UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE MARKETING I COMUNICARE N AFACERI ANUL II SEM 2

Proiect practic de specializare

Cadru didactic: Lect. Univ. dr. Sandu Toader

Masterand: Bercu Cosmin tefan

Sibiu 2013

1.Circuitul instrumentelor de plata

Dupa primul razboi mondial, pe plan international s-a incercat unificarea legislativa a normelor de drept din diferite tari de catre Comitetul Economic de pe langa Liga Natiunilor (1928), elaborandu-se un proiect unificat de norme privind utilizarea cecului. La acesta s-a adaugat Conventia cuprinzand legea uniforma asupra cecului (Geneva, 19 Martie 1931) si Conventia menita sa reglementeze unele conflicte de legi in materie de CEC (Geneva, 19 Martie1931). Aceste reglementari au ramas cu caracter orientativ, in toate tarile respectandu-se notiunile, elementele de baza, regimul practic de folosire fiind insa determinat de legislatia specifica fiecarei tari. Astfel in tara noastra Legea nr. 59/34 asupra cecului este realizata dupa legea elvetiana in materie Romania fiind semnatara a conventiilor de la Geneva din 1931- care la randul ei cuprinde clauzele preluate din proiectul unificat elaborat de Liga Natiunilor in 1928. Reglementarile din 1934 au fost modificate atat din punct de vedere tehnic bancar, cat si din punct de vedere juridic, prin Legea nr. 83 asupra cecului, din octombrie 1994. In afara celor doua legi mai sus mentionate, in Romania, la baza unei bune functionari a cecului barat stau si urmatoarele norme emise de Banca Nationala: normele cadrul nr. 7/94 privind comertul facut de societati bancare si celelalte societati de credit cu cecuri; normele tehnice nr. 9/94 privind cecul Regulamentul Bancii Nationale nr 10/94 privind compensarea multilaterala a platilor intrabancare fara numerar pe suport hartie. Conform punctului 4 din Legea 59/34, cecul este instrument de plata prin care persoana numita tragator (emitentul cecului), da ordin unui tras (intotdeauna in cazul cecului acesta este o banca, unde tragatorul are deschis un cont) sa plateasca in favoarea unei terte persoane beneficiar o suma de bani de care tragatorul dispune in momentul respectiv. Astfel, fiecare persoana cunoscandu-si drepturile si indatoririle de la inceput poate efectua toate operatiunile legate de acest instrument, in nume propriu (tragatorul emite cecul > trasul il plateste > posesorul (beneficiarul) il incaseaza). Din punct de vedere comercial, tragatorul este cumparatorul sau beneficiarul prestarii unui serviciu (debitorul), trasul este banca ce urmeaza sa plateasca suma inscrisa pe cec, beneficiarul avand rolul de vanzator.
2

Pentru a putea fi considerat un inscris valid din punct de vedere juridic, cecul trebuie completat conform articolul I din Legea 59/34 asupra cecului. Astfel, cele 7 elemente obligatorii ale cecului, trebuiesc scrise in cele 8 zone (anexa I), astfel: In zona I va figura denumirea si/sau sigla societatii bancare strase, aceasta fiind cea care va pune la dispozitia clientului sau carnetele de cecuri. Acestea vor avea seria si numarul cecului pretiparite. Pentru acordarea carnetelor de cecuri clientii sunt selectati, ei nefiind acceptati de banca fara un contract prealabil. Acest lucru, este realizat cu ajutorul CIP-ului (Centrala Incidentelor de Plati). Daca respectivul client figureaza ca rau platnic, banca il va refuza, neavand nevoie de astfel de clienti; Zona 2 cuprinde denumirea de CEC in partea de sus, si ordinul neconditionat de plata pentru o suma de bani determinata, inscrisa pe cec in litere; Cea de-a 3-a zona va fi cea unde va fi mentionat locul platii localitatea unde va avea loc plata; Data si locul emiterii, scrise alaturat, vor fi completate in zona 4. Data trebuie sa fie posibila, certa si unica; Suma in cifre si moneda, vor fi trecute in zona 5. Suma in cifre trebuie sa corespunda cu suma in litere scrisa in zona 2; Zona 6 este completata cu datele de identificare ale tragatorului. Persoanele juridice vor mentiona in aceasta zona numele conform celui inregistrat la Registrul Comertului, iar persoanele fizice numele si prenumele, asa cum sunt inscrise in BI. Emitentul este obligat sa semneze cecul numai cu pixul sau cu stiloul cu cerneala de culoare albastra sau neagra. Nu este acceptata aplicarea unei stampile care sa cuprinda datele cerute, semnatura trebuind sa fie autografa. Nerespectarea acestei cerinte duce la anularea cecului; Zonele 7 si 8 sunt reprezentate de o banda alba care contine date, citirea acestora urmand a se face cu un dispozitiv de citire. Sunt situate in partea inferioara a cecului; Zona 7 va cuprinde: a) numarul contului beneficiarului; b) unitatea societatii bancare unde acesta are deschis contul c) codul acestuia Aceste spatii vor fi completate de beneficiar; Zona 8 va cuprinde: a) numarul contului tragatorului
3

b) codul unitatii bancii trase Aceste date sunt pretiparite in momentul in care tragatorul primeste carnetul de cecuri de la unitatea bancara al carui client este.

Circuitul cecului 1. eliberarea carnetului de cecuri de ctre banc clientului ei (trgtorul) 2. trgtorul cecului cumpr mrfurile de la vnztor (beneficiarul cecului) i 3. trage cecul asupra bncii X (banca cumprtorului / trasul); 4. trgtorul remite beneficiarului cecul tras asupra Bncii X; 5. beneficiarul remite cecul la banca sa pentru ncasare; 6. banca beneficiarului (Banca Y) prezint cecul la Banca X; 7. Banca X achit cecul i stinge creana.

Derularea plii prin cambie: 1. Banca X acord credit Firmei 1; 2. ntre Firma 1, n calitate de vnztor i Firma 2, se ncheie un contract de vnzarecumprare de marf; 3. Firma 1 trage o cambia asupra Firmei 2; 4. Firma 1 remite Bncii X cambia tras asupra Firmei 2; 5. Se stinge creana (prin ncasarea cambiei este achitat ultima rat a creditului pe care Firma 1 l primise de la Banca X); 6. La scaden achit suma (trasul pltete suma beneficiarului); 7. Se stinge creana

Circulaia biletului la ordin 1. ntre Firma 1 i Firma 2 se ncheie un contract, de o anumit valoare, pt. un anumit obiectiv; 2. Firma 1 n calitate de debitor (emitent) emite biletul la ordin n favoarea Firmei 2 n calitate de creditor (beneficiar); 3. La scaden, Firma 2 prezint biletul la ordin pentru plat Firmei 1; 4. Firma 1 achit biletul la ordin i i stinge datoria pe care o avea la Firma 2.
4

Derularea plii prin cri bancare 1. Clientul deintor al crii de plat achiziioneaz bunuri/servicii de la comerciantul acceptand de card; 2. Posesorul crii de plat efectueaz plata bunurilor prin utilizarea cardului. Comerciantul ntocmete documentul de vnzare-cumprare (factura). Prin semnarea facturii, clientul deintor de card d ordin emitentului crii de plat de a plti comerciantului contravaloarea bunurilor achiziionate; 3. Comerciantului i revine datoria de a verifica: Identitatea deintorului de card; Valabilitatea crii de plat (s nu fie deteriorat, perimat sau anunat ca pierdut sau furat); Conformitatea semnturii de pe factur cu aceea de pe cartea de plat; 4. Comerciantul prezint bncii sale documentele de vnzare-cumprare; 5. Banca comerciantului crediteaz contul acestuia cu suma corespunztoare documentelor de vnzare-cumprare; 6. Banca comerciantului ordon bncii emitente a crii de plat achitarea contravalorii facturilor ntocmite de comerciant; 7. Banca emitent a cardului onoreaz plata i debiteaz contul clientului su deintor de carte de plat; Etapele procesrii prin compensare a cecului 1. n baza unui disponibil constituit la banca sa, trgtorul primete de la aceasta un carnet de cecuri; 2. ntre trgtor n poziie de cumprtor i beneficiar n poziie de vnztor se ncheie un contract avnd ca obiect active transferate; 3. Trgtorul emite cecul prin care d ordin bncii sale s plteasc la prezentare posesorului su, suma de bani nscris pe cec; 4. Beneficiarul cecului l remite spre ncasare bncii sale; 5. n cadrul edinei de verificare a instrumentelor de plat de debit, banca beneficiarului prezint bncii trase cecul spre verificarea disponibilului din contul trgtorului i pentru acceptarea plii; 6. Trasul verific disponibilul i, n cazul acceptrii, debiteaz contul trgtorului. Banca tras comunic bncii beneficiarului informaiile privind acceptarea la plat a cecului;
5

7. Banca beneficiarului introduce scriptic cecul n compensare; 8. Dup procesarea cecului prin compensare, banca beneficiarului crediteaz contul clientului su cu suma nscris pe cec; 9. Creana beneficiarului asupra pltitorului se stinge Circuitul plilor de mare valoare Pornete de la clientul pltitor pn la clientul beneficiar avnd urmtorul traseu: client pltitor; unitatea bancar unde i are deschis contul clientul pltitor; sucursala BNR din judeul unde se afl clientul pltitor; centrala BNR unde, att centrala bncii pltitorului, ct i centrala bncii beneficiarului au conturi curente deschise; centrala societii bancare pltitoare; centrala societii bancare beneficiare; unitatea bancar a clientului beneficiar

Fiind un instrument de plata la vedere, cecul nu poate fi acceptat, conform articolului 4 din Legea 59/34 asupra cecului, insa poate fi certificat. Astfel beneficiarul are confirmarea trasului ca tragatorul are in cont disponibilul necesar platii si ca plata poate avea loc la simpla prezentare.

Certificarea unui cec poate fi ceruta de:

tragator, inainte de a-l da la plata;

beneficiar, inainte de a se prezenta la plata.

Daca cecul a fost certificat, trasul are obligatia sa asigure beneficiarului suma respectiva, iar tragatorul sa refuze alte plati ce duc la micsorarea disponibilului necesar. Astfel ca, in caz de neplata, trasul este obligat sa despagubeasca beneficiarul posesorul cecului care a suferit o dauna.

Instrumentul de plata de debit este instrumentul de plata, care circula de la unitatea bancara a beneficiarului catre unitatea bancara a tragatorului, rezultatul fiind debitarea contului platitorului si creditarea contului beneficiarului.

cecul

Unitatea bancara a tragatorului

banii

Unitatea bancara a beneficiarului

Instrumentele de plata procesabile prin compensare multilaterala sunt, conform Regulamentului 10/94, ordinul de plata si cecul barat.

Tot Regulamentul 10/94 a fost cel care a impus pentru cecul barat patru reguli obligatorii:

cecul barat este numai instrument de plata;

cecul barat este decontat numai prin intermediul caselor de compensati in cazul platilor interbancare;

cecul barat este platit numai de titularul de cont curent deschis la societatea bancara;

transferul debitului presupune ca initierea decontarii se face de catre beneficiar prin banca sa.

Participantii pusi in legatura sunt in numar de trei daca, tragatorul si beneficiarul au conturi curente deschise la: - aceeasi societate bancara - aceeasi unitate bancar - unitati bancare diferite care apartin - aceleiasi societati bancare. Daca este vorba de o plata interbancara, participantii vor fi in nr. de 5.

BNR

Casa de compensatie

Banca Beneficiarului

Banca trasa

Beneficiar

Tragator

Cecul barat nu este acceptat in compensare decat insotit de un borderou de incasare a cecurilor, completat in prealabil de beneficiar. Acesta trebuie sa completeze borderourile de incasare a cecurilor. nr de cont denumirea nr si seria cecului numele nr de cont denumirea Unitatii bancare trase suma semnatura autorizata stampila (in cazul persoanelor fizice, este suficienta semnatura fara stampila beneficiarului). beneficiarului al tragatorului

Unitatii bancare a beneficiarului

Dupa completarea borderoului de beneficiar, se confirma data punerii la unitatea bancara prin aplicarea stampilei de ghiseu. Borderoul este completat in trei exemplare care au urmatoarea destinatie: beneficiarul pastreaza primul exemplar unitatea bancara initiatoare al doilea exemplar

al treilea exemplar este prezentat in cadrul sedintei de compensare de unitatea bancara prezentatoare unitatii bancare primitoare, el ramanand dupa incheierea sedintei la unitatea bancara prezentatoare.

Daca : nu au fost completate toate rubricile sunt modificari sau adaugari nu sunt insotite de borderouri de incasare a cecurilor, agentii de compensare ai unitatii bancare primitoare pot exclude cecurile din compensare.

Sedinta de compensare, are loc in fiecare zi lucratoare in 2 etape, intre orele 10-11.30. Pana la ora 10, cand incepe sedinta de compensare, are loc pregatirea sedintei de compensare. Instrumentele de plata sunt grupate de catre unitatile bancare initiatoare (prezentatoare) pe unitati bancare destinatoare (primitoare) si, in cadrul acestora, pe instrumente de plata de debit, de credit, in pachete de maxim 100 de bucati, pachete introduse in plicuri special sigilate. Fiecare pachet este insotit, in mod obligatoriu, de o banda de control totalizatoare a sumelor inscrise pe instrumentele pe care le contine. Totalul fiecarei benzi de control, este preluat intr-o Dispozitie Centralizatoare de Incasare. Acestea se emit in numar de 4 (la CEC), avand acelasi continut dar destinatii si culori diferite, si anume: exemplarul 4 vernil este pastrat de unitatea prezentatoare; exemplarul 3 roz este remis unitatii bancare primitoare, fara a fi introdus in compensare (in sedinta de verificare) exemplarul 2 roz este remis in ziua compensarii Unitatii bancare primitoare; exemplarul 1 alb este remis inspectorului de compensare al BNR, in cadrul sedintei de compensare.

La aceasta dispozitie se anexeaza lista cecurilor amanate la compensare, remisa de unitatea bancara primitoare in sedinta de compensare precedenta. Dispozitiile centralizatoare sunt obligatoriu dactilografiate. Pe baza acestor dispozitii, unitatea bancara prezentatoare, completeaza cate un Borderou al Dispozitiilor Centralizatoare de Incasare pentru fiecare unitate bancara primitoare. Acesta trebuie intocmit in trei exemplare, avand aceeasi destinatie cu dispozitiile centralizatoare de incasare, si anume:
9

unitatea bancara prezentatoare unitatea bancara primitoare, in cadrul sedintei de compensare inspectoratului de compensare, in timpul sedintei de compensare

Instrumentele de plata sunt analizate de unitatile bancare primitoare (destinatare) si apoi acceptate sau refuzate. Cecul poate fi acceptat partial de unitatea bancara destinatara, in limita disponibilului existent in comtul tragatorului. Refuzul partial al unui cec se poate face de unitatea bancara destinatara, doar din motivul inexistentei in ziua respectiva a unui disponibil suficient in contul platitorului. El poate fi facut doar pentru diferenta dintre suma mentionata in cec si disponibilul existent in contul platitorului.

Cecurile pot fi refuzate la plata, daca: nu sunt completate corespunzator contin modificari, adaugiri, diferite conditionari nu sunt insotite de borderouri de incasare pachetul contine cecuri a caror unitate bancara destinatara nu este cea la care a ajuns clientul platitor nu are in cont disponibilul necesar. Refuzul de plata are loc in ziua compensarii, deoarece ele au fost prezentate anterior in vederea verificarii. Numarul maxim de refuzuri la plata este 100. insotit de un formular de justificare a refuzului, completat fara abrevieri. Completat intr-un singur exemplar, el este remis impreuna cu instrumentul de plata refuzat unitatii bancare initiatoare. Daca refuzul este partial, formularul de justificare a refuzului va fi completat in 2 exemplare. Unul ramane la unitatea bancara primitoare, al doilea este remis unitatii bancare initiatoare. Atat formularele de justificare a refuzului cat si cecul vor avea mentionate suma acceptata la plata in cifre si litere, certificate prin semnatura si stampila aplicata pe cec, de agentul de compensare al unitatii bancare primitoare. Formularele vor fi insotite de o banda de control centralizatoare a sumelor inscrise pe cecurile refuzate. Fiecare cec refuzat, va fi

Refuzul va fi intocmit in 3 exemplare, cu urmatoarele destinatii: exemplarul 1 alb inspectorului de compensare in cadrul sedintei de compensare; exemplarul 2 roz unitatii bancare primitoare in cadrul sedintei de compensare;
10

 exemplarul 3 vernil este pastrat de unitatea bancara initiatoare a refuzului. Compensarea cecurilor poate fi amanata de unitatea bancara primitoare in cazul in care nu dispune de datele necesare acceptarii sau refuzarii lor. In acest caz ele vor fi penalizate. Unitatea bancara primitoare poate apela la aceasta procedura maxim 3 zile lucratoare, in a patra ea avand obligatia de a accepta sau refuza respectivul cec. Pe baza refuzurilor unitatea bancara prezentatoare, completeaza cate un borderou al refuzurilor la plata pentru fiecare unitate bancara primitoare. Acesta va fi intocmit in trei exemplare.

Ultima operatiune ce are loc in vederea pregatirii operatiunii de compensare este completarea Formularului de Compensare. Pe baza borderourilor dispozitiilor centralizatoare de incasat se va completa rubrica Sume de incasat , iar pe baza formularului de refuz la plata, rubrica Sume de platit refuzate. In partea a doua a sedintei de compensare, ce are loc intre orele 11.00 11.30, se realizeaza schimbul reciproc de plicuri continand refuzurile aferente cecurilor, care au fost prezentate anterior si care sunt compensate in cadrul sedintei respective.

Agentii de compensare desigileaza plicurile si verifica daca: unitatea bancara pe care o reprezinta este destinatara de drept a refuzului; numarul de cecuri refuzate este corect; totalurile de pe benzile de control al refuzurilor este corect.

Inspectorul de compensare preia de la agenti totalurile sumelor de platit refuzate si soldurile din formularele din compensare, inscriindu-le in formularul de compensare centralizator. Totalul general al sumelor de incasat refuzate si totalul soldurilor debitoare sa fie identic cu totalul soldurilor creditoare. Dupa incheierea compensarii multilaterale, intre orele 11.30 12.00 are loc sedinta de verificare a instrumentelor ce vor fi compensate in ziua urmatoare.

11

Deci:

CECURI (pachete de maxim 100 instrumente)

Dispozitii centralizatoare de incasare

Borderou al dispozitiilor Centralizatoare de incasare

Banda de control

FORMULAR DE COMPENSARE Sume de Sume de platit refuzate

incasat

Cecuri si justificarea raspunsului la plata

Formularul de refuz la plata

Banda de control

12

Formularul de compensare se intocmeste in 2 exemplare (alb, vernil).Primul ii revine inspectorului de compensare la sfarsitul sedintei de compensare si al doilea este pastrat de unitatea bancara initiatoare. Dupa finalizarea formularului de compensare, agentii de compensare se indreapta spre sala de compensare cu plicuri continand: pachete cu cecuri borderourile dispozitiilor centralizatoare de incasat refuzul si formularul de compensare

La ora 10 incepe prima parte a sedintei, intre agenti, de compnsare a tuturor unitatilor bancare care participa la sedinta se realizeaza schimbul reciproc de plicuri ce contin pachetele cu cecuri si borderourile.

Fiecare agent le desigileaza si verifica: daca unitatea bancara pe care o reprezinta este primitoarea de drept a cecurilor; numarul instrumentelor de plata pe care le contine fiecare pachet; totalul benzilor de control al pachetelor; sumele preluate in borderourile dispozitiilor centralizatoare de incasare si totalurile acestora;

Inspectorul de compensare preia de la fiecare agent totalurile obtinute prin adunarea sumelor de incasat si sumele de platit, inscriindu-le in Formularul de Compensare Centralizator.

Pentru ca prima parte a sedintei de compensare sa se incheie este obligatoriu ca cele 2 totaluri generale sa fie identice.

Total general Sume de platit

Total general Sume de incasat

INSTITUTUL BANCAR ROMAN COLEGIUL BANCAR

13

2.Procesarea odinului de plata in cadrul BCR Payments Services Srl

14

Ore limita si reguli de procesare pentru efectuarea de plati initiale la ghiseu sau prin intermediul serviciilor de electroni banking

Reguli de procesare cu respectarea orei limita Ore limita* 1. PLATI IN LEI Intabancar urgent Interbancar SENT plati de mica valoare < 50.000 LEI si normale (nu urgente) 15:00 T T Debitare T T Procesare finala Ghiseu MultiCash/e-BCR+ Ghiseu MultiCash/e-BCR+ Ghiseu MultiCash/e-BCR+

11:00

14:30

Interbancar REGIS plati de mare valoare > 50.000 LEI si plati urgente (indiferent de valoare) 13:00 2. PLATI IN VALUTA Intrabancar Interbancar Ordin de plata Europa** Interbancar Dispozitie/Declaratie de plata externa*** Urgente (EUR, USD, CAD) Urgente (GBP, CHF) Urgente (CZK, DKK, HUF, NOK, PLN, SEK, BGN, RUB, MDL, RON) Urgente (AUD, JPY) 17:30 16:00

15:00

18:00

T T

T T+1

16:00 11:00 10:00

16:00 11:00 10:00

T T T

T T T

T+2 T T

T+1 procesare cu data valuta T procesare cu data valuta T procesare cu data valuta T+1 procesare cu data valuta T+1

16:00 10:00

16:00 10:00

T T

T T

T+1 T+1

15

Lista elemente obligatorii de completat de catre client pentru instrumentele de plata

A.Operatiuni cu Ordin de plata in moneda nationala pe teritoriul Romaniei 1. Elementele obligatorii ale OP (lei) sunt : - nume/denumire, cod IBAN platitor; - nume/denumire, cod IBAN beneficiar; - suma; - data emiterii care trebuie sa fie unica , posibila si certa; - mentiunea urgent bifarea acesti rubrici reprezinta ordinul expres al platitorului ca banca sa execute transferul intr-un termen mai scurt fata de termenul consacrat procesarii obisnuite acestei operatiuni, prin sistemul ReGIS cu respectarea COT, in cazul platilor interbancare- semnatura platitorului 2. Fata de rubricile stipulate in formularul OP (lei) tip BCR, OPT (lei) contine in plus urmatoarele elemente: - numarul ordinului de plata - se nscrie numarul ordinului de plat atribuit de ctre pltitor; - exprimarea in litere a sumei; - adresa platitor; - codul de identificare fiscala al beneficiarului; - numarul de evidenta al platii (daca este cazul); - mentiunea de Primire/Acceptare. Lipsa unuia dintre elementele obligatorii sus mentionate conduce la nereceptionarea respectivului document. B.Operatiuni cu ordine de plata in valuta 1. Pentru platile in valuta Clientii vor utiliza urmatoarele formulare : _ Ordinul de Plata Europa utilizat pentru platile denominate in EUR in valoare de pana la 12.500 EUR si numai catre beneficiari cu conturi la banci din cadrul S.E.P.A. ( Zona Unica de Plati in Euro) si cu conditia de comisionare SHA; _ Dispozitie / Declaratie de Plata Externa utilizat pentru : - plati denominate in EUR indiferent de valoare catre beneficiari cu conturile la banci din afara S.E.P.A si cu conditii de comisionare SHA sau OUR. - plati denominate in EUR cu valori mai mari de 12.500 catre beneficiari cu conturile la banci din cadrul S.E.P.A. si cu conditii de comisionare SHA sau OUR. - plati denominate in alte valute, indiferent de valoare. Pentru echivalarea in EUR a altor valute in vederea determinarii pragului de 12.500 EUR se va folosi cursul BNR valabil in data efectuarii tranzactiei. 2. Elementele obligatorii ale Ordinului de Plata Europa sunt : - suma - nume / denumire, cod IBAN platitor; 2 - nume/ denumire, cod IBAN beneficiar; - bic banca beneficiar - data emiterii care trebuie sa fie unica, posibila si certa; - mentiunea urgent bifarea acesti rubrici reprezinta ordinul expres al platitorului ca banca sa execute
16

transferul intr-un termen mai scurt fata de termenul consacrat procesarii obisnuite acestei operatiuni; - semnatura platitorului; 3. Elementele obligatorii ale Dispozitiei / Declaratiei de Plata Externe sunt : - suma - valuta ordonata - nume / denumire platitorului, cod IBAN platitor; - nume / denumire beneficiar, cod IBAN beneficiar - pentru tarile care au aderat la codul IBAN; cont beneficiar - se va completa numai in cazul in care beneficiarul este dintr-o tara care nu a aderat la IBAN(de ex.SUA) - codul national de clearing - se va completa cu tipul si numarul codului national de clearing aferent diferitelor sisteme nationale de plati care nu au aderat la IBAN - numele si adresa bancii beneficiarului - BIC banca beneficiar - rubrica comisioane se completeaza astfel: SHA - comisioanele BCR sunt in sarcina ordonatorului, iar comisioanele bancilor corespondente cad in sarcina beneficiarului; OUR - comisioanele tuturor bancilor implicate in traseul platii sunt in sarcina ordonatorului; Rubrica Informatii statistice pentru BNR - se va completa pentru raportari statistice, conform reglementarilor B.N.R. in vigoare referitoare la regimul valutar. Astfel, suma platita poate face obiectul mai multor facturi, contracte catre acelasi beneficiar. In acest caz suma ordonata se defalca pe tranzactii, completandu-se pentru fiecare tranzactie in parte, codul statistic, valoarea si, dupa caz, data livrarii si/sau numarul din Registrul datoriei externe. Suma transferata trebuie sa fie egala cu sumele defalcate pe tranzactii - mentiunea urgent bifarea acesti rubrici reprezinta ordinul expres al platitorului ca banca sa execute transferul intr-un termen mai scurt fata de termenul consacrat procesarii obisnuite acestei operatiuni; - semnatura platitorului; 4. Pentru tarile care nu au aderat la IBAN se va furniza numar de cont BBAN -basic bank account number precum si BIC banca beneficiar (conform ISO 9362) - daca

17

Bibliografie

1. www.bcr.ro 2. www.bnr.ro

18