Sunteți pe pagina 1din 7

Oceanul Indian

Explicatii geografice:
Oceanul Indian este al treilea ocean ca mrime din lume. Acoper aproximativ 20% din suprafaa oceanic a Pmntului, are o suprafa de 73.55 .000 !m" iar volumul oceanului este estimat la 2#2.$3$.000 !m%. Oceanul Indian pre&inta o latima maxima de aprox. $0.000 !m, de la tarmul Africii, in vest, la Australia si la insulele din sud'estul Asiei, in est. (u) apa exista trei dorsale, care formea&a un *+, intors. -orsalele marc.ea&a &ona de contact a celor trei placi continentale. /n aceasta re0iune, activitatea vulcanica este frecventa. 1ste mr0init 2n nord de su)continentul /ndian, 2n vest de Peninsula Ara)ic 3i Africa, 2n est de 4alae&ia, /nsulele (unda 3i de Australia 3i 2n sud de 5ceanul Antarctic. 6el mai mare fluviu care se vars 2n 5ceanul /ndian este fluviul african 7am)e&i. Clima Oceanului Indian varia&a in functie de latitudine. 8e0iunile din nord, de lan0a /ndia, au un climat cald. /n sud, temperaturile foarte sca&ute au determinat formarea )anc.i&ei si a ais)er0urilor. 4usonii aduc precipitatii )o0ate in numeroase tari de pe coasta si afectea&a curentii oceanici, care intre lunile martie si au0ust isi inversea&a complet directia.

Morfologia reliefului submarine

Pe fundul 5ceanului /ndian se afl dorsala su)acvatic central'indian cu o direcie nord'sud, pra0uri 3i 0ropi de diverse adncimi. 9ntre aceste 0ropi se numr Groapa Sunda cu o adncime maxim de 7:55 m 3i ;roapa -iamantelor cu o adncime maxim de <0:7 m, aceasta fiind adncimea maxim a 5ceanului /ndian Po&iia 0eo0rafic a )a&inului 5ceanului /ndian influenea& pre0nant re0imul termic al apelor superficiale. Astfel, 2n &ona intercontinental a oceanului, situat la = de paralela de :0 lat. sudic, rar se 2ntampl, c.iar 3i 2n timpul iernii, ca temperatura medie a apelor de suprafa s co)oare su) 20 0rade 6. 9n semestrul cald al anului, 2n apropierea rmurilor sudice ale Asiei apa oceanului atin0e adesea, la suprafa, valori termice de peste 30 0rade 6. 9n &ona ;olfului Persic s'a 2nre0istrat cea mai ridicat temperatur medie a apelor 5ceanul Planetar >3 , 0rade 6 2n luna au0ust?. Practic, )a&inul nordic al 5ceanului /ndian are cea mai cald ap de pe 2ntinsul mrilor 3i oceanelor @errei.

Mri ce aparin de Oceanul Indian


4rile 3i 0olfurile ce aparin de acest ocean suntA 4area Andaman, 4area Ara)iei, ;olful Ben0al, 4arele ;olf Australian, ;olful Aden, ;olful 5man, (trmtoarea 4o&am)icului, ;olful Persic, 4area 8o3ie 3i (trmtoarea 4ala!!a

Explicatii istorice:
@imp de mii de ani, 5ceanul /ndian a oferit importante rute comerciale intre partile estice si vestice ale ;lo)ului. Printre primii comercianti care au navi0at pe apele sale s'au numarat e0iptenii antici, care au calatorit cum mai )ine de :.000 de ani de'a lun0ul coastei estice a Africii. /n secolul al CD'lea, exploratorii europeni au intreprins calatorii de pionierat peste 5ceanul /ndian, spre Asia. 1i au fost urmariti, in scurt timp, de catre ne0ustorii care aduceau matasuri, mirodenii si ceai din /ndia si 6.ina. /n present, immense tancuri petroliere transporta petrol din ;olful Persic catre numeroasele porturi internationale din acest ocean. En numar mare de astfel de vase navi0.ea&a pe 4area 8osie si prin 6analul (ue&, pentru a aFun0e in 1uropa.

Insule
G Amindive G As.more 3i 6artier G 6.a0os G 6.ristmas G 6ocos G Ieard 3i 4c-onald

Porturi
6.ennai >/ndia?
6olom)o >(ri Han!a? -ar es (alaam >@ansania? -ur)an >Africa de (ud? 1ast Hondon >Africa de (ud? Ja!arta >/ndone&ia?

G /ndone&ia G Ker0uelen G Haccadive G 4ada0ascar G 4aldive G 4auritius G 4aLotte G 4inicoL G Pem)a G P.u!et G 8odri0ue& G 8Munion G (ocotra G (ri Han!a G 7an&i)ar

Kol!ata >/ndia? 4el)ourne >Australia? 4om)asa >Kenia? 4um)ai >/ndia? Pert. >Australia? 8ic.ards BaL >Africa de (ud?

Cutremure
5ceanul este )ntuit de cutremure ca de exemplu mai recent la data de 2 decem)rie 200: a avut loc un cutremur cu intensitatea de #,2 pe scara 8ic.ter, avnd epicentrul 2n apropiere de insula (umatra cu coordonatele 3N33O Hat.=P#5N<O Hon0.1. Acest cutremur su)marin a declan3at valuri uria3e cu o vite& de 500 !mP. numite @sunami, producnd 2n /ndone&ia, @ailanda, /ndia 3i (ri Han!a un numr de peste 300.000 de victime omene3ti.

Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a fost un seism su)marin cu o ma0nitudine de #,0 0rade
pe scara 8ic.ter desf3urat 2n estul 5ceanului /ndian pe 2 decem)rie 200: >la 00A5< E@6, sau 07A5< ora local?. 6utremurul, care a avut epicentrul 2n mare, aproape de coasta nordic a insulei indone&iene (umatra, a provocat o serie de valuri tsunami care au afectat re0iunile costiere ale unui numr de opt ri asiatice 3i care au cau&at moartea a peste $20.000 de persoane. Acesta a fost al cincilea cel mai puternic cutremur din istoria modern >de cnd sunt 2nre0istrate cu aFutorul seismo0rafelor?. 4ai multe valuri tsunami au lovit re0iunile costiere din 5ceanul /ndian, devastnd re0iuni 2ntre0i, printre care insula P.u!et, @ailanda, Ace. >/ndone&ia?, coasta de est a (ri Han!i, &onele costiere din statul @amil =adu >/ndiei? 3i c.iar 3i locuri mai 2ndeprtate precum (omalia, care se afl la :.$00 !m est de epicentru.

tiati ca!
Stiati ca ramele gigant care traiesc in Australia, numite si digaster sau megascolex enormis, pot atinge 3m lungime si pana la 800g greutate? Stiati ca cea mai mare scoica din lume este scoica ligean sau tridacna gigas, pe care o gasim in Oceanul Indian? Ea masoara de la 1 pana la 1,8m in diametru avand o greutate de pana la 250 g, din care 20 g numai animalul in sine! Stiati ca cel mai mare "luture diurn din lume este "luturele Ornit#optera alexandrae din $oua %uinee? El are anvergura aripilor de 32cm si traieste la o altitudine de 1500m! Stiati ca cel mai otravitor animal din lume este o &roasca? Ea secreta prin piele o su&stanta neurotoxina su"icienta pentru a ucide 10 oameni?

Pestii luminosi Aceasta 0rupa de circa 250 de specii include cativa dintre cei mai comuni pesti de apa sarata. maForitatea traiesc in oceane, la mare adancime, si sunt rareori va&uti. au o diversitate de forme si dimensiuni, insa toti au dinti articulati si randuri de or0ane luminoase pe corp. aceste specii se .ranesc cu alti pesti sau cu mici animale ce plutesc in plancton. ei traiesc in toate oceanele de pe 0lo).

Pestele "ipera

#oporul de $rgint

%ioluminescenta lumina soarelui e a)sor)ita de apa mariiA cu cat adancimea e mai mare, cu atat e mai intuneric >la peste $000 m, apa e nea0ra?.. in aceste conditii, multi pesti produc propria lumina, folosita pentru a tine le0atura intre ei sau pentru a ademeni prada. alte vietati luminescente sunt medu&ele, molustele si insectele. fenomenul producerii de lumina de catre fiintele vii se numeste )ioluminescenta. unele animale luminea&a cu tot corpul, altele au or0ane luminescente pe care le pot aprinde si stin0e. lumina e produsa de o proteina numita luciferina, ce straluceste atunci cand e descompusa de oxi0en. pestii luminescenti din 5ceanul /ndian folosesc )acterii pentru a produce lumina. Pestele cu gura tepoasa >cLclot.one, cm? acesti pesti de apa adanca sunt considerati cei mai numerosi pesti de apa sarata de pe 0lo). ei se .ranesc cu mici animale planctonice si au maxilarele preva&ute cu tepi care'i aFuta sa'si culea0a prada. pe partea ventrala au or0ane luminoase. #oporul de argint >Ar0Lropelecus aculeatus, 7,5cm? Pestele&'ipera >6.auliodus sloani, 30cm? isi datorea&a numele coltilor lun0i care se ridica din maxilare c.iar si cand 0ura este inc.isa. 1l are un corp su)tire, ne0ru ca smoala, iar una dintre inotatoare este preva&uta cu un spin lun0 cu varful luminos, folosit pentru a ademeni alte animale. poate in0.iti animale aproape la fel de mari ca el. stomacul lui are un invelis inc.is la culoare, impiedicand lumina de la prada in0.itita sa fie remarcata de alti pradatori. /n urma cu 50 de ani, cand sonarul a fost folosit pentru prima oara la cercetarea fundului marii, cercetatorii au detectat ecouri care pareau sa urce la suprafata in timpul noptii si sa co)oare &iua. acestea proveneau de la )ancuri de Ar0Lropelecus de mare adancime, care noaptea se .ranesc cu plancton. ei au corpul foarte in0ust si ar0intiu, partea a)dominala fiind preva&uta cu o carena ascutita, la fel ca taisul de topor. pestele tine le0atura cu specia lui cu aFutorul unor siruri de lumini care, va&ute de dedesu)t, dau o stralucire 0al)uie. are oc.ii tu)ulari orientati in sus, ca sa poata o)serva pestii care inoata deasupra. 2(4()( Ecosisteme ac'atice 1cosistemele acvatice sunt ecosistemele ale cror )ioceno&e sunt le0ate de mediul acvatic, 2nsu3irile fi&ice 3i c.imice ale mediului acvatic sunt foarte diferite de cele ale mediului terestru. Astfel, densitatea apei este de 775 ori mai mare dect a aeruluiQ mediul acvatic este o soluie nutritiv a crei compo&iie influenea& calitile )ioceno&ei. 1cosistemele acvatice cuprindA lacurile, )lile, apele cur0toare, apele freatice, apele marine 3i oceanice, 2n funcie de particularitile structurale )ioc.imice 3i ecolo0ice existente 2n ecosistemele acvatice, se deose)escA R ecosisteme marineQ

R ecosisteme lacustreQ R ecosisteme dulcicole. Ecosisteme marine ' sunt ecosisteme care aparin mrilor 3i oceanelor situate 2n toate &onele acvaticeA literal, pela0ial, )atial, a)isal 3i .adal. -iferenierea ecosistemului marin se face 2n funcie de su)strat >masa apei sau su)strat solid?, adncime, lumino&itate etc. 2n funcie de lumino&itate ecosistemele marine se 0rupea& 2nA R autotrofe >5 ' 200 m adncime? ' 2n care predomin planteleQ R .eterotrofe >peste 200 m adncime? ' populate de animale rpitoare 3i detrivore. 2n funcie de apropierea sau deprtarea de rm ecosistemele marine se 0rupea& 2nA R ecosisteme litoraleQ R ecosisteme pela0ice >lar0ul mrilor 3i oceanelor? cu plante 3i animale de talie mareA )alene, ca3aloi, delfini, rec.ini etc. Pe vertical ecosistemele marine se 0rupea& 2n mai multe &oneA R &ona enfatic >5 ' 200 m adncime?Q R &ona )atial >200 ' 3000 m adncime?, lipsite de lumin 3i caracteri&ate prin omo0enitate 3i sta)ilitate a temperaturii 3i salinitiiQ R a)isal >3000 ' 000 m adncime?Q R &ona .adal >peste 000 m adncime?, caracteri&ate prin lips complet de lumino&itate 3i cureni marini, sta)ilitate relativ a temperaturii apei >S :N6? 2n tot timpul anului 3i presiuni mariQ aceste &one sunt populate deA )acterii, viermi, unele specii de molu3te 3i pe3ti. 40 #ipuri de ecosisteme *i descrierea relaiilor intra *i interspecifice ale acestora Principalii factori a)iotici ai )iotopului marin suntA R presiunea .idrostatic ' aceasta este 2n cre3tere cu l atm pentru fiecare $0 m adncimeQ R lumino&itateaQ R temperatura ' ce se caracteri&ea& printr'o stratificare termic vertical la suprafaa apei 3i relativ constant 2n adncimeQ R coninutul apei 2n sruri minerale, oxi0en 3i dioxid de car)on. -up locul ocupat 2n )iotop, principalele 0rupe ecolo0ice de vieuitoare marine suntA R )entosul ' care cuprinde or0anisme fixate pe su)stratA al0e, or0anisme mo)ile repre&entate de crustacee, pe3ti etc. R planctonul ' alctuit din vieuitoarele care plutesc transportate de curenii mariniA al0e unicelulare, medu&e etc. R nectonul ' alctuit din ansam)lul speciilor care triesc 2n lar0ul mrii, capa)ile s se deplase&e activ, 2notnd 2mpotriva curenilor mariniA cefalopodele, crustacee decapode, mamifere.

Proiect reali+at de: &%el,in Milos -eorge &Miriuta .eorgiana

&/ae 0lorin&Eugen &#anasie 1ebeca &"lasceanu 1oxana