Sunteți pe pagina 1din 22

COLEGIUL TEHNIC AGRICOL ,, ALEXANDRU BORZA,GEOAGIU SPECIALIZARE: TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE

PROIECT
PENTRU SUSTINEREA COMPETENTELOR PROFESIONALE IMPOZITELE INDIRECTE

PROFESOR COORDONATOR: TODOR CRINA

CANDIDAT: CHERECHES MIHAI

2014
1

Cuprins
CAPITOLUL I:"IMPOZITELE INDIRECTE" ...................................................................................... 4 1.1. Aspecte generale............................................................................................................. 4 1.2 Impozitele directe din Romania ....................................................................................... 6 1.3 Strucura impozitelor indirecte ........................................................................................ 6 1.4 Impactul impozitelor indirect asupra bugetului de stat .................................................. 7 Capitolul II Accizele .................................................................................................................... 9 2.1 Caracterizarea accizelor ................................................................................................... 9 2.2. Asezarea si perceperea accizelor .................................................................................... 9 2.3 Taxa pe valoarea adaugata (TVA-ul) .............................................................................. 10 2.4 Principii care stau la baza TVA-ului ................................................................................ 11 2.5 Cote de tax ape valoarea adaugata ............................................................................... 12 2.5 Operatiuni scutite .......................................................................................................... 13 Capitolul III Contributia impozitelor indirecte la formarea veniturilor bugetului de stat ....... 15 3.1 Importanta impozitelor indirecte in veniturile bugetare si fiscale ................................ 15 3.2Ponderea impozitelor indirecte in totalul veniturilor bugetare si a veniturilor fiscale .. 15 3.3 Dinamica impozitelor indirecte aferente bugetului de stat in perioada 2007-2008............................ 16

3.4 Evolutia ponderii impozitelor indirect aferente bugetului de stat16


3.5Concluzii .......................................................................................................................... 18

ARGUMENT

Intr-o economie de piate exploziva in care marfurile si banii au ajuns sa circule cu viteze uluitoare , marile tranzactii se fac cu ajutorul bursei sau prin comert electronic, timpul este esential atat pentru cei care vand cat si pentru cei care cumpara, iar calitatea loaca un rol mai important ca niciodata. Din economia de piata fac parte toti oamenii, sunt o parte integranta a acesteia , si fiecare isi aduce un aport mai mic sau mai mare; s-au creat organisme specializate care sa asigure calitatea, sa diminueze timpul atat pentru vanzator cat si pentru cumparator. Circuitul financiar este dificil de urmarit atat de catre societate cat si de organele de control care prin intermediul impozitului pe profit verifica corectitudinea agentiilor economici. Evidenta operatiilor banesti dintre societati si persoane fizice sau juridice se poate efectua fie in numerar, fie fara numerar, direct prin banca; insa indiferent de metoda utilizata evident se tine cu ajutorul contabilitati sau a finantelor. Impozitele sunt cea mai important resurs financiar a statului i cea mai veche, n ordinea apariiei veniturilor publice. Economitii de factur liberal, ca de pild Milton Friedman, laureat al premiului Nobel pentru economie, recomand utilizarea impozitelor indirecte i eliminarea/diminuarea forte a celor directe, deoarece n acest fel se formeaz pentru ofert/cerere preuri de pia ce reflect ansamblul mediului de tranzacii, fr a mai fi necesar corectarea rezultatelor financiare finale ale operaiunilor economice cu impactul pe care l are impozitarea veniturilor i a averii.

CAPITOLUL I:"IMPOZITELE INDIRECTE"

1.1. Aspecte generale

Impozitele si taxele constituie componente tot mai importante ale vietii economoce,prin intermediul carora statul isi procira resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice,de a caror realizare depinde indeplinirea functiilor sale. Impozitele indirecte se percep de la toti cei care consuma bunuri din categoria celor impuse sau beneficiaza de anumite servicii, indiferent de veniturile, averea sau situatia personala a acestora. Fiind percepute in cote proportionale asupra valorii marfurilor vandute si a serviciilor prestate ori in sume fixe pe unitatea de masura, impozitele indirecte creeaza impresia falsa ca ar fi suportate, in aceeasi masura, de toate paturile sociale, ca ar asigura repartitia echitabila a sarcinilor fiscale. n economiile moderne, statele colecteaz impozitele att pentru finanarea cheltuielilor, cat i pentru ndeplinirea triplului lor rol de stabilizare, de distribuire i de alocare. Definiiile date impozitelor sunt multiple, n functie de teoriile despre impozite care au fost emise n decursul vremii, pe de o parte, iar pe de alt parte, n functie de poziia autorilor cu privire la impozite. Cele mai reprezentative definiii ale impozitelor sunt: Impozitul reprezint o form de prelevare silit la dispozitia statului,fr contraprestaie direct i cu titlu nerambursabil,a unei parti din veniturile sau averea unei persoane fizice i/sau juridice, n vederea acoperirii unor necesiti publice ( Ioan Talpo, Finanele Romniei, Vol. I, Editura Sedona, Timioara 1995, pag. 137). Impozitul reprezint prestaie pecuniar, pretins pe cale de autoritate, cu titlu definitiv i fr contraprestaie, n vederea acoperirii cheltuielilor publice. (Gaston Jeze). Impozitele reprezint o form de prelevare a unei pri din veniturile i/sau averea persoanelor fizice i juridice la dispoziia statului n vederea acoperirii cheltuielilor publice. Aceast prelevare se face n mod obligatoriu, cu titlu definitiv(nerambursabil) i fr contraprestaie direct din partea statului (Iulian
4

Vcrel, Gh. D. Bistriceanu i colectiv, Finane Publice ed. a IV -a, Editura Didactic i Pedagogic RA, Bucureti 2004, pag. 358.) Impozitul are caracter universal ca o consecin a suveranitii statului i el este o instituie de drept public fr de care nu se poate concepe existena statului, fcnd parte organic din el. n evoluia modern a impozitelor, instituirea acestora cu consimmntul contribuabililor a fost subordonat competiiei parlamentare, ca organe legislative cu caracter reprezentativ de a reglementa impozitele i celelalte venituri necesare acoperirii cheltuielilor publice. Plata impozitului are caracter obligatoriu pentru toate persoanele fizice i juridice care realizeaz venit dintr-o anumit surs sau care posed un anumit gen de avere. Dreptul de a instituii impozite l are statul, care l exercit prin organele puterii centrale (Parlamentul) i ale administraiei locale de stat. Rolul impozitului se manifest pe plan financiar, economic i social, definit de o etap de dezvoltare a economiei de alta. Rolul cel mai important al impozitelor se manifest pe plan financiar, n sensul c impozitele reprezint mijlocul principal de procurare a resurselor bneti necesare acoperirii cheltuielilor publice. n rile dezvoltate din punct de vedere economic, prin intermediul impozitelor i taxelor se procur ntre 80-90% din totalul resurselor financiare publice. Pe plan economic, rolul impozitelor se manifest prin intermediul msurilor pe care statul le ia pentru a intervenii n activitile economice cu ajutorul impozitelor care pot fi folosite ca un instrument de schimbare sau frnare a unei activiti economice, de cretere sau reducere a produciei sau a consumului unui anumit produs, de stimulare sau ngrdire a comerului exterior, etc. Pe plan social, rolul impozitelor se manifest n mai multe direcii, dintre care se poate meniona rolul de instrument de redistribuire a unei pri din P.I.B. ntre clase i pturi sociale, ntre persoane fizice i juridice, etc.

1.2 Impozitele directe din Romania Impozitele indirecte se percep cu prilejul vnzrii unor bunuri i prestrii unor servicii (transport, spectacole etc), ceea ce nseamn c ele atribuie calitatea de subiect al impozitului altei persoane fizice sau juridice dect suportatorului acestora. Dup forma pe care o mbrac, impozitele indirecte pot fi grupate n: taxe de consumaie, venituri de la monopoluri fiscale, taxe vamale, taxe de timbru i de nregistrare. dup obiectul impunerii impozitelor pot fi clasificate n impozite pe venit, impozite pe avere, impozite pe cheltuieli; n funcie de scopul urmrit la introducerea lor, impozitele pot fi grupate n impozite financiare i impozite de ordine. Impozitele financiare sunt instituite n scopul realizrii de venituri pentru acoperirea cheltuielilor statului, n aceast categorie se includ impozitele pe venit, taxele de consumaie. Impozitele de ordine sunt introduse mai ales pentru limitarea unei aciuni sau n vederea atingerii unui el care nu are caracter fiscal. Astfel, prin instituirea unor taxe ridicate la vnzarea buturilor alcoolice i a tutunului, se urmrete limitarea consumului, avnd n vedere efectul nociv asupra organismului uman. dup frecvena cu care se ncaseaz la bugetul statului, impozitele pot fi permanente, cnd se ncaseaz periodic (de regul anual) la bugetul statului i incidentale sau ntmpltoare, cnd se instituie i se ncaseaz o singur dat (de ex. impozitul pe avere se face pe profiturile excepionale de rzboi); Impozitele mai pot fi grupate i dup instituia care le administreaz. Din acest punct de vedere, n statele de tip federal se disting impozite federale, impozite ale statelor, provinciilor sau regiunilor membre ale federaiei i impozite locale, iar n statele de tip unitar se ntlnesc impozite ale administraiei centrale de stat i impozite ale organelor administrative de stat.

1.3 Strucura impozitelor indirecte Impozitele indirecte cunosc urmtoarele forme de manifestare: taxe de consumaie, venituri de la monopolurile fiscale, taxe vamale, generale.
6

Cea mai raspandita forma de asezare a impozitelor indirecte o reprezinta taxele de consumatie. Poarta denumirea de taxe dintr-o simpla obisnuina, n fond acestea sunt impozite n sensul ca sunt obligatorii, nu presupun o contraprestaie i sunt fr o destinaie special. Taxele de consumaie se aseaz n doua moduri: fie ca tax general pe consum taxa pe valoarea adugat -, fie ca un impozit (taxa) special asezat numai pe vnzarea anumitor bunuri accizele.

1.4 Impactul impozitelor indirect asupra bugetului de stat

Principalul impact al impozitelor indirecte asupra bugetului de stat l constituie asigurarea veniturilor bugetare, care s permit finanarea cheltuielilor bugetare angajate de guvern. Consecinele asupra bugetului depind n mod direct de randamentul fiscal al impozitrii indirecte. Economitii consider c exist un prag (diferit de la ar la ar i de la un moment la altul, n cadrul aceleiai ri), dincolo de care creterea n continuare a gradului de fiscalitate conduce nu la creterea, ci la diminuarea venitului bugetar. S-a observat c n perioadele de criz de subproducie, cum este cazul Romniei n prezent, este de preferat o politic fiscal relaxat (grad de fiscalitate mic), care s ncurajeze oferta, mrind astfel baza de impozitare i, implicit, veniturile bugetare. n practic, acest deziderat este realizat prin diferenierea impozitelor indirecte, n aa fel nct anumite activiti s fie ncurajate, iar altele s fie descurajate. De aici rezult c impozitele indirecte nu au numai un rol pur tehnic, de canale de colectare a veniturilor bugetare, ci constituie un important instrument de politic economic (politica fiscal). Astfel, n plan economic, prin incasarea unor accize, statul poate reduce cererea pentru anumite produse de lux, sau poate reduce importurile anumitor produse, stimuland in acest fel cererea pentru cele autohtone. Pe plan social, accizele
7

isi au meritul lor in reducerea consumului de produse duntoare sntii (alcool, igri). Impozitele indirecte sunt deci o parghie aflat n mainile statului, prin care acesta poate directiona consumul n functie de perioadele de criza sau de boom prin care trece economia; de asemenea, statul poate influenta o faza sau alta a procesului reproductiei sociale, n fuctie de interesul pe care l are la un moment dat. Cu alte cuvinte, se poate spune ca impozitele indirecte prezint o sensibilitate deosebit fata de.conjunctur.economic. Ca regul, rile dezvoltate au mult mai dezvoltat nivelul impozitelor directe decat pe cel al impozitelor indirecte, ceea ce nu se intampla si n cazul rilor aflate n curs de dezvoltare. n cazul acestor din urma state este firesc sa prevaleze impozitele indirecte, deoarece, pe de o parte, este destul de greu de inut evidena veniturilor impozabile (sunt multe si de mica valoare), iar pe de alta parte, perceperea unui impozit indirect este mult mai comod si presupune un cost relativ mic.

Capitolul II Accizele

2.1 Caracterizarea accizelor

Accizele sunt incluse n sfera taxelor de consumaie i mbrac forma taxelor speciale de consumaie pe produs sau forma unor taxe generale pe vnzri, cnd se percep la vnzarea tuturor mrfurilor, indiferent dac acestea sunt bunuri de consum sau mijloace de producie. Taxele de consumaie sunt aezate asupra unor produse care se consum n cantiti mari i care nu pot fi nlocuite de cumprtori cu altele. Accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastic, cum sunt berea , vinul, apele minerale (n Frana); tutunul, zahrul, ceaiul, uleiurile minerale (n Germania). Accizele se aplic n toate statele membre ale UE. Cotele sunt ad-valorem sau specifice. n cazul igrilor de exemplu, cele dou componente sunt cumulate (acciza ad-valorem calculat asupra preului de vnzare cuprinde componenta specific, ulterior aplicndu-se taxe pe valoarea adugat). n ideea creerii unei piee internaionale, prin desfiinarea impozitului la frontiere , accizele trebuie s fie neutralizate, respectiv cotele acestora s fie aliniate. Accizele se percep asupra serviciilor i produselor stabilite legal . n ultimul timp, se constat o preocupare tot mai mare n vederea utilizrii accizelor ca instrumente pentru nfptuirea unor obiective sociale. n Europa Occidental se impoziteaz n special alcoolul i tutunul ca mijloc de aprare sanitar, fizic i moral a naiunii.

2.2. Asezarea si perceperea accizelor Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaz bugetului de stat pentru urmtoarele produse provenite din producia intern sau din import: Din aceast list fac parte : a) alcoolul etilic alimentar, buturile alcoolice i orice alte
9

produse alimentare ( destinate industriei alimentare sau consumului) care conine alcool etilic alimentar; b) produse din tutun c) produse petroliere d) alte produse i grupe de produse Aderarea la UE a adus noutati n domeniul accizelor privesc cresterea cotelor pentru anumite produse i introducerea unor alte taxe de consum pentru produse cum ar fi bunurile de lux, mbunatirea regimului suspensiv la accize, noi obligaii ale pltitorilor de accize. De asemenea, modificri importante vor fi aduse i legislaiei de mediu.

2.3 Taxa pe valoarea adaugata (TVA-ul)

Una din cele mai moderne i eficiente componente ale politicii fiscale din rile europene occidentale o reprezint TVA. Taxa pe valoarea adugat este un impozit indirect care se datoreaz bugetului de stat. TVA este un impozit cu un randament fiscal ridicat (Vintila Georgeta: Fiscalitate, Metode si tehnici fiscale, Ed. Economica, Bucureti. 2006 Txa pe valoarea adaugata), insa ca orice impozit indirect este inechitabil. Acest lucru se traduce prin aceea ca devine regresiv in raport cu cresterea veniturilor si nici nu se preteaza la un minim neimpozabil. Astfel, TVA afecteaza mai pronuntat persoanele cu venituri mici si pe cele care isi aloca o mare parte a veniturilor pentru cheltuielile de consum (de multe ori independent de vointa lor fiind vorba de cheltuielile de stricta necesitate). n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugat se cuprind operaiunile care ndeplinesc.cumulativ.urmtoarele.condiii: a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plat; b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi n Romnia;
10

c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizat de o persoan impozabil d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor s rezulte din activiti economice n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugat se cuprinde i importul de bunuri. Operaiunile care se cuprind n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugat sunt denumite.n.continuare operaiuni impozabile. Operaiunile.impozabile pot fi: a)operaiuni taxabile b) operaiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaz taxa pe valoarea adugat, dar este permis deducerea taxei pe valoarea adugat datorate sau pltite pentru bunurile sau serviciile achiziionate. c) operaiuni scutite fr drept de deducere, pentru care nu se datoreaz taxa pe valoarea adugat i nu este permis deducerea taxei pe valoarea adugat datorate sau pltite pentru bunurile sau serviciile achiziionate. d) operaiuni de import scutite de taxa pe valoarea adugat, pentru care nu se datoreaz taxa pe valoarea adugat n vam. Pentru a nu se impune de mai multe ori aceeai valoare se scot sumele vrsate anterior la buget cu titlu de tax pe valoarea adugat i se evideniaz distinct n factur. Taxa pe valoarea adugat se vars la buget de ctre fiecare agent economic.

2.4 Principii care stau la baza TVA-ului

T.V.A. este un impozit indirect, adic un impozit general pe consum care se stabilete asupra operaiunilor privind transferul bunurilor. T.V.A. are caracter universal deoarece se aplic asupra tuturor bunurilor i serviciilor din economie rezultate att din activitatea curent de exploatare, ct i din activitatea financiar de fructificare a capitalurilor. T.V.A. este un impozit unic, dar cu plata fracional, care rezult din aceea c se calculeaz pe fiecare verig (stadiu) care intervine n realizarea i
11

valorificare produsului. Este eliminat discriminarea, deoarece cotele sale se aplic asupra tuturor activitilor economice. T.V.A. se caracterizeaz prin transparen, deoarece asigur fiecrui subiect impozabil posibilitatea de a cunoate exact i concret care este mrimea impozitului i a obligaiei de plat care-i revine. Un alt principiu este unicitatea, care exist n faptul c indiferent de circuitul pe care-l parcurge materia prim pn la realizarea produsului finit, este acelai ca nivel al cotei i ca mrime . Prin urmare T.V.A. nu este dependent de ntinderea circuitului economic. Alt principiu se refer la aplicarea T.V.A. , care se face numai n ara n care se consum, deci nu unde se realizeaz produsul ci acolo unde el se consum. n consecin tot ce se exporta e degrevat complet de plata acestui impozit, dar ce se import se impune n mod corespunztor. Operaiuni impozabile Livrarea de bunuri ; Prestarea de servicii ; Schimburi de bunuri sau servicii . n cazul unei operaiuni care implic o livrare de bunuri i/sau o prestare de servicii n schimbul unei livrri de bunuri i/sau prestri de servicii, fiecare persoan impozabil se consider c a efectuat o livrare de bunuri i/sau o prestare de servicii cu plat.

2.5 Cote de tax ape valoarea adaugata Cota standard a taxei pe valoarea adugat este de 24% i se aplic asupra bazei de impozitare pentru orice operaiune impozabil care nu este scutit de taxa pe valoarea adugat sau care nu este supus cotei reduse a taxei pe valoarea adugat. Cota redus a taxei pe valoarea adugat este de 9% i se aplic asupra bazei de impozitare, pentru urmtoarele prestri de servicii i/sau livrri de bunuri: a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectur i arheologice, grdini zoologice i botanice, trguri,
12

expoziii; b) livrarea de manuale colare, cri, ziare i reviste, cu excepia celor destinate exclusiv publicitii; c) livrrile de proteze de orice fel i accesoriile acestora, cu excepia protezelor dentare; d) livrrile de produse ortopedice; e) medicamente de uz uman i veterinar; f) cazarea n cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcie similar, inclusiv nchirierea terenurilor amenajate pentru camping. Cota de tax pe valoarea adugat aplicabil este cea n vigoare la data la care intervine faptul generator al taxei pe valoarea adugat. n cazul schimbrilor de cote, se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele n vigoare la data livrrii de bunuri sau prestrii de servicii. Cota aplicabil pentru un import de bunuri este cea aplicat n interiorul rii pentru livrarea aceluiai bun.

2.5 Operatiuni scutite Se exonereaz de la plata taxei pe valoarea adugat livrrile de bunuri ct i prestrile de servicii atunci cnd sunt efectuate de anumite organizaii i uniti expres prevzute de lege. Potrivit legii (Legea nr.571/2003 privind codul fiscal) sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adugat operaiunile efectuate de unitile autorizate s desfoare activiti sanitare i de asisten social, indiferent de forma de organizare sau de titularul dreptului de proprietate. Dac aceste instituii desfoar i alte activiti dect cele sanitare i de asisten social, ncadrarea lor n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugat se efectueaz n mod distinct, innd cont de prevederile legale. Unitile din sistemul naional de nvmnt, de cultur i sport sunt scutite, la rndul lor, pentru activitile specifice. De asemenea, sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adugat i persoanele fizice care dau lecii particulare legate de nvmnt, grdiniele de copii i tineret i unitile de nvmnt cu scop special. Totodat, sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adugat:
13

a) activiti de cercetare-dezvoltare i inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor i proiectelor i aciunile cuprinse n Planul naional de cercetaredezvoltare i inovare,n programele-mediu i n planurile sectoriale b) societile de asigurare i reasigurare; c) lucrri de construcii, amenajri, reparaii i ntreinere executate pentru monumente comemorative; d) ncasri din taxele de intrare la muzee, castele, trguri i expoziii, grdini zoologice, botanice, biblioteci; e) producia de filme, exclusiv a celor cu caracter de publicitate; f) editarea, tiprirea i vnzarea de manuale colare i cri, exclusiv a celor cu caracter de reclam i publicitate. Scutirile de tax prezentate mai sus se aplic att ctre agenii economici productori, importatori, comisionari, ct i ctre cei care comercializeaz produsele i serviciile respective, cu excepia agenilor economici din reeaua de alimentaie public, care determin taxa pe valoarea adugat colectat pe baza volumului total al produselor vndute.

14

Capitolul III Contributia impozitelor indirecte la formarea veniturilor bugetului de stat

3.1 Importanta impozitelor indirecte in veniturile bugetare si fiscale Veniturile bugetului de stat sunt formate in principal din veniturile fiscale, care asigura cea este mare pondere a resurselor puse la dispozitia statului. Veniturile fiscale sunt formate din impozite indirecte si impozite directe. Impozitele indirecte au cea mai mare pondere, in cadrul veniturilor fiscale.

Tabel nr. 1. Ponderea impozitelor indirecte in veniturile fiscale in perioada 2007-2008

-milioane RONAnul Buget initial Venituri fiscale % impozitelor indirecte in venituri fiscale 52.185,85 60.175,57 72,83% 68,99% Executie bugetara % impozitelor Venituri fiscale % impozitelor directe in indirecte in venituri venituri fiscale fiscale 27,17% 31,01% 44.824,16 55.104,10 67,48% 66,15% % impozitelor directe in venituri fiscale 32,52% 33,85%

2007 2008

Veniturile fiscale cunosc o crestere continua atat in bugetul de stat cat si comform executiei bugetare. Ponderea impozitelor indirecte scade in anul 2005, dupa care urmeaza o usoara crestere, iar in anii 2007 si 2008 se observa de asemenea o scaderea.

3.2Ponderea impozitelor indirecte in totalul veniturilor bugetare si a veniturilor fiscale

15

Ponderea veniturilor fiscale in cadrul veniturilor bugetare este mult mai mare decat a veniturilor nefiscale. In general veniturile fiscale reprezinta aproximativ 90% din totalul veniturilor bugetare,. Ponderea impozitelor indirecte in veniturile bugetare, cat si in veniturile fiscale, au o importanta deosebita, aratand cu cat au contribuit aceste impozite la realizarea veniturilor. Tabel nr. 2. Ponderea impozitelor indirecte in totalul veniturilor bugetare si a veniturilor fiscale -procenteAnul 2007 2008 % impozitelor indirecte in veniturile bugetare 62,63% 60,02% % impozitelor indirecte in veniturile fiscale 69,35% 66,92%

3.3 Dinamica impozitelor indirecte aferente bugetului de stat in perioada 2007-2008 De regula ,in tarile in curs de dezvoltare, ponderea impozitelor si a taxelor indirect este mai mare decat cea a impozitelor directe. Se bazeaza pe randamentul ridicat al acestor impozite si taxe dublat de relative comoditati in asezarea si perceperea lor. Aceste impozite indirecte afecteaza in mod deosebit persoanele cu venituri mici,fiind evitat caracterul lor agresiv in conditiile in care nu se acorda, niciun fel de scutire de plata asa cum se intampla in cazul impozitelor directe.

3.4 Evolutia ponderii impozitelor indirect aferente bugetului de stat

Tabel nr.4. Ponderea fiecarei categorii de impozite indirecte in totalul impozitelor indirecte in perioada 2007-2008

16

Anul

Tva

Accize

Taxe vamale

Alte impozite indirecte

Impozite indirecte

2007 2008

59.77 62.47

32.63 31.79

4.2 2.71

3.41 3.03

100 100

Structura impozitelor indirecte din total impozite indirecte pentru anul 2007

Taxe vamale 4% Accize 33%

Alte impozite indirecte 3%

TVA 60%

n anul 2007 nivelul accizelor nregistreaz o scdere de la 36% n anul 2006, la 33%. De asemenea taxele vamale ntregistreaz o scadere, de aproximativ 2%, ca urmare a integrrii Romniei n UE i a scderii barierelor vamale. Simultan TVA-ul are o evoluie cresctoare fa de anul precedent, ajungnd la 60% din totalul impozitelor indirecte , aferente anului 2007.

17

3.5Concluzii Romnia are un proaspat obinut statut de economie de pia funcional dar va trebuii s-i amelioreze n cel mai scurt timp gradul de competitivitate economica, astfel nct s poata face fa condiiilor pieei comunitii europene i mondiale. Mult imbuntit, sistemul fiscal romnesc, nc se confrunt cu unele probleme: Nu asigur resurse suficiente sau repartizarea este defectuas Este inechitabil (toi consum puini contribuie) Nu sprijin explicit i suficient iniiativa antreprenorial Nu ncurajeaz direct i atractiv investiiile (ca resurs incontestabil a creterii bazei impozabile) Descurajeaz munca legal i n special pe cea calificat Pachetul normativ de reglementare (Cod fiscal i celelalte) este nc stufos, interpretabil, instabil, contestat n bun msur de mediul de afaceri) Cile prin care este posibil o mai bun funcionare a sistemului fiscal romnesc se circumscriu modificrilor structurale care trebuie fcute n sistemul fiscal romnesc. Aceste modificri presupun intervenii de profunzime la nivelul elementelor sistemului fiscal romnesc. Impozitele indirecte trebuie stabilite la acele nivele la care nu se realizeaz o presiune fiscal mare, care ar putea nbui liber iniativ, ns ele trebuie s asigure un minim necesar de resurse statului cu ajutorul crora s-i poata realiza obiectivele economice i sociale. Impozitele indirecte aduc o contribuie important la formarea resurselor bugetare, resurse pe care statul le poate utiliza la realizarea programelor economice i sociale pe care i le propune. Taxa pe valoarea adugat ajut economia s se ndrepte spre un sistem fiscal mai sigur pentru agenii economici,caracterizat de transparen pentru autoriti. Cu privire la accize, se poate spune c ele au avut o evoluie ascendent att n mrime absolut ct i n procent. O parte a acestei creteri se datoreaz, ca i n cazul taxei pe valoarea adugat, influenei inflaiei. Introducerea accizelor este argumentat de nevoile tot mai mari ale bugetului de stat, precum i de a limita sau chiar de a stopa consumul de produse duntoare sntii.
18

Accizele, prin aplicarea lor, protejeaz anumite ramuri ale ecomomiei, acionnd concomitent i paralel cu taxale vamale.Se urmrete frnarea consumului de nalt tehnologie importat de diveri ageni economici. Impozitele indirecte vor constitui principal surs de venit la bugetul de stat i n viitor. Pentru o anumit perioada de timp vor fi meninute actualele prevederi n domeniul TVA.

19

Calcularea si determinarea accizelor


Accizele pentru bere

Accizarea acestui produs se realizeaza pentru tipurile de bere care au o concentratie alcoolica mai mare de 0,5% in volum. De asemenea, producatorii independenti care realizeaza o productie care nu depaseste 200.000 hl/an, aceasta va fi accizata printr-un regim special de accizare redus. Societatile care beneficiaza de un nivel redus al accizelor agentii economici care indeplinesc in mod cumulative urmatoarele conditii: a. sunt operatori economici producatori; b. utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altor fabrici; c. folosesc spatii de productie diferite de cele ale unui alt operator economic producator de bere; d. nu functioneaza sub licenta unui alt producator economic de bere. Din punct de vedere modului de declarare a accizelor, fiecare antrepozitar autorizat ca producator de bere are obligatia de a depune la autoritatea fiscala competenta, pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, o declaratie pe propria raspundere privind capacitatile de productie pe care le detine in vederea realizarii productiei de bere.

Relatia de calcul a accizelor in cazul produselor din bere este urmatoarea: A=C*K*R*Q In care: A = acciza; K = acciza unitara, in functie de capacitatea de productie anuala; R = cursul valutar de schimb dintre euro/leu; C = numarul de grade plato; Q = cantitatea in hectolitri. Studiu de caz nr.1 SC X SA produce 100.000 de sticle de bere cu o concentratie alcoolica de 4%. O sticla de bere este in cantitate de 0,5 litri. Cursul de schimb euro/leu este de 3,7 lei/euro. Acciza stabilita conform legii este de 0,748 euro/hl grad plato.

Valoarea accizei datorate de catre agentul economic pentru aceasta productie este de: A = 4% * 0,748 * 3,7 * (100.000 * 0,5)/100 = 55,35 lei.
20

Studiul de caz nr.2 SC X SA produce 100.000 sticle de bere cu o concentratie alcoolica de 5% in volum. O sticla de bere este in cantitate de 1 litru, 1 euro = 3,7. Intreprinderea se incadreaza in categoria producatorilor independenti care nu depasesc o productie anuala de 200.000 hl. In aceasta situatie intreprinderea va fi accizata cu o cota redusa de accize de 0,43 euro/hl grad plato. Determinarea accizei se va realize astfel: A= 5% * 0,43* 3,7 * 100.000/100= 79,55 lei. Studiul de caz nr.3 SC X SA produce 100.000 litri de vin linistit cu o concentratie alcoolica de 10% . O sticla are o capacitate de 0,75 litri. Cursul de schim euro/leu este de 3,7 lei/euro. Nivelul accizei este de 50 euro/hl. A = 10% * 50 * 3,7 * (100.000 * 0,75) / 100 = 13.875 lei.

21

Referine bibliografice

1. Bistriceanu Gh.D. i colectiv, Finanele agenilor economici Editura Economic, Bucureti 2001 2. Bistriceanu Gh. D, Lexicon de finane, bnci, asigurri, Editura Economic, Bucureti, 2001 3. Talpo I, Finanele Romniei, Vol. I, Editura Sedona, Timioara 1995 4. Vcrel I, Bistriceanu Gh. D. i colectiv, Finane Publice ed. a IV-a, Editura Didactic i Pedagogic RA, Bucureti 2006 5. Legi si acte normative : Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare, publicat n Monitorul Oficial nr. 194 din 27 martie O.G. nr 48/15.07.2004 cu privire la bugetul de stat rectificat pe anul 2004 publicat in Monitorul Oficial nr. 657 din 21.07.2004 O.G. nr 91/28.08.2004 cu privire la bugetul de stat rectificat pe anul 2004 publicat in Monitorul Oficial nr. 801 din 30.08.2004 www.mfinante.ro www.insse.ro

22