Sunteți pe pagina 1din 97

S.C. Concordia Formare European Profesional F.E.P SRL.

Piteti
Program de calificare , ocupaia INFIRMIER , cod N.C. !"#.#.! ; autorizat de Comisia de
autorizare Arges , ANC i Ministerul Muncii,Familiei,Proteciei Sociale i Persoanelor Vrstnice cu Ministerul Educaiei Naionale , cu Autorizaia : Seria AG ,Nr !!!"#$ ,nr de ordine %n &egistrul naional al 'urnizorilor de 'ormare (ro'esionala )!*+ ,-! + ./ !" #!.*, si Program de iniiere , ocupaia INFIRMIER , cod C$R % "#!&" ; autorizat de Comisia de autorizare Arges , ANC si Ministerul Muncii,Familiei,Proteciei Sociale si Persoanelor Vrstnice cu Ministerul Educaiei Naionale cu Autorizaia : Seria AG ,Nr !!!-*. , nr de ordine %n &egistrul naional al 'urnizorilor de 'ormare (ro'esionala !*+ *!# + .! !0 #!.., Sediu :str Fraii Golesti , 1loc S.!, Pite2ti, 3ud Arge2, tel !",!.,-,-" ; !"0!#$!0*"; site:444 cursin'irmiere ro , e5mail:s(ot(itesti67a8oo com , %nregistrat la 9&C Arge2 su1 nr )!*+0$,+!0 !- #!.., C:; : #$,,*-/$ + !/ !- #!.., contul ;<AN nr &9.-&=<&!!!!!0!!.*-#$/!" ;desc8is la &ai''eisen <an> 5 Agenia Pite2ti

Concordia Formare Europeana

S'P$R( )E C'RS *INFIRMIER+INFIRMIER,-cod C$R % "#!&" Medical/

INFIRMIER, .I L$C'L EI )E M'NC

;n'irmiera asigur? %ngri3irea (acientului, (artici(? la meninerea unui climat o(tim care s? u2ureze @iaa (acienilor, asigura alimentaia la (at a (acienilor nede(lasa1ili, aran3eaz? 2i sc8im1? len3eria de (at 2i cor(, menine contactul cu (acienii 2i %i %ncura3eaz?, (rin crearea unei atmos'ere de con'ort 2i %ncredere, asigur? a(licarea (rinci(iilor de dezin'ecie, acord? (rimul a3utor %n caz de urgene medicale, catastro'e naturale, asigura trans(ortul decedailor Pentru unii (acieni, c8iar 2i lucrurile elementare de@in di'icile, cum ar 'i ser@irea mesei, %m1r?catul sau igiena (ersonal? Aac? este u2or de %ngri3it un co(il, un adult este mai greu de mane@rat 2i mai tem(eramental ;n'irmiera tre1uie s? r?mn? calm? 2i calculat?, %ndeose1i %n situaii de criz?, c8iar 2i %n 'aa tragediei Calitatea ser@iciilor ei nu tre1uie alterat? (rin atri1uirea unui caracter (ersonal durerii 1olna@ului Pot a(are situaii ne(re@?zute, starea de s?n?tate a 1olna@ului se (oate %nr?ut?i ra(id 2i atunci in'irmiera tre1uie s? 'ie lucid?, st?(n? (e sine, acionnd %n interesul 1olna@ului Aceasta (ro'esie (resu(une de cele mai multe ori 'leBi1ilitate, r?1dare 2i rezisten? 'izic? Aorina de a a3uta, %m(reun? cu o atitudine (oziti@?, %neleg?toare, em(atie sunt calit?ile (e care tre1uie s? le ai1? o in'irmier? (entru a 'ace 'a? acestui 3o1 ;n'irmiera %2i eBercit? acti@itatea %n mediu s(italicesc sau eBtras(italicesc, %n sectorul medical, medico5 social sau social Cngri3irea 1olna@ului este o munc? grea, care cere serioase e'orturi 2i un a(ort intelectual a(recia1il Ser@iciul de $ ore %n a3utorul dat 1olna@ilor, g?rzile de noa(te alternate cu ser@iciul de zi, mediul in'ecios %n care lucreaz? o mare (arte a cadrelor medicale 2i gri3a 'a? de su'erinele 1olna@ilor 'ac ca %ngri3irea 1olna@ului s? cear? o munc? %ncordat? din (artea (ersonalului medico5sanitar Petrecnd ma3oritatea tim(ului de munc? (rintre 1olna@i, %n condiii de munc? %ncordat? 2i de cele mai multe ori %n mediu in'ecios, tre1uie s?52i organizeze %n a2a 'el modul de @ia? %nct sa su(orte cu u2urin? e'orturile cerute de munca (ro'esional? ;n'irmiera tre1uie s? acorde o gri3? deose1it? igienei sale (ersonale Ea tre1uie s? 'ie eBem(lu de cur?enie, nu numai %n ser@iciu,ci 2i acas? <aia zilnic? este o1ligatorie EBteriorul ei tre1uie s? 'ie corect 2i acas?, dar mai cu seam? (e strad? sau %n locuri (u1lice 9 gri3? deose1it? tre1uie s? acorde minilor, care re(rezint? unul dintre cele mai @aloroase instrumente ale oric?rui cadru sanitar ;n'irmiera tre1uie s? se (rezinte %n mod regulat la controalele (eriodice de s?n?tate Acti@itatea de %ngri3ire o eB(une la in'ecii, (e care e 1ine s? le desco(ere ct mai de@reme Cn acela2i tim(, lucrnd cu 1olna@ii, care sunt mai rece(ti@i la in'ecii, ea (oate re(rezenta o surs? de %m1oln?@ire %n (lus (entru ei &adiosco(ia (ulmonar?, eBamenul serologic al sngelui 2i %n s(ecial eBamin?rile co(ro1acteriologice 2i co(ro(arazitologice sunt o1ligatorii (entru (re@enirea in'eciilor nosocomiale

0m1r2c2mintea de protecie 3i inuta Folosirea ec8i(amentului de (rotecie este o1ligatorie Ec8i(amentul este 'ormat din 8alat, (antaloni, 1onet? al1e sau de di'erite culori, %n 'uncie de unitate Ec8i(amentul de (rotectie in tim(ul li1er, (recum 2i 8ainele de strad? %n tim(ul ser@iciului, se (?streaz? %n dula(uri strict indi@iduale Da intrarea %n ser@iciu, (ersonalul @a dez1r?ca 8ainele de strad? a2ezndu5le in dula(, %m1rac? ec8i(amentul de lucru, (e care %l ia dintr5un alt dula( Da (?r?sirea s(italului se @a (roceda in@ers Cm1r?carea, dez1r?carea 2i (?strarea ec8i(amentului se @or 'ace %n a2a 'el ca s? se e@ite o e@entuala contaminare Ec8i(amentul de lucru tre1uie s? 'ie totdeauna (er'ect curat Aurata de (urtare a unei garnituri de ec8i(ament nu (oate 'i 'iBat? la un numar minim de zile, %n sc8im1 durata maBim? nu (oate de(?2i * zile Ec8i(amentul tre1uie sc8im1at imediat ce se murd?re2te Petele de snge alte lic8ide 1iologice sau c8iar de medicamente sunt dezgust?toare (entru 1olna@ Ealatul ru(t, li(sa nasturilor, ec8i(amentul incom(let (roduce la 1olna@i o im(resie ne'a@ora1il? asu(ra (ersonalului Cur?enia 8alatului, inuta %ngri3it? reu2esc de la 1un %nce(ut s? trezeasc? increderea 1olna@ilor Este 'oarte im(ortant ca eBteriorul curat al (ersonalului s? se (?streze 2i (e tim(ul turelor de noa(te ,(RI4'5IILE INFIRMIEREI !.- Efectuea62 igieni6area spaiilor a'late in su1ordinea sa, in care se a'l? (acintii Fsaloane, rezer@e 2i de(endineG: Camera (ersoanei %ngri3ite 2i de(endinele sunt igienizate (ermanent (entru %ncadrarea %n (arametrii (re@?zui de normele igienico5sanitare s(eci'ice Acti@itatea de igienizare 2i cur?enie este e'ectuat? con'orm normelor igienico sanitare ;gienizarea camerei este e'ectuat? (eriodic (rin utilizarea materialelor de igienizare s(eci'ice ;gienizarea circuitelor 'uncionale este res(ectat? cu strictee (entru (re@enirea transmiterii in'eciilor Cnde(?rtarea reziduurilor 2i resturilor mena3ere este e'ectuat? cu con2tiinciozitate, ori de cte ori este necesar &eziduurile 2i resturile mena3ere sunt de(ozitate %n locurile s(ecial amena3ate #.- R2spunde de curaenia 3i de6infecia sectorului reparti6at ".- R2spunde de utili6area 3i p2strarea in 1une condiii a ustensilelor 'olosite ce le are (ersonal in gri3?, (recum 2i a celor care se 'olosesc in comun 2i le de(oziteaz? in condiii de siguran? 7.- Efectuea62 ingri8iri de igien2 corporal2 a pacientului % Cngri3irile cor(orale sunt e'ectuate cu %ndemnare con'orm te8nicilor s(eci'ice <aia total?+(arial? este e'ectuat? (eriodic sau ori de cte ori este necesar Cngri3irile cor(orale sunt acordate cu con2tiinciozitate (entru (re@enirea in'eciilor 2i a escarelor Cm1r?carea+dez1r?carea (ersoanei %ngri3ite este e'ectuat? cu o(erati@itate con'orm te8nicilor s(eci'ice .- Menine igiena len8eriei persoanei ingri8ite: E'ectueaza sc8im1area len3eriei (atului ocu(at+neocu(at ori de cate ori este ne@oie Sc8im1area len3eriei este e'ectuat? cu %ndemnare (entru asigurarea con'ortului (ersoanei asistate Accesoriile (atului Fmasue de ser@it la (at,somiere etc G sunt ada(tate cu o(erati@itate la necesit?ile imediate ale (ersoanei %ngri3ite 9.- Colectea62 3i transport2 len8eria 3i rufele murdare% 5&es(ect? modul de colectare 2i am1alare a len3eriei murdare in 'uncie de gradul de risc con'orm codului de (rocedur?: 5Am1ala3 du1lu (entru len3eria contaminat? Fsac gal1en5(ortocaliuG, 5Am1ala3 sim(lu (entru len3eria necontaminat? Fsac al1G, 5Den3eria murdar? se colecteaza 2i am1aleaz? la locul de (roducere,in a2a 'el inct s? 'ie ct mai (utin mani(ulat? 2i scuturat?,in sco(ul (re@enirii contamin?rii aerului,a (ersonalului 2i a (acienilor 5Controleaz? ca len3eria (e care o colecteaz? s? nu conin? o1iecte ine(?toare5t?ietoare 2au alte de2euri 5Se interzice sortarea la locul de (roducere a len3eriei (e ti(uri de articole 5&es(ect? codul de culori (ri@ind am1alarea len3eriei murdare 5Ae(ozitarea len3eriei murdare am1alate se 'ace intr5un s(atiu in care (acienii 2i @izitatorii nu au acces 5Nu se (ermite scoaterea len3eriei din am1ala3ul de trans(ort 5Asigur? trans(ortul len3eriei la s(?l?tori :.- Preia rufele curate de la sp2l2torie%

Den3eria curat? este trans(ortat? de la s(?l?torie la secia clinic? in saci noi Ae(ozitarea len3eriei curate (e secii se 'ace in s(aii s(eciale destinate 2i amena3ate,'erite de (ra',umezeal? 2i @ectori Ae(oziteaz? 2i mani(uleaz? corect,(e secie,len3eria curat?,res(ectand codurile de (rocedur? (ri@ind igiena (ersonal? 2i @a (urta ec8i(amentul de (rotecie adec@at ;.- 5ine e<idene la ni<elul seciei,a len8eriei predate 3i a celei ridicate de la sp2l2toria unit2ii. =.- (ransporta alimentele de la oficiu+1loc alimentar la masa+patul persoanei ingri8ite% Alimentele sunt trans(ortate res(ectnd cu rigurozitate regulile de igien? Aistri1uirea alimentelor la (atul 1olna@ului se 'ace res(ectand dieta indicat? Hrans(ortarea 2i mani(ularea alimentelor se 'ace 'olosind ec8i(amentul (entru ser@irea mesei,s(ecial destinat acestui sco( F8alat,manusi de 1um1ac G cu res(ectarea normelor igienico5sanitare in @igoare ;nlatura resturile alimentare (e circuitul sta1ilit !&.-Pregateste persoana ingri8ita dependenta pentru alimentare si >idratare% A2ezarea (ersoanei %ngri3ite se 'ace %ntr5o (oziie con'orta1il? (entru a (utea 'i 8r?nit 2i 8idratat,cores(unz?tor recomand?rilor 2i indicaiilor s(eciali2tilor Masa este aran3at? innd cont de criteriile estetice 2i de (articularit?ile (ersoanei %ngri3ite !!.-,8uta persoana ingri8ita la acti<itatea de >ranire si >idratare% S(ri3inul necesar 8r?nirii (ersoanei %ngri3ite se acord? (e 1aza e@alu?rii autonomiei (ersonale %n 8r?nire 2i a st?rii de s?n?tate a acesteia S(ri3inirea (ersoanei %ngri3ite (entru 8idratare este realizat? cu gri3? (rin administrarea cu consec@en? a lic8idelor S(ri3inirea (ersoanei %ngri3ite (entru alimentare se 'ace cu o(erati@itate 2i %ndemnare (e tot (arcursul 8r?nirii Acordarea de a3utor (entru alimentarea 2i 8idratarea (ersoanelor %ngri3ite ine seama att de indicaiile medicului,de starea (acientului ct 2i de (re'erinele,o1iceiurile,tradiiile alimentare ale acestora Alimentarea (ersoanei ingri3ite de(endente se 'ace su1 su(ra@eg8erea asistentei medicale de salon !#.- Igieni6ea62 <esela persoanei ?ngri8ite% Vesela (ersoanei %ngri3ite este cur?at? 2i dezin'ectat? con'orm normelor s(eci'ice,ori de cte ori este necesar (entru %ntreru(erea lanului e(idemiologic Vesela (ersoanei %ngri3ite este igienizat? du(? 'iecare %ntre1uinare, (rin utilizarea materialelor de igienizare s(eci'ice !".-,8uta persoana ingri8it2 la satisfacerea ne<oilor fi6iologice% Cnsoe2te (ersoana %ngri3it? la toaleta %n @ederea satis'acerii ne@oilor 'iziologice Aeser@e2te (ersoana imo1ilizat? cu urinare,1azinete,ta@ie renale etc ,con'orm te8nicilor s(eci'ice Persoana %ngri3it? este a3utat?+asistat? cu calm la satis'acerea ne@oilor 'iziologice !7.- Efectuea62 mo1ili6area% Mo1ilizarea (ersoanei %ngri3ite se e'ectueaza con'orm ti(ului 2i tim(ului sta1ilit de ec8i(a medical? Mo1ilizarea este ada(tat? (ermanent la situaiile ne(re@?zute a(?rute %n cadrul %ngri3irilor zilnice E'ectueaz? mo1ilizarea (rin acordarea s(ri3inului la mo1ilizare Frec@ena 2i ti(ul de mo1ilizare sunt ada(tate (ermanent la necesit?ile (ersoanelor %ngri3ite Mo1ilizarea (ersoanelor %ngri3ite este e'ectuat? (rin utilizarea corect? a accesoriilor s(eci'ice ! .-Comunic2 cu persoana ?ngri8it2 folosind forma de comunicare adec<at2 3i utili6@nd un lim1a8 specific% Caracteristicile comunic?rii cu (ersoana %ngri3it? sunt identi'icate cu o1iecti@itate %n @ederea stimul?rii sc8im1ului de in'ormaii Dim1a3ul s(eci'ic utilizat este %n concordan? cu a1ilit?ile de comunicare identi'icate la (ersoana %ngri3it? Dim1a3ul utilizat res(ect?, (e ct (osi1il, s(eci'icul mediului din care (ro@ine (ersoana %ngri3it? Dim1a3ul 'olosit %n comunicarea cu (ersoana %ngri3it? este adec@at dez@olt?rii 'izice, sociale 2i educaionale ale acestuia !9.- La terminarea programului de lucru <a preda pacienii infirmierei din urmatorul sc>im1 pentru a se asigura de continuitatea ?ngri8irilor. !:.- ,8uta la transportul persoanelor ingri8ite% :tilizeaza accesoriile necesare trans(ortului con'orm (rogramului de ingri3ire sau ori de cate ori este ne@oie Pune la dis(ozitia (ersoanei ingri3ite accesoriile necesare con'orm ti(ului de imo1ilizare !;.-Insoteste persoana ingri8ita in <ederea efectuarii unor in<estigatii%

Pregateste (ersoana ingri3ita in @ederea trans(ortului Fim1racaminte cores(unzatoareG Hrans(ortarea (ersoanei %ngri3ite se 'ace cu gri3?,adec@at s(eci'icului acesteia A2te(tarea 'inaliz?rii in@estigaiilor (ersoanei %ngri3ite se 'ace cu corectitudine 2i r?1dare !=.-,sigura transportul persoanelor decedate% Asigura izolarea (ersoanei decedate de restul (acientilor Au(a declararea decesului inde(arteaza len3eria decedatului si il (regateste (entru trans(ort in 8usa destinata acestui sco( A3uta la trans(ortul decedatului la camera 'rigori'ica,destinata de(ozitarii cada@relor Partici(a la in@entarierea 1unurilor (ersonale ale (ersoanei decedate Aezin'ecia s(aiului %n care a sur@enit decesul se e'ectueaz? (rom(t,res(ectand normele igienico5sanitare #&.-Respecta circuitele functionale in cadrul spitalului F(ersonal sanitar+1olna@i+a(artinatori+len3erie+materiale sanitare+deseuriG #!.-Respecta atri1utiile conform $rdinului M.S. nr.#!=+&!.&7.#&&# pri<ind depo6itarea si gestionarea deseurilor infectioase% 5a(lica (rocedurile sti(ulate de codul de (rocedura (ri@ind gestionarea deseurilor in'ectioase; 5asigura trans(ortul deseurilor in'ectioase (e circuitul sta1ilit de codul de (rocedura; 5trans(orta (e circuitul sta1ilit rezidurile alimentare in conditii cores(unzatoare,ras(unde de de(unerea lor coreta in reci(iente,curata si dezin'ecteaza (u1elele in care se (astreaza si se trans(orta acestea; ##.-Semnalea6a orice pro1lema aparuta in desfasurarea acti<itatii asistentei sefe #".-Situatiile neplacute sunt tratate cu calm,pe prim plan fiind gri8a fata de pacient. #7.-Respecta si aplica normele pre<a6ute in $rdinul MS nr =!9+ #&&9 pri<ind a(ro1area Normelor de su(ra@eg8ere, (re@enire si control al in'ectiilor nosocomiale in unitatile sanitare si A>idul practic de management al eBpunerii accidentale la produse 1iologice # .-,plica Normele de Protectia Muncii si Normele de Protectie pri<ind Stingerea Incendiilor% a A(aratele electrice sunt 1ine izolate si nu se 'olosesc cu mainile umede; 1 9(eratiile de curatire se eBecuta cu cea mai mare atentie,(entru a e@ita accidentele; c Solutiile de curatire se mane@reaza cu mainile (rote3ate; d A(aratele electrice se deconecteaza de la curent la s'arsitul (rogramului de lucru; e Ae'ectiunile i@ite la ec8i(amente,instalatii electrice se anunta cu (rom(titudine la asistenta se'a #9.-Poarta ec>ipamentul de protectie pre<a6ut de regulamentul de ordine interioara, care <a fi sc>im1at ori de cate ori este ne<oie, pentru pastrarea igienei si a aspectului estetic personal. #:.-)eclara imediat asistentei sefe orice im1olna<ire acuta pe care o pre6inta precum si 1olile transmisi1ile aparute la mem1rii familiei sale. #;. Isi desfasoara acti<itatea in ec>ipa respectand raporturile ierar>ice si functionale. #=. Respecta C )repturile pacientului D conform $rdinului MS 79+#!.&!.#&&". "&. Nu are dreptul sa dea relatii pri<ind starea pacientului. "!. )e6<oltarea profesionala in corelatie cu eBigentele postului% 5autoe@aluare 5cursuri de (regatire+(er'ectionare "#. Respecta indeplinirea conditiilor de igiena indi<iduala efectuand controlul periodic al starii de sanatate pentru pre<enirea 1olilor transmisi1ile si inlaturarea pericolului declansarii unor epidemii F@iroze res(iratorii,in'ectii cutanate,diaree,tu1erculoza,etc G "". Respecta regulamentul intern al spitalului. "7. Respecta programul de lucru de ; ore,(rogramul turelor de ser@ici si (rogramarea concediului de odi8na " . Se pre6inta la ser<iciu cu deplina capacitate de munca (entru a e'ectua ser@icii la (arametrii de calitate im(usi de sectie "9. La inceputul si sfarsitul programului de lucru semneaza condica de (rezenta ":. Respecta ordinea si disciplina la locul de munca, foloseste integral si cu maBima eficienta timpul de munca. ";. In functie de ne<oile sectiei <a prelua si alte puncte de lucru. "=. Respecta si isi insuseste pre<ederile legislatiei din domeniul sanatatii si securitatii in munca ELegea "!=+#&&9F. 7&. Se <a supune masurilor administrati<e in ceea ce pri<este neindeplinirea la timp si intocmai a sarcinilor pre<a6ute in fisa postului

C'RS Nr

.!.
PL,NIFIC,RE, PR$PRIEI ,C(IGI(,(I

C'PRINS !.!-AH&;<:H;;DE ;NF;&M;E&E; . #5PDAN;F;CA&EA H;MP:D:; . *5&EDAH;A ;NHE&PE&S9NADA ;NF;&M;E&A5PE&S9ANA AS;SHAHA, . ,5NEV9;DE F:NAAMENHADE ADE PE&S9ANE; AS;SHAHE , . -5P&9G&AM:D ACH;V;HAH;D9& =;DN;CE PE 9&E , . 05<;<D;9G&AF;E

!.!.-,(RI4'(IILE INFIRMIEREI 5 E'ectueaza igienizarea s(atiilor a'late in su1ordinea sa, in care se a'la (acintii Fsaloane, rezer@e i de(endinteG: 5 Camera (ersoanei ingri3ite i de(endintele sunt igienizate (ermanent (entru incadrarea in (arametrii (re@azuti de normele igienico5sanitare s(eci'ice 5 Acti@itatea de igienizare i curatenie este e'ectuata con'orm normelor igienico sanitare 5 ;gienizarea camerei este e'ectuata (eriodic (rin utilizarea materialelor de igienizare s(eci'ice 5 ;gienizarea circuitelor 'unctionale este res(ectata cu strictete (entru (re@enirea transmiterii in'ectiilor 5 ;nde(artarea reziduurilor Ii resturilor mena3ere este e'ectuata cu conItiinciozitate, ori de cate ori este necesar 5 &eziduurile i resturile mena3ere sunt de(ozitate in locurile s(ecial amena3ate 5 &as(unde de curatenia i dezin'ectia sectorului re(artizat 5 &as(unde de utilizarea i (astrarea in 1une conditii a ustensilelor 'olosite ce le are (ersonal in gri3a, (recum i a celor care se 'olosesc in comun i le de(oziteaza in conditii de siguranta 5 E'ectueaza ingri3iri de igiena cor(orala a (acientului 5 ;ngri3irile cor(orale sunt e'ectuate cu indemanare con'orm te8nicilor s(eci'ice 5 <aia totala+(artiala este e'ectuata (eriodic sau ori de cate ori este necesar 5 ;ngri3irile cor(orale sunt acordate cu conItiinciozitate (entru (re@enirea in'ectiilor Ii a escarelor 5 ;m1racarea+dez1racarea (ersoanei ingri3ite este e'ectuata cu o(erati@itate con'orm te8nicilor s(eci'ice 5 Mentine igiena len3eriei (ersoanei ingri3ite: 5 E'ectueaza sc8im1area len3eriei (atului ocu(at+neocu(at ori de cate ori este ne@oie 5 Sc8im1area len3eriei este e'ectuata cu indemanare (entru asigurarea con'ortului (ersoanei asistate 5 Accesoriile (atului Fmasute de ser@it la (at,somiere etc G sunt ada(tate cu o(erati@itate la necesitatile imediate ale (ersoanei ingri3ite 5 Colecteaza i trans(orta len3eria i ru'ele murdare: 5 &es(ecta modul de colectare i am1alare a len3eriei murdare in 'unctie de gradul de risc con'orm codului de (rocedura: JAm1ala3 du1lu (entru len3eria contaminata Fsac gal1en5(ortocaliuG JAm1ala3 sim(lu (entru len3eria necontaminata Fsac al1G 5 Den3eria murdara se colecteaza i am1aleaza la locul de (roducere,in a a 'el incat sa 'ie cat mai (utin mani(ulata i scuturata,in sco(ul (re@enirii contaminarii aerului,a (ersonalului i a (acientilor 5 Controleaza ca len3eria (e care o colecteaza sa nu contina o1iecte inte(atoare5taietoare sau alte de euri 5 Se interzice sortarea la locul de (roducere a len3eriei (e ti(uri de articole 5 &es(ecta codul de culori (ri@ind am1alarea len3eriei murdare Ae(ozitarea len3eriei murdare am1alate se 'ace intr5un s(atiu in care (acientii i @izitatorii nu au acces Nu se (ermite scoaterea len3eriei din am1ala3ul de trans(ort Asigura trans(ortul len3eriei la s(alatorie Preia ru'ele curate de la s(alatorie: Den3eria curata este trans(ortata de la s(alatorie la sectia clinica in saci noi

Ae(ozitarea len3eriei curate (e sectii se 'ace in s(atii s(eciale destinate i amena3ate,'erite de (ra',umezeala i @ectori Ae(oziteaza i mani(uleaza corect,(e sectie,len3eria curata,res(ectand codurile de (rocedura (ri@ind igiena (ersonala i @a (urta ec8i(amentul de (rotectie adec@at Hine e@idente la ni@elul sectiei,a len3eriei (redate Ii a celei ridicate de la s(alatoria unitatii Hrans(orta alimentele de la o'iciu+1loc alimentar la masa+(atul (ersoanei ingri3ite: Alimentele sunt trans(ortate res(ectand cu rigurozitate regulile de igiena Aistri1uirea alimentelor la (atul 1olna@ului se 'ace res(ectand dieta indicata Hrans(ortarea i mani(ularea alimentelor se 'ace 'olosind ec8i(amentul (entru ser@irea mesei,s(ecial destinat acestui sco( F8alat,manusi de 1um1ac G cu res(ectarea normelor igienico5sanitare in @igoare ;nlatura resturile alimentare (e circuitul sta1ilit Pregateste (ersoana ingri3ita de(endenta (entru alimentare si 8idratare: Aezarea (ersoanei ingri3ite se 'ace intr5o (ozitie con'orta1ila (entru a (utea 'i 8ranit i 8idratat,cores(unzator recomandarilor i indicatiilor s(ecialiItilor Masa este aran3ata tinand cont de criteriile estetice i de (articularitatile (ersoanei ingri3ite A3uta (ersoana ingri3ita la acti@itatea de 8ranire si 8idratare: S(ri3inul necesar 8ranirii (ersoanei ingri3ite se acorda (e 1aza e@aluarii autonomiei (ersonale in 8ranire i a starii de sanatate a acesteia S(ri3inirea (ersoanei ingri3ite (entru 8idratare este realizata cu gri3a (rin administrarea cu consec@enta a lic8idelor S(ri3inirea (ersoanei ingri3ite (entru alimentare se 'ace cu o(erati@itate Ii indemanare (e tot (arcursul 8ranirii Acordarea de a3utor (entru alimentarea Ii 8idratarea (ersoanelor ingri3ite tine seama atat de indicatiile medicului,de starea (acientului cat Ii de (re'erintele,o1iceiurile,traditiile alimentare ale acestora Alimentarea (ersoanei ingri3ite de(endente se 'ace su1 su(ra@eg8erea asistentei medicale de salon ;gienizeaza @esela (ersoanei ingri3ite: Vesela (ersoanei ingri3ite este curatata Ii dezin'ectata con'orm normelor s(eci'ice,ori de cate ori este necesar (entru intreru(erea lantului e(idemiologic Vesela (ersoanei ingri3ite este igienizata du(a 'iecare intre1uintare, (rin utilizarea materialelor de igienizare s(eci'ice A3uta (ersoana ingri3ita la satis'acerea ne@oilor 'iziologice: ;nsoteIte (ersoana ingri3ita la toaleta in @ederea satis'acerii ne@oilor 'iziologice Aeser@eIte (ersoana imo1ilizata cu urinare,1azinete,ta@ite renale etc ,con'orm te8nicilor s(eci'ice Persoana ingri3ita este a3utata+asistata cu calm la satis'acerea ne@oilor 'iziologice E'ectueaza mo1ilizarea: Mo1ilizarea (ersoanei ingri3ite se e'ectueaza con'orm ti(ului Ii tim(ului sta1ilit de ec8i(a medicala Mo1ilizarea este ada(tata (ermanent la situatiile ne(re@azute a(arute in cadrul ingri3irilor zilnice E'ectueaza mo1ilizarea (rin acordarea s(ri3inului la mo1ilizare Frec@enta Ii ti(ul de mo1ilizare sunt ada(tate (ermanent la necesitatile (ersoanelor ingri3ite Mo1ilizarea (ersoanelor ingri3ite este e'ectuata (rin utilizarea corecta a accesoriilor s(eci'ice Comunica cu (ersoana ingri3ita 'olosind 'orma de comunicare adec@ata Ii utilizand un lim1a3 s(eci'ic: Caracteristicile comunicarii cu (ersoana ingri3ita sunt identi'icate cu o1iecti@itate in @ederea stimularii sc8im1ului de in'ormatii Dim1a3ul s(eci'ic utilizat este in concordanta cu a1ilitatile de comunicare identi'icate la (ersoana ingri3ita Dim1a3ul utilizat res(ecta, (e cat (osi1il, s(eci'icul mediului din care (ro@ine (ersoana ingri3ita Dim1a3ul 'olosit in comunicarea cu (ersoana ingri3ita este adec@at dez@oltarii 'izice, sociale i educationale ale acestuia Da terminarea (rogramului de lucru @a (reda (acientii in'irmierei din urmatorul sc8im1 (entru a se asigura de continuitatea ingri3irilor A3uta la trans(ortul (ersoanelor ingri3ite: :tilizeaza accesoriile necesare trans(ortului con'orm (rogramului de ingri3ire sau ori de cate ori este ne@oie Pune la dis(ozitia (ersoanei ingri3ite accesoriile necesare con'orm ti(ului de imo1ilizare ;nsoteste (ersoana ingri3ita in @ederea e'ectuarii unor in@estigatii: Pregateste (ersoana ingri3ita in @ederea trans(ortului Fim1racaminte cores(unzatoareG Hrans(ortarea (ersoanei ingri3ite se 'ace cu gri3a,adec@at s(eci'icului acesteia Ate(tarea 'inalizarii in@estigatiilor (ersoanei ingri3ite se 'ace cu corectitudine Ii ra1dare Asigura trans(ortul (ersoanelor decedate: Asigura izolarea (ersoanei decedate de restul (acientilor

Au(a declararea decesului inde(arteaza len3eria decedatului si il (regateste (entru trans(ort in 8usa destinata acestui sco( A3uta la trans(ortul decedatului la camera 'rigori'ica,destinata de(ozitarii cada@relor Partici(a la in@entarierea 1unurilor (ersonale ale (ersoanei decedate Aezin'ectia s(atiului in care a sur@enit decesul se e'ectueaza (rom(t,res(ectand normele igienico5sanitare &es(ecta circuitele 'unctionale in cadrul s(italului F(ersonal sanitar+1olna@i+a(artinatori+len3erie+materiale sanitare+deseuriG &es(ecta atri1utiile con'orm 9rdinului M S nr #./+!. !, #!!# (ri@ind de(ozitarea si gestionarea deseurilor in'ectioase: 5a(lica (rocedurile sti(ulate de codul de (rocedura (ri@ind gestionarea deseurilor in'ectioase; 5asigura trans(ortul deseurilor in'ectioase (e circuitul sta1ilit de codul de (rocedura; 5trans(orta (e circuitul sta1ilit rezidurile alimentare in conditii cores(unzatoare,ras(unde de de(unerea lor coreta in reci(iente,curata si dezin'ecteaza (u1elele in care se (astreaza si se trans(orta acestea; Semnaleaza orice (ro1lema a(aruta in des'asurarea acti@itatii asistentei se'e Situatiile ne(lacute sunt tratate cu calm , (e (rim (lan 'iind gri3a 'ata de (acient &es(ecta si a(lica normele (re@azute in 9rdinul MS nr /.0+ #!!0 (ri@ind a(ro1area Normelor de su(ra@eg8ere, (re@enire si control al in'ectiilor nosocomiale in unitatile sanitare si G8idul (ractic de management al eB(unerii accidentale la (roduse 1iologice A(lica Normele de Protectia Muncii si Normele de Protectie (ri@ind Stingerea ;ncendiilor: A(aratele electrice sunt 1ine izolate si nu se 'olosesc cu mainile umede; 9(eratiile de curatire se eBecuta cu cea mai mare atentie,(entru a e@ita accidentele; Solutiile de curatire se mane@reaza cu mainile (rote3ate; A(aratele electrice se deconecteaza de la curent la s'arsitul (rogramului de lucru; Ae'ectiunile i@ite la ec8i(amente,instalatii electrice se anunta cu (rom(titudine la asistenta se'a Poarta ec8i(amentul de (rotectie (re@azut de regulamentul de ordine interioara, care @a 'i sc8im1at ori de cate ori este ne@oie, (entru (astrarea igienei si a as(ectului estetic (ersonal Aeclara imediat asistentei se'e orice im1olna@ire acuta (e care o (rezinta (recum si 1olile transmisi1ile a(arute la mem1rii 'amiliei sale ;si des'asoara acti@itatea in ec8i(a res(ectand ra(orturile ierar8ice si 'unctionale &es(ecta K Are(turile (acientului L con'orm 9rdinului MS ,0+#. !. #!!* Nu are dre(tul sa dea relatii (ri@ind starea (acientului Aez@oltarea (ro'esionala in corelatie cu eBigentele (ostului: 5 autoe@aluare 5 cursuri de (regatire+(er'ectionare &es(ecta inde(linirea conditiilor de igiena indi@iduala e'ectuand controlul (eriodic al starii de sanatate (entru (re@enirea 1olilor transmisi1ile si inlaturarea (ericolului declansarii unor e(idemii F@iroze res(iratorii,in'ectii cutanate,diaree,tu1erculoza,etc G &es(ecta regulamentul intern al s(italului &es(ecta (rogramul de lucru de $ ore,(rogramul turelor de ser@ici si (rogramarea concediului de odi8na Se (rezinta la ser@iciu cu de(lina ca(acitate de munca (entru a e'ectua ser@icii la (arametrii de calitate im(usi de sectie Da ince(utul si s'arsitul (rogramului de lucru semneaza condica de (rezenta &es(ecta ordinea si disci(lina la locul de munca, 'oloseste integral si cu maBima e'icienta tim(ul de munca ;n 'unctie de ne@oile sectiei @a (relua si alte (uncte de lucru &es(ecta si isi insuseste (re@ederile legislatiei din domeniul sanatatii si securitatii in munca FDegea *./+#!!0G Se @a su(une masurilor administrati@e in ceea ce (ri@este neinde(linirea la tim( si intocmai a sarcinilor (re@azute in 'isa (ostului !.#.- PL,NIFIC,RE, (IMP'L'I Atingerea o1iecti@elor institutiei im(lica acti@itati di@erse des'aIurate in con'ormitate cu un orar ;n cadrul orarului institutiei, 'iecare categorie de (ersonal are (rogramul sau de lucru Plani'icarea tim(ului (ersonal in cadrul (rogramului de lucru s(orete e'icienta acti@itatii dumnea@oastra (ersonale i a ec8i(ei in care lucrati i a3uta in munca celelalte categorii de (ersonal Plani'icarea riguroasa a tim(ului de care dis(uneti, este o contri1utie la realizarea o1iecti@elor institutiei, o trea(ta in autorealizarea (ersonala i o do@ada a res(ectului 'ata de demnitatea (ersoanei asistate ;n'ormatii necesare (entru (lani'icarea tim(ului

"

;n'ormatii (ri@ind orarul institutiei, (rogramul medicului, al asistentei, al celorlalte categorii de (ersonal, (rogramul ec8i(ei in care lucrati, (rogramul (ersoanelor asistate ;n'ormatii eBacte (ri@ind atri1utiile (ro(rii, tim(ul (re@azut (entru eBecutarea lor, legaturile cu alte (ersoane Fcine, unde, cum, de ceG ;n'ormatii (ri@ind modi'icari de orar (rogram atri1utii &eguli generale (entru (lani'icarea tim(ului Plani'icati riguros 'iecare inter@al din tim(ul dumnea@oastraM Comunicati N(lani'icareaO su(eriorilor, cola1oratorilor, asistatilorM &es(ectati cu strictete ceea ce ati (lani'icatM Auceti (ina la ca(at acti@itatile ince(uteM E@itati intreru(erile i risi(irea inutila a energieiM E@itati acti@itatile straine de o1iecti@ele (e care @i le5ati (ro(usM &ezol@ati urgent intreru(erile Ii modi'icarile care (ot inter@eni (e (arcursM &igurozitatea in (lani'icarea tim(ului de lucru este o do@ada de intelegere, res(ect, a'ectiune 'ata de cei (e care tre1uie sa ii ocrotiti Fiecare minut 1ine 'olosit inseamna (entru ei un stro( de siguranta, iar (entru dumnea@oastra, un dram de multumire !.".-REL,(I, IN(ERPERS$N,L, INFIRMIER, - PERS$,N, ,SIS(,(, ;ntre in'irmiera i (ersoana asistata se sta1ilete in mod ine@ita1il, o relatie inter(ersonala directa, care (oate in'luenta, (oziti@ sau negati@, atingerea o1iecti@elor (ro'esionale Pentru ca aceasta relatie sa actioneze ca un 'actor cu consecinte 1ene'ice asu(ra (ersoanei ocrotite, in'irmiera tre1uie sa ia in considerare unele elemente de (rinci(iu Stilul inter(ersonal (artici(ati@ P Persoanele asistate au ne@oie de anga3are, im(licare, (artici(are Hre1uie e@itate: 5deciziile unilaterale, @enind de la in'irmiera ca Nautoritate in materieO, 5autoritarismul mani'estat (rin N3udecati i ordineO 5(aternalismul care im(une decizia Nin mod a'ectuosO Hre1uie e@itata, in egala masura i cealalta eBtrema: atitudinea caracterizata (rin neim(licare, dezinteres, ne(asare Stilul inter(ersonal o(tim este caracterizat (rin dialog, coo(erare, (arteneriat intre in'irmiera i (ersoanele asistate Climatul de incredere i siguranta P Foarte multe dintre (ersoanele asistate se con'runta cu incertitudinea, ru inea, nesiguranta i mai ales cu teama Fde a nu 'i inteles, de a 'i 1lamat, de a 'i o1ligat sa acce(te actiuni im(otri@a dorintei i @ointei sale etcG ;n acest ti( de situatii este indicat ca in'irmiera sa con@inga (ersoana asistata de com(etenta sa (ro'esionala, sa 'oloseasca (ersuasiunea, sa 'ie atenta la cererile sale, sa incura3eze eB(rimarea dorintelor i sa res(ecte aceste dorinte &es(ectul 'ata de modelul cultural P in @irtutea 'a(tului ca re(rezinta s(ri3inul sau cotidian i (rietenul sau de zi cu zi, in'irmiera de@ine con'identa (ersoanei ocrotite, intra in relatii a'ecti@e cu aceasta (ersoana, a'la detalii des(re @iata sa (ersonala ;ntimitatea (e care o genereaza aceasta relatie nu tre1uie sa de(aeasca anumite limite Aincolo de relatia Nde la om la omO in'irmiera tre1uie sa ramina o (ro'esionista a'lata (e o (ozitie (ro'esionala in ra(ort cu (ersoana asistata Ain aceasta (ozitie ea tre1uie: 5sa mani'este discretie; 5sa nu se amestece in domenii (ersonale care nu sint de com(etenta sa; 5sa ramina neutra in ra(ort cu con'identele (ersoanei asistate; 5sa res(ecte modelul cultural al acestei (ersoane; 5sa5i (astreze intact (ro(riul sau model cultural !.7. -NEG$ILE F'N),MEN(,LE ,LE PERS$,NEI ,SIS(,(E ;n actiunea de ingri3ire, intreaga ec8i(a urmareste satis'acerea ne@oilor 'undamentale ale (ersoanei ocrotite Aceste sunt: 5sa res(ire normal 5 sa manance si sa 1ea cores(unzator 5 sa elimine toBinele 5 sa se (oata misca si sa5si (oata mentine o anumita (ozitie 5 sa doarma si sa se odi8neasca 5 sa5si (astreze igiena cor(orala 5 sa se im1race adec@at @arstei, seBului si anotim(ului 5 sa e@ite (ericolele din mediu 5 sa comunice cu ceilalti 5 sa des'asoare o acti@itate cu sens si sco( 5 sa (artici(e la di'erite 'orme de recreere

5 sa mani'este interes si curiozitate 'ata de ceea ce se (etrece in 3ural sau Cadrul conce(tual al Virginiei Eenderson se 1azeaza (e de'inirea a ., ne@oi 'undamentale Atingerea de catre (acient a inde(endentei in satis'acerea acestor ne@oi este telul (ro'esiei de asistenta medicala Au(a Virginia Eenderson ne@oia 'undamentala este o necesitate @itala, esentiala 'iintei umane (entru asigurarea starii de 1ine din (unct de @edere 'izic si mintal Cele ., ne@oi 'undamentale sunt: a res(ira; a se alimenta si 8idrata; a elimina; a se misca, a (astra o 1una (ostura; a dormi, a se odi8ni; a se im1raca si dez1raca; a5si mentine tem(eratura cor(ului in limite normale; a 'i curat, a5si (rote3a tegumentele; a e@ita (ericolele; a comunica; a actiona du(a credintele sale si @alorile sale; a se realiza; a se recreea; a in@ata Scurta (rezentare a ne@oilor !., respira As(ectul 1io5'iziologic al acestei ne@oi se mani'esta in res(iratia (ulmonara si tisulara; Aimensiunea (si8o5socio5culturala este in'luentata de urmatorii 'actori: emotii, 'uria, 'rica, eBercitiile 'izice, 'umat Aceste ne@oi (rezinta (articularitati 'unctie de @arsta, antrenarnent, starea de sanatate etc #., 1ea si manca Aimensiunea 1io5'iziologica i5ntereseaza ritualul mancatului Fducerea alimentelor la gura, masticatia, deglutitiaG, digestia, necesarul de calorii; Aimensiunea (si8o5socio5culturala se mani'esta in o1iceiurile legate de rasa, religie, nationalitate, cultura Aceste ne@oi se modi'ica odata cu eta(ele @ietii: * , elimina: aceasta ne@oie cu(rinde eliminarea renala, intestinala, res(iratorie, cutanata a As(ectul 1io5'iziologic @ariaza mult cu @arsta si starea de sanatate si este in acelasi tim( mecanic, c8imic, 8ormonal, ner@os; 1 Aimensiunile (si8o5socio5culturale sunt numeroase Emotiile de orice 'el modi'ica 'rec@enta urinara, calitatea si cantitatea scaunelor, trans(iratia etc , , te misca, a te mentine intr5o 1una (ostura As(ectul 1io5'iziologic di'era 'unctie de @arsta, starea de sanatate, antrenament Sistemul muscular, sc8eletic, cardio@ascular, ner@os, in'luenteaza miscarea si ada(tarea cu e@itarea anumitor (osturi Ain (unct de @edere (si8o5socio5cultural miscarea si (ozitia cor(ului re'lecta constient sau inconstient starea de s(irit a indi@idului Miscarea este in'luentata si de ni@elul cultural Aceasta in'luenteaza mersul, gesturile, mimica etc Pro1leme de sanatate (ot duce la modi'icari in domeniul motricitatii ., dormi si a te odi>ni Ain (unct de @edere 1iologic si 'iziologic, somnul sau odi8na @ariaza cu @arsta si starea de sanatate Calitatea somnului, ca si re(aosul mintal si 'izic in'luenteaza sistemele cardio @ascular, digesti@, neuro5muscular 9 (ersoana (ri@ata de sornn mani'esta tul1urari 'izice si (si8ice Psi8o5socio5cultural somnul si re(aosul sunt a'ectate de emotii si o1ligatii sociale FmuncaG EBista (ersoane care uzeaza de droguri (entru a ramane tre3i sau (entru a dormi 9., se im1raca si a se de61raca a <io5'iziologic, acti@itatile cotidiene necesare inde(endentei in acest domeniu cer o anumita ca(acitate neuro5 musculara, aceste ne@oi 'iind di'erite, 'unctie de @arsta, starea de sanatate 1 Psi8o5socio5cultural se mani'esta (rin a'irmarea (ersonalitatii si a seBualitatii in alegerea @esmintelor, anumite gru(uri socio5culturale si religioase au eBigente (articulare: @oal, tur1an etc :. , mentine temperatura corpului in limita normale Com(onenta 1io5'iziologica este cea mai im(ortanta 9data cu inaintarea in @arsta tem(eratura cor(ului este mai in'luentata de cea a mediului incon3urator Hem(eratura cor(ului de(inde de im1racaminte, 8idratarea organismului, controlul 8i(otalamic Com(onenta (si8ica este in'luentata de emotii, anBietate, acestea crescand tem(eratura cor(ului

;., fi curat si a-ti prote8a tegumentele Com(onenta 1io5'iziologica se mani'esta 'unctie de ca(acitatea 'izica de a 'ace gesturile si miscarile necesare (recum si de 'actorii 1iologici @arsta si seBul Com(onenta (si8ica si emoti@a se re'lecta in starea e(idermei, in atentia acordata (arului Emotiile a'ecteaza trans(iratia si secretiile, normele de curatenie di'era de laun gru( social la altul Curatenia este in'luentata de cultura gru(ului =., e<ita pericolele Pericolele (ot (ro@eni din mediul intern sau eBtern Pe (lan 1io5'iziologic inde(endenta rezida din a e@ita anumite alimente si medicamente si de a se (rote3a in des'asurarea anumitor acti@itati zilnice Este ne@oie de aanaliza aceasta ne@oie 'unctie de @arsta, anumite a'ectiuni Fde(resiiG Com(onenta (si8ica sim(la (rezenta a unei rude, a unei (ersoane a(ro(iate (acientului, ascultarea unui gen de muzica (re'erata, eBistenta unei (ersoane a(artinatoare aceleiasi comunitati, res(ectarea o1iceiurilor (ro(rii, sunt elemente care dau im(resia de siguranta !&., comunica cu semenii Este o ne@oie 'undamentala 'iintelor umane Aimensiunea 1iologica se mani'esta su1 'orma de comunicare @er1ala sau non5@er1ala Comunicarea 7er1ala cu(rinde lim1a3ul, in tim( ce comunicarea non5@er1ala cu(rinde gesturile, mimica, (ozitia cor(ului, mersul etc Com(onentele (si8o5socio5culturale se mani'esta (rin alegerea continutului eB(rimat: sentimente, idei, emotii Comunicarea cu(rinde seBualitatea Aceasta com(onenta im(ortanta a 'iintei umane se eB(rima din co(ilarie (ana la 1atranete (rin a'irmarea de sine, alegerea @esmintelor, in relatiile sociale Cand un (acient nu are (osi1ilitatea de comunicare, el tre1uie sa 'ie a3utat de asistenta !!.,-ti practica religia Com(onenta 1io5'iziologica se eB(rima (rin miscari, gesturi, atitudini s(eci'ice cultului: (ozitia ingenunc8iata, anumite (osturi, interzise anumite alimente, tratamente Com(onenta (si8o5socio5culturala Q e@olutia (racticilor religioase este in 'unctie de 'enomenele (si8o5sociale si relatiile inter(ersonale Alterarea starii de sanatate (oate antrena cresterea sau diminuarea adeziunii la religie in ingri3irea 1olna@ilor, res(ectarea acestei ne@oi cere asistentei o educatie li1erala !#., fi ocupat pentru a fi util. Ae5a lungul eta(elor @ietii 'iinta umana are ne@oie sa se realizeze, sa studieze, sa munceasca Aceste acti@itati (ot 'i legate de seB, dar cea mai mare (arte de(ind de ca(acitatea 'iziologica si dez@oltarea (si8osociala a indi@idului Normele culturale in'luenteaza satis'acerea acestei ne@oi 9 (ro1lema de sanatate (oate sa diminueze tem(orar sau (ermanent (osi1ilitatea de a 'i util (rin di@erse acti@itati !"., se recrea Este o ne@oie comuna tuturor 'iintelor umane Com(onenta 1io5'iziologica (ersoanele se (ot recrea s(eci'ic @arstei si 'unctie de starea de sanatate Persoanele cu un anumit 8andica( For1i, surzi, mem1re am(utateG au alte cai de recreere decat cei sanatosi Fenomenele (si8osociale, culturale (ot in'luenta ne@oia de a se recrea Aceasta ne@oie (oate 'i satis'acuta atat de 'amilie cat si de societate !7. , in<ata Ne@oia de desco(erire, de satis'acere a curiozitatii, de a adauga cunostinte noi este s(eci'ica tuturor, dar mai e@identa la co(ii Com(onenta 1iologica este re(rezentata de inteligenta A(ectul (si8o5socio5cultural se mani'esta (rin dorinta de a a'la si a cunoaste @aloarea acordata educatiei de gru(ul socio5cultural Pro1lemele de sanatate 'ac sa se i@easca ne@oi de in@atare @ariate: sa 'aca (ansamente, sa5si administreze insulina, alte medicamente, regim alimentar etc Ne@oia de a in@ata (oate 'i legata de dorinta de a 'i util, de a se recrea, dar in acelasi tim( si de a 'i inde(endent !. .- PR$AR,M'L ,C(IGI(,(IL$R HILNICE PE $RE IN(ERG,L $R,R - INFIRMIER, -,,-50,.- 5Preluarea ser@iciului 0,.-50,*! 5E'ectueaza sau a3uta la e'ectuarea toaletei zilnice a (acientilor internati , 0,*!5",!! 5Pregateste (atul si sc8im1a len3eria 1olna@ilor, ",!!5",.- 5A3uta (acientii la e'ectuarea curateniei si ordinii (e si in no(tiere ",.-5",,- 5Aezin'ecteaza no(tierele ",,-5$,!! 5Aezin'ecteaza mi3loacele de de(lasare (entru (acienti Fcadre de de(lasat, car3eG si a3uta ec8i(a la e'ectuarea mo1ilizarii $,!!5$,*! 5 Pregateste salonul (entru @izita 5 ;nsoteste (acientii la in@estigatii $,*!5/,!! 5 Alimenteaza (acientii de(endenti

.!

/,!!5/,*! 5 Pregateste (acientii (entru eBternare : aduna o1iectele (ersonale, asigura trans(ortul lor la OGardero1aO /,*!5.!,!! 5 Pregateste salonul (entru (acientii nou internati Fe'ectueaza curatenia si dezin'ectia no(tierei, saltelei si a (atului, sc8im1a len3eria de (at, etcG .!,!!5..,!! 5 Pregateste salonul (entru dezin'ectia ciclica si a3uta la e'ectuarea acesteia Aezin'ecteaza (lostile, olitele, urinarele, ta@itele renale si alte reci(iente utilizate in ingri3irea (acientilor ..,!!5..,*! 5 Pauza de masa Fo1ser@atii: mem1rii ec8i(ei nu merg simultan in (auza de masa, o (arte ramanand dis(oni1ili (entru (acientiG , ..,*!5.#,!! 5 Hrans(orta la la1orator (ro1ele recoltate in regim Ode urgentaO .#,!!5.*,!! 5 Alimenteaza (acientii de(endenti .*,!!5.*,,- 5 E@acueaza continutul (ungilor colectoare de urina sau as(iratii gastrice Masoara cantitatea si o comunica asistentei de salon in @ederea monitorizarii .*,,-5.,,!! 5 Com(leteaza OCaietul de (redare+ (rimire ser@iciu al in'irmierelorO si (reda ser@iciul turei ;; S,RCINI PERM,NEN(E 5;nlocuieste si trans(orta len3eria murdara 5Aeser@este (acientii la (at cu (losti, olite, urinare 5;nsoteste (acientii la in@estigatii
!.9. 4I4LI$AR,FIE He8nica ingri3irii 1olna@ilor5Ar Carol Moses5Editura medicala <ucuresti #!!*; Cartea in'irmierei 5 S9&A D:NG: N;C9DAE 5 Editura AF;& .///

..

C'RS Nr.#

,C$R),RE, INARIIIRIL$R )E IAIEN, PEN(R' PERS$,NELE INARIII(E

C'PRINS

. P&9CEA:&A AE SCE;M<A&E A DEN)E&;E; PE&;9A;C;HAHE , aGSCJIM4,RE, LENIERIEI )E P,( NE$C'P,( EF,R, P,CIEN(F, 1GSCJIM4,RE, LENIERIEI P,('L'I C' P,CIEN( IM$4ILIH,(, cG SCJIM4,RE,,LENIERIEI,)E,C$RP,IN,C,H'L,P,CIEN('L'I,

IM$4ILIH,(,
# * , 0 " $
/ H9ADEHA GENE&ADA A PAC;ENH;D9&, ;NG&;);&EA 9CE;D9&, ;NG&;);&EA M:C9ASE; NA=ADE, ;NG&;);&EA :&ECE;D9&, ;NG&;);&EA CAV;HAH;; <:CADE, ;NG&;);&EA :NGE;;D9&, ;NG&;);&EA PA&:D:;,

INARIIIRE, REAI'NII ,N$-AENI(,LE, 4I4LI$AR,FIE,

.! 9<SE&VA&EA P9=;H;E; <9DNAV:D:;, .. M9<;D;=A&EA PAC;ENH:D:;,


.#

!. PROCEDURA DE SCHIMBARE A LENJERIEI PERIODICITATE . SC$P

Prezenta (rocedura de'ineste (eriodicitatea sc8im1arii len3eriei murdare + contaminate (entru sectiile s(italului # )$MENI' )E ,PLIC,RE Procedura se a(lica in toate sectiile s(italului si in ca1inetele de consultatie * $4IEC(IGELE ,C(IGI(,(II + PR$CES'L'I Mentinerea curateniei si igienei (acientilor si saloanelor in @ederea (re@enirii in'ectiilor nozocomiale , )$C'MEN(E )E REFERIN(,
, . 9rdinul MS nr /"#+#!.!, (entru a(ro1area Procedurilor, standardelor si metodologiei de acreditare a s(italelor , * Manualul de nursing

- RESP$NS,4ILI(,(I

.! Responsa1il de proces R in'irmiera de salon .# Ec>ipa de proces R in'irmiere S asistent medical de salon S asistent se' sectie S medic se' sectie 9. )ESCRIERE, PR$CES'L'I - PR$($C$L PEN(R' PERI$)ICI(,(E, SCJIM4,RII LENIERIEI Se urmareste (rogramul de sc8im1are sa(tamanala a len3eriei ;n urma curateniei zilnice se constata necesitatea sc8im1arii len3eriei contaminate, inaintea (rogramului sta1ilit regula o1ligatorie in fiecare sectie% len8eria se sc>im1a de cate ori este ca6ul.
Asistent de salon sta1ileste, in'irmiera de salon eBecuta

.#

)'P, FIEC,RE EK(ERN,RE Pregatirea pacientului Se anunta (acientul asu(ra (rocedurii Se (regatesc materialele necesare: len3eria curata de cor( si de (at Se e'ectueaza toaleta 1olna@ului Se anunta medicul asu(ra elementelor s(eciale a(arute (e cor( in ultima zi Fescare, eru(tiiG Se string materialele 'olosite si se de1araseaza ;n urma @izitei zilnice in salon se @a @eri'ica starea len3eriei (acientilor SCJIM4,RE, LENIERIEI )E P,( SI )E C$RP Pregatirea patului si accesoriilor lui Patul este mo1ilierul cel mai im(ortant din salon, aici (etrecandu5si 1olna@ul ma3oritatea tim(ului de s(italizare Patul tre1uie sa 'ie comod, de dimensiuni (otri@ite, usor de mani(ulat si usor de curatat, (entru ca ingri3irile, in@estigatiile si tratamentele a(licate sa nu 'ie im(iedicate ,legerea accesoriilor EmaterialelorF necesare. 5 salteaua 5 con'ectionata dintr5o singura, din doua sau trei 1ucati, din 1urete, material (lastic 5 care se curata si se dezin'ecteaza mai usor; 5 (erna; 5 (atura; 5 len3eria 5 # cearcea'uri Fsau un cearcea' si un (licG, 'ata de (erna, o aleza, musama Este 1ine ca len3eria de (at sa ai1a cat mai (utine cusaturi 5 Materialele se aaza (e un scaun langa s(atarul (atului 5 Se mde(arteaza no(tiera de (at !.! SCJIM4,RE,

LENIERIEI )E P,( NE$C'P,( EF,R, P,CIEN(F Materiale necesare% cearcea' de (at, cearcea' de (atura F(licG, 'ata de (erna,(atura , (erna, aleza, musama Fsau un material im(ermea1ilG, manusi de unica 'olosinta,sac (entru len3eria murdara, carucior (entru len3erie Efectuarea procedurii% se @eri'ica materialele alese si se trans(orta in salon (e caruciorul (entru len3erie Se inde(arteaza len3eria murdara si se introduce in sacul s(ecial (regatit, s(alati5@a (e maini a(oi im1racati manusile Efectuati in ordinea urmatoare:
5 intindeti cearcea'ul (e toata lungimea (atului 'iBandu5l la ca(ete si (e (artile laterale adanc su1 saltea 'ara sa 5 5 5 5 5
5 5 lasati cute; (ozitionarea musamalei sau a materialului im(ermea1il deasu(ra saltelei; deasu(ra musamalei se intinde aleza a@and gri3a sa nu ai1a cute; intindeti cearcea'ul (lic in lungimea (atului si (este el (atura; introduceti (atura in cearcea'ul (lic si 'iBati5i colturile; rulati (atura ast'el in'asata su1 'orma de armonica sau aran3ati colturile in 'orma de (lic;

(uneti la ca(atul (atului (erna in'asata Da s'arsit, nu uitati sa reasezati no(tiera (e locul ei de langa (at, scoateti sacul de ru'e murdare din salon, aerisiti salonul, inde(artati manusile si s(alati5@a (e maini
!.# SCJIM4,RE, LENIERIEI P,('L'I C' P,CIEN( IM$4ILIH,(

$4IEC(IGELE PR$CE)'RII J Asigurarea conditiilor de igiena i con'ort J E@itarea com(licatiilor la (acientul imo1ilizat
PREA,(IRE, M,(ERI,LEL$R J Carucior (entru len3erie J Ceara' (lic

.*

J J J J J J
J

Ceara' de (at Fata de (erna Aleza, muama Fmaterial im(ermea1ilG ;n@eliloare de 'lanela sau o (atura moale Scaun cu s(atar Manui de unica 'olosinta

Sac (entru ru'e murdare

PREA,(IRE, P,CIEN('L'I aG PSIJIC, J ;n'ormati (acientul Ii asigurati5l de ino'ensi@itatea (rocedurii EB(licati (acientului modul de des'aurare a (rocedurii Ii J 91tineti consimtamantul in'ormat 1G FIHIC, J Sc8im1ati len3eria du(a e'ectuarea toaletei

contri1utia sa la realizarea acesteia

Alegeti metoda de sc8im1are in 'unctie de (ozitia in care (oate 'i a ezat (acientul i de limitele sale de mo1ilizare
EFEC(',RE, PR$CE)'RII F(artici(a doua (ersoaneG ,. La pacientul care se poate ridica in po6itie e6anda Ese folosete sc>im1area in latimeF J Aduceti materialele in salon J Pregatiti materialele ast'el: o &ulati ceara'ul de (at (e dimensiunea mica Fin latimeG i daca (acientul necesita aleza i muama rulati5le im(reuna cu ceara'ul o ;nde(artati (atura i lasati (acientul aco(erit cu ceara'ul sau inlocuiti cu o (atura moale o introduceti (atura in ceara'ul (lic i im(ac8etati in armonica in trei la ince(ut (e latime i a(oi inca o data reducand cele doua dimensiuni Flungime, latimeG la o treime, a ezati (e

scaun o Fata de (erna


J J
S(alati mainile i im1racati manui Aega3ati ceara'ul murdar de su1 saltea J Aco(eriti (acientul i ridicati5l in (ozitie ezanda J &ugati (ersoana care @a a3uta sa s(ri3ine (acientul J ;nde(artati (erna i rulati ceara'ul murdar (ana a(roa(e de (acient J Pozitionati ec8idistant ceara'ul curat la ca(atul (atului i (e su(ra'ata acestuia (entru a (utea 'i 'iBat su1 saltea5Aerulati ceara'ul curat (ana a(roa(e de cel murdar J Sc8im1ati 'ata de (erna i aezati (erna (e (at J Culcati (acientul in decu1il dorsal i rugati5l daca (oate sa se ridice (utin (entru a continua sc8im1area J ;ntroduceti mana dins(re ca(ul (acientului su1 regiunea 'esiera i ridicati in acelai tim( cu a3utorul J Cu cealalta mana rulati s(re (icioarele (acientului len3eria murdara i intindeti ceara'ul curat J &idicati in acelai mod (icioarele i continuati rularea i res(ecti@ derularea J ;ntroduceti ceara'ul murdar in sac J ;ntindeti 1ine cearIa'ul de (at, e@entual muamaua i aleza i 'iBati su1 saltea 4. La pacientul care nu se poate ridicaEse folosete sc>im1area in lungimeF J &ulati ceara'ul de (at intr5o singura directie, (e dimensiunea mare FlungimeG J Aezati materialele (e scaune ca i in cazul (recedent J S(alati mainile i im1racati manui

.,

J J J J J

;nde(artati ceara'ul murdar de su1 saltea ;ntoarceti (acientul in decu1it lateral s(ri3inindu5l su1 aBila, su1 umeri i la ni@elul genunc8ilor Hrageti (erna s(re marginea (atului i aezati5o su1 ca(ul acestuia &ugati (ersoana care @a a3uta sa s(ri3ine (acientul sustineti5l amandoua &ulati ceara'ul murdar (ana langa (acient i derulati ceara'ul curat a@and gri3a sa 'ie 1ine (ozitionat (entru a (utea 'i 'iBat la ca(ete i (e laturi J Aduceti (acientul in decu1it dorsal a(oi in decu1it lateral (e (artea o(usa s(ri3inind ca(ul (e ante1rat J Hrageti (erna su1 ca(ul (acientului J Continuati rularea cearIa'ului murdar Ii derularea celui curat J ;ntroduceti ceara'ul murdar in sac J Aduceti (acientul in decu1it dorsal J ;ntindeti 1ine ceara'ul curat i 'iBati la ca(ete i (e margini eBecutand coltul

J
J

Sc8im1ati 'ata de (erna Sc>im1area cearsafului plic in am1ele situatii

Aezati ceara'ul cu (atura deasu(ra (acientului incat marginea li1era de desu1t sa 'ie su1 1ar1ia 1olna@ului, iar cea de deasu(ra sa 'ie orientata s(re (icioarele (acientului J &ugati (acientul sau o alta (ersoana sa tina marginea ceara'ului su1 1ar1ia acestuia 5 J Asezati5@a de o (arte a (atului, iar a3utorul de cealalta J Prindeti cu mana dins(re ca(ul (acientului coltul li1er al cearIa'ului curat, iar cu cealalta (e cel al cearIa'ului murdar J Cu o micare ra(ida, sincronizata, intindeti ceara'ul curat im(reuna cu (atura i+sau in@elitoarea i inde(artati5l (e cel murdar J ;ntroduceti ceara'ul murdar in sac J Veri'icati daca ceara'ul de (at i len3eria de cor( sunt 1ine intinse J E'ectuati (liul de con'ort la (icioarele (acientului i e@entual 'iBati su1 saltea, sa nu alunece J Asezati (acientul in (ozitie comoda sau in cea recomandata de a'ectiunea sa RE$RA,NIH,RE, L$C'L'I )E M'NC, J ;nde(artati in@elitoarea i aco(eriti (acientul J ;nde(artati sacul cu ru'e murdare J ;nde(artati manuile, s(alati5@a mainile

cu (atura

!." SCJIM4,RE, LENIERIEI )E C$RP IN C,H'L P,CIEN('L'I IM$4ILIH,(

$4IEC(IGELE PR$CE)'RII
J J J
Mentinerea starii de igiena si con'ort Pre@enirea escarelor de decu1it Creterea demnitatii (acientilor

J Pastrarea identitatii PREA,(IRE, M,(ERI,LEL$R J Pi3ama incalzita J Patura J Alcool J Sac (entru len3eria murdara J Manui de unica 'olosinta PREA,(IRE, P,CIEN('L'I aG PSIJIC, J ;n'ormati (acientul Ii eB(licati5i necesitatea (rocedurii J EB(licati (acientului cum (oate (artici(a la (rocedura J 91tineti consimtamantul in'ormat

.-

1G FIHIC, J Asigurati intimitatea Ii res(ectati (udoarea J ;ntre1ati (acientul daca are ne@oie de (losca sau urinar inainte de (rocedura
EFEC(',RE, PR$CE)'RII J Aezati len3eria curata (e un scaun in a(ro(ierea (atului J 91tineti in'ormatii des(re (osi1ilitatile de mo1ilizare a (acientului J A(reciati resursele 'izice ale (acientului J EB(licati5i (rocedura J Pliati (atura la (icioarele (acientului J ;n@eliti (acientul cu un cearcea' incalzit J S(alati5@a mainile, im1racati manuIi de cauciuc

aG )e61racarea Li im1racarea 1lu6ei la pacientul care se poate ridica in po6itie se6anda J Aesc8eiati nasturii (i3amalei J &idicati (acientul in (ozitie ezanda J &ulati (i3amaua de la s(ate s(re cea'a i treceti5o (este ca( rugand (acientul sa 'lecteze ca(ul
J J J J J

&ulati 'iecare maneca Ii im1racati (e rand 1ratele Scoateti mainile in a'ara manecilor &idicati 1luza (e s(atele 1olna@ului Ii im1racati umerii Frictionati uIor s(atele (acientului ;nc8eiati nasturii

1G )e61racarea si im1racarea 1lu6ei la pacientul care nu se poate ridica J Aesc8eiati nasturii;ntoarceti (acientul in decu1it lateral Ii dez1racati 1ratul eli1erat J ;ntoarceti (acientul in decu1it lateral in@ers Ii dez1racati celalalt 1rat inde(artand 1luza J Mentineti (acientul in decu1it lateral J &ulati maneca si im1racati 1ratul li1er J ;ntoarceti cu 1landete (acientul in decu1it lateral in@ers si im1racati celalalt 1rat intinzand 1luza (e

s(ate
J Aduceti (acientul in decu1it dorsal J ;nc8eiati nasturii cF Indepartarea si im1racarea pantalonilor J &idicati regiunea lom1osacrata a (acientului si trageti cu gri3a (antalonii s(re (icioare J Asezati (acientul (e (at J &idicati usor mem1rele in'erioare si continuati dez1racarea J Puneti (antalonii murdari in sac J 91ser@ati as(ectul mem1relor in'erioare J &ugati (ersoana care @a a3uta sa ridice mem1rele in'erioare ale (acientului J ;m1racati (e rand 'iecare mem1ru si trageti (antalonii (ana a(roa(e de sezut J Co1orati si asezati (e (at mem1rele in'erioare J &idicati regiunea 'esiera si trageti in sus (antalonii J Veri'icati daca cearsa'ul e 1ine intins J ;nc8eiati nasturii INARIIIRE, P,CIEN('L'I )'P, % J Asezati (acientul in (ozitie comoda J 91ser@ati 'aciesul, J &e'aceti (atul si in@eliti (acientul cu (atura J Veri'icati daca (acientul se simte 1ine

.0

RE$RA,NIH,RE, L$C'L'I )E M'NC, J inde(artati sacul cu len3erie murdara J inde(artati in@elitoarea J inde(artati manusile si s(alati5@a mainile #. ($,LE(, AENER,L, , P,CIEN(IL$R $1iecti<ele procedurii% asigurarea starii de igiena

si con'ort a (acientului (recum si a demnitatii

acestuia Mentinerea tegumentelor in stare de curatenie are ca sco( (rinci(al, (re@enirea a(aritiei leziunilor cutanate
Reguli de 1a6a% 5 in'ormati si eB(licati (acientului (rocedura, o1tinand ast'el consimtamantul si (re'erintele sale in legatura

cu igiena; 5 a(reciati starea generala a 1olna@ului, (entru a e@ita o toaleta (rea lunga, (rea o1ositoare; 5 @eri'icati tem(eratura din salon, sa 'ie (este #! gr C; 5 inc8ideti geamurile si usa e@itand ast'el curentii de aer; 5 asigurati intimitatea 1olna@ului asezand (ara@anul; 5 tem(eratura a(ei controlata cu termometrul de 1aie , sa 'ie intre *"gr 5*$gr C; 5 (regatiti in a(ro(riere materialul necesar toaletei, sc8im1arii len3eriei (atului si a 1olna@ului; 5 'aceti toaleta (e regiuni, dez@elind numai su(ra'etele necesare si aco(erindu5le imediat du(a terminare; 5 1olna@ul se @a dez1raca com(let si se @a aco(eri cu cearcea' si (atura; 5 se muta musamaua si aleza de (rotectie, in 'unctie de regiunea care se s(ala; 5 ordinea in care se face toaleta - spalat, clatit, uscat; Materialele necesare pentru toaleta pe regiuni sunt%
5musama, aleza, (rosoa(e, tam(oane ti'on, com(rese, manusi de 1aie, manusi de cauciuc, ta@ita renala, reci(ient (entru a(a, sa(un, (ara@an, 1azinete, (losca 5 etapele toaletei% se @a res(ecta urmatoarea succesiune: se ince(e cu 'ata, gatul si urec8ile, a(oi

1ratele si mainile, (artea anterioara a toracelui , a1domenul, 'ata anterioara a coa(selor, se intoarce 1olna@ul in decu1it lateral si se s(ala s(atele, 'esele si 'ata (osterioara a coa(selor, din nou in decu1it dorsal, se s(ala gam1ele si (icioarele, organele genitale eBterne, a(oi ingri3irea (arului si toaleta ca@itatii 1ucale; 5 se sa(uneste si se clateste cu o mana 'erma si cu miscari line, circulare, (entru a 'a@oriza circulatia sanguina; 5 a(a calda sa 'ie din a1undenta, sc8im1ata de cate ori este ne@oie; 5se insista la (liuri, su1 sani, la maini si in s(atiile interdigitale, la coate si aBile; 5 se mo1ilizeaza articulatiile in toata am(litudinea lor si se maseaza zonele (redis(use escarelor; 5 uscarea se 'ace (rin tam(onare Fnu 'recareG cu (roso(ul usor incalzit Hoaleta (e regiuni a (acientului imo1ilizat la (at (ermite eBaminarea tegumentelor si o1ser@area unor modi'icari Finrosirea, iritatia tegumentului, ec8imoze, escare, etcG si luarea unor masuri tera(eutice Pentru acti@area circulatiei sanguine, du(a s(alarea intregului cor(, se 'rictioneaza cu alcool mentolat, indeose1i regiunile (redis(use la escare
."

)e e<itat in

tim(ul 1aii (e regiuni a (acientului imo1ilizat la (at, udarea aparatului gipsat, a pansamentelor.
Da (acientii la care starea de sanatate (ermite, incura3ati5i sa se s(ele singuri asigurandu5le inde(endenta, a3utandu5i la ne@oie si tinandu5i su1 su(ra@eg8ere (e toata durata (rocedurii 7. INARIIIRE,

$CJIL$R $1iecti<e% (re@enirea in'ectiilor oculare (rin inde(artarea secretiilor Procedeul se a(lica mai ales la (acientii comatosi sau (aralizati la care este necesara inde(artarea in mod regulat a secretiilor oculare Fdatorita re'leBului de cli(ire a1olit, oc8ii raman desc8isi, corneea se usuca, secretiile se aduna in s(ecial la ni@elul ung8iului intern al oc8iuluiG
Reguli de 1a6a% 5se 'olosesc manusi sterile; 5se inde(arteaza secretiile, crustele aderente de gene si (leoa(e de la comisura eBterna s(re cea interna (rin stergere usoara cu a3utorul unui tam(on steril im1i1at in ser 'iziologic Fcate un tam(on steril (entru 'iecare oc8iG, (rocedeul re(etandu5se (ana cand (leoa(ele sunt curate; 5(entru a mentine oc8ii umeziti a(licati (e (leoa(e cate un (ansament steril im1i1at in ser 'iziologic, acesta 'iind sc8im1at ori de cate ori este ne@oie

M'C$,SEI N,H,LE $1iecti<e% (re@enirea a(aritiei leziunilor mucoasei nazale si mentinerea (ermea1ilitatii cailor res(iratorii su(erioare
Reguli de 1a6a% 5(acientul se aseaza in decu1it dorsal; 5se in'ormeaza (acientul si este rugat sa nu miste ca(ul; 5du(a ce im1racati manusile de unica 'olosinta, se curata 'iecare 'osa nazala cu cate un tam(on steril im1i1at in ser 'iziologic cu miscari usoare de rotatie 'ara sa a(asati; 5nu 'olositi acelasi tam(on im1i1at cu ser 'iziologic (entru am1ele narine; 5daca sunt 'oarte aderente F(rinseG crustele de mucoasa nazala tam(onul se umezeste cu a(a oBigenata in loc de ser 'iziologic; 5la (acientii cu sonde nazogastrice, nazo'aringiene, de oBigenotera(ie mane@rele se e'ectuaza su1 su(ra@eg8erea asistentei si constau in urmatoarele eta(e: se dezli(este 1anda adezi@a cu care este 'iBata sonda,

. INARIIIRE,

retrageti sonda -50 cm, se curata sonda de urmele adezi@ului de la 1anda cu un tam(on im1i1at in alcool sanitar, se curata crustele de la ni@elul 'iecarei narine cu un tam(on im1i1at in a(a oBigenata, se reintroduce sonda Ftot cu -50 cmG a(oi se re'iBeaza cu 1anda adezi@a si se controleaza (ermea1ilitatea F'unctionareaG sondei de catre asistenta
9. INARIIIRE,

'RECJIL$R $1iecti<e% mentinerea starii de curatenie a (a@ilonului urec8ii si a conductului auditi@ eBtern (rin inde(artarea de(ozitelor 'iziologice Fcerumen, tegument descuamatG si a celor (atologice unde este cazul Reguli de 1a6a%
5se aseaza (acientul in decu1it dorsal, cu ca(ul usor rotat s(re drea(ta (entru curatarea urec8ii stangi, res(ecti@ ca(ul rotat s(re stanga, daca se curata urec8ea drea(ta; 5se curata (a@ilionul auricular cu cate un tam(on uscat de detritusurile 'ormate din cerumen si tegument descuamat, eBecutand miscari 1lande de rotatie; 5se curata 'iecare urec8e cu tam(oane se(arate; 5se s(ala (a@ilonul auricular si regiunea retroauriculara cu cate un tam(on nesteril im1i1at in a(a calduta (e care se toarna o (icatura de sa(un lic8id a(oi se lim(ezeste cu a(a calduta din a1undenta, a@and gri3a sa nu intre in conductul auditi@ eBtern si se usuca cu (roso(ul; 5curatarea conductului auditi@ eBtern se 'ace cu un tam(on steril im1i1at in a(a oBigenata care se introduce, a@and gri3a sa nu se de(aseasca limita de @izi1ilitate, se usuca tot cu un tam(on steril uscat :. INARIIIRE,

M'C$,SEI N,H,LE
.$

$1iecti<e% (re@enirea a(aritiei res(iratiei urat mirositoare si a in'ectiilor 1ucale (rin reducerea (lacii 1acteriene
Reguli de 1a6a% 5 (ozitiile in care (oate 'i asezat 1olna@ul in 'unctie de (atologie sunt: sezand sau decu1it lateral cu ca(ul usor rotat si ridicat (e o (erna; 5 materialele necesare: (eriuta de dinti (ersonala, (asta de dinti, (a8ar de a(a de unica 'olosinta, ta@ita renala, (roso(, musama, a(a de gura si ata dentara daca acestea sunt solicitate; 5 asezarea (acientului in (ozitia adec@ata starii sale de sanatate; 5 sustineti ta@ita renala su1 1ar1ia (acientului, asezata (e (erna aco(erita de musama si (roso(;la (acientii constienti si la care starea de sanatate (ermite, ser@iti (acientul (e rand cu (eriuta de dinti, (asta de dinti, (a8ar cu a(a, (roso(, incura3andu5l sa isi 'aca toaleta 1ucala singur; 5 (entru (acientul inconstient 5 se introduce desc8izatorul de gura intre arcadele dentare, @a (uneti manusile, se sterge lim1a, 1olta (alatina, su(ra'ata interna si eBterna a arcadelor dentare cu tam(oane im1i1ate in glicerina 1oraBata, cu miscari dinauntru in a'ara Se sterg dintii cu alt tam(on, la s'arsit se ung 1uzele cu o crema 8idratanta 5 la (acientii care (rezinta (roteza dentara, aceasta se @a scoate cu a3utorul unui ti'on (rintr5o miscare de anterior si in sus, se @a s(ala cu (eriuta si (asta de dinti si se @a (astra intr5un (a8ar cu a(a, de (re'erinta (a8ar mat 5 daca (acientul este constient, il ser@iti cu a(a de gura iar daca este inconstient, 1adi3onati ca@itatea 1ucala cu un tam(on cu glicerina 1oraBata ;. INARIIIRE, 'NAJIIL$R $1iecti<e% o1tinerea unui as(ect

ingri3it al 1olna@ului, e@itarea leziunilor de

grata3 FzgariereaG
Reguli de 1a6a% 5 (acientul se aseaza in decu1it dorsal; 5 introduceti mana+(iciorul in lig8ianul cu a(a calduta si sa(un (entru a(roBimati@ - minute a(oi asezati (e un (roso( mana+(iciorul, tim( in care introduceti in lig8ian mana+(iciorul controlateral; 5 se taie cu mare atentie ung8iile a@and gri3a sa e@itati lezarea tesuturilor adiacente Frisc de (anaritiuG a(oi se (ilesc; 5 ung8iile de la (icior se taie N(e dre(tO, nu se um1la la colturi (entru a e@ita riscul de a(aritie a ung8iei incarnate; 5 'ragmentele rezultate se strang intr5a aleza sau (roso(; 5 se dezin'ecteaza materialele 'olosite F'or'ecuta, (ila de ung8iiG =. INARIIIRE, P,R'L'I $1iecti<e% mentinerea unui

as(ect (lacut, a igienei (recum si (astrarea demnitatii si starii de

1ine a (acientului
Reguli de 1a6a% 5 (arul se s(ala o data (e sa(tamana la (acientii indelung s(italizati; 5 materiale% (ie(tene+(erie (ersonala; (roso(, aleza, sam(on,

lig8ian cu a(a calda, galeata

(entru a(a 'olosita, uscator de (ar, manusi; 5 tem(eratura in salon tre1uie sa 'ie (este #! gr C; 5 te>nica% se (regateste (atul si se (rote3eaza cu musama si aleza; se (arul, se sam(oneaza, se maseaza usor (ielea ca(ului cu (ul(a degetului, se s(ala de doua trei ori,se lim(ezeste (arul din a1undenta, se aco(era cu (roso(ul uscat Se usuca (arul, se (ia(tana cu 1landete 5 o1iectele 'olosite se dezin'ecteaza
!&. INARIIIRE, REAI'NII ,N$-AENI(,LE $1iecti<e% e@itarea in'ectiilor genito5urinare,

a mirosurilor ne(lacute, (astrarea starii de 1ine si

a demnitatii (acientului
Reguli de 1a6a% 5 se in'ormeaza (acientul asu(ra (rocedurii si se o1tine consimtamantul daca acesta este constient;

./

5 5 5 5 5

dins(re sim'iza (u1iana s(re anus, turnand a(a si sa(un lic8id Se lim(ezeste din a1undenta, se scoate (losca, se usuca regiunea genitala, anala, (liurile, se (udreaza cu talc (liurile; s(alarea organelor genitale eBterne se 'ace cu tam(oane de @ata montate (e (ensa (ortam(on; la 1ar1at se decaloteaza glandul de (re(ut si se s(ala cu a(a si sa(un a(oi se clateste cu a(a din a1undenta si se recaloteaza glandul $1ser<atie% tre1uie e@itata contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea anala, (rin miscari de s(alare dins(re anus s(re sim'iza (u1iana
!!.$4SERG,RE, P$HI(IEI 4$LN,G'L'I Scopul% cunoasterea (ozitiilor (e care le iau

i se asigura intimitatea F(ara@anG, se (regateste (atul cu musama, aleza; se aseaza (acientul in (ozitie ginecologica; se inmaneaza o (losca+urinarul (entru a5si goli @ezica urinara; (acientul ramane in (ozitie ginecologica cu alta (losca curate, asezata su1 regiunea sacrata; te>nica 5 se im1raca manusa de cauciuc, a(oi cea de 1aie; se s(ala regiunea

1olna@ii in (at sau in care acestia tre1uie aIezati (entru ingri3iri, eBaminari s(eciale Bolnavul poate avea o pozitie activa, pasiva sau fortata. Po6itia acti<a% 1olna@ul se misca singur, nu are ne@oie de a3utor Po6itia pasi<a% 1olna@ul este li(sit de 'orta 'izica si are ne@oie de a3utor (entru miscare si sc8im1area (ozitiei Po6itia fortata% 1olna@ul are o (ozitie neo1isnuita, im(usa de 1oala sau de necesitatea e'ectuarii unui tratament
(ipuri de po6itii% !. )ecu1it dorsal Culcat (e s(ate cu 'ata in sus 5'ara (erna 5cu o (erna su1tire 5cu # (erne F(ozitie o1isnuita si comodaG

#. )ecu1it lateral Edrept sau stangF. <olna@ul este culcat (e o (arte Fdrea(ta sau stangaG cu o (erna su1 ca(, cu mem1rul in'erior care este in contact cu s(ra'ata (atului intins, iar cu celalalt indoit si s(atele s(ri3init cu o (erna sau un sul

#!

". )ecu1it <entral <olna@ul este culcat (e a1domen, 'ara (erna, cu ca(ul intors intr5o (arte, 1ratele dea lungul cor(ului, sau 'lectate si asezate la stanga si la drea(ta ca(ului, cu (artea (almara (e su(ra'ata (atului si su1 glezne se asaza un sul Aecu1it @entral cu ca(ul intors lateral:

7. Po6itia se6and a In pat% 1olna@ul este mentinut Iezand in (at, trunc8iul realizand un ung8i de /!T cu mem1rele in'erioare, (rin ridicarea somierei articulate Gam1ele sunt in semi'leBie (e coa(se, su1 genunc8i se (laseaza un sul, iar la (icioarele 1olna@ului se (laseaza s(ri3initorul Su1 1rate se asaza cate o (erna ,(ozitie indicata la 1olna@ii dis(neici, in (erioada crizelor de astm 1ronsic, in insu'icienta cardiaca, ea 'a@orizand res(iratia 1 In fotoliu% 1olna@ul este asezat con'orta1il, 1ine im1racat si aco(erit cu o (atura

- Pozitia semisezanda

Se s(ri3ina s(atele 1olna@ului cu doua (erne, cu rezematorul de s(ate sau somiera articulata Su1 tal(i se asaza un s(ri3initor (entru ca 1olna@ul sa nu alunece s(re eBtremitatea distala

9. Po6itia ginecologica. 5decu1it 5in (at 5 5

dorsal, cu genunc8ii indoiti , coa(sele inde(artate Se (oate realiza:

(e masa de eBaminare (e masa ginecologica


#.

:. Po6itia genu-pectorala . <olna@ul se asaza in genunc8i, acestia 'iind usor inde(artati, (ie(tul atinge (lanul orizontal iar ca(ul este intr5o (arte Findicata (entru eB(lorari rectale 5 rectosco(ie, tuseu rectalG

!#.M$4ILIH,RE, P,CIEN('L'I

$4IEC(IGELE PR$CE)'RII
J J J J J J
Pre@enirea com(licatiilor Stimularea tonusului 'izic si (si8ic

PREA,(IRE, M,(ERI,LEL$R
Cadru mo1il Agatatori <aston Car3e

PREA,(IRE, P,CIEN('L'I aG PSIJIC,% J Anuntati (acientul si descrieti miscarile care se @or 'ace J EB(licati (acientului im(ortanta mo1ilizarii (recoce J E@aluati resursele 'izice ale (acientului 1G FIHIC,% J A3utati (acientul sa se im1race cores(unzator EFEC(',RE, PR$CE)'RII% J Consultati medicul (ri@ind ti(ul de mo1ilizare si durata . Mo1ili6area pasi<a J Faceti miscari de 'leBie Ii rotatie ale ca(ului J Continuati sa 'aceti eBercitii ale mem1relor su(erioare si in'erioare (rin miscari de 'leBie, eBtensie, a1ductic, adductie, su(inatie si (ronatie 5 mo1ilizati toate articulatiile cu 1landete J Comunicati cu (acientul (entru a a'la daca are dureri si o1ser@ati 'aciesul J Masati mem1rele in sensul circulatiei de intoarcere # Ridicarea in po6itie se6and aG In pat A3utati (asi@ (acientul sa se ridice si s(ri3initi5l cu (erne sau 'olositi rezematorul mo1il

##

1G Da marginea (atului

Montati deasu(ra (atului o agatatoare mo1ila si stimulati (acientul sa se ridice, s(ri3inindu5l cu (erne daca este necesar
J

EBecutarea de catre o singura persoana

o ;ntroduceti o mana su1 regiunea omo(latilor, iar cealalta su1 regiunea (o(litee o Aaca este cazul rugati (acientul sa se (rinda de gatul dumnea@oastra
o &otiti (icioarele (acientului intr5un ung8i de /!T si lasati5le sa atarne usor la marginea (atului

o 91ser@ati 'aciesul (acientului J


EBecutarea de catre # persoane o Asezati5@a s(re ca(ul (acientului si introduceti mainile su1 o &ugati a3utorul sa introduca mainile su1 regiunea (o(litee o Sincronizati miscarile si ridicati s(atele (acientului rotind

omo(lati

(icioarele cu /!Tsi aduceti5le la marginea (atului o Mentineti (acientul in aceasta (ozitie 5 la ince(ut cate@a minute, a(oi cresteti tre(tat tim(ul o &easezati (acientul (e (at, eBecutand miscarile in sens in@ers
cG J J J J J J J J J dG
,se6area pacientului in fotoliu Asezati (acientul la marginea (atului 9'eriti (acientului (a(ucii Asezati 'otoliul cu rezematoarea laterala li(ita de marginea (atului Asezati5@a in 'ata (acientului si introduceti mainile su1 aBile, rugandu5l sa tina ca(ul intors intr5o (arte Aaca a@eti a3utor, asezati5@a de o (arte si de alta a (acientului Prindeti 'iecare (acientul (e su1 aBila si ridicati5l in (icioare &otiti (acientul cu s(atele s(re 'otoliu si asezati5l cu gri3a in 'otoliu Aco(eriti (acientul cu un (led daca situatia o cere Ftem(eratura mai scazuta in inca(ereG &easezati (acientul in (at eBecutand miscarile in sens in@ers Ridicarea pacientului in po6itie ortostatica

#*

J J J J J J J J

&e(etati miscarile de aducere a (acientului in (ozitie sezand, cat mai a(roa(e de marginea (atului Asezati5@a de o (arte a (acientului si s(ri3initi5l de su1 aBile &idicati (acientul in (icioare 91ser@ati 'aciesul (acientului si mentineti5l in ortostatism cate@a minute ;ntre1ati (acientul daca se simte 1ine Asezati (acientul (e (at daca acuza ameteli &easezati (acientul (e (at eBecutand miscarile in ordine in@erse

eF Efectuarea primilor pasi

J J J J J J J

;ntre1ati medicul daca (acientul se (oate de(lasa &idicati (acientul mai intai in (ozitie sezand cat mai a(roa(e de marginea (atului si a(oi in ortostatism S(ri3initi (acientul de 1rat si a(oi a3utati5l sa 'aca (rimii (asi (rin salon Cresteti distanta de de(lasare in 'unctie de recomandarea medicala 9'eriti (acientului un cadru mo1il daca starea generala ii (ermite sa se de(laseze singur Su(ra@eg8eati (acientul in tim(ul de(lasarii ;ncura3ati (acientul sa se ridice si sa se de(laseze (e masura ce starea generala (ermite

INGRIJIREA PA IEN!"#"I 91ser@ati starea (acientului si masurati P, &, HA, daca este cazul

#,

5 Asezati (acientul in (ozitie comoda 5 ;ntindeti len3eria (entru a (re@eni a(aritia escarelor
RE$RGANI%AREA #$ "#"I &E '"N A 5 Aseza i materialele 'olosite in locurile t de de(ozitare 5 S(alati mainile E(A#"AREA E)I A I!A!IIPR$ E&"RII &ezultate aste(tate+dorite: 5 (acientul se mo1ilizeaza con'orm (rogramului 5 nu (rezinta com(licatii 'a@orizate de imo1ilizare &ezultate nedorite + Ce 'acem daca: J Pacientul re'uza mo1ilizarea Cercetati cauza 5 (rezinta dureri 5 se teme de durere 5 este sla1it 5 (rezinta ameteli ;ncura3ati (acientul 5 acordati5i mai mult tim( 5 asigurati5l ca sunteti acolo (entru a5l a3uta Administrati un calmant inainte de mo1ilizare Fla recomandarea mediculuiG 5 actionati cu 1landete &educeti durata mo1ilizarii
4I4LI$AR,FIE . He8nica ingri3irii 1olna@ilor5Ar Carol Moses5Editura medicala <ucuresti #!!* # 9rdinul MS nr /"#+#!.!, (entru a(ro1area Procedurilor, standardelor

si metodologiei de acreditare a

spitalelor

#-

C'RS NR." PERFEC(I$N,RE, C$N(IN',


C'PRINS
. # * , -

:
,

PA&H;C;PA&EA DA C:&S:&; AE F9&MA&E C9NH;N:A M9AAD;HAH; M9AE&NE AE A9C:MENHA&E U; ACCESA&E S:&SE AE ;NF9&MA&E CAD;HAH;DE :NE; ;NF;&M;E&E EDA<9&A&EA :N:; C:&&;C:D:M V;HAE <;<D;9G&AF;E
, , .

!. P,R(ICIP,RE, L, C'RS'RI )E F$RM,RE C$N(IN', 5se 'ace in mod acti@ in sco(ul insu Iirii cunotintelor necesare, cu contiinciozitate, 5se a(lica cunotintele do1andite in tim(ul instruirii cu res(onsa1ilitate, in sco(ul creIterii e'icientei Ii calitatii ser@iciilor acordate (ersoanei ingri3ite 5(artici(a la 'ormarea (ro'esionala cu res(onsa1ilitate, in @ederea recunoaIterii ca(acitatilor (ro'esi onale.

-se aplica in practica cunoLtintele do1andite.


Sursele de informare% 5(u1licatii de s(ecialitate, 5carti re'eritoare la te8nicile de ingri3ire s(eci'ice @arstei Ii diagnosticelor 5(ros(ecte de (roduse noi de igienizare, medicamente, alimente #.M$),LI(,(I M$)ERNE )E )$C'MEN(,RE SI ,CCES,RE. S'RSE )E INF$RM,RE ;ntotdeauna omul a cautat sa se in'ormeze (entru a in@ata mai 1ine, a crea, a decide, a actiona

)intotdeauna, el a produs idei, a scris teBte Li a contri1uit la de6<oltarea cunoaterii. ,sta6i, el comunica cu uurinta cu semenii sai prin telefon, faB sau mesagerie electronica eBprima frec<ent parerile la tele<i6iune, in media, sau in reuniuni i conferinte. ,ceasta productie de informatie generala sau speciala a condus la crearea dispo6iti<elor legate de difu6area cunotintelor, precum re<iste de specialitate, congrese, 1i1lioteci, centre de documentare, 1a6e de date, ser<erele noii pan6e electronice, numite Internet. (ele<i6orul ramane cea mai importanta sursa de informare a romanilor ; M dintre respondenti declarand ca se uita la tele<i6or in fiecare 6i sau aproape in fiecare 6i, un procent similar fiind inregistrat Li pe ansam1lul 'niunii Europene. Celelalte mi8loace de comunicare sunt insa mai putin utili6ate decat in 'niunea Europeana, potri<it sonda8ului. ,stfel, mai putin cu #7M, !9M Li respecti< ! M decat media europeana.
Canalul media utilizat cu cea mai mare frecventa de catre romani este televiziunea, radioul o1tine "# de procente pentru utili6area 6ilnica, presa scrisa !9M, iar Internetul "&M,

#0

". C,LI(,(ILE 'NEI INFIRMIERE ;nainte de a @a 8otara sa lucrati ca in'irmiera asigurati5@a ca stiti ce (resu(une a lucra cu (ersoane ra(use de 1oala, in@alizi, 1atrani, etc ;n'irmiera tre1uie sa ramana calma si calculata in situatii de criza, c8iar si in 'ata tragediei; tre1uie sa em(atizeze cu durerea 1olna@ului dar sa nu a'ecteze starea ei, sa nu ii atri1uie un caracter (ersonal si sa nu altereze caitatea ser@iciilor ei Meseria de in'irmiera (resu(une, de cele mai multe ori, 'leBi1ilitate, ra1dare si rezistenta 'izica Pot sa a(ara situatii ne(re@azute, de criza, se (oate inrautati ra(id starea de sanatate a (ersoanei (e care o ingri3este si atunci necesita o atitudine lucida, sta(ana (e sine, gata sa actioneze in inteserul 1olna@ului Este 1ine de stiut care sunt calitatile (e care tre1uie sa le detina o (ersoana care doreste sa lucreze ca in'irmiera, 'ie ca ingri3este (ersoane @arstnice, 'ie (ersoane mai tinere dar care sunt in im(osi1ilitatea de a se ingri3i singure . A1ilitati de comunicare # Sta1ilitate emotionala * Em(atie , FleBi1ilitate - Atentie la detalii 0 A1ilitati de rezol@are a (ro1lemelor " Ai@erse a1ilitati inter(ersonale $ Forta 'izica / A1ilitatea de a actiona (rom( si e'icient .! &es(ectul A1ilitati de comunicare ;n orice cariera a@em ne@oie de solide a1ilitati de comunicare, dar (entru in'irmiere aceasta este cea mai im(ortanta calitate, (entru ca ele tre1uie sa 'ie dis(use sa relationeze cu usurinta cu (ersoana (entru care lucreaza si cu 'amilia acestuia, sa detina si 1une a1ilitati de ascultare si de urmare intocmai a instructiunilor date de catre medic sau 'amilie Sta1ilitate emotionala A a@ea gri3a de o (ersoana care este in im(osi1ilitatea de a se ingri3i singur este destul de stresant atunci cand tre1uie sa 'aci 'ata unor situatii traumatice Ca(acitate de a acce(ta su'erinta si moartea, 'ara a ca(ata caracter (ersonal, este esentiala Em(atie ;n'irmierele tre1uie sa mani'este em(atie (entru durerea si su'erinta 1olna@ilor Hre1uie sa 'ie ca(a1ila sa simta com(asiune si sa o'ere con'ort 'izic si (si8ic Se @or con'runta cu destul de multe momente de o1oseala si de aceea tre1uie sa 'ie a(te tot tim(ul sa recunoasca sim(tomele 1olii si sa actioneze e'icient atunci cand se instaleaza o situatie critica FleBi1ilitate FleBi1ilitatea este o calitate deose1it de im(ortanta in lucrul cu (ersoanele greu de(lasa1ile, imo1ilizate, sau care sunt in inca(acitate de a se ingri3i singure 9 in'irmiera tre1uie sa detina 'leBi1ilitate atat in ceea ce (ri@este (rogramul de lucru Fsa 'ie dis(oni1ila (entru ore (este (rogram, (entru lucrul (e tim(ul no(tii, lucrul in 4ee>end5 uriG cat si a res(onsa1ilitatilor ce ii re@in Fmena3, administrare de medicamente, com(anie, di@erse comisioane etc G Atentie la detalii Fiecare (as e'ectuat gresit in acest domeniu (oate a@ea consecinte (e termen lung 9 1una in'irmiera tre1uie sa acorde o mare atentie la detalii, sa 'ie 'oarte atenta sa nu sara (este (asii indicati de catre medic sau 'amile Atunci

administrare incorecta a medicamentatiei fie legata de alimentatie, duce la o tragedie, atentia la detalii poate face diferenta dintre <iata si moarte. )e acest aspect tre1uie sa fie constienta fiecare persoana care doreste sa lucre6e ca infirmiera.
cand o mica greseala, 'ie de A1ilitati de rezol@are a (ro1lemelor

#"

;n cazul in care 1olna@ul este intr5o situatie 'oarte gra@a, intr5o 'aza 'oarte a@ansata a 1olii, (oate oricand sa a(ara o urgenta medicala iar in'irmiera tre1uie sa detina ca(acitatea de lua decizii ra(id in situatii 'oarte stresante si sa rezol@e (ro1lemele cat mai re(ede cu (utinta sau c8iar inainte ca acestea sa a(ara ;n'irmiera tre1uie sa stie sa linisteasca 1olna@ul, sa5i ins(ire incredere, sa arate ca este sta(ana (e situatie; a@and 1une com(etente in rezol@area de (ro1leme, @a stii sa gestioneze momentele de irasci1ilitate ale 1ona@ului, de neincredere, de 3ena si de ostilitate care (ot sa a(ara datorita su'erintei si a 1olii Ai@erse a1ilitati inter(ersonale Gandindu5ne ca in'irmierele lucreza, in general, cu (ersoane 1olna@e, ele trec (rin di@erse situatii ne(re@azute si mai (utin (lacute, si de aceea au ne@oie de di@erse a1ilitati (ersonale care le @or a3uta sa 'aca 'ata unor ast'el de situatii Ele tre1uie sa stie sa comunice atat cu (ersoana 1olna@a, cat mai 1land (osi1il, dar si cu 'amilia acestuia si cu medicii si asistentele curante Ae cele mai multe ori tre1uie sa intuiasca ne@oile 1olna@ului si sa incerce sa ii o'ere un climat cat mai calm, cald, (rietenos si cu (utine momente tensionate Ele tre1uie sa stie sa actioneze in cat mai multe situatii si sa relationeze cu cat mai multe ti(uri de (ersonalitati Forta 'izica

In atri1utiile unei infirmiere <or intra di<erse acti<itati care pot necesita forta fi6ica% statul in picioare perioade lungi de timp, ridicarea de o1iecte foarte grele sau a persoanei care necesita ingri8ire Esc>im1atul >ainelor unei persoane parali6ate, im1aierea acestuia etc.F
A1ilitatea de a actiona (rom( si e'icient

Infirmiera tre1uie sa fie pregatita sa raspunda rapid la situatii de urgenta si la alte situatii care pot sa apara. )estul de des, munca de ingri8ire a sanatatii unei persoane gra< 1olna<e presupune, de fapt, un raspuns 1rusc, spontan dar 1ine gandit la incidentele nepre<a6ute, iar o infirmiera tre1uie sa fie pregatita in orice moment sa actione6e promp si eficient, sa faca fata cu calm unei cri6e. Infirmiera tre1uie sa fie capa1ila sa faca fata si unor situatii mai delicate, sa detina cunostinte legat de 1oala 1olna<ului pentru a putea sa identifice e<entualele urgente care pot sa apara si sa actione6e cu calm in 1eneficiul 1olna<ului. )easemenea, tre1uie sa luam in calcul si situatia cea mai dureroasa si cea mai greu de suportat% moartea. Ea tre1uie sa fie stapana pe sine, sa nu se lase afectata, coplesita de moment ci sa actione6e in a acorda suport moral, sa poata sa sustina familia in aceste momente delicate.
&es(ectul Si nu in ultimul rand, res(ectul este o calitate esentiala in lucrul cu (ersoanele 1olna@e 9 in'irmiera 1una tre1uie sa detina res(ect (entru oameni si reguli Ele tre1uie sa ramana im(artiale in orice moment, tre1uie sa 'ie constiente de con'identialitate Fsunt (ersoane care doresc ca cei din 3ur sa nu a'le toate as(ectele 1oli sau ale su'erintei (ersoanei in cauzaG, tre1uie sa arate res(ect (entru cultura si traditia 'amiliei res(ecti@e Mai (resus de toate, in'irmiera tre1uie sa res(ecte dorinta (acientului sau a 'amiliei acestuia 7. EL,4$R,RE, 'N'I C'RRIC'L'M GI(,E A Consideratii Generale < Curriculum Vitae ca mi3loc de comunicare C 91iecti@ele unui Curriculum Vitae A Conce(erea unui Curriculum Vitae

#$

A Consideratii generale Curriculum Vitae este un document de 1aza, un instrument esential (e care toti solicitantii unei slu31e, toti candidatii unui (ost, tre1uie sa5l redacteze Aocumentul cel mai im(ortant care (rezinta as(ectele 'undamentale (e 1aza carora se (oate a(recia daca solicitantul cores(unde cerintelor unui anumit loc de munca este Curriculum Vitae Persoana care solicita un loc de munca tre1uie : 5sa (ri@easca actiunea ca (e o tranzactie, in cadrul careia solicitantul o'era ser@iciile sale E

capacitatea profesionala, eBperienta....F, iar ofertantul slu81ei cumpara aceste ser<icii prin salariul pe care il <a plati anga8atului. -sa fie constient de faptul ca are ce<a de oferit celui care il anga8ea6a. -sa stie ca nu adresea6a numai o solicitare , el face o oferta catre firma anga8atoare.
< Curriculum Vitae ca mi3loc de comunicare Pe (iata 'ortei de munca , C V este documentul cel mai im(ortant (rin care se (oate comunica : . (rin acest document (uteti atrage atentia asu(ra (ersoanei dumnea@oastra si c8iar (uteti crea dorinta celui care il citeste de a @a intalni in cadrul unui inter@iu . calitatile dumnea@oastra (ro'esionale, a(titudinile si com(etentele @or tre1ui sa reiasa cu claritate din descrierea (e care o contine C V # tre1uie sa o'ere su'iciente in'ormatii (entru ca 'iecare (ersoana sa (oata 'i @azuta dintr5un ung8i s(eci'ic si (ersonal atunci cand are aceeasi di(loma si s(ecializare ca toti ceilalti solicitanti 5acesta imagine a (ro(riei (ersonalitati o (uteti crea scotand in relie' urmatoarele as(ecte : aG de(rinderile create (e (arcursul carierei : (unctualitate, eB(erienta de a (artici(a la negocieri, (recizie , claritate ,'lerul si 8otararea de a lua decizii atunci cand este momentul (otri@it 1G (erioadele de acumulare a eB(erientei (ro'esionale, ceea ce ati 'acut (e (arcursul studiilor 'ie du(a inc8eierea acestora Ele @or 'i in masura sa demonstreze caracterul dinamic , moti@atiile, eB(erienta acumulata cG (asiunile si acti@itatile colaterale (ro'esiunii dG moti@atiile si o1iecti@ele (e care le a@eti in @edere C.
Obiectivele unui Curriculum Vitae

l C V este documentul care asigura reusita selectionarii %

-atunci cand eBista mai multe solicitari pentru acelasi loc de munca operatiunea de selectionare incepe cu studiul C.G., astfel ca intocmirea sa corecta repre6inta primul pas spre slu81a pe care o solicitati.
# 91tinerea unei (rogramari (entru un inter@iu : 5e'ectul concret al unui C V nu este cum se crede in cele mai multe cazuri o1tinerea (ostului solicitat, ci o1tinerea (rogramarii (entru un inter@iu * Prezentarea in cadrul C V a unui 1ilant al (unctelor 'orte (e care le detineti :

-un C.G. 1ine intocmit este acela care indeplineste urmatoarele conditii % J este precis J este clar este suficient de personal si original pentru a atrage atentia celui care il studia6a J stimulea6a curio6itatea
(e 1aza lui sunteti in@itat la o (rima intalnire in cadrul unui inter@iu (entru ca 'irma sa (oata comunica

direct cu dumnea<oastra
#/

-tre1uie sa a<eti in atentie urmatoarele % J e<itati elementele comune J e<itati descrierile <agi si incomplete J cuprindeti in C.G. punctele forte ale carierei d<. J pre6entati elementele care reflecta modul in care <-ati in1ogatit eBperienta J su1liniati ceea ce considerati util din eBperienta d<.pentru noua slu81a J atrageti atentia supra contri1utiilor d< personale la re6ultatele po6iti<e ale institutiilor in care ati lucrat J pre6entati acti<itatile eBtrascolare
)
.Conceperea unui Curriculum Vitae

. % 5sa @a cunoasteti dorintele 5sa le e@aluati 5sa stiti incotro tre1uie sa @a indre(tati 5sa a@eti moti@atia actiunilor intre(rinse
Pregatirea psihologica pentru realizarea unui C.V. cat mai complet

Analiza indi@iduala % 5ce stiti sa 'aceti V 5ce (uteti 'ace V 5ce @a (lace sa 'aceti V 5ce calitati a@eti V 5ce de'ecte a@eti V * Precizarea (re'erintelor (e care le a@eti (entru o anumita slu31a : 5alegerea (e care o 'aceti sa 'ie determinata de moti@atii solide care @a indrea(ta catre un anumit domeniu 5ce @a (lace sa 'aceti 5ce stiti sa 'aceti 5ce (uteti 'ace 5in ce categorie de institutie ati dori sa lucrati , Cunoasterea situatie concrete de (e (iata 'ortei de munca Pentru a @a in'orma cat mai eBact stuadiati (resa de s(ecialitatecautand articole : 5care trateaza o'erte de anga3are 5sectorul (ri@at o'era mai multe (osi1ilitati decat cele de stat - Alegerea institutiei in care @eti lucra : 5cariera (ro'esionala este di'erita in 'unctie de marimea si ti(ul institutiei 5intr5o intre(rindere mare eBista o mai mare mo1ilitate a (ersonalului (entru ca eBista o @arietate mai mare de (osturi 5intr5o institutie mica, anga3atii sunt (usi in situatia de a a@ea mai multa initiati@a, res(onsa1ilitati mai mari riscand sa 'ie 1locati in a'irmare 0 Conditii concrete ale (ostului o'erit :

-apreciati de la 1un inceputdaca a<eti disponi1ilitti de a suporta o deplasare pt a desfasura noua acti<itate profesionala -studiati orarele care indica programul de lucru -accepati o profesiune care <a inpune efectuarea unor deplasari pentru a indeplini anumite o1ligatii ce <a re<in -incercati sa aflati cat de 1ine <eti fi platit.
"
A'lati modul in care este de'init (ostul :

-aceasta anali6a este in masura sa <a permita descoperirea unei slu81e al carei profil este cel mai potri<it personalitatii dumnea<oastra.
$ &edactarea unui Curriculum Vitae :
Etape preliminare:

. alegeti un moment in care sa @a (uteti concentra 'ara sa 'iti deran3at # o'eriti celor care @a cunosc (entru a5l citi si a5si eB(rima (arerea * a@eti la indemana urmatoarele documente :

-diplome de a1sol<ire
*!

-certificatele de a1sol<ire a altor stagii de pregatire profesionala -scrisori de recomandare -cartea de munca , un C.G. 1ine intocmitnu se poate face dintr-o prima incercare,el <a fi completat si finisat ulterior
&edactarea (ro(riu5zisa a Curriculum @itae : 5:n C V 1ine intocmit tre1uie sa 'ie :

clar atat ca forma cat si ca fond scris ingri8it,fara greseli de ortografie sau eBprimare concis,numai pe o pagina se folosesc foi al1e ,7,nu colorate sau cu di<erse liniaturi aran8area in pagina sa fie suficient de aerisita,sa se pastre6e aceleasi margini si aceleasi spatii de separare 0 continutul sa nu fie prea stufos,informatiile tre1uiesc grupate pe 1a6a unor criterii generale " informatiile numerice se scriu in cifre si nu in litere. $ C.G. nu tre1uie insotit de documente care atesta informatiile pe care le contin.
. # * ,
Etapele concrete . 'olositi 'raze scurte si sim(le # e@itati stilul stereoti( si telegra'ic * nu scrieti decat ceea ce este necesar si @a (une in @aloare calitatile , (astrati o anumita logica si coerenta a modului de redactare - tot ceea ce a'irmati sa (oata 'i do@edit
de intocmire a unui Curriculum Vitae :

. 4I4LI$AR,FIE

. Managementul Negocierii A'acerilor5 Pro' uni@ Ar Homa Georgescu si G8eorg8e Caraiani

-Editura %Lumina LeB 4ucuresti #&&",C,R(E, INFIRMIEREI Sora Lungu Nicolae Editura ,fir ,n

C'RS NR.7 ,LIMEN(,RE, .I JI)R,(,RE, PERS$,NEI INARIII(E

*.

C'PRINS

. AD;MENHAH;A PAC;ENH;D9&, # AD;MENHA&EA ACH;VA I; PAS;VA, * E;A&AHA&EA PAC;ENH;D9&,


,

4I4LI$AR,FIE,

!.,LIMEN(,(I, P,CIEN(IL$R :n 'actor 'oarte im(ortant in tratarea si resta1ilirea 'izica a unui indi@id este alimentatia ec8ili1rata a acestuia Ae aceea ,este necesara urmarirea de catre (ersonalul medical a calitatii alimentelor si a regimurilor ser@ite,(rin asigurarea mesei la tim( Fcare sa ai1a as(ect estetic cores(unzator si gust 1un G (recum si crearea unei 1une dis(ozitii in tim(ul ser@irii mesei Alimentatia tre1uie sa 'ie @ariata si com(leta , sa cu(rinda toate (rinci(iile alimentare :glucide,li(ide,@itamine si saruri minerale F1inenteles, dietele se di'erentiaza (e ti(uri de 1oli G

Pre(ararea 8ranei, ca si ser@irea acesteia, tre1uie sa se 'aca in cele mai stricte conditii de igiena, (entru a im(iedica introducerea in organism odata cu alimentele, a unor micro1i sau a unor oua de (araziti 9 (rima regula in administrarea 8ranei este ser@irea meselor la ore 'iBe ; aceasta @a o1isnui a(aratul digesti@e sa ai1a o acti@itate regulata, ast'el incat sa nu se mai a3unga la indigestii si 1alonari ;n tim(ul alimentatiei, (entru digerarea mai usoara a alimentelor, este necesara mestecarea lenta a mancarii Este cunoscut 'a(tul ca la ma3oritatea 1olna@ilor a(etitul este scazut Pentru stimularea (o'tei de mancare, (e langa 1una dis(ozitie creata in 3urul 1olna@ilor, (re(aratele tre1uie se 'ie cat mai @ariate, mai ales in cazurile dietelor restricti@e,cand sunt interzise anumite alimente sau sunt limitate cantitatile Aaca medicul (ermite,la (re(ararea mancarii se (ot 'olosi si anumite condimente Hot in cadrul alimentatiei tre1uie urmarita si cantitatea de lic8ide ingerate Pentru a nu incarca stomacul, lic8idele se @or 1ea in cantitati mici, a(a (utand 'i inlocuita cu limonade,sucuri naturale de 'ructe sau ceai ;n a'ectiunile in care cantitatea de lic8ide ingerate nu are im(ortanta, (acientul @a (utea 1ea 'ara restrictie EBista a'ectiuni,cum ar 'i cele cardio@asculare F8i(ertensiunea arteriala,insu'icienta cardiacaG sau cele renale, in care cantitatea de lic8ide este limitata ;n aceste cazuri se @a (rescrie de catre medic o anumita cantitate de lic8ide (e zi,urmand ca acestea sa 'ie administrate,in cantitati mici, (e durata intregii zile, tinand cont si de lic8idele din su(e,com(oturi, 'ructe ;n cazurile in care (acientul are ne@oie de o cantitate mare de lic8ide 5 ca de eBem(lu in trans(iratii a1undente,stari 'e1rile, des8idratari, intoBicatii gra@e ,5 se urmareste in (ermanenta ca acesta sa ingere cantitatea de lic8ide (rescrisa, urmarindu5se concomitent si cantitatea de lic8ide eliminata
AR'PE )E ,LIMEN(E % 5 Ain (unct de @edere nutriti@, alimentele sunt : . # carne i deri@ate la(te i deri@ate

*#

* , 0 " $

oua grasimi cereale Ii deri@ate legume Ii leguminoase uscate 'ructe za8ar i

(roduse za8aroase

1auturi nealcoolice ;1G (rocesate

Alimentatia cu(rinde (re(arate : aG (roas(ete F$,IE )E M,S, =i

ua............................................luna......................................................................anul.......................................................................

&egim
Eidric Eidroza8arat Semilic8id &enal Cardio@ascular Aia1et MiBt .!!!calorii

Nr (ortii
.! .! * #! #

91ser@atii re'eritoare la 8rana din ziua (recedenta

Hotal
Medic

0!
Asistenta se'a

&egimurile dietetice
N ,limentatia dieteticaOcontri
1uie la tratarea pacientului prin alimentele ingerate. &egimurile dietetice sunt @ariate,in 'unc tie de cantitatea si calitatea alimentelor ce o compun

&in punct de vedere cantitativ re*imurile dietetice pot fi: - >ipocalorice ->ipercalorice
)in punct de <edere calitati< ele sunt adaptate di<erselor categorii de im1olna<iri.

&egimurile dietetice urmaresc: punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme% regim de crutare a intestinului gros - in di6enterie regim de crutare a mucoasei 1ucale - stomatita regim de crutare a stomacului - gastrita, ulcer gastric regim de crutare a ficatului - >epatita, ciro6a regim de crutare a rinic>iului - nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala acutaP ec8ili1rul unor

'unctii de'icitare sau eBagerate ale organismului:



in colita de fermentatie - regim 1ogat in proteineP in colita de putrefactie - regim 1ogat in car1o>idratiP in insuficienta cardiaca - restrictie de lic>ide satis'acerea unor ne@oi eBagerate ale organismului: in 1oli infectioase - regim 1ogat in <itamineP afectiuni osoase - regim 1ogat in calciuP

**

in tratamentul cu >ormoni corticosuprarenali - regim 1ogat in proteineP inde(artarea unor (roduse (atologice de (e (eretii intestinali: mucus, (uroi, ;n 'unctie de starea (acientului, alimentarea se 'ace: acti< pasi< artificial - alimentele sunt introduse in organism in conditii nefi6iologice.
se pot indeparta cu a8utorul regimului de mere rase sau morco<iP - pacienta mananca singura in sala de mese sau in salon - pacientei i se introduc alimentele in gura

Alimentarea acti@a
;n

se poate face in sala de mese, in salonPla masa sau la pat.

sala de mese

aerisita, curatenia tre1uie sa fie desa<arsitaP portiile aran8ate estetic sunt ase6ate pe mese mici E7 persoaneF. Se in<ita pacientii la masa, se in<ita sa se spele pe maini. Felurile de mancare se ser<esc pe rand, <esela folosita se ridica

imediat. Nu se ating alimentele cu mana. Se o1ser<a daca pacientul a consumat alimenteleP in ca6 contrar se afla moti<ul si se iau masuri.

In salon la masa: In salon, la pat:

se ?ndepartea6a tot ce ar putea influenta negati< apetitul pacientului Eta<ita,scuipatori, ploscaF. Se in<ita pacientul sa se spele pe maini, se a8uta sa se ase6e la masaP ser<irea mesei se face ca ?n sala de mese.

se pregateste salonul ca pentru alimentarea ?n salon la masa. Se asea6a pacientul ?n po6itie conforta1ila, este in<itat sa se spele pe maini, asistenta ser<indu-i materialele necesare si prote8and len8eria de pat cu musama. Se

adaptea6a masa speciala la pat si se ser<este masa la fel ca ?n salon la masa.

Alimentarea (asi@a 5
imo1ili6ati parali6ati

Cand starea generala a 1olna<ilor nu le permite sa se alimente6e singuri, tre1uie sa fie a8utati.

Scop N <or fi >raniti 1olna<ii 5% -cu usoare tul1urari de deglutitie


epui6ati , adinamici n stare gra<a

Pregatire

materiale

5H 5se asaza %n (ozitie semisezand cu a3utorul rezematoarelor de (at sau %n decu1it dorsal cu ca(ul usor
a<a P farfurii Ppa>ar cu apa sau cana cu cioc Pser<etel Pcana de supa Ptacamuri pacient

ridicat si aplecat nainte pentru a usura deglutitia


?

5 5 5

i se prote8ea6a len8eria cu un prosop curat se prote8ea6a cu un prosop ?n 8urul gatului se adaptea6a masuta la pat si i se asa6a mancarea astfel ?ncat sa <ada ce i se introduce ?n gura

Ser<irea mesei
;n'irmiera se aseaza %n drea(ta (acientului si % %i ser@este su(a cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide su(ra@eg8eaza de1itul lic8idului (entru a e@ita %ncarcarea (este (uterile de deglutitie ale (acientului este sters la gura, i se aran3eaza (atul se % se incurajeaza pacientul in timpul alimentatiei, asigurandu-l de contributia alimentelor in procesul
i ridica usor capul cu perna <erifica temperatura alimentelorEpacientii ?n stare gra<a nu simt temperatura, nici gustul alimentelorF, panand mana su1 farfuria cu alimente. ndepartea6a e<entualele resturi alimentare care, a8unse su1 1olna<, pot contri1ui la formarea escarelor sc>im1a len8eria daca s-a murdarit acopera pacientul si aeriseste salonul strange <esela si o transporta la oficiu

vindecarii

se stimuleaza deglutitia prin atingerea buzelor pacientului cu lingura se ofera pacientului cantitati nu prea mari-deoarece , neputand sa le inghita, ar putea sa le aspire )e e<itat % 5 5 ,limentarea artificiala %nseamna introducerea alimentelor %
ser<irea alimentelor prea fier1inti sau prea reci atingerea alimentelor care au fost ?n gura pacientului n organismul pacientului prin mi8loace artificiale. Se reali6ea6a prin urmatoarele procedee%

sonda gastrica sau intestinala gastrostoma clisma (arenteral

*,

scop% >ranirea pacientilor inconstienti P

P cu tul1urari de deglutitie P cu intoleranta sau >emoragii digesti<e

operati pe tu1ul digesti< si glandele aneBe P cu cancer esofagian P %n stare gra<aP negati<ism alimentar

". JI)R,(,RE, $RA,NISM'L'I A(a : 5 re(rezinta "!W din greutatea organismului 5 este lic8idul sol@ent al tuturor su1stantelor organice , c8imice si anorganice , necesare 1unei 'unctionari a organismului 5 ne@oia de a(a a adultului este de #!!!5#-!! ml+#,8 5 la co(il ne@oia de a(a este mai mare , in ra(ort cu greutatea cor(orala in mod natural, este un ec8ili1ru intre lic8idele itroduse in organism si (ierderile 'iziologice in situatii (atologice se (roduce dezec8ili1rul ce duce la dez8idratare sau 8i(er8idratare Se deose1esc mai multe sindroame de de6>idratare : .G des8idratare izotona 5cand (ierderile intereseaza atat a(a cat si electrolitii in aceeasi

(ro(ortie F@arsaturi , diaree , 8emoragii masi@e , (aracentezele re(etateG #G des8idratare 8i(ertona5 se elimina a(a in (ro(ortie mai mare Ftrans(iratie eBagerata, (oli(neeG *G des8idratare 8i(otona5 se elimina sarurile minerale in (ro(ortie mai mare Cauzele des8idratarii sunt : 5 de ordin 'izic : diaree , trans(iratii a1undente , tul1urari endocrine , a(ort insu'icient de lic8ide , climat cald 5 de ordin (si8ologic : stres , stari de criza 5 de ordin sociologic : (au(eritate , insalu1ritate , con'licte sociale , (osturile 5 li(sa cunoasterii de sine , notiuni de educatie sanitara Mani'estari de de(endenta : 5 tegumente uscate 5 (liu cutanat (ersistent 5 1uze uscate 5 senzatie de sete 5 astenie 'izica si intelectuala 5 ce'alee 5 ameteli 5 tendinta la 8i(otensiune 5 'e1ra 5 modi'icari de (uls Fta8icardicG
!F

Caile de >idratare ale organismului % $rala


Per'uzie intra@enoasa 5 introducerea (e cale (arenterala , (icatura cu (icatura , a solutiilor medicamentoase Auodenala 5 administrarea lic8idelor se 'ace (rin sonda duodenala &ectala 5 se 'ace (rin clisma , (icatura cu (icatura

#G *G ,G

JI)R,(,RE, ,R(IFICI,L,

Necesarul 6ilnic de apa este de #&&&-# && ml , pro<enind din aport si din arderea >idratilor de car1on si a lipidelor . cand au ne<oie oamenii >idratare artificialaQ Aaca un (acient nu este in stare sa ing8ita din cauza unei (ro1leme medicale, i se (ot administra lic8idele si in alte moduri decat (e gura Acest lucru se numeste 8idratare
*-

arti'iciala Acest lucru se 'ace atunci cand cine@a se recu(ereaza de la o (ro1lema tem(orara Acest lucru (oate 'i, de asemenea, 'acut atunci cand cine@a are o 1oala a@ansata care ii (une @iata in (ericol sau este (e moarte Ce implica >rana artificiala si >idratareaQ :n cateter intra@enos este introdus in @ena su1 (ielea (acientului Fluidele si alte su1stante sunt introduse (rin acest cateter 9 alta metoda de nutritie arti'iciala si 8idratare este (rintr5un tu1 de (lastic numit tu1 nasogastric Acest tu1 este (us (rin nas, gat si a3unge in stomac Acest tu1 nasogastric (oate 'i lasat numai (entru o (erioada scurta de tim(, de o1icei .5, sa(tamani Ce se intampla daca >idratarea artificiala nu se folosesteQ Persoanele care nu (rimesc niciun 'el de alimente sau lic8ide @or cadea in cele din urma intr5 un somn adanc FcomaG si de o1icei mor in .5* sa(tamani Care sunt a<anta8eleQ 9 (ersoana care are o 1oala tem(orara si nu (oate ing8iti are ne@oie de nutrienti si a(a :n tu1 de alimentare (oate a3uta :neori, o (ersoana (oate de@eni con'uza din cauza des8idratarii Aes8idratarea a(are atunci cand organismul nu (rimeste su'iciente lic8ide Administrarea 'luidelor si nutritilor a3uta (acientul sa se recu(ereze Pentru un (acient care are o 1oala a@ansata care ii (une @iata in (ericol,sau care este (e moarte, 8idratarea si nutritia arti'iciala nu (oate o'eri multe 1ene'icii Eidratarea si nutritia arti'iciala la acesti (acienti (oate (relungi (utin @iata (acientul, dar nu intotdeauna Care sunt riscurileQ EBista intotdeauna riscuri atunci cand cine@a este alimentat arti'icial (rintr5un tu1 nasogastric Dic8idele ar (utea a3unge in (lamani Acest lucru (oate (ro@oca tuse si (neumonie Eranirea (rin tu1uri (oate 'i incon'orta1ila Hu1urile nasogastrice se (ot astu(a, determinand durere, greata si @arsaturi Hu1urile de alimentare (oate (ro@oca, de asemenea, in'ectii :neori, (acientii (ot 'i sedati (entru a le scoate tu1ul de alimentare
7. 4I4LI$AR,FIE . G8idul in'irmierei 5 Sora Dungu Nicolae

He8nica mgri3irii 1olna@ului 5 Ar Mozes Carol * 9rdinul M S /.0+#!!0 (ri@ind in'ectiile nosocomiale

*0

C'RS NR.

IAIENIH,RE, SP,(I'L'I IN C,RE SE ,FL, PERS$,N,

INARIII(,

C'PRINS .

C'R,(,RE,, )EHINFEC(I, .I S(ERILIH,RE, IN 'NI(,(ILE S,NI(,RE

. . Ae'initii . # Curatarea . * He8nica e'ectuarii curateniei in saloane . , Procedura de dezin'ectie 3i curatenie a coridoarelor *"

. - Ae(ozitarea (roduselor 3i a ustensilelor folosite la efectuarea curatarii . 0 Aezin'ectia . " Criteriile de utilizare si (astrare corecta a (roduselor antise(tice . $ Criteriile de utilizare si (astrare corecta a (roduselor dezin'ec tante . / Clasi'icarea su(ra'etelor, instrumentarului si ec8i(amentelor
. .! Ritmicitatea operatiunilor de curatenie Li de6infectie . .. )e6infectarea o1iectelor folosite de 1olna<% plosca, 1a6inetul,urinarul . .# Protocol de utilizare a dezin'ectantelor # INFEC(IILE N$S$C$MI,LE IN 'NI(,(ILE S,NI(,RE * PREC,'(I'NI 'NIGERS,LE EP'F * . :tilizarea ec8i(amentului de (rotectie adec@at, com(let, corect * # Protocoale de igena (rimara igiena mainilor * * Pre@enirea accidentelor Ii a altor ti(uri de eB(unere (ro'esionala * , Protocol de asigurare a ingri3irilor de urgenta, in caz de eB(unere accidental la produse 1iologice , CL,SIFIC,RE, )ESE'RIL$R REH'L(,(E )IN ,C(IGI(,(ILE ME)IC,LE , . Circuitul si trans(ortul deseurilor rezultate din acti@itatile medicale - 4I4LI$AR,FIE

!. C'R,(,RE,, )EHINFEC(I, SI S(ERILIH,RE, IN 'NI(,(ILE S,NI(,RE FM;N;SHE&:D SANAHAH;; P:<D;CE 9&A;N Nr #0. din 0 'e1raarie #!!" (entra a(ro1area Normelor te8nice (ri@ind curatarea, dezin'ectia si sterilizarea in unitatile sanitareG !.! )EFINI(II 5 curatare 5 eta(a

(reliminara o1ligatorie, (ermanenta si sistematica in cadrul oricarei acti@itati sau (roceduri de inde(artare a murdariei Fmaterie organica si anorganicaG de (e su(ra'ete Finclusi@ tegumenteG sau o1iecte, (rin o(eratiuni mecanice sau manuale, utilizandu5 se agenti 'izici si+sau c8imici, care se e'ectueaza in unitatile sanitare de orice ti(, ast'el incat acti@itatea medicala sa se des'asoare in conditii o(time de securitate; 5 de6infectie 5 (rocedura de distrugere a microorganismelor (atogene sau ne(atogene de (e orice su(ra'ete Finclusi@ tegumenteG, utilizandu5se agenti 'izici si+sau c8imici; 5 produse 1iocide 5 su1stantele acti@e si (re(aratele continand una sau mai multe su1stante acti@e, conditionate intr5o 'orma in care sunt 'urnizate utilizatorului, a@and sco(ul sa distruga, sa im(iedice, sa 'aca ino'ensi@a si sa (re@ina actiunea sau sa eBercite un alt e'ect de control asu(ra oricarui organism daunator, (rin mi3loace c8imice sau 1iologice; - su1stanta acti<a 5 o su1stanta sau un microorganism, inclusi@ un @irus sau o ciu(erca F'ungG, ce are o actiune generala sau s(eci'ica asu(ra ori im(otri@a organismelor daunatoare; - produs detergent-de6infectant 5 (rodusul care include in com(ozitia sa su1stante care curata si su1stante care dezin'ecteaza Produsul are actiune du1la: curata si dezin'ecteaza; - de6infectie de ni<el inalt 5 (rocedura de dezin'ectie (rin care se realizeaza distrugerea 1acteriilor, 'ungilor, @irusurilor si a unui numar de s(ori 1acterieni ;

*$

de6infectie de ni<el intermediar EmediuF 5 (rocedura de dezin'ectie (rin care se realizeaza distrugerea 1acteriilor in 'orma @egetati@a, inclusi@ M7co1acterium tu1erculosis in 'orma nes(orulata, a 'ungilor si a @irusurilor, 'ara actiune asu(ra s(orilor 1acterieni; 5 de6infectie de ni<el sca6ut 5 (rocedura de dezin'ectie (rin care se realizeaza distrugerea ma3oritatii 1acteriilor in 'orma @egetati@a, a unor 'ungi si a unor @irusuri, 'ara actiune asu(ra mico1acteriilor, s(orilor de orice ti(, @irusilor 'ara in@elis si a mucegaiurilor; 5 antiseptic 5 (rodusul care (re@ine sau im(iedica multi(licarea ori in8i1a acti@itatea microorganismelor; aceasta acti@itate se realizeaza 'ie (rin in8i1area dez@oltarii, 'ie (rin distrugerea lor, (entru (re@enirea sau limitarea in'ectiei la ni@elul tesuturilor F(iele sanatatoasa, mucoase, (lagiG; 5 sterili6are 5 o(eratiunea (rin care sunt eliminate sau omorate microorganismele, inclusi@ cele a'late in stare @egetati@a, de (e o1iectele inerte contaminate, rezultatul acestei o(eratiuni 'iind starea de sterilitate
5 !.# C'R,(,RE,

Curatenia re(rezinta rezultatul a(licarii corecte a unui (rogram de curatare Su(ra'etele si o1iectele (e care se e@identiaza macro sau microsco(ic materii organice ori anorganice se de'inesc ca su(ra'ete si o1iecte murdare a.Materialele si produsele pentru curatenie
Materialul de intretinere a curateniei tre1uie utilizat la maBimum de e'icienta res(ectand regulile de igiena (entru ca o(eratiunile de curatenie si dezin'ectie sa5si atinga sco(ul, acela de a elimina microorganismele a Materiale : J maturi, (erii, mo(uri,5 cu a3utorul lor se realizeaza inde(artarea (ra'ului si a gunoiului de (e

(a@imente J carucior (entru curatenie5 (ermite aran3area si trans(ortul tuturor materialelor si (roduselor de intretinere necesare curateniei zilnice Se mane@reaza usor, este ergonomic,igienic (entru mani(ulator :tilizarea sa (ermite realizarea unei 1une s(alari J as(irator 5 se recomanda numai as(iratoare cu (roces umed a caror constructie (ermite curatarea si dezin'ectia lor J manusi de mena3, manusi de unica 'olosinta
1. Produse de intretinere pentru curatenie si de6infectie %

;ntretinerea s(atiilor din unitatile sanitare are dre(t sco( realizarea curateniei @izuale, esteticii s(atiilor, intretinerea acestora, dar si a dezin'ectiei Actiunile de curatenie tre1uie sa realizeze mentinerea continua in stare curata a su(ra'etelor Pentru intretinerea zilnica a curateniei se recomanda utilizarea de detergenti si detergenti 5dezin'ectanti Curatarea se realizeaza cu detergenti, (roduse de intretinere si (roduse de curatat In utili6area produselor folosite in acti<itatea de curatare se respecta urmatoarele reguli fundamentale%
aG 1G cG dG eG
res(ectarea tuturor recomandarilor (roducatorului; res(ectarea normelor generale de (rotectie a muncii, con'orm (re@ederilor in @igoare; este interzis amestecul (roduselor; este interzisa (astrarea (roduselor de curatare in am1ala3e alimentare; (rodusele se distri1uie la locul de utilizare, res(ecti@ la ni@elul sectiilor sau com(artimentelor, in am1ala3ul original sau in reci(iente s(ecial destinate, etic8etate cu identi'icarea (rodusului

:rmarirea si controlul (rogramului de curatare re@in (ersonalului unitatii sanitare, care, con'orm legislatiei in @igoare, este res(onsa1il cu su(ra@eg8erea si controlul in'ectiilor nosocomiale din unitate
*/

Programul de curatare si dezin'ectie este (arte integranta a (lanului (ro(riu unitatii sanitare de su(ra@eg8ere si control ale in'ectiilor nosocomiale

!.". (EJNIC, EFEC(',RII C'R,(ENIEI IN S,L$,NE


X
se 1ate la usa salonului, se desc8ide usa, se saluta 1olna@ul, se in@eleste 1olna@ul, se desc8ide geamul (entru a se aerisi; X caruciorul (entru curatenie se lasa a'ara (e coridor; X se 'ace ordine in salon : se sterge de (ra' mo1ilierul cu o la@eta im1i1ata in solutie de detergent 5 dezin'ectant : cor(ul de iluminat, ta1liile (atului, 1latul mesei (e care se ser@este mancarea, no(tiera, masa de scris si scaunele; X la@eta se clateste du(a stergerea 'iecarui element de mo1ilier; X se sterg de (ra' celelalte su(ra'ete orizontale; X daca este cazul, se sterg (eretii, geamurile, usile; X cu o la@eta im1i1ata in solutie de detergent 5 dezin'ectant se streg intreru(atorul electric si clan tele de la

usi;
X
se 'olosesc la@ete se(arate, de culori di'erite la mo1ilierul din saloane, la c8iu@etele din saloane, altele (entru gru(urile sanitare X se curata gru(ul sanitar : oglinda, su(ortul (entru (roso( , c8iu@eta, su(ortul (entru 8artia igienica si @asul de toaleta cu accesoriile; X se sterge umed (a@imentul si se strang deseurile din interiorul salonului, se goleste cosul de gunoi si se curata; se (une in cos un sac Funica 'olosintaG, destinat (entru reziduurile mena3ere Aeseurile (ro@enite din salon se strang in s(atiul s(ecial destinat colectarii tem(orare din sectie SP,L,RE, S(alarea se

realizeaza (rin 'olosirea de a(a calda si detergent A(a calda la *- 5 ,- grade C are o (utere de s(alare su(erioara a(ei reci deoarece are o (utere mai mare de emulsionare si dizol@are X +unt necesare doua *aleti % una (entru curatat care sa contina amestec de a(a calda cu detergent si una cu a(a sim(la (entru a s(ala si stoarce mo(ul cat mai 'rec@ent;
X
Hre1uie sa eBiste galeti se(arate (entru saloane Fa(a se sc8im1a la 'iecare salonG, (entru gru(uri sanitare se 'olosesc alte galeti de culoare di'erita sau marcate di'erit, (entru 8oluri sunt alte galeti; de asemenea si mo(uri se(arate (entru saloane, gru(uri sanitare, 8oluri; X S(alarea ince(e de la geam catre iesire, mo(ul se mane@reaza in 'orma literei S; X Se introduce mo(ul in galeata cu a(a cu detergent, se s(ala (a@imentul (e o (arte din su(ra'ata si a(oi se introduce mo(ul in galeata cu a(a sim(la si se clateste, a(oi se stoarce; se re(eta (rocedeul (ana se termina intreaga su(ra'ata 5 5 5

CL,(IRE, ES(E $ E(,P, $4LIA,($RIE ,SC$P'L ,CES(EI, FIIN) % eliminarea materiei organice eliminarea oricarei urme de detergent e<itarea interactiunii c>imice intre detergent si de6infectant

Se arunca a(a 'olosita la s(alare, se s(ala 1ine galetile si a(oi se clatesc; se (une a(a sim(la in galeti si se clateste su(ra'ata in acelasi mod ca la s(alare; X Se lasa sa se usuce; X Se s(ala si clatesc galetile !.7 PR$CE)'R, )E )EHINFEC(IE SI C'R,(ENIE , C$RI)$,REL$R . SC$P Prezenta (rocedura are dre(t sco(:

,!

descrierea modalitatii de e'ectuare a curateniei (e coridoarele sectiei+s(italului si a modalitatilor de dezin'ectie si dezinsectie J mentinerea unui mediu curat in aceasta zona contri1uie la cartea de @izita a unitatii Se realizeaza zilnic si lunar # )$MENI' )E ,PLIC,RE Procedura se a(lica in toate sectiile si com(artimentele de ingri3ire, inclusi@ camere de garda * )$C'MEN(E )E REFERIN(,-9rdinul MS nr /"#+#!.!, (entru a(ro1area Procedurilor,

standardelor si metodologiei de acreditare a s(italelor * . Manulalul de nursing * # 9rdinul MS nr #0.+#!!", (ri@ind a(ro1area Normelor te8nice (ri@ind curatenia, dezin'ectia si sterilizarea in unitatile sanitare * * 9rdinul MS nr /.0+#!!0, (ri@ind a(ro1area Normelor de su(ra@eg8ere, (re@enire si control al in'ectiilor nozocomiale in unitatile sanitare
7.RESP$NS,4ILI(,(I , . &es(onsa1il de (roces R ingri3itor de curatenie , # Ec8i(a de (roces R asistenta se'a S medic se' sectie S director de ingri3iri .)ESCRIERE, PR$CES'L'I

I.Curatenia si de6infectia 6ilnica Materiale necesare %


J J J J J J
carucior de curatenie galeata, mo( Fetic8etateG matura, la@ete, (erii manusi de mena3 sau manusi de lateB nesterile detergent, dezin'ectant saci colectori deseuri mena3ere

(e>nica de lucru % J ingri3itoarea de curatenie ec8i(ata cores(unzator F8alat, manusi, mascaG J se desc8id 'erestrele J cu o la@eta umezita in solutie detergent se sterg Fla ni@elul zonelor de contactG 5'ereastra, (er@azurile, (eretii, mo1ilierul Fmasa, scaune unde eBistaG J se lim(ezesc si cu o la@eta umezita in solutie dezin'ectanta se dezin'ecteaza aceste su(ra'ete J se s(ala (a@imentul cu solutie detergent Fse ince(e (e 3umatate de 8olG J se lim(ezeste du(a care a(lica dezin'ectantul utilizat in 1aza unui (rotocol J du(a a(licarea solutiei dezin'ectante res(ectind intotdeauna concentratia de lucru si tim(ul de actiune, se lim(ezeste (a@imentul J 'iind zona cu circulatie intensa (a@imentul se s(ala si dezin'ecteaza ori de cite ori este ne@oie II. Curatenia si de6infectia lunara Materiale necesare % aceleasi (e>nica de lucru % aceleasi o(eratiuni S (eretii in totalitate, cor(urile de iluminat, (la'onul,

'erestrele Frama interior+eBterior, sticlaG Particularitati % du(a terminarea o(eratiunilor se s(ala, se dezin'ecteaza ustensilele utilizate si se (un la uscat Fmo(urileG (e un stati@ intr5o inca(ere destinata acestui sco( Gerfica %asistenta sefa asistenta de tura
EGI)EN(E, INREAIS(R,RI SI ,NEKE Gra'icul de curatenie al coridoarelor !. )EP$HI(,RE, PR$)'SEL$R SI , 'S(ENSILEL$R F$L$SI(E L, EFEC(',RE, C'R,(,RII

,.

Ae(ozitarea (roduselor si a ustensilelor 'olosite la e'ectuarea curatarii se 'ace res(ectandu5se urmatoarele: aG in unitatea sanitara, la ni@el central, tre1uie sa eBiste s(atii s(ecial destinate de(ozitarii (roduselor si ustensilelor a'late in stoc, 'olosite in (rocesul de e'ectuare a curatarii;
1G s(atiile tre1uie sa asigure mentinerea calitatii initiale a (roduselor (ana la utilizare;
c, spatiile

de depozitare tre1uie sa inde(lineasca urmatoarele conditii:

5 5 5 5 5

(a@imentul si (eretii tre1uie sa 'ie im(ermea1ili si usor de curatat; zona de de(ozitare tre1uie sa (ermita aran3area in ordine a materialelor de curatare si accesul usor la acestea; tre1uie sa eBiste aerisire naturala; tre1uie sa eBiste iluminat cores(unzator; gradul de umiditate sa 'ie o(tim (astrarii calitatii (roduselor;in 'iecare sectie sau com(artiment tre1uie sa eBiste inca(eri s(ecial destinate de(ozitarii (roduselor si ustensilelor utilizate (entru e'ectuarea curatarii, a'late in rula3, si (entru (regatirea acti@itatii (ro(riu5zise; d, incaperile de depozitare de pe sectii, res(ecti@ com(artimente, tre1uie sa inde(lineasca

urmatoarele conditii:
5 5 5 5
(a@imentul si (eretii tre1uie sa 'ie im(ermea1ili si usor de curatat; tre1uie sa eBiste aerisire naturala; tre1uie sa eBiste iluminat cores(unzator; locul de organizare a acti@itatii, sursa de a(a si su(ra'ata zonei de de(ozitare tre1uie sa (ermita aran3area in ordine a materialelor de intretinere; 5 tre1uie sa eBiste c8iu@eta cu a(a (ota1ila rece si calda, dotata (entru igiena (ersonalului care e'ectueaza curatarea; 5 tre1uie sa eBiste c8iu@eta sau 1azin cu a(a (ota1ila, (entru dezin'ectia si s(alarea ustensilelor 'olosite la e'ectuarea curatarii; dezin'ectia, s(alarea si uscarea materialului moale 'olosit la curatare se (ot 'ace utilizandu5se

masini de s(alat cu uscator sau masini de s(alat si uscatoare; 5 tre1uie sa eBiste su(ort uscator (entru manusile de mena3, mo(urile, (eriile si alte ustensile; 5 tre1uie sa eBiste (u1ela si saci colectori de unica 'olosinta (entru deseuri, con'orm legislatiei in @igoare ;ntretinerea ustensilelor 'olosite (entru e'ectuarea curatarii se 'ace zilnic, du(a 'iecare o(eratiune de curatare si la s'arsitul zilei de lucru; ustensilele utilizate se s(ala, se curata, se dezin'ecteaza si se usuca Curatarea si dezin'ectia ustensilelor com(leBe se e'ectueaza in 'unctie de recomandarile (roducatorului Personalul care eBecuta o(eratiunile de curatare si dezin'ectie a materialului de curatare tre1uie sa (oarte manusi de mena3 sau manusi de lateB nesterile
!.9 )EHINFEC(I, Aezin'ectia este (rocedura care se a(lica numai du(a curatare Se 'ace eBce(tie de la aceasta

regula atunci cand (e su(ortul res(ecti@ sunt (rezente materii organice ;n orice acti@itate de dezin'ectie se a(lica masurile de (rotectie a muncii, con'orm (re@ederilor legislatiei in @igoare, (entru a (re@eni accidentele si intoBicatiile
&ezinfectia prin mi-loace fizice Aezin'ectia (rin caldura uscata sau 'lam1area este utilizata eBclusi@ in la1oratorul de micro1iologie Este interzisa 'lam1area instrumentului medico5c8irurgical Aezin'ectia (rin caldura umeda se utilizeaza numai in cazul s(alarii automatizate a len3eriei si a @eselei, cu conditia atingerii unei tem(eraturi de (este /! grade C

Aezin'ectia cu raze ultra@iolete este indicata in dezin'ectia su(ra'etelor netede si a aerului in 1oBe de la1orator, sali de o(eratii, alte s(atii inc8ise, (entru com(letarea masurilor de curatare si dezin'ectie c8imica
,#

A(aratele de dezin'ectie cu raze ultra@iolete, autorizate con'orm (re@ederilor legale in @igoare,sunt insotite de documentatia te8nica, ce cu(rinde toate datele (ri@ind caracteristicile si modul de utilizare ale a(aratelor, (entru a asigura o actiune e'icace si li(sita de noci@itate
&ezinfectia prin mi-loace c.imice

Aezin'ectia (rin mi3loace c8imice se realizeaza (rin utilizarea (roduselor 1iocide Etic8etarea acestor (roduse tre1uie sa res(ecte (re@ederile legislatiei in @igoare Aezin'ectia (rin mi3loace c8imice re(rezinta metoda (rinci(ala de (re@enire a in'ectiilor in unitatile sanitare Aezin'ectantul c8imic, in 'unctie de com(ozitie si concentratie, (oate sa in8i1e cresterea microorganismelor F1acteriostatic, 'ungistatic, @irustaticG sau sa ai1a o actiune letala asu(ra microorganismelor F1actericid, 'ungicid, @irucid, s(oricidG ;n domeniul medical nu se utilizeaza 1iocide la concentratii acti@e in domeniul casnic Au(a natura su1stantelor c8imice care intra in com(ozitia unui dezin'ectant, acestia se im(art, in 'unctie de modul de actiune ;n 'unctie de ti(ul microorganismelor distruse, de tim(ul de contact necesar si de concentratia utilizata, ni<elurile de de6infectie sunt%
aG 1G cG dG
sterilizare c8imica; dezin'ectie de ni@el inalt; dezin'ectie de ni@el intermediar; dezin'ectie de ni@el scazut Sterilizarea c8imica realizeaza distrugerea tuturor microorganismelor in 'orma @egetati@a si a unui numar mare de s(ori 1acterieni, in cazul instrumentarului medical termosensi1il Este o1ligatorie res(ectarea concentratiilor si a tim(ului de contact s(eci'icate in autorizatia+inregistrarea (rodusului

Etapele sterili6arii c>imice sunt%


aG dezin'ectie, cel (utin de ni@el mediu, urmata de curatare; 1G sterilizare c8imica (rin imersie; cG clatire cu a(a sterila

Sterilizarea c8imica se realizeaza cu (roduse 1iocide autorizate+inregistrate, con'orm (re@ederilor legale in @igoare ;n @ederea unei corecte (ractici medicale si a eliminarii oricarui risc in domeniul sanitar, solutia c8imica de sterilizare nu se @a 'olosi mai mult de ,$ de ore de la (re(arare, in cu@e cu ca(ac, sau maBimum #, de ore, in cazul utilizarii in instalatii cu ultrasunete Pentru dezin'ectia de ni@el inalt, intermediar si scazut este o1ligatorie res(ectarea concentratiilor si a tim(ului de contact s(eci'ice 'iecarui ni@el de dezin'ectie, care sunt (recizate in autorizatia+inregistrarea (rodusului
Etapele de6infectiei sunt% aFdezin'ectia de ni@el

scazut, urmata de curatare, sau curatarea, in 'unctie de su(ortul ce

urmeaza sa 'ie tratat; 1G dezin'ectia de ni@el dorit, in 'unctie de su(ortul ce urmeaza sa 'ie tratat;
cG clatirea

Aezin'ectia se realizeaza cu (roduse si su1stante c8imice autorizate+inregistrate, con'orm (re@ederilor legale in @igoare Hermenul antise(tic se utilizeaza (entru (rodusele destinate dezin'ectiei tegumentului si+sau a mainilor
!.: CRI(ERIILE )E '(ILIH,RE SI P,S(R,RE C$REC(, , PR$)'SEL$R ,N(ISEP(ICE . un (rodus antise(tic se utilizeaza numai in sco(ul (entru care a 'ost autorizat+inregistrat; # se res(ecta intocmai indicatiile de utilizare de (e etic8eta (rodusului;

,*

* se res(ecta intocmai concentratia si tim(ul de contact (recizate in autorizatia+inregistrarea (rodusului; , (e 'lacon se noteaza data desc8iderii si data limita (ana la care (rodusul (oate 'i utilizat; - la 'iecare utilizare, 'laconul tre1uie desc8is si inc8is corect; 0 'laconul se mani(uleaza cu atentie; este interzisa atingerea gurii 'laconului, (entru a nu se contamina; " este interzisa trans@azarea in alt 'lacon; $ este interzisa reconditionarea 'laconului; / este interzisa com(letarea unui 'lacon (e 3umatate golit in alt 'lacon; .! este interzisa amestecarea, (recum si utilizarea succesi@a a doua (roduse antise(tice di'erite; .. se recomanda alegerea (roduselor antise(tice care se utilizeaza ca atare si nu necesita dilutie; .# sunt de (re'erat (rodusele conditionate in 'lacoane cu cantitate mica;du(a a(licare, antise(ticul nu se
inde(arteaza (rin clatire, deoarece se (ierde e'ectul remanent; eBce(tie 'ac cele utilizate in neonatologie, (ediatrie si (entru irigarea ca@itatilor, la care clatirea este necesara du(a 'iecare a(licare; ., se acorda o atentie deose1ita com(ozitiei (rodusului (entru utilizarea antise(ticului la nou5nascuti; .- se (astreaza numai in 'lacoanele originale, (entru a se e@ita contaminarea lor si (entru a nu se (ierde in'ormatiile de (e etic8eta 'laconului; .0 'lacoanele tre1uie (astrate la ada(ost de lumina si de(arte de surse de caldura Igiena mainilor si de6infectia pielii se fac dupa cum urmea6a% . S(alarea mainilor se 'ace utilizandu5se a(a si sa(un; s(alarea igienica a mainilor nu este un su1stitut (entru dezin'ectia igienica a mainilor # Aezin'ectia igienica a mainilor se 'ace (rin s(alare sau 'recare, utilizandu5se un (rodus antise(tic

" Procedeul de s(alare a mainilor se e'ectueaza con'orm in'ormatiilor 'urnizate de (roducator (e etic8eta (rodusului; (rodusul tre1uie sa 'ie recomandat (entru uz sanitar care tre1uie sa contina indicatii des(re:
aG 1G cG dG eG
necesitatea umectarii (reala1ile a mainilor; @olumul de (rodus utilizat; tim(ul de s(alare; 'rec@enta a(licarii (rodusului; instructiunile s(eciale (entru utilizarea a(ei

7.Procedeul de 'recare a mainilor se e'ectueaza con'orm in'ormatiilor 'urnizate de (roducator (e etic8eta (rodusului; (rodusul tre1uie sa 'ie recomandat (entru uz sanitar si care tre1uie sa contina indicatii des(re:
aG @olumul de (rodus utilizat; 1G tim(ul de 'recare;
cF 'rec@enta a(licarii (rodusului - Aezin'ectia c8irurgicala a mainilor

(rin s(alare sau (rin 'recare este (rocedura care se realizeaza numai du(a dezin'ectia igienica a mainilor, utilizandu5se un (rodus antise(tic
0 aG . #
Antise(ticul se a(lica du(a cum urmeaza: (entru su(ra'etele cutanate sarace in glande se1acee: inainte de e'ectuarea in3ectiilor si (unctiilor @enoase, cu un tim( de actiune de .- secunde; inainte de e'ectuarea (unctiilor articulatiei, ca@itatilor cor(ului si organelor ca@itare, (recum si a micilor inter@entii c8irurgicale, cu un tim( de actiune de minimum un minut; 1G (entru su(ra'etele cutanate 1ogate in glande se1acee !.; CRI(ERIILE )E '(ILIH,RE SI P,S(R,RE C$REC(, , PR$)'SEL$R )EHINFEC(,N(E aG un (rodus dezin'ectant se utilizeaza numai in sco(ul indicat (rin autorizatie+inregistrare; 1G se res(ecta intocmai indicatiile de utilizare de (e etic8eta (rodusului; cG se res(ecta intocmai concentratia si tim(ul de contact indicate in autorizatie+inregistrare; dG se tine cont de incom(ati1ilitatile (rodusului;

,,

eG niciodata nu se amesteca (roduse di'erite;

fFin general, (rodusele dezin'ectante nu se utilizeaza ca atare, necesita dilutii; este de (re'erat ca solutia res(ecti@a sa se 'aca in cantitatea strict necesara si sa se utilizeze imediat, dar nu mai mult de ,$ de ore de la
(re(arare; daca nu este de3a 'acuta, solutia de lucru ar tre1ui sa 'ie (roas(at (re(arata; gF solutiile se (re(ara utilizandu5se un sistem de dozare gradat; >F se noteaza (e 'lacon data (re(ararii solutiilor res(ecti@e;

iGse res(ecta durata de utilizare a solutiilor; in 'unctie de (rodus, aceasta (oate @aria de la cate@a ore la cate@a sa(tamani; 8F in cazul in care etic8eta (rodusului s5a (ierdut, (rodusul res(ecti@ nu se mai 'oloseste; RF intotdeauna mani(ularea se 'ace (urtandu5se ec8i(ament de (rotectie; l F se (astreaza numai in 'lacoanele originale, (entru a se e@ita contaminarea lor si (entru a nu se (ierde in'ormatiile de (e etic8eta (rodusului; mF 'lacoanele tre1uie (astrate la ada(ost de lumina si de(arte de surse de caldura Reguli generale de practica a de6infectiei si a de6infectantelor Aezin'ectia (ro'ilactica com(leteaza curatarea, dar nu o su(lineste si nu (oate inlocui sterilizarea E'icienta dezin'ectiei (ro'ilactice este conditionata de o riguroasa curatare (reala1ila Pentru dezin'ectia in 'ocar se utilizeaza dezin'ectante cu actiune asu(ra agentului (atogen incriminat sau (resu(us; dezin'ectia se (ractica inainte de instituirea masurilor de curatare Aezin'ectantele tre1uie 'olosite la concentratiile si tim(ii de actiune s(eci'icati in autorizatie+inregistrare Se recomanda utilizarea de cu@e cu ca(ac si gratar, (entru dezin'ectia instrumentarului La prepararea si utili6area solutiilor de6infectante sunt necesare%
aG cunoasterea eBacta a concentratiei de lucru in 'unctie de su(ortul su(us dezin'ectiei; 1G 'olosirea de reci(iente curate; cG utilizarea solutiilor de lucru in cadrul (erioadei de sta1ilitate si e'icacitate, con'orm unei corecte (ractici
medicale, (entru a se e@ita contaminarea si degradarea sau inacti@area lor; dG controlul c8imic si 1acteriologic, (rin sonda3 al (roduselor si solutiilor dezin'ectante in curs de utilizare

:tilizarea dezin'ectantelor se 'ace res(ectandu5se normele de (rotectie a muncii, care sa (re@ina accidentele si intoBicatiile Personalul care utilizeaza in mod curent dezin'ectantele tre1uie instruit cu (ri@ire la noile (roceduri sau la noile (roduse dezin'ectante ;n 'iecare inca(ere in care se e'ectueaza o(eratiuni de curatare si dezin'ectie tre1uie sa eBiste in mod o1ligatoriu un gra'ic zilnic orar, in care (ersonalul res(onsa1il @a inregistra ti(ul o(eratiunii, ora de e'ectuare si semnatura; aceste (ersoane tre1uie sa cunoasca in orice moment denumirea dezin'ectantului utilizat, data (re(ararii solutiei de lucru si tim(ul de actiune, (recum si concentratia de lucru Procesarea su(orturilor su(ra'etelor, instrumentarului si ec8i(amentelor medicale inainte sau du(a utilizare tre1uie sa 'ie corecta, (entru a (re@eni in'ectiile nosocomiale Alegerea metodei de dezin'ectie si+sau sterilizare (entru su(ra'ete, instrumentar si ec8i(amente tre1uie sa tina cont de categoria din care acestea 'ac (arte si de modul in care sunt 'olosite in asistenta acordata (acientilor
!.= CL,SIFIC,RE, S'PR,FE(EL$R, INS(R'MEN(,R'L'I SI ECJIP,MEN(EL$R

,-

aG critice cele care @in in contact cu sau (enetreaza tesuturile cor(ului uman, inclusi@ sistemul

@ascular, in mod normal sterile ;n aceasta categorie intra: instrumentarul c8irurgical, inclusi@ instrumentarul stomatologic, materialul utilizat (entru suturi, trusele (entru asistenta la nastere, ec8i(amentul (ersonalului din salile de o(eratii, cam(uri o(eratorii, mesele si tam(oanele, tu1urile de dren, im(lanturile, acele si seringile, cateterele cardiace si urinare,dis(oziti@ele (entru 8emodializa, toate dis(oziti@ele intra@asculare, endoscoa(ele in@azi@e 'leBi1ile sau rigide, ec8i(amentul (entru 1io(sie asociat endoscoa(elor, acele (entru acu(unctura, acele utilizate in neurologie; 1G semicritice 5 care @in in contact cu mucoasele intacte, cu eBce(tia mucoasei (eriodontale, sau cu (ielea a@and solutii de continuitate ;n aceasta categorie intra: su(ra'ata interioara a incu1atoarelor (entru co(ii si dis(oziti@ele atasate acestora Fmasca oBigen, umidi'icatorG, endoscoa(ele 'leBi1ile si rigide nein@azi@e, 'olosite eBclusi@ ca dis(oziti@e (entru imagistica, laringoscoa(ele, tu1urile endotra8eale, ec8i(amentul de anestezie si res(iratie asistata, dia'ragmele, termometrele de sticla, termometrele electronice, @entuzele, @ar'urile de la seringile auriculare, s(ecul nazal, s(ecul @aginal, a1aiselang5urile, instrumentele utilizate (entru montarea dis(oziti@elor anticonce(tionale, accesoriile (om(itelor de la(te Su(ra'etele inerte din sectii si la1oratoare, stro(ite cu sange, 'ecale sau cu alte secretii si+sau eBcretii (otential (atogene, si cazile de 8idrotera(ie utilizate (entru (acientii a caror (iele (rezinta solutii de continuitate sunt considerate semicritice; cF noncritice 5 care nu @in 'rec@ent in contact cu (acientul sau care @in in contact numai cu (ielea intacta a acestuia
;n aceasta categorie intra: stetoscoa(e, (losti, urinare, manseta de la tensiometru, s(ecul auricular, su(ra'etele 8emodializoarelor care @in in contact cu dializatul, cadrele (entru in@alizi, su(ra'etele dis(oziti@elor medicale care sunt atinse si de (ersonalul medical in tim(ul (rocedurii, orice alte ti(uri de s u(orturi

Su(ra'etele inerte, cum sunt (a@imentele, (eretii, mo1ilierul de s(ital, o1iectele sanitare s a , se incadreaza in categoria noncritice
RI(MICI(,(E, $PER,(I'NIL$R )E C'R,(ENIE SI )EHINFEC(IE Curatenia generala i de6infectia ciclica a saloanelor Curatenia

generala Fs(alare cu a(a calda si detergenti solutie . 5#W a 'erestrelor, usilor, lam1riurilor, mo1ilierului si (a@imentelor; dezin'ectia (rin (ul@erizare Fstro(ireG a su(ra'etelor, mo1ilierului, saltelelor,(ernelor si (aturilor cu o solu tie de alde8ida 'ormica *5 -W si un tim( de eB(unere de 05.# ore urmata de aerisire sau neutralizare cu solu tie de amoniac
Curatenia i de6infectia curenta ;nde(artarea (ra'ului si a reziduurilor solide se @a 'ace (rin metode care e@ita im(uri'icarea aerului Fs( alare, stergere umedaF s(alarea (a@imentelor se e'ectueaza cu a(a calda si car1onat de sodiu sol l5#W sau detergenti sol .5#W 'olosind galeti, una in care se tine car(a de cur atat si una in care se descarc a Fse stoarceG car(a cat mai 'rec@ent S(alarea (a@imentelor se 'ace ori de cate ori este ne@oie si cel (utin de doua ori (e zi Mo1ilierul se curata cu car(e curate, umezite in solu tii dezin'ectante care @or 'i sc8im1ate la 'iecare salon Este interzisa 'olosirea (entru curatirea mo1ilierului a car(elor si a reci(ientelor intre1uintate la curatirea (a@imentelor Au(a e'ectuarea curateniei, galetile 'olosite se s(ala, se dezin'ecteaza (rin stergere cu solutii clorigene F!,-g W clor acti@G si se mentin uscate (ana la utilizarea urmatoare: car(ele, (eriile, teurile 'olosite se s(ala, se dezin'ecteaza (rin su1mersare an solutii ciori gene F!,- g W clor acti@G tim( de *! de minute, du(a care se usuca si se mentin uscate (ana la utilizarea urmatoare C8iu@etele si la@oarele se intretin in (ermanenta curate (rin s(alare cu a(a si solutii de detergent .5#W

,0

Pa@imentele din saloane si sali de tratament se dezin'ecteaz a cu solutii

de cloramina #W F!,-g W clor

acti@G sau 8idrod Pa@imentele s(atiilor de circulatie se dezin'ecteaza cu 8idrod sau solutii clorigene in concentratie de !,-gW clor acti@
!.!! )EHINFEC(,RE, $4IEC(EL$R F$L$SI(E )E 4$LN,G% PL$SC,, 4,HINE('L,'RIN,R'L

'ateriale folosite:
5 5 5 5 5
manusi de (rotectie a(a calda si rece @ase de su1mer3are Fscu'undareG (erie tinuta in solutie de cloramina sau @ar cloros @as cu solutie dezin'ectanta !e.nica: 5 Golirea du(a 'olosire 5 S(alarea cu a(a rece 5 S(alarea cu a(a calda si (erie Ftinuta in solutia dezin'ectantaG 5 Su1mer3are Fscu'undareG in solutie de cloramina < !,-W, minim *! minute 5 :scare (rin e@a(orare 5 Asezarea F1azinetului, urinaruluiG in dula(ul inc8is !.!# PR$($C$L )E '(ILIH,RE ,
PR$)'S 4IA SPR,S SPEC(R'L )E ,C(IGI(,(E )EHINFEC(,N( PRIN P'LGERIH,RE

)EHINFEC(,N(EL$R
SC$P )EHINFEC(I, R,PI), , S'PR,FE(E-L$R, M,(ERI,L ME)IC,L )EHINFEC(I, R,PI), , ,ER$MICR$-FL$REI )EHINFEC(I, SI C'R,(,RE, INS(R'MEN(,R'L'I ME)IC,L S(ERILIH,RE M,(. CJIR'RAIC,LEN)$ SC$,PE, M,(. (ERM$SENSI-4ILE C:&AHA&E S; )EHINFEC(iE M$) )E '(ILIH,RE S'PR,FE(ELE S, FIE C'R,(E C$NS'M ME)I'% #&ML+M# C$NCEN(R,-(II+(IMP )E ,C(I'NE PR$)'S A,(, &E "!I#I%ARE (IMP )E EKP'NERE% ! MIN'(

SET'SEP( ,T(IG

)EHINFEC(,N( C' PR$PRIE(,(I )E C'R,(,RE S(ERILIH,N( L, RECE

S$L'(I, )E L'CR' ES(E G,L,4IL, #7 $RE

S(ER,NI$S

C$NSERG,RE, 4,II )E IMERSIE% "& HILE

S$L'(I, )E L'CR' #M -#& AR E!LINA'R, )$H,($,RE+L ,P,F (IMP )E ,C(I'NE ! MIN'(E A;D:H;E .!W E && ml+ l apaF (IMP )E ,C(I'NE% ! $R, )IL'(IE &, M E# ml+ l apaF (IMP )E IMERSIE% ! minute

JEK,NI$S AUR

)E(ERAEN( )EHINFEC(,N(

P&E 5AE=;NFECH;E INS(R'MEN(,R Se utili6ea6a in concentratie &,# M Nu necesita clatirea suprafetelor

S'RF,NI$S

)EHINFEC(,N( )E(ERAEN(

M,N$R,PI)

)EHINFEC(,N( R,PI) LICJI)

INS(R'MEN- (,R C'R,(,RE, )EHINFEC(IE S$L'RI SI S'PR,FE(E, M,(ERI,LE SI )ISP$HI(IGE ME)IC,LE )EHINFEC(I, M,INIL$R

)IL'(IE &,# M E#&ml+;l apaF (IMP )E C$N(,C(% "& minute

CL$R$M

(,4LE(E CL$RIAENE

)EHINFEC(I, S'PR,FE(EL$R

S$L'(IILE G$R FI PREP,R,(EIN HI',

-)EHINFEC(I, IAIENIC,-"ML (IMP "& SEC. -)EHINFEC(I, CJIR'RAIC,L, % #K ML, (IMP )E " MIN'(E ! (,4LE(,+!& LI(RI ,P, S$L'(I, )E L'CR' ES(E

,"

AR'P'RI S,NI(,RE, GESEL,,E(C.

F$L$SIRII

G,L,4IL, !# $RE

#. INFEC(IILE

N$S$C$MI,LE IN 'NI(,(ILE S,NI(,RE Infectie nosocomials, sau infectie intraspitaliceasca, este acea in'ectie care nu este (rezenta sau care nu se a'la in (erioada de incu1a tie in momentul in care (acientul s5a internat in s(ital i se su(raadauga 1olii (entru care (acientul s5a internat ;n'ec tiile nosocomiale (ot sa 'ie in legatura cu de'iciente de igiena, sterilizare, mane@re sau ingri3iri medicale Acest ti( de in'ectie se (roduce intr5un s(ital, 'ie intre (acienti de 1oli di'erite care a3ung in contact unii cu altii, 'ie de la 1olna@i sau (urtatori (ro@eniti din randul (ersonalului de ingri3ire Ae o1icei aceasta in'ectie este (ost5o(eratorie
Pentru ca o in'ectie sa 'ie considerata nosocomiala, ea tre1uie sa a(ara in ,$ de ore, sau mai mult, de la internarea in s(ital, sau in maBimum *! de zile de la eBternare Etimologia cu@antului OnosocomialO Fs(italicescG se regase te in lim1a greaca, in cu@antul noso/omeion (voaoxo^sicov), in care (nosos= 1oala, iar komeo R a ingri3iG Cel mai adesea, in'ectiile nosocomiale se mani'esta clinic (e (arcursul internarii actuale, dar este (osi1il sa se mani'este i du(a eBternare Aceste in'ectii sunt res(onsa1ile de "!W din decesele inregistrate in ser@iciile de c8irurgie generala ;n'ec tiile nosocomiale sunt de o1icei se@ere, deoarece sunt im(licati germeni de s(ital multirezistenti la anti1iotice i a'ecteaza (ersoane cu di@erse de'iciente de organ sau imunode(rimati PREGENIRE, INFEC(IIL$R N$S$C$MI,LE CIRC'L,(I, PERS$N,L'L'I IN SPI(,L aG Se(ararea (ersonalului sanitar mediu, auBiliar de ingri3ire (e com(artimente se(tice si ase(tice in toate turele 1G ;n cazul in care necesitatile ser@iciului, garzi, urgente, im(un medicului de a trece de la un sector se(tic la unui ase(tic, acesta are o1ligatia de a5si s(ala si dezin'ecta mainile si de a sc8im1a ec8i(amentul de (rotectie aG ;nterzicerea circulatiei (ersonalului de la sectiile se(tice la cele ase(tice si in@ers, cu eBce(tia medicilor 1G ;nterzicerea accesului in salile de o(eratie si salile de nastere a (ersonalului care nu 'ace (arte din ec8i(a de inter@entie, cu eBce(tia (ersoanelor cu dre(t de control sta1ilite (rin norme Acestea (ot intra in sala odata cu ec8i(a sau intre inter@entii, dar nu in tim(ul inter@entiilor cG ;nterzicerea accesului altui (ersonal decat cel destinat (entru lucru in locurile res(ecti@e in 1locul alimentar, la1oratorul de solutii (er'uza1ile si in statiile de sterilizare dG ;nterzicerea accesului in s(ital a (ersonalului retri1uit sau a celui ocazional sau diri3at cu 8aine si incaltaminte de strada in sectiile de nou5nascuti, (rematuri, distro'ici, anestezie tera(ie5intensi@a, 1locuri o(eratorii, 1locuri de nastere

ECJIP,MEN('L )E PR$(EC(IE
aG
Portul ec8i(amentului de (rotectie (re@azut de normele MS, (e tot tim(ul (restatiei in unitate, de catre (ersonalul medico5sanitar cat si de (ersoanele care (resteaza o acti@itate ocazionala sau diri3ata Fele@i, studenti, (ersonal de intretinereG 1G Portul o1ligatoriu al ec8i(amentului (entru inter@entii c8irurgicale de catre (ersonalul care lucreaza in inter@entii in salile de o(eratii si de nasteri cG Sc8im1area o1ligatorie a ec8i(amentului de catre (ersonalul dare lucreaza in sectii de 1oli contagioase si sectii cu com(artimente se(tice la iesirea din salonul res(ecti@ dG Personalul care lucreaza in saloanele de mari rece(ti@i F(rematuri, distro'ici, 1olna@i cu trans(lanturi, etc G este o1ligat sa (una ec8i(ament steril la intrarea in salon, insistandu5se asu(ra (ortului corect al mastii Fmasca din , straturi de ti'on, (urtata (e nas, sc8im1ata du(a *! minute de 'olosireG eG Personalul care lucreaza in sectii se(tice (recum si in sectii cu rece(ti@itate mare Fanestezie tera(ie5intensi@aG @a (urta o1ligatoriu 8alate colorate di'erit Se recomanda culoarea gal1ena (entru (ersonalul din sectiile se(tice si culoarea al1astra (entru (ersonalul din sectiile cu rece(ti@itate mare

,$

IAIEN, 4$LN,GIL$R sI ,SIS(,(IL$R aG Prelucrarea igienica a 1olna@ului la internare Fim1aiere (rin dus, taierea ung8iilor, la ne@oie de(arazitareG Aaca starea 1olna@ului nu (ermite im1aierea, se asigura s(alarea (rin stergere umeda 1G Ca1inetele de consultatii, la internare @or 'i dotate cu:termometre dezin'ectate, de utilizare indi@iduala cG Val@e si s(ecule sterile de utilizare indi@iduala in ca1inete de o1stetrica si cele de ginecologie dG Aleze curate de utilizare indi@iduala eG Hruse indi@iduale sterile Fa(arate si lame de rasG (entru toaleta locala 'G A(asatoare de lim1a, sonde, (ense, siringi, ace, etc sterile gG ;nscrierea tuturor cazurilor de (ediculoza internate in s(ital din teren sau (rin trans'er, intr5un caiet s(ecial si anuntarea lor la central sanitar5antie(idemic 8G Consultarea, trierea si re(artizarea 1olna@ilor de la internare si conducerea lui de catre in'irmiera la salonul la care a 'ost re(artizat

iFAsigurarea de len3erie curata (entru 'iecare 1olna@ nou internat si sc8im1area acesteia ori de cate ori e ne@oie si cel (utin o data (e sa(tamana 8F Da 1olna@ii care (rezinta incontinenta de urina sau 'ecale, la cei care au @arsaturi, su(uratii (recum si la co(ii mici salteaua se aco(era cu o musama sau 8usa de (lastic care se s(ala si se @a sterge cu solutie dezin'ectanta zilnic, (recum si ori de cate ori e ne@oie RF Asigurarea s(alarii (aturilor, 8uselor FdosurilorG de (erna si de saltea ori de cate ori e ne@oie si cel (utin semestrial lF Asigurarea in tim(ul internarii a toaletei zilnice a 1olna@ilor si im1aierea acestora cel (utin odata (e sa(tamana si de cate ori e ne@oie im1aierea o1ligatorie in ziua dinaintea o(eratiei a 1olna@ilor ce se su(un inter@entiilor c8irurgicale FeBce(tie urgenteleG mF Asigurarea cu termometre dezin'ectate, de utilizare indi@iduala, (entru 'iecare 1olna@ nF Asigurarea asistatilor la care este necesar, cu (losca, olita sau urinar, dezin'ectat si uscat, inainte de 'iecare utilizare oF ;nterzicerea (urtarii in s(ital, de catre 1olna@i, a e'ectelor (ersonale E'ectele (ersonale ale 1olna@ilor @or 'i de(use la magazia (entru e'ectele 1olna@ilor pF Ae(arazitarea e'ectelor 1olna@ilor (arazitati VF Aezin'ectia e'ectelor (ersonale ale 1olna@ilor internati in sectiile de 1oli contagioase rF &eglementarea circulatiei 1olna@ilor in s(ecial Fin asa 'el incat sa 'ie res(ectate izolarile sta1iliteG si (rogramarea eBamenelor de s(ecialitate (entru a e@ita su(raaglomerari si intalnirea 1olna@ilor se(tici si (otential se(tici cu cei rece(ti@i sF Asigurarea o1iectelor indi@iduale F(a8ar sau cana (entru 1aut a(a, sa(un (rosoa(e si 8artie igienicaG si asigurarea (entru 'iecare 1olna@ a len3eriei curate de (at si de cor( con'orm 8aremurilor si sc8im1area acesteia cel (utin sa(tamanal si ori de cate ori e ne@oie tF ;nstruirea 1olna@ilor Fsi 'amilieiG sa5si (rocure (asta si (erie de dinti, 1atiste si (ie(tene uF Educarea (ermanenta a 1olna@ilor asu(ra com(ortamentului igienic in s(ital
". PREC,'(I'NI 'NIGERS,LE EP'F SC$P'L aplicarii P'%

Pre@enirea transmiterii in'ectiilor cu cale de transmitere sanguina, la locul de munca al (ersonalului


C$NCEP('L de P' se refera la% 5 masurile care se a(lica in @ederea (re@enirii transmiterii E;V, VE<, VEC si alti agenti micro1ieni cu cale de transmitere sanguina, in tim(ul actului medical 5 sange, alte 'luide 1iologice si tesuturile tuturor (acientilor se considera a 'i (otential in'ectate cu E;V, VE<, VEC si alti agenti micro1ieni cu cale de

,/

5 toti (acientii se considera (otential in'ectati cu E;V, VE<, VEC sau cu alti agenti micro1ieni cu cale de
transmitere sanguina, deoarece: cei mai multi dintre (urtatorii de E;V, VE<, VEC si alti agenti micro1ieni sunt asim(tomatici si nu5si cunosc (ro(ria stare de (orta3; REA'LI de 1a6a in aplicarea Precautiunilor 'ni<ersale% . Considera toti (acientii (otential in'ectati; # Considera ca sangele, alte 'luide 1iologice si tesuturile sunt contaminate cu E;V, E<V, ECV * Considera ca acele si alte o1iecte 'olosite in (ractica medicala sunt contaminate

du(a

utilizare
C$N(,C('L tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele (roduse H&E<:;E considerat DA &;SC: 5 sange; 5 lic8id amniotic, lic8id (ericardic, lic8id (eritoneal, lic8id (leural, lic8id sino@ial,

lic8id

ce'alo5ra8idian; 5 s(erma, secretii @aginale; 5 tesuturi; 5 orice alte 'luide organice @izi1il contaminate cu sange;
,PLIC,RE, PREC,'(I'NIL$R 'NIGERS,LE SE REFER, L,% ".! '(ILIH,RE, ECJIP,MEN('L'I )E PR$(EC(IE ,)ECG,(, C$MPLE(, C$REC(

intre lucrator si sursa de in'ectie, utilizata in tim(ul acti@itatilor care (resu(un risc de in'ectie C,(EA$RII )E 4,RIERE utilizate (entru a(licarea (recautiunilor uni@ersale:
)EFINI(IE WECJIP,MEN( )E PR$(EC(IEW% 1ariera M,N'XI aG (RE4'IE '(ILIH,(E in urmatoarele situatii: 5 antici(area contactului mainilor cu sange, lic8ide 1iologice contaminate, alte lic8ide 1iologice cu urme @izi1ile de sange, tesuturi umane; 5 a1ord @enos sau arterial; 5 recoltare de DC&; 5 contact cu (acienti care sangereaza, au (lagi desc8ise, escare de decu1it, alte leziuni cutanate;

mani(ularea, du(a utilizare a instrumentarului contaminat, in @ederea cur atirii, decontaminarii


5

1G FEL'L M,N'XIL$R 5 de u6 unic sterile%

c8irurgie eBaminare interna inter@entii care im(lica un contact cu regiuni ale cor(ului in mod normal sterile; uneori sunt necesare manusi du1le; J a1ord @ascular (rin (unctie; J tegument (acient cu solutii de continuitate; J mani(ularea unor materiale (otential contaminate; 5 nesterile curate%
J J J

J eBaminari curente, care im(lica un contact cu mucoasele, daca nu eBista o recomandare contrara; J mani(ularea de materiale contaminate; J curatenie, inde(artare de (roduse 1iologice contaminate;
5

de u6 general, mena8, de cauciuc%


-!

J acti@itati de intretinere, care im(lica un contact cu sange si alte (roduse 1iologice considerate a 'i contaminate;

J colectare materiale contaminate, curatire si decontaminare instrumentar, material moale, su(ra'ete contaminate J mani(ularea de materiale contaminate; J curatenie, inde(artare de (roduse 1iologice
cF M$) )E F$L$SIRE% 5 sc8im1are du(a 'iecare (acient; 5 du(a 'olosire se s(ala mai intai mainile cu manusi, du(a care acestea se inde(arteaza, (rinzand marginea (rimei (rin eBterior aruncand5o in containerul (entru colectare si a(oi (rinzand5o (e cealalta, cu mana li1era (rin interior, scotand5o cu gri3a si aruncand5o in acelasi container a'lat ;a indemana; 5 du(a inde(artarea manusilor mainile se s(ala din nou, .!5.- secunde, c8iar daca manusile nu (rezinta semne @izi1ile de deteriorare in tim(ul acti@itatii inc8eiate; manusile de unica utilizare nu se reutilizeaza, deci nu se curata, dezin'ecteaza; 5 manusile de uz general se (ot decontamina si reutiliza, daca nu (rezinta semne de deteriorare F(er'orare,

im1atranire cauciuc, etc G


J,L,(E $4IXN'I(E 5 in tim(ul tuturor acti@itatilor din unitatile medicale .$R('RI, 4L'HE IMPERME,4ILE 5 com(leteaza (ortul 8alatelor atunci cand se antici(eaza (roducerea de stro(i, (icaturi, 3eturi cu (roduse 1iologice (otential contaminate, (rote3and tegumentele (ersonalului medical din: 5 sectii cu (ro'il c8irurgical; 5 la1oratoare; 5 ser@icii de anatomie (atologica, medicina legala; 5 unele acti@itati administrati@e; 5 ser@icii de urgenta M,SC,, (rote3eaza: 5 tegumentele; 5 mucoasele 1ucala, nazala ale (ersonalului medical PR$(EC($,RE F,CI,LE, (rote3eaza: 5 tegumentele; 5 mucoasele 1ucala, nazala, oculara Hi(uri de (rotectoare 'aciale: 5 9CEEDA&; 5 EC&AN P&9HECH9&, etc

ECJIP,MEN(E )E RES'SCI(,RE, (rote3eaza mucoasa 1ucala in tim(ul instituirii res(iratiei arti'iciale 4$NE(E 5 sim(le FteBtileG, sau im(ermea1ile
CIHME )E C,'CI'C ".#. PR$($C$,LE )E IAEN, PRIM,R, IAIEN, M,INIL$R )escrierea procedurii Mainile constituie cai de transmitere (entru a(roa(e orice 'el de agen ti

(atogeni de la un (acient la altul, sau de la un mem1ru al (ersonalului la (acient Ast'el, igiena mainilor este cea mai im(ortanta (rocedura de (re@enire a in'ectiei Pentru a (rote3a (acien tii de in'ectiile intras(italicesti, igiena mainilor tre1uie sa se realizeze (eriodic si com(let ;ntr5ade@ar, mainile curate si sanatoase, cu (ielea intacta, cu ung8iile taiate, si 'ara inele minimalizeaza riscul contaminarii Nu numai ung8iile arti'iciale (ot 'i ade@ arate de(ozite de microorganisme ci si mainile as(re si cu (ielea cra(ata. Materiale necesare: J sa(un sau detergent J a(a calda J (rosoa(e de 8artie
-.

o(tional: agent antise(tic (entru s(alare, alcool5(entru mainile cra(ate, (erie de ung8ii, 1urete de (lastic, dis(oziti@ de curatare a cuticulelor Implementare: - Se @or inlatura inelele, (entru ca ele ada(ostesc murdarie si microorganisme :ng8iile naturale tre1uie sa 'ie taiate, scurte si curate; - Se @or uda mainile si inc8eieturile mainilor cu a(a calda si se @a a(lica sa(unul Nu se @a 'olosi sa(un solid (entru ca acesta (ermite transmiterea in'ectiei
J

Se @or tine mainile cu cotul in sus (entru a im(iedica a(a sa se duca in sus (e maini si a(oi iar in 3os , contaminand ast'el zonele curate ;

Se @or 'reca (uternic mainile cu multa s(uma de s a(un cam .! secunde Sa(unul si a(a

calda reduc tensiunea su(ra'etei si aceasta a3utata de 'recare sla1este microorganismele care @or 'i inlaturate im(reuna cu s(uma Se @a acorda o atentie deose1ita zonelor de su1 ung8ii si zonelor cuticulelor, (recum si degetului mare, arsicelelor, si (artilolor laterale ale degetelor si mainilor (entru ca acestea zone sunt (ro(ice dez@oltarii microorganismelor ; Se @a e@ita stro(irea accidentala cu a(a (e (ro(riile 8aine cat si (e (odea deoarece microorganismele se ras(andesc mai usor (e su(ra'etele umede si totodata (odele alunecoase sunt (ericuloase ; Se @a e@ita sa se atinga c8iu@eta si ro1inetele deoarece ele se considera a 'i contaminate se @or clati mainile si inc8eieturile mainilor 'oarte 1ine (entru ca 3etul de a(a curgand sa inde(arteze s(uma de sa(un cu im(uritatile si microorganismele eBistente;
se @or sterge mainile, tam(onand cum 1ine cu un (roso( de 8artie Se @a e@ita 'recarea care (oate cauza as(rirea mainilor ; daca c8iu@eta nu este (re@azuta cu un dis(oziti@ (entru genunc8i sau (icior de inc8idere a a(ei, se @or

inc8ide ro1inetele a(ucandu5le cu un (roso( de 8artie uscat (entru a e@ita recontaminarea mainilor Consideratii speciale% Q inainte de a (artici(a la orice (rocedura sterila sau de cate ori mainile sunt intr5un inalt grad contaminate, tre1uie s(alate si ante1ratele, tre1uie curatata zona de su1 ung8ii si zona cuticulelor cu o (erie de ung8ii, sau cu un 1urete Se @or utiliza aceste instrumente moi (entru ca (eriile, (ilele de metal, sau alte o1iecte tari (ot rani (ielea si, daca se intam(la asta, (oate 'i o sursa de contaminare ; Q se @or urma (oliticile s(italui in ceea ce (ri@este situatia in care tre1uie 'olosit sa(unul la s(alare sau un agent de curatare antise(tic ;n mod normal se @a 'ace s(alarea mainilor cu sa(un inainte de a ince(e (rogramul de lucru; inainte si du(a orice contact direct sau indirect cu (acientul; inainte si du(a realizarea oricaror situatii de genul su'larii nasului, sau mersul la toaleta; inainte de a (re(ara si ser@i masa, inainte de a (regati si administra medicatia, du(a inlaturarea manusilor sau a oricarui alt ti( de ec8i(ament de (rotectie; la iesirea din tura Q se @a 'olosi un agent de curatare antise(tic inainte de e'ectuarea inter@entiilor in@azi@e, ingri3irea ranilor, si du(a contaminare Antise(ticele sunt de asemenea recomandate (entru a 'i 'olosite la s(alarea mainilor in camerele de izolare, in maternitati, in unitatile s(eciale de ingri3ire medicala si inainte de a @eni in contact cu un (acient cu imunitate scazuta

-#

Q se @or s(ala mainile inainte si du(a realizarea ingi3irii (acientului, inaintea e'ectuarii di@erselor (roceduri sau la contactul cu o1iecte contaminate, c8iar daca ati (urtat manusi ;ntotdeauna se @or s(ala mainile du(a scoaterea manusilor Complicatii% Q deoarece inde(arteaza grasimea naturala a (ielii, s(alarea 'rec@enta a mainilor (oate duce la uscarea (ielii, cra(area mainilor si la iritatii Aceste e'ecte sunt (ro1a1il si mai des intalnite in cazul 'olosirii re(etate a agentilor de curatare antise(tici mai ales la (ersoanele cu (iele sensi1ila Ae aceea tre1uie clatit 'oarte 1ine du(a orice 'olosire in eBces a agentilor de curatare (entru a diminua riscul iritatiilor Q (entru a (re@eni situatia in care mainile de@in uscate si cra(ate se a(lica du(a 'iecare s(alare o crema emolienta sau se inlocuieste agentul de curatare cu un altul Hre1uie a@ut in @edere ca lotiunea sau crema de maini 'olosita sa nu a'ecteze interiorul manusilor deteriorandu5l daca a(ar dermatite la (ersonalul medical, @a tre1ui o e@aluare a medicului dermatolog din s(ital (entru a sta1ili daca (ersoana res(ecti@a mai (oate lucra in mediul s(italicesc (ana la @indecare
".". PREGENIRE, ,CCI)EN(EL$R SI , ,L($R (IP'RI )E EKP'NERE PR$FESI$N,L, EKP'NERE, PR$FESI$N,L, % 5 prin inoculari percutane: J inte(are;

J taiere
5 contaminarea tegumentelor care prezinta solutii de continuitate 5 contaminarea mucoaselor! 5 in timpul: J e'ectuarii de mano(ere medicale in@azi@e cu ace si instrumente ascutite; J mani(ularii de (roduse 1iologice (otential contaminate; J mani(ularii instrumentarului si a altor materiale sanitare, du(a utilizarea in acti@itati care au dus la contaminarea
cu (roduse 1iologice (otential in'ectate 5 prin intermediul: J instrumentelor ascutite; J materialului moale; J su(ra'etelor, altor materiale utilizate in acti@itatea din unitatile sanitare; J reziduurilor din acti@itatea medicala; ME($)E )E PREGENIRE 5 o1iecte ascutite% J reducerea de mane@re (arenterale la minimum necesar; J colectarea imediat du(a utilizare in containere rezistente la inte(are si taiere, am(lasate la indemana si marcate cores(unzator con'orm reglementarilor MSP (entru: Y (regatire in @ederea utilizarii; Y distrugere; Y e@itarea reca(isonarii, indoirii, ru(erii acelor utilizate J de e@itat scoaterea din seringile de uz unic 5 len8erie% J mani(ularea len3eriei contaminate cu sange si alte (roduse 1iologice (otential contaminate cat mai (utin (osi1il; J sortare si (relucrare cu ec8i(ament de (rotectie (otri@it, in s(atii s(ecial destinate; J colectare in saci im(ermea1ili, la ne@oie du1li, marcati in mod cores(unzator; J e@itarea (astrarii lor indelungate, inainte de (relucrare; J asigurarea unui ciclu corect si com(let de (relucrare 5 decontaminare J curatenie si decontaminare:

-*

Y 'olosirea manusilor la inde(artarea urmelor de sange, alte lic8ide 1iologice sau tesuturi; Y decontaminarea initiala cu su1stante clorigene, inde(artarea cu 8artie a1sor1anta care se colecteaza in containere sau saci de (lastic marcati; Y dezin'ectie cu solutie germicida; Y uscarea su(ra'etei (relucrate; Y 'olosirea de te8nici standard in @ederea e'ectuarii curateniei, sterilizarii, decontaminarii ec8i(amentului medical, a (a@imentelor, (eretilor, mo1ilierului, @eselei, sticlariei, tacamurilor, con'orm reglementarilor MSP 5 re6iduuri infectante % J neutralizare (rin ardere sau autocla@are J colectare 5 reci(iente im(ermea1ile, marcate (entru di'erentierea clara (rin culoare si etic8etare 5 igiena personala% J s(alarea mainilor ;

s(alarea altor (arti ale cor(ului care au @enit in contact cu (roduse 1iologice (otential contaminate sau cu materiale (otential contaminate; J e@itarea acti@itatilor cu risc de eB(unere: Y eBistenta de leziuni cutanate; Y (rezenta unui de'icit imunitar; Y gra@iditate; 5 asistenta de urgenta, principii%
J @iata (acientului este (retioasa; J o1ligatorie a(licarea (recautiunilor uni@ersale; J c8iar si in situatii im(re@izi1ile se @or asigura cele necesare res(ectarii (rinci(iilor (recautiunilor uni@ersale
".7 Protocol de asigurare a ingri8irilor de urgenta, in ca6 de eBpunere accidentala la produse 1iologice . IN C,H )E EKP'NERE C'(,N,(,% J se s(ala imediat locul cu a(a si sa(un si a(oi se clateste, du(a care J se utilizeaza un antise(tic, cu tim( de contact minim - minute: solutie clorigena diluata .+.!, com(us iodat in solutie dermica, alcool "!T sau alt dezin'ectant cutanat # IN C,H )E EKP'NERE PERC'(,N,% J se s(ala imediat locul cu a(a si sa(un si a(oi se clateste, du(a care J se utilizeaza un antise(tic, cu tim( de contact minim - minute: solutie clorigena diluata .+.!, com(us iodat in solutie dermica, alcool "!T sau alt dezin'ectant cutanat J interzisa sangerarea deoarece (oate crea microleziuni care (ot accelera di'uziunea @irusului * IN C,H )E EKP'NERE , M'C$,SEL$R% J s(alare a1undenta tim( de - minute cu ser 'iziologic sau cu a(a in cazul a1sentei acestuia 7. CL,SIFIC,RE, )ESE'RIL$R REH'L(,(E )IN ,C(IGI(,(ILE ME)IC,LE

F9rdin nr #./ din . a(rilie #!!# (entru a(ro1area Normelor te8nice (ri@ind gestionarea deseurilor rezultate din acti@itatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor (entru 1aza nationala de date (ri@ind deseurile rezultate din acti@itatile medicaleG
CL,SIFIC,RE, )ESE'RIL$R REH'L(,(E )IN ,C(IGI(,(ILE ME)IC,LE Aintre deseurile periculoase 'ac (arte:

5 deseuri anatomice F(arti anatomice, material 1io(sicG; 5 deseuri in'ectioase Fcare contin sau au @enit in contact cu sangele sau alte 'luide ale organismului eBem(lu: seringi, (er'uzoare, reci(ienti care au continut sange sau alte 'luide organice, cam(uri o(eratorii, manusi si alte materiale de unica 'olosinta, com(rese, (ansamente si alte materiale contaminate, mem1rane de dializa, (ungi de urina, material de la1orator 'olosite, etcG;
-,

5deseuri inte(atoare5taietoare: ace, ace cu 'ir, catetere, seringi cu ac, 1ranule, lame de 1isturiu, (i(ete, sticlarie de la1orator, sticlarie s(arta sau care a @enit in contact cu sangele 5aceste deseuri se considera in'ectioase; 5 deseuri c8imice si 'armaceutice: reacti@i de la1orator, medicamente eB(irate, etc )eseuri nepericuloase 5 asimila1ile celor mena3ere: am1ala3ele materialelor sterile, 'lacoanele de (er'uzie, gi(sul, 8artia, resturile alimentare, saci, am1ala3e de (lastic, reci(ienti de sticla 5daca nu au @enit in contact cu sangele si alte 'luide 1iologice;
7.! C$LEC(,RE,

M,(ERI,LEL$R S,NI(,RE )E 'NIC, F$L$SIN(, Colectarea re(rezinta o eta(a esentiala in managementul deseurilor de s(ital si este legata de trierea (e categorii de deseuri EBistenta unei clasi'icari necores(unzatoare a deseurilor duce la o colectare de'ectuoasa a acestora ;n acest sene se (oate aminti cazul deseurilor inte(atoare5taietoare care sunt colectate in reci(iente im(ro(rii din (unct de @edere al rezistentei mecanice F(rin (er'orare (rezentand un (otential in'ectios ma3orG Am1ala3ul este (rima masura de (rotectie im(otri@a eB(unerii la risc Aeseurile inte(atoare5taietoare se de(un in reci(iente etanse si cu (ereti rezistenti Am1ala3ul care @ine in contact direct cu deseurile (ericuloase tre1uie sa 'ie de unica 'olosinta si se neutralizeaza odata cu continutul Colectarea deseurilor tre1uie 'acuta in am1ala3 du1lu: Primul am1ala3 Fcel care @ine in contact direct du deseurileG este un sac de (olietilena sau o cutie cu (ereti rezistenti (entru colectarea deseurilor inte(atoare5taietoare Cutia se de(une in al doilea am1ala3, du(a um(lere si inc8idere Sacul de (olietilena este (us intr5o (u1ela cu ca(ac si (edala; cand se um(le la doua treimi din @olumul sau, sacul se inc8ide (rin legare si se de(une in cel de5al doilea am1ala3 Al doilea am1ala3 este re(rezentat de containerul rigid, etans, (re@azut cu sistem de inc8idere si de (rindere ada(tat; sacii si cutiile se de(un, in 'unctie de marca3, in acest container, din care nu se mai scot decat cand a3ung la locul neutralizarii Pentru a usura colectarea (e categorii de deseuri este necesara 'olosirea de containere dimensionate du(a @olumele (roduse, marcate @izi1il cu culori distincte, usor de recunoscut si etic8ete s(eci'ice ti(ului de deseu Se recomanda 'olosirea urmatorului cod de culori (entru containerele din unitatile de ingri3ire medicala FCon'orm 9MSG: Y Container gal1en (entru deseuri in'ectioase Y Container @erde (entru deseuri anatomo5(atologice Y Container rosu (entru deseuri cu risc in'ectios ma3or si (entru cele inte(atoare5taietoare Y Container negru (entru deseuri ne(ericuloase Fcele 'ara risc in'ectios si cele asimila1ile cu cele mena3ereG
7.# )EP$HI(,RE, IN(ERME)I,R,

Ae(ozitarea intermediara se re'era la (astrarea (e o (erioada limitata de tim( a deseurilor am1alate, (ana la (reluarea si trans(ortul lor (entru a 'i neutralizate de'initi@ Ae(ozitarea intermediara tre1uie realizata in 'unctie de categoriile de deseuri colectate Se interzice accesul (ersoanelor neautorizate in inca(erile destinate acestei eta(e Aurata de(ozitarii intermediare @a 'i cat mai scurta, iar conditiile de de(ozitare @or res(ecta normele de igiena re'eritoare la aceasta eta(a 9 'iliera ideala de neutralizare nu tre1uie sa de(aseasca "# de ore; in incinta unitatii se de(oziteaza maBim ,$ de ore, iar trans(ortul si neutralizarea se @or
--

realiza in maBim #, de ore S(atiul de de(ozitare intermediara tre1uie sa eBiste o1ligatoriu in 'iecare unitate de ingri3ire medicala in unitatile in care acest s(atiu nu a 'ost (re@azut in (roiectul de constructie este necesar ca acesta sa 'ie amena3at ulterior (entru a (ermite des'asurarea in conditii o(time a 'ilierei de eliminare a deseurilor S(atiul de de(ozitare tre1uie sa ai1a doua com(artimente: unul destinat deseurilor (ericuloase, (re@azut cu dis(oziti@ de inc8idere, in asa 'el incat sa (ermita numai accesul (ersoanelor autorizate, si un com(artiment (entru deseurile asimila1ile cu cele mena3ere, amena3at con'orm cerintelor Normelor de ;giena Conditiile spatiului de depo6itare a deseurilor periculoase%
Sa (ermita de(ozitarea tem(orara a deseurilor din interiorul unitatii in conditii con'orme cu normele de

;giena; 5 Sa o'ere o 'unctionare a instalatiei de incinerare (rin asigurarea unui @olum cores(unzator de deseuri 5 Fiind o zona cu (otential se(tic, s(atiul de de(ozitare intermediara a deseurilor (ericuloase tre1uie se(arat 'unctional de restul constructiei si asigurat (rin incuiere inca(erea tre1uie (re@azuta cu si'on in (ardoseala (entru e@acuarea a(elor uzate in reteaua de canalizare a a(elor uzate, rezultate in urma curatirii si a dezin'ectarii, (recum si (osi1ilitatea de a asigura @entilatia cores(unzatoare sie@itarea tem(eraturilor (rea ridicate in interiorul s(atiului de de(ozitare Aeseurile asimila1ile cu cele mena3ere nu necesita inca(eri s(ecial amena3ate (entru de(ozitarea intermediara Ele se de(oziteaza si se e@acueaza con'orm (re@ederilor din Normele de ;giena (ri@ind modul de @iata al (o(ulatiei
7." (R,NSP$R('L )ESE'RIL$R EM,(ERI,LEL$R )E 'NIC, F$L$SIN(,F INFEC(,(E

Hrans(ortul deseurilor (ericuloase (ana la locul de neutralizare se 'ace in conditii s(eciale de igiena si securitate, in sco(ul de a (rote3a (ersonalul si (o(ulatia in general Hrans(ortul deseurilor (ericuloase (e drumurile (u1lice s(re locul de neutralizare se 'ace (e rute autorizate de catre structurile teritoriale ale MS si ale MAPPM5urilor a1ilitate Ve8iculul tre1uie conce(ut si amena3at s(ecial (entru trans(ortul deseurilor (ericuloase El @a 'i utilizat numai (entru trans(ortul deseurilor(ericuloase Conducatorul auto tre1uie 'ormat (ro'esional si in'ormat cu (ri@ire la natura incarcaturii Pentru a realiza un trans(ort sigur, @e8iculul tre1uie (re@azut cu: Y Com(artiment destinat containerelor, se(arat de ca1ina so'erului si realizat din materiale rezistente la agenti c8imici 'olositi la dezin'ectie, im(utresci1ile si usor la@a1ile Y Ais(oziti@e de 'iBare a containerelor in tim(ul trans(ortului Y Sistem automat de (reluare a containerelor, (entru a reduce la minim mani(ularea lor Y Sisteme etanse de inc8idere a usilor, (entru a e@ita (ierderile de orice 'el in tim(ul trans(ortului Y Sisteme de asigurare im(otri@a ras(andirii deseurilor (ericuloase in mediu in caz de accident Au(a ce se golesc, containerele se @or s(ala si dezin'ecta la locul neutralizarii deseurilor Aezin'ectia se realizeaza in cadrul unitatii sanitare numai daca eBista du1ii asu(ra calitatii ser@iciului 'acut de unitatea (restatoare de ser@icii
. 4I4LI$AR,FIE

-0

l 9rdinul MS nr /"#+#!.!, (ri@ind a(ro1area standardelor de acreditare # 9rdinul MS nr #0.+#!!", (ri@ind normele de curatenie si igienizare * 9rdin nr #./ din . a(rilie #!!# (entru a(ro1area Normelor te8nice (ri@ind gestionarea deseurilor rezultate din acti@itatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor (entru 1aza nationala de date (ri@ind deseurile rezultate din acti@itatile medicale , 9rdinul nr /.0+#!!0 (ri@ind a(ro1area Normelor de su(ra@eg8ere, (re@enire si control al in'ectiilor nosocomiale in unitatile sanitare

C'RS NR. 9 L'CR'L IN ECJIP, M'L(I)ISCIPLIN,R,

C . # * , -

UPR !" :

S, L'CREHI 4INE IN ECJIP,, C,P,CI(,(E, )E L'CR' IN ECJIP,,


#U!C$ ! EC% P$,

C'M 4IL,N('L R$L'RIL$R IN ECJIP,,


& &' O(R$) E.

!.C'M S, L'CREHI

4INE IN ECJIP,
-"

Nu-ti impune parerea

'unca de ec.ipa presupune sa lucrezi impreuna cu ceilalti an*a-ati, sa fii mereu dispusa la cooperare. Aadar, nu incerca sa0ti impui punctul de vedere, ci sustine0l cu calm i cu ar*umente. Nu intrerupe discursurile cole*ilor, fii atenta la ideile lor i folosete ce este mai 1un din ele, im1unatatindu0ti propria activitate.
Respecta-ti anga8amentele

ole*ii tre1uie sa tie ca se pot 1aza pe tine. Prin urmare, este important sa respecti indatoririle de serviciu i activitatile suplimentare pe care te an*a-ezi sa le faci. Astfel cati*i respectul coec.ipierilor i te poti atepta ca ei sa0ti raspunda la fel. Nu promite decat lucrurile pe care le poti indeplini, pentru ca altfel ri ti sa afectezi i activitatea celorlalti cole*i.
(ine cont de sfaturi

#ucrul in *rup nu este uor. Aa ca este 1ine sa intre1i care0ti sunt responsa1ilitatile, pentru ca astfel lucrurile sa fie clare pentru toti mem1rii ec.ipei. ere parerea cole*ilor cu privire la calitatea muncii tale i incearca sa tii cont de sfaturile primite. la greu Imparte cu ceilalti mem1rii ai ec.ipei atat succesele, cat i e ecurile. and scopul este atins, dedica meritele intre*ii ec.ipe. &aca rezultatele nu sunt tocmai cele dorite, incearca sa nu cauti vinovatii. Este mai util sa cauti solutii, alaturi de cole*i.
#.C,P,CI(,(E, )E L'CR' IN ECJIP, Impreuna, la 1ine i

A fi eficient intr0o ec.ipa inseamna a fi capa1il de a . . . #ucra si contri1ui la atin*erea unui set de scopuri si o1iective ale ec.ipei. Recunoaste cum competentele si punctele forte ale celorlalti contri1uie la cladirea unei ec.ipe eficiente. &emonstreaza initiativa si contri1ui la o1tinerea rezultatelor. 'anifesta promptitudine in a-utarea celorlalti mem1ri ai ec.ipei sa *aseasca solutii si sa o1tina rezultate. Accepta si oferi feed1ac/ intr0un mod constructiv si sensi1il. Intele*e rolul *reselilor si al conflictelor in promovarea dezvoltarii ec.ipei. #ucrul in ec.ipa reprezinta structura fundamentala de interactiune pentru indivizii din orice or*anizatie, mare sau mica. #ucrul intr0o ec.ipa poate insemna sa lucrezi cu un *rup de oameni care stau in aceeasi incapere cu tine, sa lucrezi cu un *rup de oameni dintr0un 1irou diferit sau c.iar dintr0o tara diferita. &aca un *rup de oameni lucreaza impreuna pentru un o1iectiv comun si daca lucreaza impreuna la aceeasi sarcina, atunci acestia sunt o ec.ipa indiferent de pozitia lor *eo*rafica. Asa ca de ce este important pentru or*anizatii sa incura-eze munca eficienta in ec.ipa2 el mai usor mod de a raspunde la aceasta intre1are este sa folosim o analo*ie cu lumea sporturilor. #ucrand eficient impreuna o ec.ipa sportiva poate reusi lucruri pe care altii nu le pot realiza. &e ce2 Nu pentru ca au cei mai 1uni performeri individuali, ci pentru ca lucreaza eficient impreuna pentru acelasi scop.
In concluzie, lucrul intr-o echipa nu inseamna ca relatiile vor fi intotdeauna armonioase! "areori se va intampla sa detineti controlul absolut asupra celor care sunt in echipa voastra si pe parcurs pot interveni conflicte intre personalitati! #onflictul in cadrul unei echipe este privit de experti ca o etapa naturala in (rogresul catre construirea unei ec8i(e cu ade@arat (er'ormante Con'lictele a(ar atunci cand indi@izii dintr5o ec8i(a se simt in

-$

stare sa isi eB(rime ade@aratele ganduri si sentimente si (rin urmare sunt date la i@eala di'erente de o(inie si (rinci(ii

Recunoasterea si tratarea acestei situatii este esentiala pentru pro*resul ec.ipei si de multe ori in aceasta etapa se manifesta adevaratele zone de dezvoltare a indivizilor, iar mem1ri ec.ipei pot vor1i desc.is si li1er intre ei.
". M'NC, IN ECJIP,

"n prover1 c.inezesc spune: 3In spatele unui om capa1il se afla intotdeauna alti oameni capa1ili.3 Adevarul este ca munca in ec.ipa este c.eia marilor realizari. Intre1area nu este daca ec.ipele sunt valoroase.
;ntre1area este daca noi recunoastem acest lucru si daca (utem de@eni 3ucatori mai 1uni intr5o ec8i(a Ain acest moti@ sustin ca unu F.G, este unu numar mult prea mic pentru a realiza ceva maret.3 Nu e4ista

pro1leme pe care sa nu le putem rezolva impreuna, ci e4ista foarte putine pro1leme pe care sa le putem rezolva sin*uri3 . Ec.ipele implica prezenta unui numar mai mare de persoane, ceea ce presupne e4istenta mai multor resurse, mai multor idei si a unei ener*ii mai mari in cazul unei sin*ure persoane.
# Ec8i(ele cresc la maBimum (otentialul unui lider si reduc la minimum (unctele sale sla1e Punctele 'orte si
(unctele sla1e mult mai @izi1ile la o singura (ersoana decat la o ec8i(a * Ec8i(ele o'era (ers(ecti@e multi(le cu (ri@ire la modul in care se (oate satis'ace o ne@oie sau se (oate atinge un sco(, 'ormuland ast'el mai multe alternati@e (entru 'iecare situatie Puterea de intelegere a unui singur indi@id este rareori la 'el de larga si (ro'unda ca aceea a unui gru( atunci cand se con'runta cu o anumita (ro1lema , Ec8i(ele im(art laudele in cazul unei @ictorii si im(art @ina atunci cand su'era o in'rangere Acest lucru genereaza atitudini autentice de modestie si s(irit de ec8i(a 9 (ersoana (rimeste singura laudele si su(orta singura @ina Ceea ce genereaza stari de mandrie si cateodata un sentiment al ratarii - Ec8i(ele 'ac ca liderii sa 'ie in (ermantenta res(onsa1ili (entru o1iecti@ul care tre1uie atins Persoanele care actioneaza indi@idual (ot sc8im1a o1iecti@ul 'ara a a@ea un sentiment al res(onsa1ilitatii 0 Ec8i(ele (ot 'ace mai mult decat o singura (ersoana

&aca doriti sa va atin*eti potentialul sau sa incercati sa faceti ceea ce vi se pare imposi1il 0 cum ar fi sa transmiteti mesa-ul dumnevoastra c.iar si dupa doua mii de ani de la moartea voastra, tre1uie sa deveniti -ucator al unei ec.ipe. &esi pare a fi un cliseu, urmatoarea afirmatie este totusi adevarata: ;ndi@izii iau parte la competitie, insa ec>ipele sunt cele care castiga campionatele.
7. 4IL,N('L R$L'RIL$R IN ECJIP,

Acest c8estionar reca(ituleaza contri1utia d@s la o anumita ec8i(a ;denti'icati mental ec8i(a res(ecti@a i ganditi5@a la com(ortamentul d@s la intalniri Cititi 'iecare a'irmatie i ganditi5@a daca a@eti de a 'ace cu o descriere ade@arata a com(ortamentului d@s real in acea ec8i(a Aati (uncte 'iecarei a'irmatii, du(a cum urmeaza:

YMa com(ort ast'el a(roa(e tot tim(ul Ma com(ort ast'el adesea Y :neori ma com(ort ast'el Y &areori ma com(ort ast'el Y Nu ma com(ort niciodata ast'el Y

, (uncte

* (uncte
# (uncte . (unct ! (uncte

-/

Notati (uncta3ul %n dre(tul 'iecarei a'irmatii

0!

Nr crt . # * , 0 " $ / .! .. .# .* ., ..0 ." .$ ./ #! #. ## #* #, ##0 #" #$ #/ *! *. *# ** *, **0 *" *$ */ ,! ,. ,# ,* ,, ,,0 ," ,$ ,/ -!

A'irmatii

Puncte

E@aluez cu atentie ca(acitatile 'iecarui mem1ru al ec8i(ei Folosesc ideile celorlalti si construiesc (e ele EB(rim idei la care nu s5a gndit nimeni Ducrez din greu (entru a 'orma un s(irit de ec8i(a constructi@ Contri1ui la ec8i(a ca NeB(ertZ Ci %m(ing (e ceilalti sa realizeze lucrurile la tim( Mental ma detasez de ec8i(a (entru a e@alua cu atentie ce se %ntm(la A3ut %n orice 'el care ar (utea 'i de 'olos Cncerc deli1erat sa in'luentez ceilalti mem1ri sa @ada lucrurile %n modul %n care le @ad eu EB(loatez contactele de in'luenta %n eBteriorul ec8i(ei Actionez ca un (resedinte Cnce( sa e@aluez (otentialul ideilor noi (e masura ce ele sunt eB(rimate Am idei necon@entionale care se (laseaza %m(otri@a (unctului de @edere traditional ;n@estesc mult e'ort (entru a aduce relatiile interumane %ntr5o 'orma 1una Prezint (areri asu(ra unor c8estiuni care sunt rele@ante (entru disci(lina mea (ro'esionala Sunt constiincios %n a ma asigura ca ec8i(a %si %nde(lineste o1ligatiile Nu ma las (urtat de entuziasm si deci o1iecti@itatea mea nu este (re3udiciata Ma a1at de la directia mea (entru a da a3utor acolo unde este ne@oie Am (uncte de @edere 1ine sta1ilite des(re ce ar tre1ui sa 'aca ec8i(a Aez@olt relatii cu (ersoane din eBterior care ar (utea 'i utile ec8i(ei Ma asigur ca o1iecti@ele sunt clare (entru toata lumea Studiez ideile (entru a ma asigura ca sunt (romitatoare Ec8i(a se (oate 1aza (e mine (entru ela1orarea de idei com(let noi Ma straduiesc sa sustin ceilalti mem1ri ai ec8i(ei Ae o1icei contri1ui ca un s(ecialist 91lig oamenii sa se asigure ca lucrurile sunt 'acute 1ine Vnez e@entualele ca(cane %nainte de a 'i de acord sa mergem %nainte 91ser@ cu atentie locurile %n care ec8i(a are ne@oie de a3utor si %ncerc sa um(lu golurile Am o (uternica in'luenta asu(ra deciziilor ec8i(ei Stiu sa N@ndZ calitatile ec8i(ei unor gru(uri eBterioare Ma straduiesc sa ma asigur ca toata lumea are o 1una contri1utie la %ntlnirile ec8i(ei Ci a3ut (e ceilalti sa @izualizeze (otentialul im(act al ideilor noi Sunt 'oarte creati@ Actionez din con@ingerea ca relatiile (ersonale 1une sunt 1aza unei acti@itati e'iciente Cmi limitez a(ortul contri1uind cu in'ormatii din eB(erienta mea de s(ecialist Nu am liniste (na ce nu stiu ca sarcinile au 'ost %nde(linite cum tre1uie Ma straduiesc sa o'er un (unct de @edere o1iecti@ si rece la orice (ro(unere Cmi ada(tez rolul, ast'el %nct sa 'iu util %n orice situatie Sunt (regatit sa %mi argumentez cazul de cte ori este ne@oie (entru a cstiga o discutie Formez relatii cu oricine ar (utea 'i de a3utor ec8i(ei Sunt un 1un organizator de oameni ;au germenele unei idei si dez@olt (ro(uneri (e care se (oate lucra &e'uz sa acce(t eB(licatii con@entionale, daca nu le5am @alidat eu %nsumi A3ut la rezol@area con'lictelor inter(ersonale %ntre mem1rii ec8i(ei Ma @ad (e mine %nsumi ca re(rezentant al unei disci(line de s(ecialitate Ma straduiesc sa ma asigur ca munca ec8i(ei este meticuloasa Ma gndesc la ce ar (utea merge (rost %nainte de a ma a(uca de ce@a Sunt 'leBi1il, indi'erent de rolul (e care %l 3oc %n ec8i(a Am (areri 'oarte clare si %ncerc sa %i atrag (e ceilalti catre (unctul meu de @edere Sunt ca(a1il sa identi'ic oamenii care @or duce lucrurile la 1un s'rsit

0.

0#

4IL,N('L R$L'RIL$R IN ECJIP,


ARIL, )E RASP'NS'RI

Hrans(uneti rezultatele din 'ormularul (recedent %n ta1elul de mai 3os A(oi adunati (unctele (e coloane
PM . C) # R, * J, , (E $) 0 CR " C$ $ P$ / PR .!

..

.#

.*

.,

.-

.0

."

.$

./

#!

#.

##

#*

#,

#-

#0

#"

#$

#/

*!

*.

*#

**

*,

*-

*0

*"

*$

*/

,!

,.

,#

,*

,,

,-

,0

,"

,$

,/

-!

Hotal

4IL,N('L R$L'RIL$R 0N ECJIP, PR$FIL Co(iati rezultatele totale din (agina (recedenta si uniti cercurile (entru a 'orma un (ro'il
#! ./ .$ ." .0 .., .* .# .. .! / $ " 0 #! ./ .$ ." .0 .., .* .# .. .! / $ " 0 #! ./ .$ ." .0 .., .* .# .. .! / $ " 0 #! ./ .$ ." .0 .., .* .# .. .! / $ " 0 #! ./ .$ ." .0 .., .* .# .. .! / $ " 0 #! ./ .$ ." .0 .., .* .# .. .! / $ " 0 #! ./ .$ ." .0 .., .* .# .. .! / $ " 0 #! ./ .$ ." .0 .., .* .# .. .! / $ " 0 #! ./ .$ ." .0 .., .* .# .. .! / $ " 0 #! ./ .$ ." .0 .., .* .# .. .! / $ " 0 -

0*

, * # . ! PM

, * # . ! C)

, * # . ! R,

, * # . ! J,

, * # . ! (E

, * # . ! $)

, * # . ! CR

, * # . ! C$

, * # . ! P$

, * # . ! PR

4IL,N('L R$L'RIL$R IN ECJIP,% )ESCRIERE, R$L'RIL$R

i v0ati trasat profilul personal. Puncta-ele ridicate indica un rol pe care il -ucati adesea in ec.ipa la care v0ati *andit, iar puncta-ele inferioare su*ereaza rolul pe care il -ucati rareori in ec.ipa respectiva. ititi descrierea rolurilor in ec.ipa, mai -os, i completati apoi fia de planificare personala.
Hocmai ati com(letat 1ilantul rolurilor in ec8i(a Este util sa discutati des(re (ro'ilul d@s cu o alta (ersoana (entru a @a clari'ica rezultatele

Manager de proces EPMF 'ana*erul de proces canalizeaza resursele umane pentru a realiza lucrurile. Aceasta implica forrnarea ec.ipei, identificarea punctelor forte ale mem1rilor, sta1ilirea o1iectivelor, structurarea edintelor, clarificarea c.estiunilor, alocarea rolurilor i mentinerea impulsului. 'ana*erul de proces studiaza mem1rii ec.ipei pentru a le determina punctele forte i pe cele sla1e, i pastreaza o poztie analitica i de o1servare. Acest tip de mana*er aduce ec.ipei: or*anizarea 5i structurarea de care are nevoie, 5i se asi*ura ca scopurile 5i termenii de referinta sunt clari. 'ana*erul de proces este capa1il sa scoata ce este mai 1un din oameni 5i are aptitudinile unui 1un pre5edinte. El tinde sa fie o persoana controlata, increzatoare in sine, calma 5i a1ila ca ascultator 5i ca 5i comunicator. !oti mana*erii tre1uie sa -oace acest rol ocazional, iar aptitudinile de proces pot fi asimilate prin pre*atire 5i practica. 6Aptitudine de comunicare principala: conducere,.
!.

)e6<oltarea de concept E C)F Persoana care dezvolta conceptele se asi*ura ca ideile sunt dezvoltate 5i evaluate corect. Acest lucru se realizeaza prin captarea de idei 5i construirea pe ele, testarea validitatii ideilor, vizualizarea impactului potential al diferitelor metode de actiune, identificarea de posi1ilitati 5i transformarea ideilor in propuneri practice. Punctul forte al persoanei care dezvolta conceptele este o a1ilitate in a vedea 1eneficiul potential intr0o idee. Aceasta persoana se va -uca adesea cu propuneri noi, pentru a le testa valoarea. Acest rol a fost descris ca rolul unui oportunist intelectual. Atunci cand cineva su*ereaza o idee, persoana care dezvolta concepte o va ela1ora in a5a fel incat sa poata fi evaluata. Persoana care dezvolta concepte are ima*inatie, este sensi1ila i in*enioasa. Proiectarea i dezvoltarea sunt punctele sale forte. "neori persoanele care -oaca acest rol se deplaseaza prea repede la ideea urmatoare. apa1il sa vada potentialul unei idei, sa evaluieze alternativele i sa vizualizeze impactul , persoana care dezvolta concepte dovedete un elan creator puternic. &ar tot acest elan tinde sa se opreasca la
#. stadiul de (roiect, (entru ca de 'a(t (ersoana care dez@olta conce(te este (utin interesata de im(lementarea e'ecti@a a ideii, (re'erand sa se de(laseze la (ro1lema urmatoare Persoana care dez@olta conce(te se simte 1ine cu (ro1leme com(leBe i iu1ete confruntarea.

0,

6 Aptitudine de comunicare principala: vizualizarea,. Radicalul E R,F Radicalul contri1uie cu perspective nea5teptate, el analizand pro1lemele din puncte de vedere neo1inuite, vazand noi posi1ilitati, adoptand moduri de a1ordare neconventionale, *enerand ima*ini amanuntite 5i ela1orand propuneri noi. Radicalii privesc realitatea 5i cauta sa intelea*a noul. Ei refuza sa accepte intelepciunea traditionala. Radicalul poate fi descris ca re1eul *rupului. El nu este inlantuit de puncte de vedere conventionale 5i prefera sa *andeasca lucrurile intr0un mod independent. Radicalul este un spirit li1er.
". &adicalul are adesea o mare intuitie El are ne@oie sa simta (ro1lemele Cercetarile sugereaza ca (artea drea(ta a creierului Fcea non 5 logicaG este 'oarte acti@a in gandirea radicala ;deile nu sunt intotdeauna 1ine (rezentate sau (e de(lin 'ormulate, dar radicalul @rea sa 'ie auzit Prezentarea contine intotdeauna un element nea te(tat Radicalul provoaca confuzie in ec.ipa, refuzand sa accepte intelepciunea conventionala, i el poate fi perceput ca a1raziv sau iritant. Radicalii au de o1icei un puncta- ridicat la testele de inteli*enta. Pro1lemele com(leBe sau con'runtarile noi sunt 1ine@enite &adicalul ii dez@olta a(titudini de generalizare, clasi'icare adunare a do@ezilor i sim(li'icare

6Aptitudine de comunicare principala: *andire laterala i conceptualizare)!

,rmoni6atorul EJ,F Armonizatorul construiete in plan moral, el fiind orientat catre relatii: sustinere, incura-are, intele*ere, socializare, rezolvare de conflicte. Armonizatorul crede ca eficienta se 1azeaza pe relatii interumane 1une. onstruind i mentinand un climal moral, armonizatorul creaza premisele an*a-arii, cooperarii i performantei. Persoana care -oaca acest rol este atenta la ceilalti i se straduie te sa faca ordine. E4ista adesea o motivatie idealista, iar impresia predominanta este aceea a unei persoane *ri-ulii.
7. Armonizatorul @rea ca Noamenii sa cante im(reuna in armonieO El se straduieIte sa creeze i sa sustina o atmos'era constructi@a Armonizatorul este neo1inuit de sensi1il 'ata de sentimentele celorlalti i este un o1ser@ator (atrunzator Modul sau de a1ordare este de sustinere i incura3are, dar nu tre1uie lasat sa de@ina sla1 sau indulgent Armonizatorul incearca sa asigure o com(anie (lacuta (entru'iecare din mem1rii ec8i(ei i (entru toti la un loc, i sa ii 'aca sa simta ca 'iecare are de catigat (rin a(artenenta la ec8i(a

6Aptitudine de comunicare principala: sustinerea)


- EBpertul te>nic E(EF

E4pertul te.nic contri1uie cu informatii specializate, cu cuno5tinte sau e4periente distincte din punct de vedere al e4pertului, din punct de vedere profesional sau al fortelor. E4pertul te.nic poseda un corp de cuno5tinte solid 5i specializat. Acesta a fost acumulat prin pre*atire 5i practica e4tensiva. Persoana poate fi conta1il, director de mar/etin*, planner, specialist in resurse umane 5i a5a mai departe. E4pertul te.nic contri1uie ca reprezentantul unei e4periente.Acest mem1ru al ec.ipei poate ramane tacut pana cand se ridica o c.estiune care este relevanta pentru specialitatea sa. E4pertii te.nici sunt partizani, dar parerea lor poate fi de cea mai mare importanta. Numai e4pertul poate da pareri informate asupra unei anumite c.estiuni. 6Aptitudine de comunicare principala: prezentarea lucida)
0 Conducatorul catre re6ultat E$)F 0-

onducatorul catre rezultat este acela care se asi*ura ca lucrurile se vor duce la indeplinire. Aceasta necesita sta1ilirea tintelor, livrarea produselor, indeplinirea o1iectivelor, finalizarea actiunilor 5i indeplinirea sarcinilor. Preformanta este pretuita in sine. Persoana este indreptata catre calitate 5i inte*ritate. +e face simtit adesea un puternic sentiment al datoriei, 1azat pe stndarde 1ine dezvoltate. onducatorul catre rezultat forteaza catre realizarea lucrurilor 5i verifica pentru a se asi*ura de mentinerea standardelor. $r*anizarea resurselor este un stil de viata. "nele persoane care -oaca acest rol sunt inclinate catre o oarecare an4ietate. +unt sensi1ile la limitari de natura temporala. onducatorul catre rezultat poate fi intolerant la *re5eala, oarecum infle4i1il, 5i autocrat. Ace5tia sunt oameni care intotdeauna verifica in ultimul moment daca totul este in re*ula. +unt creativi la nivel de tactici 5i de planificare. Acest rol este adesea descris ca cel al unei persoane con5tiente. 6Aptitudini de comunicare principale: persuasivitate,!
" Critic ECRF
Criticul con'runta ec8i(a cu o1ser@atii o1iecti@e i cu (areri cantarite cu atentie (entru a asista intr5un (roces intele(t de luare a deciziei Se retrage, 3udeca ce se intam(laa, analizeaza (osi1ilitatile, cauta (osi1ilele ca(cane, eB(rima note de atentionare, studiaza (ro(unerile i ideile Criticul nu este (redis(us s(re o atitudine negati@a sau (oziti@a; dorinta sa este sa 'ie o1iecti@ Criticul ramane mental cu un (as in s(ate 'ata de ec8i(a El isi eB(rima (recautia Ii e@ita sa se lase atras de entuziasmul momentului Criticul tinde sa 'ie conser@ator, 3udecand (ro(unerile noi 'ata de cele (recedente &olul critic este un antidot im(ortant (entru gandirea de gru( 5 8i(noza colecti@a (ericuloasa (e care ec8i(ele o traiesc uneori El @aneaza acti@ ca(canele inainte de a 'i de acord cu un mod de actiune, i este dis(us sa 3oace rolul a@ocatului dia@olului 5 'iind mandru ca (oate o'eri un (unct de @edere o1iecti@ (entru orice idee Criticii sunt in a(arenta cei mai (utin entuziaIti mem1ri ai gru(ului Ei (ot 'i acuzati ca sunt reci Aaca sunt ca(a1ili i au eB(erienta, crilica lor 'oloseste celui mai de (ret element 5 intele(ciunea Ei sunt sce(tici, decisi@i, (recii, sta1ili, dar oarecum distanti

6Aptitudini de comunicare principale: evaluarea impartiala)! ;. Cooperantul EC$F ooperantul este un o1servator atent care asista ec.ipa activ i in orice mod util cu putinta. El umple *olurile a-utand, adoptand atitudini cooperative, fiind pre*atit sa lucreze mult i fiind adaota1il.

Coo(erantul este atent la ne@oile celorlalti i este dis(us sa 'aca tot ce este de 'olos El @a organiza resursele Ii @a ataca sarcinile ne(lacute 'ara nici o (langere Coo(erantul nu are nea(arat a(titudini aserti@e i (oate de@eni eBcesi@ de saritor Fde 'a(t, 3ucand rolul @ictimeiG El identi'ica 'oarte ra(id 1loca3ele in calea (rogresului Acest rol necesita un s(irit de o1ser@atie 'in, generozitate, entuziasm, ne(asare (entru (rotocol Ii o multitudine de ca(acitati

6Aptitudini de comunicare principale: cooperarea)


=.

Politicianul EP$F Politicianul croiete (unctele de @edere colecti@e ale ec8i(ei, el 'iind orientat ins(re rezultate,a@and o

mare in'luenta , (uterea de a construi aliante, de a conduce (e altii, 'iind con tient de (uterea lui i (ersuasi@ Politicianul se com(orta ca un magnet 'ata de 'ier, el atragand oamenii in aceeaIi directie El Itie ce tre1uie 'acut, Ii incearca deli1erat sa in'luenteze (e ceilalti sa ii im(arta easca (arerile 9 data (unctele de @edere sta1ilite, (oliticianul se o(une incercarilor de a le sc8im1a Este o (ersoana care @a 'ace lo117, @a con@inge, @a im(arti i @a in'luenta Asemenea oameni sunt adesea 'oarte tenace i 'oarte (ersistenti Ei se retrag du(a (iedici Ducreaza tot tim(ul (entru a gasi cele mai 1une modalitati de a a(lica o idee &olul acestei (ersoane a 'os t 1ine descris, ca acela de N'ormatorO, caci (oliticianul este cel care modeleaza i 'ormeaza o(inii i o1iecti@e Politicianul are un sentiment (uternic al @alorilor (ersonale i asemenea oameni sunt 'oarte autonomi 5 sta(anii (ro(riilor lor @ieti Este adesea (uternic, dinamic, intolerant, in mi3locul e@enimentelor

00

Politicienii au reactii rapide, deplaseaza ec.ipa inainte catre actiune 5i se identifica personal cu succesul. 6Aptitudini de comunicare principale: persuasivitateaG
!&.

Promotorul EPRF Promotorul lea*a ec.ipa cu altele, el fiind cel socia1il, cel care construie te relatii,

investi*.eaza resurse, intrevede idei i posi1ilitati. El este cel care face posi1ila realizarea lucrurilor. Promotorul colectioneaza deli1erat contacte utile i relatii in a'ara ec8i(ei &olul se (otri@e te (ersoanelor socia1ile, care leaga uor (rietenii Promotorul este un @anzator de (artea ec8i(ei, actionand de multe ori ca o (unte Promotorul (oate 'i asemuit cu un taun, care se de(laseaza u or de la o situatie la alta i care niciodata nu @ede lucrurile in (ro'unzime Asemenea oameni sunt toleranti, sociali, sinceri, coo(erati@i

6Aptitudini de comunicare principale: poate crea le*aturiG


AL$S,R% Y Aserti@itate R com(ortament care conduce la (astrarea unui ec8ili1ru strict intre ne@oile altora Ii ale tale, (rin care arati celorlalti ca ii res(ecti Ii aIte(ti din (artea lor aceeaIi atitudine Y Persuasi@itate R com(ortament (rin care cine@a urmareIte sau are darul sa con@inga (e ceilalti sa creada, sa gandeasca sau sa 'aca un anumit lucru Y Conce(tualizare R trans(unerea unei teorii in conce(te Y Conce(t R idee generala care re'lecta 3ust realitatea Y Do117 R gru( de (ersoane care in'luenteaza, din a'ara, 8otararile unui alt gru(; gru( de (resiune 4IL,N('L R$L'RIL$R IN ECJIP, PL,NIFIC,RE, PERS$N,L, &olurile (e care le am de o1icei in ec8i(a sunt:
&olul 9cazia in care il inde(linesc Modalitati in care imi (ot dez@olta a(titudinile

&olurile (e care de o1icei nu le am in ec8i(a sunt:


&olul Consecintele neasumarii acestui rol

. 4I4LI$AR,FIE-

!. CELE !: LEAI ,LE M'NCII IN ECJIP, Io>n MaBZell

C'RS NR.:

S'PR,GEAJERE, S(,RII )E S,N,(,(E , PERS$,NEI INARIII(E


C'PRINS%

. # *

&9D:D ;NF;&M;E&:D:;FeiG ;N ;NG&;);&EA <9DNAV;D9& C: &9D:D ;NF;&M;E&:D:;FeiG ;N ;NG&;);&EA <9DNAV;D9& C: &9D:D ;NF;&M;E&:D:;FeiG ;N ;NG&;);&EA <9DNAV;D9& C:

4$LI RESPIR,($RII, 4$LI ,LE ,P,R,('L'I REN$ * 4$LI ,LE ,P,R,('L'I

'RIN,R, )IAES(IG,
0"

, -

&9D:D ;NF;&M;E&:D:;FeiG ;N ;NG&;);&EA <9DNAV;D9& C: &9D:D ;NF;&M;E&:D:;FeiG ;N ;NG&;);&EA <9DNAV;D9& C:

4$LI ,LE ,P,R,('L'I 4$LI ,LE (EA'MEN(EL$R PEN(R' PERS$,N, IN

C,R)I$G,SC'L,R, M,S'R,RE, (EMPER,('RII


0 " $ / .!
!.

MAS:&; PENH&: AS;G:&A&EA :N:; MEA;: C9&ESP:N=AH9& P&EVEN;&EA ESCA&ED9& AE AEC:<I(, ;NH&9A:CE&EA H:<:D:; AE GA=E, CD;SMA EVAC:AH9A&E, <;<D;9G&AF;E .

G,RS(,,

R$L'L INFIRMIER'L'IEeiF IN INARIIIRE, 4$LN,GIL$R C' 4$LI RESPIR,($RII ,paratul respirator este alcatuit din totalitatea organelor care asigura mecanismul res(iratiei: al @entilatiei (ulmonare, ca si al sc8im1urilor de gaze de la ni@elul al@eolelor (ulmonare Acestea sunt: caile respiratorii superioare Fca@itatile nazale si 'aringeleG, cele inferioare Flaringele, tra8ee si 1ron8iiG si plamanii, ca organe (rinci(ale ale actului res(irator Fosele na6ale, care alcatuiesc ca@itatea nazala, se desc8id la eBterior (rin nari, iar in 'aringe (rin doua ori'icii ;nteriorul 'oselor nazale este ca(tusit cu o mucoasa ale carei secretii mentin locul mereu umed Mucoasa, 'iind (uternic @ascularizata, incalzeste aerul ins(irat Mucusul, cat si 'irele de (ar din 'osele nazale o(resc inaintarea (ra'ului si a altor im(uritati care se (ot a'la in aerul ins(irat Faringele este organul in care se incruciseaza calea res(iratorie cu calea digesti@a Laringele este alcatuit din mai multe cartila3e, dintre care cel situat anterior (rezinta o (roeminenta, numita Omarul lui AdamO Daringele este si organul @or1irii, deoarece in interiorul sau se a'la doua (erec8i de (liuri numite coarde @ocale Prin @i1rarea coardelor in'erioare se (roduc sunetele
(ra>eea este un tu1 lung de a(roBimati@ .#cm, mentinut desc8is datorita inelelor cartilaginoase din care este alcatuit; s(re eso'ag, tesutul cartilaginos este inlocuit cu tesut moale, ce usureaza trecerea alimentelor (rin aceasta 4ron>iile, in numar de doua, sunt rami'icatii ale tra8eii care (atrund in (lamani

Plamanii sunt doua organe 1uretoase elastice, de culoare roz, asezate in cutia toracica, deasu(ra dia'ragmei Plamanul dre(t este alcatuit din trei lo1i, iar (lamanul stang are doar doi lo1i, intre cei doi (lamani a'landu5se inima
Semne si simptome patologice pulmonare% In 1olile aparatului respirator se constata mai multe simptome% . )urerea toracica di'erita ca localizare, intensitate i modul de a(aritie Aurerea toracica creaza discon'ort, (ertur1a somnul 1olna@ului, limiteaza micarile # (usea (oate 'i uscata sau umeda Poate sa se instaleze o tuse matinala sau seara in anumite (ozitii Husea e(uizeaza (acientul si (ertur1a somnul ;n unele situatii este necesara (ro@ocarea tusei (entru a 'acilita eliminarea secretiilor * EBpectoratia Feliminarea s(uteiG S(uta este un (rodus (atologic (ericulos in (ro(agarea in'ectiei , )ispnee 5 este o res(iratie di'icila cauzata de scaderea a(ortului de oBigen Ii de creIterea dioBidului de car1on Ais(neea determina anBietate

0$

- Jemopti6ia 5 inseamna e@acuarea din caile res(iratorii de sange Se intam(la in a'ectiuni (ulmonare
Ftu1erculoza (ulmonaraG 0 Sug>itul 5 caracteristic in tumori (ulmonare Ii (leurezie Fin'lamarea 'oitei (leuraleG Pacientul cu a'ectiuni res(iratorii (rezinta o alterare a res(iratiei, cianoza Fin@inetirea tegumentuluiG, trans(ira a1undent, 'e1ra in astmul 1ronIic,dis(nee, anBietate, tuse cu eB(ectoratii, im(osi1ilitatea de a @or1i, 8i(ertensiune arteriala Rolul infirmieruluiEeiF in ingri8irea 1olna<ilor cu 1oli ale aparatului respirator% 5 asigura conditiile de s(italizare a acestor (acienti Fsaloane 1ine aerisite, 'ara curenti de aer, cu tem(eratura o(tima .$5#! grade CG; 5 (entru curatenie se 'olosesc as(iratoarele de (ra' sau stergerea umeda, niciodata stergere uscata; 5 (ozitiile in (at cele mai 'ec@ente ale (acientilor sunt: semisezand Fcu mai multe (erne la s(ateG, (ozitia sezand, e@entual la marginea (atului; 5 se recomanda 8idratarea cores(unzatoare (entru 'luidi'icarea secretiilor 5 se recomanda cure in statiuni saline (acientilor care au astm 1ronIic 5 se 'ace toaleta ca@itatii 1ucale du(a eB(ectoratii

# R$L'L INFIRMIER'L'IEeiF IN INARIIIRE, 4$LN,GIL$R C' 4$LI ,LE ,P,R,('L'I REN$

'RIN,R ,paratul reno-urinar Este alcatuit din rinic>i Fstang, dre(tG, cai urinare Fcalice si (el@is renal, uretere, uretraG, <e6ica urinara.
&olul a(aratului reno5urinar este in (rinci(al de secretia, eBcretia si trans(ortul urinei

Rinic>ii i de alta a coloanei @erte1rale, in regiunea lom1ara Ei au 'orma unor 1oa1e de 'asole, cu o lungime de .# cm o latime de 0 cm i o greutate de .-! gr Caile urinare
Sunt doua organe situate de o (arte Sunt re(rezentate de: (el@isul renal, uretere, @ezica urinara Ii uretra

Ge6ica urinara este un organ ca@itar, in care se de(oziteaza urina adusa de rinic8i Ea este situata in (artea in'erioara a ca@itatii a1domenului 'retra re(rezinta canalul de eliminare a urinii la eBterior Principalele semne si simptome de suferinta renala% 5 durerea care (oate 'i localizata lom1ar, (e traiectul ureterului, (el@i(erineal sau @ezical; (oate iradia sau nu; (oate 'i (aroBistica sau intermitenta Fcolica renalaG cu durata de cate@a ore, mai rar cate@a zile; 5 tul1urarile de mictiune%- polaRiurie Fmictiuni 'rec@enteG, 5 disurie Fdi'icultatea de a mictionaG, 5 retentia urinara Finca(acitatea @ezicii urinare de a5si goli continutulG; - incontinenta de urina F(ierderea 'unctiei de rezer@or al @ezicii, urina scurgandu5se din @ezica (artial sau totalG; 5 enure6is F(ierderea in@oluntara de urinaG; 5 tenesme <e6icale Fmictiuni im(erioase, dureroaseG; 5 tul1urari de diure6a : diureza re(rezinta @aloarea cantitati@a a urinei+#, ore F@alori 'iziologice intre $!!5#!!! ml+#, ore sau intre !,-5.,- ml+minutG; tul1urarile de diureza sunt: 5 oliguria Fdiureza este intre -!! 5$!! ml+#, oreG, anuria Fscaderea diurezei su1 #-! ml+#, oreG, 5 nicturia F@olumul diurezei nocturne il de(aseste (e cel al diurezei diurneG,
0/

5 5 5 5 5 5 5 5

poliuria Fcresterea diurezei la (este # litri+#, oreG >ematuria% eliminarea (rin mictiune a urinii cu sange; piuria% de'inita ca (rezenta de (uroi in urina

Rolul infirmieruluiEeiF in ingri8irea 1olna<ilor cu 1oli ale aparatului reno -urinar%


alimenteaza si 8idrateaza 1olna@ul con'orm indicatiilor medicului; (re@in escarele la 1olna@ii dializati care (etrec ma3oritatea tim(ului in (at; (ozitia 1olna@ilor dializati este cea de decu1it dorsal sau (ozitia Hrendelem1urg; sc8im1a len3eria de (at si de cor( a 1olna@ului ori de cate ori este ne@oie; asigura (aturi+(erne calde, sticle um(lute cu a(a calda la cei cu colica renala 'iind stiut ca la a(licarea de caldura local cedeaza durerea ". R$L'L INFIRMIER'L'IEeiF IN INARIIIRE, 4$LN,GIL$R C' 4$LI ,LE ,P,R,('L'I

)IAES(IG A(aratul digesti@ este constituit din acele organe care au ca 'unctii (rinci(ale digestia i a1sor1tia (rinci(iilor alimentare i totodata, eliminarea reziduuritor neasimila1ile A(aratul digesti@ se com(une din: ca@itatea 1ucala, 'aringe, eso'ag, stomac, intestin su1tire, intestin gros i glandele aneBe 5 glandele sali@are, 'icat Ii (ancreas 5 ale caror (roduse detin un rol im(ortant in (rocesul digestiei
Ca<itatea 1ucala Primul segment al tu1ului digesti@, comunica s(re eBterior (rin ori'iciul 1ucal

i (osterior, cu 'aringele Ae o (arte i de alta a ori'iciului, (rin care ca@itatea 1ucala comunica cu 'aringele se gasesc cele doua amigdale ;n ca@itatea 1ucala se gasesc lim1a i dintii Lim1a 5 organ musculo5'i1ros, are rol in (rocesele de masticatie, deglutitie Ii in @or1ire Ea este aco(erita de o mucoasa in grosimea careia se a'la (a(ilele gustati@e cu rol in (erce(erea gustului alimentar
)intii sunt 'ormatiuni osoase dure, cu rol in masticatie si in @or1ire Ei sunt di'erentiati in: incisi@i, canini, (remolari si molari 9mul adult are *# de dinti re(artizati ast'el, (entru o 3umatate de maBilar sau mandi1ula: # incisi@i, . canin, # (remolari, * molari Co(iii (ana la @arsta de 05" ani (rezinta numai #! de dinti 5 ceea ce re(rezinta Ndentitia de la(teO

Ca@itatea 1ucala este mentinuta in (ermanenta umeda (rin sali@a secretata de glandele sali@are Sali@a (rin constituentii sai are un rol 'oarte im(ortant in (rocesul digestiei
Faringele Situat in continuarea ca@itatii 1ucale, re(rezinta locul unde se incruciseaza calea res(iratorie cu calea digesti@a Esofagul Este un tu1 lung de #!5#- cm, (rin care alimentele trec dins(re 'aringe s(re stomac El ser@este la ing8itirea alimentelor

Stomacul
Situat in (artea su(erioara stanga a ca@itatii a1dominale, are 'orma literei ) si (rezinta doi (ereti, unui anterior si unui (osterior, o margine drea(ta Fcur1ura micaG, o margine stanga Fcur1ura mareG si doua ori'icii cardia Fori'iciul ce comunica cu eso'agulG si (ilorul Fori'iciul de comunicare cu intestinulG ;n interior, stomacul (rezinta numeroase glande care secreta sucul gastric, si ast'el contri1uie la trans'ormarea 1olului alimentar in c8im gastric C8imul, (rin contractia musculaturii stomacului, trece (rin (ilor in intestin

Intestinul su1tire
Segmentul cel mai lung al tu1ului digesti@ F05$ m lungimeG, este cu(rins intre stomac si intestinul gros El este im(artit in doua (ortiuni: duodenul, de 'orma unei (otcoa@e, in cur1ura careia se a'la ca(ul (ancreasului si intestinul li1er 'ormat la randul lui din 3e3un si ileon Musculatura (eretelui intestinal (ermite inaintarea alimentelor cat si amestecarea lor cu sucurile intestinale

Intestinul gros
"!

Este ultimul segment al tu1ului digesti@ El are o lungime de a(roBimati@ . " m si un cali1ru su(erior intestinului su1tire Ae o (arte el se continua cu intestinul su1tire, iar de cealalta (arte se desc8ide la eBterior (rin ori'iciul anal ;ntestinul gros este im(artit in mai multe segmente: cec, colon ascendent, colon trans@ers, colon descendent, sigmoid si rect, care se desc8ide, la eBterior, (rin anus Da ni@elul intestinului gros are loc trans'ormarea in materii 'ecale a reziduurilor rezultate din (rocesul de digesti@ din eta3ele su(erioare ale a(aratului digesti@ Hoate aceste organe im(reuna eu glandele aneBe ale tu1ului digesti@, au rol in digestia alimentelor Alandele aneBe ale tu1ului digesti@ sunt re(rezentate de: a Alandele sali<are% (arotide, su1linguale si su1mandi1ulare Secretia acestor glande are rol in trans'ormarea alimentelor in su1stante mai usor (relucrate de stomac 1 Pancreasul este situat in (artea stanga a ca@itatii a1dominale ina(oia stomacului Pancreasul secreta 8ormonul numit insulina c. Ficatul- asezat in drea(ta stomacului, este cea mat mare glanda din cor( [a(roBimati@ . - >gG Celulele 'icatului secreta 1ila Ficatul este cel mai im(ortant organ al a(aratului digesti@ si inde(lineste urmatoarele 'unctii: secretia 1iliara care 'aciliteaza a1sor1tia grasimilor, e(urarea sangelui de su1stante toBice, distrugerea glo1ulelor rosii im1atranite Principalele simptome ale 1olilor digesti<e%

. Jipersali<atia EsialoreeF. ;n aceasta situatie sali@a se re@arsa in a'ara ca@itatii 1ucale, in

cazul stomatitei sau a'ectiuni ale eso'agului Jiposali<atia este o cantitate mai mica de sali@a si (oate cauzata de des8idratarea sau intoBicatie cu 1eladona FmatragunaG
# )isfagia re(rezinta di'icultate in ing8itirea alimentelor si este cauzata de tumori, dis'unctii ale eso'agului * ,noreBia inseamna li(sa (o'tei de mincare Se intalneste in cancer gastric, cancer 8e(atic, gastrite si duodenite

Areturile si <arsaturile (ot sa a(ara (recoce in ulcerul gastric si du(a #5, ore du(a masa in ulcerul duodenal Greturile si @arsaturile (ot a(area cu continut alimentar in gastrite si in ulcer (ot a@ea un continut alimentar mai @ec8i Falimente ingerate cu #,5#$ ore inainteG Varsaturile (ot a@ea un continut 1ilios F'iereaG, (ot a@ea continut sanguin sau @arsatura cu sange 5 8ematemeza, (ot a(area in 1oli ulceroase com(licate cat si in cancerul gastric
,

- )urerea locali6ata in epigastru si (oate a(area imediat du(a masa sau noa(tea 5ulcer gastroduodenal Aurerea
mai (oate 'i localizata retrosternal intalnita in 1olile eso'agului Aurerea localizata in 8i(ocoldum dre(t 5 intalnita in colecistita F@ezica 1iliaraG 0 )urerea a1dominala este intalnita in rectocolita Poate sa iradieze in s(ate intalnita in ulcerul gastroduodenal " Regurgitatie 5 re(rezinta un re'luB alimentar din eso'ag in stomac in ca@itatea 1ucala $ Eructatia re(rezinta e@acuarea gazelor din stomac sau eso'ag si se intalneste la (ersoanele care mananca re(ede / Piro6is Farsura retrostenalaG inlocuieste durerea si se intalneste in 8i(eraciditate gastrica .! Meteorismul Facumularea gazelor in intestinG intalnita in colita, colecistita si ciroza 8e(atica .. )iareea si constipatia cauze in'ectioase, se (oate intalni in diaree urmata de consti(atia,

1oala numita cancer de colon Consti(atia este cauzata de re(ausul (relungit la (at Melena este o 8emoragie digesti@a su(erioara eBteriorizata (rin scaun cu sange este intalnit in ulcer 8emoragic, ciroza 8e(atica si @arice eso'agiene Rolul infirmieruluiEeiF in ingri8irea 1olna<ilor cu 1oli ale aparatului digesti<e% 5 administrarea dietei indi@idualizate; 5 urmareste ca (acientul sa manance iar alimentele sa le mestece 1ine;
5 urmareste 8idratarea orala a (acientilor; 5 (acientii care (rezinta @arsaturi @or 'i (ozitionati in decu1it lateral cu ca(ul intr5o (arte (entru a e@ita as(iratia in

caile res(iratorii F(neumonia de as(iratieG;


".

5 5 5

a3uta la e'ectuarea clismelor; e'ectueaza igiena indi@iduala a (acientilor; e'ectueaza curatenia si dezin'ectia la (atul (acientului

- R$L'L INFIRMIER'L'IEeiF IN INARIIIRE, 4$LN,GIL$R C' 4$LI ,LE ,P,R,('L'I

C,R)I$G,SC'L,R A(aratul cardio5circulator este 'ormat dintr5un organ central 5 inima 5 si un sistem inc8is de @ase, 'ormat din artere - capilare - <ene Inima este un organ musculos, ca@itar, de a(roBimati@ *!! g cu un @olum care a 'ost com(arat cu @olumul (umnului dre(t al unui adult Este alcatuit din doua 3umatati com(let se(arate, drea(ta si stanga, des(artite (rintr5un (erete @ertical Fiecare 3umatate este la randul ei im(artita de un (erete trans@ersal in cate doua camarute, care comunica intre ele Camarutele din (artea de sus se numesc atrii, iar cele din (artea de 3os se numesc @entriculi Ar1orele circulator este 'ormat din artere, ca(ilare si @ene ,rterele sunt @ase sang@ine (rin care circula sangele de la inima in intreg organismul Venele sunt @ase care aduc sangele la inima Cali1rul lor creste de la (eri'erie s(re inima Capilarele sunt @ase cu cali1ru mic, (rin care se 'ace sc8im1ul nutriti@ intre sange si celule Sangele circula intr5un singur sens: artere5ca(ilare5@ene
In structura ar1orelui circulator eBista% J circulatia mare J circulatia mica Circulatia mare trans(orta oBigen s(re

tesuturi si organe, aduce C9# de la tesuturi si organe s(re inima, a@and traseul: inima5artere5organe5@ene5inima Circulatia mica asigura trans(ortul sangelui neoBigenat de la cord s(re (lamani si a celui incarcat cu oBigen ina(oi la inima Semne si simptome patologice % 5 durerea care (oate 'i localizata (recordial si retrosternal, durerea este 'oarte intensa, este accentuata la e'ort, miscarile determina discon'ort si anBietate 5 dispneea (oate sa a(ara la e'ort sau in re(aos in s(ecial noa(tea, (oate 'i insotita de tuse si neliniste 5 palpitatii 5 (ot sur@eni izolat sau in accese determinate de stari emotionale, de a1uz de ca'ea sau tutun, determina anBietatea (acientului
5 paloare 5 ciano6a

:neori 1olna@ul (oate (rezenta: greturi, <arsaturi, astenie. Rolul infirmieruluiEeiF in ingri8irea 1olna<ilor cu 1oli ale aparatului cardio<ascular%
5 asigura re(ausul (acientului in (ozitia indicata de catre medic Fcele mai 'rec@ente sunt (ozitiile sezand sau
semisezandG; 5 toaleta zilnica a 1olna@ului nu tre1uie sa il im(lice sa 'aca e'ort si nici sa ii creeze @reun discon'ort; 5 sc8im1area len3eriei de (at si de cor( ori de cate ori este ne@oie Ftrans(ira desG; 5 asigura masa3ul mem1relor in'erioare in @ederea (re@enirii trom1ozelor si edemelor (recum si (ozitia ridicata a mem1relor; 5 a3uta 1olna@ul si ii su(ra@eg8eaza alimentarea care se 'ace numai la (at; 5 a3uta 1olna@ul la e'ectuarea necesitatilor 'iziologice

"#

R$L'L

INFIRMIER'L'IEeiF

IN

INARIIIRE,

4$LN,GIL$R

C'

4$LI

,LE

(EA'MEN(EL$R
(egumentul Pielea FtegumentulG

constituie in@elisul de (rotectie al cor(ului ce inde(lineste numeroase 'unctii ca: termoreglare, secretie, eBcretie, imunologice si de organ senziti@ Ea (oate (rezenta numeroase modi'icari (atologice Fca organG de care se ocu(a dermatologia dar si modi'icari (atologice in cadrul altor a'ectiuni
Modificarile de culoare% 5 paloarea : re(rezinta

coloratia desc8isa a tegumentelor si mucoaselor @izi1ile 'ata de un status anterior al 1olna@ului FeBem(le: in anemii, leucemii, cancere, soc, etcG; 5 roseata : eBagerarea nuantei rozate o1isnuite a tegumentului Fin stari 'e1rile, emoti@itate, 8i(erglo1ulie, intoBicatii cu monoBid de car1on, etilism cronic, etcG; 5 ciano6a : re(rezinta coloratia al1astru 5 @inetie a tegumentelor si mucoaselor Finsu'iciente cardiace, insu'iciente res(iratorii, neo(lasme, etcG; 5 icterul : re(rezinta coloratia gal1ena a tegumentelor si mucoaselor Fin 8e(atite, cancere, etcG
Ce sunt escarele de decu1it si cum le pre<eniti Escarele de decu1it sunt leziuni ale tegumentelor inter(use intre doua (lanuri dure+ os si (at Principiile tratamentului pre<enti<% N Sc>im1area de po6itie 5 se e@ita imo1ilizarea 5 se 'ace din doua in doua ore Fla ne@oie si mai desG 5 se controleaza as(ectul (ielii 5 se eBecuta masa3 in zonele de risc J ,sigurarea confortului si mentinerea

persoanei in cau6a intr-o stare de igiena

perfecta Se <a a<ea in <edere%


5 5
e@itarea cutelor len3eriei de (at, e@entual se @a renunta la len3eria de cor( s(alarea zilnica cu a(a si sa(un si ungerea regiunilor eB(use F(ielea unsa se macereaza mai greu decat (ielea uscataG 5 in caz de incontinenta urinara Fmedicul a(eleaza la sonde urinare Fole7G, cu (ungi colectoareG 5 scuturarea zilnica a (atului sau ori de cate ori este necesar J Folosirea materialelor complementare necesare pentru pre<enirea escarelor cum ar

fi%
5
alimentatia tre1uie sa 'ie 1ogata in (roteine (entru a 'a@oriza cicatrizarea si in @itamine, tinandu5se cont de @arsta si greutate 5 administrarea de lic8ide F8idratareG . -5# litri in #, ore J Fa<ori6area <asculari6atiei in 6onele comprimate% 5 (rin masa3 se 'a@orizeaza @ascularizatia (ro'unda si su(er'iciala 5 tot (rin masa3 se inde(arteaza celulele descuamate Fdes(rinse si in 'elul acesta se destu(a glandele se1aceeG; 5 tot (rin masa3 se re8idrateaza (ielea Fmasa3 cu unguente 8idratante sau cu a(a si sa(unG; 5 tot (rin masa3 se 'a@orizeaza starea de 1ine si con'ort, se inlatura durerea, anBietatea si energia 9. M,S'R,RE, (EMPER,('RII Valorile normale ale tem(eraturii cor(ului sunt situate intre *0grade C5*"grade C (emperatura este influentata de% 5 @arsta 5 tem(eratura de @arsta a treia scade *-,-grade C5*0,-grade C; 5 eBercitiu 'izic 5 eBercitiile 'izice (ot sa ridice tem(eratura cor(ului;

"*

5 mediu 5 umiditatea aerului, (rezenta curentului de aer; 5 in'luentele 8ormonale


5 la 'emei eBista @ariatii mari de tem(eratura a cor(ului in com(aratie cu 1ar1atii; 5 tem(eratura lic8idelor consumate 'ier1inti sau reci (roduc @ariatii usoare ale tem(eraturii Masurarea temperaturii se face prin mai multe metode% 5 orala FguraG 5 aBilara 5 rectala

Hem(eratura se masoara de # ori (e zi, dimineata si seara ;n 'unctie de situatie, se masoara din # in # ore Cresterea tem(eraturi (este @alorile normale se numeste 8i(ertermie Cand tem(eratura a3unge la @alori de (este ,.gradeC, situatia se numeIte 8i(er(ireBie ;ar cand tem(eratura cor(ului scade su1 *-gradeC se numeIte 8i(otermie Calea orala 5 se masoara tem(eratura oral cu a3utorul unui termometru s(ecial (entru gura Se interzice masurarea tem(eraturii orale la (acientii cu traumatisme la ni@elul gurii, la cei care au su'erit inter@entie c8irurgicale Fla guraG, la sugari si co(ii sau la cei cu 'risoane (emperatura rectala 5 Acest mod este contraindicat la (acientii care au o(eratii (e rect sau la cei cu a'ectiuni rectale, la cei cu a(arate gi(sate sau cu a'ectiuni ale coloanei Hem(eratura rectala este indicata la sugari si co(ii Se recomanda termometru indi@idual (ermometri6area aBilara 5 este cel mai sigur si mai comoda modalitate Hermometrele sunt (astrate in solutie dezin'ectanta FcloraminaG Hermometrele se tin in (ozitie @erticala, iar (e 'undul reci(ientului se (une un strat de @ata ;nainte de ai lua tem(eratura se recomanda s(alarea termometrului, iar aBila @a 'i stearsa de trans(iratie Hermometrul inainte de 'olosire @a 'i @eri'icat, ne uitam la coloana de mercur care tre1uie sa 'ie su1 *- grade C
0 M,S'RI PEN(R' ,SIA'R,RE, 'N'I ME)I' C$RESP'NH,($R PEN(R' PERS$,N, IN

G,RS(,
Persoana asistata, @arstnicul, tre1uie sa se simta si sa 'ie (rote3at contra tuturor agresiunilor interne sau eBterne, (entru mentinerea integritatii sale 'izice si (si8ice &olul ma3or al ;NF;&M;E&E; in acest sens este re(rezentat de

asigurarea securitatii 'izice si sociologice a 1atranului

Securitatea 'izica a 1atranului asistat, consta in: J (re@enirea accidentelor; J (re@enirea in'ectiilor; J (re@enirea agresiunilor determinate de: agentii 'izici Fmecanici, termiciG, c8imici Farsuri c8imice, intoBicatiiG, agresori umani, animale si autoagresiuni Fmutilari, suicidG Securitatea sociologica a (ersoanei asistate, consta in eBistenta si intretinerea unui mediu sanatos Acesta este re(rezentata de: J salu1ritatea mediului;calitatea si umiditatea aerului ;
",

tem(eratura am1ianta intre .$,* 5 #- grade C; 'ara (oluare 'onica, c8imica, micro1iana; mediu de siguranta Persoanele in @arsta au ne@oie de ingri3iri nu numai (entru asigurarea unui con'ort (si8ic, 'izic sau sociologic, ci si in sco(ul diminuarii unor sim(tome sau a @indecarii unor 1oli de care su'era Pentru a realiza acest lucru, tre1uie asigurate conditii necesare cresterii 'ortei de a(arare si regenerare a organismului (recum si scoaterea lui de su1 e@entualele in'luente noci@e ale mediului incon3urator Personalul de ingri3ire are o1ligatia de a res(ecta si a asigura odi8na 'izica si (si8ica a 1atranilor asistati, iar in @ederea ameliorii starii lor de sanatate sau a @indecarii anumitor a'ectiuni, este necesar ca acti@tatea de ingri3ire la domiciliu sa se des'asoare (e 1aza unor norme 'iBe, cu(rinse intr5un regulament de ordine interioara
J J J ;. PREGENIRE, ESC,REL$R )E )EC'4I( Escarele

- rani de presiune Ce sunt escarele Q Escarele de decu1it sunt rani ce a(ar atunci cand eBercita o (resiune constanta si+sau 'recare (e o zona restransa a cor(ului care deterioreaza (ielea in zona a'ectata Presiunea constanta a(licata asu(ra unei su(ra'ete a cor(ului reduce circulatia sanguina in zona res(ecti@a, celulele ince( sa moara si (ielea se deterioreaza Escarele (oarta i'erite denumiri: rani de (resiune, escare de decu1it, ulcere de decu1it, ulcere de (resiune

Cau6ele escarelor Escarele a(ar la (ersoanele imo1ilizate sau cu mo1ilitate scazuta care raman in aceeasi (ozitie (erioade de tim( indelungate, greutatea cor(ului induce o (resiune asu(ra di'eritelor (arti de tesut ;n mod normal o (resoana se misca constant, c8iar si in somn Persoanele ce nu se (ot de(lasa au tendinta de a su(une (resiunii generata de greutatea cor(ului asura acelorasi (uncte (e o (erioada indelungata de tim(

'rmatorii factori fa<ori6ea6a aparitia escarelor% 5 Persoanele imo1ilizate la (at sau in 'otoliu cu rotile (rezinta un risc ridicat de a 'ace escare 5 Pierderea in greutate 'a@orizeaza a(aritia escarelor datorita reducerii grosimii tesutului intre os si (iele 5 Pozitia OalunecatO in (at sau 'otoliu duce la O'or'ecareaO (ielii care se s(ri3ina cor(ul 5 Frecarea (ielii 5 Aieta saraca in minerale, @itamine

"-

5 5 5

Di(sa de lic8ide F des8idratareaG Pielea umeda datorita trans(iratiei, incontinentei <oli cronice, de eBem(lu dia1etul

Pre<enirea escarelor de decu1it Este mult mai sim(lu sa se (re@ina a(aritia escarelor decat tratarea acestora =onele cele mai eB(use a(aritiei escarelor sunt 'unctie de (ozitia culcat Primul semn al escarei de decu1it este inrosirea sau in@inetirea (ielii, (oate sa arate ca o @anataie =ona a'ectata este dureroasa la atingere, mai calda sau mai rece decat (ielea din 3ur, mai tare sau mai moale Aaca nu se ince(e tratamentul, tre(tat (ielea se deterioreaza (ana la a(aritia ranilor desc8ise Da sc8im1area (ozitiei ridicati (acientul de (e (at sau scaun ast'el incat (ielea acestuia sa nu se

'rece de asternut sau len3erie &educerea (resiunii (e di@ersele zone ale (ielii este cea mai 1una modalitate de (re@enire a escarelor Sc8im1area (ozitiei cor(ului a3uta Aaca (acientul este imo1ilizat este necesar ca (ozitia sa sa 'ie modi'icata la cel (utin odata la # ore Este im(ortant ca (ielea sa 'ie (astrata curata si uscata Den3eria de (at tre1uie 'ie neteda, (artile si'onate maresc (resiunea asu(ra (ielii Den3eria (acientului tre1uie sa 'ie mentinuta in stare uscata si curata, 'olositi le3erie din 1um1ac :n rol im(ortant in (re@entia escarelor il au saltelele si (ernele s(eciale, acestea au rolul de a reduce (resiunea (e o anumita zona a cor(ului Enumeram cate@a dintre ele: (neumatice cu (om(a de (resiune, cu s(uma (oliuretanica, cu gel, cu s(uma @ascoelestica cu + 'ara memorie, cu s(uma @ascoelastica si gel
Honele in care apar escarole =ona cea mai 'a@orizanta in a(aritia escarelor este zona 'eselor, soldurilor, mi3locului, in a(roB -!W din cazuri escarele a(ar in aceasta zona =ona gam1elor si calcaielor este o zona 'a@orizanta cu a(roB *-W din cazuri regiunile cu a(aritia 'rec@enta a escarelor Stadiilor escarelor de decu1it Escare decu1it 0 stadiul I Acest lucru (oate a(are du(a # ore de imo1ilitate si zonele de risc sunt regiunea sacrala, gam1e, calcaie, umeri Primele simtome 5 inrosirea (ielii sau in@inetirea, usoara durere (ratament ;n (rimul rand tre1uie redusa (resiunea (e zona res(ecti@a (rin sc8im1area (ozitiei (acientului si + sau (rin 'olosirea saltelelor sau (ernelor antiescare Aaca integritatea (ielii nu a 'ost a'ectata zona tre1uie 8idratata (entru a gra1i @indecarea

Aaca (ielea nu mai este intacta se (oate 'olosi o zi sau doua un antise(tic (entru a (re@eni declansarea unei in'ectii Portiunea de rana tre1uie aco(erita cu un (ansament steril cu mem1rana semi5(ermea1ila (entru a (astra rana curata 9 ast'el de rana 1ine ingri3ita in (rinci(iu se @indeca intr5o sa(tamana Escare de decu1it 0 stadiul II
9data cu descom(unerea stratului de (iele, (osi1ilitatea de a(aritie a unei in'ectii este mare &anile desc8ise lasate 'ara su(ra@eg8ere de@in gazde ideala (entru 1acterii Aeose1it de (uternice sunt in'ectiile (ro@ocate cu in'estarea

1acteriilor din urina sau 'ecale, situatie ce a(are o1isnuit in ranile sacrale Hesutul se ingal1eneste si dez@olta un crater ce agra@eaza rana &ana tre1uie su(ra@eg8eata si tratata imediat
(ratament &anile in eta(a a #5a sunt relati@ curate ;n 'aza inci(ienta (rinci(alul o1iecti@ este de a (astra rana curata si (rote3ata Au(a curatarea ranii aceasta se (rote3eaza cu un (ansament steril Pe masura ce in'ectia se agra@eaza ranile ince( sa miroasa ;n aceasta stadiu se 'olosesc di'erite unguente anti1acteriene Fantise(ticeG si (ansamente, care maresc actiunea ca(ilara, gra1ind @indecarea Pansamentele acestea tre1uie inlocuite cand se constata umezirea lor &ana tre1uie curatata si monitorizata cel (utin odata (e zi Hre1uie utilizata o saltea sau o (erna antiescare care sa reduca (resiunea (e zona a'ectata Escare de decu1it 0 stadiul III

"0

&anile din aceasta categorie sunt mult mai gra@e, tesutul su1cutanat s5a erodat mult &ana (rezinta tesut mort, gal1en si tesut necrozat F culoare neagra, intaritG Acest ti( de rana este gra@a, este o rana greu de curatat si de tratat Aceste rani (ot trece ra(id in ulceratii de gradul ;V si ca atare tre1uie tratate ra(id si agresi@ (ratament Hre1uie resta1ilit circuitul sanguin in zona a'ectata in tim( ce rana tre1uie curatata si (astrata curata &ana tre1uie curatata de tesutul mort, eliminarea tendintei de umezire Se trateaza cu antise(tice, se (anseaza Hoaletarea se @a 'ace cel (utin odata (e zi Aaca (ansamentul se umezeste tre1uie sc8im1at Hratamentul se e'ectueaza de cadrele medicale su1 indrumarea medicului curant Se 'oloseste o saltea sau o (erna antiescare (entru a reduce (resiunea in zina a'ectata Escare de decu1it 0 stadiul I( ;n acest stadiu ranile sunt deose1it de (ericuloase, rana (oate 'i (ana la os, cartilagiile 'iind eB(use &anile sunt 'oarte (ro'unde, su(ureaza, sunt (line de tesut mort, gal1en, necrozat EBista (ericolul unei in'ectii deose1it de gra@e (rin ras(andirea in sange Fse(ticemieG Este (osi1il decesul datorita in'ectiei (ratamentul Hratamentul este com(leB, se des'asoara in unitati s(italicesti

IN(R$)'CERE, ('4'L'I )E A,HE )efinitie-Hu1ul de gaze este un tu1 de cauciuc semirigid,de *!5*- cm lungime si $5.# mmdiametru,cu marginile eBtremitatilor rotun3ite Scop:5eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism a1dominal F im(osi1ilitateade a elimina gazele in mod s(ontanG Pregatirea materialelor
/ 5de (rotectie:musama,aleza,in@elitoare,(ara@an 5sterile:tu1ul de gaze,su1stanta lu1re'iantaF@aselina 1oricataG

Pregatirea 1olna<ului -psi>ica5se anunta 1olna@ul si se eB(lica te8nica -fi6ica 5se izoleaza (atul cu (ara@an5se (rote3eaza cu musamaua si aleza5se dez1raca 1olna@ul si se aseaza in (ozitie ginecologica EBecutia
5in'irmiera se s(ala (e maini si se dezin'ecteaza 5unge tu1ul cu @aselina 1oricata5de(arteaza 'esele 1olna@ului cu mana stanga,iar cu mana drea(ta introduce tu1ul de gaze (rin anus in rect si de aici in colon,(rin miscari de Nrasucire si inainteO(ana la o adancime de

.-5#! cm5aco(era 1olna@ul cu in@elitoare5mentine tu1ul maBimum # ore 5se inde(arteaza du(a dega3are5la ne@oie se re(une du(a .5# oreFdu(a ce se resta1ileste circulatia la ni@elul mucoaseiG
Ingri8irea ulterioara a 1olna<ului 5se e'ectueaza toaleta regiunii anale5se aseaza 1olna@ul comod,se in@eleste5se aeriseste salonul

Reorgani6are
5instrumentele 'olosite se curata, se dezin'ecteaza,se (regatesc (entru sterilizare .! CLISM, EG,C',($,RE )EFINI(IE % Clisma este o 'orma s(eciala

a tu1a3ului,(rin care se introduc di'erite lic8ide in

intestinul grosF(rin anus,in rect si colonG


SC$P5e@acuator: e@acuarea continutului intestinului gros,(regatirea 1olna@ului (entru inter@entie c8irurgicala
PREA,(IRE, M,(ERI,LEL$R%

5de

protectie:(ara@an,musama si aleza,in@elitoare5sterile:canula rectala,casoleta cu com(rese5nesterile:stati@ (entru irigator,irigatorul si tu1ul de cauciuc de .,-5# m si diametru de .! mm,ta@ita renala,1azinet,a(a calda la *0 TC5*" TCF-!!5.!!! ml (entru adultiGulei de ricin, , linguri +litru de a(a
PREA,(IRE, 4$LN,G'L'I%

""

5se izoleaza (atul cu (ara@anul si se (rote3eaza cu musama si aleza5se aseaza 1olna@ul in (ozitie genu (ectorala,se aseaza 1azinetul su1 regiunea sacrala si se in@eleste (acientul cu in@elitoare EKEC'(I,% 5se 'iBeaza canula la tu1ul irigatorului si se inc8ide ro1inetul; 5se @eri'ica tem(eratura a(ei; 5se um(le irigatorul;5 5se e@acueaza aerul si (rima coloana de a(a; 5se 'iBeaza irigatorul (e stati@; 5in'irmiera se s(ala (e maini si se dezin'ecteaza; 5inde(arteaza 'esele (acientului cu mana stanga; 5introduce canula (rin anus in rect (er(endicular (e su(ra'ata su1iacenta, cu @ar'ul indre(tat inainte in directia @ezicii urinare; 5du(a ce @ar'ul a trecut de s'incter se ridica eBtremitatea eBterna si se indrea(ta @ar'ul in aBa am(ulei rectale,se introduce canula .!5.# cm; 5se desc8ide ro1inetul se ridica irigatorul la -! cm deasu(ra (atului 1olna@ului; 51olna@ul este rugat sa relaBeze musculatura a1dominala,sa retina solutia.!5.- minute; 5se inc8ide ro1inetul inainte ca irigatorul sa se goleasca; 5se inde(arteaza canula si se aseaza in ta@ita renala; 51olna@ul este adus a(oi in decu1it lateral stang (entru a usura (atrunderea a(ei la o adancime mai mare INARIIIRE, 'L(ERI$,R, , 4$LN,G'L'I% 5se e'ectueaza toaleta regiunii anale (e un 1azinet curat; 5se inde(arteaza materialele de (rotectie; 5se aseaza (acientul comod,se in@eleste; 5se aeriseste salonul
!!.4I4LI$AR,FIE

. #

Cartea ;n'irmierei 5 Sora Dungu Nicolae 5 Editura A'ir an ./// He8nica ingri3irii 1olna@ului, editia a "5a de Carol Mozes

C'RS NR.;

(R,NSP$R(,RE, R'F,RIEI
C'PRINS

. #

AEF;N;HE, C9DECHA&EA DA S:&SA S; AM<ADA&EA DEN)E&;E;,

"$

* , 0
"

H&ANSP9&H:D S; AEP9=;HA&EA DEN)E&;E; M:&AA&E, S9&HA&EA DEN)E&;E;, AEP9=;HA&EA S; H&ANSP9&H:D DEN)E&;E; C:&AHE, C;&C:;H:D DEN)E&;E;,

<;<D;9G&AF;E

!. )EFINI(II Semnificatia unor termeni Wser<iciile de spalatorieW re(rezinta

ansam1lul acti@itatilor des'asurate in sco(ul gestionarii si (relucrarii len3eriei de s(ital, ince(and cu momentul colectarii len3eriei murdare din sectiile unitatii medicale si (ana in momentul (redarii (rodusului 'init ina(oi (e sectie WspalatoriaW re(rezinta unitatea 'unctionala in care se des'asoara 'luBul te8nologic de (relucrare (entru o1tinerea len3eriei5(rodus 5 'init Wlen8eria de spitalW re(rezinta totalitatea articolelor teBtile 'olosite in unitati medicale si include: cearcea'uri, 'ete de (erna, uni'orme ale (ersonalului medical, (rosoa(e, (i3amale, articole de im1racaminte (entru (acienti, etc Wlen8eria murdaraW re(rezinta totalitatea articolelor de len3erie si include atat len3eria murdara ne(atata cat si len3eria contaminata Wlen8eria curataW re(rezinta len3eria care a trecut (rin toate eta(ele (rocesului de s(alare, uscare, calcare si care nu (rezinta urme de murdarie, (ete @izi1ile si a su(ortat un (roces de dezin'ectie termica sau c8imica Wlen8eria murdara nepatataW este len3eria murdara care (ro@ine de la (acienti internati Wlen8eria murdara patataW este len3eria care a @enit in contact cu sangele si+sau alte 'luide 1iologice Wlen8eria-produs finitW este len3eria care a (arcurs toate eta(ele 'luBului te8nologic si se a'la de(ozitatain s(atiul desemnat din zona curata a s(a;atoriei Wde6infectia len8erieiW este (rocesul de distrugere a 'ormelor @egetati@e ale microorganismelor, a @irusurilor si a 'ungilor, cu eBce(tia s(orilor 1acterieni, ast'el incat len3eria dezin'ectata sa (oata 'i 'olosita 'ara riscuri (entru (ersonal si (acienti
#. C$LEC(,RE, L, S'RS, SI ,M4,L,RE, LENIERIEI Colectarea si am1alarea la sursa a len3eriei de s(ital se 'ac res(ectand Precautiunile :ni@ersale Den3eria murdara se colecteaza si am1aleaza la locul de (roducere, in asa 'el incat sa 'ie cat mai (utin mani(ulata si scuturata, in sco(ul (re@enirii contaminarii aerului, a (ersonalului si a (acientilor Se interzice sortarea la locul de (roducere a len3eriei (e ti(uri de articole &u'ele murdare nu tre1uie atinse din momentul in care se ridica de la (atul 1olna@ului (ana la masina de s(alat &u'ele @or 'i trans(ortate in saci care se des'ac singuri eli1erand ast'el ru'ele in masina de s(alat Nu se (ermite scoaterea len3eriei din am1ala3ul de trans(ort (ana in momentul (redarii la s(alatorie Personalul care eBecuta colectarea si am1alarea len3erie @a tre1ui sa @eri'ice ca in articolele de len3erie sa nu ramana o1iecte taietoare5inte(atoare sau deseuri de acest ti(

Personalul care colecteaza si am1aleaza len3eria @a (urta ec8i(ament de (rotectie cores(unzator, inclusi@ manusi, con'orm (re@ederilor normati@elor in @igoare (ri@ind (rotectia muncii Au(a inde(artarea ec8i(amentului de (rotectie (ersonalul se @a s(ala (e maini ,m1alarea len8eriei murdare se 'ace, in 'unctie de gradul de risc in: 5 am1ala3 du1lu (entru len3eria contaminata; 5 am1ala3 sim(lu (entru len3eria necontaminata ,m1ala8ul simplu pentru len8eria murdara nepatata este re(rezentat de sacul din material teBtil sau (oliester am(lasat (e (ortsac sau de containerul de (lastic cu roti Am1ala3ul se s(ala si se
"/

dezin'ecteaza in s(alatorie: sacul de material teBtil este su(us (rocesului de s(alare si de dezin'ectie termica sau c8imica in utila3ele eBistente, iar containerul de (lastic se s(ala cu a(a calda si detergent si a(oi se dezin'ecteaza cu un (rodus adec@at Aaca len3eria murdara este umeda, ea se introduce mai intai intr5un sac im(ermea1il si a(oi se (une in am1ala3ul descris mai sus ,m1ala8ul du1lu pentru len8eria murdara patata este re(rezentat de sacul interior im(ermea1il, din (olietilena, iar am1ala3ul eBterior este sacul din material teBtil sau containerul de (lastic cu roti Sacul de (olietilena care a @enit in contact cu len3eria murdara (atata nu se re'oloseste, ci se arunca intr5un sac gal1en (entru deseuri in'ectioase, unnand 'iliera de inde(artare con'orm reglementarilor in @igoare Am1ala3ul eBterior se su(une in s(alatorie acelorasi tratamente descrise la (un Sacul interior im(ermea1il nu se desc8idedecat in momentul introducerii len3eriei contaminate in masina de s(alat
Pentru identificarea rapida a categoriilorde len8erie codul de culori folosit este% 5 al1 (entru am1ala3ul eBterior al len3eriei necontaminateFsac sau container al1G; 5 gal1en5(ortocaliu (entru am1ala3ul eBterior al len3eriei contaminate; se (oate a(lica e@entual si (ictograma O(ericol 1iologicO Fsac sau container gal1en5(ortocaliuG ". (R,NSP$R('L SI )EP$HI(,RE, LENIERIEI M'R),RE

Den3eria murdara am1alata este trans(ortata la s(alatorie cu a3utorul unor carucioare s(eciale (entru saci sau in containere de (lastic cu roti Caruciorul (entru saci (oate 'i utilizat (entru trans(ortul len3eriei curate numai du(a ce a 'ost s(alat cu a(a calda cu detergent si dezin'ectat ;n cazul in care s(italul are to1ogan (entru e@acuarea len3eriei, aceasta (oate 'i aruncata numai du(a am1alare Ho1oganul tre1uie curatat si (astrat in 1une conditii Den3eria murdara (atata nu se e@acueaza (rin to1ogan Ae(ozitarea len3eriei murdare am1alate se 'ace (e sectie intr5un s(atiu in care (acientii si @izitatorii nu au acces Se limiteaza tim(ul de de(ozitare a len3eriei am1alate in (unga de (olietilena la maBimum #, de ore
, S$R(,RE, LENIERIEI

Nu se admite sortarea len3eriei contaminate Sortarea len3eriei necontaminate se 'ace daca aceasta o(eratiune este ceruta de instructiunile de 'olosire ale utila3ului de s(alare Sortarea len3eriei se 'ace in zona murdara din s(alatorie Den3eria 'olosita se sorteaza (e di'erite ti(uri de artico'e (e 1anda sau masa de sortareFde eBem(lu: 'ete de (erna, cearcea'uri, (i3amale, camasi de noa(te, uni'orme, etcG Aaca, in (o'ida (recautiunilor luate la colectarea si am1alarea (e sectii o1iecte taietoare inte(atoare sau deseuri de acest ti( se a'la inca in len3eria sosita la sortare aceste o1iecte se inde(arteaza intr5un reci(ient cu (ereti rigizi (entru deseuri inte(atoare5taietoare Da s'arsitul 'iecarei ture de lucru masa sau 1anda de sortare se s(ala si se dezin'ecteaza Personalul care lucreaza in zona murdara tre1uie sa (oarte 8alate sau uni'orme de alta culoare 'ata de uni'ormele 'olosite in zona curata (entru a se reduce riscul de contaminare Personalul care sorteaza len3eria tre1uie sa (oarte ec8i(amentul de (rotectie Fsorturi, manusi rezistente la actiuni mecanice, oc8elari de (rotectie masti, cizme de cauciucG
- )EP$HI(,RE, SI (R,NSP$R('L LENIERIEI C'R,(E
Den3eria curata se de(oziteaza in s(alatorie, intr5un s(atiu s(ecial amena3at ;n zona curata se(arat de zona murdara S(atiul de de(ozitare se doteaza cu ra'turi etic8etate si numerotate (e care este (usa len3eria curata

$!

Den3eria curata se am1aleaza (entru trans(ortul in sai noi Pentru trans(ortul len3eriei se 'olosesc carucioare curate Ae(ozitarea len3eriei curate (e sectii se 'ace in s(atii s(ecial destinate si amena3ate,'erite de (ra' umezeala si @ectori Aceste s(atii se su(un curateniei de rutina Da mani(ularea len3eriei curate, (ersonalul @a res(ecta codurile de (rocedura (ri@ind igiena (ersonala si @a (urta ec8i(amentul de (rotectie adec@at 9.

CIRC'I('L LENIERIEI

Materialele teBtile i mai ales len3eria (ot constitui un 'actor im(ortant in ras(andirea in'ectiilor intras(italiceIti atunci cand sunt in catitati insu'iciente, cand nu sunt sc8im1ate la tim( sau cand nu li se asigura un circuit cores(unzator Pentru a e@ita riscurile de ras(andire a germenilor (atogeni (rin teBtile,

masurile se @or concentra (e: J colectarea len3eriei murdare, J trans(ortul len3eriei murdare, J dezin'ectia Ii s(alarea cores(unzatoare, J trans(ortul, J de(ozitarea corecta a len3eriei curate, J i e@itarea contaminarii
Da ni@elul sectiei len3eria murdara se sc8im1a sa(tamanal sau ori de cate ori este ne@oie Ii niciodata mai tarziu de " zile de la internare sau sc8im1area anterioara Se colecteaza la locul de (roducere a len3eriei murdare F in salonG in saci curati, s(ecial destinati Den3eria cu un grad eBcesi@ de umiditate se colecteaza in saci de material (lasic sau im(ermea1ilizati Ae(ozitarea tem(orara la ni@elul sectiei se 'ace (entru un tim( cat mai scurt in s(atii s(ecial destinate len3eriei murdare, de unde se trans(orta (e un circuit sta1ilit (ana la s(alatorie cu a3utorul carucioarelor sau a to1oganelor Circuitul len3eriei murdare nu are @oie sa se intersecteze cu circuitul len3eriei curate Personalul care asigura tras(ortul len3eriei murdare @5a (urta alte 8alate (entru aceasta acti@itate 'ata de cele (e care la utilizeaza (e sectie Au(a (redarea len3eriei murdare (ersonalul @5a dezin'ecta caruciorul utilizat (entru trans(ort, ii @a sc8im1a ec8i(amentul i ii @5a s(ala i dezin'ecta mainile Den3eria contaminata cat i len3eria (ro@enita de la (acientii contagio i @a 'i se(arat colectata i tras(ortata la s(alatorie, unde @a 'i su(usa dezin'ectiei c8imice inainte de s(alare S(alatoriile sectiilor sau unitatilor de 1oli transmisi1ile @or 'i com(let se(arate 'ata de s(alatoriile celorlalte sectii sau unitati sanitare Aezin'ectia c8imica a acesei len3erii se 'ace 'ie (rin su1mer3are in solutia de dezin'ectant F se @or 'olosi , litri de solutie la . \g de len3erieG 'ie (rin 'olosirea unor maIini de s(alat automate cu (rogram de dezin'ectie inclus F aceasta necesitand (arcurgerea celor # (ai: (redezin'ectie initiala i dezin'ectie 'inalaG S(alatoriile se organizeaza (e doua com(artimente: curat, murdar izolate intre ele, 'ara incruci area i

contactul len3eriei curate cu cea murdara Hras(ortul len3eriei curate in sectii se 'ace in saci curati, altii decat cei cu care se trans(orta len3eria murdara Pentru materialele teBtile utilizate in s(ital: saltele, (erne, (aturi care nu intra in 'luBul ru'ariei, deci nu se (relucreaza termic ceea ce duce la acumularea i la creterea incarcaturii micro1iene, dezin'ectia se 'ace (rin (ul@erizare sau @a(orizare in camere s(eciale, s(atii etaneizate sau saloane odata cu dezin'ectia terminala a(licata in aceste s(atii
:. 4I4LI$AR,FIE . 9&A;N N& .!#-+ " .# #!!! (entru a(ro1area Normelor (ri@ind ser@ic iile

de s(alatorie (entru unitatile sanitare

$.

C'RS NR.= (R,NSP$R('L PERS$,NEL$R INARIII(E


C'PRINS:

. # * , 0 "
!.

H&ANSP9&H:D PAC;ENH;D9& ;N SP;HAD, H&ANSP9&H:D ; ;NS9H;&EA PAC;ENH;D9&, H&ANSP9&H:D C: (,RA,, H&ANSP9&H:D C: F9H9D;:L

R'L,N(,

H&ANSP9&H:D C: PAH:D &:DANH, H&ANSP9&H:D C: ASCENS9&:D, <;<D;9G&AF;E.

(R,NSP$R('L P,CIEN(IL$R IN SPI(,L

Printr5un trans(ort e'ectuat in conditii 1une, cu mult mena3ament Ii atentie 'ata de (acient, tinand cont de a'ectiunea de care su'era acesta, se e@ita agra@area durerilor Ii a(aritia altor com(licatii, cum ar 'i: inrautatirea

$#

starii, (roducerea unui Ioc traumatic, trans'ormarea unei 'racturi inc8ise intr5una desc8isa, (ro@ocarea de 8emoragii etc <olna@ul (oate 'i trans(ortat in urmatoarele im(re3urari: P internarea lui in s(ital de la domiciliu, de la locul de munca, de la locul accidentului; P trans'erarea lui la o alta sectie sau la o alta institutie sanitara ; P trimiterea 1olna@ilor (entru eBaminari de s(ecialitate in cadrul sectiei sau la alte sectii; P trans(ortul in sala de o(eratie sau de tratament Ii ina(oierea lui in salon; P mutarea 1olna@ului dintr5un salon in altul; P eli1erarea (e o (erioada scurta de tim( sau de'initi@a din s(ital a unor 1olna@i cronici sau cu im1olna@iri de lunga durata, al caror tratament se 'ace (rin intermitenta Ii care nu sunt in stare sa se de(laseze singuri Hrans(ortul 1olna@ului la s(ital se a'la in com(etenta ser@iciului de sal@are; la 'el Ii trans(ortul 1olna@ului dintr5o institutie s(italiceasca, intr5alta, insa de 'iecare data 1olna@ul tre1uie sa 'ie insotit de un cadru de s(ecialitate P de o1icei de o asistenta,in'irmiera care deci cunoaIte (rinci(iile 'undamentale ale trans(ortului, (recum i (ro1lemele (e care acesta le ridica Hrans(ortul 1olna@ilor in cadrul s(italului este eBecutat de cele mai multe ori de 1rancardieri, insa munca lor este diri3ata de asistente, care insotesc totdeauna 1olna@ul in cazuri de urgente Hrans(ortarea 1olna@ilor nu este o conditie o1ligatorie a s(italizarii :n numar 'oarte mare de 1olna@i (ot sa se de(laseze singuri 9 alta categorie de 1olna@i, dei se (ot de(lasa singuri, din cauza nesigurantei la mers nu au cura3ul de a (orni i deci nu (ot 'i lasati neinsotiti Pe aceti 1olna@i in cadrul de(lasarilor in incinta s(italului, in sectie sau intre sectii , este su'icient daca asistentii sau in'irmierii @or tine de 1rat, (entru a com1ate 'rica i a le reda siguranta la mers Vor 'i trans(ortati in orice caz urmatoarele categorii de 1olna@i: P 1olna@ii incontienti si somnolenti; P 1olna@ii accidentati, in stare de oc, cu leziuni gra@e si cei cu leziuni uIoare la mem1rele in'erioare; P 1olna@ii in stare gra@a, astenici, adinamici; P 1olna@ii cu insu'icienta cardio5(ulmonara gra@a, la care miIcarea este contraindicata; P 1olna@ii 'e1rili, e(uizati; P 1olna@ii scoi din sala de o(eratie sau de natere; P 1olna@ii cu tul1urari ner@oase i de ec8ili1ru; P unele categorii de 1olna@i (si8ici; P cei su'erinzi de a'ectiuni ale mem1relor in'erioare care im(iedica utilizarea lor (entru de(lasare Hrans(ortul 1olna@ului, in 'unctie de gra@itatea a'ectiunii de care su'era, de distanta i sco(ul trans(ortului se (oate e'ectua cu 1rancarda, cu scaun sau 'otoliu rulant, cu carucioare, cu (at (re@azut cu roti, (recum i cu @e8icule: autosal@ari, a@ioane sanitare Hrans(ortul e'ectuat in conditii 1une e@ita agra@area durerilor i a ocului traumatic, contri1uind la (rotectia leziunilor i la mentinerea unei stari generale multumitoare :n trans(ort necores(unzator, (e langa 'a(tul ca eBtenueaza 1olna@ul Ii intensi'ica 'enomenele su1iecti@e, (oate agra@a starea 1olna@ului sau leziunile eBistente, (oate trans'orma o 'ractura inc8isa intr5una desc8isa, (oate (ro@oca 8emoragii, @arsaturi etc Ain acest moti@, inde(edent de sco(ul sau mi3locul cu care se eBecuta trans(ortul, tre1uie sa se tina seama de urmatoarele : P <olna@ii @or 'i (regatiti din tim( (entru trans(ort Asistenta sau in'irmiera le @a eB(lica necesitatea de(lasarii, insistand asu(ra im(ortantei acesteia in @ederea insanato irii lor Va comunica mi3locul de trans(ort, aratandu5le ca acesta nu le @a (roduce nici o durere sau o1oseala in (lus, 'iindu5le asigurate toate conditiile de con'ort P <olna@ii @or 'i im1racati in mod cores(unzator anotim(ului, duratei de(lasarii i mi3locului de trans(ort, (entru ca sa nu raceasca (e drum ;n @ederea acestui sco(, in tim(ul incarcarii i descarcarii 1olna@ului de (e 1rancarda, 'erestrele salonului @or 'i inc8ise E'ectuarea trans(ortului in (erioada curatirii sau aerisirii saloanelor nu este (ermisa P &idicarea 1olna@ului i aezarea lui (e 1rancarda sau in (at se @or 'ace cu 'oarte mare (recautie 'erindu5. de dureri, traumatisme i o1oseala, in @ederea acestui sco( tre1uie asigurat numarul necesar de (ersoane P ;n tim(ul trans(ortului tre1uie asigurat 1olna@ului maBimum con'ort (osi1il Ain acest moti@, targa, 'otoliul sau locul 1olna@ului cu @e8iculele de trans(ort tre1uie 1ine ca(tuite cu (aturi, (erne Se @a a@ea gri3a ca (ozitia 1olna@ului sa 'ie cea mai comoda, (artile dureroase sa 'ie mena3ate, sustinute, iar 1anda3ele i (ansamentele sa 'ie 1ine 'iBate

$*

P <olna@ul @a 'i aIezat cu (ri@irea indre(tata in directia mersului cu eBce(tia urcarii scarilor, cand directia
tre1uie sa 'ie in@ersa, a nu lasa 1olna@ul cu ca(ul in 3os El nu tre1uie eB(us la scuturari sau zguduiri P Mi3loacele de trans(ort @or 'i totdeauna dezin'ectate du(a trans(ortul 1olna@ilor

in'ectioIi AceIti 1olna@i @or 'i trans(ortati singuri intr5un auto@e8icul, (entru a im(iedica transmiterea 1olii lor P <olna@ul trans(ortat la alte ser@icii, sectii sau institutii @or 'i insotiti de documentatia Itiinti'ica Ii administrati@a cores(unzatoare Fco(ia 'oii de o1ser@atie, rezultatele eBaminarilor de la1orator, 1iletul de trimitere etc G
#.

(R,NSP$R('L SI INS$(IRE, P,CIEN(IL$R Mi8loace de transport ;n 'unctie de gra@itatea a'ectiunii, de sco(ul trans(ortului, de distanta, trans(ortul se 'ace
1rancarda F targaG carucior 'otoliu si (at rulant

cu:
5 5 5

5 5

cu mi3loace im(ro@izate in caz de urgenta cu @e8icule s(eciale: autosal@ari, a@ioane sanitare

". (R,NSP$R('L C' (,RA,

Pregatirea targii
- targa se aco(era cu o (atura si cu un cearsa'; la ne@oie, se aco(era cu musama si aleza; (erna su1tire

,se6area pacientului pe targa 5 (acientul @a 'i asezat cu (ri@irea in directia mersului F tre1uie sa @ada unde mergeG 5 la urcatul scarilor, 1rancardierul din urma @a ridica (ana la ni@elul orizontal; daca (anta este (rea accentuata, se (oate duce (acientul, la urcus , cu ca(ul inainte o de asemenea daca (acientul tre1uie su(ra@eg8eat tot tim(ul , este mai 1ine ca acesta sa 'ie dus cu ca(ul inainte, (entru ca, stand 'ata in 'ata cu 1rancardierul, sa (oata 'i su(ra@eg8eat 5 in (rinci(iu, (acientul @a 'i (rins cu atentie si trans(ortat con'orm indicatiilor EBecutia 5 targa este tinuta de cele doua eBtremitati de catre doi 1rancardieri, doar de cate un singur maner ast'el incat targa sa atarne de5a lungul marginii (atului
5 asezarea (acientului (e targa necesita trei (ersoane: acestea se @or aseza de5a lungul (atului de (artea targii atarnate 5 isi introduce mainile, cu (alma si degetele intinse, su1 (acient 5 (rima: sustine ca(ul si toracele, s(ri3inind cea'a (acientului (e ante1rat 5 a doua : s(ri3ina (acientul in regiunea lom1ara si su1 sezut 5 a treia: sustine mem1rele in'erioare

5 Prima (ersoana comanda miscarile: 5 ridica deodata (acientul 5 du(a ce acesta a 'ost ridicat, 'ace un (as ina(oi
5 1rancardierii ridica si cealalta margine a targii, aducand5o in (ozitie orizontala su1 (acient

$,

5 se aseaza (acientul (e targa, se aco(era 5 Aescarcarea se 'ace du(a aceasi metoda, dar cu miscarile in@erse Po6itia pacientului pe targa in functie de afectiune
In decu1it dorsal% (acientii cu traumatisme a1dominale, cu genunc8i 'lectati accidentatii constientii, sus(ectii de 'ractura a coloanei @erte1rale sau a 1azinului; se asigura su(ra'ata rigida leziuni ale meme1relor in'erioare: su1 mem1rul lezat, se aseaza o (erna leziuni ale mem1relor su(erioare: mem1rul su(erior lezat se aseaza (este toracele (acientului; e@entual se 'iBeaza cu o esar'a 5 accidentatii in stare de soc cu 8emaragie: cu mem1rele in'erioare ridicate In po6itie se6and% 5 (acientii cu traumatisme craniene, constienti si 'ara semne de soc: mentinuti cu a3utorul (ernelor 5 leziuni ale gatului: ca(ul @a 'i 'lectat, ast'el incat regiunea mentoniana sa atinga toracele In po6itie semise6and% 5 accidentatii toraco5(ulmonar 5 (acientii cu insu'icienta cardiores(iratorie 5 accidentatii cu leziuni a1dominale F (ozitia Fo4lerG, cu genunc8ii 'lectati ;n decu1it lateral: 5 (acientii in stare de coma,inconstienti In decu1it <entral% 5 (acientii cu leziuni ale 'etei F cranio'acialeG: su1 'runtea lor se aseaza un sul im(ro@izat din cearsa'uri, sau ante1ratul 'lectat al traumatizatului 5 cu leziuni ale s(atelui sau regiunii 'esiere In decu1it semi<entral% 5 (acientii inconstienti, iar in caz de tul1urari de deglutitie sau 8i(ersecretie sali@ara, in (ozitia Hrendelem1urg, (entru a (re@enii acumularea si as(irarea secretiilor ;n (ozitie Hrendelem1urg, cu inclinarea maBima de .!5.- grade 5 accidentatii in stare de soc 5 in cola(s (eri'eric, (entru a asigura un a(ort mai mare de sange in organele @itale

5 5 5 5

(R,NSP$R('L C' F$($LI'L R'L,N( , (R,NSP$R('L C' P,('L R'L,N( , (R,NSP$R('L C' ,SCENS$R'L 7.(R,NSP$R('L C' F$($LI'L R'L,N( <olna@ii sla1iti, con@alescenti sau cu a'ectiuni ale mem1relor in'erioare sunt trans(ortati cu 'otoliul rulant, la ser@iciile de diagnostic Ii tratament Etape de eBecutie%

. Pregatirea materialelor % $-

5 Se (regatesc 'otoliul cu (atura, ceara', muama i aleza # Pregatirea 1olna<ului % 5 Se anunta 1olna@ul 5 Se im1raca 1olna@ul, (este (i3ama, cu 8alatul de molton, cu osete i (a(uci
". Efectuarea te>nicii : 5 <olna@ul este a3utat

sa se aeze in 'otoliul rulant, in cazul in care acesta nu se (oate ridica in (icioare Aaca 1olna@ul nu se (oate ridica din (at, mutarea lui in 'otoliu se @a 'ace de doua (ersoane
Infirmiera 5 aduce 1olna@ul in (ozitia ezand s(ri3ina 5 im1raca 1olna@ul cu 8alatul i cu osete 5 il a3uta sa se intoarca cu s(atele la marginea (atului Ii s(ri3ina 1olna@ul 5 im(inge 'otoliul la marginea (atului, in dre(tul s(atelui 1olna@ului

5 Cele doua (ersoane 'iBeaza rotile cu (icioarele lor 5 Fiecare a(uca 1olna@ul cu o mana su1 aBila, iar cu cealalta din regiunea (o(litee ridica,

aIezandu5l in 'otoliu 5 retrage 'otoliul 5 sustine mem1rele in'erioare ale 1olna@ului, ii (une (a(ucii aIaza (icioarele (e su(ortul 'otoliului Mem1rele in'erioare @or 'i aco(erite cu cearIa' Ii (atura 5 Fotoliul este im(ins din s(atele 1olna@ului, in tim(ul trans(ortului 'iind aIezat cu 'ata in directia mersului Ii su(ra@eg8eat de in'irmiera (R,NSP$R('L C' P,('L R'L,N( Aaca 1olna@ul este in stare gra@a sau nu (oate 'i mo1ilizat, este trans(ortat cu (atul rulant (entru: eB(lorari 'unctionale, eBaminari radiologice, mutari dintr5un salon in altul, cura de aer (e terase Paturile sunt (re@azute cu roti sau (ot 'i racordate la un dis(oziti@ cu roti, orice (at (oate de@eni ast'el NrulantO Acest sistem de trans(ort reduce la 3umatate numarul trans1ordarilor, 1olna@ul 'iind ast'el mena3at 9. (R,NSP$R('L C' ,SCENS$R'L Hrans(ortul 1olna@ilor cu targa, caruciorul, 'otoliul sau (atul rulant, intre di'erite ni@eluri ale unui s(ital, se 'ace cu li'tul Di'turile sunt s(atioase i (re@azute cu ui largi
. Efectuarea te>nicii% 5 Se im(inge (atul rulant in ascensor Ii 1rancardierul sau in'irmiera intra du(a 1olna@ 5 Da ieire, 1rancardierul iese din li't inaintea 1olna@ului i trage (atul 5Hrans(ortul cu caruciorul sau 'otoliul rulant ,in cazul acesta 1rancardierul intra (rimul in ascensor i trage du(a el mi3locul de trans(ort, ast'el ca 1olna@ul sa 'ie (ozitionat cu (ri@irea s(re ua li'tului 5 Da sosire, 'otoliul sau caruciorul este im(ins a'ara din li't, asistenta ramanand in s(atele

1olna@ului $ser<atie[ oc; somnolenti, in coma; astenici, adinamici, 'e1rili, e(uizati; cu insu'icienta cardio5(ulmonara gra@a; sus(ecti sau con'irmati cu in'arct miocardic, cu tul1urari ner@oase i de ec8ili1ru; cu a'ectiuni ale mem1relor in'erioare; scoi din sala de o(eratie du(a inter@entie; du(a na tere, 'emeile sunt scoase din sala de natere cu caruciorul
Este o1ligatorie trans(ortarea cu caruciorul a urmatorilor 1olna@i: in stare de

$0

:. 4I4LI$AR,FIE . He8nica ingri3irii 1olna@ului: dr Carlos Moses

;ngri3iri s(eciale

acordate (acientilor: Ducretia Hitirca

$"

C'RS NR.!

&
RESPEC(,RE, )REP('RIL$R PERS$,NEI INARIII(E

C'PRINS

. # * ,
!.

N9H;:N; AE DEG;SDAH;E, A&EPH:&;DE PE&S9ANED9& C: A;=A<;D;HAH;, A&EPH:&;DE PAC;ENH:D:;, <;<D;9G&AF;E.

N$(I'NI )E LEAISL,(IE

Cunoaterea cator<a elemente de legislatie pri<ind drepturile omului in legislatia internationala, drepturile copilului, drepturile persoanei cu di6a1ilitati, drepturile pacientului, comporta maBima importanta.
9rganizatia Natiunilor :nite F9N:G si Consiliul Euro(ei FCEG au 'ost (ermanent (reocu(ate in ela1orarea

te orice declaratie sau con<entie internationala cu pri<ire la drepturile omului este egalitatea tuturor oamenilor, indiferent de rasa, culoare, religie, lim1a, seB, origine sociala. -dreptul oricarui copil de a 1eneficia de un ni<el de trai care sa permita de6<oltarea sa fi6ica, mentala, spirituala, morala si socialaP
legislatiei care (ri@ete (e om si statutul sau in societate ;deea de la care (orne 5dre(tul co(ilului la educatie si, in @ederea asigurarii eBercitarii acestui dre(t in mod (rogresi@ si (e 1aza egalitatii de anse; 5dre(tul co(ilului de a 'i (rote3at im(otri@a eB(loatarii economice si de a nu 'i constrans la @reo munca ce com(orta @reun risc (otential sau care este susce(ti1ila sa ii com(romita educatia ori sa ii dauneze sanatatii sau

mentale, spirituale, morale ori socialeP -prote8area copilul contra oricarei forme de eBploatare seBuala si de <iolenta seBualaP -nici un copil sa nu fie supus la tortura, la pedepse sau la tratamente crude, inumane sau degradante. Pedeapsa capitala sau inc>isoarea pe <iata fara posi1ilitatea de a fi eli1erat nu <a fi pronuntata pentru infractiunile comise de persoane su1 <arsta de !; aniP -copiii pri<ati de li1ertate sa ai1a dreptul de a a<ea acces rapid la asistenta 8uridica sau la orice alta asistenta
dez@oltarii sale 'izice,

$$

corespun6atoare, precum si dreptul de a contesta legalitatea pri<arii lor de li1ertate, in fata unui tri1unal sau a unei alte autoritati competente, independente si impartiale, si dreptul la 8udecarea in procedura de urgenta a ca6ului respecti<.
#.

)REP('RILE PERS$,NEL$R C' )IH,4ILI(,(I

Hoti oamenii sunt nascuti li1eri si egali, in demnitate si dre(turi Persoanele cu diza1ilitati au demnitatea si @aloarea sociala, la 'el ca toti ceilalti oameni )i6a1ilitatea repre6inta dificultatea unui indi<id de a reali6a relatii normale cu mediul de <iata, in concordanta cu <arsta, seBul, conditiile sociale, economice si culturale. Persoana cu di6a1ilitate Epersoana cu ne<oi specialeF este acea persoana care se afla in incapacitatea de a-si asigura singura toate sau o parte din necesitatile <ietii indi<iduale sau sociale normale, din cau6a unei deficiente congenitale sau do1andite a capacitatilor fi6ice, psi>ice sau sen6oriale. (ipurile de di6a1ilitate sunt urmatoarele% fi6ic, <i6ual, auditi<, somatic, mintal, psi>ic, JIG+SI), asociat, 1oli rare. Persoana cu di6a1ilitate a eBistat din totdeauna dar foarte multa <reme aceasta categorie a fost marginali6ata si discriminata. Nefiind ingri8iti de nimeni, a8ungeau inadaptati social. )in acest moti<, ,dunarea Aenerala a $N', in !=: a adoptat )eclaratia cu pri<ire la )repturile Persoanelor cu )isa1ilitati, care pornete de la ideea ca pentru persoanele cu disa1ilitati li1ertatea si egalitatea repre6inta posi1ilitatea de a1eneficia in mod egal de im1unatatirea conditiilor de <iata, re6ultat al de6<oltarii economice si sociale.
Ain aceasta declaratie, @om enumera cate@a din dre(turile (ersoanelor cu diza1ilitati 5dre(tul la res(ectarea demnitatii lor umane, indi'erent de gra@itatea de'icientei, dre(t 'undamental, (e care ii au si ceilalti cetateni de aceeai @arsta; 5dre(turi cetateneIti si (olitice ca toti ceilalti semeni; 5dre(tul la masuri care sa le (ermita sa de@ina cat mai inde(endente (osi1il; 5dre(tul la tratament medical, (si8ologic si 'unctional F(roteze, ortezeG, la recu(erare medicala si sociala,la colarizare, (regatire, reeducare si orientare (ro'esio

nalaP

$/

-dreptul la ser<icii de incadrare in munca, astfel incat sa le permita sa-si de6<olte pe deplin capacitatile si sa le facilite6e integrarea sau reintegrarea lor socialaP -dreptul sa locuiasca cu familiile lor 1iologice sau adopti<eP -dreptul de a participa la acti<itati sociale, culturale, creati<e si recreati<eP -dreptul la siguranta economica si sociala si la un ni<el de <iata decentP -dreptul ca necesitatile lor speciale sa fie luate in consideratie, in toate fa6ele planificarii economice si socialeP -dreptul de a 1eneficia de asistenta calificata 8uridica in scopul prote8arii lor si a proprietatiilor de care dispunP -daca internarea unei persoane cu di6a1ilitati intr-o institutie speciali6ata este indispensa1ila, atunci conditiile de <iata si mediul incon8urator din aceea institutie tre1uie sa fie cat mai apropiate de o <iata o1iLnuita, specifica celorlalti semeni de aceeaLi <arstaP -in cazul (ersoanelor cu diza1ilitati se@ere si (ro'unde care nu5si (ot eBercita dre(turile Fsau eBercitarea unor dre(turi este limitataG se im(une (rote3area lor, de catre societate
".

)REP('RILE P,CIEN('L'I

; Pacientii au dre(tul la ingri3iri medicale de cea mai inalta calitate ; Pacientul are dre(tul de a 'i res(ectat ca (ersoana umana, 'ara nici o discriminare ;; Are(tul (acientului la in'ormatia medicala 5 Pacientul are dre(tul de a 'i in'ormat cu (ri@ire la ser@iciile medicale dis(oni1ile, (recum i la modul de
a le utiliza

5 Pacientul are dre(tul de a 'i in'ormat asu(ra identitatii i statutului (ro'esional al 'urnizorilor de ser@icii
de sanatate 5 Pacientul internat are dre(tul de a 'i in'ormat asu(ra regulilor i o1iceiurilor (e care tre1uie sa le res(ecte (e durata s(italizarii 5 Pacientul are dre(tul de a 'i in'ormat asu(ra starii sale de sanatate, a inter@entiilor medicale (ro(use, a riscurilor (otentiale ale 'iecarei (roceduri, a alternati@elor eBistente la (rocedurile (ro(use, inclusi@ asu(ra nee'ectuarii tratamentului i neres(ectarii recomandarilor medicale, (recum i cu (ri@ire la date des(re diagnostic i (rognostic 5 Pacientul are dre(tul de a decide daca mai dorete sa 'ie in'ormat in cazul in care in'ormatiile (rezentate de catre medic i5ar cauza su'erinta 5 Pacientul are dre(tul de a cere in mod eB(res sa nu 'ie in'ormat i de a alege o alta (ersoana care sa 'ie in'ormata in locul sau 5 Pacientul are dre(tul de a cere i de a o1tine o alta o(inie medicala 5 Pacientul are dre(tul sa solicite Ii sa (rimeasca, la eBternare, un rezumat scris al in@estigatiilor, diagnosticului, tratamentului i ingri3irilor acordate (e (erioada s(italizarii ;V Consimtamantul (acientului (ri@ind inter@entia medicala

/!

5 Pacientul are dre(tul sa re'uze sau sa o(reasca o inter@entie medicala asumandu5Ii, in scris, ras(underea (entru decizia sa; consecintele re'uzului sau ale o(ririi actelor medicale tre1uie eB(licate (acientului 5 ;n cazul in care (acientul necesita o inter@entie medicala de urgenta, consimtamantul re(rezentantului

nu mai este necesar. 5 Consimtamantul pacientului este o1ligatoriu pentru recoltarea, pastrarea, folosirea tuturor produselor 1iologice prele<ate din corpul sau, in <ederea sta1ilirii diagnosticului sau a tratamentului ca care acesta este de acord. 5 Consimtamantul pacientului este o1ligatoriu in ca6ul participarii sale in in<atamantul medical clinic si la cercetarea stiintifica.
legal

5 Pacientul nu (oate 'i 'otogra'iat sau 'ilmat intr5o unitate medicala 'ara consimtamantul sau, cu eBce(tia cazurilor in care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului Ii e@itarii sus(ectarii unei cul(e medicale V )reptul la confidentialitatea informatiilor i <iata pri<ata a pacientului 5 Hoate in'ormatiile (ri@ind starea (acientului, rezultatele in@estigatiilor, diagnosticul, (rognosticul,
tratamentul, datele (ersonale sunt con'identiale c8iar Ii du(a decesul acestuia 5 ;n'ormatiile cu caracter con'idential (ot 'i 'urnizate numai in cazul in care (acientul iIi da consimtamantul

eBplicit sau daca legea o cere in mod eBpres. 5 Pacientul are acces la datele medicale personale.

5 9rice amestec in @iata (ri@ata, 'amiliala a (acientului este interzis, cu eBce(tia cazurilor in care aceasta imiBtiune in'luenteaza (oziti@ diagnosticul, tratamentul ori ingri3irile acordate Ii numai cu consimtamantul (acientului V; )repturile pacientului la tratament Li ingri8iri medicale 5 Pacientul (oate 1ene'icia de s(ri3inul 'amiliei, al (rietenilor, de su(ort s(iritual, material Ii de s'aturi (e

parcursul ingri8irilor medicale. 5 Pacientul internat are dreptul Li la ser<icii medicale acordate de catre un medic acreditat din afara spitalului. 5 Pacientul are dreptul la ingri8iri medicale continue pana la ameliorarea starii sale de sanatate sau pana la <indecare. - Pacientul are dreptul sa 1eneficie6e de asistenta medicala de urgenta, de asistenta stomatologica de urgenta i de ser<icii farmaceutice, in program continuu.
tot
7. 4I4LI$AR,FIE . Legea nr. 79 din #! &!.#&&" # Legea 77;+#&&9 pri<ind persoanele cu >andicap gra<

/.

C'RS NR.!! C$M'NIC,RE, IN(ER,C(IG,

C'PRINS

. C9M:N;CA&EA C: A;FE&;HE H;P:&; AE PE&S9ANE, # C9M:N;CA&EA N9NVE&<ADA, * MEH9AE AE AEPAS;&E A <A&;E&ED9& A;N CADEA C9M:N;CA&;; EF;C;ENHE, , &9D:D ;NH&E<A&;D9&, - &ESPECH 5 EMPAH;E ] S;NCE&;HAHE,

/#

BIBLIOGRAFIE.
C$M'NIC,RE, C' )IFERI(E (IP'RI )E PERS$,NE

!.

Persoane in stare de nervozitate


5 acce(tarea (arerilor 5 a3utarea (entru a gasi cauza 5 sa nu ras(undem la O ner@iO (rin ner@i

Persoane violente
5 identi'icarea celor cu (otential @iolent Persoanele care (lang
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5

in'ormarea tuturor mem1rilor ec8i(ei identi'icarea cauzelor N: de recomanda atingerea N: se 'ac miscari 1ruste se comunica numai cu 'ata catre (acient se @a (astra distanta care sa asigure securitatea se @or discuta doar lucrurile im(ortante asiguram si res(ectam intimitatea 'olosim comunicarea (rin atingere o lasam sa (langa, iar du(a ce s5a o(rit o a3utam sa identi'ice cauza

Persoanele depresive
5 'olosim intre1ari scurte, la o1iect Persoanele care @or1esc alta lim1a
5 5

se e@ita eB(resiile argotice se 'olosesc 'aze scurte

5 se (oate a(ela la translator F dar acesta @a inter(reta ceea ce i se s(uneG

Persoane in stare grava


5 se utilizeaza intre1ari scurte 5 se e@ita @or1itiul in soa(ta Persoane cu (ro1leme auditi@e
5 5 5 5 5 5 5 5

se @or1este in 'ata F (entru a 'i o1ser@ata miscarea 1uzelorG se @eri'ica eBistenta (rotezei auditi@e si starea de 'unctionare a acesteia nu @om mesteca guma si nu ne @om aco(erii 'ata in tim(ul comunicarii se @a ridica (utin tonul se utilizeaza @or1irea teatrala se re(eta doar cu@antul neinteles se discuta cu calm si ra1dare se (oate a(ela la un inter(ret, dar acesta (oate denatura uneori sensul con@ersatiei

Persoane cu tulburari vizuale


5 (rezentarea la intrarea in camera 5 se @a eB(lica 'iecare zgomot din inca(ere
5 i se @or1este inainte de5 i se eB(lica 'iecare mane@ra a5l atinge

Persoane cu disfazie si afazie


5 se e@alueaza tim(ul, e@entual stadiul tul1urarilor 5 se 'olosesc intre1ari scurte 5 i se o'era ragaz (entru a5si alega cu@intele

/*

#. C$M'NIC,RE, N$NGER4,L, Este im(osi1il sa nu comunicam 5 a1senta cu@intelor nu inseamna a1senta comunicarii Comunicarea non@er1ala este orice altce@a in a'ara cu@intelor care comunica un lim1a3 ;n @iata de zi cu zi 'orma comunicarii non@er1ale este lim1a3ul tru(ului Acesta se re'era la mesa3ele comunicate (rin 'elul in care (ersoana sta, 'ace gesturi, atinge (e ceilalti, se im1raca sau ado(ta o (ozitie 'ata de ceilalti :tilizarea comunicarii non@er1ale (oate 'i conItienta, de eBem(lu a5i da de inteles cui@a (rin eB(resia 'etei, ca eIti su(arat (e el sau inconItienta, ca Ii atunci, cand o (ersoana este su(arata in sine, dar nu este con tienta ca Ii cei din 3ur au o1ser@at Hoate aceste lucruri tre1uie considerate , inter(retand ceea ce cine@a s(une nu numai in cu@inte 'n numar de o1ser<atii poate fi facut in legatura cu lim1a8ul non<er1al.
5 uneori s(une mai mult decat se atea(ta cel ce comunica 5 (oate crea o im(resie @izuala in cazul in care cu@intele nu sunt (rea descri(ti@e, cum ar 'i 'ormele 5 este o modalitate de comunicare con@ena1ila i o'era o(tiunea utilizarii a doua canale de comunicare 5 @er1al
i non@er1al 5 este im(ortant sa 'im atenti la (osi1ilitatile de inter(retare gre ita EBprimarea lim1a8ului trupului % 5 eB(resiile 'aciale: zam1et+incruntare 5 gesturi ale mainilor i micari cor(orale care a3uta la eB(licarea sau su1linierea mesa3ului @er1al 5 (ozitia cor(ului 5 cum stam aezat sau in (icioare 5 orientarea 5 daca stam in 'ata (ersoanei sau in lateral 5 contactul @izual 5 daca (ri@im (ersoana i (entru cat tim( 5 atingerea cor(ului 5 o 1ataie (e s(ate, un 1rat in 3urul umerilor 5 (roBimitatea 5 distanta la care stam 'ata de (ersoana 5 datul din ca( 5 (entru a indica acordul sau dezacordul sau (entru a5l incura3a (e celalalt 5 as(ectele non@er1ale ale @or1irii 5 @ariatiuni ale tonului, accentuarea Ii utilizarea in mod di'erit a calitatii @ocii 5 as(ectele non@er1ale ale scrisului5 scrisul de mana, a ezarea in (agina, organizare, acuratete,

as(ectul @izual 5 comunicarea sim1olica 5 im1racamintea,coa'ura, mac8ia3ul, (rezenta (odoa1elor, 'olosirea accesoriilor sim1olice ,tingerea 5 este in stransa relatie cu ideea de s(atiu (ersonal ;n general a@em tendinta sa 'im 'oarte (recauti atunci cand 'olosim atingerea ca 'orma de comunicare, aceasta 'iind, de o1icei, rezer@ata (entru relatiile intime mentionate anterior, dar i (entru comunicari intre (rieteni a(ro(iati sau rude $rientare i po6itie 5 eB(erientele au aratat ca oamenii care doresc sa coo(ereze au tendinta sa se aIeze sau sa stea unul langa altul Aaca ei sunt in relatii de ad@ersitate @or a@ea tendinta sa stea 'ata in 'ata Micarile capului 5 dam din ca( in sus sau in 3os (entru a indica a(ro1area sau (entru a incura3a o alta (ersoana in ceea ce s(une sau 'ace Este de asemenea unul dintre semnalele non@er1ale (e care il 'olosim (entru a controla sau sincroniza discutia cu alte (ersoane EBpresia fetei 5 dintre toate miIcarile tru(ului, eB(resia 'etei (oate 'i tinuta su1 control Fata unei (ersoane (oate 'urniza in mod continuu un comentariu al reactiei la ceea ce dumnea@oastra s(uneti 5 sur(rindere, neincredere, a(ro1are, deza(ro1are, 'urie, etc , iar dumnea@oastra (uteti in@ata mult des(re ade@aratele sentimente ale unei (ersoane, studiindu5i eB(resiile 'etei Micarea oc>ilor 5 aceasta are un e'ect (uternic com(arati@ cu alte semnale 'izice 'olosite :nele micari ale oc8ilor sunt necontrola1ile; ele trimit mesa3e 'oarte (uternice
/,

(e care le rece(tionati a(roa(e 'ara a 'i conItienti Modul de a (ri@i este in relatie cu interesul acordat Aaca suntem interesati de cine@a sau de ceea ce s(une, il @om (ri@i cu atentie Aaca (ersoana, sau ceea ce s(une, nu ne intereseaza, atunci ne @om indre(ta (ri@irea in alta (arte 9amenii (ri@esc i (entru a o1tine in'ormatii, (entru a (rinde mesa3ele @izuale care insotesc cu@intele, (entru a intelege ceea ce aud Ei (ri@esc in tim( ce @or1esc (entru a urmari reactiile ascultatorului Aesturi 5 alte micari ale (artilor cor(ului gru(ate su1 denumirea de gesturi sunt moduri

o1inuite de comunicare non@er1ala :nii oameni i i (uncteaza discutia cu gesturi

eBtra@agante ast'el incat (oate 'i (ericulos sa stati (rea a(roa(e de cel care @or1e te Prin gesturi se (oate comunica in'ormatia, emotia, se sustine discursul, se eB(rima imaginea de sine i (rietenia
". ME($)E )E )EP,SIRE , 4,RIEREL$R )IN C,LE, C$M'NIC,RII EFICIEN(E 5 atat rece(torul cat Ii emitatorul sa 'ie siguri ca mesa3ul in cauza 1ene'iciaza de toata atentia; 5 re(etarea mesa3ului de catre emitator; 5 reducere a numarului de ni@ele ierar8ice (rin care se comunica mesa3ul; 5 transmiterea mesa3ului intr5un moment in care rece(torul nu este distras; 5 concentrarea asu(ra (ro1lemei, nu asu(ra unei (ersoane daca este @or1a des(re o in'ormatie

negati@a

des(re rece(tor; 5 utilizarea mai multor canale de comunicare; 5 ascultarea acti@a; 5 em(atia Fca(acitatea unei (ersoane de a intelege Ii a (rote3a sentimentele, ideile Ii situatia altei (ersoaneG; 5 'ilozo'ie manageriala care sa incura3eze comunicarea Comunicarea persuasi<a este un (roces (rin care ascultatorul nu numai ca este con@ins sa asculte mesa3ul emitatorului, dar sa5l i acce(te
Factorii care contri1uie la succesul unei astfel de comunicari se re'era la : 5 calitatile emitatorului FeB(erienta, credi1ilitatea, cunoItintele, modul de eB(unereG, 5 continutul mesa3ului Fcate@a argumente solideG, 5 canalul de comunicare Fin general discutii 'ata in 'ataG i 5 caracteristicile audientei Feste mai greu de con@ins o (ersoana cu 'oarte

mare incredere

in sine sau care a 'ost de3a (re@enita ca @eti incerca sa o con@ingetiG


7. R$L'L IN(RE4,RIL$R ;n'irmiera (une intre1ari (entru a: X A'la ce doreste (acientul+clientul X A'la mai multe des(re o anume (ro1lema+as(ect X Clari'icarea ceea ce s(une (acientul+clientul C$N(IN'('L I)EN(IFIC,( SI REFLEC(,( EP,R,FR,H,RE,F Asculta ceea ce (acientul+clientul s(une si a(oi re(eta cu (ro(riile sala cu@inte continutul celor s(use de (acient+client X Acest ras(uns em(atic comunica (acientul+clientul ca a 'ost ascultat si inteles X Aceasta identi'icare si re'lectare a continutului desc8ide comunicarea G,LI),RE, P,CIEN('L'I+CLIEN('L'I Este im(ortant a asigura (acientul+clientul ca ceea ce simte el intr5o anumita situatie, nu este intru nimic ce@a s(ecial, eBce(tional Natura acti@itatii din unitatile sanitare im(lica accentuarea laturii emotionale a comunicarii, dar Ii decizii (rom(te 1azate (e in'ormatii corecte <una cola1orare Ii intelegere intre mem1rii ec8i(ei de ingri3iri medicale,

/-

'olosirea unui mod adec@at de comunicare cu (acientii, sunt tot atatia 'actori esentiali (entru succesul ingri3irii Comunicarea (oate inde(lini urmatoarele functii ma8ore% 5 de informareP 5 de moti<are, atat a (ersoanelor a(artinand organizatiei dar Ii re(rezentantilor di'eritelor

gru(uri ra(oarte de acti@itate, 1ugete, etc ; eB(rimare a sentimentelor Ii (ozitiei 'ata de o anumita (ro1lema, dar comunicarea este Ii NliantulO care5i leaga (e mem1rii organizatiei; 5 de o1tinere de informatii% aceasta 'unctie este un 'actor im(ortant (entru (rocesul decizional, dar Ii (entru orice acti@itate structurata
5 5
In sistemele de sanatate, mai ales in cele su(use sc8im1arilor, comunicarea e'icienta de@ine o necesitate im(erioasa deo(otri@a (entru manageri, anga3ati Ii (u1licul larg ;m(ortanta comunicarii in moti@area oamenilor este atat de mare ca, unii eB(erti, au semnalat aceasta ca o esenta a rolului de lider Ca manager, (oti 1ene'icia de cunoaIterea elementelor care realizeaza (rocesul de comunicare, intelegerea acestui (roces Ii dez@oltarea unor 1une a1ilitati de comunicare Cele mai simple definitii ale comunicarii de control, (rin emotionala% de

considera ca aceasta re(rezinta: 5 transmiterea de 'a(te, idei Ii im(resii;


5 crearea sau sc8im1ul unei intelegeri intre emitator Ii rece(tor 9ricare ar 'i sco(ul comunicarii, (uneti aceste intre1ari sim(le inainte de a ince(e, (entru a acorda comunicarii @oastre Ianse mai mari de succes Ii (entru a @a uIura sarcina . )E CE Q EscopulF Ae ce comunicV Care este moti@ul real (entru care @or1esc sau scriuV Ce s(er sa o1tinV Sc8im1area de atitudineV Sc8im1area de o(inieV Care este sco(ul meuV Sa in'ormezV Sa con@ingV Sa in'luentezV Sa educV Sa sim(atizezV Sa inter@inV # CINE Q EinterlocutorulF Cine este (ersoana care ma ascultaV Care este audienta meaV Ce 'el de (ersoana este aceastaV PersonalitateV EducatieV VarstaV StatutV Cum este (ro1a1il ca ea sa reactioneze la continutul mesa3ului meuV Ce Itie ea des(re su1iectul mesa3ului meuV MultV Nu (rea multV NimicV Mai mult+ mai (utin decat mineV * 'N)E SI C,N) E locul si conteBtulF F :nde @a (rimi ea mesa3ul meuV Da ser@ici sau in a'ara (ro1lemeiV ;n ce moment al su1iectului soseIte mesa3ul meuV &as(und la ce@a ce a 'ost intre1atV Care este relatia mea cu rece(torulV Este su1iectul mesa3ului meu cauza contro@ersei dintre noiV Este atmos'era tensionata sau cordialaV , CeQ Fsu1iectulG Ce @reau sa s(un V Ce tre1uie sa s(un V Ce tre1uie ea sa Itie V Ce in'ormatii (ot sa omit V Ce in'ormatii tre1uie sa includ in sco(ul de a 'i : clar, concis, curtenitor, constructi@, corect, com(let - C'M Q Etonul si stilulF Cum @oi comunica mesa3ul meu V Prin cu@inte V Fotogra'ii V Am1ele V Care cu@inte V Care 'otogra'ii V Ce mi3loc de comunicare ar 'i cel mai a(reciat V Scris sau @or1it V 9 scrisoare sau o discutie ori un inter@iu V :n ra(ort sau o (rezentare orala V 9 nota sau un tele'on V Cum imi @oi organiza ideile (rinci(aleV Voi utiliza stilul deducti@, ince(and cu ideea de 1aza Ii a(oi o @oi ilustra (rin eB(licatii+eBem(le+ilustratii V Sau @oi utiliza stilul inducti@ ince(and cu eB(licatia+eBem(le+ilustratii si @oi construi (e ele (ana a3ung la ideea (rinci(ala in 'inal V Cum imi @oi atinge sco(ul scontat V Ce ton tre1uie sa utilizez (entru a5mi inde(lini o1iecti@ul V Ce cu@inte tre1uie sa 'olosesc+e@it (entru a a@ea un ton adec@at V . RESPEC( - EMP,(IE - SINCERI(,(E RESPEC( 5 ascultare acti@a 5 'ara 3udecati su(er'iciale 5 retinerea numelui clientului si a altor

in'ormatii utile Clientul e @aloros, unic si

im(ortant
EMP,(IE 5

re'lectarea sentimentelor 5 con'esare Perce(erea lumii clientului asa cum o (erce(e el insusi SINCERI(,(E 5 con'esare 5 caldura F zam1et, consideratieG 5 consec@enta F intre com(ortament @er1al 5 ne@er1alG Ao@editi ast'el ca sunteti &EAD
/0

WN'W SI W),W IN C$M'NIC,RE, C' P,CIEN('L ),% 5 ;n'ormatii corecte 5 A3utati constientizarea situatiilor 5 ;ncura3ati eBteriorizarea 5 9'eriti s(ri3in N'% 5 Nu (uneti intre1ari de genul OAe ce VO 5 Nu 'olositi (ro(ozitii care ince( cu OHre1uie sa O sau OAr tre1ui 5 Nu in@inuiti 5 Nu com(arati eB(erienta (ersonala cu eB(erienta (acientului 5 Nu negati, nu su1estimati sentimentele (acientului FeiG C$MP$R(,MEN('L N$N- GER4,L IN INARIIIRE !. Cum esti in pre6enta pacientului+ clientului% X Esti relaBatV X =am1esti din cand in candV X He uita in oc8ii lui in mod 'irescV X E@iti sa ridici s(rancenele intr5un mod eB(rimand atitudine criticaV X E@iti sa5 ti eB(rimi ner@ozitateaV X E@iti sa te 3oci cu ce@a, sa 'aci ce@a cu mainile in tim( ce ascultiV # Cum arata locul in care este plasat pacientul % X Este curat si ordonatV X Este (lacut si atracti@ V X EB(rima un cadru (ri@at V X Este con'orta1il (entru (acientV X EBista o1stacole intre tine si (acient F o masa, un scaun, un a(arat etcGV * Cum este lim1a8ul corpului% X E@iti uitatul 'rec@ent la ceasV X E@iti cascatulV X E@iti distragerea F alte acti@itatiGV X E@iti sc8im1area 'rec@enta a (ozitieiV , Cum este <ocea ta% X Ai un ton 1land si ama1ilV X E@iti eB(rimarea deza(ro1arii, negarii, criticii, (rin tonul @ocii taleV X &es(ecti tacerile si (ermiti (acientului+clientului sa se eB(rime (e sineV X E@iti um(lerea tacerilor cu (ro(ria @oceV

sa O

9. 4I4LI$AR,FIE . CA&HEA ;NF;&M;E&E; 5 S9&A D:NG: N;C9DAE EA;H:&A AF;& ./// # A;N:, M F#!!.G Curs de comunicare Manual litogra'iat

/"