Sunteți pe pagina 1din 79

PSIHOLOGIA RELAIILOR DE CUPLU I A FAMILIEI Cod: YP 3203 Titula di!

"i#li$%: L&"t' u$i(' d ' MO)ICA MORARU A$ul: III S&*&!t ul: +I )u*% d& o &: , Cu ! 2- o & , S&*i$a ii ./ o & , Total /2 o & Fo *a d& &(alua & 0i$al%: &1a*&$ C &dit&: 2 Fa"ultat&a d& P!i3olo4i& 5i tii$6&l& Edu"a6i&i Do*&$iul 0u$da*&$tal : tii$6& So"ial& 5i Politi"& Do*&$iul d& li"&$6% : P!i3olo4i& S#&"iali7a &: P!i3olo4i& Ti# di!"i#li$%: d& !#&"ialitat& o8li4ato i& Di!"i#li$& a$t& ioa & : #!i3olo4i& !o"ial%

I' O9IECTI+ELE DISCIPLI)EI: 1. Sensibilizarea studenilor fa de complexitatea i actualitatea integrrii factorului uman n microstructura de baz a societii, viaa de familie. 2. Informarea i dezvoltarea capacitilor interpretative privind istoricul preocuprilor pentru studierea familiei, dinamica i specificitatea formelor familiale, modelelor culturale de roluri con ugale i parentale. !. Stimularea dimensiunii afectiv"motivaionale a studenilor privind promovarea criteriilor de alegere a partenerului, de ndeplinire a sex"rolului, a gen"rolului, de traversare a vieii de cuplu n condiii de normalitate. #. $ntrenarea studenilor n promovarea resurselor calitativ"progresive ale vieii de familie. II' CO)I)UTUL TEMATIC DE 9A:;
A' CURS

1. %elimitri conceptuale cuplu, cstorie, familie functiile familiei 2. %inamica structurilor familiale promiscuitatea, poliginandria, poligamia i monogamia

familia extins i familia nuclear

!. &estructurri n familia contemporan alternative nonmaritale' concubina ul, celibatul, cuplul fr descendeni, familii monoparentale, familii reconstituite, familii reorganizate (simulacrele) familiei actuale' semi"csnicia, pseudo"csnicia, uniunile *omosexuale, grupul comunitar sexual, s+ingers #. ,eorii explicative cu privire la cuplu i familie teoria dezvoltrii -ciclurilor vieii. teoria structural -dinamica rolurilor i a puterii. teoria funcional -procesual.' abordarea comunicaional, abordarea interacionist"simbolic, abordarea din perspectiva conflictului, abordarea social a sc*imbului teoria sistemic -*olist. teoria istorist -intergeneraional. /. Stiluri de via familial tipologii familiale stiluri parentale 0. $legerea partenerului con ugal motivaia alegerii criterii de alegere a partenerului con ugal 1. &olurile con ugal"parentale conceptele de rol, structur de rol familial, rol con ugal"parental conceptele de sex"rol 2 teorii asupra formrii identitii de sex"rol conceptul de gen"rol 2 stereotipii sociale privind diferenele de gen"rol 2 abordri teoretico"explicative 3. %isfunciile de rol con ugal"parental disfuncii globale disfuncii specifice conflictul con ugal 2 cauze 4. 5alitatea vieii familiale indicatori obiectivi i subiectivi ai calitii vieii familiale rolul serviciilor de asisten, consiliere i terapie familial educaia profamilial

9' SEMI)AR 1. 6amilia in &omania contemporana. 5riza familiei' realitate sau aparenta7 8 perspectiva socio" demografica asupra familiei' nuptialitatea, natalitatea, divortialitatea 2. %ragostea si ura. Stiluri si destine ale pasiunii si ale agresivitatii in cuplul marital. !. Secrete ale longevitatii cuplului. Intimitatea 9 sursa energetica a dezvoltarii si stabilitatii cuplului marital #. 6actori favorizanti si de risc ai disfunctionalitatii maritale. /. :iolenta in familie 9 un fenomen cu impact psi*o"social 0. 5onsecintele divortialitatii asupra copiilor 1. 6amilia dezorganizata. 5opii ai caror parinti muncesc in strainatate 1. 2. !. #. /. 0. 9i8lio4 a0i&

$dler, $., Cunoasterea omului, ;d. I&I, <ucuresti, 1440. $ries, =., %ub>, ?., Istoria vietii private, ;d. @eridiane, <ucuresti, 144#. <aran"=escaru, $., Familia azi. O perspective sociopedagogica, 2AA#. <anton, @., Discriminarea, ;d. %> St>le, <ucuresti, 1444. <irc*, $., Psihologia dezvoltarii, ;d. ,e*nica, <ucuresti, 2AAA. 5*elcea S., 5*elcea $., Eu, Tu, Noi, Via a psihic!"ipoteze, certitudini, ;d. $lbatros, <ucureti, 143!2 1. 5*elcea, S., Cunoasterea de sine # conditie a intelepciunii, ;d. $lbatros, <ucuresti, 1430. 3. 5osnier, B., Introducere in psihologia emotiilor si a sentimentelor, ;d. =olirom, 2AA2. 4. %ucC, S., $elatiile interpersonale, ;d. =olirom, Iasi, 2AAA. 1A. %imitriu, 5., Constelatia %amiliala si de%ormarile ei, ;%=, 141!. 11. %ucici I., Fericire, Iu&ire, Femeie, ;d. Diculescu, <ucureti, 144#. 12. %obson B., 'rmonia (n %amilie, ;d. Doua Speran, ,imioara, 144#. 1!. ;nac*escu, 5., Tratat de psihose)ologie, =olirom, 2AA! 1#. 6uCu>amo, 6., *area ruptura, Eumanitas, <ucuresti, 2AA2 1/. Bose 8rtega > ?asset, +tudii despre iu&ire, ;d. Eumanitas, 2AA2. 10. @i*ailescu, I., Familia in societatile europene, ;ditura Fniversitatii din <ucuresti, 1444. 11. Ilut, =., Familia. Cunoastere si asistenta, ;d. $rgonaut, 5lu "Dapoca, 144/. 13. Ilut, =., Sociopsi*ologia si antropologia familiei, =olirom, 2AA/ 14. Bung, 5.?. 5asatoria ca relatie psi*ologica, in vol. =uterea sufletului, a treia parte, ed. $nima, <uc, 144# 1#. @ircea, ,., Familia # de la %antasma la ne&unie, ;d. @arineasa, ,imisoara, 144#. 1/. @iroiu @., Despre natur!, %emei ,i moral!, ;d. $lternative, 14402 10. @iroiu @., +e)ism, n G?en i societate) -coord. ?runberg H., @iroiu @.., ;d. $lternative, <ucureti, 1440. 11. @itrofan I., @itrofan D., Interac iuni dis%unc ionale maritale cu risc comportamental patologic, n vol. ,,$sistena psi*iatric a cazurilor cu risc comportamental patologic), Iai, 1431. 13. @itrofan I., @itrofan D., Pentru o c!snicie armonioas!, n vol. ,,=si*ologia i viaa cotidian), ;d. $cademiei, <ucureti, 14332

14. @itrofan, I., Cuplul con-ugal. 'rmonie si dizarmonie, ;d. Stiintifica si ;nciclopedica, <ucuresti, 1434. 2A. @itrofan I., @itrofan D'< Intimitatea"o cheie psihologic! a longevit! ii cuplului, n &evista $lternative, nr. 4"1AI1441. 21. @itrofan I., @itrofan D., Familia &olnavului psihic"patologie individual! sau interpersonal!., n &evista de =si*ologie, nr.!"#I1441. 22. @itrofan I., @itrofan D., Familia cu un singur p!rinte"o nou! %orm! de %amilie, n revista $lternative, nr. 1"2I1442. 2!. @itrofan I., @itrofan D., Familia de la ' la /, ;d. Jtiinific, <ucureti, 1441. 2#. @itrofan I., @itrofan D., Familia rom0neasc! (n perioada de tranzi ie, n =si*ologia, numr special, ;d. Jtiinific i ,e*nic, <ucureti, 144#2 2/. @itrofan I., Calitatea vie ii %amiliale. Estim!ri, predic ii ,i solu ii, n 5alitatea :ieii, nr.1I2, ;d. $cademiei &omKne, <ucureti, 144/2 20. @itrofan, I., @itrofan, D., Elemente de psihologie a cuplului, ;d. Sansa, <ucuresti, 144#. 21. @itrofan I., Violen a %amilial! (ntre disimulare, deconspirare ,i impact psihopatogen, 5onsftuirea Interdisciplinar a $sociaiei @edicale &omKne, Sibiu, septembrie, 1440. 23. @itrofan I., 5iuperc 5., Psihologia rela iilor dintre se)e" *uta ii ,i alternative, ;ditura $lternative, <ucureti, 1441. 24. @itrofan I., 5iuperc 5., Incursiune (n psihosociologia ,i psihose)ologia %amiliei, ;dit. =ress @i*aela, <ucureti, 1443. !A. @itrofan, I., :asile, %., Terapii de %amilie, ;d. Sper, <ucureti, 2AA12 !1. @itrofan I., 5iuperca 5., Psihologia vietii de cuplu, ;d. S=;&, 2AA2. !2. @itrofan I., ?*eorg*iu @., $ezisten e ,i capacit! i compensatorii ale %amiliei, n &evista de ;xpertiz @edical i &ecuperare a 5apacitii de @unc, vol. 1"2, 144/2 !!. =avelcu, :., Din viata sentimentelor, ;d. ;nciclopedica, 1404. !#. Stancuilescu, ;lisabeta, +ociologia educatiei %amiliale, vol. I, II, ;d. =olirom, 1441, 1443. !/. Jc*iopu F., :erza ;., Psihologia v0rstelor, ;%=, <ucureti, 144/. !0. :erza ;.,:erza 6., Psihologia v0rstelor, ;d. =roEumanitate, <ucureti, 2AAA. !1. Llate @., Psihologia la r!sp0ntia mileniilor, ;d. =olirom, Iai, 2AA1. STA9ILIREA )OTEI FI)ALE: ;xamen' 0AM Seminarii' 1/M ,este pe parcurs' 1AM ,eme de control' 1/M

LECT' U)I+' DR' MORARU MO)ICA

PSIHOLOGIA RELATIILOR DE CUPLU SI A FAMILIEI


LECT' U)I+' DR' MO)ICA MORARU

Iu&irea im&ogateste, pentru ca primeste si daruieste la nes%arsit, pe cand ura saraceste, caci nu da si nu primeste nimic. 1D. +taniloaie2

I)TRODUCERE Studiul familiei s"a impus cu necesitate in epoca moderna, desi preocuparile sunt foarte vec*i. Initial, metodele de cercetare a familiei au fost filologice, etnologice si istorice, abea in secolul NN concepandu"se teorii si cercetari sistematice din punct de vedere sociologic, psi*ologic, pedagogic etc. Importana familiei ca instituie, ca microsistem social, este confirmat si de apariia unor domenii complementare' planing familial, educaia prinilor, designul ambiental, fiecare cu responsabiliti specifice de natur s susin integrarea i armonizarea familiei cu celalte structuri. =roblema organizarii vietii de familie si a consecintelor ei functionale, a evolutiei rolurilor masculine si feminine se regaseste incepand cu lucrarile ganditorilor antici si a celor renascentisti, pana astazi. =&$o0a$ abordeaza, in lucrarea Economistul, problema rolurilor con ugale, intr"o societate care reducea Gfemeia legitima) la obiect. &elatia con ugala era bazata pe un raport de la stapan la supus. Plato$< in Cartea a V"a din $epu&lica, desi preconizeaza o integrala egalitate a drepturilor celor doua sexe, isi reconsidera ideile in opera sa postuma 3egile, admitand ca femeia, c*iar daca isi propune aceleasi scopuri ca si barbatul, sfarseste prin a se afirma in %iecare din sectoarele considerate in%erioare &ar&atului. A i!tot&l dezvolta acelasi principiu al inferioritatii femeii, considerand ca ea trebuie sa manifeste supunere si dragoste neconditionata sotului. In Ro*a a$ti"%, dei n perioada imperiului are loc o oarecare emancipare a femeii, cptKnd dreptul de a decide n privina averii sale, inegalitatea ntre sexe este dominant. Demulumit, femeia roman recurge la o adevrat revolt sexual ca expresie a dorinei sale de libertate, adeseori n defavoarea ec*ilibrului spiritual i afectiv. $dulterul cunoate o dezvoltare fr precedent. In acest climat de ostilitate si disputa intre sexe, relatia con ugala pierde din intimitate, transformandu"se intr"un sir de certuri si infidelitati, printre care, un maria ca cel al lui =linius cel ,anar cu 5alpurnia ofera doar un exemplu de exceptie a unei fericite imbinari dintre dragostea tandra si pasiunea senzuala.

Se constata, in unele societati antice, preocuparea pentru reusita familiala, anticipand sfatul si terapia con ugala, mai tarziu -egipteni, indieni, evrei, arabi, greci, romani etc... ;vreii prescriau o varietate de conduite rituale, care daca erau urmate, puteau duce la o casatorie fericita. Indienii, nc de la nceputul erei noastre realizeaz primul tratat despre senzualism, cuprins n lucrarea sacr semnat de +allu(a < C!r ile s%inte sau Vedele sudului. On secolul al :I" lea apare celebra enciclopedie a celor 0# de arte ale dragostei, 4amasutra, semnat de +at!>a>a$a' E#o"a *&di&(al% impune un nou model de relatie intre barbat si femeie. 5atre sfKritul secolului al NI"lea, trubadurii i cavalerii promoveaz modelul Giubirii cavalereti), un nou mod de relaie n care i fac loc atKt castitatea cKt i adulterul, fidelitatea dar i infidelitatea. =entru prima dat, relatia *eterosexuala admite valori ca' respect, stim, admiraie fa de femeie. =Kn atunci acestea erau permise numai la nivelul prieteniei ntre brbai. @odelul nu propune iubirea cu scop procreativ ci, mai cu seam confruntarea cu obstacolul, cu interzisul, pentru c trubadurii canta dragostea n afara cstoriei. 6emeia este mai putin senzuala, carnala si mai aproape de imaginea sacra, mitologica. Simultan, cstoria aboleste libertatea druirii de sine, situand relatia con ugala in prozaismul unui contract social. %in aceast concepie se vor desprinde doua arhetipuri care au a uns pana astazi' 5ovarismul 9 ntruc*ipeaz imaginea femeilor care asemenea ;mmei <ovar> ateapt iubitul ideal, cel visat. ;l nu este conceput decat in afara casatoriei, a carei monotonie cotidiana sterilizeaza imaginatia. Femeia ase)uata # femeia ale carei dorinte sunt mai putin imperioase decat ale barbatului. ?oet*e, referitor la relaia sa cu 5*arlotte Pestner, scrie' clipa care ar %i apropiat"o de mine ar %i (nsemnat s%0r,itul iu&irii noastre. R&(olu6iil& i$du!t ial& multiplic modelele familiale2 domin cele n care interesele economice, cele de pstrare i transmitere a proprietii reprezint funcia esenial a familiei. %imensiunea psi*ologic, spiritual rmKne n umbra celei economice din care cauz, viaa con ugal este sincopat de nenelegeri, nstrinri. Fnele liberti dobndite de femeie precum dreptul la munc, aduc concomitent cu sentimentul mplinirii, al egalitii, i nstrinarea soilor, obturarea unor roluri con ugale. 5ert este faptul c revoluia industrial a impus renunarea la structura familiei patriar*ale -extinse., sc*imbare impulsionat de condiiile de trai modificate'

un loc de munc diferit de locul unde triesc membrii familiei de origine.Se contureaz tipologii distincte, c*iar antitetice' familia burg*ezIfamilia proletar, -germene al viitoarei familii socialiste care a promovat principiul egalitii ntre soi, defavorizand condiia femeii.. So"i&tat&a "o$t&*#o a$% a imprimat o anumita structur i direcie, spri inind apariia i dezvoltarea familiei de tip nuclear sau con ugal, restrKns la cei doi soi i copiii lor necstorii. Specificul familiei nucleare moderne rezida in aparitia unui nou stil de viata, caracterizat prin concentrarea afectiva, comunicationala si actionala a cuplului con ugal, a carui treptata separare de intreaga ramificatie de rudenie ii confera o independenta proprie, cu marcata posibilitate de autoconducere si autodezvoltare. On societatea contemporan, femeia a dobKndit o serie de beneficii privind punerea n valoare a resurselor sale organizatorice, de conducere, a aptitudinilor dar prin suprasolicitarea lor, prin tendina de a impune un model feminin socioprofesional. $stfel, se dilueaz i fragilizeaz ec*ilibrul i intimitatea vieii con ugale. 6amilia contemporan este influenat de fora pre udecilor care nu mai au virulena de alt dat, dar macin relaional subteran2 orgoliul masculin este nc ntreinut de mentaliti, concepii, efeminarea brbatului, devirilizarea fiind considerat o dimensiune a inacceptabilului, c*iar a patologicului.

Fa*ilia i$ !o"i&tatil& t aditio$al& !i i$ !o"i&tatil& *od& $& ?P' Ilut< 2002' #' --@ C it& ii d& di0& &$ti& & )u*a d& #a t&$& i "o$Au4ali "o$"o*it&$ti Al&4& &a #a t&$& uluiB#a t&$& ilo R&7id&$ta R&latia d& So"i&tati t aditio$al& Fnul -monogamie. @ai multi -poligamie. ;ste facuta de parinti sau rude pentru a intari puterea familiei consangvine, a neamului, a clanului =atrilocala, matrilocala, neolocala %iferite grade de dominatie a barbatului -patriar*at. $utoritate si dominanta parinteasca 5oncentrarea pe protectia grupului de rudenie ca intreg -neam. St u"tu a G ad d& !ta8ilitat& ;xtinsa &idicat So"i&tati *od& $& Fnul -monogamie. $legerea este relativ libera, facuta de parteneri neolocala 8 mai mare apropiere de putere barbat" femeie @ai mare toleranta si egalitate parinti"copii Specializate in a oferi un mediu de siguranta cresterii copiilor si suport emotional membrilor familiei con ugale Ducleara @ult mai scazut, creste semnificativ

#ut& &

i$

"u#lu R&latia #a i$ti,"o#ii Fu$"tiil& 0a*ili&i

Po$d& &a i$ a$!a*8lul !o"i&tal

6oarte mare

divortialitatea Se practica

alternative

nonmaritale

-coabitare, celibat etc..

CURSUL . DELIMITARI CO)CEPTUALE .' Cu#lu< "a!ato i&< 0a*ili&

Cuplul 9 avem in vedere cuplul *eterosexual 9 #oat& 0i d&0i$it "a o !t u"tu a 8i#ola a< d& ti# 8io#!i3o!o"ial< 8a7ata #& i$t& d&t& *i$i!* *utual -partenerii se sustin, se dezvolta, se stimuleaza, se satisfac, se realizeaza ca individualitati biologice, afective si sociale, unul prin intermediul celuilalt. -I. @itrofan, 5. 5iuperca, 1443, p. 1#..

Cuplul conjugal reprezinta nucleul generativ al microgrupului %amilial, e)primand structural si %unctional modul in care doua persoane de se) opus se intemeiaza creator, dezvoltandu"se, motivandu"se si determinandu"se mutual prin interacomodare si interasimilare, simultan in plan &iologic, psihologic si social -I. @itrofan, D. @itrofan, 1441, p. 34.. 5uplul poate fi armonic, satisfacator, stabilizator, avand mari sanse de a se transforma intr"o casatorie, sau, din contra, dizarmonic, nesatisfacator, distorsionant, tinzand la disociereIdizolvare. Casatoria implica, mult mai mult, consecinte ma ore din punct de vedere social, afectiv, moral, uridic etc., care o diferentiaza de simpla viata de cuplu. %in punct de vedere Au idi", casatoria reprezinta uniunea liber consimtita dintre un barbat si o femeie, incheiata cu respectarea dispozitiilor legale, in scopul intemeierii unei familii. %in punct de vedere #!i3olo4i", casatoria este calea unor prefaceri psihologice ale personalitatii, este o relatie psihologica intre doi oameni constienti, ea fiind o constructie complicata, alcatuita dintr-o serie intreaga de date subiective si obiective, avand o natura foarte eterogena -5.?. Bung, Casatoria ca relatie psihologica, in vol. Puterea su%letului, a treia parte, ;ditura $nima, <ucuresti, 144#.. Casatoria este un proces interpersonal al definirii si maturizarii noastre ca personalitati, de autocunoastere prin intercunoastere ; este o experienta traita si care nu poate fi inteleasa decat din interiorul trairii -Iolanda @itrofan, 5. 5iuperca, 1443.. %in perspectiva !o"iolo4i"a, actul casatoriei semnifica unirea a doua neamuri intre care, in mod obisnuit, nu exista legaturi de consangvinitate. $ceasta unire poate fi endogamica 9 partenerul este ales din acelasi grup, comunitate, rasa, religie etc. 9 sau exogamica 9 partenerul este ales din afara grupului. =e de alta parte, casatoria poate fi ' patrilocala, neolocala sau matrilocala.

Patrilocalitatea implica stabilirea resedintei noilor soti impreuna sau in apropierea parintilor sotului. Neolocalitatea implica o resedinta neutra -de preferat Q. atrilocalitatea inseamna stabilirea domiciliului impreuna sau in apropierea parintilor sotiei. In prezent, arata I' Mi3ail&!"u -144!., domina casatoriile matrilocale si, indeosebi, cele neolocale. %upa modul de transmisie a rudeniei, se distinge intre sistemul matrilinear -sotia isi pastreaza numele si bunurile, pe care le transmite copiilor ei. si cel patrilinear -are ca trasatura definitorie transmisia rudeniei, numelui si bunurilor pe linie paterna.. In prezent, transmisia rudeniei se face atat pe cale paterna, cat si materna -sistem bilinear., c*iar daca patrilinearitatea continua sa fie mai importanta. %in perspectiva i!to i"a, casatoria poate avea doua forme' poligamia si monogamia -vezi cursul 2Q.. %in perspectiva &li4ioa!a< vorbim despre o taina a casatoriei !a cununiei", ce implica relatia de #comuniune responsabila dintre barbat si femeie$; o legatura pe viata intre cei doi soti % numai asa alcatuiesc unitatea completa !barbat-femeie". =arintele %umitru Staniloaie' ($dam a fost totdeauna $dam";va. $ceste doua aspecte -masculin si feminin. ale omului sunt in asa masura inseparabile in iubirea lui %umnezeu, incat o fiinta umana, luata izolat si considerata in sine, nu e om deplin...Du este decat o umatate de om, intr"o existenta izolata de complementarul sau). Fa*ilia reprezinta ultimul element al triadei' cuplu"casatorie"familie.

6amilia reprezinta, in orice societate, o forma de comunitate umana alcatuita din cel putin doi indivizi, uniti prin legaturi de casatorie si&sau paterne. 6amilia este elementul natural si fundamental al societatii2 reprezinta una dintre constructiile sociale cele mai vec*i si mai specifice in asigurarea continuitatii si afirmarii speciei umane2 este conditionata si determinata in organizarea si evolutia sa de modul in care este organizata societatea pe care o feflecta 6amilia este definita, de cei mai multi autori, nucleul organizarii umane, molecula&microstructura !grup social unic" care realizeaza, in mic, totalitatea functiilor societatii, ca mare sistem' reproducerea si asigurarea continuitatii biologice a speciei umane,

producerea mijloacelor de subzistenta, educarea si socializarea nou-nascutilor si, prin aceasta, asigurarea continuitatii moral-spirituale a societatii -I. @itrofan, 1434.. %in punct de vedere !o"iolo4i", familia reprezinta e)emplul tipic de grup primar -M&$d a!, 1431., caracterizat prin asocierea si colaborarea intima a tuturor membrilor ei. %in acest punct de vedere, discutam despre o serie de ti#olo4ii. Fna dintre ele face deosebirea intre familia de origine !consangvina" si familia de procreare !conjugala". 6amilia de origine -consangvina. este familia in care te nasti si cresti, iar familia de procreare -con ugala. este aceea constituita prin propria casatorie. %upa gradul de cuprindere a grupului familial -nr. membrilor familiei., familia poate fi nucleara -sot, sotie, copiii acestora. sau extinsa -cuprinde si alte rude.. %upa modul de exercitare a autoritatii, sistemele familiale pot fi' patriarhale, matriarhale sau egalitare. In sistemul patriar*al, autoritatea in cadrul familiei este detinuta de barbatul cel mai in varsta -familia extinsa. sau de sot -familia nucleara.. In sistemele matriar*ale, autoritatea in cadrul familiei este detinuta de femeia cea mai in varsta sau de sotie. In prezent, este foarte raspandit sistemul egalitar, puterea si autoritatea fiind relativ egal distribuite intre sot si sotie -I. @i*ailescu, 144!..
G' P' Mu do"C ?.D/D@: familia este un grup social caracterizat printr"o locuinta comuna, cooperare economica si reproducere6 include adulti de am&ele se)e, ..., si unul sau mai multi copii, proprii sau adoptati. E' St&#3&$! ?.DF3@: %amilia este o uniune se)uala legitimata social6 presupune un contract de casatorie, mai mult sau mai putin e)plicit, care speci%ica drepturi si o&ligatii reciproce intre soti si viitorii lor copii. C' L&(i,St au!!: %amilia este un grup social ce isi are originea in casatorie, constand din sot, sotie si copii sau alte rude, grup unit prin drepturi si o&ligatii morale, -uridice, economice, religioase si sociale, incluzandu"le pe cele se)uale -cf. %amian, +ociologia %amiliei -curs., Fniv. <ucuresti, 1412..

I' Mi3ail&!"u ?.DDD@: familia, celula de &az! a oric!rui sistem social , este determinat si conditionata, n organizarea si evolutia sa, de specificul societii pe care o reflecta2 astfel, corelatele istorice, socio"economice, ideologice si cultural"etnologice ale societii imprima aspecte specifice ale structurii si functionalitatii familiei. In acest sens, familia va fi definit de la o etap istoric la alta, de la un spaiu geografic la altul, de la o cultur la alta. 8 definitie interesanta ne este oferita de Adi$a 9a a$,P&!"a u -2AA#, p. 1#.' Familia este un grup social, care poate sau nu sa include adulti de am&ele se)e 1e). %amiliile cu un singur parinte2, poate sau nu include unul sau mai multi copii 1e). cuplurile %ara copii2, care pot sau nu sa %ie nascuti din casatoria lor 1e). copiii adoptati sau copiii unui

partener dintr"o casatorie anterioara. $elatia dintre adulti poate sau nu sa ai&a originea in casatorie 1de e)., cuplurile care coa&iteaza2, ei pot sau nu sa imparta o locuinta comuna 1de e)., cuplurile care %ac naveta2. 'dultii pot sau nu sa coa&iteze se)ual, iar relatia poate sau nu sa implice sentimente valorizate social, cum sunt7 dragostea, atractia, respect%ul %ata de parinti si admiratia. %in #& !#&"ti(a #!i3o,!o"iala, familia reprezint( o unitate de interac)iuni *i intercomunic(ri personale, cuprinz+nd rolurile sociale de so), so)ie, tat(, mam(, fiu *i fiic(, frate *i sor(, constituit( ,n *i prin afec)iune -I. @itrofan, 1434.. 5aracteristici ale familiei -I. @itrofan, D. @itrofan, Familia de la ' la /, 1441.' a. existenta unui numar de persoane2 b. reunirea lor ca urmare a unui act civil -actul de casatorie. 2 c. intre membrii grupului familial exista un ansamblu de drepturi si obligatii garantate uridic2 d. relatii interpersonala de ordin biologic, psi*ologic si moral 2 e. climatIatmosfera psi*o"sociala2 f. ansamblu de norme si reguli privind conduita membrilor grupului familial2 g. organizarea structurala, cu o anumita distributie a rolurilor si sarcinilor familiale2 *. indeplinirea unor functii in raport cu societatea. I$!titutul "a$adia$ #&$t u 0a*ili& +a$i& -cf. $dina <aran"=escaru, Familia azi. O perspectiva socio"pedagogica, 2AA#.' familia reprezinta orice combinatie de doua sau mai multe persoane, care relationeaza in timp prin legaturi de acord reciproc, nastere si&sau adoptie sau plasament si care isi asuma impreuna responsabilitati ' a" sustinere fizica si grija fata de membrii grupului ; b" adaugarea de noi membri prin procreatie si adoptie ; c" socializarea copiilor ; d" controlul social al copiilor ; e" producere, consum si distribuire a bunurilor si serviciilor ; f" hrana afectiva % dragoste

;xista doua categorii de factori care favorizeaza sau modifica negativ functionalitatea unei familii -I. @itrofan, D. @itrofan, 1441.' a. factori externi' regimul politic al societatii, nivelul de dezvoltare economica, legislatia si politicile sociale, nivelul general de instructie, educatie si civilizatie2 b. factori interni' dimensiunea familiei, structura familiei, diviziunea rolurilor si autoritatii etc. 2' Fu$"tiil& 0a*ili&i I' Mit o0a$ !i C' Ciu#& "a -1443, p. 103. aduc in discutie patru functii RRfundamentaleRR ale familiei -mai ales pentru societatile traditionale. ' economica, socializatoare, de solidaritate si sexualIreproductiva. *odernitatea redimensioneaza drastic %unctiile %amiliei, mergand pana la ignorarea unora dintre ele in cadrul unor variate con%iguratii %amiliale. -unctia economica

=entru a exista, familia trebuie sa"si asigure venituri suficiente pentru satisfacerea nevoilor de baza. %aca reuseste acest lucru, familia se poate concentra mai mult asupra realizarii celorlalte functii. In caz contrar, se pune in pericol insasi existenta familiei ca institutie sociala. 6unctia economica detine locul central 7Q7 In societatile traditionale, functia economica cuprinde 8 dimnsiuni 7 1. componenta productiva # producerea bunurilor si serviciilor necesare traiului familiei 2 In societatea moderna, familia nu mai este o unitate productiva autosuficienta, membrii ei fiind dependenti de veniturile castigate in afara gospodariei -=. Ilut, 144/.. =rincipala functie economica a familiei este cea de consum. 5u cat veniturile familiei sunt mai mici, cu atat se manifesta mai multe dispute familiale. 2. componenta pro%esionala # transmiterea ocupatiilor de la parinti la copii 2 !. componenta %inanciara # administrarea unui buget de venituri si c*eltuieli. $stazi, asistam la un buget dezec*ilibrat, datorita surselor sporadice de venit siI sau c*eltuieli exagerate intr"o anumita directie -c*eltuieli referitoare la subzistenta.. 5unoscuta RRlege a lui ;ngelRR -sociolog. afirma existenta unei relatii direct proportionale intre nivelul de saracie al

unei familii si volumul c*eltuielilor necesare asigurarii subzistentei fizice ' cu cat veniturile sunt mai mici, cu atat ponderea cheltuielilor pentru su&zistenta este mai mare. -unctia de socializare

So"iali7a &a G proces de transmitere"asimilare a atitudinilor, valorilor, conceptiilor, modelelor de comportament speci%ice unui grup, in vederea %ormarii, adaptarii si integrarii sociale a unei persoane 1C. /am%ir, 3. Vlasceanu, Dictionar de sociologie2.

6amilia este prima instanta de socializare2 aici copilul deprinde primele notiuni morale atat de necesare formarii constiintei si conduitei umane. +alo il& du#a "a & t &8ui& !a 0u$"tio$&7& o 0a*ili& $o *ala< *atu a< !a$atoa!a !u$t capacitatea de a iubi si de a munci. /ubfunctii -I. @itrofan, 5. 5iuperca, 1443. ' 0. integral-formativa 9 copiii primesc informatii despre mediu, obiecte, persoane 2 se formeaza o serie de deprinderi, priceperi, atitudini 2 1. psiho-morala 9 modelele de conduita oferite de parinti exercita o mare influenta asupra copiilor 2 de asemenea, este important climatul educativ in care se exercita influenta educativa 2 2. social-integrativa 9 nivelul de adaptare si integrare sociala este direct dependent de ac*izitiile realizate in cadrul grupului familial de apartenenta 2 3. cultural-formativa 9 formarea si cultivarea atitudinilor si sentimentelor estetice, a spiritului critic in receptarea unor produse artistice 2 dezvoltarea unor capacitati creatoare 2 cultivarea atitudinilor si sentimentelor religioase etc. %in aceasta perspectiva, se poate vorbi de 0a*ilii i$alt &du"o4&$& H spri ina educarea copiilor si realizeaza o legatura stransa cu scoala 2 0a*ilii !ati!0a"ato &du"o4&$& 9 asigura copiilor conditii de educatie familiala, dar nu organizeaza si controleaza sistemul activitatilor in aceasta directie 2 0a*ilii !la8 &du"o4&$& 9 lipsa educatiei familiale si a controlului parental -@. :oinea, 144!.. -unctia de solidaritate -afectiva, emotionala. este o functie complexa ce antreneaza toate momentele vietii familiale si pe toti membrii acesteia. 6amilia asigura unitatea, intimitatea, coeziunea, securitatea emotionala, protectia si increderea grupului familial -familia armonioasa, nu familia patologica Q.. 6amilia asigura dezvoltarea unei personalitati armonioase, securitatea fizica, afectiva si materiala a membrilor familiei. $ceasta functie a cunoscut o diminuare in timp, datorita mobilitatii sociale, a diviziunii moderne a rolurilor in cadrul familiei, a contradictiilor dintre generatii etc.

-unctia sexuala si reproductiva

$sistam astazi la o exacerbare a acestei functii, la o adevarata RRexplozieRR a sexualitatii. @aximalizarea sexualitatii si minimizarea fertilitatii QQQ Ha nivelul societatii, fertilitatea poate fi influentata de factori economici, demografici, legislativi etc. P' Ilut -2AA#, pp. 01"03. discuta despre %unctiile sociale ale %amiliei in interactiune cu cele &iologice, psihologice etc. -,isc*ler et al., 1430.' regularizarea comportamentului sexual # nu se permit relatii sexuale intamplatoare nicaieri in lume, practicandu"se tabuul incestului, care interzice relatii sexuale intre rudele apropiate - parinti"copii, frati"surori, bunici"nepoti, unc*i"nepoti, verisori de gradul I, II, III in unele tari. 2 daca maria ul poate fi supraveg*eat, nu acelasi lucru se intampla, insa, cu raporturile sexuale efective 2 reglementarea modelelor reproducerii permitandIinterzicand anumite forme de maria -ex., mai multe sotiiImai multi soti., promovand o anumita conceptie despre divort si recasatorire 2 se incura eaza sau nu reproductia 2 organizarea productiei si a consumului -functia economica. 2 functia de socializare a copiilor 9 asigurarea conditiilor necesare pentru insusirea valorilor pe care le promoveaza 2 functia de solidaritate psihoafectiva 9 familia asigura securitate afectiva, a utor, confort psi*ospiritual 2 din acest motiv, familia reprezinta si astazi %undalul socioa%ectiv cel mai relevant pentru ma-oritatea indivizilor 6 familia este factorul cel mai important in acordarea directa, nemijlocita a statutului social 9 individul, prin faptul ca s"a nascut intr"o familie, mosteneste bunuri materiale si o pozitie sociala recunoscuta ' clasa sociala, grup etnic, RRblazonRR 2 familia ofera statut social si indirect, prin scolarizare.

CURS 2 DI)AMICA STRUCTURILOR FAMILIALE .' P o*i!"uitat&a< #oli4i$a$d ia< #oli4a*ia !i *o$o4a*ia

8riginea familiei nu poate fi pe deplin elucidata, deoarece nici o forma de organizare sociala nu apare cristalizata dintr"o data. Inceputul este imperceptibil, greu de stabilit in timp -@. :oinea, 144!.. ,otusi, ma oritatea cercetatorilor au emis pentru perioada timpurie a umanitatii ipoteza promiscuitatii -domina instinctul sexual. -H. @organ, B. <ac*ofen etc... Promiscuitatea vizeaza interactiuni sexuale nediscriminatorii, neinfranate, in afara casatoriei -se) in a%ara regulilor.. In societatile promiscue, orice barbat poate fi eligibil pentru contactul sexual cu orice femeie, nefiind respectate barierele sau legaturile de sange -astfel de interactiuni sunt caracteristice celor mai multe dintre speciile animale 2 sexualitatea lor nu este guvernata de reguli culturale 9 se bazeaza pe relatii de sange si de varsta si de pro*ibitii elaborate de clan 9 de exemplu, tabuul incestului.. $ctualmente, promiscuitatea este incompatibila cu anumite tipuri de organizare umana. %aca s"ar fi ingaduit libertina ul sexual nelimitat, problemele create de gelozie si conflicte ar fi fost insurmontabile. 5ea mai vec*e forma a familiei este reprezentata de casatoria in grup !poliginandria" -semnalata de primii antropologi ' 6razer, @organ, Sestmarc*, <riffault etc.., reprezentand casatoria intre cativa barbati si cateva femei. ;ste putin probabil sa fi existat in orice societate o dominanta a acestui tip de uniune familiala. ;ste vorba mai degraba de un construct teoretic, decat de o forma matrimoniala institutionalizata. %esi existenta relatiilor sexuale in grup se practica, totusi, casatoria in grup este, in fapt, inexistenta. In istoria formelor de viata familiala, variatia geografica a cutumelor, moralei, factorilor religiosi, socio"culturali explica existenta unor forme specifice de organizare a vietii familiale, dintre care poligamia si monogamia sunt fundamentale. 5riteriul de baza care le desparte se refera la practicile sexuale si maritale dominante, la specificul relatiei barbat"femeie, relatie caracterizata prin ! factori -Pep*art si BedliCa, 1433.' gradul de unitate al relatiei, numarul partenerilor in relatie si prezentaIabsenta coitului.

Poli4a*ia reprezinta un principiu acceptat de unele popoare, conform caruia casatoria se poate realiza intre un partener de un sex si mai multi parteneri ai celuilalt sex. ;a are doua forme' poliandria si poliginia.

0. Poliandria este definita de Hevinson si @alone drept (forma de familie) alcatuita din o femeie"mama, copiii ei si doi sau mai multi barbati. %ar, pentru ca o familie sa fie considerata poliandrica, fiecare dintre soti trebuie sa fie tatal a cel putin unuia dintre copiii femeii. <arbatii, cel mai adesea, sunt frati sau asociati in diferite (afaceri). =oliandria este destul de rara, fiind asociata cu conditiile grele ale existentei -barbatii sunt mai apti sa faca fata conditiilor vitrege de viata2 este acceptat infanticidul fetitelor 9 ex. populatia ,odas.. %eterminarea paternitatii este o problema, iar sentimentul geloziei trebuie tinut sub control constant. Societati poliandrice cunoscute' ,odas -India., S*erpa -Depal., taranii din ,ibet, Pand>an Sind*alese din Sri HanCa si @arTuesans din =olinezia. 1. Poliginia 9 casatorirea unui barbat cu una sau mai multe sotii. ;ste o forma foarte raspandita, c*iar si in societati in care domina monogamia. ;ste larg practicata in $frica, dar este condamnata de <iserica in tarile de religie crestina. =entru a putea supravietui, o familie poliginica trebuie sa functioneze dupa reguli foarte stricte si clare, in care afectiunea sa fie egal distribuita din partea sotului. In anumite societati poliginice, ec*itatea poate fi intarita prin restrangerea casatoriei multiple la surorile primei sotii 9 ( sororal pol9g9n9) 9 un anga ament prin care barbatul se obliga sa"si ia toate nevestele din acelasi grup familial. $stfel, cand o sotie decedeaza sau este sterila, ea este inlocuita de una din surorile sale. In mod similar, exista si o practica prin care un barbat este obligat sa se casatoreasca cu vaduva fratelui sau decedat 9 (levirate:. ;;; Pentru mai multe in%ormatii, a se vedea si P. Ilut, +ociopsihologia si antropologia %amiliei 1<==>, pp. ?@"?82. Mo$o4a*ia reprezinta forma de casatorie intre un singur barbat si o singura femeie -cea mai raspandita in lumeQ7Q..
@onogamia a fost slabita si desfigurata de poligamie. 8mul nu se mai realizeaza ca persoana, caci persoana adevarata ramane credincioasa altei persoane pana la sfarsit. 8mul devine un fel de individ"specie, lipsit de o adevarata comuniune personala. In el se dezvolta mai mult pasiunea speciei dereglate de pacat, decat trasaturile unei persoane cu caractere spirituale reliefate in mod propriu.

Se discuta despre 2 tipuri de monogamie'

@. *onogamia seriala 9 casatoria dintre un barbat si o femeie, permitand recasatorirea dupa divort sau disolutie2 <. *onogamia stricta 9 casatoria unui singur barbat cu o singura femeie pana la vaduvie, sau c*iar mai restrictiva, nepermitand recasatorirea dupa moartea unuia dintre soti. 6amiliile monogame cele mai cunoscute si care au avut ponderea cea mai importanta de"a lungul timpului sunt 0a*ilia &1ti$!a -caractersitica societatii traditionale. si 0a*ilia $u"l&a a -specifica societatii moderne..
I$!titutul #&$t u 0a*ili& +a$i& ?.DD/@ a descris urmatoarele tipuri de familie' a. b. c. familii (nucleare) 9 compuse din 2 parinti si unul sau mai multi copii biologici sau adoptati, care locuiesc impreuna2 familii (extinse) 9 compuse din parinti, copii, unc*i, bunici si alte rude de sange care locuiesc impreuna sau nu2 familii (amestecate)I)recombinate)I)reconstituite) 9 compuse din parinti care au divortat, s"au recasatorit si au format o noua familie, care include copiii din prima casatorie a unuia sau a ambilor parteneri siIsau din aceasta casatorie2 d. e. f. familii (fara copii), reprezentate de un cuplu2 familii (cu un singur parinte), compuse dintr"un singur parinte -adesea mama., cu un copil sau mai multi2 (cupluri care coabiteaza) si (casatorii conventionale) 9 aran amente familiale, care nu legalizeaza maria ul. %in 1412 acest Institut recunoaste cuplurile cu parteneri de acelasi sex, ca familii -cf. $. <aran"=escaru, 2AA#..

2' Fa*ilia &1ti$!% !i 0a*ilia $u"l&a a a@ Fa*ilia &1ti$!% ?la 4itaB"o*#u!a@ se pierde ca debut i existen n memoria timpului i are n unele locuri i ri diferite variante. 6amilia extinsa reunete mai multe generaii -doua" trei. fiecare cu roluri precis atribuite i organizate ierar*ic2 subordoneaza familia nucleara, fiind formata, adesea, din cel putin doua familii nucleare 9 bunici, parinti si copii 9 si dispunand de un sistem de reguli si norme de convietuire care se perpetueaza de la o generatie la alta -ex' bunicii locuiesc cu un fiuIfiica cu familia 9 este un tip de familie extinsa 9 (familia tulpina), =. Ilut.. 5aracteristica ei functionala este conservatorismul, pastrarea traditiilor, obiceiurilor si stilului familial dominant. $legerea partenerului este fcut de prini, se bazeaz pe respectarea unor norme privind proveniena, poziia social si economica a acestuia.

6amilia extins promoveaz un coeficient de integrare, siguran i de apartenen destul de ridicat. Sistemul valorilor etico"religioase, culturale are un grad mai mare de transmisibilitate. =atternurile educationale sunt mai rigide, iar (asteptarile) intregii familii fata de fiecare membru al sau mai uniforme, mai previzibile. Sunt afectate insa, relaiile familiale intime, ntrucKt evoluia lor se subordoneaz modelului, filonului parental, autocratic i autoritar. 6uncia esenial a acestui tip de familie este reproducerea grupului social i nu dezvoltarea personalitii partenerilor. %esi se produc nemeroase conflicte intra si intergenerationale, familia extinsa ridica bariere psi*ologice de netrecut in calea destramarii nucleelor familiale -I. @itrofan, 5. 5iuperca, 1443.. =e parcursul secolului NN, familia extinsa a scazut ca preponderenta. $ceasta sc*imbare este asociata cu cresterea mobilitatii, cu diminuarea responsabilitatilor financiare a copiilor fata de parintii care imbatranesc. 8@ Fa*ilia $u"l&a a ?"o$Au4ala< !i*#la@ &evoluia industrial, cu efectele sale sociale, economice a condus treptat la nlocuirea familiei tradiionale extinse cu familia con ugal sau nuclear alctuit din cei doi soi i copiii lor necstorii, proprii sau adoptai, care locuiesc si gospodaresc impreuna, impart responsabilitatile emotionale, economice si sociale. 6amilia nucleara este considerata familia intacta 9 familia nu a trecut prin divort, separare, moartea unui partener. 6amilia nuclear este familia reprezentativ pentru societatea prezent, fr a fi i cea mai des ntKlnit -dup studiile lui O' Po"!, n multe ri, doar una din ! familii este de acest fel, n unele societi ea nu reprezint decKt 1"1AM din totalul grupurilor familiale.. In familia nucleara se asigura' cooperarea economic intre soi, relaiile sexuale ntr"un cadru legitim i responsabil, reproducerea si socializarea copiilor, care reprezinta, de altfel, insesi %unctiile %amiliei in general. Spre deosebire de familia extinsa, conservatoare, autocratica, motivata de interese economice de cele mai multe ori, familia nucleara, in variantele ei sanatoase, armonioase, este o structura democratica, bazata pe' afectivitate, consens, egalitate si complementaritate a rolurilor de sot"sotie, precum si pe o participare crescanda a copiilor. %in punct de vedere psi*ologic, familia nucleara are o posibilitate crescuta de asigurare a suportului emotional, de satisfacere a nevoilor de securizare, protectie si aparteneta ale fiecarui membru, precum si a nevoilor de comunicare si dezvoltare personala.

Separarea cuplului con ugal de prini i de alte rude, frai, cumnate, a diminuat volumul familiei moderne si a indus creterea fenomenului de intimitate. %e aici se contureaz o alt dimensiune specific familiei nucleare, creativitatea interpersonal!, impus de necesitatea armonizrii rolurilor, de nevoia depirii situaiilor de stres intern i extern. $legerea partenerului este motivata de afectiune mutuala si de libertatea optiunii, scopul sau fiind fericirea ambilor soti si a copiilor lor. 5uplul modern este profund marcat de libertatea alegerii si de exercitarea dreptului la autodezvoltare, iar cand sentimentul iubirii dispare, cuplul isi pierde ratiunea de a fi si, de cele mai multe ori, se separa. $sa se explica, arata I. @itrofan, de ce cuplul modern este mai expus instabilitatii, divortul emotional fiind mult mai frecvent decat divortul legal, dar ambele survenind cu o frecventa mereu in crestere in lumea contemporana. ;xist nc destule persoane care se anga eaz n viaa de familie dar nu contientizeaz dac sunt pregtite sau dac sunt apte pentru a fi so, soie, printe. %e aici apar dezamgirile, conflictele i c*iar (fracturile) ntre vis, proiecie i realitate. =entru cstorie este nevoie de o pregtire premarital' informaii tiinifice, psi*ologice, sociale, igienice, educaionale, precum i atitudini facilitatoare' ataamentul fa de cellalt, ataamentul fa de copii i unitatea cuvKnt"fapt. OncepKnd cu anii 141A, familia nuclear cunoate un regres accentuat. %in numeroasele explicaii posibile ale acestui fenomen se impun dou' 1. Sc*imbrile din mediul social' creterea independenei economice a femeilor, extinderea metodelor contraceptive, creterea nivelului de educaie, mobilitatea social i demografic2 acest factor a produs o slbire a dependenei tinerilor de presiunea conveniilor familiei i a comunitii de provenien. 2. $ceste sc*imbari au avut ca urmare un adevrat avKnt al idealurilor individualiste. =e acest fond -vezi miscarea feminista a anilor 0A"1A., n ma oritatea societilor vest" europene, s"a extins ideea c familia nuclear ar avea un caracter opresiv, ca nu dezvolta personalitatea si ngrdeste evoluia sinelui.

CURSUL 3 RESTRUCTURARI I) FAMILIA CO)TEMPORA)A Societatea contemporan cunoaste o serie de modificri de structur a familiei care reprezint noi tipuri de convieuire sau forme derivate ale acesteia. $ceste forme sunt reunite sub denumirea de familie restructurat(, data de o mulime de configuraii familiale, tot mai des intalnite astazi' concubina e, cstorii desc*ise, cupluri fr descendeni, familii reconstituite,

celibatul, familii monoparentale etc. Ha baza lor se afl opiunea individual i capacitatea de modelare a rolurilor n funcie de context i structura de personalitate a individului. $ceste configuratii 9 desi foarte diferite 9 au un punct comun' nici una nu indeplineste toate functiile atribuite in mod clasic institutiei familiale. @ai mult, fiecare configuratie tinde sa accentueze unele functii -celibatul 9 functie economica, casatoria desc*isa 9 functie sexuala etc.. si sa minimalizeze altele sau c*iar sa le ignore -cuplurile fara descendenti 9 functia de socializare, familia monoparentala 9 functia sexuala etc.. -I. @itrofan, 5. 5iuperca, 1443, p. #3.. Tranzitia catre Noua Era 1NeA 'geBEpoca VarsatoruluiBEra +olara sau Calonomica2 aduce cu sine proli%erarea %ara precedent a stilurilor de viata nenucleare, a neo"%ormatiilor %amiliare, su&stitute maritale sau simulacre, anticipand un viitor din ce in ce mai incert, o perspectiva din ce in ce mai haotica. Putem %i casatoriti, divortati , vaduvi, celi&atari, putem trai Dimpreuna cu cineva:, Dpe langa cineva: sau Dprintre relatiile cuiva: -Idem, pp. #1"#3.. .' Alt& $ati(& $o$*a ital& Concubinajul !coabitarea consensuala, uniunea libera" este o form de cuplu familial alctuit din persoane de sex opus ntre care nu exist relaii de cstorie -autonomia personala reprezinta cea mai importanata valoare pentru cuplu.. 5uplul consensual realizeaz ma oritatea funciilor ntKlnite la familia nuclear i traverseaz aceleai probleme ca i familia cstorit -@i*ailescu, 144!.. 5oabitarea consensual are semnificaii diferite' " poate fi doar o coabitare premarital, care precede cstoria neleas ca o variant de a spori ansele de alegere a partenerului cel mai indicat2 " poate fi un stil de via bazat pe o opiune reciproc adoptat pe termen lung sau c*iar pentru ntreaga via. %eceniul 3 -sec. NN. a marcat proliferarea uniunilor libere. Cauze' " este un mod mai economic, mai placut si mai confortabil de a trai impreuna2 " dorinta unei relatii intime emotionale nesubordonate vreunui contract legal2 " satisfacerea trebuintelor sexuale la un nivel superior2 " se opteaza pentru calitatea relatiei, in defavoarea durabilitatii sale cu orice pret2

" este expresia unui protest subtil, refuzul mascat al unei societati constrangatoare, incerte, deceptionate -I. @itrofan, 5. 5iuperca, 1443, p. /1.2 " propaga regula fidelitatii liber consimtite. 4vantaje -B. 5oleman, @., &otrin.' " satisfactie sexuala crescuta2 " o mai mare posibilitate de se intelege pe ei insisi2 " posibilitate crescuta de realizare a compatibilitati2 " dezvoltarea deprinderilor interpersonale2 " un nivel economic ridicat, rezultat din asocierea resurselor economice. 5ezavantaje -5oleman, 1433.' " limitarea prematura a experientei (intalnirilor)2 " perpetuarea rolului traditional al femeii -asigurarea sarcinilor domestice.2 " investire emotionala inegala2 " reducerea numarului de prieteni2 " complicatii legale2 " dezinteres fata de functia reproductiva2 " partenerul nu are aceleasi responsabilitati fata de copiii ce nu sunt ai lui. In spiritul celor aratate mai sus, P' Ilut -2AA/, p. 2AA/. arata' coabitarea apare oarecum ca o forma oficializata social a sexualitatii nonmaritale, dar ea indeplineste si alte functii decat cele erotice, insemnand o serie de avanta e psi*ologice, sociale si economice, fara a fi supusa constrangerilor maritale. ;xista insa si dezavanta e' coabitarea este stigmatizata daca exista copii2 nerecunoasterea de catre diferite institutii a drepturilor de cuplu oficial -asigurari medicale, imprumuturi bancare, mosteniri, impartirea bunurilor la despartire etc... In SF$, %anemarca, Suedia, Islanda, cobitarea dovedita -(parteneriat domestic). a primit o recunoastere uridica -au unele drepturi ale maria ului propriu"zis.. Celibatul reprezinta un model de mena in care individualitatea se afirma in deplina libertate. Se opteaza pentru o cariera profesionala in locul vietii de familie, cariera procurand un stil de viata mai independent -timp liber, calatorii, c*eltuieli personale etc... 5elibatul atinge cote alarmante astazi, mai ales in S.F.$., ?ermania, 6ranta etc. -in 1413, in S.F.$., numarul persoanelor in varsta de 1#"!/ ani care traiau singure era de #,! milioane..

Si in &omania este vizibila aceasta tendinta. ;xplicatii' ponderea vaduviei, marirea varstei medii la casatorie etc. -in 2AA2, barbatii celibatari erau in proportie de 13M2 femei, 1A,0M " o parte di ei coabiteaza, dar sunt putine sanse sa se casatoreasca.. %upa !/ de ani, arata specialistii in domeniu, sansele statistice de a deveni celibatar sunt mai mari, desi trebuie analizate diferentiat' mai scazute pentru barbatii cu studii superioare decat pentru muncitori, mai mari pentru femeile cu studii decat pentru cele fara studii. F' Si4l> considera ca barbatii evita femeile prea instruite deoarece se tem de pierderea unei parti din (puterea) lor in cadrul cuplului, in timp ce femeile intelectuale evita casatoria deoarece le ingreuiaza continuarea carierei profesionale. -apud. I. @itrofan, 5. 5iuperca, 1443, p. /2.. L' Rou!!&l ?.D-D@ considera ca barbatii divortati sunt mai dispusi sa"si transforme (celibatul) intr"o casatorie, dar (recasatorirea femeii divortate ramane mai putin frecventa decat cea a barbatilor). I' Mit o0a$ !i C' Ciu#& "a ?.DD-@ arata ca, in general, cauzele extinderii fenomenului de celibat sunt atat de natura obiectiva, cat si subiectiva . Cauze obiective: " " " " " " de ordin sexual -impotenta sexuala, vaginism, infantilism genital etc..2 cauze de ordin psi*o"relational -lipsa unor aptitudini pentru parteneriat, stari depresive, complexe de inferioritate, sociofobie etc..2 cauze de ordin material -constrangeri economice, lipsa locuintei etc... existenta unor imagini deformate asupra familiei si sarcinilor ei2 lipsa de cura in asumarea responsabilitatilor familiale si parentale2 psi*otraume, datorate conflictelor con ugale grave din familia de origine etc. Cauze subiective'

$ceasta nu inseamna ca celibatul inseamna frustatie, neimplinire, cel putin pentru persoanele care il accepta deliberat si care nu au trait experienta maria ului. 8 serie de avantaje fac preferabil celibatul' " " " independenta economica si libertatea personala2 varietatea si sc*imbarea2 realizarea profesionala.

In acelasi timp, celibatul se confrunta cu o serie de probleme de ordin psi*ologic si social, cum ar fi' " " " " " " " " sentiment de frustrare in raport cu rude, cunoscuti, prieteni, colegi care isi au familiile lor2 sentimentul de culpabilitate fata de sine si fata de societate2 sentimentul izolarii si abandonului2 sentimentul egoismului si individualismului2 sentimentul de insecurizare sociala, cu cat se inainteaza in varsta. se diminueaza nuptialitatea si natalitatea, antrenand dezec*ilibre demografice pe termen lung2 sunt maximalizate functiile economica si sexuala2 functia de socializare lipseste -acest model de mena se caracterizeaza prin lipsa urmasilor.. In 1432 s"a realizat un studiu care sa arate cat este realitate si cat este mit in udecatile populare despre persoanele singure -5argan, @elCo, apud Ilut, 2AA/, pp. 14/"140.. S"au dovedit a fi false reprezentari -mituri. urmatoarele' " " " " " " " persoanele singure sunt mai legate afectiv de parinti si de rude 9 nu s"au constatat diferente semnificative2 persoanele singure sunt mai egocentrice 9 dimpotriva, valorizeaza mai mult prieteniile si sunt mai implicati in treburile obstesti2 cei singuri au mai multi bani decat cei casatoriti2 persoanele singure sunt mai fericite " barbatii singuri sunt mai nefericiti. persoanele singure nu se apropie prea mult de societatea celor casatoriti2 cei singuri au mai mult timp, oportunitati de loisir2 sunt insingurati -resimt mai intens singuratatea psi*osociala.

Consecintele celibatului'

=erceptii apropiate de realitate'

%e fapt, numarul celibatarilor (inraiti) este mic, marea ma oritate tan ind dupa o legatura afectiva sigura si de durata.

Cuplul fara descendenti reprezinta o forma a restructurarii familiei, un model spre care se orienteaza o parte semnificativa a populatiei tinere -in tarile dezvoltate, intre 1AI2AM din populatia adulta casatorita.2 ponderea cea mai mare este intalnita la cuplurile urbane si la cele in care sotia urmeaza o cariera profesionala -@i*ailescu, 144!.. In societatile traditionale, cuplurile fara copii erau putin frecvente si c*iar dezaprobate, mai ales cand nu doreau copii. In societatea moderna, copiii nu mai reprezinta, din pacate, axul central al vietii de familie -cuplul sot"sotie este mai mult valorizat.. Se marc*eaza astfel, mutatia de la (familia axata pe copii) la (familia axata pe adulti) -I. @itrofan, 5. 5iuperca, 1443, p. //.. otive invocate de parteneri' " " " " " restrangerea sferei activitatii profesionale si de loisir2 responsabilitati parentale2 emanciparea femeii -libertatea de a fi mama a fost inteleasa ca o datorie fata de ceilalti.2 dificultati economice2 lipsa unei politici sociale de incura are si spri in a tinerilor casatoriti.

6amilia fara copii este o alternativa dorita, dar si impusa, in aceeasi masuraQQQ Consecinte la nivel social -@. :oinea, 1440.' " " nu asigura reproducerea biologica -functia principala a cuplurilor. si, ca urmare, nu realizeaza functia de socializare2 se maximizeaza functia economica si cea sexuala -mai tarziu, lipsa copiilor va fi regretata.. -amilia monoparental( este o structur familial asimetric, alctuit dintr"un singur printe i copiii si n urma unui deces, divor, abandon, adopiune, convingere celibatar, fie prin naterea copiilor n afara cstoriei. ;ste un tip frecvent mai ales n SF$ " domin simitor numrul femeilor care ofer o asemenea experien de prini singuri. On cadrul acestui tip de familie are loc o dilatare a rolului parental, dar mai ales la mamele cu posibiliti modeste se asociaz cu dificulti, nempliniri privind' supravege*erea permanent a copilului, ngri irea n caz de boal, organizarea vacanelor, etc. %ilatarea se

resimte i n preluarea unor patternuri autoritare , care pot declana nenelegeri, conflicte, impas sau devian de rol. Societatea tradiional, dominat de familia extins a dezaprobat monoparentalitatea i a stimulat comportamentele sociale care ntr"o form sau alta i se opuneau. On sc*imb, n societatea modern, centrat pe familia nuclear, constituit din cei doi prini i copiii lor, mentalitatea asupra acestui tip de convieuire s"a modificat. 5ercetri recente psi*osociologice subliniaz c este mai indicat pentru copil o familie monoparental decKt una bKntuit de certuri i probleme. -5. 5iuperc.. @ai mult c*iar, suport unele modificri i ipoteza conform creia copiii provenii din familii dezorganizate sunt mult mai expui riscului de a fi poteniali delincveni. 5ercetrile lui Ia*&! Eil!o$ i Ri"3a d H& $!t&i$ privind relaia dintre criminalitate i copiii provenii din familii destrmate au subliniat c ma oritatea brbailor din nc*isori proveneau din asemenea familii, dar aveau i prini care comiseser diferite infraciuni, i acetia provenind din medii vulnerabile. =entru copiii provenii din acest tip de familie, efectele psi*ologice sunt mai puternice, mai dureroase asupra bieilor, asupra fetelor inciden mai mare avand"o efectele materiale. On aceste cazuri, cstoriile fetelor sunt mai puin stabile decKt ale bieilor. Consecinte' " " " " parintele ramas cu copiii nu mai poate realiza la un nivel optim functiile pe care societatea le atribuie institutiei familiale2 functia sexuala si cea reproductiva sunt minimizate2 mena ele monoparentale se confrunta cu dificultati economice si socializatoare mai mari -mai ales pentru femei.2 exista diferentieri si in functie de sexul copiilor proveniti din familii monoparentale 9 baietii prezinta o rata mai mare la comportamente deviante decat fetele2 casatoria fetelor are o stabilitate mai redusa -@i*ailescu, 144!.. =roblematica monoparentalitatii este foarte complexa, greutatile fiind cu atat mai mari cu cat varsta parintilor este mai mica. 8 categorie aparte este constituita de parintii-adolescenti . @a oritatea mamelor adolescente provin din mediul urban, #!,4M, conform unui studiu realizat la

Spitalul de 8bstretica si ?inecologie =loiesti -144#"1443. -%r. Hucia <alea, %r. ?eorgeta Hupu, %r. &oxana 5ilianu, (Sarcina in adolescenta), in (&evista de pediatrie).. Cauze ale fenomenului' a. mediatizarea erotismului2 b. migrarea tinerilor din zonele rurale in cele urbane in cautare de lucru si nivel de viata crescut2 c. ruperea relatiilor directe cu familia si cu obiceiurile traditionale2 d. abuz de alcool si droguri2 e. saracie2 f. presiune sociala2 g. abuz sexual anterior Consecinte ale parentalitatii la adolescenti' a. abandon scolar 9 (sindrom al nereusitei) " cu cat varsta este mai mica la nasterea copilului, cu atat sansa de a relua studiile scade2 de aici, slu be cu prestigiu social scazut, venituri mici, satisfactie scazuta in munca2 b. c. d. e. f. lipsa de perspectiva2 dezvoltarea unor sindroame depresive2 ideatie suicidara2 casatorie instabila datorita imaturitatii psi*osociale2 relatia parinte"copil deficitara 9 nerabdare, insensibilitate, inclinatia de a folosi pedeapsa fizica drept mi loc de educatie -lipsa maturitatii psi*ice a parintelui este un factor de risc important in dezvoltarea personalitatii copilului.2 copiii sunt abuzati, negli ati in cele mai multe situatii2 g. copilul parintilor adolescenti este expus unor riscuri biologice si psi*ologice foarte mari 9 rata mortalitatii la copiii nascuti de adolescente o depaseste pe cea a copiilor mamelor de peste 2A de ani2 cu cat varsta este mai mica -sub 1/ ani. si se asociaza cu provenienta din medii sarace, cu atat riscul de a avea un copil subponderal, cu retard intelectual, diabet, *andicapuri fizice, malformatii congenitale asociate este mai mare2 *. copii predispusi la delincventa uvenila

In 2AA#, in &omania, s"au inregistrat 33!,!1 avorturi raportate la 1AAA nascuti vii, ceea ce plaseaza tara noastra pe locul I in F;. %oar /1M dintre adolescente vor pastra copilulQ /olutii6.6 " ore de educatie sexuala 9 prin continutul transmis nu incura eaza cumva debutul relatiilor sexuale la varsta foarte tanara7 Fn studiu realizat de niste specialisti americani ai unui 5entru Dational de @edicina familiei se inc*eie cu urmatoarea afirmatie' (=roba coplesesteQ $ continua sugestia de a folosi contraceptive deoarece va prote a complet $merica, este o prescriptie care duce la dezastruQ) " " " " " " $manarea momentului de debut al vietii sexuale2 $bstinenta sexuala2 %iminuarea mediatizarii erotismului2 $ctiuni de consiliere si educatie familiala, cu accent pe comunicarea in familie2 $sistenta sociala acordata mamelor adolescente2 &eintoarcere la valorile promovate de societatea traditionala -nu aproba libertatea sexuala a tinerilorQ.. 7edonismul inlocuieste incet, dar sigur, orice urma de sentimente sacre din educatia copiilor. -amilia mixt( ! reconstituita, reorganizata" reprezint o structur creat prin cstoria a doi prini singuri sau divorai fiecare cu sau fr copii i, eventual, cu copii comuni. 6amilia mixt prezint urmtoarele caracteristici specifice' "coabitarea comun a soilor n acelai spaiu, "relaii ntre copii i prini vitregi sau relaii de alian, "relaii afective de tip mixt -oferte i cereri., recompense i sanciuni. $ceasta poate fi o soluie preferat dar necesit i depirea unui numr mare de dificulti ca' adaptarea printelui la un copil care nu"l accept, diferenele de opinii, conduite ntre noul so -soie. ca tatl -mama. vitreg privind ofertele i cererile propuse copiilor2 condiiile materiale precare, la limit pun n pericol ateptrile soilor i mai ales ale copiilor, care vor rmKne cu dorine nemplinite.

2' JSi*ula" &l&K 0a*ili&i a"tual&


SimulacruIsimulacre U aparente inselatoare2 actiune simulata

Semi"casnicia, pseudo"casnicia, uniunile *omosexuale, grupul comunitar sexual, s+ingers sun considerate experiente (neofamiliale) -I. @itrofan, 5. 5iuperca, 1443, pp. 3A"4#.. I' Mit o0a$ ?.D-D@ discuta despre o (patologie interactionala maritala), (forme simptomatice ale crizei familiei nucleare). A' To00l& ?JAl t &il&a (alK< .D-3< #' 2-D@ descrie familia in care tatal si mama locuiesc si lucreza in doua orase diferite, casatoriile in serie, casatoriile pe baza de contract, casatoriile *omosexuale, comune, grupuri de persoane mai in varsta care se intalnesc pentru a imparti c*eltuielile etc. /emi-casnicia este o (falsa casnicie), avand ca scop prelunigirea casatoriei din punct de vedere legal, in ciuda modificarilor si alterarilor de esenta, a degradarii relatiilor maritale. Se intalneste frecvent in cuplurile cu relatii tensionale, conflictuale cronice si consta in adoptarea si exercitarea incompleta a rolurilor maritale de catre unul sau ambii soti -;x.' unul din soti poate fi doar partial implicat in viata de familie, atat ca sot, cat si ca parinte, si simultan intr"o relatie adulterina " pentru aceasta, evitaIabuzeaza de partenerul con ugal2 isi exercita partial functiile parentale 9 asigura suport financiar, dar nu si emotional etc... Fn studiu realizat de I. @itrofan in 1434 descrie, pe baza datelor obtinute, cateva variante ale semi"casniciei' " " " formula (casa si copiii impreuna, sexul separat)2 formula (sexul impreuna, casa si copiii mai mult tu, distractiile separat)2 formula (sexul, partial impreuna, casa numai tu, distractiile partial impreuna, copii, mai ales tu, banii, mai ales eu). Se constata in aceste formule maritale numeroase conflicte, rivalitati, violente cu impact negativ in socializarea copiilor2 acestea sunt asociate frecvent cu alcoolismul, gelozia in contextul infidelitatii, lipsurile financiare, dezordinea in programul de viata. Pseudo-casnicia !#vietile paralele$" reprezinta forma cea mai grava a

psi*osociopatologiei maritale2 consta in adoptarea si exercitarea inautentica -falsa, aparenta. a rolului con ugal"parental2 sunt aran amente ale parintilor, pe criterii materiale.

$sadar, nu poate fi vorba de afectiune mutuala, ci doar de un sistem de interese reciproce, de obicei, economice si sociale -ex., casatoria de convenienta, in scopul rezolvarii unei situatii sociale specifice 9 facilitati economice.. %e obicei, partenerii sunt implicati socio"afectiv si sexual in relatii extracon ugale, dar isi mentin statutul oficial datorita bunurilor materiale, copiilor etc. =entru copii, efectele sunt extrem de nocive' ofera modele comportamentale pseudomaritale, cu consecinte in constituirea atitudinilor antifamiliale. 8niunile homosexuale Eomosexualitatea este un fenomen socio"cultural. Hegatura directa dintre nivelul *ormonal si comportamentul *omosexual nu s"a evidentiat. $tat la barbati, cat si la femei, *omosexualitatea rezulta din complexe inconstiente -$dler vorbeste despre sentimentul de inferioritate, teama de esec.2 Silla*> -1440. arata ca la barbati, *omosexualitatea este adesea o consecinta a unei educatii deficitare, iar la femei, rezultat al unei deceptii din copilarie, legate de descoperirea sexuala. 6unctia sexuala reprezinta motivatia existentei uniunilor *omosexuale 9 &latiil& !&1ual&: $ota d&0i$ito i& a "o$(i&tui ii di$t & doua #& !oa$& d& a"&la!i !&1. Spre deosebire de lesbiene, barbatii *omosexuali sunt mai putin orientati spre (cuplu). In SF$, peste 2/ mil., aprox. 1AM din totalul populatiei, il reprezinta *omosexualii2 cca # mil de cupluri au in ingri ire cca 1# mil. de copii proveniti din adoptie, relatii *eterosexuale anterioare etc. ;xista o atitudine ostila a populatiei ma oritare fata de cei care cresc copii " probleme privind maturizarea psi*ologica a copilului ca adult, identificarea de sex si gen -ce se intampla cu un baietel crescut de un cuplu de lesbiene7., determinarea asupra orientarii sexuale -un baiat crescut de doi barbati are toate sansele sa devina *omosexual7.. Col&*a$ -1433. arata riscul crecut de adoptare a unor atitudini re ective fata de sexul opus, datorita modelului socio" educational si cultural. =arintii nu isi pot indeplini diferentiat rolul de mama si de tata -cum poate fi un barbat o mama (duioasa) sau o femeie un tata (ferm)7.2 copiii se vor simti complexati in societate, incercand sa ascunda statutul parintilor lor -bunul"simt s"a pierdut la varsta adulta777. $rgumente ale celor ce sustin legiferarea casatoriilor intre persoane de acelasi sex si posibilitatea cresterii copiilor -<r> aC, SoroCa, 2AA1, p. 21A.' reducerea promiscuitatii existente

in astfel de comunitati2 limitarea raspandirii diferitelor boli sexuale, SI%$2 posibilitatea de a creste copii intr"o atmosfera pozitiva de familie2 reducerea numarului de copii abandonati sau care traiesc in familii monoparentale sarace2 diminuarea fenomenului de (falsi *eterosexuali)2 cresterea tolerantei fata de minoritati - nu cumva acesta este adevaratul motiv777.I 9rupul comunitar sexual -dupa anii 0AR"1AR. 9 replica si o formula de protest la adresa (restrictiilor) impuse de familia strict monogama -fidelitatea, spre ex... $cestea nlesnesc depirea egalitii, fidelitii, propun expectane amoroase multiple, consider infidelitile ca remedii ale monotoniei vieii casnice. Se pronun pentru legtura de tip alian care s depeasc fixaia strict de partener i care s aib caracterul unui anga ament supus rennoirii. 6orme derivate ale acestora sunt' familile comunitare, familiile hipp:' Du au un numitor comun, dar arborKnd deviza iubirii, solidaritii cu toi, practic viaa sexual sub forma maria ului n grup. On colectivitile respective, fiecare brbat este soul tuturor femeilor i fiecare femeie soia tuturor brbailor. 5ei ce se remarc prin abiliti amoroase ocup poziii de frunte n structura colectivitii. ,riesc o competiie devoratoare, susinut i de libertatea consumului de droguri, participri la acte de violen etc.
Ha San 6rancisco exista un mic grup de tineri -Perista :illage. -=. EaucC, 1441., format din / femei si ! barbati2 au relatii libere, nu sunt gelosi -sunt impreuna de 4 ani.2 pentru ca un strain sa intre in grup se cere consimtamantul tuturor membrilor2 acesta trebuie sa fie apreciat pozitiv.

/;ingers -s+inging U leganat, oscilant, ritmat. este un sc*imb voluntar si temporar intre perec*i, in scop sexual2 in mod ocazional, poate fi inclusa si o persoana fara partener -femeie.2 combinatiile au loc cu acordul tuturor partilor implicate. 5uplurile din aceasta categorie se considera o avangarda a sexualitatii. S+ingers devin treptat un (grup secret)2 sunt discreti, prudenti, nu"si publica activitatea -exista foarte putine studii.. De %apt, cine sunt acesti oameni... Studiile arata ca s+ingers provin din clase sociale medii si inalte ale societatii americane, cu un nivel de educatie in general mediu2 sunt predominant de rasa alba, au diferite varste, dar mai ales intre !/"#/ de ani - R' I&$C!< .D-2.. %e regula, cei care initiaza aceste experiente sunt barbatii. S"a constatat ca au legaturi slabe cu parintii -familia de provenienta., cu religia, cu comunitatea.

Studiile lui Du"CLo t3 !i L&(itt ?.D-2@ arata ca ma oritatea sunt neadaptati, tulburati emotional in diferite grade, au probleme sexuale, sunt toxicomani, bantuiti frecvent de sentimentul culpabilitatii, de pierderea increderii in sine, teama de a fi respinsi de alte cupluri, uzura emotionala in cautarile nesfarsite de noi parteneri etc.

CURS / TEORII E=PLICATI+E CU PRI+IRE LA CUPLU SI FAMILIE In ultimele decenii s"au dezvoltat o serie de paradigme explicative cu privire la familie, avand la baza studii de psi*ologie sociala, sociologie, antropologie, psi*oterapie si psi*opatologie.

In prezentarea acestei teme, am optat pentru clasificarea realizata de I. @itrofan si 5. 5iuperca -1443, pp. 1#!"10!., dar informatiile au la baza mai multe surse de informatii -=. Ilut, 2AA/, $. <aran"=escaru, 2AA# s.a... .' T&o ia d&7(olta ii ?a "i"lu ilo (i&tii@ Se analizeaza sc*imbarile la care se pot astepta membrii familiei pe parcursul existentei lor. ,eoreticienii dezvoltarii trateaza ciclurile vietii individuale si familiale in termeni de stadii specifice. Sc*ema ciclurilor vietii familiale, elaborata de R' Hill ?.DM0@ precizeaza intervalele de timp in care se produc sc*imbari in dezvoltarea familiei. $ceste stadii sunt urmatoarele' stadiul %amiliei %ara copii 9 familia este dominata de dorinta de intretinere a confortului afectiv2 stadiul %amiliei cu copii prescolari " stadiul in care se -re.stabilesc regulile de baza ale vietii con ugale, legate de cresterea copiilor2 stadiul %amiliei cu copii de varsta scolara " stadiul in care rolul de parinte al fiecarui partener devine mai dificil datorita intrarii copiilor in scoala2 este o perioada (favorabila) crizelor in cadrul relatiilor de cuplu, crize care se pot solda c*iar cu inevitabila destramare a familiei2 stadiul %amiliei parasita de copiii deveniti adulti # rolul parental devine mai complex prin plecarea copiilor din casa parinteasca2 asistam, de multe ori, si la o criza a identitatii profesionale datorata dezagregarii rolului profesional2 in general, aceasta perioada este caracterizata fie prin tensiune -nervozitate, anxietate a mamei, ca urmare a menopauzei., fie prin liniste sufleteasca -reinstalandu"se, la un nivel mai inalt, iubirea si tandretea, pentru a infrange singuratatea si batranetea.2 stadiul D%amiliei: omului singur 1vaduvia2 # apar probleme noi legate de pierderea sotuluiIsotiei2 in sc*imb, aparitia nepotilor reface ec*ilibrul vietii. ,eoria dezvoltarii analizeaza, asadar, sc*imbarile la care se pot astepta membrii familiei pe parcursul existentei lor. 2' T&o ia !t u"tu ala ?di$a*i"a olu ilo !i a #ut& ii@

,eoria structurala aduce in discutie problema sc*imbarilor care intervin in interiorul cuplului' tranzitia cuplului de la structura de tip institutional 1traditional2 la cea de tip democratic 1modern2 # se dezbate, cu deosebire, problema rolului fiecarui partener in cuplu - rolul U comportamentele pe care ceilalti le asteapta de la individul care ocupa o pozitie sociala determinanta, un statut social 9 Stoetzel, 140!...
,ranzitia cuplului de la structura de tip traditional la cea de tip modern a adus o serie de schim&ari in ceea ce priveste %actorul a%ectiv . 6amilia traditionala era in primul rand o unitate de productie si reproductie si, nu in mod deosebit, afectiva. ;a constituia un mecanism de transmitere a proprietatilor si a rangului social din generatie in generatie. $stazi, ordinea acestor prioritati s"a inversat. Hegaturile cu lumea exterioara au slabit, in timp ce relatiile dintre membrii cuplului s"au intarit. In societatea moderna, factorul afectiv primeaza atat in relatia cu partenerul, cat si in relatiile dintre copii si parinti. <arbatii si femeile cauta acum intimitatea iubirii, considerata extrem de importanta, esentiala pentru supravietuirea emotionala. 5and intimitatea esueaza, personalitatea este pusa in pericol. In spatele lui (te iubesc) 9 arata %ruta -1443, p. 34. 9 se afla niste mize si asteptari care dovedesc ca relatia de dragoste nu este simpla. $ trai in cuplu este adesea in imaginea multora, o posibilitate de a"ti gasi fericirea, de a"ti realiza propria identitate, de a cauta veritabilul sens al vietii care sa nu fie egoist. (:iata in doi) trebuie sa compenseze, astfel, toate frustrarile vietii, fiind locul unde omul se intareste afectiv, unde recastiga forte si unde gaseste ec*ilibrul.

Inca din deceniul al #"lea al sec. NN, in psi*ologia sociala americana, se incearca explicarea armonieiIdizarmoniei cuplului con ugal prin magnitudinea diferentelor dintre (la ce s" au asteptat) partenerii privitor la viata de cuplu si (ceea ce"au gasit) ei in realitate, dintre rolurile expectate si rolurile efectiv performante. =roblematica rolurilor, asteptarilor, aspiratiilor si perceptiilor de rol este profund prezenta in cuplul con ugal. 5u privire la divizarea rolurilor in cuplu, unii cercetatori au evidentiat tendinta unei slabe diviziuni a rolurilor in familia moderna, mai ales datorita integrarii femeii in viata profesionala. %e asemenea, structura rolurilor con ugale este conditionata si de nivelul instructional si cultural al partenerilor, de categoria socio"profesionala careia ii apartin, dar si de relatiile exterioare ale nucleului con ugal cu familia extinsa, prieteni, vecini etc.
S"a pus problema in ce masura cuplul cu du&la cariera, in care atat femeia cat si barbatul au slu be ce presupun o inalta calificare si un nivel de responsabilitate comparabil, gaseste modalitati de a impaca exigentele profesionale cu cele domestice. 5e fel de compromisuri si strategii trebuie sa adopte partenerii si cum sa a unga la o colaborare cat mai eficienta7 In termeni de pierderi si castiguri, cei doi parteneri anga ati intr"o asemenea incercare trebuie sa tina seama de cateva aspecte' a2 &ene%icii obtinute dintr"o formula con ugala de dubla cariera, cu pretul supraincarcarii de rol -sarcini profesionale si domestice., ceea ce presupune a renunta la unele activitati care par mai putin importante2

b. rezolvarea unor dileme privitoare la schim&area de mentalitate -care norme sa fie obtinute si care inlaturate.. $titudinea fata de femeia care lucreaza in afara gospodariei este una dintre normele disputate2 c. mentinerea identitatii personale este o alta problema, intrucat daca barbatul si femeia exercita aceleasi roluri se atenteaza la propria identitate a fiecaruia2 d. relevanta rolurilor si ciclurilor de rol' deoarece femeia si barbatul sunt anga ati concomitent in trei sisteme de roluri -sistemul profesional al unuia, sistemul profesional al celuilalt, sistemul con ugal al amandurora., este greu de indeplinit la cote onorabile aspiratiile de rol.

R' Tou7a d ?.DF2@ enumera 4 tipuri de interactiuni posibile ce definesc conduitele de rol in cadrul cuplului. 5lasificarea este realizata pornind de la doua variabile' autoritatea si puterea in cuplu, respectiv actiunea si decizia. @2 'utonomia &ar&atului 1&ar&atul actioneaza si decide2. <2 'utonomia %emeii 1%emeia actioneaza si decide2. 82 'utocratia &ar&atului 1&ar&atul decide, %emeia actioneaza2. >2 'utocratia %emeii 1%emeia decide, &ar&atul actioneaza2. E2 Conducerea &ar&atului 1&ar&atul decide, actioneaza impreuna2. F2 Conducerea %emeii 1%emeia decide, actioneaza impreuna2. G2 Diviziunea sincretica a rolurilor 1el actioneaza, decid impreuna2. ?2 Diviziunea sincretica a rolurilor 1ea actioneaza, decid impreuna2. H2 Cooperarea sincretica 1actioneaza impreuna, decid impreuna2 -cf. I. @itrofan, 5. 5iuperca, 1443, p. 1#1.. 5uplul con ugal contemporan se caracterizeaza printr"o accentuata flexibilitate a structurii de autoritate si putere. Du mai exista un model unic, dominant, in care barbatul decide, atat in privinta *otararilor care vizeaza viata con ugala, cat si a celor care privesc relatia parentala, asa cum se intampla in traditionalitate. &elatia moderna surprinde reciprocitatea puterii si autoritatii, pe diferite nivele si in diferite intensitati, in contextul mai general al unui egalitarism afirmat, si tot mai des, pus in practica. =artea negativa a ideologiei egalitariste a societatii noastre rezida, insa, din faptul ca orice diferenta este vazuta ca o sursa de inegalitate, ceea ce ar putea crea impresia eronata ca toate sarcinile, toate rolurile pot fi indeplinite atat de femeie, cat si de barbat -@endras, 1441.. ;xista anumite elemente de specificitate care diferentiaza cele doua sexe2 de asemenea, de la un cuplu la altul exista deosebiri in ceea ce priveste rolurile asumate, in functie de particularitatile partenerilor implicati in relatie.

&olul con ugal se formeaza initial prin imitatia sau negarea -constientaIinconstienta. modelelor de rol similar, de a cunoscute in familia consangvina. %aca partenerul se sustrage de la rolul expectat, toate consecintele aparute in urma acesteia conduc la accentuarea unui sentiment de anxietate si frustrare. Si aceasta, deoarece partenerii se raporteaza unul la altul conform (normelor relationale si functionale ale comportamentului con ugal al parintilor lor) -I. @itrofan, 5. 5iuperca, 1443, p.1/A. -ex.' (parintii mei nu au facut niciodata lucrul acesta)2 (tatal meu nu i" a facut niciodata asa ceva mamei).. Studiile susin c familia se ndreapt n general ctre rela ii de tip sincretic i ca asistam la elaborarea unui nou model cultural al structurii familiale -Idem, p. 1#1.' tendinta semnificativa la egalizare a nivelurilor de participare a sotilor in munca domestica, educarea copiilor si repartizarea bugetului familial, in special la familiile tinere sau la cele in care sotul are un inalt nivel de pregatire. ;fecte' conduitele de rol au fluen i stabilitate, este diminuat riscul disfuncionalitilor, cu cKt tendina de egalizare a rspunderilor celor doi soi este mai apropiat, cu atKt gradul de satisfacie este mai mare. Fnii autori apreciaz c n aceste cazuri, frecvena satisfaciei este de zece ori mai mare decKt insatisfacia. On strKns legtur cu acest model se propun i noi modele culturale de rol familial, respectiv parental i filial -vezi studiul realizat de Du(all, 1411, in scopul relevarii conceptiilor despre rolul de (mama buna) si (copil bun), evidentiind existenta a doua modele de rol' traditional si modern, in I. @itrofan, 1434, pp. !0"#A.. $stfel, modelul mamei moderne acord ntKietate asigurrii suportului afectiv, crerii unui climat tonic de ncredere care s susin creterea i dezvoltarea copilului. 6r a negli a rolul mena er, ea este preocupat de dimensiunea instructiv"formativ a copilului, de pregtirea sa pentru viaa profesional. *odelul tat!lui modern asigur suportul economic, privete paternitatea ca pe un bun, ca pe un privilegiu care i"l asum cu rspundere, se implic n creterea i educarea copilului, fa de care manifest i severitate i nelegere, l disciplineaz cu oarecare flexibilitate, urmrind realizarea scopurilor propuse. Se implic n problemele casnice. @odelul conduitei de rol a copilului modern " este considerat bun, copil care"i iubete prinii, dornic s nvee, are iniiativ, se adapteaz afectiv, prezint competen relaional. .' T&o ia 0u$"tio$ala ?# o"&!uala@

$ceasta teorie pleaca de la premisa ca familia -cuplul. trebuie sa realizeze anumite functii. In raport cu realizareaInerealizarea acestor functii, familiile -cuplurile. au fost clasificate in %amilii %unctionale si %amilii dis%unctionale. 5lasificarea este relativa, avand in vedere ca anumite configuratii familiale maximizeaza anumite functii si minimizeaza altele. =aradigma functionala are implicatii asupra a # abordari -acestea se raporteaza la functionalism, dar ar putea sa aiba si o existenta de sine"statatoare., si anume' a. abordarea comunicationala2 b. abordarea interactionist"simbolica2 c. abordarea din perspectiva conflictului2 d. abordarea sociala a sc*imbului. a@ A8o da &a "o*u$i"atio$ala In cadrul paradigmei comunicationale sunt elucidate tipurile, cantitatea si calitatea intercomunicarilor maritale -I. @itrofan, 5. 5iuperca, 1443, pp. 1/!"1//.. Tipurile de intercomunicare sunt legate de tipurile de interactiuni specifice cuplului' senzual"senzitive, erotico"afective, de petrecere a timpului liber, socioeducationale, decizionale, practic"mena ere si de planificare a bugetului. Cantitatea intercomunicarii face referire la frecventa mesa elor emise si receptate pe diverse canale simultane si succesiv, in conformitate cu trebuintele si disponibilitatle individuale de relationare. Calitatea intercomunicarii face apel la invatarea deprinderilor de a comunica. %e modul in care se comunica depinde functionalitatea familiei 9 sa stii ce, cand si cum sa comunici in situatia de parteneriat, constituie o disponibilitate esentiala pentru continuarea vietii in cuplu si pentru corectia succesiva a stilului interactional. 8@ A8o da &a i$t& a"tio$i!t,!i*8oli"a Interactionismul simbolic a fost inspirat de pragmatismul filosofic. G' H' M&ad< principalul sustinator al acestei abordari, considera, la inceputul sec. NN, ca oamenii se spri ina pe simboluri impartasite pentru a se adapta la mediu. Interactionistii simbolici -E' 9u 4&!!< .D2F< este primul care aplica punctul de vedere interactionist la studiul familiei, ca (unitate de

personalitati aflate in interactiune). studiaza modul in care oamenii construiesc si comunica asemenea simboluri in cursul interactiunii lor, in ce masura reprezentarile despre propria familie a tuturor membrilor ei sunt consensuale -ex.' un cuplu ce provine din etniiIreligii diferite descopera ca simbolurile pot fi nu doar diferite, ci si structural opuse2 in acest sens, simbolurile pot ridica mari dificultati in relationarea de cuplu.. $sadar, conceptele fundamentale ale acestei paradigme sunt' interactiunea, sim&olul, semni%icatia. Ideea centrala este urmatoarea' cuplul o%era posi&ilitatea comunicarii cu el insusi si cu ceilalti prin vehicularea de sim&oluri ver&aleBnonver&ale -I. @itrofan, 1443.. @embrii cuplului interactioneaza perpetuu intre ei, dar prin intermediul imaginilor, al perceptiilor reciproce, al felului in care se definesc unul pe celalalt. :iata de cuplu este rezultatul acestei mereu construite si reconstruite realitati simbolice. %up Sulli(a$, mecanismul funcional al cuplului l reprezint sistemul de imagini pe care fiecare partener i"l construieste despre cellalt, i mai ales modul n care se combin aceste imagini, sistemul (eu si ea) cu sistemul (eu si el). %ac se combin sistemele de reprezentari compatibile, relaiile pot sau nu pot fi agreabile. %ac se combin prin *azard, consecinele sunt foarte grave. Imaginea despre cellalt este instrumentul care diri eaz i controleaz viaa de cuplu, relaia dintre parteneri. %in aceeasi perspectiva interactionala, H' H' Eol0 insista asupra semnificatiei notiunii de identitate, desemnand acele trasaturi psi*ologice individuale, dezvaluite in relatiile de cooperare cu altii si, in primul rand, cu propria familie. In acest sens, autorul consider c respectul pentru propria identitate atrage dup sine respectul pentru identitatea si nevoile partenerului si ale celorlali, frKneaz pornirile nepermise i contribuie la soluionarea situaiilor de criz. Interactionismul simbolic, cu toate variantele sale, a fost criticat, in general, pentru folosirea unor concepte vagi, centrarea pe ideile individului si nu pe emotiile sale etc. "@ A8o da &a di$ #& !#&"ti(a "o$0li"tului $ceasta isi are originea in filosofia politica a lui T3o*a! Ho88&!< in filosofia lui H&4&l< in istoriografia dialectica a lui Ma 1 !i E$4&l! si in sociologia lui G&o 4 Si**&l' ,eoriile conflictului pornesc de la premisa ca acesta este normal in cadrul grupului, dar si intre grupurile sociale, pentru ca lipsa resurselor face ca interesul unei persoane sau al unui grup

sa se ciocneasca cu al altora. 5onflictul depinde de structura grupului -marime si compozitie., precum si de resurse, care incura eaza fie competitia, fie cooperarea -cf. $. <aran"=escaru, p. /A.. Se iau in discutie mai multe variante ale teoriei conflictului. %e exemplu, teoriile structurale ale con%lictului -Simmel. se centreaza pe modul in care conflictul este afectat de marimea si compozitia grupului. Teoria microsistemelor a lui S"a$7o$i explica cum poate aparea conflictul marital dintr"un sc*imb de resurse initial ec*itabil, pentru ca partenerii isi reduc sau sporesc contributiile nonreciproc -de pilda, sotul care nu mai contribuie financiar sau sotia care ofera mai mult financiar, dar nu"l poate determina pe sot sa participe mai mult in gospodarie. -Idem, p. /A.. P' Ilut -2AA/. p. 2!"2#. aduce in discutie 2 variante ale teoriei conflictului' a. una de sorginte marxista si care sustine ca familia este micromediul ce reflecta proeminent exploatarea omului si conflictul inerent prezent in societatile bazate pe clase cu interese opuse. 6emeile sunt exploatate de catre barbati si copiii de catre parinti. In aceasta viziune, femeia este dublu victimizata' daca este casnica, lucreaza pana la epuizare, fara ca munca ei sa fie platita, iar cand intra in campul muncii, castiga mult mai putin decat barbatul, c*iar daca are aceeasi pregatire si experienta2 b. varianta amarxista si (apolitica), larg impartasita de aproape toti cei ce analizeaza si asista familia, este ca intre membrii familiei apar tensiuni inevitabile. =articipantii la viata de familie au profiluri psi*ocomportamentale diferite, aspiratii nonconsensuale, interese opse, uneori, mai mult sau mai putin ma ore. In societatea patriar*al"autoritara, resursele celorlalti membri, in afara de tata, erau limitate, astazi insa, pe langa legitimitate si bani 9 specifice parintilor si mai ales tatalui 9 conteaza si alte resurse de putere' inocenta copiilor, puterea data de dragoste, calitatile psi*ointelectuale deosebite etc. Du e de negli at nici forta fizica, invocata de analistii familiali, nu doar ca amenintare si agresivitate in rezolvarea conflictelor, dar si ca satisfacere a poftelor sexuale, ca viol al sotiilor si abuz sexual fata de propriii copii, mai cu seama in cazul copiilor vitregi. S"a construit o ti#olo4i& a "o$0li"tualitatii din punct de vedere al delimitarii dintre normal"dinamogen versus patogen"dezorganizator. $ceasta tipologie indica 3 tipuri de conflicte, in functie de anumiti parametrii -I. @itrofan, 1434.' 1. gradul de tensiune generat de natura conflictului -ridicatImoderatIscazut.2 2. forma de manifestare predominanta a conflictului -manifestaIlatenta.2

!. durata conflictualitatii -continuaIintermitenta.. =osibilitatile combinatorii intre cei trei parametrii conduc la urmatoarea tipologie -I. @itrofan, 5. 5iuperca, 1443, p. 231.' @2 cupluri cu con%lictualitate ma-ora de aspect mani%est, continuu, cu tensiune crescuta6 <2 cupluri cu con%lictualitate mani%esta, intermitenta, cu tensiune crescuta6 82 cupluri cu con%lictualitate mani%esta, continua, cu tensiune moderata6 >2 cupluri cu con%lictualitate mani%esta, intermitenta, cu tensiune moderata6 E2 cupluri cu con%lictualitate su&mani%esta, continuua, cu tensiune moderata6 F2 cupluri cu con%lictualitate su&mani%esta, continua, cu tensiune scazuta6 G2 cupluri cu con%lictualitate su&mani%esta, intermitenta, cu tensiune moderata6 ?2 cupluri cu con%lictualitate su&mani%esta, continua, cu tensiune scazuta. ,eoriile conflictului spri ina interventiile 9 asistenta sociala, terapia si autoterapia 9 indreptate catre rezolvarea conflictului si imbunatatirea abilitatilor de negociere, precum si actiunile de diminuare a inec*itatilor sociale extinse. d@ A8o da &a !o"iala a !"3i*8ului Isi are originea in utilitarismul filosofic si psi*ologic. 5el mai cunoscut teoretician al sc*imbului este sociologul I(a$ )>&. Oamenii %ormeaza grupuri sociale, doar pentru ca este in interesul lor sa procedeze ast%el. Indivizii sunt motivati de propriul interes6 sunt calculatoare rationale ale recompenselor si costurilor. $cestea sunt principalele ipoteze ale teoriei sc*imbului. In ceea ce priveste familia, se porneste de la ideea ca relatia interpersonala dintre parteneri se formeaza in scopul intalnirii propriilor nevoi individuale. $elatia intima este redusa la o situatie tranzactionala in care costurile sunt contra&alansate de &ene%icii -Idem, p. 1/4.. In viata cotidiana, dupa aceasta teorie functioneaza legea reciprocitatii -(ti"am dat) 9 (ma astept sa"mi dai)2 (oc*i pentru oc*i si dinte pentru dinte)2 (cat dai, atat primesti) etc... Se apreciaza ca o cauza ma ora a disolutiei maritale este perceptia unei inegalitati profunde in raporturile familiale. Fn exemplu de aplicare a teoriei sc*imbului este si analiza maximizarii profitului in deciziile de divort. =robabilitatea de divort descreste odata cu acumularea de capital marital specific, cum ar fi proprietatea si copiii, a caror valoare ar descreste daca familia s"ar dizolva -=. Ilut, 2AA/, p. 20..

$ceste teorii furmizeaza un cadru pentru terapeutii familiali, care pot sa"i determine pe parteneri sa transforme relatia in una mai recompensatoare si mai putin costisitoare pentru fiecare dintre ei. ,otusi, accentuarea rationalitatii in detrimentul emotiilor, ca baza pentru constituirea grupului familial, a condus la numeroase critici. /' T&o ia !i!t&*i"a ?3oli!ta@ =aradigma sistemica este o abordare compre*ensiva a comportamentului sistemelor vii. Isi are originea in organicismul lui H' S#&$"& < care cauta principiile generale si procesele care guverneaza toate fiintele vii, precum si in teoria moderna a informatiei. =erspectiva sistemelor a aparut in studiile despre familie initial prin terapeutii de familie, cum ar fi G &4o > 9at&!o$ !i Do$ Ia"C!o$< iar mai tarziu a aparut in formulari mult mai teoretice, cum ar fi functionalismul lui Pa !o$! si teoria generala a sistemelor a lui 9u"Cl&>' ,eoreticienii sistemelor considera ca un sistem de parti interconectate este un model util pentru intelegerea oricarui obiect. %atorita interconexiunilor, intregul inseamna mai mult decat suma partilor. Sistemele se afla in relatii dinamice cu mediul lor prin feedbacC, care transforma unele iesiri ale sistemului in intrari. 5onceptele c*eie includ sistemul, legaturile, regulile de trans%ormare, %eed&acIul, varietatea 1%le)i&ilitatea2, echili&rul si su&sistemele -cf. $. <aran" =escaru, 2AA#, p. #4.. %in perspectiva teoriei sistemelor, cuplul reprezinta un sistem alcatuit din doua personalitati care interactioneaza, avand la &aza o structura, o %unctionalitate, o serie de proprietati si caracteristici. =aradigma se concentreaza asupra caracteristicilor comportamentale ale fiecarui partener. Din punct de vedere al %unctionalitatii , se au in vedere efectele comunicarii, calitatea si stabilitatea relatiei maritale. Satisfacerea necesitatilor ;ul"ui in cadrul familiei este recunoscuta ca o functie de baza a familiei si devine argument important de combatere a teoriei disparitiei familiei -&. <ell.. 6amilia presupune, in acest sens, sc*imbul afectiv ntre so i soie, ntre prini i copii, empatia avand un impact foarte puternic n funcionarea relaiilor interpersonale de tip afectiv. Din perspectiva campului de proprietati si caracteristici, paradigma sistemica se canalizeaza pe efectele mediului extern asupra relatiei con ugale, pe factorii economici, sociali,

politici, culturali, de mediu fizic care alctuiesc conte)tul situa ional al %amiliei. Sunt cercetate probleme privind' separarea ndelungat a soilor -condiii de rzboi, de deplasare profesional, naveta pe distane mari etc.. si efectele acesteia. M"' Cu88i$< Da3l si Hu$t& -1410. analizeaz fenomenul de separere a soilor si consecinele lor disfunctionale in sanul familiei ' manifestari depresive ale sotiei, anxietate, devitalizare, acte deviante, tulburri psi*osomatice 2 capacitatea de adaptare la stresul provocat de cutremure, inundaii, pierderea neateptat a bunurilor, mbolnvirea irecuperabila a unuia din membrii grupului familial etc. 5apacitatea familiei Gde a face fata), de a se mobiliza, depasi si apara de agentii stresori, a fost analizata si masurata de numerosi autori' Hill< 9u < M"'Cu88i$< Da3l< Hu$t& < 9&$!o$< prin prisma teoriei stresului familial -@c.5ubbin, 1414.. 9u -141!. prezint familia dintr"o perspectiv dubl' reactor la stres i agent de %ocalizare a resurselor interioare pentru adaptare, com&atere ,i dep!,ire a stresului . Se dezvolta, arata autorul, strategii de adaptare si aparare la stres cum ar fi' cresterea coeziunii intrafamiliale, cresterea tranzactiilor si legaturilor cu comunitatea. 2' T&o ia i!to i!ta ?i$t& 4&$& atio$ala@ =aradigma are ca specific folosirea metodei longitudinale, metoda ce se concentreaza asupra microistoriei si genealogiei familiei. $rborele genealogic reprezinta instrumentul cu a utorul caruia se pot elabora ipoteze privind comportamentul si atitudinile generatiilor mai tinere prin raportarea la ascendentii lor -vezi =. Ilut, 2AA/..

CURSUL 2 STILURI DE +IATA FAMILIALA

.'

Ti#olo4ii *a ital&

@odul specific in care interactioneaza structura familiala cu realizarea functiilor ei -sexuala si de reproducere, social"psi*ologica, educationala, economica, recreationala. conduce implicit la conturarea anumitor stiluri de viata familiala, in functie de anumite criterii general" de%initorii ale vietii de familie' coeziune, stabilitate, tensiune, conflictualitate, capacitate de adaptare, integrare si dezvoltare, acestea determinand climatul socioafectiv al interactiunii maritale -I. @itrofan, 1434, pp. #4"/A.. In acest sens este cunoscuta tipologia maritala a lui F' Nu$C&l -14#1.' tipul casniciei furtunoase 9 oscilatii afective cu mare consum tensional, crize care se pot prelungi in timp2 frustrarile par a fi resimtite in mai mare masura decat cedarile2 aceste cupluri nu au (forta) sa sc*imbe cursul casniciei fie in sens pozitiv, fie negativ2 tipul casniciei molatice 9 (pseudocasnicie), bazata pe supraaprecieri si cedari menite sa evite crizele dar, practic, pastrand distanta afectiv"cognitiva intre parteneri2 unitatea cuplului este iluzorie2 fiecare partener (trece greutatile vietii pe umerii celuilalt, fara a le purta raspunderea)2 tipul casniciei dure 9 partenerii sunt (partial) anga ati in casnicie, printr"un comportament relational reciproc rigid2 comunicarea este redusa2 partenerii se percep si se valorizeaza ca potentiali (agresori la integritatea celuilalt), ceea ce ascunde fragilitate interioara si frica de anga are in parteneriat, cu riscul unei modificari a propriei personalitati2 conduita relationala rezervata " sunt impotriva duiosiei si intimitatii, mangaierile le par copilaresti2 se cunosc foarte putin, casnicia devenind (arena) in care cercul razbunarilor reciproce se repeta la infinit. 8 tipologie mai completa a stilurilor vietii conjugale o realizeaza I' F' Cu8& -140/, 1411.' tipul casniciei celor obisnuiti cu conflictele 9 frecventa conflictelor, rareori ascunse copiilor, dar putin exteriorizate fata de prieteni, rude, vecini2 conflictul este oricand potential si atmosfera de tensiune prezenta2 cuplul a unge rar la disolutie, dupa trecerea crizei totul reintrand in normal2 tipul casniciei devitalizate 9 relatiile de armonie, comunicare si iubire se devitalizeaza treptat, a ungand sa contrasteze sensibil cu imaginea primilor ani2 partenerii petrec mai putin timp impreuna, relatiile sexuale sunt mai putin satisfacatoare, interesele si activitatile sunt mai putin impartite2 ii mai leaga inca interesul comun pentru cresterea

si educarea copiilor, pentru evolutia profesionala a celuilalt -lipseste, insa, participarea afectiva.2 perec*ea devine apatica, fara viata, (un vid dureros), cu o stare de tensiune latenta2 rareori se a unge la disolutie, ambii parteneri complacandu"se intr"o atmosfera de indiferenta2 tipul casniciei pasiv-cordiale !binevoitoare" 9 are multe puncte comune cu tipul casniciei devitalizate, cu deosebirea ca pasivitatea caracterizeaza de la inceput relatia2 lipseste tensiunea si conflictualitatea, desi unii admit un reziduum de resentimente si frustrari subtile2 anga area intr"o astfel de relatie se face, de cele mai multe ori, deliberat' persoane ale caror interese vizeaza altceva decat parteneritatea -barbati dedicati carierei, femei dedicate copiilor lor., care fie ca nu vor, fie ca nu pot sa investeasca emotional in relatia barbat"femeie2 independenta personala2 tipul casniciei vitale 9 relatie empatica, autentica intre parteneri, esentiala pentru viata lor2 prezenta partenerului este indispensabila pentru sentimentele de satisfactie pe care le asigura acesta2 satisfactia partenerilor unui astfel de cuplu este de a trai unul prin celalalt, nesimtind ca"si pierd in felul acesta identitatea proprie2 in anumite situatii ei pot aparea in pozitii de rivalitateIcompetivitate, conflictualitate c*iar, dar numai cand apar dezacorduri pe probleme importante pentru ei si relatia lor -se deosebesc de cei obisnuiti cu conflictele, unde pare sa functioneze regula dupa care nici un conflict nu trebuie rezolvat cu adevarat.2 tipul casniciei bazate pe relatie totala 9 asemanator relatiei vitale, cu deosebirea ca toate problemele importante ale vietii sunt impartite -exemplul casatoriilor in care sotul, personalitate stiintifica recunoscuta, convietuieste cu sotia sa, care ii este (prietena, sotie si partener).2 exista putine zone de tensiune, iar diferentele de opinie s"au rezolvat uneori prin compromis, alteori prin cedarea unuia sau altuia dintre soti, problema principala nefiind (cine are dreptate), ci (cum poate fi rezolvata mai bine problema fara a strica relatia). Slu7Ci !i 9&a(i$ elaboreaza o alta tipologie, cuprinzand sapte configuratii de intercomunicare maritala, din care deduc patru grade posibile ale satisfactieiIinsatisfactiei in cuplu -cf. I. @itrofan, 5. 5iuperca, 1443, pp. 14/"140.'

diade bazate pe !i*&t i& !ta8ila< in cadrul carora ambii parteneri realizeaza un ec*ilibru intre dorinta de a domina si de a se supune2 acest tip de diade induce satisfactie maritala stabila2

diade bazate pe "o*#l&*&$ta itat& !ta8ila< in care comunicarile dintre parteneri concura la definirea unuia dintre ei ca dominant si a celuilalt ca supus2 acest tip de relatie induce satisfactie maritala stabila2

diade bazate pe "o*#&titi& !i*&t i"a o i&$tata !# & do*i$a &< in care ambii parteneri doresc, in aceeasi masura, sa domine in viata de cuplu2 acest tip de diada induce satisfactie maritala instabila2

diade bazate pe "o*#&titi& !i*&t i"a o i&$tata !# & !u#u$& &< in care ambii parteneri doresc, in aceeasi masura, sa lase pe seama pe celuilalt deciziile ce privesc viata de cuplu2 si acest tip de relatie induce satisfactie maritala instabila2

diade bazate pe "o*#&titi& a!i*&t i"a o i&$tata !# & do*i$a &< in care ambii parteneri doresc, in masuri diferite, sa domine in relatia con ugala2 acest tip de diade induce insatisfactie maritala instabila2

diade bazate pe "o*#&titi& a!i*&t i"a o i&$tata !# & !u#u$& &< in care ambii parteneri doresc, in masuri diferite, sa fie dominati in viata de cuplu2 si acest tip de diade instaisfactie maritala instabila2

diad& 0lu"tua$t&< in cadrul carora comunicarile dintre parteneri doresc, in masuri diferite, sa fie dominati in viata de cuplu2 acest tip de diada induce insatisfactie maritala stabila.

N<=4' $ceste stiluri de viata familiala, desi au tendinta de stabilitate in timp, pot suferi modificari, un cuplu putand sa"si modifice stilul marital de mai multe ori in cadrul casatoriei. ,ipologia maritala defineste in primul rand relatia si nu personalitatile sotilor, o aceeasi persoana putand sa se manifeste intr"o anumita relatie ca fiind vitala, iar in alta ca pasiv"cordiala2 este posibil ca o persoana sa treaca intr"o relatie devitalizata sau pasiv"cordiala cu propriul partener, anga andu"se intr"o relatie vitala extracon ugala sau sa"si exprime (vitalitatea) in profesie. Infidelitatea con ugala poate aparea in toate tipurile de relatie maritala, cu exceptia relatiei totale, dar cauzele care o produc sunt diferite' la cei obisnuiti cu conflictele, infidelitatea este o

cale de manifestare a atitudinii oscilante fata de partener, ca simbol al resentimentului fata de acesta2 la pasivii"cordiali, infidelitatea este tipica, in special la barbatul de varsta mi locie2 mai rara la devitalizati si vitali. %ivortul si separarea apar la toate cele cinci tipuri, dar motivele sunt variabile -I. @itrofan, 1434, pp. /!"/#.. Ti#olo4ii 0a*ilial& In stabilirea tipologiilor familiale se au in vedere toate tipurile de relatii intrafamiliale -parinti"copii, frati"surori, bunici"nepoti etc.. si nu doar relatiile intracon ugale. $ceasta caracteristica diferentiaza tipologia familiala de cea maritala -I. @itrofan, 5. 5iuperca, 1443, p. 140.' familii reprimatoare&familii liberale % primele inabusa spiritul de independenta al copilului, celelalte dezvolta instictele acestuia2 familii active&familii pasive % primele incura eaza la tineri dinamismul, increderea in sine, celelalte sunt indiferente, generand sentimente de descura are, neincredere etc.2 familii stabile&familii instabile % primele se bazeaza pe o anumita constanta a vietii de familie, pe respectarea ferma a unor principii si valori familiale2 celelalte sunt caracterizate prin sc*imbari permanente ale modului de viata. L' Rou!!&l ?.D-D@ a identificat trei tipuri de familii -Idem, pp. 141"143.' familia fuzionala H sotii considera ca uniunea lor este autentica doar atata timp cat au capacitatea reciproca de a se sustine unul pe celalalt prin empatie si anticipare relationala2 are risc crescut de ruptura, insa recasatorirea -intr"o alta formula. este putin probabila2 familia #club$ - in care sotii sunt mai realisti deoarece isi respecta independenta si isi fondeaza uniunea pe ratiune, care capata forma unei compatibilitati bazate pe teoria costIbeneficiu2 isi recunosc autonomia si puterea, inclusiv cea de a rupe relatia daca li se pare deficitara2 familia #istorie$ % caracterizata prin solidaritate fondata pe amintirea vie a unui trecut fericit si pe speranta unui viitor mai bun2 fidelitatea si increderea reciproca dau sens acestui tip de familie2 copiii fac parte din proiectele de viitor.

2' Stilu i #a &$tal& In orice societate familia constituie factorul primordial al formarii si socializarii copilului, este cadrul fundamental in interiorul caruia sunt satisfacute nevoile sale psi*ologice si sociale. =rin caracterul sau stabil si coerent, familia este un mediu educogen cu valente formative esentiale pentru dezvoltarea normala a copilului. In perioada copilariei, socializarea are un puternic caracter matern, asociat intr"o anumita masura, cu influenta intensa a tatalui. @ama reprezinta primul model pentru copil. =rin imitatie, copilul preia diferite atitudini si comportamente sociale, convingeri si mentalitati -;. Stanculescu, 2AA2, pp. 1A/"1A1.. ;xercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti trebuie sa aiba in vedere interesul superior al copilului si sa asigure bunastarea materiala si spirituala a copilului, prin asigurarea cresterii, educarii si intretinerii sale. 5limatul educativ din familie se organizeaza in urul a doua axe' axa autoritate"libertate sau constrangere"permisivitate si axa dragoste"ostilitate I atasament"respingere -;lisabeta Stanculescu, 1441.. +tilurile parentale exprima modalitati de relationare cu copiii, in vederea formarii si dezvoltarii personalitatii acestora. $cestea pot consta in' exacerbarea rolului sau minimalizarea rolului -negli area copilului " fenomen specific parintilor imaturi, bolnavi psi*ic, dependenti, dominatori, agresivi, instabili. Ha intrebarea (cum trebuie sa fie un parinte7), sociologul american <igner -($n introduction to parenting),144/, p. 4. a sintetizat semnificatiile culturale ale parentalitatii' Cat&4o ii moralitate Ti#ul id&al al #a &$talitatii Ti#ul id&al al $o$,

#a &$talitatii $ fi parinte este o obligatie $ nu fi parinte inseamna sa morala respingi autoritatea divina2 a parinte o inseamna directie nu avea copii este imoral a $ nu fi parinte semnifica a copiilor arata iresponsabilitate

responsabilitate

$ este

fi

indeplini o obligatie civica, eludarea responsabilitatii2 lipsa responsabilitatii civice

Identitate competenta naturalitate casatoria

sexuala

si $ fi parinte demonstreaza $ nu fi parinte demonstreaza o acceptarea genului sexual respingere a genului sexula =arentalitatea este instinctiva, $ nu fi parinte este nenatural a fi parinte este natural =arentalitatea da sens $ nu fi parinte scade din maria ului, creste sansele de divort si lasa loc indica sanatatii

casatoriei, implica satisfactie valoarea maritala si previne divortul Dormalitate mentala si

insatisfactiei maritale sanatate =arentalitatea indica sanatate $ nu fi parinte mentala, maturitate sociala si subnormalitatea stabilitate personala

mentale2 lipsa copiilor indica imaturitate sociala si un slab ec*ilibru emotional

$dina <aran"=escaru, in lucrarea (=arteneriat in educatie) -2AA#, p.11., apreciaza ca (toti parintii -cel putin 44M. vor sa fie parinti buni si evita sa faca ceea ce cred ei ca ar face un parinte rau. $dopta stilurile insusite de la parintii lor, pentru ca nu stiu ce altceva sa faca si simt ca aceasta este modalitatea corecta de a fi parinte). @a oritatatea autorilor, combinand controlul parental si suportul parental, identifica urmatoarele modalitati -stiluri. de actiune parentala' stilul permisiv, stilul autoritar, stilul democratic -ec*ilibrat., stilul negli ent -de respingere., stilul autoritarist. Stilul #& *i!i( H prezinta un nivel scazut al controlului parental' copilului ii sunt impuse putine norme de conduita si putine responsabilitati2 parintii acorda independenta si libertate copilului, manifesta dragoste ridicata, dar limite scazute2 parintii sunt inconsecventi -ex' ora de culcare este 2A, intr"o zi si 22, intr"o alta zi.2 se utilizeaza explicatia si negocierea pentru a obtine acordul copilului2 parintele permisiv nu este abuziv sau ineficient, dar datorita inconsecventei, modul sau de abordare nu este eficient pe termen lung 9 copilul invata sa"si manipuleze parintele, iar parintele confunda agresivitatea copilului cu afirmarea sa2 parintii nu se valorizeaza suficient. Stilul auto ita H parintii stabilesc limite si isi controleaza copiii, dar intr"un mod iubitor si afectuos -ex' (stii ca n"ar fi trebuit sa faci asta...).2 stabilesc principii si

reguli de conduita morala2 transmit valori precum' munca, autoritate, disciplina, ordine, traditie, bine, iubire etc. Stilul d&*o" ati" ?&"3ili8 at@ H este bazat pe conceptele democratice de (egalitate) si (incredere) 9 parintii si copiii sunt egali in termenii nevoii de demnitate si valorizare, responsabilitate si luare a deciziei2 parintii manifesta iubire, dar si limite inalte, asteptari, dar nu cereri2 parintii incura eaza, explica, comunica, colaboreaza cu copilul intr"un mod bland, afectuos, empatic. Stil $&4liA&$t ?d& &!#i$4& &@ H este considerat un stil (indiferent), datorita lipsei de comunicare, de control si implicare emotionala in viata copilului2 parintii prezinta dragoste si limte scazute. Stil #a &$tal auto ita i!t ?a8u7i(@ H limite inalte si dragoste scazuta, cel putin manifest2 sunt valorizate supunerea si respectul cu orice pret2 parintii nu isi incura eaza copiii spre rezolvarea problemelor2 regulile si treburile casnice nu se negociaza2 disciplina este confundata cu pedeapsa -fizica, de cele mai multe ori.2 lipseste comunicarea autentica si se dezvolta relatii anxiogene -teama, furie, evitare.2 sentimentul propriei valori si a stimei fata de sine sufera puternic 9 copilul se simte nemerituos si inadaptat. =arentalitatea, comportamentul parental, este un produs al socializarii si internalizarii -&alp* Ha&osa. -apud <igner, Berr> B., ($n introduction to parenting), 144/, p. 11.. 5opilul isi priveste de timpuriu parintii exercitand diferite roluri, pe care incearca sa le concretizeze in ocurile sale. Se pune problema daca atunci cand copiilor le lipseste modelul parintilor proprii, acestia vor intampina dificultati in a exercita rolul de parinte atunci cand vor fi adulti si vor avea proprii lor copii. 5. ;nac*escu -2AA/. distinge mai multe tipuri parentale' a. tata agresiv, violent, autoritar, intolerant b. tata bland, cald, prietenos c. tata anxios, depresiv, inc*is, defetist d. tata iubitor, simpatic -(semi"zeu).

@ama este centrul experientelor copilului pe plan fiziologic, psi*o"afectiv, intelectual2 relatia dintre mama si copil se realizeaza prin voce, *rana, miros, vedere, satisfactie, oc, securitate etc. ,ipologii -5. ;nac*escu, 2AA/.' a. (mama captiva) 9 egoism, caracter imperios, vigilent b. (mama abuziva) 9 nu poate desprinde dragostea materna de propria persoana c. (mama nesecurizanta) 9 cea care priveste copilul ca pe un mi loc d. (mama intelectuala) 9 ordine, corectitudine, gri a pentru ec*ilibrul alimentar si igienic e. (mama copiilor infirmi) 9 *ipergri ulie, scrupuloasa, agresiva uneori $titudinile materne nocive pot declansa aparitia unei largi game de boli la copil pe plan somatic, psi*ic, psi*o"somatic2 mama este o sursa de frustrari si carente cu efect negativ. In raport cu tatal, mama are un efect mult mai direct, mai important si imediat asupra dezvoltarii copilului. ;fectele negative ale modelului patern se vor manifesta mai tarziu in comportamentele si atitudinile copilului, in modelul personalitatii acestuia, insa efectele negative ale modelului matern se manifesta precoce, mai ales in sfera emotional"afectiva, vegetativa si somatica.

CURSUL F PRO9LEMATICA ALEGERII PARTE)ERULUI CO)IUGAL .' Moti(a6ia al&4& ii

$legerea partenerului pentru casatorie este un moment cu implicatii deosebite pentru evolutia ulterioara a cuplului, fiind o premisa esentiala, arata specialistii in domeniu. %in perspectiv istoric, alegerea partenerului con ugal a parcurs o traiectorie supus unor permanente sc*imbari, de la cele de tip tradiional"instituional dominate de criterii economice, sociale, normativ"integrative, cultural"etnice, la cele de tip socio"afectiv, afectiv"sexual, de comunicare, competen psi*osocial, de autorealizare prin intimitate. On cadrul societatilor traditionale, normele instituionale sunt cele care reglementeaz functiile familiei, precum si formarea acesteia. $stfel, normele institutionale prescriu' cine se poate cstori sau cine trebuie sa se casatoreasca si cu cine -H. &oussel, 1434.2 pentru cine poate s opteze cel care este candidat la cstorie2 sarcinile prinilor pentru realizarea unei cstorii avanta oase a copiilor lor, din punct de vedere socio"economic -sa corespunda posibilitatii de a spori averea si de a asigura supravietuirea liniei familiale.2 necesitatea i rolul unor intermediari pentru spri inirea prinilor i tinerilor n adoptarea unei decizii maritale2 centrarea pe sexualitate de tip procreativ sau i pe.

=atternurile alegerii difer de la cultur la alta. Ji n prezent sunt multe culturi n care apartenena la o cast, statutul economic, descendena etnic, rasial primeaz. $stzi, n societatea modern, tinerii se cstoresc din cu totul alte motive. 6amilia moderna aseaza pe primul plan valorile intimitatii, afectiunii si realizarii maritale ale persoanelor, cu drepturi legale la satisfactia sexuala, socializarea si educarea copiilor si participarea economica la viata familiala -:. Hiciu, 141/.. $steptarile cuplurilor, in stransa legatura cu motivatiile alegerii partenerilor s"au sc*imbat si ele. $stfel, multumirea sexuala poate fi obtinuta si in afara casatoriei, copiii nu mai reprezinta scopul fundamental in viata multor oameni, iar numarul in crestere al femeilor anga ate profesional desfiinteaza argumentul economic. =rin egalizarea statutului social si c*iar a sex" rolului, femeile si"au sc*imbat radical expectatiile si ratiunile pentru casatorie -asteapta iubire, satisfactie sexuala, prietenie, respect, posibilitatea implinirii profesionale etc... <arbatii isi transfera parte din raspunderea rolului traditional economic in casatorie, preluand totodata o serie de sarcini domestice si egalizandu"si investitia decizionala ma ora in familie cu femeile -I. @itrofan, 5. 5iuperca, 2AA2..

$sadar, de la casatoriile aran ate de parinti si rude s"a trecut la casatoriile construite pe alegeri libere, personale. 6amilia nucleara intemeiata pe sentimente positive este formula maritala cea mai dezirabila. Ha intrebarea de ce se casatoresc oamenii, I' C' Col&*a$ -1433. indica' a. compatibilitate sexual, b. teama de singurtate, c. nevoia de prieten -companion., d. sigurana financiar, e. fuga de restriciile parentale, f. dorina de a fi important pentru cineva. ;l menioneaz, de asemenea, i cKteva raiuni pentru care oamenii nu se cstoresc -in cazul in care o fac, pot aparea tot atatea surse de distres care duc la disfunctii si la criza maritala.' a. precauie fa de modelul tradiional al familiei, b. nencredere n sexul opus, c. frica i c*iar refuzul de intimitate. Intr"o cercetare pe populaia romKneasc -144/., Oa$a Iu4ul&!"u a identificat / tipuri de motivaii maritale' 1. dorina comuna de a"si continua viaa ntr"un mod satisfacator -/1,/M.2 2. conformism social i familial -!0,!M.2 !. depirea situaiei prezente -0,AM.2 #. satisfacia actual -!,AM.2 /. sigurana unui viitor -!,AM.. ;ste interesant diferena dintre sexe' astfel, brbaii n procent de /2,4M apreciaz ca determinant pentru decizia marital conformismul social, femeile doar 13,1M menioneaz acest motiv. In proportie apropiata, pe sexe, este ales motivul evadarii din situatia actuala nesatisfacatoare. In ceea ce priveste motivaia de meninere a cuplului, au fost mentionate' prezena copiilor, realizrile comune, obligaia -/1,/M. din subieci, dorina comun de a"i continua evoluia n sens pozitiv, teama de sc*imbare, starea de fericire prezent i sperana unor viitoare sc*imbri cu implicaii pozitive. Ji n acest caz sunt diferene semnificative pe sexe. Ha brbati,

motivul realizrilor comune este susinut de 10,#M, n timp ce femeile doar 2/M l susin. On unele cazuri, motivele de alegere s"au transformat n motive de meninere. 2' C it& ii d& al&4& & a #a t&$& ului "o$Au4al %eviza lui I' C' Col&*a$ ?.DD-@: ca s! po i alege tre&uie s! ,tii ce dore,ti. =entru a decide alegerea partenerului, cel n cauz trebuie s"i clarifice mai intai dorinele, s tie ce dorete de la cel cu care dorete s se cstoreasc. On acest sens, :' Ea$d& & 5i E' Fa8ia$ ?.DMD@ propun folosirea unei liste"evantai cu trasaturile dezirabile' 1. aspectul exterior -nlime, oc*i, pr etc.. 2. trsturi de personalitate -inteligen, ncredere, umor. !. potenial economic sau bogatie -carier potenial sau realizat, viitor posibil, moteniri etc... #. credine i valori -atitudini fa de sex"rol, credin religioas, valori care orienteaz comportamentul individual., /. interese speciale i abilitati -muzic, literatur, sport.. Hista se compartimenteaz n 2 grupe de rspunsuri' a. tre&uie " cuprinde itemi la care nu putem tolera nici o abatere, b. este &ine ,i " cuprinde itemi cu o serie de particulariti la care putem i s renunm. P' Ilut -2AA/, pp. 1A2"1A4. a identificat mai multe criterii de alegere a partenerului con ugal' varsta, statutul socioprofesional, rasa, etnie, religie. @aria ele sunt, la scara statistica, puternic 3o*o4a*i"& 9 se casatoresc proportional mai mult intre ei cei de aceeasi etnie, clasa sociala, varsta etc. H&t& o4a*ia< casatorii intre personae cu statute sociodemografice diferite, este statistic mai redusa. a@ (a !ta 9 in cultura euro"americana, oamenii se casatoresc, in general, cu parteneri de aceeasi varsta sau de varsta apropiata. Ha nivel national, in &omania anului 2AAA, varsta medie la prima casatorie era de 2!,0 la femei si 20,4 la barbate, reprezentand valori foarte apropiate de media din tarile ;uropei 5entrale

si de ;st, dar in continuare mai mici decat media din tarile Fniunii ;uropene -in ur de 2/ de ani la femei si 23 de ani la barbati.. 8@ !tatutul !o"io# o0&!io$al Eomogamia socioprofesionala trebuie inteleasa in sensul ca indivizii tind sa se grupeze marital intre ei in acord cu clasa, statutul social sau cu categoria socioprofesionala din care fac parte si cu gradul de scolaritate. S' C3&l"&a !i A' C3&l"&a au constatat experimental ca alegerea partenerului pe baza criteriului professional prezinta cel mai indicat indice de endogrupare. ;xista si o *omogamie de profesii specifice, dar ea este mult mai slaba -medici cu medici, de ex... Eomogamia opereaza nu numai pentru statutul socioprofesional al partenerilor, ci si pentru cel al parintilor lor. "@ a!a< &t$ia !i &li4ia Eomogamia este mult mai vizibila si mai pronuntata ca legitimitate socioculturala atunci cand este vorba de rasa si etnie -ex.' in SF$, proportia casatoriilor intre personae de culoare diferita este destul de rara.. $partenenta religioasa este in mare masura asociata cu cea rasiala si etnica. ;vreii si catolicii sunt mult mai intoleranti decat protestantii. %atele cercetarilor nu confirma o legatura simpla intre *omogamia religioasa si stabilitatea maria ului. 5ercetrile susin c alegerea partenerului se bazeaz pe o opera ie de %iltrare, adic pe o selecie la nivelul mai multor paliere, in care cKmpul alegerilor este succesiv ingustat pKn cKnd are loc alegerea final. $u fost propuse / paliere' " filtrul proximitii, " filtrul similaritate"complementaritate, " filtrul atraciei personale, " filtrul compatibilitii. Filt ul # o1i*itatii este prezent mai ales la familia extinsItraditionala.

Ji astzi, n medii rurale, n localiti izolate, partenerii se aleg, se cstoresc pe temeiul vecintii, apropierii2 alii isi gasesc partenerul la coal, printre colegi, la locul de munc -#AM dintr"un eantion de 13AA de persoane din =*iladep*ia, cercetat n 1431 de I' E iC!o$ se afl n aceast ultim situaie, iar 1!M, dup acelai psi*olog au crescut mpreun i s"au cstorit dup

ce au mplinit vKrsta permis2 ultimii au cea mai sczut rat de divor dintre toate categoriile. On spri inul acestor date sunt i opiniile lui St&(& Du"C care precizeaz c un trecut construit mpreun este un moderator important pentru aciuni prezente n relaii.. In spri inul acestor afirmatii, P' Ilut -2AA/, pp. 1A4"11A. arata ca proximitatea spatiala are o mare valoare in inc*eierea unei casatorii, deoarece ea cumuleaza si alte criterii *omogamice -etnie, statut socioprofesional, religie, varsta.. ;a este intim asociata cu proximitatea si similaritatea culturala. Filt ul !i*ila itat&,"o*#l&*&$ta itat&

Similaritatea exprim proverbul Gcine se aseamana se adun) -factori de varsta, rasa, religie, clasa sociala, interese comune, valori., iar complementaritatea, Gcontrariile se atrag). Onc din 14A2, P&a !o$ remarc similarit! ile mor%ologice ca un factor de alegere maritala' persoanele cu talie ridicat sau sczut se cstoresc ntre ele n procent mai mare decKt aleator2 la fel n privina formei, mrimii mainilor, culorii oc*ilor, parului, pigmentaiei pielii. )i&l!o$ menioneaz cstoriile Gasortative) ntre persoane cu tulburri psi*ice, care au predispoziii similare pentru a interaciona patologic. =ersoanele cu acelai tip de deficiene, surdo"muii, orbii tind s se cstoreasc ntre ele. 5omplementaritatea este fenomenul psi*osocial opus, n care alegerea partenerului se bazeaz pe aprecierea n cellalt a elementelor pe care nu le posed alegtorul. R' Ei$"3< autorul teoriei nevoilor complementare -14/3, 1401., apreciaz c operm preferenial n baza unor patternuri de natur s ne asigure sigurana, confortul, ataamentul - ex.' respectuoii, timizii, supuii sunt atrai de persoanele dominatoare, puternice.. 5riteriile psi*ologice ale alegerii partenerului influeneaz stabilitatea cstoriei. 5storiile bazate pe similaritate psi*ologic, marcate de tendina identificrii sunt supuse devitalizrii, uniformizrii vieii staionare -I. @itrofan, 1434.. 5ele bazate pe complementaritate sunt cupluri desc*ise, evolutive, c*iar dac viaa lor este mai tumultoas. $ici raportul dintre aria cognoscibil i aria incognoscibil, a surprizei, a misterului, a imprevizibilului, este mult mai mare decKt n cstoriile fondate pe similaritate. A' N& "Co00 ?.DM/@ a propus o integrare a similaritatii si complementaritatii in descrierea si explicarea alegerii partenerului, in sensul ca, intr"o prima etapa, similaritatea de valori si atitudini actioneaza ca un filtru pentru a continua sau nu relatia de prietenie- daca se constata o disimilaritate cu privire, de ex., la valori si atitudini fata de familie, sunt foarte mari

sanse ca drumul spre casnicie sa se intrerupa., iar mai tarziu complementaritatea nevoilor devine mai importanta. Filt ul at a"6i&i #& !o$al& 5i al "o*#ati8ilit%6ii -sau al afinitilor elective. pot fi generate de mecanisme bioc*imice, armonie bioenergetic.
C' G' Iu$4< influenat de cultura oriental, explic atracia sexelor prin satisfacerea mutual a proieciilor complementare de rol"sex n cadrul similaritii -animusul femeii se regsete n brbat, iar anima brbatului se recunoate i se identific n femeie.. Iubirea reunific cele 2 ar*etipuri $nima i $nimus, transcend dualitatea, ntorcKndu"se la marele Sine care este unic, acesta i conine pe amKndoi -anima i animus. inseparabili.

$tracia pentru cellalt poate fi provocat i de modaliti erotice de expresie comportamentala si de comunicare nonverbala' " " " expresivitate senzitiv -coloratul oc*ilor, privire, conturul buzelor., comunicare nonverbal -privire, gestic., capaciti empatice " intuirea dorinelor, ateptrilor celuilalt sunt cKteva din mecanismele psi*ologice i sexuale care ustific afinitile elective. $sadar, atractivitatea fizica este un factor important in selectiile noastre de iubire si casatorie, indiferent daca recunoastem sau nu acest lucru. %ar sunt si alti factori ce pot pune in plan secundar frumusetea fizica, cum ar fi' inteligenta, caracterul, comportamentul -(frumusetea sufleteasca).. %e asemenea, este importanta compati&ilitatea emotionala in alegerea partenerului con ugal. 5el care a teoretizat acest concept prin asa"numitul (sindrom al dragostei romantice) este E' Good& ?.D2D@' 5e presupune dragostea romantica7 Idealizarea celui iubit -uneori pana la (orbire).2 conceptia de unul -una. si numai unul -una., iubirea mare insemnand credinta (pana la moarte)2 dragostea le invinge pe toate celelalte2 lasarea in voia emotiilor personale. In general, dragostea romantica este asociata cu dragostea la prima vedere2 fara dragoste -romantica., casatoria este goala, uscata -=. Ilut, 2AA/, p. 1AA.. $nc*etele transculturale arata ca in aprox. 33M dintre societatile din intreaga lume figureaza indicii -cantece de dragoste, suferinte declarate etc.. ale dragostei romantice si pasionale -;mber, ;mber, 2AA2.. %ar, in multe culturi, casatoriile sunt inca aran ate si in rare cazuri negocierile familiei sau ale clanului au in vedere perec*ea de indragostiti. Inclusiv in ;uropa, multa vreme -pana in perioada moderna., casatoria din dragoste era o exceptie -$. ?iddens, 2AAA..

Concluzii' 5ontientizarea motivelor alegerii partenerului conduce la' " " " ntrirea i c*iar permanentizarea valoririzrii celuilalt, apariia unor noi trebuine de mai bun cunoatere i comunicare -crete nevoia de cellalt., sau, dimpotriv, la diminuarea tensiunii emoionale cognitive pKn la stingere datorit scderii nevoii de cellalt. Dumai astfel, viaa de cuplu se situeaz pe un plan valoric superior ca act de intercunoatere i intercreaie. $tracia dac se desfoar unilateral se destabilizeaz prin lips de rezonan, prin epuizare, prin deficit de ofert gratificant. =arteneritatea presupune o motivaie de interacomodare i interdezvoltare care s aib un caracter dinamic, s a ung s fie o motiva ie de coevolu ie -C' Ma*ali. bazat pe un complicat proces de autodezvoltare i interdezvoltare mutual.

CURSUL M ROLURILE CO)IUGAL,PARE)TALE .' Co$"&#t&l& d& rol< structura de rol familial, rol conjugal-parental Rolul reprezint ansam&lul de conduite pe care societatea le a,teapt! de la un individ care ocup! o anumit! pozi ie sau %unc ie (ntr"un sistem -I. @itrofan, 5. 5iuperca, 2AA2, p. 2!/..

=rimul care a prezentat sistematic notiunea de (rol) a fost G' H' M&ad -14!#., care considera ca rolurile sociale se invata, iar invatarea acestora asigura functionarea colectivitatilor umane. In psi*osociologie, notiunea de rol social este, adesea, pusa in legatura cu conceptul de status social, acesta din urma reprezentand pozitia ocupata de o persoana in societate, precum si drepturile si obligatiile ce deriva din aceea pozitie -G' All#o t< 1401.. /tructura de rol a microgrupului familial exprima o anumita con%iguratie a pozitiilor si %unctiilor %ormale si in%ormale ale mem&rilor acestuia, ea constituind &aza des%asurarii relatiilor matrimoniale, cadrul psihosocial al asigurarii vietii de %amilie. In cadrul structurii de rol a microgrupului familial se dezvaluie, arata I' Mit o0a$, esenta functionala a acestuia, nivelurile si mecanismele sale intrinsece' nivel intermotivational diadic2 nivel de interacomodare bioafectiva2 nivel de intercomunicare2 nivel de intercunoastere"intervalorizare2 nivel de interactiune" interdezvoltare familiala -1434, p. 3#.. >olul familial &!t& &# &7&$tat d& rolul conjugal 5i rolul parental !au rolul conjugalparental. >olul conjugal-parental reprezint un ansam&lu de reac ii, comportamente, atitudini, comunic!ri ver&ale, nonver&ale a,teptate reciproc de c!tre cei < parteneri, orientate spre asigurarea, consolidarea si dezvoltarea relatiilor %amiliale.
E). Ontr"o familie din ara noastr este de ateptat ca tatl s plece dimineata la locul unde presteaz o anumit profesiune, s asigure securitatea familiei, s disciplineze copiii i s le orienteze pregtirea colar, s se ocupe de timpul liber al familiei, s susin n diferite moduri preocuprile mamei. &olul mamei cuprinde de asemenea obligaii, ndatoriri, sentimente c*iar i unele privilegii. M' )&L"o*8< studiind rolurile mamei, distinge' conduite impuse sau prescrise, eseniale -*rnirea copiilor., conduite permise sau indiferente -a spune poveti., conduite interzise -incestul.. @odelul structurat al copilului este unul de dependen, de ascultare a prinilor. $cest model este completat de privilegii' libertatea de a se uca, de a primi educaie.

Initial, rolul se adopt pe baza imitrii modelelor de rol din familia de provenien i se perfecteaza prin exersare n propria familie construit. %e obicei, soia preia si imita, mai mult sau mai putin constient, conduite de rol practicate de mama sa, le interiorizeaz si le selecteaz n funcie de specificul personalitii sale. Similar, soul va reproduce mai ales conduite, atitudini, modaliti relaionale preluate din modelul de rol con ugal al tatlui su -I. @itrofan,1434, pp. 3/" 30..

=racticarea rolului con ugal i, ulterior, a rolului parental nu este uoar, ridic destule tensiuni, mai ales n societatea contemporana, marcata de o bulversare a rolurilor, o perceptie ambigua a acestora si o negociere continua a drepturilor si obligatiilor masculine si feminine -I. @itrofan, 5. 5iuperca, 2AA2, p. 2!0.. Se consider c n perioada A"/ ani de la cstorie intr n oc nu atKt personalitile celor doi parteneri, cKt adeziunea lor fa de modelele preluate din familiile de provenien. %e aceea sunt frecvente comparaiile, transferurile, frustraiile exprimate n formule de tipul (n familia mea mama niciodat nu a trebuit s fac...), sau (la noi tata era cel care s"a ocupat tot timpul de....). %ac se persevereaz excesiv n apel la modelul de rol con ugal din familia de apartenen, transferul de expectaii poate duce la disonan cognitiv"afectiv, la autofrustrare, la conflict de rol si, in ultima instanta, la disolutie. $doptarea, asumarea si exercitarea de catre parteneri a unor roluri con ugal"parentale simetric compatibile este *otaratoare pentru ec*ilibrul familial, ca si pentru mentinerea unor raporturi sanogene intra si interfamiliale. T' Mi "&a -144#, pp. 20"!1. precizeaz c, n funcie de felul cum oamenii realizeaz asimilarea -ndeplinirea. rolurilor con ugal"parentale, se departe eaz ? tipuri de structuri psihologice !tipuri de indivizi"' 1. 5isforicul " asimileaz un numr mic de roluri, le ndeplinete cu mult seriozitate, pentru ca treptat s se diminueze implicarea, c*iar s dispar. &olurile con ugal" parentale se ndeplinesc sub semnul inconsecvenei, nesiguranei, cu sincope existeniale, cu plecri, abandon temporar din viaa familial, fr ustificri de fapte exterioare. 2. 4nxiosul " structura de rol se dobKndete cu efort i se dezvolt ntr"un cadru inflexibil, ameninat mereu de dorina de a fi perfect, cu insistene greu de suportat de ctre partener i cu ncercri de transfer a temerilor patologice, care de fapt i submineaz rezistena. !. 4nancastul " este o personalitate *iperexact care se identific cu rolul pKn la limit. &olul pentru el este o msur a realizrii personalitii prin' ordine excesiv, conformism ritualic, dar afectivitate foarte redus. #. Psihastenul " adopt mai multe roluri pe care le abadoneaz rKnd pe rKnd, ntrucKt este mcinat de nencredere, de lips de coeren, de unitate, apar manifestri duplicitare.

/. 4paticul " lipsit de energie, nu se implic n rol pentru partener, ci mai ales pentru imaginea pe care i"a construit"o el despre acesta. =ractic, rolul rmKne o perspectiv, o fata morgana, fa de care nu a unge totui s se apropie, dei n sinea sa dorete acest lucru. 0. @xplozivul " rolul con ugal"parental se deruleaz ntr"un climat de nelinite, dominare, agresivitate, for, reacii neprevzute de ctre ceilali. ;ste refuzat, ocolit, evitat de familie, ceea ce de fapt i accenteuaz reactivitatea i dorina de a se impune prin for. 1. 7istrionicul " i alege rolul, dar nu i"l asum, vrea s par mai mult decKt este, se iubete pe sine, nu are desc*idere fa de ceilali. &olul i"l creeaz i exerseaz dup unele repere pe care le consider a fi apreciate ca bune de ctre ceilali, ntruct este animat de dorina evidenierii. 3. Paranoicul " refuz dialogul, sugestiile, impune categoric rolul. ;ste convins c este infailibil. $re o structur rigid, egoist i rolul se asimileaz n aceti parametri. Adl& < examinand relatia dintre rol si personalitate, vorbeste despre rolul prescris -rolul dat social existand in afara individului concret., rolul perceput -cum isi imagineaza fiecare individ rolul cerut de societate., rolul asumat -rolul perceput la care se adauga componenta evaluativ"afectiva. si rolul per%ormat -rolul efectiv ucat, unde importante sunt capacitatile individului de a transcrie comportamentul, cerintele de rol.. $sadar, din perspectiva indeplinirii rolurilor, se disting' 1. familii in care rolurile con ugale sunt asumate corespunzator cerintelor si exigentelor normalitatii functionale a cuplului2 2. familii in care rolurile con ugale sunt realizate partial si nesatisfacator pe fondul unor stari de tensiune si indiferenta. In aceste familii, relationarea interpersonala este deficitara si disfunctionala, antrenand conflicte siIsau manifestari violente ale caror efecte se simt in viata sociala si profesionala a partenerilor -@. :oinea, 144!, p. #A.. 2' Co$"&#t&l& d& sex-rolO t&o ii a!u# a 0o *a ii identitatii de sex-rol %esi termenii de (sex"rol) si (gen"rol) sunt adesea folositi ca ec*ivalenti, exista o diferenta importanta intre ei -I. @itrofan, 1434, I. @itrofan, 5. 5iuperca, 2AA2..

S&1, olul asambleaz comportamentele determinate de se)ul &iologic -ciclu menstrual, e acularea, erectia etc... G&$, olul semnifica e)pecta iile societ! ii privind comportamentele masculine sau %eminine -ex.' a fi insarcinata este un sex"rol feminin, dar a creste copiii este un gen"rol. -&ic*mond"$bbrott, 1442.. Fn alon important al identitatii psi*ologice este apropierea de celalalt prin iubire si sexualitate, sustinute de identitatea sexuala individuala. %esi la om sexul este determinat genetic, ca si la animal, identitatea sexuala nu este fixata la fel de rigid, ceea ce permite o exprimare si o creativitate mult mai ampla in relatii. Identitatea sexuala este o constructie flexibila in care se amesteca elemente pulsionale, psi*ologice, sociale. Identitatea de gen -masc.Ifem.. este conferita de sexul biologic, determinat genetic si *ormonal. $stfel, foetusul se sexualizeaza in functie de cromozomii NV -masculin. si NN -feminin.. Fneori natura comite si erori7 <arbati cu formula cromozomiala incluzand un N suplimentar -NNV. ceea ce le confera o infatisare feminina, testicole de volum redus, incapabile de a produce sperma2 6emei cu formula cromozomiala lipsita de un cromozon N, ceea ce determina absenta ovarelor si o redusa dezvoltare a organelor sexuale externe. ;le sunt din punct de vedere genetic doar partial femei2 Eermafroditii, in cazul carora apare imposibilitatea determinarii cu precizie a sexului2 sexul se distinge abia dupa primele ! luni ale evolutiei prenatale. Eormonii influenteaza diferentele de sex anatomice si diferentierea cerebrala. %esi pot produce aceeasi gama de *ormoni, barbatii produc mai multi androgeni -testosteronul este cel mai important., iar femeile, estrogen si progesteron. 5a urmare, diferentele cromozomiale si *ormonale influenteaza fondul genetic care determina masculinitatea si feminitatea. ,otusi, este greu de separat efectele factorilor biologici de procesele de socializare, in ceea ce priveste gen" rolul -experimentul realizat in 14!/ de @argaret @ead asupra unor triburi din Doua ?uinee arata ca rolurile de sex sunt determinate mai degraba cultural decat biologic..Identitatea sexuala nu este o optiune personala a individului. %upa max. 1# zile de la nastere -daca exista dubii., in conformitate cu aparenta si conformatia organelor genitale, se declara sexul legal -baiatIfata. inscris in certificatul de nastere. Societatea, prin microgrupul familial il recunoaste pe individ ca

apartinand unuia din cele doua sexe. Sexul legal si sexul social -recunoasterea de catre societate. sunt impuse de societate, pe baza aspectului exterior, aparent normal al organelor genitale. Identitatea se)uala si constiinta ei se %ormeaza printr"un proces de socializare se)uala, particularizat de la individ la individ. Ea se construieste treptat ca o imagine de sine cu trairi si comportamente corelative, su& in%luenta mediului, ca si prin e)perientele pe care %iecare le integreaza in conte)tul cultural si educational speci%ic. Identitatea se)uala este o componenta structurala, atat a Eului corporal, cat si a Eului psihologic, %acand parte din constiinta de sine si avand o determinare sociala importanta -I. @itrofan, 1443, p. 2A1.. Se vorbeste astfel, nu doar de barbati si femei -in sensul apartenentei la un gen biologic., ci si de personalitati masculine si feminine, sensibilitati, atitudini, conceptii, mentalitati si comportamente masculine si feminine. Fneori, c*iar si solutiile in rezolvarea unor probleme, tipurile de negocieri, modalitatile de organizare ale unor activitati pot fi de model masculin sau feminin. Identitatea ;ului sexual, corporal, incepe sa se contureze dupa varsta de 2 ani, cand copilul isi recunoaste sexul -baiatIfetita., dar constiinta adevaratei identitati sexuale se realizeaza la pubertate, cand este de a realizat suportul neuro"endocrin"metabolic. $ceasta genereaza baza pentru manifestarea propriilor pulsiuni si experiente. 6actorii educationali, psi*o"sociali si culturali remodeleaza si clarifica in perioada adolescentei identitatea si orientarea sexuala. ,ot acum este posibil ca o serie de factori biologici si psi*osociali negativi sa modifice intr"un sens sau altul elaborarea si modelarea constiintei identitatii sexuale si comportamentul sexual corespunzator acestei identitati. ,eoriile din psi*ologia sociala vin cu argumente in ceea ce priveste formarea identitatii sexuale sub influenta contextului cultural si educational specific' =eoria invatarii sociale !/ocial learning theor:" % spre deosebire de punctul de vedere psi*analitic al lui 6reud, aceasta teorie evidentiaza importanta influentelor exercitate de societate si cultura asupra formarii identitatii sexuale a individului. =arintii au un impact vital asupra dezvoltarii unui copil 9 se afirma ca micutii invata, urmarind actiunile parintilor, adultilor in general, ce inseamna sa fi barbat sau femeie si ce tip de comportament este adecvat fiecaruia dintre sexe. =rin identificare cu modelele -parinti, educatori, actori etc.., copiii a ung sa creada ca au aceleasi caracteristici ca modelul respectiv. %aca modelul este neadecvat, copilul se poate simti nesigur si poate fi nefericit. 5onform acestei teorii, copiii se

identifica cu parintele de acelasi sex. $tunci cand imita parintele, copilul este incura at. ;ste rasplatit pentru faptul ca se comporta ca un baiatIfata. <aietii vor primi aprobare pentru comportamentul agresiv, in timp ce fetele vor fi penalizate pentru acelasi comportament. <aietii sunt supusi unei presiuni mai mari in adoptarea unui comportament adecvat genului -6agot, 1413, apud <irc*, 1433.. Critici aduse teoriei' 5opiii imita adultii, dar nu intotdeauna pe cei de acelasi sex. ;xista cazuri in care fetitele probeaza palariile tatilor sau baietii incalta pantofii mamei. %e asemenea, anumite studii pun sub semnul indoielii modul in care unii parinti incura eaza comportamentul copiilor lor. 5u toate ca parintii isi trateaza copiii intrucatva diferit -baietii fata de fetite., diferenta nu este semnificativa. @ulti parinti cred ca nu este rau ca baietii sa se oace cu papusi sau fetitele sa se oace cu masinute. Invatarea sociala se poate afla la baza deprinderii identitatii de sex si standardelor comportamentale. Insa simpla imitatie a unor gesturi pare sa nu explice in mod adecvat cum se produce acest lucru. =eoria dezvoltarii cognitive !Cognitive % developmental theor:" -Ha+rence Po*lberg, 1400. 9 conform teoriei lui Po*lberg, cel mai important factor in dezvoltarea rolurilor si identitatii de gen este dezvoltarea cognitiva a copilului 9 la inceputul vietii, copilul este etic*etat ca fiind (baiat) sau (fata), iar aceasta etic*etare conduce la perceptia copilului despre sine ca masculin sau feminin. %e asemenea, deosebirile de comportament intre indivizii de sexe opuse, survin dupa constientizarea permanentei sexului lor -c*iar daca se imbraca cu *aine specifice sexului opus. -#"/ ani.. 8data ce copiii constientizeaza permanenta sexului lor, incearca sa adopte un comportament adecvat respectivului sex. Critici aduse teoriei' %eseori copiii se comporta intr"o maniera adecvata sexului propriu, prin invatare sociala, inainte de a putea constientiza permanenta sexului. 9ender % /chema =heor: % aceasta teorie este o maniera de abordare cognitiv" sociala, continand elemente din teoria dezvoltarii cognitive cat si din teoria invatarii sociale2 se bazeaza pe conceptul de (gender) U (sc*ema) -sc*ema de gen..8 sc*ema

este un model de comportament organizat mental ce a uta copilul sa stoc*eze si sa ordoneze informatii. Identificarea de catre copil a propriului gen se declanseaza mai degraba cand isi descopera sexul, decat atunci cand dobandeste constanta genului. 5onform acestei teorii, copiii extrag din mediul incon urator definitii stereotipe ale masculinitatii si feminitatii, le incorporeaza in categorii cognitive de @I6 -sc*eme de gen. si, in functie de acestea, isi directioneaza propriile comportamente. S. <em -143!., autoarea acestei teorii, susine c ambele caracteristici, masculine i feminine, se pot dezvolta la acelai individ -ex.' o persoan poate manifesta impulsivitate, specifica masculinitii, dar i sensibilitate fa de ceilali, specifica feminitii.. 5ei care posed caracteristici pentru ambele sexe au fost denumii a$d o4i$i. 5ercetarile intreprinse au urmrit sa identifice dac acetia, din punct de vedere psi*ologic, sunt mai sntoi i dac au o mai bun adaptare. S"a constatat c androginii au obinut un scor mai mare decKt cei care prezint o strict masculinitate sau feminitate. %e asemenea, caracteristicile masculine ale unei personaliti androgine prezint o importan mai mare n societile vestice, fiind raportate pozitiv la flexibilitatea i adaptarea psi*ologic, n comparaie cu cele feminine. $derarea la sex"rolurile traditionale pare a se micsora in clasa mi locie si este strans corelata cu nivelul de educatie 9 mamele din clasele sociale inferioare incura eaza stereotipia de sex"rol mai puternic si mai constant decat cele din clasa mi locie2 cu cat este mai inalt nivelul de educatie al parintilor, cu atat i se permite mai mult fetei, spre ex., sa participe la activitati specific masculine. Critici aduse teoriei' Ideea cercetatoarei S. <em in ceea ce priveste necesitatea sc*imbarii sc*emei culturale a sex"rolurilor pentru inlaturarea stereotipiilor de sex"rol, trebuie sa tina seama de faptul ca dezvoltarea umana se face incet si in timp. 5u toate ca femeile tind sa devina egale barbatilor si au, uneori, cate 2 servicii, in continuare ele sunt cele care isi petrec cel mai mai mult timp cu copiii si se ocupa de cresterea lor, iar barbatii sunt in continuare orientati aproape exclusiv asupra carierei profesionale. 3' Co$"&#tul d& gen-rol; !t& &oti#ii !o"ial& # i(i$d di0& &$t&l& d& 4&$, ol

9en-rolurile contin anumite caracteristici generale c*iar daca, in fiecare cultura, continutul specific al acestora este definit diferit. 5aracteristicile generale includ ateptarea anumitor trsturi ale personalitii -sensibilitate la femei, for, rezisten la brbai., a unor roluri sociale -brbaii sunt tai, femeile sunt mame., a unor pozitii sociale specifice. ;xpectatiile culturale asociate cu genul sunt exprimate sub forma stereotipurilor de genrol " in funcie de ras, naionalitate, grup etnic " au o mare for asupra oamenilor. $cestea sunt credine puternic nrdcinate n tiparele culturale privind caracteristicile psi*ologice iIsau comportamentale ale brbailor i femeilor. %iferentele de gen"rol deriva, pe de o parte, din cele biologice, dar sunt modelate de evolutia psi*osociala a fiecarei persoane, de diferentele culturale in privinta conceptiei despre masculinitateIfeminitate -ex.' in Doua ?uinee, la membrii unui trib, abilitatile artistice, sensibilitatea si dependenta emotionala sunt caracteristice ale rolului masculin, iar eficienta si competenta apartin rolului feminin.. (=rescriptiile sociale) sustin si orienteaza diferentele privind modelele de rol masc.Ifem. cu comportamentele lor specifice -(cum trebuie sa arate si sa actioneze o femeie sau un barbat).. S#&$"& i colab. -141/. au investigat acest aspect cu a utorul unui instrument, (5*estionarul atributelor personale) aplicat pe eantioane mari de studeni. =rincipalele caracteristici atribuite au fost' 9% 8a6i Independent %orin de impunere $gresiv %ominant =refer matematica i tiina $ptitudine la mecanic F&*&i ;moional 5ald cu ceilali 5reativ ;xcitabil Se simte uor rnit Devoia de aprobare

&eprezentrile stereotipizate despre gender pun n eviden deosebiri semnificative atKt n privina capacitilor intelectuale cKt i a trsturilor psi*ocomportamentale' "bieii au reprezentri superioare privind calculul matematic, operarea n tridimensional, sunt mai raionali, mai creativi, "fetele sunt mai gri ulii fa de consecinele agresivitii, au o intuiie mai rapid, decodeaz mai bine comunicarea nonverbal, strile sufleteti din expresivitate, tonul vocii.

Stereotipizrile sunt utile dar aduc i inconveniente, mai ales n defavoarea femeilor' distribuirea sarcinilor n domenii domestice -familie., unde lucreaz mult mai mult n comparaie cu brbaii, n viaa public, mai puine funcii de decizie, dar i n economia de ansamblu a vieii' pe piaa unor profesii -film, modelling., dup vKrsta de #A de ani, valoarea femeilor scade considerabil, n timp ce a brbailor sporete, ceea ce confirm i cstoria acestora cu persoane foarte tinere. $sadar, ceea ce indivizii dintr"o anumita cultura asteapta din partea unui barbat sau femeie, de la un tata sau de la o mama, se confunda, in mare masura, cu stereotipurile care circula in legatura cu aceste asteptari. &espectivele stereotipuri si clisee sunt de multe ori afirmatii false, dar care la nivelul constiintei comune circula cu valoare de adevar si cu consecinte actionale. In aproape fiecare cultura, rolurile si pozitiile sociale detinute de barbati sunt considerate mai valoroase decat cele detinute de femei. P' Ilut ?.DD2@ se intreaba (cat adevar exista in stereotipurile de sex7). Iata cateva concluzii formulate de acesta pe baza unor cercetari de specialitate' a. @ulte din diferentele rezumate prin stereotipuri nu au acoperire. $stfel, nu s"au inregistrat diferente semnificative intre sexe in I.W si creativitate. %atele de laborator nu arata multe diferente nici intre trasaturile de personalitate cum sunt' dependenta, ascultarea, inclinatia de a"i a uta pe ceilalti2 b. 5ele mai multe caracteristici de personalitate si actionale atribuite prin stereotipuri nu sunt naturale, biopsi*ologice, ci induse prin diferite mecanisme psi*osociale. 5ercetarile lui @one> si ;n*ard -1412. au aratat ca, in cazul *ermafroditilor, unde unii dintre indicatorii de sex -de ex., organele genitale externe. sunt biologic neconcludenti, ei devin baieti sau fete in functie de sexul care le"a fost desemnat inainte de a implini 13 luni. 8data ce i"a fost atribuit un anumit gen -masculin sau feminin. si a fost educat in acord cu cerintele legate de el, individul a si devenit ceea ce a fost (programat) sa fie. c. Stereotipurile de sex"rol au serioase consecinte directe si indirecte asupra vietii de cuplu. 6iind caracterizata ca mai afectiva, gri ulie, mama, indiferent daca lucreaza sau nu in campul muncii, va trebui sa se ocupe in principal de copii2 barbatul avand (natural) o inclinatie mult mai pronuntata fata de stiinta, cunoastere, va aloca un timp mai mare cititului, televizorului, iar femeia, treburilor casnice. 5onsecinte'

Ignorarea de catre partener a nevoilor personale de dezvoltare a partenerei si impunerea unui stil de viata traditional. In consecinta, frustrarile partenerei vor afecta satisfactia con ugala a acesteia si consecutiv a cuplului.

=erpetuarea dificultatilor de afirmare a femeii in plan profesional, dar si in plan relational, dezvoltarea unui complex de inferioritate al acesteia. $fectarea comunicarii autentice intrafamiliale etc.

CURSUL DISFU)CTIILE DE ROL CO)IUGAL,PARE)TAL =rivind ndeplinirea rolurilor con ugal"parentale se delimiteaz dou tipuri de familii' 1. 6amilii n care rolurile con ugale sunt asumate n conformitate cu normele, cerinele care reglementez funcionalitatea normal a vieii. $ceste familii au un stil propriu

ce se nscrie ntr"o traiectorie normal, datorit unei structuri de rol con ugal armonioas, complet, care va asigura ndeplinirea funciilor familiei. 2. 6amilii n care rolurile con ugale sunt doar n parte realizate la un nivel corespunztor, ntr"un cadru, fie tensional, fie de semiprezen, fie de indiferen. 6amilia triete relaii conflictuale, tensionale, ceea ce afecteaz i relaiile sociale i viaa profesional. ,raiectoria este disfuncional, marcat de tensiuni, prezena iminent a riscului de disturbare relaional, evolueaz spre conflict i culmineaz cu divor. ,raiectoria disfunctionala a vietii de cuplu are adesea, ca punct de plecare o defectuoasa structurare si exercitare a rolurilor con ugale. I' Mit o0a$ realizeaza o cercetare asupra distorsiunilor de rol con ugal pe un set de 12! de cupluri, in urma careia a rezultat urmatoarea tipologie a distorsiunilor de rol con ugal, grupate in' disfunctii globale si disfunctii specifice -1434, pp. 41"111.. .' Di!0u$"tii 4lo8al& al& !t u"tu ii d& ol 0a*ilial 4doptarea si exercitarea inadecvata a rolului specific sexului

a2 E)agerarea B diminuarea tr!s!turilor speci%ice se)ului in e)ercitarea rolului con-ugal %ilatarea, exagerarea rolului feminin I masculin este generat de tendina unuia dintre parteneri de a considera c rolul sexului su este cel mai important pentru viaa ntregii familii soul tiran, dominator adopt un rol *ipertrofiat. Fneori, acesta este suportat de tipul feminin, *ipotrofiat din punct de vedere al rolului de sex -femei marcate de ambiguiti, ne*otrKri, cu dependen decizional, cu unele tendine masoc*iste.. Incomod este i *ipertrofierea rolului matern care recurge la conduite duplicitare, de acoperire a greelilor, *iperprotecie privind ndeplinirea unor ndatoriri igienico"sanitare, colare ale copilului -mama ntocmete referatele colare.. Fn asemenea fenomen poate menine structura familial, dar crete riscul de disturbare a relaiilor familiale prin acutizarea conflictelor cKnd copiii a ung la pubertate, adolescen, instalarea unei perioade de (criz) a cstoriei n intervalul 1/"2A de ani de existen a acesteia. On acest caz, exersarea inadecvat a rolului de sex induce o disfuncie i la nivelul rolului parental.

&2 Inversarea rolurilor speci%ice se)elor sau Dtravestiul: psihosocial marital # este o distorsiune n care cei 2 parteneri intr ntr"un (forat) oc de rol (n travesti), rolul femeii fiind preluat de brbat i invers. ;ste o substituie mutual ntre cei doi, care are efecte distructive atKt n privina vieii de cuplu, cKt mai ales asupra evoluiei personalitii copiilor. 6emeia i asum cKt mai multe conduite masculine' fumeaz exagerat, ofeaz, decide, organizeaz, consider lipsit de importan prezena soului n viaa de familie. 6emeia afirm' el nu %ace nimic &ine, este nepriceput etc. <rbatul i acord prioritate n orice direcie, ncearca s o a ute, dar mai mult strica decKt face, treptat i se diminueaza iniiativa, se simte nlturat, ironizat i se gKndete dac nu i s"ar potrivi o femeie mai nelegtoare, mai atent, mai tandr. c2 Desincronizarea rolului de se) in diada con-ugala $cest tip de disfunctie se refera la manifestarea nesincronizata a conduitelor de rol con ugal masculin si feminin. =artenerii, desi isi asuma corespunzator rolul de sex, nu si"l exercita oportun conform proiectiilor de necesitate si asteptarilor mutuale, ceea ce creeaza permanente disonante si inevitabile frustratii. 6ormula acestor cupluri ar fi' (desi esti, poti si stii sa fii si sa faci ceea ce vreau, nu esti si nu te manifesti atunci cand imi este necesar, atunci cand trebuie). Sunt persoane care amana, care actioneaza de obicei prea tarziu sau prea repede, care tensioneaza partenerul prin lentoareIprecipitare. %ecid impreuna abia cand unul dintre ei a unge la (epuizare psi*ica) prin asteptarea opiniei celuilalt. Du sunt implicate aici neaparat comportamente temperamentale relativ diferite sau opuse, cat mai ales ina&ilitatea si imaturitatea in asumarea si D-ucarea: rolului con-ugal in con%ormitate cu asteptarile reciproce . &eprosul este maniera comunicationala cel mai frecvent intalnita in astfel de cupluri. 4doptarea si exercitarea incompleta a rolului conjugal

a2 +emic!snicia 1partialitate si evaziune psihosociala2 9 unul dintre soi se implic doar parial in viata de familie, pentru c n paralel dezvolt relaii extracon ugale sau refuz s exercite o parte din ndatoririle de rol revenite. =oate lua forma exercitrii n comun a mena ului, a administrrii bugetului, dar cu exercitarea autonom a funciei sexual"afective de ctre unul sau de ctre ambii parteneri ntr"un cadru de infidelitate con ugal unilateral sau bilateral2 o alt variant se consum pe desfurarea n comun a vieii sexual"afective dar pe exercitarea redus a funciilor administrativ"organizatorice de ctre so -de obicei. si pe realizarea autonom a funciei de loisir tot de ctre so, femeia neavKnd acces la grupul de prieteni, la programul personal al sotului -QQQ :ezi 5ursul !..

&2 Cuplurile imatur"dependente sau (cupluri"copil) tutelate de prini, de socri. Hocuind mpreun cu acetia, apar fenomene de reticen, in*ibiie, nemulumire, dei a utorul celor vKrstnici poate fi substanial. (5uplul"copil) este impiedicat, practic, in autodezvoltarea sa ca entitate independenta, ca unitate de decizie si actiune separata. 4doptarea si exercitarea inautentica a rolului conjugal

Pseudocasnicia sau Dvietile paralele: # forma de manifestare cea mai grava a psi*osociopatologiei maritale, consta in adoptarea si exercitarea inautentica -falsa, aparenta. a rolului con ugal"parental. %aca in celelalte tipuri de disfunctii ale structurii de rol marital sentimentul iubirii persista in forme dramatice, ambivalente, imature, in pseudocasnicie nu este vorba de afectiune mutuala, ci doar de un sistem de interese reciproce, de obicei economice si sociale -vezi 5ursul !QQQ.. 2' Di!0u$"tii !#&"i0i"& al& olului "o$Au4al 5isfunc)ii ale comportamentului sexual' frigiditate -04 femei din 12!., e aculare precoce -#1 barbati din 12!., impotenta psi*ogena -1 cazuri din 12!.2 e aculare tardiva si ane aculare -4 cazuri din 12!., fie datorit unor factori organici, morfologici, fie unor defecte interacionale n cuplu. 5omunicarea verbal i nonverbal sincer, cu ncrctur emoional reprezint c*eia psi*ologic a unei sexualiti tonice, sntoase, ec*ilibrate. 5isfunctii ale comportamentului erotic' absenta comunicarii erotice si senzitive in general si in special in preludiu, pe parcursul actului si in postludiu -0! de cazuri din 12!., dar si in afara actului sexual2 lipsa de imaginatie si spontaneitate in exprimarea tandretei, a sentimentelor si emotiilor, pudoarea, in*ibitia, absenta initiativei sexuale etc. Nivelul de experienta si cultura sexuala si afectiva 9 este semnificativ redus in cuplurile disfunctionale' informatii distorsionate, vagi, puerile2 de aici in*ibitia si fixatia anxioasa pe erectie si e aculare -la barbati., lipsa initiativei si a creativitatii etc. 4titudinile, conceptiile si modelele de referinta privind comportamentul sexual " afectiv si procreativ in cuplul conjugal % sunt rolul unor influente educationale

deformate, in special in familiile de orientare2 de aici, o conduita sexuala si erotica anxioasa, rigida, in*ibata. Nivelul de satisfactie&insatisfactie sexual-afectiva in culu

3' Co$0li"tul "o$Au4al reprezinta o stare de disfunctionalitate in viata si activitatea con ugala, ce poate avea intensitati diferite si se poate intinde pe diverse perioade de timp. 6ormele de manifestare sunt variate, de la certuri, contraziceri, pana la agresivitate sau refuzul asumarii unor obligatii de rol. 5onflictul con ugal patogen se caracterizeaza prin capacitate distructiva la nivelul personalitatii partenerilor, dezorganizand reactiile, impiedicand realizarea functiilor firesti ale familiei. $nalizand conflictul con ugal din perspectiva delimitarii dintre normal"dinamogen si patogen"dezorganizator, Iolanda @itrofan -1443, pp. 230"234. realizeaza o tipologie a conflictualitatii con ugale in functie de ! parametri, mai precis, in functie de combinatiile existente intre acest parametri' a. gradul de tensiune generat de conflictul marital -ridicat, moderat, scazut.2 b. forma de manifestare predominanta a conflictului in cuplu -manifesta, latenta.2 c. durata conflictualitatii -continua, intermitenta.. =ipuri de conflict conjugal' @. cupluri cu con%lictualitate ma-ora de aspect mani%est, continuu, cu tensiune crescuta 9 prezinta mare potential dizolvant si psi*opatogen pentru unul sau ambii parteneri2 4/M din subiectii divortati -mai ales femei. si !1,2M din subiectii casatoriti cu reactii si dezvoltari nevrotice reactive psi*otraumelor con ugale, provin din cupluri caracterizate prin acest tip de conflictualitate2 <. cupluri cu con%lictualitate mani%esta, intermitenta, cu tensiune crescuta # prezinta potential dizolvant semnificativ, care nu intotdeauna se finalizeaza cu separarea sotilor, dar faciliteaza dezvoltarea dizarmonica a relatiilor con ugale, cu efecte psi*opatologice individuale si de grup con ugal2 abandonul, alcoolismul, sustragerea de la indatoririle materiale, infidelitatea, conflictele cu socrii sunt frecvent cauze si efecte ale acestui tip de conflictualitate2 8. cupluri cu con%lictualitate mani%esta, continua, cu tensiune moderata # aceste cupluri au o evolutie instabila, cu tendinta la deteriorarea esentei con ugale, dar cu mentinerea structurii

de cuplu, intr"o formula de pseudocon ugalitate, in care conduitele de (evadare) si (substitutie) -adulterul, alcoolismul compensator, supravietuirea profesionala. coexista cu mentinerea partiala a exercitarii rolului con ugal2 >. cupluri cu con%lictualitate mani%esta, intermitenta, cu tensiune moderata # nu au fost relevate in cazul subiectilor cu tulburari psi*ice2 acest tip de conflict este destul de frecvent la cupluri in perioada de preacomodare si acomodare interpersonala2 poate facilita cunoasterea interpersonala2 E. cupluri cu con%lictualitate su&mani%esta, continua, cu tensiune moderata # sunt frecvente intre normali cu disponibilitati de adaptare mai scazute2 in aceste cupluri, conflictualitatea preseaza asupra relatiei ca o continua virtualitate2 F. cupluri cu con%lictualitate su&mani%esta, continua, cu tensiune scazuta # acest tip de conflictualitate favorizeaza efortul de acomodare reciproca, producand corectii permanente ale conduitelor interactionale2 G. cupluri cu con%lictualitate su&mani%esta, intermitenta, cu tensiune moderata # au o evolutie armonioasa, in cadrul careia acest tip de conflictualitate faciliteaza acomodarea interpersonala -ironia, persiflarea, comportamentul pseudoludic verbal, ca supapa de descarcare a unor tendinte agresive.2 ?. cupluri cu con%lictualitate su&mani%esta, continua, cu tensiune scazuta # cupluri care evolueaza rapid si stabil catre asimilare interpersonala2 dezacordurile nu au un caracter frustrant, ci de facilitare, partenerii preluand reciproc puncte de vedere diferite.

CURSUL D CALITATEA +IETII FAMILIALE 5alitatea vietii familiale circumscrie starea si evolutia familiei, nu numai ca model institutional, consfintit de istoria organizarii sociale, dar mai ales ca model interactional dinamic, viu, desc*is, evolutiv. .' I$di"ato i o8i&"ti(i !i !u8i&"ti(i ai "alitatii (i&tii 0a*ilial& 5alitatea vietii familiale este determinata atat de factori externi -indicatori obiectivi. 9 cadru socio"cultural, nivel de satisfacere a nevoilor materiale -*rana, spatiu locuibil, buget,

confort, posibilitati de consum cultural si trai civilizat., cat si de factori interni 9 calitatea relatiilor interpersonale. $ceasta poate fi estimata prin intermediul mai multor indicatori (subiectivi), dar al caror impact este esential in orice predictie familiala -I. @itrofan, 5. 5iuperca, 2AA2, pp. !/4"!0A.' " " " " " " " " " climatul socio"afectiv2 (bunastarea sexuala)2 autenticitatea si completitudinea comunicarii intre parteneri si copiii lor2 pastrarea unui ec*ilibru dinamic intre fuziune si autonomia psi*ologica2 fluenta granitelor intergenerationale2 coerenta si consensul modelelor de rol con ugal si parental oferite copiilor in procesul de educatie2 gradul de confort si securizare psi*ica, rezultat din sentimentul apartenentei familiale, ca antidot al singuratatii si abandonului dezec*ilibrant2 sanatatea psi*o"somatica a membrilor familiei2 capacitatea de pastrare si transmitere a modelelor spiritual"valorice pozitive, psi*o" sociale. In conditiile in care acesti indicatori nu sunt atinsi, exista pericolul dezinstitutionalizarii si denuclearizariiQ 5onsecinte' cresterea semnificativa a fenomenului de instabilitate, divortialitate, corelat cu scaderea numarului de recasatoriri si a ratei scazute a nuptialitatii2 fragilizarea, sociopatologizarea relatiilor dintre soti si a relatiilor dintre parinti si copii2 prefaceri ale structurii rolurilor feminine si masculine2 substituiri si inversiuni fortate in raport cu (prerogativele de sex)2 evaziuniIabandon de rol2 infidelitate2 disfunctii sexual"afective2 consumul de alcool2 violenta familiala-apud, I. @itrofan, 143#, 1434, 144#..
E)ista o tendinta neta la proli%erarea unor noi modele sau pseudo"modele %amiliale, care poarta pecetea unei tranzitii psiho"sociale, anuntand dis%unctii ce pot periclita echili&rul psihic si implicit social al Dconsortilor:, D%als"consortilor:, De)"consortilor:, dar mai ales al copiilor # acesti viitori adulti Dplutesc: in con%uzia modelelor parentale multiple, succesive, incomplete, %rustrati de caldura si comunicare a%ectiva, de coerenta si Dcompetenta: modelelor de rol masculin si %eminin, dar si parentale. DProgramati: la imaturitate socio"a%ectiva, ei vor %i tentati sa nege valorile convietuirii %amiliale cautand noi D%ormule: de viata, mai putin %rustrante, incorsetante si amenintatoare

-I. @itrofan, D. @itrofan, 144#, pp. 132"13!..

%e fapt, criza psi*o"sociala a familiei reflecta criza morala a societatiiQ =recaritatea conditiilor socio"economice sub nivelul satisfacerii nevoilor bazale de siguranta si sanatate

biologica si psi*ica, corelate cu un sistem instructional"educativ incomplet, deficitar, aceentueaza, intretine si agraveaza deficitele adaptative socio"familiale 9 o familie (bolnava) din punct de vedere interpersonal genereaza in perspectiva o societate fragila din punct de vedere psi*o"social. 2' Rolul !& (i"iilo d& a!i!t&$ta< "o$!ili& & !i #!i3ot& a#i& 0a*iliala Serviciile de asistenta, consiliere si psi*oterapie familiala au o vec*ime de #A"/A de ani in tari precum' 6ranta, @area <ritanie, ;lvetia, SF$ etc. =ractica terapiilor familiale a aparut intr"o societate cu un nivel economic crescut, in care nevoile emotionale, relationale si de comunicare devin importante. " @area <ritanie 9 in 14#3 se infiinteaza o sectiune de cercetare si rezolvare a situatiilor familiale 9 6amil> %iscussion <ureau, in cadrul Institutului de relatii umane ,avistocC din Hondra, 8rganismul @arriage ?uidance 5ouncil, cu ramificatii in ma oritatea tarilor2 " 6ranta 9 in 1401 se infiinteaza HR$sociation 6rancaise de 5entres de 5onsultations 5on ugales2 (Scoala parintilor) 9 sistem de influenta formativa profamiliala initiata de @. $. Isambert -(HR;cole des =arents et des ;ducateurs de =aris).2 " " ;lvetia 9 in 141# se infiinteaza sistemul de consiliere familiala de ;. Sordet2 SF$ 9 dupa 140A, programe de psi*osexoterapie -S. @asters, :. Bo*nson, S. Paplan s.a.., psi*oterapie de familie -:. Satir, %. <loc*, %. BacCson, B. Eale>, S. @inuc*in, B. =erez s.a... Serviciile de asistenta, consiliere si psi*oterapie familiala vizeaza a!i!t&$ta !i # ot&"tia !o"iala a 0a*ili&i< pentru a preveni instalarea si proliferarea patologiilor familiale' a" asistenta premaritala' examinarea complexa cu caracter medical, realizata de sistemul de consult prenuptial2 examinarea cu caracter psi*odiagnostic si de predictie a compatibilitatilor de ordin psi*ologic, relational"educational, pe baza metodelor clinice, a metodei testelor de personalitate si a scalelor de interapreciere2 examinarea cu caracter social' posibilitatea asigurarii materiale minime a vietii de cuplu2 consilierea premaritala cu caracter formativ' pregatirea pentru viata de familie, exersarea conduitelor de rol premarital si corectia lor terapeutica, stimularea intercunoasterii si intercomunicarii partenerilor, stimularea maturizarii capacitatii de decizie si actiune premaritala

=rogram de consiliere si examinare premaritala -I. @itrofan, 1434, pp. 2AA"2A!.' Scop' a utarea tanarului in identificarea problemelor particulare cu care este confruntat inainte si dupa casatorie2 informare, orientare, pregatire, sfat premarital, evaluari psi*ologice la intervale de 1"! luni. S"ar putea crea astfel, premisele inc*eierii unei casatorii durabile, eficiente. Hoc' cabinetul de consiliere premaritala -policlinici, cabinete de medicina familiei etc..

b" asistenta conjugala este o alta strategie de interventie psi*o"sociala profilactico" culturala si formativ"educativa, care completeaza asistenta medicala2 se adreseaza cuplului in curs de acomodare la viata con ugala, precum si cuplului aflat in dificultate -criza cuplului.2 O8i&"ti(& - Idem, pp. 2A!"222.' " evaluarea gradului de interacomodare si interasimilare con ugala in cuplu, precum si a compatibilitatilorIincompatibilitatilor intre structurile de personalitate ale celor doi parteneri -metode clinice, scale de interapreciere, teste de personalitate' testul culorilor Husc*er, testul Szondi, testul &osc*ac*, adaptate scopului investigativ, conducand la un psi*odiagnostic con ugal.2 " initierea cuplului in cunoastereaIautocunoasterea comportamentului de rol marital2 " constientizarea deficitelor de interacomodare si corectia lor prin stimularea disponibilitatilor si motivatiilor readaptative -abilitarea cuplului cu noi modalitati de comunicare si interactiune prin intermediul invatarii si exersarii in ocul de rol marital adaptativ.2 " depasirea (crizei cuplului), profilaxia divortului, prin analiza si interpretarea resorturilor si mecanismelor conflictuale latente si manifeste, cu deblocarea tensiunilor si frustratiilor, urmata de orientarea si remodelarea structurilor comportamentale con ugale si a atitudinilor profamiliale. " ameliorarea relatiilor familiale disfunctionale cu impact patogen 9 c*eia terapiei familiale este neoferirea de solutii si angrenarea sistemului familial intr"o autorestructurare a pozitiilor, rolurilor, perceptiilor si comportamentelor interpersonale, astfel incat (criza) sa fie depasita prin resurse proprii, prin activarea si dezvoltarea terapeutica a acestora2 implica un efort colectiv de negociere si experimentare a fiecaruia cu sine si cu ceilalti, de cooperare responsabila si creativa, dar acest efort este blocat de stereotipii -(rufele murdare se spala in familie)2 (problemele dureroase ale familiei trebuie ascunse cu gri a), (noi stim mai bine de unde vin toate relele, dar nu avem incotro etc..2 c" asistenta familiala in situatie de divort si postdivort' isi propune stimularea unor resurse compensatorii ale relatiei maritale scindate, in sensul unei eventuale reconcilieri, precum si a prevenirii sau ameliorarii unor tulburari psi*ice reactive situatiei prelungite de conflict

manifest2 identificarea unor strategii psi*oterapeutice cu scop de reintegrare in viata de familie a unor subiecti divortati. 3' Edu"atia # o0a*iliala ;ducatia profamiliala presupune informarea, dar mai ales formarea intereselor, atitudinilor si aptitudinilor profamiliale2 este o strategie prioritara si obligatorie pentru prevenirea unor disfunctii familiale ulterioare, care pot pre udicia atat sanatatea fizica si psi*ica a familiei, cat si finalitatile ei socio"educationale si demografice. ;ducatia profamiliala se bazeaza pe notiuni de psi*ologie sociala si educationala, a familiei, de psi*osexologie si puericultura, de psi*opatologie a cuplului marital. In cadrul orelor de consiliere si orientare, dirigentie, prin intermediul unor metode precum studiul de caz, ocul de rol, se pot analiza si interpreta diferite situatii problematice familiale, se pot dezvolta abilitati de relationare si comunicare adecvate. O8i&"ti(& -Idem, pp. 141"2AA.' " " " formarea unor modele comportamentale de rol marital"parental eficient si adaptat2 remedierea si corectia precoce a unor inabilitati relationale maritale2 formarea unor disponibilitati si aptitudini pentru parteneritate' cooperare, respect mutual, intra utorare, capacitatea de recunoastere si valorizare corecta a comportamentului si trasaturilor de personalitate ale partenerilor, generozitate, fidelitate, capacitate de comunicare etc. (Iubirea este prin excelenta un fenomen afectiv spontan, dar calitatea, profunzimea si stabilitatea ei pot fi stimulate prin invatare sociala maritala, prin cunoastere, imaginare si exersare a unor conduite de parteneritate si rol con ugal) -Idem, p. 143..