Sunteți pe pagina 1din 44

FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR APARATUL RESPIRATOR

* * *

este constituit din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor gazoase, intre aerul atmosferic si organism. Componentele sale sunt: cavitatea nazala, faringele, laringele, traheea, bronhiile principale, caile pulmonare si plamanii. In interiorul tesutului pulmonar (parenchim), bronhiile principale se ramifica progresiv in bronhii lobare, segmentare, interlobulare din care se formeaza bronhiolele terminale. Din acestea iau nastere bronhiolele respiratorii, care se continua cu ductele alveolare ai caror pereti prezinta dilatatii in forma de saci -alveolele pulmonare, inconjurate de o retea densa de capilare. CAILE RESPIRATORII

* * * *

Sistem de conducte aeriene, cu particularitati morfo functionale care asigura: deplasarea aerului in dublu sens, cu posibilitatea reglarii debitului, a rezistentei la flux si a volumului spatiului mort; incalzirea si umectarea aerului inspirat captarea si indepartarea particulelor inhalate prin prezenta stratului de mucus si a epiteliului ciliat

Particularitatile morfofunctionale :

-la nivelul cailor aeriene superioare sunt reprezentate prin scheletul cartilaginos, tesutul musculo-elastic, plexul vascular submucos si epiteliul ciliat. -la nivelul cailor aeriene inferioare se observa absenta cartilajelor in teritoriul bronsiolar, si prezenta surfactantului pulmonar

CAILE RESPIRATORII SUPERIOARE

unctii :

- de conducere a fluxului de aer - de incalzire si umidifiere, pregatind aerul pana la ajungerea in trahee - filtrarea aerului de particule mai mari de !" #m care vor fi captate in stratul de mucus si indepartate prin miscarile stratului ciliar.

* *

Prin nari patrund zilnic $ !".""" !%.""" & de aer ce intampina o rezistenta la flux inalta, $%"' din rezistenta totala la flux a sistemului respirator, cu o crestere semnificativa in infectii virale sau in timpul efortului. (and rezistenta la flux este prea mare se trece la respiratia pe cale orala. )ntre structurile majore ale laringelui, epiglota si cartilajele aritenoide previn aspirarea lichidelor si a hranei in caile respiratorii inferioare.

CAILE RESPIRATORII INFERIOARE unctii:

*raheea si bronhiile extralobulare prin inele cartilaginoase in peretii lor mentin deschise caile respiratorii in conditiile variatiilor de presiune din inspiratie si expiratie,.

* * *

+ronhiolele terminale si respiratorii, lipsite de inelul cartilaginos, contin un strat muscular dezvoltat, regland circulatia aerului in caile respiratorii intrapulmonare bronhiile si bronhiolele nerespiratorii servesc deplasarii aerului spre alveole si nu participa la schimburile respiratorii formand asa numitul spatiu mort anatomic (150 ml). ronhiolele respiratorii, ductele alveolare si alveolele participa la schimburile respiratorii formand unitatea fiziologica de baza a plamanilor, unitatea respiratorie sau de schimburi a!oase" cu o suprafata medie de !" m# cand plamanii si respectiv cutia toracica se caracterizeaza prin volum de repaus. CAILE RESPIRATORII INFERIOARE

#ASCULARIZATIA PLA$ANULUI

*
-

Plamanii au vascularizatie dubla nutritiva, asigurata de vasele bronsice apartinand circulatiei sistemice cu regim de presiune inalta menite a hrani parenchimul pulmonar ,primesc !,' din debitul cardiac.

* * * * * *

functionala realizata de circulatia pulmonara sau mica circulatie, cu regim de presiune joasa.ce aduce sange bogat in (-, de la ventricolul drept si dupa oxigenare la nivelul membranei respiratorii il conduce la atriul stang pentru a fi distribuit apoi in restul organismului. Sistemul vascular pulmonar se caracterizeaza prin:

- presiune joasa, ,"-,% mm.g in artera pulmonara in timpul sistolei respectiv /!" mm.g in diastola, complianta mare, rezistenta mica opusa la curgerea sangelui, viteza de circulatie mica, de la ,-"., cm0sec si de ," de ori mai redusa in capilare efectul vasoconstrictor al hipoxiei si al acidozei.

INER#ATIA PLA$ANULUI

* *

1ste asigurata de sistemul nervos autonom sau vegetativ al sistemului nervos periferic care se afla sub controlul sistemului nervos central. Stimularea sistemului nervos parasimpatic determina pe calea nervului vag :

- constrictia cailor aeriene 2fiind responsabil pentru mentinerea tonusului musculaturii netede in plamanul aflat in repaus, - vasodilatatie, - stimularea secretiei glandulare prin intensificarea secretiei de glicoproteine care vor conduce la cresterea vascozitatii mucusului

* * * * * * * *

)nervatia parasimpatica este mai bine reprezentata la nivelul conductelor aeriene mari, diminuind pe masura ce diametrul lor se micsoreaza 3aspunsul la stimularea sistemului nervos parasimpatic este specific si local. INER#ATIA PLA$ANULUI $riginea inervatiei parasimpatice pulmonare se afla in trunchiul cerebral la nivelul bulbului rahidian (nervul cranian %). &ibrele preganglionare din nuceii vagali coboara pana la ganglionul adiacent cailor aeriene si vaselor sanguine de la nivel pulmonar. &ibrele postganglionare vor inerva celulele musculare netede, vasele sanguine, celulele epiteliale bronsice inclusiv celulele 'oblet si glandele submucoase. (mbele fibre, pre si post ganglionare, contin neuroni motori e)citatori (colinergici) si inhibitori (nonadrenergici) . Aceti%co%ina si substanta P sunt neurotransmitatori ai neuronilor motori e)citatori. dinor&ina si peptidu% intestina% 'asoacti' sunt neurotransmitatori ai neuronilor motori inhibitori.

INER#ATIA PLA$ANULUI

* * * *

Stimularea sistemului nervos simpatic duce la un tip de raspuns mai general. ibrele simpatice inerveaza glandele mucoase , intensificandu-le secretia de tip apos, vasele de sange dar nu si musculatura neteda. 4eurotransmitatorii include norepinefrina si dopamina atat la nivelul epiteliului cat si in celulele musculare netede, in completarea sistemelor simpatic si parasimpatic, sunt prezente terminatii nervoase eferente

RESPIRATIA

* *

3espiratia este functia prin care se asigura continuu si adecvat, atat aportul de oxigen din aerul atmosferic pana la nivelul celulelor care il utilizeaza, cat si circulatia in sens invers a dioxidului de carbon, produs al metabolismului celular. (uprinde urmatoarele etape: - ventila ia ! respira ia e"tern# - difuziunea alveolo-capilar# - transportul $azelor prin s%n$e - respira ia intern# ! tisular#

&E'TILATIA PUL(O'ARA

* * * *

1ste procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediu ambiant si alveolele pulmonare,antrenand astfel patrunderea aerului bogat in oxigen catre alveole si eliminarea dioxidului de carbon catre exterior. 5)S(63)&1 714*)&6*-3)) (irculatia altrenativa a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale volumului cutiei toracice urmate fidel de miscarea in acelasi sens a plamanului care este solidarizat de aceasta prin intermediul foitelor pleurale. 7ariatiile ciclice ale volumului aparatului toraco-pulmonar se realizeaza in cursul a doua miscari de sens opus, definite ca miscarea inspiratorie si miscarea e"piratorie.

&E'TILATIA PUL(O'ARA

* *

Pl8m9nii sunt solidari cu pereii cutiei toracice prin intermediul foielor pleurale ce asigur8 aderena i micarea f8r8 frecare prin prezena :ntre foiele pleurale a unei cantit8i minime de lichid i a unei presiuni intrapleurale negative. Exista o expansiune inegal8 a pl8m9nului:

-baza pl8m9nilor are o expansiune mai bun8 :n inspir (presIP - 2, cm !2"#, fa8 de v9rful pl8m9nilor unde presIP - $" cm !2"%

-zona hilar8 neexpansibil8% -zona hipoextensibil8 la nivel apical, paravertebral, perihilar i paramediastinal% -zona cu extensibilitate maxim8, subpleural8 cu o grosime de 2-& cm cu ventilaia cea mai eficient8

P'E()E'E *ublu strat:

* *

p leura parietal cptueste pereii cutiei toracice pleura visceral acoper plmnul; ptrunde i n scizuri

* *

;ntre cele dou8 foie se delimiteaz8 cavitatea pleural8 cu o lam8 fin8 de lichid pleural ($-$ ml#% presiunea intrapleural 8 (vidul pleural#: < -+mm !g = & mm!g Rol funcional: aderena pl8m:nilor de pereii cutiei toracice (foie i vidul pleural# urm9nd cu fidelitate mic8rile respiratorii ale acestuia%

Presiunile Pulmonare

Presiunea intra-alveolar8 , presiunea din interiorul alveolelor

Presiunea transpulmonar8 , diferena dintre presiunea intrapleural8 i cea intra-alveolar8

)elaia volum-presiune pulmonar8

* * * * *

acest aspect este consecina prezenei surfactantului la interfaa aerlichid de la nivelul alveolelor ca i fenomenului de recrutare ( deschidere de noi alveole :n cursul inflaiei pulmonare# eliminarea surfactantului modific8 mult bucla de histerez8 I'SPIRATIA )n timpul miscarii inspiratorii are loc cresterea volumului cutiei toracice urmata de o crestere a volumului pulmonar. (resterea volumului cutiei toracice se realizeaza ca o consecinta a cresterii celor trei diametre ale sale anteroposterior, longitudinal si transversal datorita contractiei muschilor respiratori. (resterea diametrelor anteroposterior si transversal e datorata contractiei muschilor intercostali externi ce antreneaza ridicarea si orizontalizarea coastelor.

* *

(resterea diametrului longitudinal rezulta prin coborarea planseului cutiei toracice format din muschiul diafragm, principalul muschi inspirator a carui contractie asigura in inspirul profund aportul a >" ' din volumul total de aer inspirat. )n inspirul profund se realizeaza o crestere suplimentara a volumului cutiei toracice sub actiunea muschilor inspiratori accesori: pectorali, marele dintat, sternocleidomastoidianul, trapezul, scalenul, micul dintat posterior, micul dintat superior

I'SPIRATIA

* * * *

(resterea volumului cutiei toracice determina o expansiune a plamanilor, favorizata de bogatia fibrelor elastice din structura parenchimului pulmonar si determinata de existenta unei aderente functionale intre cutia toracica si plaman prin intermediul pleurei. unctia pleurei de a mentine plamanul atasat la cutia toracica, asigurand desfasurarea ventilatiei pulmonare, se datoreaza dinamicii lichidului si gazelor in spatiul pleural. 3olul determinant in realizarea variatiilor de volum pulmonare produse de expansiunea si retractia cutiei toracice revine variatiilor de presiune negativa, subatmosferica, de la nivelul spatiului virtual pleural. Presiunea intrapleurala in repaus este ?-> mm.g si scade in inspir la -!", -!% mm.g, atingand in inspirul fortat -%",->" mm.g

1xpansiunea plamanilor si cresterea volumului lor in cursul inspiratiei au drept consecinta scaderea presiunii aerului din interiorul plamanului, sub presiunea atmosferica 2aproximativ cu ,-@ mm .gA, realizandu-se astfel un gradient de presiune datorita caruia aerul atmosferic patrunde in interiorul plamanilor spre teritoriul de schimb alveolo-capilar.

E)PIRATIA

* *

(iscarea e"piratorie 2expiratiaA reprezinta miscarea de sens contrar inspiratiei,) n cursul careia are loc revenirea la volumul initial al cutiei toracice si al plamanului. )n conditii de repaus, e"piratia este un act pasiv* realizandu-se ca urmare a relaxarii muschilor inspiratori.

* * *

3evenirea cutiei toracice si a plamanului la volumul initial este conditionata de elasticitatea cutiei toracice si a tesutului pulmonar precum si de prezenta si activitatea surfactantului , exprimate prin complianta (a urmare a scaderii volumului pulmonar in cursul expiratiei, presiunea negativa intratoracica se reduce progresiv, ajungand sa depaseasca presiunea atmosferica 2cu ,-@ mm .gA, ceea ce are drept consecinta crearea unui gradient de presiune de-a lungul careia aerul din plamani iese catre exterior. E"piratia fortata devine un proces activ implicand contractia muschilor expiratori 2abdominali, patratul lombar, intercostali interni, micul dintat posterior si inferior, triunghiularul sternuluiA si flexia coloanei vertebrale,acestea inducand cresterea presiunii intratoracice pozitive pana la B>" mm.g.

* * * *

Punerea in miscare a aparatului toracopulmonar presupune ca fortele ce iau nastere prin contractia muschilor respiratori sa depaseasca o serie de forte opozante: fortele elastice, vascoase si inertiale )E-I./E0E'E P('1"02)E

Rezistena elastic# este generat8 de forele elastice ce iau natere la suprafaa alveolelor datorit8 tensiunii superficiale, ca i de cele produse prin :ntinderea elementelor elastice pulmonare. 3u c 9t variaia de volum este mai mare cu at 9t :ntinderea i deci rezistena elastic8 vor crete. 'a :ncetarea contraciei muchilor inspiratori rezistena elastic8 va readuce sistemul la starea iniial8 de repaus constituind reculul elastic pulmonar. 4aloarea rezistenei elastice este de cm ap85' aer i a fost iniial exprimat8 prin aa numita elastan8 care reprezint8 diferena de presiune transpulmonar8 necesar8 pentru a introduce :n pl8m9ni $ ' de aer.

3"1P'I202

* * * *

*eoarece elastana crete odat8 cu sc8derea elasticit8ii pulmonare provoc9nd confuzie, termenul a fost :nlocuit cu cel de complian#% este inversul elastanei i reprezint8 volumul de aer ce poate fi introdus :n pl8m9ni pentru fiecare cm ap8 diferen8 de presiune transpulmonar8. 4aloarea normal8 a complianei: 6,2 cm ap85' aer Compliana static# se detemin8 :n apnee, :n absena fluxului aerian, :n timp ce compliana dinamic# se determin8 :n cursul unui ciclu respirator normal.

* * * * * * *

)aportarea complianei la capacitatea vital8 reprezint8 compliana specific8. 3ompliana pulmonar8 crete :n emfizemul pulmonar :n care reculul elastic scade datorit8 distrugerii pereilor alveolari. 3ompliana pulmonar8 scade :n afeciunile care duc la fibrozarea esutului pulmonar. 3ompliana toraco-pulmonar8 are valoarea la C din cea pulmonar8 (6,$ cm ap85' aer# din cauza rigidit8ii cutiei toracice. )ezistena v9scoas8 )ezistena v9scoas8 este dat8 :n special de rezistena la frecare% valori normale: 2 cm ap85' aer5sec% 2 componente:

* *

)ezistena tisular8 dat8 de elemente neelastice pulmonare% )ezistena la flux, datorit8 frec8rii aerului de pereii conductelor aeriene i interaciunii moleculelor de gaz

* *

80% din totalul rezistenei vscoase; influenat n condiii de repaus de: volumul pulmonar, dispoziia cilor aeriene, fazele respiraiei, regimul de curgere al aerului (laminar, turbulent), calibrul bron ic

1odific8rile rezistenei la flux :n raport cu suprafaa de seciune a arborelui bronic

* * *

)ezistena la flux este maxim8 la nivelul brohiilor medii, dup8 care scade, devenind negli7abil8 :n unit8ile respiratorii terminale. #OLU$E SI CAPACITATI PUL$ONARE 7ariatiile presiunii toraco-pulmonare in timpul ciclului respirator mobilizeaza volume de aer variabile intre aerul atmosferic si aerul alveolar. &olumul curent +&,-* volum de aer ventilat in conditii de repaus, cu participarea exclusiva a muschilor inspiratori, prin trecerea sistemului toracopulmonar din pozitia expiratorie de repaus in pozitia inspiratorie de repaus. 7aloarea sa medie este %"" ml din care numai ,0@ 2@%"mlA ajung in teritoriul de schimb alveolar, restul ramanand in spatiul mort anatomic din caile respiratorii &olum inspirator de rezerva +&IR-* volum de aer patruns in plamani in timpul unei inspiratii fortate, cu valori intre !%""-,""" ml aer. ,apacitatea inspiratorie este suma dintre 7( si 7)3 &olumul e"pirator de rezerva este volumul de aer expulzat din plamani prin trecerea de la pozitia expiratorie de repaus la cea de expir maxim si este de aproximativ !,"" ml. ,apacitatea vitala +,&- este volumul maxim de aer ce poate fi ventilat intro respiratie de maxima amplitudine si are o valoare de @%""-@/"" ml cu mari variatii legate de sex, varsta, conditie fizica, efort.

* * * *

,& . &, / &IR / &ER

#OLU$E SI CAPACITATI PUL$ONARE

* *

Spirometria este metoda care permite masurarea volumelor si capacitatilor pulmonare cu exceptia volumului rezudual care se determina prin pletismografie sau prin tehnica dilutiilor gzelor inerte 2heliu, azotA. &olumul rezidual +&R- este volumul de aer ramas in plamani dupa o expiratie fortata, reprezentand in medie !,""-!@"" ml. Se afla la nivelul zonei de schimb alveolo-capilar. 6re rol de tampon intre fractiile ventilate si teritoriul alveolo-capilar, impiedicand variatiile bruste ale concentratiei si presiunilor partiale ale -, si (-, si asigurand caracterul continuu al schimburilor gazoase alveolo-capilare. ,apacitatea reziduala functionala +,R0- reprezinta suma dintre 73 si 713 si este in medie de ,%""-,/"" ml. ,apacitatea pulmonara totala +,PT- este data de suma dintre 7(B 7)3B 713B 73 si variaza intre ?/oo-%"""ml aer. ,oeficientul de ventilatie este dat de raportul dintre 7(, care participa efectiv la schimburile gazoase 2@%" mlA si (7. 7aloarea sa este de !"-!,', cu fiecare respiratie, innoindu-se a D-a parte din aerul alveolar total.

* * *

#OLU$E SI (E)ITE RESPIRATORII

* *

&olumul e"pirator ma"im pe secunda +&E(SA este volumul de aer expirat in prima secunda a unui inspir fortat ce urmeaza unui inspir fortat si reprezinta normal D"-/"' din (7 2,/""-@""" mlA. 715S depinde de ,&, forta musculara si permeabilitatea cailor respiratorii Indicele Tiffeneneau 2indicele de permeabilitate bronsicaA este raportul dintre (7 si 715Ssi are valori normale intre ".D-"./.

Eebitele respiratorii se calculeaza raportand volumele de aer ventilate la unitatea de timp.

* * *

1ebitul respirator +1R- +ventilator- se calculeaza inmultind valoarea volumului curent cu cea a frecventei respiratorii.7alorile medii, in repaus, la adult, sunt cuprinse intre >-/ l0min, ajungand in efort la @"-?" l0min. 1ebitul ventilator ma"im +1&(A se calculeaza in functie de volumul de aer ventilat cu amplitudine maxima timp de !"-!% sec, raportat insa la un minut. 0recventa respiratorie +0R- normala la adult, in repaus este 23-24 respiratii0min, ajungand in effort la ?% resp.0min. &a nou nascuti 3 F @"->" resp.0min iar la copiii mici, ,"-?" resp.0min.

S,5I(6URI 7A8OASE LA 'I&EL AL&EOLO-,APILAR

Se desfasoara in conformitate cu legile fizice ale difuziunii.

* * *

Eifuziunea - Gi (- F procesul prin care se finalizeaz8 respiraHia extern8. Se realizeaz8 la nivelul membranei alveolo-capilare 256(A p9n8 la echilibrarea concentraHiei respectiv a presiunilor partiale ale celor doua gaze :ntre cele , compartimente 2alveol8 Gi capilarele pulmonareA 56( F totalitatea structurilor pe care le traverseaz8 gazele respiratorii dinspre alveole spre eritrocite Gi invers

S,5I(6URI 7A8OASE LA 'I&EL AL&EOLO-,APILAR

Procesul difuziunii gazelor prin 56( :n unitatea de timp depinde de: *. propriet8Hile fizico-chimice ale gazului; #.caracteristicile membranei alveolo-capilare; +. gradientul de presiune parHial8 a gazului de o parte Gi de alta a membranei *+ Propriet# ile fizico-c9imice ale $azului Coeficientul de solubilitate al gazului :n plasm8 2la @DI(A este:

* *

pentru -,F ",",? ml gaz0ml; pentru (-, F ",%> ml gaz0ml.

(-, este de ," de ori mai difuzibil dec9t -,, datorit8 marii lui solubilit8Hi.

S,5I(6URI 7A8OASE LA 'I&EL AL&EOLO-,APILAR ,+ ,aracteristicile membranei alveolo-capilare a)Jrosimea membranei -",!-! Km, 3ata difuziunii fiind invers proporHional8 cu grosimea membranei.

1x. :n fibroze pulmonare se produc :ngroG8ri ale unor zone din membrana alveolo-capilar8.

b) 58rimea suprafeHei membranei respiratorii= - 6lveolele pulmonare 2aprox. @"" milioaneA realizeaz8 o suprafaH8 total8 a membranei de D" m, 2:ntre %" Gi !"" m,A.

* *

3ata difuziunii prin membrana alveolo-capilar8 este direct proporHional8 cu suprafaHa funcHional8 a membranei 1x. ;n emfizemul pulmonar, datorit8 distrugerii pereHilor alveolari, suprafaHa respiratorie scade considerabil

cAStructura chimic8 a membranei- gazele respiratorii sunt foarte solubile :n lipide Gi difuzeaz8 cu uGurinH8 prin membranele celulare

S,5I(6URILE 7A8OASE LA 'I&ELUL (E(6RA'EI AL&EOLO,APILARE S,5I(6URI 7A8OASE LA 'I&ELUL (E(6RA'EI AL&EOLO,APILARE

S,5I(6URILE 7A8OASE PE'TRU O3

* * * *

&a nivelul pl8m9nilor difuziunea -, se realizeaz8 dinspre aerul alveolar spre s9ngele venos din capilarele pulmonare. Saturarea s9ngelui capilar cu -, se face rapid, :n ",@ s. *impul de difuziune este mai mic dec9t timpul de circulaHie a s9ngelui :n sectorul pulmonar 2",D secA, asigur9ndu-se astfel oxigenarea complet8 a s9ngelui. -xigenarea s9ngelui este in proportie de LD,%', fapt determinat de : - inegalitatea aer8rii alveolelor, - contaminarea s9ngelui oxigenat din venele pulmonare cu cel venos din venele bronGice

S,5I(6URILE 7A8OASE PE'TRU ,O3

* * * *

Eifuziunea (-, se realizeaz8 dinspre s9ngele venos din capilare spre aerul alveolar. Se face cu o vitez8 de ,% ori mai mare ca a -,-ului, :nc9t se poate considera c8 are loc instantaneu. EeGiM P(-, este redusa 2> mm.gA, schimbul gazos este facilitat de solubilitatea mare a (-,. *impul de contact al s9ngelui din capilarele pulmonare cu zona de schimb gazos este de ",D sec :n repaus. EeGi :n efort scade la ",@ sec, este suficient pentru egalizarea presiunilor parHiale.

,APA,ITATEA 1E 1I0U8IU'E

F volumul de gaz 2mlA care difuzeaz8 prin 56(, :n fiecare minut, la o diferenH8 de presiune de ! mm.g 2",!@@ NPa)

* *

se poate determina aplicand &egea lui icN: volumul de gaz care difuzeaz8 :n unitatea de timp se poate calcula cu relaHia: 7 F 6 x E x 2P!-P,A 0 J

7 F volumul gazului difuzat :n unitatea de timp; 6 F aria de difuziune; E F constanta de difuziune;

* *

P! Gi P, F presiunile parHiale de o parte Gi de alta a membranei; J F grosimea stratului difuzat.

,APA,ITATEA 1E 1I0U8IU'E PE'TRU O3+1LO3-

* * * * * *

E&-, F 7-, 0 2P! = P, A 7-, F consumul de oxigen; P! - P, FM P -, :n alveole 2P!A Gi capilarele pulmonare 2P,A. E&-, :n repaus F este de ,! ml0min0mm.g. &a un consum de oxigen de ,%" ml0min ar fi suficient8 oM P de !, mm.g. EarM PF>" mm.g condiHiile de schimb sunt optimale.

E&-, :n efortul fizic intens:Ode ,-@ ori 2@"->" ml0min0mm.gA - datorit8 deschiderii suplimentare de capilare Pulmonare difuziunea -, p9n8 la @-? litri -,0minut.

,APA,ITATEA 1E 1I0U8IU'E PE'TRU ,O3

* * * *

(oeficientul de difuzie al (-, este de ," de ori mai mare ca al -,

E&(-,: :n repaus - ?%" ml0min0mm.g; :n efort - p9n8 la !,"" ml0min0mm.g. Pentru eliminarea a ,""ml0min (-, :n repaus, ar fi suficientM PF! mm.g. MPF> mm.g asigur8 condiHii optimale de schimb gazos

1I0U8IU'EA 7A8ELOR LA 'I&EL TISULAR

Schimburile gazoase la nivel tisular se desf8Goar8 prin

peretele capilar, lichidul interstiHial Gi membrana celular8 asigurand la nivel tisular: - aportul de -, necesar metabolismului celular - eliminarea (-, rezultat din procesele metabolice.

3espiraHia tisular8 cuprinde dou8 procese funcHionale:

!.procese fizice de difuziune a gazelor respiratorii determinate de gradientul de presiune parHial8 din sectoarele capilar, interstiHial Gi celular; ,.respiraHia celular8 = reacHii chimice oxido-reduc8toare cuplate cu fosforil8ri oxidative eliberatoare de energie.

1I0U8IU'EA O3 LA 'I&EL TISULAR

este determinat8 de diferen ele de presiune par ial#:

- :n s9ngele capilarului arterial P-, F L% mm.g; - :n lichidul interstiHial P-, F ?" mm.g; - la nivel intracelular: P-, F,@ mm.g 2% - ?"A; - la nivelul crestelor mitocondriale F ! mm.g. difuziunea rapid8 din capilare spre celule

* * *

3ata difuziunii -, depinde de: viteza de transport a -, din s9nge spre Hesuturi timpul de tranzit;

*
-

m8rimea suprafeHei traversate de oxigen prin difuziune, care creGte cu num8rul de capilare perfuzate; intensitatea proceselor metabolice celulare ce utilizeaz8 -,.

1I0U8IU'EA O3 LA 'I&EL TISULAR

1cuaHia de difuziune care se aplic8 Hesuturilor periferice :

7-, F E x 6 x 2P-, PcQ - P-, PtQA 0 &, Rnde: P-, PcQ F presiunea parHial8 a -, :n capilar; P-, PtQ F presiunea parHial8 a -, :n Hesut; &F distanHa :ntre capilar Gi mitocondrie.

1x. la nivelul 7S, unde distanHa :ntre dou8 capilare vecine ,%K m, moleculele trebuie s8 str8bat8 prin difuziune !@Km.S de !" ori mai mare dec9t 56( un timp de difuziune mai lung.

- distanHa :ntre capilarele din cortexul cerebral @>K m, - distanHa :ntre capilarele din muGchiul scheletic /"K m

1I0U8IU'EA O3 LA 'I&EL TISULAR (alea cea mai eficient8 de a :mbun8t8Hi alimentarea cu -, a Hesuturilor F

* * *

T distanHei de difuziune prin recrutarea mai multor capilare. ;n efortul fizic, c9nd aportul de -, trebuie s8 creasc8 :n muGchii scheletici,num8rul capilarelor deschise creGte de cca trei ori. (antitatea de -, extras8 din s9nge difer8 :n funcHie de tipul de Hesut. 1xtracHia este maxim8 :n miocard, unde apare cea mai mare diferenH8 arterio-venoas8.

1I0U8IU'EA ,O3 LA 'I&EL TISULAR (-, rezultat din metabolismul celular determina la nivel: Ucelular Gi interstiHial o P(-, F ?% - ?> mm.g Uin s9ngele arterial o P(-, F ?" mm.g. EeGi MP F %-> mm.g, difuziunea (-, se face foarte rapid, datorit8 marii sale solubilit8Hi. - P(-, este determinat8 de intensitatea proceselor tisulare Gi de fluxul sanguin.

1x. :n cazul unui debit sanguin sc8zut, procese

metabolice intense vor induce creGterea P(-,.

,OE0I,IE'TUL RESPIRATOR +,R-

,oeficientul respirator +,R- . Raportul :ntre ,O3 eliberat ;i O3 consumat . &,O3 < &O3

Rnde:

* * * * * *
-

7-, F consumul de -, 2ml0minA; 7(-,F (-, eliberat 2ml0minA =n condi ii de repaus> ,R . 3??<3@?.?*A@ (onsumul de -, :n repaus F ,%" ml0min. (antitatea de (-,produsa in repaus F ,"" ml0min.

(3 depinde de principiile alimentare metabolizate. 1x: ",D - :n cazul metaboliz8rii exclusive de lipide; ",/, - :n cazul metaboliz8rii exclusive de proteine; ! - :n cazul arderii exclusive de glucide; ",/% - :n cazul unei alimentaHii mixte

* * *

-.(/01$.-23 '(453$. I/ 0(/'5 -.(/01$.-23 $%I'5/232I 0I (3 DI$%ID232I D5 C(. $/

-.(/01$.-23 $%I'5/232I

8n s9nge "2 este transportat sub2 forme: $. :")12 *I-"'42/; :I-I3

* *

-'egea lui !E0)<: cantitatea de "2 dizolvat= >n s9nge, per

unitatea de volum este d.p cu presiunea par?ial= a "2 (P"2#. @ $Adin cantitatea de "2 transportat= de s9nge , 6,2B ml5dl in sg. arterial (P"2 , $66mm!g#

-8n condi?ii normale, "2 dizolvat are o importan?= deosebit= deoarece: reprezint= partea difuzibil= care determin= presiunea par?ial= a "2 din s9nge, sensul Ci m=rimea difuziunii lui. 2. :")12 3"1DI02/; 3( !E1"E'"DI02

BBA din cantitatea de "2 transportat= de s9ngele arterial

-.(/01$.-23 $%I'5/232I

:ixarea "2 de !emoglobin= F!emoglobina este o feroprotein= cu o structur= tetrameric= Ci reprezint= &6-B6A din reziduu uscat al hematiei. FPrezint= + subunit=?i, formate fiecare din 2componente:

- o grupare prostetic= - hemul - lan? proteic. FElobina - este format= din + lan?uri polipeptidice: $ pereche lan?uri6 7 *pereche lan?uri8 ,9 ,: sau; .

* *

'a adult , !b2$ (6 #8 #) 7 !b22 (6 #: #) 'a f=t Ci la nou-n=scut - !b: (6 #9 #).

-.(/01$.-23 $%I'5/232I

!emul-nucleu tetrapirolic ce con?ine fier legat de atomii de azot prin patru valen?e. - prin a -a valen?= :e2G este legat la molecula proteic= - a H-a r=m9ne disponibil= pentru legarea oxigenului

-.(/01$.-23 $%I'5/232I

* *

)eac?ia !b cu "2 are loc rapid(6,6$ s# :iecare din cei + atomi de :e2G ai grup=rilor hem put9nd fixa cate o molecul= de"2

)eac?ia

I f=r= interven?ia vreunui mecanism enzimatic I f=r= modificarea valen?ei :e2G o oxigenare

-.(/01$.-23 $%I'5/232I

* * * *

:ixarea Ci eliberarea "2 de pe molecula de !b, au loc succesiv. F2finitatea >ntre !b"2 Ci "2 este superioar= celei >ntre !b Ci "2, iar afinitatea celui de al +-lea hem este de $2 ori mai mare fa?= de primul. 8n cursul transportului oxigenului au loc urm=toarele reac?ii: 'a nivelul pl=m9nilor: eliberarea 3"2 din carb!b: "2 G !b3"2I !b"2 G 3"2 eliberarea protonilor (!G#: "2 G !!bI !b"2 G !G fixarea "2 pe !b% eliberarea 2,J *PE: "2 G !b*PEI !b"2 G *PE

-.(/01$.-23 $%I'5/232I

'a nivelul ?esuturilor: eliberarea "2 cu reconstituirea pun?ilor saline% fixarea 3"2 cu formarea carbama?ilor 3"2 G !b"2I !b3"2 G "2 captarea de c=tre !b a protonilor: !G G !b"2I !!b G "2 fixarea 2,J *PE: *PE G !b"2I !b*PE G "2

-.(/01$.-23 $%I'5/232I

3apacitatea de oxigenare a s9ngelui

, volumul maxim "2 ce poate fi fixat de $g !b , $,J+ ml "2 F3oncentra?ia medie a !b >n s9nge , $ g5dl $ x $,J+ , 26 ml "25dl (266 ml5litru# Ide K6 ori mai mult dec9t "2 dizolvat fizic.

* * *

:actorii care influen?eaz= cap. de oxigenare a s9ngelui:

Frespira?ia - asigur= P"2 alveolar de $66 mm!g% Ffactori care regleaz= concentra?ia de !b L :e alim., vit.D$2, eritropoietina .atura?ia cu "2 a s9ngelui , BK, A >n s9ngele arterial , K A >n s9ngele venos. F*iferen?a arteriovenoas= , diferen?a >ntre cantitatea total= de "2 (solvit Ci combinat cu !b# din s9ngele arterial Ci cel venos , >n repaus ml5dl%

< >n efort $ ml5dl

Transportu% dio-idu%ui de carbon

* * * * *

1e masura ce C$# difuzeaza din tesuturi si intra in plasma se dizolva repede. In urma reactiei cu apa formeaza acid carbonic (= #C$+), o cale majora de a genera =C$+- . In sange C$# este transportat in hematii in principal sub forma de bicarbonati (=C$ +-), si intr-o masura mai mica in forma dizolvata precum si sub forma de carbamino hemoglobina . In plasma e)ista in forma de bicarbonati, in forma dizolvata si combinat cu proteinele plasmatice sub forma de compusi carbaminici. formarea bicarbonatilor depinde de prezenta sau absenta anhidrazei carbonice. Transportu% dio-idu%ui de carbon

* * *

In plasma in absenta anhidrazei carbonice reactia dintre C$# si =#$ se desfasoara lent. In hematii insa in prezenta anhidrazei reactia se desfasoara rapid si pe masura ce bicarbonatii se formeaza acestea difuzeaza in afara hematiei la schimb cu ionul de clor care patrunde din plasma in hematii, mentinand astfel echilibrul osmotic. .eactia chimica este reversibila si se poate deplasa spre dreapta cu formarea unor cantitati crescute de bicarbonati cand tesuturile genereaza o cantita>te crescuta de C$# sau se poate deplasa spre stanga cand mai mult C$# este e)pirat, rezultand formarea unor cantitati reduse de bicarbonati. Ionii liberi de hidrogen sunt rapid tamponati in interiorul hematiilor prin legarea de =gb. -amponarea ioilor de hidrogen este critica pentru mentinerea reactiei in directia producerii de =C$ +-, Cantitati crescute de =7 liber (p= redus) va deplasa reactia spre stanga, formandu-se cantitati reduse de bicarbonati.

3ontrolul form8rii Gi eliber8rii 3"2 de pe !b este influenat de gradul de oxigenare al !b (efect Douglas-Haldane): - la Hesuturi : elib. "2 de pe !b favorizeaz8 fixarea 3"2 : fixarea 3"2 se face uGor datorit8 p"2 Gi a p!-ului mai acid. - la pl8m9ni : "2 determin8 eliberarea 3"2 din !b3"2 : cedarea 3"2 este determinat8 de p"2 Gi p! ceva mai alcalin Curba de disociere-fixare a CO2 :

* * *

reflect8 corelaia dintre 3"2 total s9nge i p3"2 saturaHia :n "2 a !b influenHeaz8 p3"2 . creGterea progresiv8 a p3"2 creterea cantit8ii de 3"2 transportat8 (nu atinge platou# nu exist8 pct. de saturaHie%

REGLAREA #ENTILATIEI

* * *

1roces automat, ritmic, aflat sub controlul

multiplor centrii din 0/C. 4ona principal? generatoare a ritmului

respirator L re?ea neuronal=. Componentele sistemului de control

- 0enzori: centrali, periferici.

- Centrii: din trunchi cerebral, sistem limbic, scoar?=. - 5fectori: mu@chii respiratori

,E'TRII RESPIRATORI 6UL6ARI

7rup respirator dorsal

Localizare - nc. tractului solitar +'TS-nc.subst. reticulat# +nc.pre6BT8I'7ER-

Structur# 'TS aferen e eferen e

-neuroni senzitivi -interneuroni -neuroni premotori

0unc ia 'TS- senzitiv# - de inte$rare - motorie - ritmicitate ,E'TRII RESPIRATORI 6UL6ARI

7rup respirator ventral &ocalizare - toat8 lungimea bulbului

Structur8: !. p.rostral8- nc. 6mbiguu, cu funcHie: -expiratorie, inspiratorie -n.m. cu eferenHe spre p. caudal8 ,. p.intermediar8 - inspiratorie, expiratorie - n.m. cu eferenHe 2)V,V spre c.r.sup.A cu rol :n generarea ritmului resp. @. p.caudal8 = nc. retroambiguu expiratorie- n.pm. pt. mm. exp. accesorii-intercostali int., abdominali

,E'TRII RESPIRATORI PO'TI'I ,entrul pneumota"ic

Rol>

-control durat# inspir - stimul puternic - durata inspir ?*@ sec - stimul slab durata - inspir @ sec - control frecven a resp. +C-@ D?-@?<min- respira ie de tip apneustic

2ctivitatea automat8 a centrilor respiratori primari este controlat 8 de centrii accesori pontini i prin aferenele de la c8ile respiratorii i pl8m9ni. Centrul apneustic exercit8 influene stimulatoare, tonice, continue asupra neuronilor inspiratori

* *

Centrul pneumotaxic genereaz8 impulsuri inhibitorii spre centrul inspirator sau apneustic, sau desc8rcarea de impulsuri excitatorii asupra neuroniror expiratori - controleaz8 ritmul respirator - regleaz8 durata inspirului - previne suprainflarea pl8m9nului - regleaz8 amplitudinea respiraiei

* *

stimuli pneumotaxici O , respiraie frecvent8

stimuli pneumotaxiciT , O durata inspiraiei, T frecvena respiratorie

,E'TRII RESPIRATORI PO'TI'I ,entrul apneustic

Rol> - :nt%rzie EsFitc9- offG-ul semnalului

inspirator +:n ramp#-H - :mpreun# cu c.pneumota"ic controleaz# durata inspirului

,E'TRII RESPIRATORI

5ecanisme ale ritmicit8Hii

* *

1ropr. intrinseci ale membranei neuronale Canale de A7 - curent tranzitoriu de tip ( -r8spuns :nt9rziat dup8 hiperpolarizare Gi

depolarizare -.iper-polarizarea favorizeaz8 activarea curenBilor de tip ( - depolarizarea consecutiv8 inactiveaz8 tranzit. curenBii de tip ( ,E'TRII RESPIRATORI

'eurotransmi #tori

* * *

%utamat TR. NA serotonin#

* * * * * * *

GA)A (A SP CR. Endor&ine En/e&a%ine Ach ,E'TRII RESPIRATORI SUPERIORI

,one"iuni cu al i centrii nervo;i W .ipotalamus = termoreglare W Sistem limbic = integrare psihocomportamental8 W ScoarH8 = apnee prelungit8 2copiiA W (entrul deglutiHiei din tr.cerebral Rol> -5oduleaza activitatea centrilor primari bulbari si pontini. -Permit,limitat insa, controlul voluntar al frecventei si profunzimei respiratiei in timpul efortului fizic al vorbirii, rasului, plansului, tusei, stranutului, deglutitiei, cantatului cu instrumente muzicale sau voce etc. ca si adaptarea la schimbarile temperaturii ambiante

REGLAREA #ENTILATIEI0RECEPTORI ,9emoreceptori periferici Localizare>

* *

corpusculii carotidieni +'. I)corpusculii aortici +'. )-

Particularit# i morfofunc ionale -$reutate 3-m$ -iri$a ie 3?" $reutateaH D?"I creier -e"trac ie O3 - J -rata metabolic# 3-C" Icreier

REGLAREA #ENTILATIEI0RECEPTORI Structura chemoreceptori

* * * * * * * * *

,elule tip I

Ori$ine- neuroectodermic#. ,aracteristici func ionale> inervate senzitiv bidirec ional-+I)-H prezint# canale voltaK-dependente prin depolarizare $enereaz# PAH elibereaz# neurotransmi #tori> Ac9* 1A* 'A* S P* met-enLefalin# comunic# prin Konc iuni $apH inerva ie simpatic# pre$an$lionar# Ce%u%e tip II Ce%u%e de sus1inere 2c+ %ia%e3+

REGLAREA #ENTILATIEI0RECEPTORI REGLAREA #ENTILATIEI0RECEPTORI Stimuli ai celulelor de tip I W 5ipo"ia W 5ipercapnia W Acidoza W ,oncentra ia M/

* * * *

7radul e"trac iei de o"i$en REGLAREA #ENTILATIEI0RECEPTORI (ecanism de stimulare receptorul-J -cel. tip I stimul>

- 9ipo"ia - 9ipercapnia - p5 +acidoza-

efect>

- blocarea canalelor de M/ - depolarizare - PA - desc9iderea canalelor de ,a3/ - eliberarea 'T

-cre;terea ratei desc#rc#rilor PA

REGLAREA #ENTILATIEI0RECEPTORI REGLAREA #ENTILATIEI0RECEPTORI Chemoreceptori centra%i Aria c9emosenzitiv#- neuroni situa i :n>

* * * * *

zona e"tern# ventrolateral# bulbar# rafeul bulbar locus ceruleus nc.tract solitar 9ipotalamus

-varia ia sensibilit# ii fat# de ,?3 -9ipercapneea cronic# -narcoza ,O (ecanism de stimulare

* * *

Acidoza respiratorie Acidoza metabolic# 6ariera 9emato-encefalic#

* *

Efectul cronic al P,O 3 Sisteme de tampon din L,R ;i LE,

REGLAREA #ENTILATIEI0RECEPTORI