Sunteți pe pagina 1din 23

1

Cuprins
Introducere Tipuri de palete dup construcii Tipuri de palete dupa dimensiuni Concluzie
PROCESUL TEHNOLOGIC DE TR NSPORT RE !"R#II

Transportul terestru
Paletizarea in transportul pe cale ferata Paletizarea in transportul auto Paletizarea in transportul maritim si fluvial

Transportul aerian
Paletizarea in transportul aerian

Introducere
Complexul mrfurilor este legat de procesul de transport ntr-un mod direct, un nod de transport putnd fi ales ca i loc de depozitare, de unde apoi mrfurile sunt redistribuite. nit!ile de ncrctura pot fi realizate dintr-un singur obiect sau prin gruparea "aezarea# mai multor obiecte, precum i a mrfurilor n vrac sau n ambala$e uoare, pe palete, n containere sau n pac%ete. &ealizarea unui sistem eficient de unit!i de ncrctura pe ntregul lan! de transport i depozitare impune ca dimensiunile unit!ii de ncrctura s fie corelate cu gabaritul mi$loacelor de transport, a utila$elor de manipulare, cu dimensiunile mobilierului "rafturi, stela$e# i a spa!iului de depozitare. 'imensiunile unit!ilor de ncrctura trebuie s aib la baz un modul, care s permit gruparea acestora, astfel nct s se nscrie ca submultipli ai dimensiunilor, mi$ioacelor de transport si spatiilor de depozitare. n astfel de sistem de dimensiuni implica stabilirea, pentru orice fel de marf, a unor formate sau ambala$e care s permit constituirea de unit!i de ncrctura modulate, cu a$utorul crora se ob!ine un maximum de eficien! economic n efectuarea operatiilor de manipulare, depozitare i transport. (reptele dimensionale ale unitii de ncrctur se refera la produsul fabricat "marfa#, ambala$ul de prezentare i desfacere, ambala$ul de transport, ct i la palete "de uz general plana si lada sau speciale#, containere "universale, speciale etc.#, sisteme de asamblare a pac%etelor etc.

*aletele sunt clasificate n felul urmtor+


1. *alete de incarcare, suporturi 2. ))))))*alete, podoane de greutatea din lemn ). ,uporturi de tip euro -. *alete, podoane de greutatea din plastica .. *alete, podoane de box din lemn /. *odoane de greutatea de box, boxuri-podoane din plastica 0. *alete, podoane de greutatea de lemn din tala 1. *alete, podoane de greutatea metalice 2. *alete, podoane de ncrctur dup specifica!ie clientului 13. *alete, podoane de greutatea din lemn restaurate,de repara!ie 11. *alete, podoane de greutatea din lemn metalice etc.

Tipuri de palete dupa construcii


'in punct de vedere a construc!iei "confec!ionrii# se disting urmtoarele tipuri de palete+ 1. din lemn 2. plastic ). carton ceste tipuri de palete sunt reprezentate $n ima%inile de mai &os' () Paleta de lemn

#i% )(
paleta din lemn de tip euro 1200x1000, 1200x800
a) Structura unui palet standard din lemn *i caracteristicile acestuia)

#i%)+

#i%),
schematic, fiecare unghi al paletei este prelucrat pentru a evita colturile de aceia ele sunt supuse unor procese de schijuere inainte de a fi puse n folosin.
-) Reprezentarea sc.ematica a paletei de demensii (+//01// care este considerat de tip euro)

#i%)2
Un element important in costructia paletelor de lemn sunt cuile si amplasarea acestora conform standardelor, daca abaterea de la standarde este prea mare atunci se risca cu duritatea paletului pus in expluatare, si este clar ca termenul de folosinta va fi mai scurt. (un euro palet poate tine tonajul 1 ! t"
c. Con3ec4ionarea paletelor (din lemn"

4ig..

/ Confectionarea paletelor de lemn se poate face prin doua metode+ o 5utomatizat "numai de roboi# o ,emi-automatizat "roboi 6 forele de munc uman#

d) Transportarea i depozitarea paletelor)

#i%)5
#ransportarea paletelor cu ajutorul stivuitoarelor i alternatoare.

#i%)6
$epozitarea paletelor (metoda orizontala" pentru economisirea spatiului.
Concluzie' *aletele din lemn se consider tipul de palete universal. 'atorit construciei i a dimensiunilor. 5ceast materie este pur ecologic i nu are o greutate prea mare, este uor manevrabil dup timpul folosirii i ieirei din uz, este usor de distrus. 7ste cel mai des utilizat.

+) Palete din mas plastic)

din plastic pentru destinaii speciale

#i%)1
a) Prezentarea paletelor de plastic $n transportarea mar3urilor cu a&utorul sti7uitoarelor si alternatoare)

#i%)8
%ranjarea paletelor de plastic forma orizontala (suprapunere"

-)Con3ec4ionarea paletelor (plastic" 8a confecionarea celor din plastic este un proces total automatizat ele sunt turnate in forme speciale dupa care isi obtin forma.

#i%)(/
#urnarea n forme.

3. Palete confecionate din carton

din carton

Fig.11 Paletele din carton sunt cofectionate din carton ondulat si duplex. Are dimensiuni standarde 1200x1000, 1200x800 far abateri. Paletele din carton sunt predestinate pentru transportarea marfurilor de un tonaj mic, fiind foarte bune pentru transportarea marfurilor fragile datorita amortizarii foarte mari. Sunt des

13 folosite pentru transportarea medicamentelor adica aceasta este una din ramurile ce utilizeaza astfel de palete.

Tipuri de palete dup dimensiuni


Din punct de vedere a dimensiunilor, paletele se mpart n!

Fig.12 Paletizare domenii de aplicare. Avantaje eficien economic.


*aletizarea este un procedeu de manipulare si depozitare care permite deplasarea si stivuirea uoara, cu a$utorul unor utila$e adecvate, a mrfurilor grupate in unit!i de ncrctura. *aletizarea trebuie conceputa ca un proces unitar, de la productor "furnizor# la consumator "unitate de desfacere#, indiferent daca mrfurile trec sau nu printr-un depozit intermediar. 9n practica, procesul de paletizare cuprinde faze de desfurare in interiorul ntreprinderilor de produc!ie sau a depozitelor si activit!i intre aceste sau intre acestea si unit!i de desfacere "consumatori#.

11

:ncarcatura pe paleta 4ig.1) Paletizarea interioar const in manipularea, depozitarea si transportul materialelor, semifabricatelor sau produselor grupate in unit!i de ncrctur, cu a$utorul paletelor in cadrul ntreprinderilor, in procesul te%nologic, intre sec!ii, ateliere etc., inclusiv depozitele intermediare si depozitele de produse finite ale ntreprinderilor productoare. Paletizarea e0terioar const din livrarea organizata a mrfurilor, in unit!i de ncrctura pe palete, ctre alte ntreprinderi, depozite centrale, baze de aprovizionare, circuitul fiind indicat a fi prelungit pn la locul de utilizare sau consum, in re!eaua de distribu!ie. 9n principiu, pentru a ob!ine o eficienta maxima, paletizarea exterioara presupune existenta, in prealabil, a paletizrii interne, prin completarea si organizarea intr-un proces unic a celor doua forme, ob!inndu-se circuite integrate conform concep!iei logistice. 5vanta$ele paletizrii sunt multiple si in condi!iile generalizrii sistemului, ele se eviden!iaz la to!i factorii procesului de ve%iculare a mrfurilor + productori, transportatori, unit!ii de depozitare, beneficiar. Prin paletizare se o-4ine ' a.# Creterea vitezei de circula!ie a mrfurilor, materiale semifabricate si produse finite etc., intre locul de produc!ie si cel de utilizare, depozitare sau consum. 5ceasta se datoreaz, pe de o parte, posibilit!ii mecanizrii complete si eficiente a opera!iilor de ncrcare - descrcare, nc din procesul de produc!ie, prin folosirea paletelor de diferite tipuri sau a containerelor ca dispozitive auxiliare te%nologice pentru transportul materiilor prime sau a semifabricatelor intre maini, sec!ii, ateliere, depozite. *e de alta parte, exista posibilitatea de constituire a unit!ilor de ncrctura in momentul ncleierii ciclului de fabrica!ie si transportul acestora, fr fi fragmentate pe parcurs, pn la destina!ie, in produc!ie sau la desfacere in unit!ile comerciale. 9n cazul producerii mrfurilor pe linii de fabrica!ie ce depesc caden!a de -33 de obiecte pe ora, constituirea unit!ilor de ncrctura se poate face semiautomat sau automat cu a$utorul unor instala!ii speciale de paletizare. 'e asemenea, prin folosirea traficului combinat auto-cale ferata ; naval ; aerian la transportul mrfurilor paletizate, se asigura primirea mrfurilor de ctre beneficiari intr-un timp scurt, de obicei 2-<-1 ore de la expedi!ie, fr fragmentarea ncrcturii pe parcurs. b.# 7lasticitatea func!iei de depozitare printr-o mat buna folosire a spatiilor, in special pe verticala. 9n cazul primirii unei cantit!i mari de mrfuri, care depesc capacit!ile de depozitare, pentru perioade scurte se pot adopta solu!ii simple, datorita uurin!ei de a deplasa unit!i mari de

12 ncrctura in timp relativ scurt si posibilit!ii de combinare a diferitelor sisteme de depozitare "stivuire in bloc, depozitare pe stela$e#. ,e poate utiliza la maximum nl!imea ncperilor si, daca este necesar, c%iar suprafe!ele pe care in mod obinuit nu se depoziteaz marfa. *rin aceasta capacitatea de nmagazinare se poate mari temporar, fr a mat fi necesare improviza!ii ca, stivuirea sub cerul liber. Construc!ii de oproane, nc%irieri de spatii m afara ntreprinderii etc., care, in general, conduc la pierderi materiale si c%eltuieli suplimentare importante. c. *strarea calit!ii si integrit!ii mrfurilor in ntregul proces de manipulare, depozitare si transport prin reducerea numrului de manipulri, eliminarea manipulrilor care pot produce degradarea opera!ii "azvrlire, trntire, frecare etc.# prin mecanizarea lucrrilor cu a$utorul unor utila$e caracterizate printr-o func!ionare lina, fr ocuri. ,e evita, de asemenea, sustragerile = unit!ile de ncrctur fiind grupate, se asigura o protec!ie sigura cu posibilitatea de verificare uoara, in orice faza a procesului de transport si depozitare a con!inutului.

Concluzie
*aletele sunt acele platforme care indeplinesc o functie de baza in transportarea marfurilor colective, ele sunt usor de manipulat datorita dimensiunilor pentru diferite domenii si pentru diferite complexe de transport. *aletele usureaza enorm gestionarea marfurilor atit la incarcare cit si la descarcare. 'in acesti - tipuri de palete cele mai des folosite sunt acele din lemn deoarece sunt usor de confectionat si pur ecologice. :n drept se poate spune ca paletele stau la baza complexelor de transport.

1) PROCESUL TEHNOLOGIC DE TR NSPORT RE 1. >5&45 2. 5>?585@ ). *587( -. 78-13 .. >(, /. '7*AB:(5&75 !"R#II

1. >arfa ce va fi transportat este o component ce alctuiete ntreg calculatorul i anume este vorba de Cblocul sistemic al calculatoruluiDcare mai are denumirea i de CprocessorD. 5ceast component are integrat n interior o mul!ime de plci electrice i multe alte componente destul de fragile, de aceia necesit o transportare deosebit pentru a nu fi supus ocurilor. *entru a proceda corect ne vom conduce de sc%em. 'imensiunile produsului sunt 2.3x-.3x.33. 'eci este nevoie de a transporta 121 C*rocesoareD pe parcurs vom vedia cum vor fi ambalate i paletizate n dependen! de numr.

2. 5mbala$ul ce va fi folosit va fi cartonul i penoplastul "pluta# pentru c este cea mai favorabil variant pentru transportarea produselor electrice "n deosebi i pentru cazul nostru#. ,e vor folosi 121 de cutii de carton, i 132- col!are din penoplast.

Fig.1" ). #ransbordarea $ ncrare, descrcare% se va face cu ajutorul &'()* $ alternator%. Aceast ma+in este foarte rapid +i econom.

1-

Fig.1,

-. >odalitatea de (ransport ,pecializat, va fi efectuat cu autocamionul izoterm EE>ercedes ,printer -12 camionFF

4ig.1/ &printer '1( camion dimensiunile )***x((**x1+**

1.

Paletizarea n camion cit pe 1 nivel atat ,i pe nivelul ( 5legerea acestei metode de paletizare este cea mai eficient deoarece paletele sunt fixate ntre ele. ,upunerea vibra!iilor ocurilor n timpul transportrii sunt minime. .. >arafa se va depozita ntr-un depozit acoperit cu suprafata de .m 2 izoterm "penoplast 23mm#. 'epozitarea este necesar s fie ntr-o ncpere uscat i cu o temperatur stabil pozitiv "613 6)3#. 7lementele electronice sunt foarte capricioase la temperaturi din acele considerente vom !ine cont. Te.nolo%ia transportului paletizat terestru 9pe cale 3erata: auto: na7al; *i aerian

Generalit4i na dintre func!iile generale ale paletei este cea de unitate de transport n transportul mrfurilor pe ntreg circuitul de la productor la beneficiar. &aportul dimensional n rela!ia palet mi$loc de transport este reglementat prin ,(5, /10/0) care prevede n principal asigurarea unor spa!ii de manipulare de /3G133 m n $urul paletei. 9n afara de raportul dimensional, paletizarea a impus i unele modificri constructive ale caroseriei mi$loacelor de transport n ceea ce privete dotarea cu mecanisme i dispozitive n scopul manevrrii uoare, n scurt timp, a unit!ilor de ncrctur, la efectuarea opera!iilor de ncrcare descrcare. na din condi!iile principale n construc!ia autove%iculelor este rezisten!a podelelor, intens solicitate de sarcini dinamice importante, concentrate pe ro!ile utila$elor de manipulare. 9n ceea ce privete modificrile i dotrile suplimentare fcute n scopul uurrii opera!iilor de ncrcare descrcare, acestea au condus n general la specializarea ve%iculelor dup cum urmez+ 9n transportul pe calea ferat+ 1. vagoane cu acoperi glisant 2. vagoane cu pere!ii glisan!i 9n transportul auto 1. autocamioane fr pere!i laterali 2. autocamioane dotate cu oblon ridictor ). macara %idraulica cu bra! rotitor sau cu macara portal -. ci de rulare e.t.c. 9n transportul naval

1/ 1. nave cu por!i sau obloane rabatabile practicate n borduri pentru a permite accesul utila$elor n interiorul vasului i cale eta$ate 9n transportul aerian 1. avioane cu ci de rulare care asigur posibilitatea de deplasare a unit!ilor de ncrctur paletizat n interiorul fusela$ului. () Transportul terestru Paletizarea $n transportul pe cale 3erat (e%nologia de ncrcare ; descrcare a vagoanelor pe cale ferat diferit n func!ie de condi!iile existente la furnizori i beneficiarii de transport i este condi!ionat, n principal, de existen!a sau lipsa rampelor situate la nl!imea podelei vagonului. 4ig.1 9n cazul existen!ei rampelor, ncrcarea se efectueaz cu a$utorul transpaletei electrice sau manual, pentru aezarea paletelor pe un singur rnd. 9n cazul aezrii paletelor pe 2 rnduri se folosete stivuitorul combinat cu transpaleta. 4ig.1 9n cazul lipsei rampelor fixe se pot utiliza rampe mobile de dimensiuni convenabile pentru a permite manevrarea transpaletei sau a stivuitorului, n cazul aezri paletelor pe 2 rnduri. 4ig.2 9ncrcarea paletizat a vagonului se poate face i direct din autocamion figura ). 'ac lipsesc complet rampele, ncrcarea i descrcarea paletelor nu se poate face dect dac paletele sunt aezate pe un singur rnd. Apera!iile se efectueaz cu transpaleta manual, ridicat i introdus n vagon cu un stivuitor de curte sau de alt tip, 4ig.-, care preia paletele aezate cu stivuitorul la ua vagonului, transportndu-le apoi n interior. 8a descrcare paletele din vagon sunt aduse cu transpaleta pn la ua vagonului, de unde sunt preluate cu stivuitorul. 9ncrcarea se face ncepnd de la capetele vagonului ctre ua. 9n cazul vagoanelor care au cte 2 ui pe fiecare parte, se poate ncepe ncrcarea de la ambele capete n acelai timp, apoi de la mi$locul vagonului spre ui, conform sc%emelor din figura ..9n sc%em sunt indicate %aurat paletele care se aeaz cu transpaleta, stivuitorul neavnd spa!iu de manevr. ,tivuitorul va forma stiva de 2 palete la ua vagonului de unde va fi luat si aezat cu transpaleta. *entru paleta notat 1- n 4ig.. d# se va urma traseul indicat. 9n figura . este indicat ordinea de ncrcare a paletelor pe un singur rnd= n cazul ncrcrii pe 2 nivele trebuie completat, prin stivuire, fiecare rnd transversal, nainte de a se trece la un alt rnd.

10 4ig.10 5sigurarea stabilit!ii mrfurilor stivuite pe palete se face prin ocuparea spa!iilor rmase libere cu diferite materiale, recomandabil cu perne pneumatice. 'e asemenea, spa!iile goale din dreptul uilor se vor ocupa cu mrfuri nepaletizate, panouri etc.

4igura .. Ardinea de ncrcare a paletelor 133H1233 mm2 n vagoane+ a# vagon Ias, .1 tf, dou ui pe o parte 21.3-2.33 mm2= - b# vagon Igs, 20 tf, o u pe o parte 2333H2333 mm2 sau vagon Iglm 23 tf, o ua pe o parte 2333-1213 mm2 = - c# vagon IbJ, 1. tf , o u pe o pare 2333H2333 mm2 sau vagon IbJl, 1. tf o u pe o parte 2333H11.3 mm2 = - d# vagon IgJlm 1. tf o u pe o parte 233H1.33 mm2. Paletizarea $n transportul auto 9ncrcarea i descrcarea mecanizat a mrfurilor paletizate n i din domeniul auto se face n diferite moduri, n func!ie de condi!ii astfel+ - 9n cazul existentei rampei situate la nl!imea platformei auteve%iculului manipularea se executa cu transpaleta manual sau electrica sau cu a$utorul cilor cu role montate pe ramp i pe platforma de ncrcare. 4ig. /

11

5utocamion prevazut cu cai cu role. 4ig.11 - 9n cazul lipsei rampelor, cu a$utorul stivuitorului care circul n $urul ve%iculului care sta!ioneaz, obloanele fiind coborte 4ig12, dac obloanele ating solul este necesar ca autove%iculul sa fie urcat pe nite nl!toare "scnduri grinzi etc.#. se utilizeaz de asemenea macara cu bra! rotitor sau transpalet manual i oblon ridictor montat pe aotocamion.

fig 12 9ncrcarea autocamionului direct de la sol. 5utocamioanele cu oblon ridictor sunt folosite cu succes n re!eaua de distribu!ie local pentru ncrcarea, descrcarea paletelor cu role. 9n figura 23 este artat modul de aezare i ordinea de ncrcare a paletelor 133H1233 mm pe platformele autove%iculelor. 8ocul rmas liber n partea din urm a platformei autocamioanelor cu oblon ridictor este utilizat pentru amplasarea transpaletei care va fi folosit la descrcarea paletelor la destina!ie, n cazul c beneficiarul nu este dotat cu astfel de utila$e.

12

Ardinea de ncrcare a paletelor 133H1233 mm 2 pe platforma autocamioanelor. 4ig.23 a# autocamion cu dimensiunile platformei+22--H231/ mm2 i )3-)H2311 mm2 b# autocamion cu dimensiunile platformei )2--H2)33 mm2 c# autocamion cu dimensiunile platformei -.33H223. mm2 d# autocamion cu dimensiunile platformei .233H2233 mm2 A mai mare suple!e n efectuarea opera!iilor de ncrcare sau descrcare a paletelor o ofer autove%iculul cu stivuitor purtat figura 21

5utocamion cu stivuitor purtat 4ig.21 5ceasta este o completare a solu!iilor existente+ oblon ridictor i macara cu bra!, %idraulic, solu!ie care prezint avanta$e dar are i dezavanta$e.

23 tiliznd stivuitorul purtat ca mi$loc de manipulare este indicata n cazurile n care locul de ncrcare sau descrcare a mrfii este amplasat ntr-o situa!ie inaccesibil autocamionului sau cnd sta!ionarea ve%iculului nu este posibil n imediata apropiere a acestuia. Paletizarea $n transportul maritim *i 3lu7ial) 5doptarea paletizrii ca solu!ie de ncrcare descrcare a mrfurilor necesit elaborarea unei te%nologi adecvate n func!ie de condi!iile de pstrare, navele folosite, mrfurile transportate, paletele utilizate, etc. Kariantele te%nologice de manipulare posibile sunt determinate pe de o parte de modul cum se prezint marfa la transport n cale navei i pe de alt parte de momentul n care se constituie unitatea de ncrctur+ la productor, n cala navei, pe c%ei, sau n antrepozitele portului. 8a descrcarea navelor, mrfurile care se prezint n bune condi!ii pentru a fi paletizate dup ce au fost n prealabil descrcate, se preiau de la locul de depozitare din cal sau din spa!iile dintre pun!i i se transport sub desc%iderea panoului unde se constituie o grupare reunit pe o palet portuar, figura 22, cobort anterior cu a$utorul unui palan de ctre biga navei, sau de macaraua de pe c%ei.

*alete de uz portuar fig 22

*aleta ncrcat este apoi ridicat i transbordat pe mal, la sol sau direct pe mi$locul de transport de unde este preluat de stivuitor, fie pentru depozitare n magaziile portuare fie pentru a fi ncrcat n vederea expedieri la destina!ie. *aleta poate fi transbordat i direct pe mi$locul de transport.

9n aceast variant manipularea i transportul n cal se face manual, n interiorul navei. 9n cazul paletizrii pe c%ei, mrfurile descrcate de pe nav n plase sau platforme sunt paletizate la sol, opera!iile urmtoare fiind efectuate cu a$utorul utila$elor cu furc, n special motostivuitoare.

21

:ncarcarea navelor cu punti eta$ate fig .2)

Transportul aerian Paletizarea $n transportul aerian) 8iniile aeriene au intrat mai trziu n competi!ie n transportul de mrfuri, deoarece, la nceput, costul transporturilor era mare, iar capacitatea de transport redus. 9n afar de aceasta, dimensiunile compartimentelor disponibile destinate mrfurilor transportate n avioane erau relativ reduse iar utila$ele de ncrcare descrcare existente pe aeroporturi nu permiteau manipularea de unit!i de ncrctur de volum i greutate mare. 9n ultimul deceniu paletele au nceput s fie folosite i n transportul aerian. 9n acest caz paletele se introduc n fusela$ cu a$utorul stivuitorului i gliseaz pe role plasate pe podea. >arfa este imobilizat pe palet cu a$utorul unor plase cu oc%iuri largi care acoper ncrctura stivuit i

22 care se fixeaz de marginea paletei n trei puncte pe lungime i n dou punc22te pe l!ime, greutatea unei plase fiind de circa 21 Jgf. 5stfel se formeaz o ncrctur adecvat formei corpului avionului. 'atorit cerin!elor specifice avia!iei paletele utilizate "n regim de recuperare# au dimensiunii specifice. (ipodimensiunile cele mai utilizate i care figureaz n prezent n propunerile de reglementri sunt redate n tabelul de mai $os. "tabelul 1# Ta-elul ( 'imensiunile i sarcinile admisibile ale paletelor folosite n traficul aerian L4imea: mm Lun%imea: mm Sarcina admisi-ila: <%3) (=+2 ++,= ++6= +2(, ++,= 2==/ ++,= +62, 2==/ ++,= ,/21 2==/ *aleta ncrcat i arimat cu plasa respectiv trebuie sa reziste la o accelera!ie liniar de 2I, !innd seama de sistemul total de siguran! prevzut la bord. 9n afara paletelor plane se utilizeaz i paletele-lzi construite cu dimensiuni recomandate de :5(5. ,unt confec!ionate din carton ondulat, constituit din mai multe straturi de carton "Lraft# i din dou straturi de carton ondulat. 'imensiunile modulate uzuale sunt 1113H013H0/3 mm ) cu o capacitate de 3,/) m) . 'imensiunile lor apropiate de gabaritul paletelor standard 133H1233 mm 2, le recomand pentru realizarea transportului combinat, din poart n poart via aero.

5lt tip de palet este construit din plci fibrolemnoase "palca$e etc.#, pe sc%elete de lemn ntrit cu legtur de srm. 'e asemenea se utilizeaz palete lzi din placa$ tip 5ir Cargo cu dimensiuni modulate aprobate de :5(5"Asociaia Internaional de Transport Aerian) de forma paralelipipedica ca in figura de mai sus dar si in forme profilate cu spa!iul destinat transportului de mrfuri din fusela$ul avionului.

2)

Concluzie'
*rocesul te%nologic de transportare a mrfii este destul de important lund n consideren!e marfa transportat i multe alte aspecte ce !in de ea. 'e multe ori transportarea !ine de aspectele te%nice i posibilit!ile lor. Cel mai important lucru este c mrfurile trebuie s fie transportate cu maximum precizie i siguran!.

>I>LIOGR #IE
1. MMM.rondo-gana%l.com

2. Nagia &omeo. >anipularea depozitarea transportul i depozitarea mrfurilor. 7ditura te%nica ?ucureti 1222
). %ttp+OOro.MiJipedia.orgOMiJiO:nternationalP5irP(ransportP5ssociation