni 'or lua .0 la $uta din deci&ii. Picnic 20 la $uta dintre oa!eni 'or con$u!a .0 la $uta din !)ncare; Nu poi a%u&a de ideea ca practic totul e$te lip$it de i!portanta. 3rice lider tre%uie $a 1nelea" principiul Pareto prin pri$!a unei pri'iri de an$a!%lu a$upra oa!enilor *i conducerii. De e,e!plu> 20 la $uta din totalitatea oa!enilor dintr8o or"ani&aie $unt r$pun&tori de .0 la $uta din $ucce$ul co!paniei. Strate"ia pre&entata !ai Ao$ 'a u*ura $arcina unui lider de a $pori producti'itatea unei or"ani&aii. 1. Sta%ilii cine intra 1n pri!ii 20 la $uta dintre productori. 2. De$tinai .0 la $uta din 9ti!pul pentru oa!eni= ace$tor pri!i 20 la $uta dintre productori. . 5locai .0 la $uta din %anii de$tinai for!arii per$onalului 1n %eneficiul ace$tor 20 la $uta. #. Sta%ilii care poriune de 20 la $uta din totalul !uncii depu$e are drept re&ultat .0 la $uta din totalul profitului> *i 1n$rcinai un a$i$tent cu re$tul de .0 la $uta din !unca depu$a> care are o eficienta !ai !ica. 5cea$ta ii 'a da po$i%ilitatea productorului $a $e ocupe e,clu$i' de ceea ce poate face cel !ai %ine. (. Cerei pri!ilor 20 la $uta $8i pre"tea$c la locul de !unca pe ur!torii 20 la $uta. 2ficienta e$te funda!entul $upra'ieuirii. 2ficacitatea e$te funda!entul $ucce$ului. Nu uitai> ii 1n'! pe alii ceea ce *ti!F reproduce! ceea ce $unte!. 5*chia nu $are departe de trunchi. Predau ace$t principiu 1n cadrul conferinelor pe te!a artei de a conduce *i $unt ade$ea 1ntre%at: 9Cu! pot eu $a de$copr care $unt pri!ii 20 la $uta oa!eni cu influentaUproductori din or"ani&aia !ea?=. La reco!and $a alctuii o li$ta cu toi an"aAaii din co!pania $au departa!entul pe care il conducei. 5poi punei8' aceea*i 1ntre%are 1n le"tur cu fiecare indi'id: 9Daca acea$ta per$oana ia o !$ur ne"ati'a 1!potri'a !ea $au 1*i retra"e $priAinul pe

care !i8l acorda> care 'a fi re&ultatul?=. Daca 1n acea$ta $ituaie ar fi afectata 1n$*i funcionarea or"ani&aiei> atunci %ifai acel nu!e. Daca per$oana re$pecti'a 'a poate aAuta $au 'a poate face rau> dar nu 'a poate ridica $au di$tru"e pe calea reali&rii de lucruri i!portante> atunci nu8i %ifai nu!ele. Ga epui&area li$tei> 'ei con$tata ca 'ei fi %ifat intre 1( *i 20 la $uta din totalul de nu!e. 5ce*tia repre&int relaiile 'itale care tre%uie culti'ate *i crora tre%uie $a li $e ofere cantitatea de re$ur$e de care au ne'oie> pentru ca or"ani&aia $a pro"re$e&e. NU C3NT25ST C5T D2 5SIDUU GUCR2SIF C3NT25ST C5T D2 INT2GIJ2NT GUCR2SI. Un o! a au&it ca daca 'a !unci din "reu $e 'a 1!%o"i. :unca cea !ai "rea pe care o cuno*tea era $patul "ropilor> a*a ca $8a apucat $a $ape "ropi ad)nci 1n curte. Nu $8a 1!%o"itF nu $8a ale$ dec)t cu o durere de $pate. 5 !uncit din "reu> ce8i drept> dar nu $8a ")ndit $8*i $ta%ilea$c prioritile. 3r"ani&ea& $au a"oni&ea&. Talentul de a Aon"la cu $ucce$ cu trei $au patru proiecte cu prioritate a%$oluta e$te o cerin e$enial pentru orice lider. 3 'iaa 1n care toate !er" %ine 'a fi 1n cele din ur!a o 'iaa 1n care ni!ic nu !er"e %ine. 5%ordarea prioritilor: Moarte i!portantUfoarte ur"ent: 5taca ace$te pro%le!e 1n pri!ul rand. Moarte i!portantU!ai putin ur"ent: Sta%ile*te ter!ene de predare *i introducei ace$te proiecte 1n rutina &ilnica de lucru. :ai putin i!portantUfoarte ur"ent: J$e*te !odaliti rapide *i eficiente de a re&ol'a ace$te proiecte fara o i!plicare per$onala prea inten$a. Daca e$te po$i%il> 1n$rcinea& cu re&ol'area lor un a$i$tent care $e poate de$curca. :ai putin i!portantU:ai putin ur"ent: 5ici $e 1ncadrea& lucrrile de rutina> con$u!atoare de ti!p> cu! e$te 1ndo$arierea. 5duna ace$te lucrri *i re&ol'8le 1n $e"!ente de o Au!tate de ora 1n fiecare $pt!)nF da acea$ta $arcina altcui'aF $au nu le faci deloc. <nainte de a l$a pe !aine ce poi face a&i> $tudia& %ine pro%le!a. 2,i$ta *an$a $a le poi a!)na fara ter!en. 5cu! c)i'a ani preda! principiul 20U.0 la o conferin din 7o$ton. C)te'a $pt!)ni !ai t)r&iu> prietenul !eu> Hohn 7oBen> !i8a tri!i$ o foaie de h)rtie cu un ta%el pe care il alctui$e 1n ur!a conferinei. De atunci a! folo$it *i eu ace$t ta%el ori de cate ori !i8a! $ta%ilit prioritile. Poate 1i 'a fi de aAutor *i ie. P5R2T3. DataV Telefoane de dat Co!p. Note per$onale Co!p. TI:P 20U.0 3RDIN D2 PRI3RIT5T2 TI:P 5G3C5T D2SCRI2R2 6 De fcut 5CU: R2S3GL5T NM. I!portantF M. Ur"entO D2 MTCUT De 1n$rcinat NM. I!portantF !ai putin ur"entO N!ai putin i!portantF !ai putin ur"entO 5G2J2> 5GTM2G PI2RSI. Miecare dintre noi e$te fie un iniiator> fie unul care reacionea& atunci c)nd e$te 'or%a de planificare. Un e,e!plu edificator e$te calendarul no$tru. <ntre%area nu e$te 93are 'oi a'ea un calendar plin?=> ci 9Pe cine 'oi include 1n calendarul !eu?=. Daca $unte! lideri> 1ntre%area pe care tre%uie $a ne8o pune! nu e$te: 9Loi a'ea de8a face cu oa!enii?= ci 9Cu ce oa!eni 'oi a'ea de8a face?=. Conclu&ia !ea e$te ca liderii tind $a iniie&e> iar cei care ii ur!ea& tind $a reacione&e. 3%$er'ai diferena: Gideri 5depi.

Iniia& Reacionea&. ConducF ridica receptorul 5$cultaF a*teapt $a $une telefonul *i $ta%ile$c contacte. <*i petrec ti!pul planific)nd <*i petrec ti!pul trind de pe o &i pe altaF 5nticipea& pro%le!ele reacionea& la pro%le!e. In'e$te$c ti!pul 1n oa!eni <*i petrec ti!pul cu oa!enii. <*i co!pletea& calendarul <*i co!pletea& calendarul 1n funcie de cereri 1n funcie de prioriti. 2L5GU25ST> 5GTM2G 5HUNJI <NTR8UN PUNCT :3RT. Un 'eteran 1n luarea deci&iilor !i8a dat ace$t $fat $i!plu *i conci$: decide ce tre%uie $a faci *i fa acel lucruF decide ce nu tre%uie $a faci *i nu face acel lucru. Cu toate ace$tea> e'aluarea prioritilor nu e$te chiar at)t de $i!pla. De !ulte ori $ituaia nu poate fi de$cri$a 1n al% *i ne"ru> ci !ai de"ra% 1n !ulte tonuri de "ri. 5! con$tatat ca ulti!ul lucru pe care il *ti! e$te ce $a pune! pe pri!ul plan. <ntre%rile ce ur!ea& te 'or aAuta 1n proce$ul de $ta%ilire a prioritilor: Ce $e a*teapt de la !ine? Un lider poate renuna la tot 1n afara de re$pon$a%ilitatea finala. <ntre%area la care ace$ta tre%uie $a pri!ea$c neaprat un r$pun$ 1nainte de a accepta un nou po$t e$te 9Ce $e a*teapt de la !ine?=. Cu alte cu'inte> care $unt lucrurile pe care ni!eni 1n afara de !ine nu le poate face? 3ricare ar fi ace$tea> ele tre%uie $a $tea 1n capul li$tei de prioriti. Daca nu reu*e*ti $a le faci> 'ei 1n"ro*a r)ndurile *o!erilor. 2,i$ta> de$i"ur> !ulte re$pon$a%iliti la ni'elurile inferioare funciei tale> dar nu!ai c)te'a $unt cele pe care tu *i nu!ai tu le poi face. Di$cerne intre lucrurile pe care tre%uie $a le faci tu *i cele care pot fi pu$e 1n $arcina altcui'a. Re&er'8i un !inut alctuirii unei li$te cu ceea ce ti $e cere $a faci 1n po$tul re$pecti' Nin ordinea prioritilor> daca e$te po$i%ilO. Ce 1!i ofer cel !ai !are profit? 2fortul depu$ tre%uie $a fie pe !$ur re&ultatelor $contate. <ntre%area pe care tre%uie $a !i8o pun fara 1ncetare e$te: 93are fac ce $tiu $a fac !ai %ine *i o%in un %un profit pentru or"ani&aie?=. In !ulte or"ani&aii> cele trei pro%le!e care apar cel !ai frec'ent $unt: 5%u&ul: Prea putini an"aAai fac prea !ult. Nefolo$irea: Prea !ulti an"aAai fac prea putin. Molo$irea "re*it: Prea !ulti an"aAai fac ce nu tre%uie $a fac. 7o HacC$on era aprtor 1n echipa de fot%al a liceului. 2ra %un> dar nu a reu*it $8*i duca echipa 1n ca!pionat. De fapt> au ter!inat $e&onul cu trei partide c)*ti"ate *i *apte pierdute. Ga Uni'er$itatea 5u%urn> c)nd toi cei trei funda*i au fo$t indi$poni%ili&ai> antrenorul lui 7o i8a cerut $a intre 1n Aoc 9pana c)nd $e fac %ine titularii=. 7o nu a fo$t prea incantat> dar a fcut8o. Ce a ur!at e$te de do!eniul le"endei. Iat un e,e!plu e,celent de re&ol'are a pro%le!ei profitului. J)nde*te8te un !inut *i alctuie*te o li$ta cu ceea ce 1i aduce cel !ai !are profit 1n !unca ta. Ce 1i ofer cea !ai !are $ati$facie? Liaa e$te prea $curta *i e pcat $a nu fie *i plcut. Cel !ai %ine lucra! daca ne place ceea ce face!. Cu putin ti!p 1n ur!a a! inut un di$cur$ la o conferin a liderilor 1n care a! 1ncercat $a pre&int ace$t principiu. Titlul prele"erii !ele era 95ccepta acea$ta $luA%a *i iu%e*te8o=. I8a! 1nde!nat pe cei din pu%lic $a $e ")ndea$c la o acti'itate care le place at)t de !ult 1nc)t ar de$fa$ura8o cu dra" chiar *i fara $a fie pltii. 5poi le8 a! reco!andat $a 1n'ee $a o fac at)t de %ine 1nc)t oricine $a fie fericit $8i pltea$c pentru ea. 5ndE Jranatelli a $pu$ ca atunci c)nd tran$for!i ce'a 1ntr8un !are $ucce$> a$ta nu e !unca. 2$te un !od de 'iaa. Te %ucuri pentru ca 1n felul tau contri%ui la pro"re$ul o!enirii. Sunt con'in$ de a$ta; J)nde*te8te un !inut ce 1i da cea !ai !are $ati$facie 1n !unca ta.

Succe$ul 1n !unca 'a $pori con$idera%il daca factorii C> P *i R NCerine> Profit *i Reco!pen$eO $unt e"ali. Cu alte cu'inte> daca cerinele $luA%ei !ele $unt proporionale cu eforturile !ele de a o%ine cel !ai !are profit *i toate ace$tea 1!i produc o !are $ati$facie> atunci 'oi reu*i> cu condiia $a acione& 1ntr8o ordine a prioritilor. PRINCIPII G2J5T2 D2 PRI3RITTI. Prioritile nu $unt fi,e. Prioritile $unt 1ntr8o perpetua !i*care *i cer atenie. D. Ro$$ Perot a $pu$ ca orice lucru e,celent $au de!n de lauda $ta 1n per!anenta pe !uchie de cuit *i tre%uie luptat !ereu pentru el. Prioritile %ine ale$e $tau 1ntotdeauna 9pe !uchie de cuit=. Pentru a *ti !ereu care 1i $unt prioritile: 2'aluea&: Tre%uie $8i treci 1n re'i$ta lunar factorii C> P> R NCerine> Profit *i Reco!pen$eO. 2li!ina: <ntrea%8te: 9Ce anu!e din ceea ce fac poate fi re&ol'at de altcine'a?=. 2$ti!ea&: Care $unt proiectele cele !ai i!portante pe care le de$f*ori 1n acea$ta luna *i care e$te ter!enul de re&ol'are a lor? Principiu: Nu a%u&a de ideea ca practic totul e$te lip$it de i!portanta. 5dor ace$t principiu. 2$te putin e,a"erat> dar tre%uie enunat. Iillia! Ha!e$ a $pu$ ca arta de a fi 1nelept e$te 9arta de a *ti ce $a treci cu 'edere=. Gucrurile !runte *i neintere$ante ne 9!n)nc= !ult ti!p. Prea !ulti $unt oa!enii care trie$c pentru idealuri "re*ite. Dr. 5nthonE Ca!polo !enionea& un $tudiu $ociolo"ic 1n care cinci&eci de oa!eni trecui de nou&eci *i cinci de ani au a'ut de r$pun$ la ur!toarea 1ntre%are: 9Daca ati putea $a 'a trii din nou 'iaa> ce ati face altfel dec)t ati fcut?=. 2ra o 1ntre%are care la$a loc la !ulte di$cuii *i inter'ie'aii> oa!eni care dep*eau ')r$ta $enectuii au dat o !ultitudine de r$pun$uri. Dintre ace$tea> totu*i> trei au re'enit cu o oarecare frec'enta> predo!in)nd intre re&ultatele $tudiului. 5ce$te trei r$pun$uri au fo$t: Daca ar fi $8o iau de la capt> a$ reflecta !ai !ult. Daca ar fi $8o iau de la capt> a$ ri$ca !ai !ult. Daca ar fi $8o iau de la capt> a$ face !ai !ulte lucruri care ar ra!ane *i dup !oartea !ea. 3 t)nr 'ioloni$ta a fo$t 1ntre%at care e$te $ecretul $ucce$ului ei. 2a a r$pun$: 9Ne"liAarea planificata=. 5poi a e,plicat: 9C)nd era! ele'a> e,i$tau !ulte lucruri care 1!i ocupau ti!pul. C)nd !a ducea! 1n ca!era !ea dup !icul deAun> 1!i fcea! patul> *ter"ea! praful *i fcea! tot felul de lucruri care 1!i cdeau $u% ochi. 5poi> !a "r%ea! $a 1ncep $a e,er$e& la 'ioara. 5! con$tatat ca nu pro"re$a! deloc a*a cu! a$ fi dorit> a*a ca a! in'er$at ordinea acti'itilor. Pana la 1ncheierea perioadei de e,er$at a! ne"liAat orice altce'a. Cred eu ca ace$t pro"ra! de ne"liAare planificata !i8a a$i"urat $ucce$ul=. 97ine= e$te du*!anul lui 9cel !ai %ine=. :aAoritatea oa!enilor $unt capa%ili $a $ta%ilea$c o ordine a prioritilor atunci c)nd tre%uie $a alea" intre lucruri %une $au rele. Pro%le!ele apar atunci c)nd ne "$i! 1n fata a doua opiuni %une. Ce pute! face 1n ace$t ca&? Ce $e 1nt)!pl daca a!%ele alternati'e r$pund !ulu!itor 1ntre%rilor le"ate de cerine> profit *i $ati$facie? Cu! $a tie! nodul "ordian dintre doua opiuni %une? <ntrea%8i $uperiorul $au cole"ii ce preferine au. Poate 'reuna dintre ace$te opiuni $a fie re&ol'ata de altcine'a? Daca da> 1n$rcinea& acea per$oana cu $oluionarea ei *i ocup8te de cea care e$te nu!ai de co!petenta ta. Care dintre opiuni aduce %eneficii !ai !ari clientului tau? De prea !ulte ori $unte! aido!a acelui ne"u$tor at)t de o%$edat de curenia din pr'lia lui 1nc)t nu de$cuia niciodat u$a

din fata. 5de'ratul !oti' pentru care de$chide! un !a"a&in e$te $a intre clienii 1n el> nu $8l ine! curat; Di$cernei intre cele doua alternati'e a')nd 1n !inte $copul or"ani&aiei. Pa&nicul unui far care $e "$ea pe o f)*ie $t)ncoa$ de p!)nt 1*i pri!ea lunar re&er'a de ulei care a$i"ura funcionarea farului. Nefiind foarte departe de r!> a'ea !u$afiri de$tul de de$. <ntr8o noapte> o fe!eie din $at l8a ru"at cu in$i$tenta $8i dea putin ulei ca $8*i 1ncl&ea$c ca$a. 5lta data> un preot i8a cerut ni*te ulei pentru la!pa. 5ltcine'a a'ea ne'oie *i el de putin ulei ca $8*i un" roata. Cu! toate cererile preau Au$tificate> pa&nicul a 1ncercat $a fac pe plac tuturor *i $a le 1ndeplinea$c ru"!inile. Spre $f)r*itul lunii> el o%$er'a ca re&er'a de ulei era pe $f)r*ite. Dup putin ti!p n8a !ai fo$t nici un pic de ulei *i farul $8a $tin$. In acea noapte $8au $cufundat !ulte cor%ii *i $8au pierdut !ulte 'iei o!ene*ti. In ti!pul in'e$ti"aiei 1ntreprin$e de autoriti> pa&nicul farului $8a artat plin de cin. Ga $cu&ele *i la!entrile lui> i $8a r$pun$: 9Ti $8a dat ulei pentru un $in"ur $cop: $a tii aprin$ acel far;= Nu le poi a'ea pe toate. 3ri de cate ori fiul !eu> Hoel Porter> intra cu !ine 1ntr8un !a"a&in> eu ii $punea!: 9Nu poi $a cu!peri totul=. Ga fel ca !ulti alti oa!eni> *i lui ii era foarte "reu $a renune la unele lucruri. Nou&eci *i cinci la $uta din reali&rile noa$tre $e %a&ea& pe a *ti ce 're!. Cu !ulti ani 1n ur!a a! citit acea$ta poe&ie de Iillia! Din$on: 5cela ce un $in"ur lucru ur!re*te ne"re*it. Poate $pera $8l ai% pana8ntr8al 'ieii a$finit> Dar cel ce laco! 'rea $a ai% totul 1n o"rada $a> 3 $ti'a de re"rete l)n" rod 'a aduna. Un "rup de oa!eni $e pre"teau de e$caladarea ')rfului :ont 7lanc din 5lpii france&i. In $eara dinaintea unei a$cen$iuni> "hidul france& le8a fcut c)te'a reco!andri care $8i aAute $8*i 1ncheie cu $ucce$ e,pediia. 2l le8a $pu$: 9Daca 'rei $a aAun"ei 1n ')rf> tre%uie $a luai cu 'oi nu!ai echipa!entul $trict nece$ar pentru urcu*. Tre%uie $a l$ai Ao$ toate acce$oriile inutile. 2$te un urcu* dificil=. Un t)nr en"le& i8a ne$ocotit $faturile *i 1n di!ineaa ur!toare a aprut cu o ptur 'iu colorata *i de$tul de "rea> c)te'a calupuri !ari de %r)n&> o $ticla de 'in> c)te'a aparate foto at)rnate de "at *i dotate cu diferite lentile *i c)te'a ta%lete de ciocolata. Jhidul i8a $pu$: 9N8o $a aAun"i $u$ cu toate ace$tea. Nu tre%uie $8i iei dec)t $trictul nece$ar 1ntr8o a$tfel de a$cen$iune=. Dar> 1ncp)nat> en"le&ul $8a $eparat de "rup> pornind 1naintea celorlali> pentru a le do'edi ca e$te 1n $tare $a aAun" 1n ')rf. Re$tul "rupului a pornit $u% 1ndru!area "hidului *i a')nd a$upra lor doar $trictul nece$ar. Pe dru!> 1n ti!p ce urcau> au o%$er'at diferite lucruri care preau $a fi fo$t l$ate de cine'a care urca> la fel ca *i ei. :ai 1nt)i au "$it o ptur 'iu colorata> apoi ni*te %uci de %r)n&> o $ticla de 'in> ni*te acce$orii foto *i c)te'a ta%lete de ciocolata. In cele din ur!a> aAun")nd 1n ')rf au dat pe$te en"le&. <nelept> ace$ta $e de%ara$a$e pe dru! de tot ce nu era nece$ar. Prea !ulte prioriti ne parali&ea&. De cate ori nu ni $8a 1nt)!plat $a ne uita! di$perai la %iroul no$tru plin ochi de note *i h)rtii> $a au&i! telefonul $un)nd *i $a 'ede! cu! $e de$chide u$a 6 *i toate ace$tea 1n acela*i ti!p; Tii !inte $enti!entul de $tupoare care te cuprinde 1n a$tfel de ca&uri? Iillia! Din$on ne e,plica de ce dre$orii de ani!ale au a$upra lor un $cunel atunci c)nd intra 1n cu*ca leilor. Nu le lip$e*te> de$i"ur> nici %iciul> iar la $old $tau pi$toalele. Dar nu uita niciodat $8*i ia cu ei $cunelul. Din$on afir!a ca ace$ta e$te cel !ai i!portant in$tru!ent al dre$orului. in)ndu8l de $ptar> el ii 1ndreapt cele patru picioare $pre fata ani!alului $l%atic. Cei care au $tudiat co!porta!entul ani!alelor afir!a ca $l%ticiunea 1ncearc $8*i concentre&e pri'irea a$upra tuturor celor patru picioare 1n acela*i ti!p. Din acea$ta cau&a> ani!alul cade

prada unui anu!e tip de parali&ie> 1!%l)n&indu8$e> de'enind $la% *i neaAutorat din cau&a ca atenia lui e$te fra"!entata. NIat cu! aAun"e! $a ne identifica! cu leii;O. <ntr8o &i> SherEl> una din !e!%rele cele !ai acti'e din echipa noa$tr> a 'enit $8!i ceara aAutorul. Prea epui&ata. :i8a $pu$ ca e$te $upra$olicitata. Gi$ta ei de 9lucruri de fcut= era prea lun"a. I8a! cerut $8!i enu!ere toate proiectele de care r$pundea. <!preun a! $ta%ilit prioritile. Nu 'oi uita niciodat $enti!entul de u*urare care i $8a 1ntiprit pe fata atunci c)nd a '&ut ca "reutatea de pe u!erii ei $e !ic*ora. Daca e*ti $upraa"lo!erat> fa o li$ta per$onala de prioriti pe o foaie de h)rtie pe care a%ia apoi $a i8o ari $uperiorului> care> la randul lui> 'a ale"e prioritile pe care le con$idera oportune. Ga $f)r*itul fiecrei luni> 1!i planific *i 1!i note& prioritile pentru luna ur!toare. <!preun cu 7ar%ara> a$i$tenta !ea> planific ace$te proiecte pe calendar. Gunar> ea $e ocupa de $ute de !runi*uri 1n locul !eu. In $chi!%> daca ce'a e$te Moarte i!portantUMoarte ur"ent> ii co!unic> *i ea planifica acel lucru 1naintea altora. Toi ade'raii lideri au 1n'at $a $pun Nu la ceea ce e$te %un pentru a $pune Da la ceea ce e$te cel !ai %un. 5tunci c)nd !icile prioriti ne $olicita prea !ult> apar !arile pro%le!e. Ro%ert H. :c. Pain a $pu$: 9:oti'ul pentru care !aAoritatea telurilor !aAore nu $e 1!pline$c e$te faptul ca ne pierde! ti!pul d)nd prioritate lucrurilor de i!portanta $ecundara=. Cu c)i'a ani 1n ur!a> un &iar anun cu litere de o *chioap ca trei $ute de %alene au !urit $u%it. Ur!rind ni*te $ardele> %alenele $8au rtcit *i au e*uat 1ntr8un "olf. MredericC 7roan Darri$ co!enta: 9Ni*te pe$ti !ici au ade!enit ni*te "i"ani ai !arilor 1ntr8un loc 1n care *i8au "$it !oartea. Sf)r*itul 'iolent al ace$tora $8a datorat ur!ririi unor $copuri !runte prin in'e$tirea unor ener"ii !ult prea !ari 1n 1!plinirea unor teluri ne$e!nificati'e=. 5de$ea> 1n 'iaa> !runi*urile $unt cele care ne pun piedici. Un e,e!plu tra"ic e$te pr%u*irea unui a'ion aparin)nd co!paniei aeriene 2a$tern 5irline$ 1n re"iunea !l*tinoa$ 2'er"lade$> Mlorida. 5'ionul e,ecuta &%orul #01> de'enit cele%ru 1n ur!a e'eni!entului> de la NeB QorC la :ia!i *i era plin cu pa$a"eri care plecau 1n 'acanta. In ti!p ce a'ionul $e apropia de aeroportul din :ia!i unde tre%uia $a ateri&e&e> %ecul care indica ie*irea trenului de ateri&are a 1ncetat $a !ai funcione&e. 5paratul a fcut c)te'a ocoluri !ari pe dea$upra !la*tinilor 1n ti!p ce echipaAul 1ncerca $a 'erifice daca trenul de ateri&are $e %loca$e $au doar %ecul care indica funcionarea ace$tuia era defect. C)nd in"inerul de &%or a 1ncercat $a $coat %ecul> a con$tatat ca ace$ta $e urnea foarte "reu *i ceilali !e!%ri ai echipaAului i8au $rit 1n aAutor. In ti!p ce toi $e ocupau de de!ontarea %ecului> ni!eni nu a o%$er'at ca aparatul pierdea 1nli!e ateri&)nd direct 1n !la*tina. In ur!a i!pactului au !urit &eci de oa!eni. In ti!p ce un echipaA cu e,perienta for!at din piloi cu o 1nalt pre"tire 1*i pierdeau 're!ea cu un %ec de *apte&eci *i cinci de centi> a'ionul *i toi pa$a"erii lui $e 1ndrepta $pre un $f)r*it tra"ic *i 'iolent. Ter!enele $tr)n$e *i ur"entele ne o%li"a $a $ta%ili! prioriti. 5ce$t lucru e$te e,plicat a$tfel 1n Ge"ea lui ParCin$on: 9Daca ai o $in"ura $cri$oare de $cri$> 1i 'a tre%ui o &i 1ntrea" ca $a o faci. Daca ai de $cri$ dou&eci de $cri$ori> le 'ei ter!ina 1ntr8o &i=. Care e$te perioada din an c)nd !unce*ti cu cel !ai !ult $por? Spt!)na dinaintea concediului; De ce nu pute! $a ne or"ani&a! toat 'iaa a*a cu! o face! 1n acea$ta $pt!)n> c)nd lua! deci&ii> face! ordine pe %irou> da! toate telefoanele de r$pun$? In condiii nor!ale $unte! eficieni Nface! lucrurile corectO. C)nd $unte! pre$ai de ti!p $au apar ur"ente de'eni! eficace Nface! nu!ai ce tre%uieO. 2ficienta e$te funda!entul $upra'ieuirii. 2ficacitatea e$te funda!entul $ucce$ului.

<n noaptea de 1# aprilie 1/12> !arele tran$oceanic Titanic $8a &dro%it de un ice%er" din 3ceanul 5tlantic *i $8a $cufundat> e'eni!ent care $8a $oldat cu !ari pierderi de 'iei o!ene*ti. Una din po'e$tirile cele !ai $tranii care au aprut 1n ur!a de&a$trului a fo$t cea care a'ea loc 1ntr8una din %rcile de $al'are> al carei per$onaA principal era o fe!eie. Me!eia a 1ntre%at daca $e poate 1ntoarce 1n cu*eta $a ca $a ia ce'a> *i i $8au acordat trei !inute. Str%t)nd 1n "oana coridorul> ea a calcat pe$te o "r!ad de %ani *i pietre preioa$e care erau pre$rate "r!ad pe Ao$> acolo unde fu$e$er $cpate 1n panica !o!entului. Chiar *i 1n cu*eta ei> fe!eia i"nora total propriile ei %iAuterii> 1n $chi!% lua repede trei portocale. 5poi $e "r%i $a $e 1ntoarc 1n %arca. Cu c)te'a ore 1nainte> ar fi fo$t ridicol pana *i ")ndul ca ar fi putut da chiar *i un dia!ant !ic 1n $chi!%ul unui co$ de portocale> dar $ituaia r$turna$e toat $cara de 'alori la %ordul acelui 'a$. Ur"enta ii clarifica$e prioritile. De prea !ulte ori 1n'! prea t)r&iu ce e$te cu ade'rat i!portant. Sunte! ca acea fa!ilie care $e $atura$e de 'acar!ul *i a"lo!eraia ora*ului *i $8a hotr)t $a $e !ute la tara *i $a 1ncerce $a tria$c 1n aer li%er. Cu intenia de a cre$te ani!ale> ei cu!prar o fer!a 1n 'e$t. Dup o luna> au pri!it 'i&ita unor prieteni care i8au 1ntre%at cu! au %ote&at fer!a. Tatl a r$pun$: 9Pai> eu 'oia! $8i $pun 9S%urtorul I9> iar $otiei !ele i8ar fi plcut 9Su&E X9. Unul dintre %iei prefera $8i &ic 97arul H9> iar celalalt 9Gene*ul Q9. 5*a ca a! c&ut la pace *i a! nu!it8o Mer!a 9S%urtorul I Su&E X> 7arul H> Gene*ul Q9. Prietenul a !ai 1ntre%at: 97ine> dar unde $unt 'itele?9> iar o!ul a r$pun$: 9Nu a'e! 'ite. Niciuna n8a $upra'ieuit !arcrii;=. Un autor anoni! a $pu$: 9Copilul $e na*te cu pu!nii 1ncle*taiF o!ul !oare cu pal!a de$chi$a. Liaa *tie $a dea frau li%er lucrurilor pe care le crede! at)t de i!portante=. JarE Reddin" relatea& po'e$tea $enatorului Paul T$on"a$ din :a$$achu$ett$. In ianuarie 1/.# ace$ta a anunat ca $e 'a retra"e din Senatul Statelor Unite *i nu 'a !ai candida pentru reale"ere. T$on"a$ era o $tea politica 1n plina a$cen$iune. 2ra unul dintre fa'orii 1n ur!toarele ale"eri *i fu$e$e chiar !enionat ca un 'iitor potenial candidat la funcia de pre*edinte $au 'icepre*edinte al Statelor Unite. Cu c)te'a $pt!)ni 1nainte ca T$on"a$ $8*i anune retra"erea> afla$e ca are o for!a de cancer li!fatic care nu $e putea 'indeca> ci doar trata. Dup toate pro%a%ilitile> %oala nu a'ea $8i afecte&e 1n !are !$ur capacitile fi&ice $au $perana de 'iaa. 7oala nu il o%li"a pe T$on"a$ $a $e retra" din Senat> ci il o%li"a $a 1nfrunte ideea ca e$te !uritor. Nu 'a !ai putea $a fac tot ce ar fi dorit $a fac. Prin ur!are> care erau lucrurile pe care dorea cu ade'rat $a le fac 1n ti!pul care ii !ai r!$e$e de trit? T$on"a$ a aAun$ la conclu&ia ca lucrul pe care il dorea cel !ai !ult 1n 'iaa *i la care n8ar renuna daca *i8ar da $ea!a ca nu poate a'ea totul> era $a $tea cu fa!ilia $a *i $8*i 'ad copiii cre$c)nd. 5 preferat $a alea" a$ta 1n loc $a furea$c le"i pentru tara $au $8*i 'ad nu!ele 1n crile de i$torie. Putin ti!p dup anunul $enatorului> un prieten i8a $cri$ o $cri$oare de felicitare pentru clar'i&iunea cu care 1*i $ta%ili$e prioritile. 5ce$ta ii $punea: 9Ni!eni n8a $pu$ 'reodat pe patul de !oarte: 95$ 'rea $8!i fi petrecut !ai !ult ti!p la $er'iciu=.

SMYR@IT