Sunteți pe pagina 1din 166

NICOLAE BUZBUCHI LIVIU-CONSTNATIN STAN

CONSTRUCÞIA MOTOARELOR NAVALE ªI A SISTEMELOR AUXILIARE ALE ACESTORA

STAN CONSTRUCÞIA MOTOARELOR NAVALE ªI A SISTEMELOR AUXILIARE ALE ACESTORA Editura NAUTICA Constan ţ a 2008

Editura

NAUTICA

Constanţa 2008

Referenþi ºtiiþifici:

Prof. Univ. Dr. Ing. Dinu TARAZA Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe A. Radu

Editura NAUTICA, 2008

Editură recunoscută CNCSIS

Str. Mircea cel Bătrân nr.104

900663 Constanţa, România

tel.: +40-241-66.47.40

fax: +40-241-61.72.60

e-mail: info@imc.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României:

BUZBUCHI, NICOLAE Construcţia motoarelor navale şi a sistemelor auxiliare ale acestora / Nicolae Buzbuchi, Liviu Constantin Stan – Constanţa, Nautica, 2008

Bibliogr. ISBN 978-973-7872-79-1

I. Stan, Liviu

621.431.74:629.5

2

PREFAÞÃ

În cvasiabsenþa, caracteristicã ultimului deceniu în þarã, a literaturii tehnice, apariþia unor lucrãri dedicate motoarelor cu ardere internã navale este cu atât mai meritorie cu cât domeniul, de mare importanþã tehnicã, pare relativ restrâns pentru condiþiile actuale din România. Dacã þinem însã cont de dezvoltarea pe plan mondial a flotelor maritime ºi fluviale comerciale, se poate constata necesitatea cunoaºterii cât mai profunde

a principiilor de funcþionare a acestor motoare, a componentelor ºi sistemelor ce le deservesc, a utilizãrii ºi întreþinerii corecte, dat fiind faptul cã oferta în domeniu pe piaþa internaþionalã a forþei de muncã este deosebit de mare, specialiºtii români fiind frecvent solicitaþi de companii maritime strãine.

În aceste condiþii, responsabilitatea învãþãmântului superior tehnic de marinã comercialã creºte corespunzãtor cu dotarea noilor nave cu motoare de mare putere, supraalimentate, care sã corespundã cerinþelor impuse. Apar noi probleme tehnice atât în faþa proiectanþilor sistemelor de propulsie navalã dotate cu motoare cu ardere internã cu piston, cât, mai ales, în faþa personalului de exploatare, pentru asigurarea condiþiilor de funcþionare în siguranþã, confort, cu consumuri ºi nivel poluant reduse, astfel cã aspectele corespunzãtoare trebuie bine cunoscute ºi însuºite încã de pe bãncile ºcolii de cãtre viitorul personal tehnic din exploatarea acestor sisteme deosebit de complexe.

Fãrã a ne propune sã facem un istoric al literaturii tehnice sau o analizã criticã a apariþiilor editoriale, care sã susþinã un proces de învãþãmânt eficient în domeniul motoarelor navale, dorim sã punctãm câteva momente mai semnificative. Astfel, în 1959, apãrea în Editura Tehnicã, volumul Motoare Diesel, autori A. Vanºeidt º.a. (traducere din limba rusã), care îºi propunea scopul mai temerar la acea vreme, de realizare a unei priviri de ansamblu asupra acestui tip de motoare cu ardere internã, lucrarea cuprinzând aproape toate capitolele necesare unui studiu exhaustiv, dar clasic, tributar soluþiilor tehnice ºi metodelor de calcul ºi analizã ale momentului respectiv. De atunci, aplecarea studiului spre motoarele cu ardere internã în aplicaþia navalã a fost prea puþin evidentã, doar unii autori fãcând trimiteri specifice în cãrþile lor; aici trebuie sã menþionãm aportul unor profesori ºi cercetãtori de marcã, cum ar fi M. Bãnãrescu, vizibil în special în lucrarea Motoare cu ardere internã, vol. II, Editura Tehnicã, 1959, în domeniul soluþiilor constructive specifice; D. Taraza în Dinamica motoarelor cu ardere internã, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, 1985, cu surprinderea atentã a unor aspecte specifice comportamentului dinamic al motoarelor navale; R. Gaiginsch ºi Gh. Zãtreanu, mai ales în Motoare cu ardere internã. Calcul ºi construcþie, vol. II, Editura Shakti, 1997; nu se poate omite încercarea meritorie a lui C. Alexandru, care, In lucrarea Maºini ºi instalaþii navale de propulsie, Editura Tehnicã, 1991,

a atins atât probleme de procese termice, cât ºi unele aspecte de dinamicã ºi instalaþii auxiliare ale acestor sisteme de propulsie.

Lucrãrile menþionate nu sunt unicele publicate în limba românã în domeniul motoarelor diesel navale, dar s-a considerat necesarã menþionarea lor, pentru componenta didacticã pe care o înglobeazã. Acestor lucrãri de referinþã, li se pot adãuga manualele de uz intern publicate în cadrul instituþiilor de învãþãmânt superior de specialitate sau al centrelor de pregãtire ºi perfecþionare a personalului din domeniul naval, dar toate acestea surprind, de obicei, doar câte un aspect specific. Nu vom încheia aceastã sumarã ºi desigur incompletã trecere în revistã a literaturii tehnice dedicate motoarelor navale, fãrã a menþiona seria monograficã aflatã încã în derulare, intitulatã Motoare navale, din care au apãrut, pânã în momentul de faþã,

primele trei volume: Vol. I - Procese ºi caracteristici, Vol II - Supraalimentare Dinamicã, ambele în Editura Didacticã ºi Pedagogicã, în 1996, respectiv 1998 ºi Vol. III — Concepte moderne de calcul ºi construcþie, Editura Bren, 2001; aceastã serie, având ca autor principal ºi coordonator pe primul autor al lucrãrii de faþã,

a încercat ºi a izbutit, conform semnalelor primite de la specialiºti din þarã ºi strãinãtate, sã suplineascã

carenþele ºtiinþifice, fãrã ca aspectele concrete, de utilizare a tipului de motoare de care ne ocupãm, sã fie

eludate.

Cu toate acestea, s-a considerat necesarã elaborarea volumului de faþã, care îºi propune sã fie un manual de motoare diesel navale, lucrare care sã cuprindã aspectele esenþiale, acelea legate de procesele termice din motor, de dinamicã, de construcþie ºi calcul, ca ºi pe acela de exploatare, întreþinere ºi reparare a motoarelor navale. Un astfel de manual, conceput, de fapt ca o culegere de note de curs universitar, considerãm cã poate fi un instrument mai eficient, mai concentrat ºi axat pe problemele directe pe care le ridicã cunoaºterea detaliatã a motorului naval, lucrarea fiind adresatã, în principal, studenþilor cu profil mecanic naval.

S-a încercat, în acest fel, sã se respecte o structurã logicã în expunerea didacticã, specificã cerinþelor universitare unanim recunoscute în domeniul motoarelor cu ardere internã. Numãrul de cursuri dedicate

3

capitolelor constituente este în perfectã concordanþã cu volumul de cunoºtinþe aferente standardelor internaþionale (Standards of Training, Certification and Watchkeeping for Seafarers STCW), impuse de IMO (International Maritime Organization). Îndeplinirea ambelor categorii de criterii a fost posibilã dupã analize îndelungate ale acestora, iar acordarea lor s-a concretizat în elaborarea unor programe analitice moderne, care stau la baza cursurilor de specialitate desfãºurate în Universitatea Maritimã din Constanþa, informaþiile prezentate în lucrare fiind doar suportul cursurilor de specialitate predate în aceastã instituþie de învãþãmânt superior.

Astfel conceput, volumul de faþã se constituie ca un îndrumar practic uºor de consultat ºi pentru aspiranþii la gradele de ofiþer mecanic maritim, conþinutul modern, actual, fiind în bunã concordanþã ºi cu nivelul de cunoºtinþe solicitat de organisme internaþionale (de exemplu Coast Guard, etc.). Informaþiile tehnice ºi ºtiinþifice sunt prezentate gradat, de la particular la general, de la simplu la complex, de la teoretic la practic, iar caracterul uneori uºor redundant, ca ºi aplicaþiile sau soluþiile tehnice concrete prezentate la sfârºitul unor capitole în scopul fixãrii cunoºtinþelor, fac lucrarea accesibilã ºi îi conferã un caracter inedit, dorindu-se, aºa cum s-a menþionat deja, un ansamblu cvasiexhaustiv de informaþii în domeniul motoarelor diesel navale, structurat sub formã didacticã; menþionãm, în acest sens, codificarea ºi indexarea cunoºtinþelor prezentate.

Noþiunile de bazã prezentate în aceste cursuri sunt amplificate ºi concretizate prin teme de casã ºi aplicaþii practice concrete efectuate în laboratoare de specialitate ºi la bordul navelor comerciale, aºa cum reiese din fiºa disciplinei, pe care autorii, þinând cont de scopul declarat al lucrãrii, au considerat interesant de a fi prezentatã.

Disciplina:

Construcþia ºi calculul motoarelor navale ºi a sistemelor auxiliare

Cod (Plan de învãþãmânt) EM 4.3.7; EM 4.3.8 Profesori titulari: Prof.univ.dr.ing. Nicolae BUZBUCHI

ª.l.drd.ing.

Liviu Constantin STAN

nr. puncte credit 7+7=14

Fond de timp:4 ore de curs / 2 ore laborator / sãptãmânã / finalizat cu 2 examene Obiective: Cunoaºterea comportamentului dinamic al motorului naval, cunoaºterea constructivã a motorului, solicitãrilor acestuia ºi funcþionãrii sistemelor auxiliare ale motoarelor navale Conþinut: Introduce noþiunile de bazã în domeniul dinamicii ºi echilibrãrii motorului naval, echipamentului mobil ºi fix al acestuia, soluþiile constructive ale componentelor motorului, solicitãrile ºi principiile de calcul de rezistenþã, sistemele auxiliare ale motoarelor navale ºi funcþionarea lor normalã Cunoºtinþe anterioare: ªtiinþa ºi tehnologia materialelor, Mecanicã, Rezistenta materialelor, Organe de maºini, Mecanica fluidelor ºi maºini hidropneumatice, Procese, caracteristici ºi supraalimentarea motoarelor navale

Evaluarea cunoºtinþelor:

Activitãþi

Procent acordat

Prezenþa la curs

10%

Tema de casã (proiect)

10%

Activitate laborator

10%

Verificãri pe parcursul semestrului (3)

30%

Examen final

40%

Rod al experienþei didactice, tehnice ºi ºtiinþifice a autorilor, volumul de faþã poate constitui ºi un îndrumar pentru rezolvarea unor aplicaþii, proiecte, etc. necesare aprofundãrii studiului sau rezolvãrii unor probleme practice concrete, putând fi utilizat cu succes ºi de studenþii altor facultãþi, la care se predau discipline de motoare cu ardere internã, nu numai în aplicaþia navalã. Nu în ultimul rând, lucrarea poate fi consultatã de specialiºtii în domeniul motoarelor termice, prezentând, pe lângã fundamentele necesare, soluþii tehnice deosebit de moderne ºi de complexe.

Volumul mare de informaþii vehiculat a putut conduce, uneori, la strecurarea unor eventuale erori, pentru semnalarea cãrora mulþumim anticipat cititorilor.

4

Autorii

CUPRINS

 

Pag.

Curs

Prefaþã

3

1. Cinematica mecanismului motor……………………………………………………………………………………….

9

C1

1.1. Cinematica mecanismului bielã-manivelã normal………………………………………………………………….

9

C1

1.1.1. Cinematica manivelei…………………………………………………………………………………………

9

C1

1.1.2. Cinematica pistonului…………………………………………………………………………………………

10

C1

1.1.2.1. Deplasarea pistonului………………………………………………………………………………

10

C1

1.1.2.2. Viteza pistonului………………………………………………………………………………………

14

C2

1.1.2.3. Acceleraþia pistonului…………………………………………………………………………………

14

C2

1.1.3. Cinematica bielei………………………………………………………………………………………………

16

C2

1.2. Cinematica mecanismului cu bielã principalã si biele secundare………………………………………………

18

C3

1.3. Cinematica motoarelor cu pistoane opuse………………………………………………………………………….

24

C4

1.3.1. Cinematica motorului cu pistoane opuse ºi doi arbori cotiþi………………………………………………

24

C4

1.3.2. Cinematica motorului cu pistoane opuse ºi un singur arbore cotit………………………………………

28

C4

2. Dinamica mecanismului motor………………………………………………………………………………………….

30

C5

2.1. Forþa de presiune a gazelor…………………………………………………………………………………………

30

C5

2.2. Forþa de inerþie a pistonului…………………………………………………………………………………………

31

C5

2.3. Forþele de inerþie ale bielei……………………………………………………………………………………………

32

C5

2.4. Forþa de inerþie a manivelei…………………………………………………………………………………………

35

C6

2.5. Forþele totale de inerþie………………………………………………………………………………………………

35

C6

2.6. Forþele din mecanismul motor………………………………………………………………………………………

35

C6

2.7. Forþele din lagãre………………………………………………………………………………………………………

40

C7

2.7.1. Forþele din lagãrul maneton……………………………………………………………………………………

40

C7

2.7.2. Forþele din lagãrul palier……………………………………………………………………………………….

42

C7

2.8. Momentul motor………………………………………………………………………………………………………

45

C8

2.9. Uniformizarea miºcãrii de rotaþie a arborelui cotit………………………………………………………………….

48

C8

2.9.1. Metoda aproximativã…………………………………………………………………………………………

48

C8

2.9.2. Metoda exactã…………………………………………………………………………………………………

50

C9

2.10. Ordinea de aprindere………………………………………………………………………………………………

54

C10

2.10.1. Steaua manivelelor ºi ordinea de aprindere la motoarele în linie………………………………………

54

C10

2.10.2. Steaua manivelelor ºi ordinea de aprindere la motoarele în V…………………………………………

56

C10

3. Echilibrarea motoarelor navale………………………………………………………………………………………….

61

C11

3.1. Cauzele dezechilibrãrii motoarelor navale…………………………………………………………………………

61

C11

3.2. Echilibrarea motorului monocilindric…………………………………………………………………………………

63

C11

3.2.1. Echilibrarea forþei de inerþie a maselor în miºcare de rotaþie………………………………………………

63

C11

3.2.2. Echilibrarea forþelor de inerþie ale maselor în miºcare de translaþie………………………………………

63

C11

3.2.3. Echilibrarea momentelor de rãsturnare (ruliu) ale forþelor de presiune a gazelor ºi de inerþie ale

maselor în miºcare de translaþie………………………………………………………………………………

66

C12

3.3. Echilibrarea motoarelor policilindrice în linie………………………………………………………………………

70

C13

3.3.1. Echilibrarea forþelor de inerþie ºi a momentelor de ruliu……………………………………………………

70

C13

3.3.2. Echilibrarea momentelor forþelor de inerþie………………………………………………………………….

75

C14

3.3.2.1. Echilibrarea momentelor forþelor de inerþie ale maselor în miºcare de rotaþie………………….

75

C14

3.3.3.2. Echilibrarea momentelor forþelor de inerþie ale maselor în miºcare de translaþie……………

76

C14

3.3.3. Analiza echilibrãrii unor motoare în linie……………………………………………………………………

79

C15

 

C16

C17

3.4. Echilibrarea motoarelor în V………………………………………………………………………………….………. 95

C17

3.5. Echilibrarea motoarelor cu pistoane opuse………………………………………………………………………… 96

C17

3.6. Particularitãþi ale echilibrãrii motoarelor navale…………………………………………………………………….

98

C18

4. Construcþia ºi calculul pistonului………………………………………………………………………………………

105

C19

4.1. Rol funcþional…………………………………………………………………………………………………………

105

C19

4.2. Materiale………………………………………………………………………………………………………………

105

C19

4.3. Tehnologie de fabricaþie……………………………………………………………………………………………… 105

C19

4.4. Soluþii constructive……………………………………………………………………………………………………

105

C19

4.5. Calculul pistonului……………………………………………………………………………………………………

113

C20

4.5.1. Schema de calcul, dimensiuni caracteristice, solicitãri……………………………………………………

113 C20

4.5.2. Calculul capului pistonului……………………………………………………………………………………

113

C20

4.5.3. Calculul regiunii port-segmenþi………………………………………………………………………………

114

C20

4.5.4. Calculul mantalei pistonului……………………………………………………………………………………

114

C20

4.5.5. Încãrcarea termicã a capului pistonului………………………………………………………………………

117

C20

5. Construcþia ºi calculul bolþului………………………………………………………………………………………….

119

C21

5.1. Rol funcþional…………………………………………………………………………………………………………

119

C21

5.2. Materiale………………………………………………………………………………………………………………

119

C21

5.3. Tehnologie de fabricaþie, soluþii constructive ºi de montaj…………………………………………………………

119

C21

5.4. Calculul bolþului………………………………………………………………………………………………………

120

C21

5

5.4.1. Schema de calcul, dimensiuni caracteristice, solicitãri……………………………………………………

120

C21

5.4.2. Calculul de verificare la presiune de contact în umerii pistonului ºi în piciorul bielei……………………

120

C21

5.4.3. Calculul de verificare la încovoiere…………………………………………………………………………

120

C21

5.4.4. Calculul de verificare la obosealã……………………………………………………………………………. 121

C21

5.4.5. Calculul de verificare la forfecare……………………………………………………………………………

121

C21

5.4.6. Calculul de verificare la ovalizare……………………………………………………………………………

122

C21

5.4.7. Determinarea jocului la montaj………………………………………………………………………………

123

C21

5.4.8. Temperatura minimã a pistonului pentru montarea bolþului flotant………………………………………

123

C21

6. Construcþia ºi calculul segmenþilor…………………………………………………………………………………….

124

C22

6.1. Rol funcþional…………………………………………………………………………………………………………

124

C22

6.2. Materiale………………………………………………………………….……………………………………………

125

C22

6.3. Tehnologie de fabricaþie………………………………………………………………………………………………. 125

C22

6.4. Soluþii constructive……………………………………………………………………………………………………

125

C22

6.5. Calculul segmenþilor…………………………………………………………………………………………………

127

C22

6.5.1. Solicitãri…………………………………………………………………………………………………………. 127 C22

6.5.2. Determinarea distribuþiei de presiuni radiale………………………………………………………………

128 C22

6.5.3. Determinarea formei libere a segmentului…………………………………………………………………

129 C23

6.5.4. Determinarea grosimii radiale a segmentului………………………………………………………………

130

C23

6.5.5. Verificarea segmentului la montaj…………………………………………………………………………….

131 C23

6.5.6. Verificarea segmentului la dilatare……………………………………………………………………………

131 C23

7. Construcþia ºi calculul tijei pistonului…………………………………………………………………………………

132 C24

7.1. Rol funcþional…………………………………………………………………………………………………………

132

C24

7.2. Materiale, tehnologie de fabricaþie…………………………………………………………………………………

132

7.4. Calcului tijei pistonului………………………………………………………………………………………………… 133

7.3. Soluþii constructive……………………………………………………………………………………………………

132 C24

C24

C24

7.4.1. Schema de calcul, dimensiuni caracteristice, solicitãri……………………………………………………

133

C24

7.4.2. Verificarea la flambaj…………………………………………………………………………………………

133

C24

7.4.3. Verificarea tijei pistonului la strivire…………………………………………………………………………

134 C24

7.4.4. Verificarea la întindere a porþiunii filetate a tijei pistonului…………………………………………………

135 C24

8. Construcþia ºi calculul capului de cruce………………………………………………………………………………

135 C24

8.1. Rol funcþional…………………………………………………………………………………………………………

135

C24

8.2. Materiale, tehnologie de fabricaþie…………………………………………………………………………………

135 C24

8.3. Soluþii constructive……………………………………………………………………………………………………

135

C24

8.4. Calculul capului de cruce……………………………………………………………………………………………

135

C24

8.4.1. Schema de calcul, solicitãri……………………………………………………………………………………

135 C24

8.4.2. Verificarea bolþului capului de cruce la încovoiere………………………………………………………….

136 C24

8.4.3. Verificarea bolþului capului de cruce la presiunea de contact în piciorul bielei…………………………

136

C24

8.4.4. Verificarea patinei la strivire pe glisierã………………………………………………………………………

136 C24

9. Construcþia ºi calculul bielei…………………………………………………………………………………………….

137 C25

9.1. Rol funcþional…………………………………………………………………………………………………………

137

C25

9.2. Materiale………………………………………………………………………………………………………………

137

C25

9.3. Tehnologie de fabricaþie………………………………………………………………………………………………. 137

C25

9.4. Soluþii constructive……………………………………………………………………………………………………

137

C25

9.5. Calculul bielei…………………………………………………………………………………………………………

145

C26

9.5.1. Calculul piciorului bielei………………………………………………………………………………………

145 C26

9.5.1.1. Calculul la întindere…………………………………………………………………………………

145

C26

9.5.1.2. Calculul la comprimare……………………………………………………………………………….

147

C26

9.5.1.3. Calculul la fretaj……………………………………………………………………………………….

148

C26

9.5.1.4. Verificarea la obosealã……………………………………………………………………………….

148

C26

9.5.1.5. Verificarea la deformaþie a piciorului bielei…………………………………………………………

149 C26

9.5.2. Calculul corpului bielei…………………………………………………………………………………………

150

C27

9.5.2.1. Calculul la întindere…………………………………………………………………………………

150

C27

9.5.2.2. Calculul la comprimare……………………………………………………………………………….

150

C27

9.5.2.3. Calculul la flambaj…………………………………………………………………………………….

150

C27

9.5.2.4. Calculul de verificare la obosealã…………………………………………………………………

151

C27

9.5.3. Calculul capului bielei…………………………………………………………………………………………

151

C27

9.5.3.1. Calculul la întindere…………………………………………………………………………………

151

C27

9.5.3.2. Calculul la obosealã al capului bielei……………………………………………………………….

153 C27

9.5.3.3. Calculul de verificare la deformaþie…………………………………………………………………

153

C27

9.5.4. Calculul ºuruburilor de bielã…………………………………………………………………………………

153

C27

9.5.4.1. Calculul la întindere al ºuruburilor bielei……………………………………………………………

153 C27

9.5.4.2. Dimensionarea ºuruburilor bielei……………………………………………………………………

154

C27

9.5.4.3. Verificarea ºuruburilor bielei la obosealã…………………………………………………………

155 C27

10. Construcþia ºi calculul arborelui cotit………………………………………………………………………………

156

C28

10.1. Rol funcþional………………………………………………………………………………………………………

156

C28

10.2. Materiale ºi tehnologie de fabricaþie………………………………………………………………………………

10.3. Solicitãri……………………………………………………………………………………………………………… 156

156 C28

C28

10.4. Soluþii constructive………………………………………………………………………………………………….

160 C28

10.5. Calculul arborelui cotit………………………………………………………………………………………………

167 C29

10.5.1. Calculul de verificare la presiune ºi încãlzire……………………………………………………………

167 C29

10.5.1.1. Diagrama de uzurã a fusului maneton………………………………………………………

167

C29

10.5.1.2. Verificarea fusurilor la presiune………………………………………………………………

168

C29

10.5.1.3. Verificarea la încãlzire………………………………………………………………………….

168

C29

10.5.2. Calculul de verificare la obosealã………………………………………………………………………

168

C29

10.5.2.1. Calculul fusului palier……………………………………………………………………………

169

C29

10.5.2.2. Calculul fusului maneton………………………………………………………………………

170

C29

6

10.5.3.

10.5.2.3.

Calculul braþului………………………………………………………………………………….

171

C29

Calculul de verificare la vibraþii torsionale……………………………………………………………….

173 C30

10.5.3.1. Determinarea sistemului oscilant echivalent…………………………………………………

173

C30

10.5.3.2. Determinarea pulsaþiilor proprii ale liniilor de arbori…………………………………………

177

C31

 

10.5.3.2.1. Determinarea pulsaþiilor proprii ale liniilor de arbori cuplaþi direct cu motorul.

177

C31

10.5.3.2.2. Determinarea pulsaþiilor proprii ale liniilor de arbori cuplaþi prin transmisie mecanicã cu motorul………………………………………………………………

183

C32

10.5.3.3. Vibraþiile torsionale forþate ale liniilor de arbori………………………………………………

188

C33

 

10.5.3.3.1. Sursele de excitaþie a vibraþiilor torsionale…………………………… ……….

188

C33

10.5.3.3.2. Rezonanþa sistemelor oscilante………………………………………………….

188

C33

10.5.3.3.3. Determinarea gradelor de excitaþie a sistemelor oscilante……………………

191 C34

10.5.3.3.4. Determinarea amplitudinii vibraþiilor forþate……………………………………

192

C34

10.5.3.3.4.1. Determinarea amplitudinii vibraþiilor forþate neamortizate………

192

C34

10.5.3.3.4.2. Determinarea amplitudinii vibraþiilor forþate amortizate…………

197 C35

10.5.3.4. Determinarea regimurilor de rezonanþã………………………………………………………

198

C35

10.5.3.5. Recomandãri ale RNR referitoare la vibraþiile torsionale ale liniilor de arbori antrenaþi de motoarele navale…………………………………………………………………………….

199

C35

 

10.5.3.5.1. Indicaþii generale……………………………………………………………………

200

C35

10.5.3.5.2. Tensiuni admisibile…………………………………………………………………

201

C35

10.5.3.5.3. Mãsurarea tensiunilor produse de vibraþiile torsionale…………………………

202 C35

10.5.3.5.4. Zone de turaþii interzise……………………………………………………………

202

C35

11. Construcþia ºi calculul organelor fixe ale motorului naval……………………………………………………….

203 C36

11.1. Chiulasa……………………………………………………………………………………………………………

203

C36

11.1.1. Rol funcþional……………………………………………………………………………………………….

203

C36

11.1.2. Materiale, tehnologie de fabricaþie……………………………………………………………………….

203 C36

11.1.3. Soluþii constructive…………………………………………………………………………………………

204

C36

11.1.4.Calculul chiulasei……………………………………………………………………………………………

208 C36

11.1.4.1. Solicitãri, schemã ºi ipoteze de calcul…………………………………………………………

208 C36

11.1.4.2. Calculul la încovoiere……………………………………………………………………………

208

C36

11.1.4.3.Calculul solicitãrilor termice……………………………………………………………………

209

C36

11.1.4.4. Dimensionarea prezoanelor chiulasei…………………………………………………………

210

C36

11.1.4.5. Calculul presiunii de probã hidraulicã…………………………………………………………

210

C36

11.2. Blocul cilindrilor……………………………………………………………………………………………………

212

C37

11.2.1. Rol funcþional……………………………………………………………………………………………….

213

C37

11.2.2. Materiale, tehnologie de fabricaþie……………………………………………………………………….

213 C37

11.2.3. Soluþii constructive…………………………………………………………………………………………

213

C37

11.2.4. Calculul cãmãºii de cilindru………………………………………………………………………………

218 C37

11.2.4.1. Calculul de verificare al gulerului cãmãºii……………………………………………………

218

C37

11.2.4.2. Calculul de verificare la încovoiere…………………………………………………………….

219

C37

11.2.4.3. Calculul tensiunii datorate presiunii gazelor…………………………………………………

220 C38

11.2.4.4. Calculul tensiunilor termice……………………………………………………………………

221

C38

11.2.4.5. Verificarea tensiunii rezultante…………………………………………………………………

221

C38

11.3. Blocul coloanelor……………………………………………………………………………………………………

221

C38

11.3.1. Rol funcþional……………………………………………………………………………………………….

221

C38

11.3.2. Materiale, tehnologie de fabricaþie……………………………………………………………………….

222 C38

11.3.3. Soluþii constructive…………………………………………………………………………………………

222

C38

11.3.4. Calculul blocului coloanelor……………………………………………………………………………….

224 C38

11.3.4.1. Calculul la comprimare………………………………………………………………………….

224

C38

11.3.4.2. Calculul la încovoiere……………………………………………………………………………

225

C38

11.3.4.3. Verificarea la tensiunea rezultantã…………………………………………………………….

225 C38

11.4. Rama de fundaþie………………………………………………………………………………………………

….

226

C39

11.4.1. Rol funcþional, materiale, tehnologie de fabricaþie……………………………………………………

226

C39

11.4.2. Soluþii constructive…………………………………………………………………………………………

226

C39

11.4.3. Calculul ramei de fundaþie………………………………………………………………………………

227

C39

11.5. Tiranþii………………………………………………………………………………………………………………

228

C39

11.5.1. Rol funcþional, soluþii constructive, materiale, tehnologie de fabricaþie………………………………

228

C39

11.5.2. Calculul tirantului………………………………………………………………………………

…………

228

C39

12. Sistemul de alimentare cu combustibil a motoarelor navale…………………………………………………….

231 C40

12.1. Rol ºi scheme funcþionale………………………………………………………………………………………….

231 C40

12.1.1. Subsistemul de separare………………………………………………………………………………….

231

C40

12.1.2. Subsistemul de alimentare (de joasã presiune)………………………………………………………

234

C40

12.1.3. Subsistemul de injecþie (de înaltã presiune)…………………………………………………………….

238

C41

12.1.4. Structura sistemului de alimentare……………………………………………………………………….

242 C42

12.2. Calculul sistemului se alimentare cu combustibil………………………………………………………………

252

C43

 

12.2.1. Calculul volumelor tancurilor de combustibil…………………………………………………………….

252

C43

12.2.2. Stabilirea cantitãþii de combustibil necesare a fi ambarcate la bord………………………………….

252

C43

12.2.3. Calculul de alegere a pompelor de combustibil…………………………………………………………

253

C43

12.2.4. Calculul de alegere a încãlzitoarelor de combustibil…………………………………………………

253

C43

12.2.5. Calculul de alegere a separatoarelor de combustibil…………………………………………………

254 C43

12.2.6. Alegerea filtrelor de combustibil…………………………………………………………………………

254 C43

12.2.7. Calculul pompei de injecþie………………………………………………………………………………

254

C43

12.2.8. Calculul injectorului………………………………………………………………………………………

256

C43

13. Sistemul de ungere a motoarelor navale…………………………………………………………………………….

257 C44

13.1.

Rol ºi scheme funcþionale………………………………………………………………………………………….

257 C44

13.1.1. Sistemului de ungere al motoarelor principale………………………………………………………….

257 C44

13.1.2. Subsistemul de separare………………………………………………………………………………….

261

C44

7

13.1.3.

Sistemul de ungere a motoarelor auxiliare………………………………………………………………

261

C44

13.2. Structura sistemului de ungere…………………………………………………………………………………….

264

C45

13.3. Calculul instalaþiei de ungere………………………………………………………………………………………

269

C45

13.3.1. Calculul debitului pompei de circulaþie ulei……………………………………………………………

269

C45

13.3.2. Calculul capacitãþilor tancurilor de ulei…………………………………………………………………

269

C45

13.3.3. Calculul de alegere al separatoarelor de ulei…………………………………………………………

270

C45

13.3.4. Alegerea filtrelor de ulei……………………………………………………………………………………

270

C45

13.3.5. Calculul de alegere al rãcitoarelor de ulei……………………………………………………………….

270 C45

14. Sistemul de rãcire a motoarelor navale………………………………………………………………………………

271 C46

14.1. Rol ºi scheme funcþionale………………………………………………………………………………………….

271

C46

14.1.1. Subsistemul de rãcire în circuit deschis…………………………………………………………………

271

C46

14.1.2. Subsistemul de rãcire în circuit închis……………………………………………………………………

273

C46

C47

14.2. Structura sistemului de ungere…………………………………………………………………………………….

279

C48

14.3. Calculul sistemului de rãcire……………………………………………………………………………………….

283

C48

14.3.1. Calculul subsistemului de rãcire cilindri………………………………………………………………….

283 C48

14.3.1.1. Calculul fluxului de cãldurã preluat de apa de rãcire din subsistem………………………

283 C48

14.3.1.2. Calculul debitului masic al agentului de rãcire din subsistem……………………………

283

C48

14.3.1.3. Calculul debitului pompei de circulaþie a apei de rãcire cilindri…………………………….

283

C48

14.3.1.4. Calculul diametrului tubulaturii din subsistem………………………………………………

283

C48

14.3.1.5. Calculul suprafeþei de schimb de cãldurã a rãcitorului de apã rãcire cilindri……………

283 C48

14.3.1.6. Calculul volumului tancului de compensã din subsistemul de rãcire cilindri……………

284

C48

14.3.2. Calculul subsistemului de rãcire pistoane……………………………………………………………….

284

C48

14.3.3. Calculul subsistemului de rãcire injectoare……………………………………………………………

284

C48

15. Sistemul de distribuþie a gazelor………………………………………………………………………………………

285

C49

15.1. Rol ºi variante constructive………………………………………………………………………………………

285

C49

15.1.1. Sistemul de distribuþie la motoarele în patru timpi……………………………………………………

285 C49

15.1.2. Sistemul de distribuþie la motoarele în doi timpi………………………………………………………

289 C49

15.1.3. Structura sistemului de distribuþie a gazelor…………………………………………………………….

293

C50

15.2. Calculul sistemului de distribuþie a gazelor………………………………………………………………………

302

C51

15.2.1. Calculul sistemului de distribuþie a gazelor la motoarele în patru timpi………………………………

302 C51

15.2.1.1. Calculul supapei…………………………………………………………………………………

302

C51

15.2.1.1.1. Calculul diametrului galeriei………………………………………………………

302

C51

15.2.1.1.2. Calculul înãlþimii de ridicare a supapei………………………………………….

302

C51

15.2.1.2. Calculul tachetului………………………………………………………………………………

303

C51

15.2.1.2.1. Profilul camei……………………………………………………………………….

303

C51

15.2.1.2.2. Determinarea înãlþimii de ridicare a tachetului pe camã………………………

304

C51

15.2.1.3. Calculul arcului de supapã……………………………………………………………………

306

C51

15.2.1.3.1. Calculul maselor reduse ale mecanismului de acþionare……………………

306

C51

15.2.1.3.2. Forþele de inerþie din mecanismul de acþionare a supapei……………………

306

C51

15.2.1.3.3. Verificarea arcului la torsiune…………………………………………………….

307

C51

15.2.1.3.4. Determinarea numãrului de spire active ale arcului……………………………

308

C51

15.2.1.3.5. Verificarea arcului la vibraþii………………………………………………………

308

C51

15.2.1.4. Calculul culbutorului ºi al tijei împingãtoare………………………………………………….

309

C51

15.2.1.5. Calculul arborelui de distribuþie………………………………………………………………

310

C51

15.2.1.5.1. Calculul de verificare la încovoiere ºi torsiune…………………………………

310

C51

15.2.1.5.2. Dispunerea camelor pe arborele de distribuþie…………………………………

310

C51

15.2.2. Calculul sistemului de distribuþie a gazelor la motoarele în doi timpi…………………………………

311 C51

16. Sistemul de lansare a motoarelor navale……………………………………………………………………………

313

C52

16.1. Rol ºi scheme funcþionale………………………………………………………………………………………….

313

C52

16.2. Structura sistemului de lansare……………………………………………………………………………………

314

C52

16.3. Calculul sistemului de lansare……………………………………………………………………………………

319

C53

16.3.1. Calculul puterii necesare pornirii………………………………………………………………………….

319

C53

16.3.2. Calculul volumului buteliilor de lansare………………………………………………………………….

319

C53

16.3.3. Verificarea grosimii peretelui buteliei…………………………………………………………………….

320 C53

16.3.4. Calculul arcului supapei de lansare………………………………………………………………………

321

C53

16.3.5. Calculul debitului volumic al electrocompresorului……………………………………………………

321

C53

17. Sistemul de Inversare a sensului de rotaþie a motoarelor navale……………………………………………….

322 C54

17.1. Rol ºi scheme funcþionale………………………………………………………………………………………….

322

C54

17.2. Structura sistemului de inversare…………………………………………………………………………………

325 C54

17.3. Sisteme de comandã ale motoarelor navale…………………………………………………………………….

326 C54

18. Prezentarea de ansamblu a unor motoare navale moderne……………………………………………………

329

C55

18.1. Motoare navale lente……………………………………………………………………………………………….

329

C55

18.1.1. Motorul Sulzer RTA………………………………………………………………………………………

329

C55

18.1.2. Motorul MAN B&W MC…………………………………………………………………………………….

330

C55

18.1.3. Motorul MAN B&W S26MCE……………………………………………………………………………

331

C55

18.1.4. Motorul B&W KEF………………………………………………………………………………………….

332

C55

18.1.5. Motorul Sulzer RND………………………………………………………………………………………

332

C55

18.1.6. Motorul Doxford…………………………………………………………………………………………….

333

C55

18.2. Motoare navale semirapide ºi rapide……………………………………………………………………………

335

C56

18.2.1. Motorul MAN B&W L58/64………………………………………………………………………………

335

C56

18.2.2. Motorul Sulzer ZA40S……………………………………………………………………………………

336

C56

18.2.3. Motorul SEMT Pielstick PC2-6V………………………………………………………………………….

338

C56

18.2.4. Motorul Wärtsilä Vasa R46………………………………………………………………………………

339

C56

Bibliografie

341

8

Construcþia ºi calculul motoarelor cu ardere internã navale ºi a sistemelor auxiliare

9

1. Cinematica mecanismului motor

Specific motoarelor cu ardere internã cu piston

este transformarea miºcãrii de translaþie alternativã

a pistonului în miºcare de rotaþie a arborelui cotit,

prin intermediul mecanismului bielã-manivelã. Mecanismul bielã-manivelã poate fi mecanism normal, care la rândul sãu poate fi normal axat (fig. 1,a), atunci când axa cilindrului este concurentã cu axa de rotaþie a arborelui cotit, sau normal dezaxat (fig. 1,b), atunci când axa cilindrului nu intersecteazã axa de rotaþie a arborelui cotit; acest tip de mecanism poate fi realizat in varianta cu piston portant (fig. 1), sau cu cap de cruce, ambele variante fiind identice din punct de vedere cinematic, miºcarea capului de cruce fiind identicã cu a pistonului; mecanism cu bielã principalã ºi biele secundare (fig. 2: 1-manivelã; 2-bielã principalã; 3-bielete), care la rândul sau poate fi

axat sau dezaxat. Mecanismele normale caracterizeazã motoarele cu cilindri in linie, în timp ce mecanismele cu bielã principalã ºi biele secundare pot caracteriza uneori motoarele în V ºi,

în special, motoarele în W ºi stea (fig. 3).

Necesitatea studiului cinematic al mecanismului motor, studiu constând din precizarea funcþiilor care exprimã deplasarea, viteza ºi acceleraþia reperelor componente ale mecanismului, este impusã de cunoaºterea forþelor, implicit a solicitãrilor acestor componente.

forþelor, implic it a solicitãrilor acestor componente. Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3 1.1. Cinematica mecanismului

Fig. 1

implic it a solicitãrilor acestor componente. Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3 1.1. Cinematica mecanismului bielã-manivelã

Fig. 2

it a solicitãrilor acestor componente. Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3 1.1. Cinematica mecanismului bielã-manivelã normal

Fig. 3

1.1. Cinematica mecanismului bielã-manivelã normal Mecanismul normal este prezentat în fig. 4. Elementele sale componente sunt: manivela de lungime R, care executã o miºcare de rotaþie cu viteza unghiulara ω ; biela de lungime L, articulatã cu manivela; biela executã o miºcare plan-paralelã; pistonul articulat de bielã prin intermediul unui bolþ (sau al unui cap de cruce), care executã o miºcare de translaþie alternativã în lungul axei cilindrului. În fig. 4 s-a prezentat mecanismul normal în cazul general, dezaxat; dezaxarea s-a notat cu E, aceasta putând fi directã sau inversã, dupã cum axa cilindrului este dezaxatã faþã de axa de rotaþie a arborelui cotit în sensul de rotaþie al acestuia sau contrar. Rapoartele:

λ =

ºi

e =

R

L

E

R

(1)

(2)

se numesc, respectiv, alungirea bielei (coeficient de compactitate al mecanismului) ºi dezaxarea (excentricitatea) relativã a mecanismului. Ambii coeficienþi definesc particularitãþile cinematice ale unui mecanism. Cinematica mecanismului se studiazã în ipoteza funcþionãrii motorului în regim stabilizat ºi a constanþei vitezei unghiulare a arborelui cotit.

1.1.1. Cinematica manivelei Pe baza ipotezei menþionate anterior, se poate deduce cã cinematica manivelei este independentã de particularitãþile geometrice ale mecanismului, precizate prin relaþiile (1) ºi (2). Poziþia manivelei este datã de unghiul pe care îl face axa manivelei

C

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

C 34

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

1

35

C

C 37

C

C 39

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

53

54

55

C 56

C

C

C

44

43

42

40

38

36

41

45

46

47

48

49

50

51

52

C

1

10 Construcþia ºi calculul motoarelor cu ardere internã navale ºi a sistemelor auxiliare

2

3

4

5

6

7

8

9

C

11

12

13

14

15

16

17

C 18

C

C

C

C

C

C

C

10

C

C

C

C

C

C

C

C

cu paralela la axa cilindrului, care intersecteazã axa

arborelui cotit, poziþie precizatã prin relaþia:

α = ωt ,

(3)

în care t [s] reprezintã timpul iar ω = πn / 30 [rad/s]

viteza unghiularã a arborelui cotit, n [rot/min] fiind

turaþia acestuia.

Deoarece s-a fãcut ipoteza:

ω =

d

α

dt

= const.

,

(4)

rezultã cã acceleraþia manivelei se compune numai din acceleraþia normalã (centripetã) a n , datã de relaþia:

a

R

n = − ω

2

[

m

/

s

2

]

.

(5)

O 1
O 1

Fig. 4

2

(

)

2

cos β = 1− λ sin α m e .

(9)

Relaþia (7) reprezintã expresia exactã a deplasãrii momentane a pistonului. Dat fiind caracterul alternativ al acestei miºcãri, este avantajos ca funcþiile care descriu deplasarea, viteza ºi acceleraþia pistonului sã fie exprimate sub forma unor serii trigonometrice. Vom rescrie relaþia (7) sub forma:

2 ⎛ 2 = y () α= R ⎪ ⎜ ⎝ 1 + − e
2
2
=
y
() α=
R
1
+
− e −
y p
⎪ ⎧
p
1 ⎞ ⎟
λ
(10)
1
2 ⎤
2
cos
α+
1 −λ
(sin α m e )
,
⎣ ⎢
λ
unde funcþia y p este periodicã de 2π , continuã ºi

parã; în aceste condiþii y p se poate dezvolta în serie

Fourier, sub forma:

∞ = R ⎡ ⎢ a ∑ ( a cos k α+ b sin k
=
R
a
(
a
cos
k α+
b
sin
k α
)
,
(11)
y p
0 +
k
k
k =1
în care coeficienþii a 0 , a k ºi b k sunt daþi de relaþiile:
⎪ a
π
π
1
2
2
=
y
(
α ) d α= c
c
1
−λ
(sin
α
m
e
)
d
α
0
p
1
1
π
R
0
0
π
π
2
2
2
=
y
(
α
) cos
k αα= d c
1
−λ
(sin
α
m
e
)
d
α
a k
p
2
π
R
0
0
π
π
2
2
2
b
=
y
(
α
) sin
k
αα= − ′
d
c
c
1
−λ
(sin
α
m
e
)
d
k
p
3
3
π
R
0
0

(12)

C 19 C 20 1.1.2. Cinematica pistonului 1.1.2.1. Deplasarea pistonului C 21 Deplasarea pistonului este
C
19
C
20
1.1.2. Cinematica pistonului
1.1.2.1. Deplasarea pistonului
C
21
Deplasarea pistonului este identicã cu
C
22
C 23
C
24
deplasarea piciorului bielei sau a punctului P, între
punctul mort interior p.m.i. ºi punctul mort exterior
p.m.e. Conform fig. 4, introducând notaþiile: S-cursa
C
25
pistonului; y p -deplasarea momentanã a pistonului
C
26
faþã de p.m.i.; P-centrul de articulaþie dintre bielã ºi
C
27
piston; M-centrul de articulaþie dintre bielã ºi
C
28
maneton; O-centrul de rotaþie al arborelui cotit; β -
C
29
unghiul dintre bielã ºi axa cilindrului (oblicitatea
C
30
bielei); P i , P e poziþiile extreme ale pistonului
la
punctele moarte, putem scrie expresia deplasãrii
C
31
pistonului:
C
32
C
33
2
2
C
34
=
O P
O P
=
OP
OO
O P
=
y p
1
i
1
i
1
1
,
(6)
C
35
2
=
(
R
+
L
) 2 −
E
−(
R
cos
α+
L
cos
β)
C
36
C
37
de unde:
C
38
C
39
C
40
2
2
y
=
R
⎜ ⎛
1
+
e
cos
α+
.
(7)
p
C
41
1 ⎞ ⎟
λ
⎜ ⎛
1 cos β ⎟
λ
C
42
C
43
C
44
C
45
Proiectând conturul OMP pe normala la axa
cilindrului, se obþine, pentru cele douã cazuri de
dezaxare:
C
46
C
47
R sin α = L sin β ± E ,
(8)
C
48
C
49
semnul + corespunzând dezaxãrii directe, iar - celei
C
50
inverse.
Din relaþia (8) se deduce:
C
51
C 52
E
R
C 53
sin β = λ sin α m ⋅ = λ sin α m λ = λ sin α m ,
e
(
e)
R
L
C 54
deci:
C
55

α

Construcþia ºi calculul motoarelor cu ardere internã navale ºi a sistemelor auxiliare

C

C

C

C

C

C

C

C

C

11

1

2

3

4

5

6

7

8

9

unde

uºurinþã determinaþi. În schimb, integralele de mai sus, de tip eliptic, nefiind integrale eliptice complete, se dezvoltã mai dificil decât dacã am recurge la dezvoltarea expresiei (9) în serie de puteri. Aºadar, considerând o funcþie de tipul:

sunt coeficienþi ce pot fi cu

c 1 , c, c

2

, c

3

, c

3

f

() (

x = 1x ,

)

q

(13)

o vom dezvolta în serie Taylor în jurul unui punct x 0 :

(

)

q

1 x =

k = 0

(

x x

0 )

k

k !

f

() k

(

x

0 )

,

(14)

unde derivata de ordinul k este datã de:

f

() k

(

x

0

deci:

)

(

=−

1 )

k

(

q q

1

)

(

q

− +

k

1

)(

1

(

1

x )

q =

k

k

= 0

()

1

(

q q

1

)(

q

− +

k

1

)

k !

x

0

)

q

k

,

k

(1 )(

x

0

q

x

(15)

x

0

)

k

.

(16)

În (16) facem particularizãrile: x 0 =0, qN; prin analogie cu formula combinãrilor, vom introduce notaþia:

~

C

k

q

=

(

q q

1

)(

q

k +

1

)

k !

;

(17)

cu

evident, dacã qN, atunci

semnificaþia cunoscutã din analiza combinatorie. Se obþine deci:

~

C

k = C

q

k

q

,

(

1

x )

q =

k

k

= 0

()

1

~

C

k

q x

k

.

(18)

În

relaþia

2

(

x = λ sin α ± e

)

(18)

se

înlocuiesc:

q=1/2,

2 ºi se obþine, þinând cont ºi de (9):

cos β =

k = 0

()

1

k

~

C

k

1/ 2

(

sin

α

m

e

)

2

k ⋅ λ

2 k

.

(19)

Dezvoltând acum ultimul factor dupã formula binomului lui Newton, rezultã:

cos

β=


k =

0

()

1

~

k C

k

1/ 2

2 k

j = 0

()

m

1

j C

k (

j

2

sin

α

)

2

k

j

e

j


⎥ ⎦

λ

2

.

(20)

Cea de-a doua sumã conþine 2k+1 termeni, pe care îi vom separa în funcþie de paritate:

cos

β=

0

k =

(

1

)

~

k C

k

1/ 2

λ

2 k

j


k

j =

0

2

C

2 k

k

C

j = 1

j 1

2

2 k

sin

sin

2

2 k

2

j

α⋅

e

2

k

2

j

+

1

α⋅

e

j

2

j

1

.

(21)

Introducând formulele de dezvoltare cunoscute din trigonometrie:

⎧ ⎪ sin



sin

2 p

2

p

1

p

(

1

)

i

C

1

⎪ ⎨ ⎪ ⎪ ⎩ sin 2 p 2 p 1 p ∑ ( 1 )

2

α=

2

p

1

2

2

1

p

i = 1

2

p

i = 1

()

1

2 p

i 1

C

p

i

2

p

1

(

sin 2

i

2

2 p

)

1 α

α=

p + i

1

cos 2

i

α+

C

p

2 p

în (21) obþinem în continuare:

cos

β=

0

k =

(

1

)

~

k C

k

1/ 2

λ

2 k


k

0

j =

C

2 j

2 k

e

2 j

k j

(

− C cos 2 i α+ 2 k − 2 j k − 2 j
C
cos 2
i
α+
2
k −
2
j
k −
2
j
2 2
i = 1
k − j + 1
1
i − 1
k
− −+ 1
j
i
C

2 2

k

2

j +

1

i = 1

()1

2

k

2

j +

1

C

sin(2

1 )

i

k

j +

i

1

i

Cu

aceasta,

instantanee

normal, devine:

a

expresia

pistonului,

y

p

=

2 k

R

C

2 ⎪ ⎧ 2 ⎨ ⎪ ⎛ ⎜ 1 + 1 ⎞ ⎟ − e
2
⎪ ⎧
2
⎛ ⎜
1
+
1 ⎞ ⎟
e
λ

cos

α−

2

j

e

2 j

2

1

k

j

(

1)

i

+

2

1

C

C

C 10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

C

1 C

2

k

2

j

1

C

C

k j

k

2

2

j

1)

⎤ ⎥ −

k C

C

2

2 k

j

1

e

2

j

C

j = 1

C

α ⎥

⎥ ⎦


.