Sunteți pe pagina 1din 3

Sensurile cuvintelor marginal i marginalitate. De la estul la vestul Europei.

Academia Romn Institutul de Lingvistic Iorgu Iordan, DEX- Dicionarul Explicativ al Limbii Romne. ucureti! "nivers Enciclopedic, #$$% &AR'I(AL,-, marginali, -e, adj. Care se afl la margine; spec. (despre note, glose, comentarii) care este scris pe marginea unui text tiprit sau a unui manuscris. P.ext. (despre chestiuni, probleme) Secundar. !in fr. marginal. Academia Romn, Dicionarul limbii romne, tom I). ucureti! Editura Academiei Romne, *+#+ &AR'I(AL, ,- adj. ("i#resc) Care se afl la margine; spec. (despre note, glose, comentarii) care este fcut pe marginea unui text tiprit sau a unui manuscris. Cf. $%&'"(C(, P)$*+,(-$*, !., C)S*($%SC', "., !!,/. Se spune...dup tradiie sau vreo not marginal, nelmurit, c tefan a luat pe doamna Voichia, fata Radului vod. (),&-, ". ((, 012. Cele mai multe interpolaiuni se datoresc cuvintelor interliniare sau marginale, puse spre lmurirea textului. +'". C).. (S*. (, 34, cf. 15, 67($%-$', !.'. Su linia violent, fc!nd o servaii cu creionul. C7"($%SC', S. 854. "ntr#o not marginal, $mitrie Cantemir adaug% &a aminte o iceaiul rom'nilor no(tri !n r) oaie. 9-,"--. S-!)9%-$', 3:8. - Pl.; marginali,#e. * 6i; (prin adaptare la sistemul fonetic popular) mrginal, - adj. P)$*+,(-$*, !., -"%<(, =.- !in fr. marginal. .lorin &arcu, Noul Dicionar de Neologisme. ucureti! Editura Academiei Romne, #$$/ &AR'I(ALI0A0E s.f. caracter marginal. situa>ie a cui#a aflat la frontiera a dou grupe umane distincte. (?marginal + #itate) 11102e 345ord Englis2 Dictinar6, second edition, vol. I), 345ord! 7larendon 8ress, #$$9 &AR'I(AL- adj. 3. a. =ritten or printed in the margin of a page, as marginal note, reference. @ence marginal i le, one Aith marginal notes. b. &arginal 5inger! a finger or hand set in the margin to call attention to something; hence. fig. :. a. Pertaining to an edge, border, or boundarB; situated at the extreme edge (of an area, mass, etc). b. ,at. -ist. (Cf. .-,&($ sb. (b). c. .s/chol. )f, on, or pertaining to the edge of the field of consciousness. 8. a. *hat is on the CmarginD, or close to the limit, beloA or beBond Ahich something ceases to be possible or desirable. /reE. in 0con.; esp. )f or pertaining to goods produced and marFeted at a small margin of profit; spec. in phrases marginal cost, man, utility.
3

b. -pplied to land, ore, etc., barelB Aorth de#eloping. -lso applied to a person AorFing such land, etc. (Cf. .-,&($ sb. :a). c. Sociol. )f an indi#idual or social group; partlB belonging to tAo differing societies or cultures but not fullB integrated into either. d. )f minor importance, small, ha#ing little effect; usu. const. to. e. .ol. Pertaining to a constituencB, etc., in Ahich an election or issue is liFelB to be closelB contested and the majoritB #erB small. -lso ellipt. as s . G. Stoc1# ro1ing. Pertaining to, of the nature of, margins (sense :c). +. s . 3. - marginal note, reference, or decoration. $oA rare. :. 2ool. - feather on the edge of a birdHs Aing. @ence marginal v. trans., to enter in the margin of a booF; to add marginal notes to. &AR'I(ALI0: (f. .-,&($-" a. I -(*J.) *he EualitB or state of being marginal (in #arious senses of the adj.). 34:4 .itman3s 0con. 0ducator (((. 380:K 3 *he exchange #alue of commodities determines their marginal utilitB and itself expresses their marginal cost. *he notion of marginalitB in this AaB sheds light upon the economic conflict. 3403 .. S. ,(< &nvestment 4rithmetic 5&&. 332 PrioritB percentages are also sometimes udHsed to compare the gearing, or marginalitB, of oneHs companBHs eEuitB Aith another. 3400 6imes :3 Lune 33K 2 *he region noA has :5 Conser#ati#e to 30 "abour marginal seats. Conser#ati#es also ha#e the larger share of CmarginalitBD in the South and the =est. 3413 S.,.@%,.-$ in L. -. /(S@.-$ Readings Social. of 7ang *he choice of language at the #arious stages in the abo#e case historB reflects the passage a position of marginalitB...to a position of adjustement as a member of (srael societB retainig the elements of identitB deri#ed from socialiMation in another culture. 3418 ". *,(""($& in $. /,J% Romanticism Reconsidered 41 -nd the con#erse of Ahat explains $ietMscheHs relati#e marginalitB explains !ostoe#sFBHs position at the #erB heart of the modern spiritual life. 341G ,.!. @)PP%, in (.". @),)=(*N ,e8 Sociol. 34 .arginalitB here means that, in prere#olutionarB societies, there is formed a group that is marginal to the structure of political poAer and social prestige. 3423 9orld 4rchaeol. (((. 3G1 -ll of these facts combine to form a general picture of marginalitB in resources. 342G ,. L%SS)P 6raditionalism, Conservatism and :rit. .olit. Culture (( G:. - marginal (social) class.. is more liFelB to become class- conscious than one tha is relati#elB sAcure and unexploited. .arginalitB in turn can be due to ad#erse marFet conditins, to technological change, to politica, action, to bad lucF, or some other factor. 111 Le (ouveau 8etit Ro;ert de la langue 5ran<aise *++9, te4te remani= et ampli5i= sous la direction de >osette Re6,De;ove et Alain Re6 , 8aris! le Ro;ert, *++9 &AR'I(AL, ALE, A") adj. et n. <#e, du latin margo, marginis CmargeD I. adj. 3. Oui est mis dans la marge. ,ote marginale. &%)&,. R;cifs marginaux, en bordure dHune cPte. <osse marginale (cf. .argeQ continentale). :. (anglais margin) RC)$. Se dit de la derniSre unitT additionnelle ajoutTe U un ensemble homogSne. Co=t marginal, correspondant U la fabrication dHune unitT supplTmantaire dHun produit. Revenu marginal. .roductivit; marginale.
:

8. /(&. Oui nHest pas central, principal. >ccupations marginales, r?le marginal. accessoire, secondaire PSJC@)". Conscience marginale; Ttat de conscience trSs faible (prSs du seuil). .R!. SituT en bordure dHune organe. <racture marginale, sur le bord articulaire dHune extrTmitT osseuse. II. n. (#. 341V, rTpandu aprSs 3415) Personne #i#ant en marge de la sociTtT parce EuHelle en refuse les normes ou nHB est pas adaptTe anticon5ormisme, asocial? et aussi ;a;a, ;eatni@, 5rea@, 2ippie, Aonard C&l avait tou@ours refus; de se marier, ce Aui suffisait B faire de lui un marginal.D 03"R(IER. BadC. d=cal=. $es groupes marginaux. &AR'I(ALI0D n.f. #. 3410 de marginal Situation dHune personne marginale.

7omentariu! Se poate constata o deosebire foarte clar Wntre felul Wn care termenii CmarginalD Xi CmarginalitateD sunt defini>i Wn principalele limbi #orbite Wn )ccidentul %uropei Xi Wn limba romYn. -ceste deosebiri ascund Wn sine o sebarare radical Wntre mentalitatea #estic Xi cea estic, Wntre felul occidental Wn care sunt percepu>i aceXti termeni Xi cel CbalcanicD. Prima deosebire care sare Wn ochi este dimensiunea redus a defini>iilor din romYn Xi cea ampl pe care o capt ele Wn engleM Xi franceM. .en>ioneM c defini>iile la cei doi termeni, Wn limba romYn, au implicat o cutare mult mai lung decYt a celor Wn enlgeM Xi franceM. -m consultat mai multe dic>ionare romYneXti, Wn care termenul de marginalitate nici mcar nu aprea. !rept do#ad, am reuXit s-l identific tocmai Wntr-un dic>ionar de neologisme, ceea ce do#edeXte raritatea cu care acest termen este folosit Wn >ar. Se pare c CmarginalitateD, ca o condi>ie uman repreMint o tem Zn al doila rYnd, se constat cYt de amplu Wn sensuri este termenul

S-ar putea să vă placă și