Sunteți pe pagina 1din 96

ECLAMPSIA.

APOPLEXIA UTERO-PLACENTAR

1. Preeclampsia este: a. Disgravidie tardiv major complex b. Disgravidie precoce c. Complicaia hipertensiunii materne d. Afeciune cardio-vascular e. Consecina traumatismului obstetrical 2. Preeclampsia este: a. Complicaia HTA indus de sarcin b. Complicaia tulburrilor de ritm cardiac c. Complicaia hipotiroidiei d. Complicaia hipertensiunii arteriale e. Complicaia icterului gestaional 3. Printre simptomele preeclampsiei pot fi: a. Polakiurie b. Poliurie c. . Crampe musculare la nivelul gambelor d. Prurit generalizat e. Durere epigastrica n bar 4. In preeclampsie, dintre testele biologice sanguine avem: a. Acid uric scazut b. RA crescuta c. Fibrinogen crescut d. Proteinele crescute e. Creatinina crescut 5. In preeclampsie, exameul de urina arat: a. Creatinina crescut b. Volum urinar sczut c. Uree crescut d. Absent albuminuriei e. Creatinina scazut 6. Preeclampsia poate evolua spre: a. Eclampsie b. Rupturi de col la nastere c. Ruptura uterina d. Distocia mecanica e. Disjunctia de simfiza

7. Primul ajutor (la dispensar) n preeclampsie: a. Monitorizare clinica 48 de ore b. Perfuzie cu ser clorurat 9 c. Diazepam+ Nifedipin+ Sulfat de Mg d. Transfuzie cu sange izogrup izo Rh e. Antispastice + antiemetice 8. Dup natere, n preeclampsie se face: a. Bilan vasculo-renal pentru evaluarea vindecrii b. Regim alimentar hiperglucidic c. Perfuzie cu ser fiziologic d. Ablactare obligatorie e. Ligatur tubar 9. Sindromul HELLP este: a. Form sever de preeclampsie b. Hepatita in trimestrul III de sarcina c. Forma severa a disgravidiei precoce d. Peeforatia unui ulcer duodenal in timpul sarcinii e. Pancreatita acuta la gravide 10. Substratul fiziopatologic n disgravidiile tardive: a. Scderea Hb sub 8 gr % b. Scderea rezistenei vasculare periferice c. Vasodilataia vaselor pelvine d. Creterea volumului sangvin circulant e. Vasospasmul 11. HTA indusa de sarcina inseamna: a. TA peste 60/120 mm Hg in a doua jumatate a sarcinii, la femeie normotensiva b. TA peste 140/90 mm Hg n a doua jumtate a sarcinii, la femeia normotensiv a. cresterea TA sistolice cu mai mult de 40 mm Hg b. cresterea TA diasistolice cu 25 mm Hg peste valoarea de baza c. TA peste 140/90 mm Hg la prima cosultatie prenatala in trimestrul I de sarcina HTA indusa de sarcina este: Intotdeauna asociata cu proteinurie Asociat sau nu cu albuminurie i edeme Niciodata asociata cu edeme Nu se asociaza cu albuminurie Obligatoriu se asociaza cu albuminurie si edeme

12. a. b. c. d. e.

13.

n sindromul HELLP, pe lng simptomele din preeclampsie, se asociaz: a. trombocitoz, scderea probelor hepatice(TGO< 70 UI)i bilirubinemie b. trombocitopenie, scderea probelor hepatice(TGO< 70 UI) i bilirubinemie c. trombocitopenie, creterea probelor hepatice (TGO>70 UI) i bilirubinemie d. trombocitopenie, scderea probelor hepatice (TGO>70 UI) i bilirubinemie e. trombocitoz, creterea probelor hepatice(TGO>70 UI)i bilirubinemie n sindromul HELLP, pe lng simptomele formei grave de preeclampsie, se dureri n hipocondrul stng, greuri, vrsturi dureri n hipocondrul drept, greuri, vrsturi dureri n epigastru, n bar, greuri, vrsturi dureri n flancul drept, greuri, vrsturi dureri n hipogastru, greuri, vrsturi

14. ntlnesc: a. b. c. d. e.

15. n formele uoare sau medii ale HTA indus de sarcin, semnele subiective sunt: a. Cefalele n casc b. Edeme posturale c. Acufene d. Greuri i vrsturi e. Absente 16. Proteinuria n HTA indus de sarcin este: a. peste 0,3 gr. n 24 ore b. peste 0,3 gr n 12 ore c. peste 1 gr n 24 ore d. peste 0,5 gr n 12 ore e. peste 0,3 gr n 4 ore 17. Ritmul consultaiilor la gravida cu risc pentru HTA indus de sarcin: a. Lunar b. Sptmnal c. Lunar n primele 6 luni, apoi la 2 sptmni d. Una n trimestrul I, dou n trimestrul II, 3 n trimestrul III e. De 2 ori pe lun 18. n HTA indus de sarcin, examenul de laborator din snge arat: a. Trombocitopenie b. Hb si Ht scazute c. Fibrinogen crescut d. Timp de protrombina scazut e. Trombocite crescute

19. Complicaii n HTA indus de sarcin: a. Preeclampsia i eclampsia b. Rupturi de canal moale la nastere c. Infectii puerperale d. Infectii urinare e. Torsiunea uterului gravid 20. Prevenirea apariiei accidentului eclampatic n preeclampsie: a. Regim alimentar, hiperglucidic b. Perfuzii cu calciu si vitamine n ser fiziologic c. Anticonvulsivante i hipotensive d. Monitorizare clinic 48 ore, apoi tratament e. Antibioterapie si corticoterapie 21. Tehnica roll over test: a. Se ia TA n poziie eznd, apoi la 5 minute n decubit lateral stng b. 4 msurtori n decubit lateral stng, apoi la 1 minut i 5 minute n decubit dorsal c. Se ia TA n decubit lateral stng, apoi la 10 minute n decubit dorsal d. Se ia TA n decubit dorsal, apoi la 5 minute n poziie eznd e. Se ia TA de 4 ori la 5 minute n poziie eznd, apoi la 5 minute n decubit dorsal 22. Pentru profilaxia HTA indus de sarcin, se recomand: a. Aspirina n doze de pn la 150 mg, calciu, magneziu, zinc b. Aspirina in doza de 2 gr + hemostatice c. Anticoagulante retard d. Antianemice e. Vitamine + acid folic 23. La gravida cu risc pentru HTA indus de sarcin, se urmrete greutatea: a. S nu creasc cu mai mult de 1000 gr pe sptmn b. S nu creasc cu mai mult de 500 gr pe sptmn c. S nu creasc cu mai mult de 500 gr pe lun d. S nu creasc cu mai mult de 1000 gr pe lun e. S staioneze 1 lun de la depistare 24. Regimul dietetic la gravida cu risc pentru HTA indus de sarcin: a. Hiposodat i hiperproteic b. Hiperglucidic c. Hipoproteic d. Normosodat e. Aport de lichide peste 2 litri pe zi

25. Teoria endocrina explica HTA indusa de sarcina prin: a. Scderea activitii endocrine a placentei b. Hiperprogesteronemie c. Hipertiroidie d. Hiperproducia de hormone placentari e. Hiperprolactinemie 26 Examenul urinii n HTA indus de sarcin arat: a. Excreie crescut de calciu b. Excreie crescut de acid uric c. Excreie crescut de uree d. Excrei sczut de calciu e. Volum urinar crescut

27. Roll over test se face la: a. Multipare in travaliu b. Gravidele cu risc pentru HTA indus de sarcina dup sptmna a 28-a c. Primipare n luna a VI-a d. Toate gravidele n trimestrul III de sarcin e. Gravidele cu risc n luna a VIII-a i a IX-a 28. Perioadele crizei eclamptice sunt urmtoarele, cu excepia: a. Perioada de invazie b. Perioada de contracii tonice c. Perioada de agitaie psiho-motorie d. Perioada de contracii clonice e. Perioada de com

29. Diagnosticul diferenial al eclampsiei se face cu urmtoarele, exceptnd: a. Epilepsia b. Tumori cerebrale c. Apendicita d. Tromboflebita cerebral e. Coma hipo- sau hiperglicemic 30. Clasificarea apoplexiei utero-placentare: a. Forma uoar b. Forma simpl c. Forma medie d. Forma sever e. Forma grav

31. n forma uoar de apoplexie utero-placentar simptomatologia const n: a. Dureri abdominale uoare b. Tonus uterin discret crescut c. Starea ftului este bun d. Tonus uterin discret sczut e. Starea fatului este influenat 32. n forma medie de apoplexie utero-placentar simptomatologia const n: a. Oligurie, albuminurie, hematurie b. Debut lent, cu modificarea tardiv a strii generale c. Debut brusc, cu modificarea rapid a strii generale d. TA este iniial sczut, apoi poate s creasc e. BCF normale

33. n forma grav de apoplexie utero-placentar simptomatologia const n: a. Debut brusc, cu semne de oc hemoragic b. Edeme, tulburari vizuale, oligurie, albuminurie c. Cilindrurie, hematuire d. BCF crescute e. Starea ftului nu e influenat 34. n formele severe de HTA indus de sarcin: a. Hb i Ht sunt sczute b. Hb i Ht sunt crescute c. Hb este normal d. Trombocitele sunt sczute e. Trombocitele sunt crescute 35. n HTA indus de sarcin, examenul de laborator din snge arat: a. Fibrinogen sczut b. Fibrinogen crescut c. Trombocite sczute d. Timp de protrombina sczut e. Hb sczut 36. n forma uoar de apoplexie utero-placentar: a. Placenta este decolat pe o suprafa de civa cm b. Hematomul este mic(30-40 ml) c. Uter indemn d. Hematomul este de 300-400 ml e. Uterul prezint modificri

37. n forma medie de apoplexie utero-placentar: a. Placenta este decolat mai puin sau egal cu 1/3 din suprafaa sa b. Placenta este decolat mai mult sau egal cu 1/3 din suprafaa sa c. Hematomul este de 300-500 ml d. Hematomul este de 500-600 ml e. Uterul prezint modificri pe suprafee ntinse 38. n forma grav de apoplexie utero-placentar: a. Placenta este decolat mai puin sau egal cu 1/3 din suprafaa sa b. Placenta este decolat pe mai mult de 1/3 din suprafaa sa c. Hematomul poate ajunge la 500 ml d. Hematomul poate ajunge la 1000 ml e. Uterul este indemn 39. Diagnosticul diferenial al apoplexiei utero-placentare se face cu: a. Placenta praevia b. Ruptura uterin c. Hidramniosul d. Sarcina ectopic e. Hepatita acut 40. n formele grave de apoplexie utero-placentar: a. Se face operaie cezariana cu sau fr histerectomie total b. Histerectomie n bloc urmat de ligature arterelor hipogastrice c. Se adminstreaz snge, plasm, hemostatice, vitamine, oxygen d. Se urmrete cu atenie gravida pn ajunge la termen e. Internare n spital, repaus la pat, monitorizare clinic NATEREA NORMAL 1. Factorii implicai n declanarea naterii care depind de componenta matern sunt, cu excepia: a. Teoria mecanic b. Teoria hormonal c. Teoria imunologic d. Teoria genetic e. Teoria dinamic 2. n timpul naterii au loc: a. Fenomene active i pasive b. Fenomene mecanice i dinamice c. Modificri patologice d. Fenomene termice e. Fenomene imunologice

3. Fenomenele active ale naterii sunt reprezentate de a. Contraciile muchiului uterin b. Dilatarea colului c. Contraciile musculaturii abdominale d. Formarea i ruperea pungii amniotice e. Completrea formrii segmentului inferior 4. Fenomenele pasive ale naterii sunt, cu excepia: a. Completarea segmentului inferior b. Dilatarea colului c. Formarea i rupere pungii amniotice d. Modificri plastice ale ftului e. Contraciile muchiului uterin 5. Perioadele naterii sunt: a. Perioada I-a sau perioada de dilataie a colului b. Perioada a II-a sau perioada de expulzie a ftului c. Perioada a III-a sau perioada de expulzie a placentei i membranelor d. Perioada I-a sau perioada de expulzie a ftului e. Perioada a II-a sau perioada de expulzie a placentei i membranelor 6. Se consider c naterea este declanat cnd sunt prezente dou simptome din urmtoarele: a. Contracii uterine ritmice, sistematizate( 2 contracii n 10 minute) b. Contracii uterine ritmice, sistematizate( 3 contracii n 10 minute) c. Dilatarea colului de cel puin 2 cm d. Dilatarea colului de cel puin 3 cm e. Dilatarea colului de cel puin 4 cm 7. Urmtoarele prezentaii cefalice sunt patologice( deflectate) a. Bregmatic b. Facial c. Frontal d. Cranian e. Pelvin 8. Prezentaia reprezint: a. Prima parte a ftului ce ia contact cu strmtoarea inferioar b. A II-a parte a ftului ce ia contact cu strmtoarea inferioar c. Ultima parte a ftului ce ia contact cu strmtoarea inferioar d. Raportul dintre un punct convenional de pe prezentaie i un punct de reper de pe conturul strmtorii superioare e. Raportul dintre un punct convenional de pe prezentaie i un punct de reper de pe conturul strmtorii inferioare

9. Poziia reprezint: a. Raportul dintre un punct convenional de pe prezentaie i un punct de reper de pe conturul strmtorii inferioare b. Raportul dintre un punct convenional de pe prezentaie i un punct de reper de pe conturul strmtorii superioare c. Prima parte a ftului ce ia contact cu strmtoarea inferioar d. Raportul dintre un punct convenional de pe prezentaie i un punct de reper de pe conturul strmtorii mijlocii e. Ultima parte a ftului ce ia contact cu strmtoarea superioar 10. Singura prezentaie eutocic este: a. Pelvin b. Transvers c. Cranian d. Frontala e. Facial 11. Prezentaia craniana se ntlnete n : a. 92% din cazuri b. 94% din cazuri c. 84% din cazuri d. 86% din cazuri e. 96% din cazuri 12. n prezentaia cranian punctul convenional de pe prezentaie este: a. Mentonul b. Sacrul c. Occiputul d. Marea fontanel e. Bregma 13. Cele mai frecvente poziii n prezentaia cranian sunt: a. OISA i OIDP b. OIST i OIDA c. OIDP i OIDA d. OIDT i OIDP e. OIDA i OIDP 14. Mecanismul de natere al extremitii cefalice comport 3 timpi principali: a. Angajarea b. Coborrea c. Degajarea d. Rotaia e. Deflexiunea

15. Urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate: a. Angajarea are loc cu un timp complementar: accentuarea flexiei extremitii cefalice b. Coborrea are loc cu un timp complementar: rotaia intrapelvin c. Coborrea are loc cu doi timpi complementari: rotaia intrapelvin i deflexiunea moderat a extremitii cefalice d. Degajarea se face cu doi timpi complementari: deflexiunea mare a extremitii cefalice i rotaia intrapelvin e. Degajarea se face cu un timp complementar: deflexiunea mare a extremitii cefalice 16. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate: a. Angajarea umerilor se face cu un timp complementar: tasarea umerilor b. Coborrea umerilor se face cu 2 timpi complementari: rotaia intern i nclinarea umrului anterior nainte i n jos c. Degajarea se face cu un timp complementar: inflexiunea n jurul axului simfizei d. Angajarea umerilor se face doi timpi complementari: tasarea umerilor i rotaia intern e. Coborrea umerilor se face cu un timp complementar: rotaia intern 17. Prezentaia pelvin se ntlnete cu o frecven de: a. 3% din nateri b. 6% din nateri c. 9% din nateri d. 4% din nateri e. 2% din nateri 18. Prezentaia pelvin are dou varieti: a. Prezentaia pelvin decomplet b. Prezentaia pelvin incomplet c. Prezentaia pelvin complet d. Prezentaia pelvin neglijat e. Prezentaia pelvin total 19. n prezentia pelvin decomplet: a. Ftul are coapsele flectate pe bazin b. Ftul are gambele flectate pe coapse c. Ftul are gambele n extensie pe coapse d. Ftul are coapsele n extensie pe bazin e. n aria strmtorii superioare se gsete pelvisul i plantele ftului

20. n prezentaia pelvin complet: a. Ftul are coapsele flectate pe bazin b. Ftul are gambele flectate pe coapse c. n aria strmtorii superioare se gsete pelvisul i plantele ftului d. n aria strmtorii superioare se gsete pelvisul i plantele ftului e. Ftul are coapsele n extensie pe bazin 21. Mecanismul de natere n prezentaia pelvin cuprinde: a. Mecanismul de natere al pelvisului b. Mecanismul de natere al umerilor c. Mecanismul de natere al extremitii cefalice d. Mecanismul de natere al trunchiului e. Mecanismul de natere al membrelor 22. n prezentaia bregmatic punctul convenional de pe prezentaie este: a. Mentonul b. Bregma c. Sacrul d. Nasul e. Occiputul 23. Poziiile obinuite n prezentaia bregmatic sunt urmtoarele, cu excepia: a. Bregmo-iliac stng anterioar(B.I.S.A) b. Bregmo-iliac stng posterioar(B.I.S.P) c. Bregmo-iliac dreapt posterioar (B.I.D.P) d. Bregmo-iliac dreapt anterioar(B.I.D.A) e. Bregmo-sacrat (B.S) 24. n prezentaia frontal punctul convenional de pe prezentaie este: a. Mentonul b. Bregma c. Sacrul d. Nasul e. Occiputul 25. Poziiile cele mai frecvente n prezentaia frontal sunt urmtoarele, cu excepia: a. Nazo-iliac stng anterioar(N.I.S.A) b. Nazo-iliac stng posterioar(N.I.S.P) c. Nazo-iliac dreapt posterioar (N.I.D.P) d. Nazo-iliac dreapt anterioar(N.I.D.A) e. Nazo-iliac transversal (N.I.T)

26. Stabilirea diagnosticului de prezentaie frontal: a. Este excepional nainte de natere b. Se face cu uurin nainte de natere c. La o dilataie de 4-5 cm cu membrane rupte se gsete marea fontanel n centrul excavaiei d. La o dilataie de 4-5 cm cu membrane intacte se gsete marea fontanel n centrul excavaiei e. Se palpeaz facil arcadele orbitare i nasul 27. Despre naterea natural n prezentaie frontal se poate afirma c: a. Angajarea se face cu un timp complementar: retropulsia maxilarului inferior b. Coborrea se face cu doi timpui complementari: rotaia anterioar a maxilarului superior i flexia uoar a extremitii cefalice c. Degajarea se face cu un timp complementar: flexia moderat a extremitii cefalice d. Coborrea are loc cu doi timpi complementari: rotaia intrapelvin i deflexiunea moderat a extremitii cefalice e. Degajarea se face cu doi timpi complementari: deflexiunea mare a extremitii cefalice i rotaia intrapelvin 28. Anomalii ale mecanismului de natere n prezentaia frontal sunt urmtoarele, cu excepia: a. Hipertonie uterin b. Hipotonie uterin c. Lipsa rotaiei spre simfiz d. Anclavarea craniului n excavaie e. Rotaie posterioar 29. n prezentaia facial punctul convenional de pe prezentaie este: a. Mentonul b. Bregma c. Sacrul d. Nasul e. Occiputul 30. Poziiile cele mai frecvente n prezentaia facial sunt urmtoarele, cu excepia: a. Mento-iliac stng anterioar(M.I.S.A) b. Mento-iliac stng posterioar(M.I.S.P) c. Mento-iliac dreapt posterioar (M.I.D.P) d. Mento-iliac dreapt anterioar(M.I.D.A) e. Mento-sacrat (M.S)

31. n prezentaia transvers punctul convenional de pe prezentaie este: a. Mentonul b. Bregma c. Acromionul d. Nasul e. Occiputul 32. Poziiile cele mai frecvente n prezentaia transvers sunt urmtoarele, cu excepia: a. Acromio-iliac dreapt a umrului drept b. Acromio-iliac dreapt a umrului stng c. Acromio-iliac stng a umrului stng d. Acromio-iliac stng a umrului drept e. Acromio-sacrat a umrului drept 33. Diagnosticul de prezentaie transvers se pune dup efectuarea examenului clinic, astfel: a. Dureri n fosa iliac sau n flanc b. Dureri n epigastru, n bar c. Abdomen mrit de volum, cu axul mare orientat transversal d. Abdomen mrit de volum, cu axul mare orientat longitudinal e. n hipogastru se palpeaz polul cefalic, iar n epigastru se palpeaz polul pelvin 34. Diagnosticul de prezentaie transvers se pune dup efectuarea examenului clinic, astfel: a. Abdomen mrit de volum, cu axul mare orientat transversal b. n hipogastru nu se identific nici un pol fetal c. BCF se percep pe linia median, periombilical d. n hipogastru se palpeaz polul cefalic, iar n epigastru se palpeaz polul pelvin e. BCF se parcep la liniei spino-ombilicale, de aceeai parte cu spatele fetal 35. n perioada I-a a naterii se urmrete: a. Starea mamei b. Starea ftului c. Progresul naterii d. Aspectul placentei e. Starea tatlui 36. Despre punga amniotic putem afirma: a. Se evideniaz prin EVV la o dilataie de peste 2-3 cm b. Se rupe spontan la o dilataie de 6 cm c. Se rupe artificial cu ajutorul unei pense la o dilataie de 6 cm d. Se rupe artificial cu ajutorul unei pense la o dilataie de 3 cm e. Se rupe spontan la o dilataie de 2-3 cm

37. n cazul prezentaiei pelvine, ajutorul manual de extragere a umerilor i extremitii cefalice se face prin a. Metoda Bracht b. Metoda Bonnaire c. Metoda Mauriceau d. Metoda Guthrie e. Metoda Crouzat 38. Decolarea placentei de pe suprafaa de inserie uterin se face prin dou mecanisme: a. Mecanismul Baudelocque b. Mecanismul Bracht c. Mecanismul Duncan d. Mecanismul Mauriceau e. Mecanismul Noble 39. n cazul asistenei la natere n prezentaie pelvin a. Dinamica uterin va fi corectat cu perfuzie ocitocic b. Punga amniotic trebuie s rmn intact pn la dilataie complet c. Trebuie stabilit obligatoriu varietatea de prezentaie: complet sau decomplet d. Punga amniotic se rupe artificial cu ajutorul unei pense la o dilataie de 5-6 cm e. Nu se va pune perfuzie ocitocic dect n expulzie 40. Etiopatogenia hemoragiilor din perioada a III-a a naterii este: a. Hipotonia uterin b. Decolarea patologic a placentei c. Rupturile canalului moale d. Hipertonia uterin e. Tratamentul cu antispastice i ocitocice COMPLICAIILE NATERII

1. Hemoragia din perioada a III-a a naterii reprezint: a. pierderea unei cantiti de snge ce depete 350-500ml n perioada de expulzie a placentei i membranelor b. pierderea unei cantiti de snge ce depete 250-500ml n perioada de expulzie a placentei i membranelor c. pierderea unei cantiti de snge ce depete 250-300ml n perioada de expulzie a placentei i membranelor d. pierderea unei cantiti de snge ce depete 450-500ml n perioada de expulzie a placentei i membranelor e. pierderea unei cantiti de snge ce depete 550-700ml n perioada de expulzie a placentei i membranelor

2. Frecvena hemoragiilor din perioada aIII-a a naterii este de: a. 3-5% din nateri b. 5-6% din nateri c. 5-10% din nateri d. 10-15% din nateri e. 2-3% din nateri 3. Hemoragiile din perioada a III-a a naterii pot fi determinate de: a. naterile prelungite sau excesului de stimulare prin perfuzii ocitocice b. supradistensia uterin c. multiparitate d. primiparitate e. lipsa stimulrii dinamicii uterine prin perfuzii ocitocice 4. Etiopatogenia hemoragiilor din perioada a III-a a naterii datorate decolrii patologice a placentei este urmtoarea, cu excepia: a. decolarea prematur de placent normal inserat b. aderene anormale ale placentei c. hemoragie prin retenie de placent d. manevre mecanice iatrogene e. retenie prelungit de ft mort 5. Etiopatogenia hemoragiilor din perioada a III-a a naterii datorate tulburrilor de coagulare sanguin este urmtoarea, cu excepia: a. retenia prelungit de ft mort b. disgravidii tardive severe c. embolie amniotic d. decolare prematur a placentei normal inserate e. hemoragie prin retenie de placent Etiopatogenia hemoragiilor din perioada a III-a a naterii datorate tulburrilor de coagulare sanguin este urmtoarea, cu excepia: a. embolie amniotic b. retenia prelungit de ft mort c. disgravidii tardive severe d. aderene anormale ale placentei e. hemoragii importante detrminate de diateze hemoragice prelungite

6.

7. Hemoragia poate fi: a. extern, uor de sesizat b. extern, dificil de sesizat c. intern, cnd sngele se acumuleaz n cavitatea uterin d. intern, cnd sngele se elimin pe cile genitale externe e. mixt, form frecvent ntlnit 8. Hemoragia poate fi: a. mixt, form rar ntlnit b. extern, uor de sesizat c. intern, cnd sngele se acumuleaz n cavitatea uterin d. extern, dificil de sesizat e. mixt, form frecvent ntlnit

9. Semnele hemoragiei interne sunt urmtoarele cu excepia: a. paloarea accentuat a tegumentelor b. hipertensiune, bradicardie c. hipotensiune, tahicardie d. tahipnee e. sete de aer 10. n hemoragiile din perioada a III-a a naterii a. n 10-20 minute se pot pierde pn la 1000 ml de snge b. n 5-10 minute se pot pierde pn la 1000 ml de snge c. n 10-15 minute se pot pierde pn la 500 ml de snge d. n 10-20 minute se pot pierde pn la 2000 ml de snge e. n 5-10 minute se pot pierde pn la 100 ml de snge 11. Etiologia hemoragiilor din perioada a III-a a naterii este: a. hipotonia uterin b. rupturile de canal moale c. hemoragiile prin tulburri de coagulare d. hipertonia uterin e. fisurile labiale 12. Complicaiile grave imediate din hemoragiile din perioada a III-a a naterii sunt: a. colapsul b. ocul c. exitus d. sindromul Sheehan e. anemia

13. Complicaiile grave tardive din hemoragiile din perioada a III-a a naterii sunt: a. sindromul Sheehan b. colapsul c. anemia d. decerebrare e. IRA 14. Complicaiile grave tardive din hemoragiile din perioada a III-a a naterii sunt: a. boala tromboembolic b. anemia c. infeciile locale sau generale d. colapsul e. exitusul 15. Conduita profilactic n hemoragiile din timpul naterii const n: a. depistarea i tratarea anemiilor n cursul sarcinii b. corectarea tulburrilor de dinamic uterin din perioada I i a II-a a naterii c. evitarea manevrelor brutale n perioada a III-a a naterii d mpingere la fundul uterului pentru a expulza placenta i membranele e. traciune pe cordon pentru a ajuta expulzia rapid a placentei i membranelor 16. Conduita profilactic n hemoragiile din perioada a III-a a naterii const n: a. urmrirea strict a cantitii de snge pierdut b. administrarea preparatelor de tipul Ergomet c. controlul placentei i al membranelor d. mpingere la fundul uterului pentru a expulza placenta i membranele e. traciune pe cordon pentru a ajuta expulzia rapid a placentei i membranelor 17. Conduita curativ are dou obiective: a. mbuntirea strii ftului b. oprirea hemoragiei c. mbuntirea strii mamei d. reechilibrarea volemiei e. sedarea mamei 18. n hipotonia uterin se procedeaz la urmtoarele, cu excepia: a. nu se maseaz uterul b. se maseaz extern uterul c. se evacueaz vezica urinar prin sondaj d. se administreaz Oxitocin i Ergomet e. se urmrete decolarea placentei 19. Retenia complet sau parial de placent se rezolva prin: a. mpingere la fundul uterului pentru a expulza placenta i membranele b. traciune pe cordon pentru a ajuta expulzia rapid a placentei i membranelor

c. extragere manual de placent d. se maseaz extern uterul e. se administreaz Oxitocin i Ergomet 20. Extragerea manual a placentei: a. poate fi efectuat doar de medicul specialist de obstetric b. poate fi efectuat de orice persoan care se afl n preajma parturientei c. poate fi efectuat de ctre medicul de familie d. nu poate fi efectuat de ctre medicul de familie e. nu poate fi efectuat de medicul specialist de obsteric 21. Pentru extragerea manuala a placentei a. este necesar asepsia minilor b. nu este necesar asepsia minilor c. se pune material steril pe abdomenul mamei d. nu se pune material steril pe abdomenul mamei, pentru a nu pierde timpul e. manevra trebuie executat rapid 22. Pentru extragerea manuala a placentei se procedeaz la urmtoarele, cu excepia a. este necesar asepsia minilor b. se aseptizeaz regiunea vulvo-perineal c. nu se retrage mna din cavitatea uterin pn cnd placenta dezlipit nu alunec pe antebra d. manevra trebuie executat rapid e. manevra nu trebuie executat precipitat i nici brutal 23. Pentru reechilibrarea volemic a parturientei: a. se asigur o singur cale venoas b. se administreaz snge n cantitate corespunztoare c. se administreaz cantiti mici de snge d. se asigur dou ci venoase e. nu se administreaz antibiotice 24. Pentru reechilibrarea volemic a parturientei: a. toate raspunsurile de mai jos b. antibioterapie profilactic c. vitaminoterapie d. oxigenoterapie e. administrarea de EAC i Trasilol pentru a preveni CID n hemoragiile mari

25. Rupturile de canal moale: a. determin pierderi mici de snge pe cile genitale externe, dac intereseaz fundurile de sac vaginale b. determin pierderi importante de snge pe cile genitale externe, dac intereseaz fundurile de sac vaginale c. determin pierderi mici de snge pe cile genitale externe, dac intereseaz colul uterin d. determin pierderi importante de snge pe cile genitale externe, dac intereseaz colul uterin e. determin pierderi mici de snge pe cile genitale externe, dac intereseaz regiunile paraclitoridiene 26. n hemoragiile din perioada a III-a a naterii determinate de hipotonia uterin a. hemoragia extern este mare b. uterul este moale, mare, globulos c. uterul depete cicatricea ombilical d. hemoragia extern este mic e. uterul este dur, mic, nu depete cicatricea ombilical 27. Rupturile de col prelungite la nivelul segmentului inferior: a. determin hemoragie extern important b. determin o hemoragie mixt, mai puin extern, mai mult intern c. determin o hemoragie mixt, mai puin intern, mai mult extern d. apar revrsate intraligamentare e. nu apar niciodat revrsate intraligamentare 28. Hemoragia prin tulburri de coagulare a. se manifest prin hemoragie intern cu snge fluid b. se manifest prin hemoragie extern cu snge fluid c. se manifest prin hemoragie intern cu snge coagulat d. se manifest prin hemoragie intern cu snge coagulat e. cnd exist cheag, acesta nu lizeaz rapid 29. Conduita profilactic n cursul sarcinii este urmtoarea, cu excepia: a. regim hipersodat, hiperproteic b. depistarea i tratarea anemiilor c. depistarea i tratarea tulburrilor de coagulare d. depistarea i tratarea disgravidiilor e. tratarea HTA

30. Conduita profilactic n perioada I i a II-a a naterii este a. corectarea tulburrilor de dinamic uterin b. evitarea travaliilor epuizante c. anestezie bine intit d. evitarea anesteziei e. evitarea perfuziilor cu Oxitocin 31. Conduita profilactic n perioada a III-a a naterii este a. controlul placentei i al membranelor b. bilanul corect i complet la sfritul delivrrii c. examenul manual i examenul cu valvele d. urmrirea strict a cantitii de snge pierdut e. evitarea manevrelor de mpingere a fundului uterului pentru a expulza placenta i membranele 32. Tulburrile de dinamic uterin prin insuficien sunt datorate: a. multiparitii b. supradistensiei uterine( gemelaritae, polihidramnios) c. tumorilor uterine( fibroame) d. primiparitii e. supradistensiei uterine( ft unic, oligoamnios) 33. Tulburrile de dinamic uterin prin insuficien pot fi consecutive: a. naterilor prelungite sau excesului de stimulare prin perfuzii ocitocice b. administrrii de antispastice la scurt timp nainte de expulzia placentei c. anesteziei prea profunde d. uterul nu se contract eficient dup eliminarea placentei e. toate de mai sus 34. Complicaiile grave tardive din hemoragiile din perioada a III-a a naterii sunt: a. sindromul Sheehan b. infeciile locale c. anemia d. boala tromboembolic e. toate de mai sus 35. Complicaiile grave imediate din hemoragiile din perioada a III-a a naterii sunt: f. ocul g. toate raspunsurile sunt corecte h. IRA i. colapsul j. exitusul

36. Conduita profilactic n hemoragiile din perioada a III-a a naterii const n: a. depistarea i tratarea anemiilor b. tratarea tulburrilor de coagulabilitate c. controlul placentei i al membranelor d. traciune pe cordon pentru a ajuta expulzia rapid a placentei i membranelor e. mpingere la fundul uterului pentru a expulza placenta i membranele 37. Semnele hemoragiei interne sunt urmtoarele: a. paloarea accentuat a tegumentelor b. hipotensiune, tahicardie c. tahipnee d. bradipnee e. hipertensiune, bradicardie 38. Hemoragia din perioada a III-a a naterii reprezint: a. pierderea unei cantiti de snge ce depete 350-500ml n perioada de expulzie a placentei i membranelor b. pierderea unei cantiti de snge ce depete 250-500ml n perioada de expulzie a ftului c. pierderea unei cantiti de snge ce depete 250-300ml n perioada de expulzie a placentei i membranelor d. pierderea unei cantiti de snge ce depete 250-300ml n perioada de expulzie a ftului e. pierderea unei cantiti de snge ce depete 550-700ml n perioada de expulzie a placentei i membranelor 39. Frecvena hemoragiilor din perioada aIII-a a naterii este de: a. 3-5% din totalul de nateri b. 5-10% din totalul de sarcini c. 5-10% din totalul de nateri d. 2-3% din totalul de sarcini e. 2-3% din totalul de nateri 40. Reechilibrarea volemica n caz de hemoragie se face astfel: a. vitaminoterapie b. se administreaz medicaia strict intramuscular c. oxigenoterapie d. se evit administrarea antibioticelor e. la nevoie se asigur o linie venoas

LEHUZIA FIZIOLOGIC 1. a. b. c. d. e. 2. a. b. c. d. e. 3. a. b. c. d. e. Lehuzia este perioada: de 40 zile naintea naterii de 45 zile inaintea nasterii de 45 zile care urmeaz naterii de 45 zile de alptare a sugarului de 40 zile ce urmeaz naterii Lehuzia se caracterizeaz prin: o perioad scurt de labilitate psiho-motorie o perioada lunga de labilitate psiho-motorie revenirea organismului matern la echilibrul din starea de negraviditate evoluia uterin cu 1,5 cm pe zi congestia mamar cu dureri difuze la nivelul snilor Fenomenele care au loc n lehuzia imediat sunt: atrofia fibrelor musculare ale uterului, lactogeneza i secreia lohiilor automatismul mamar i secreia sanghinolent a plgii uterine retracia musculaturii uterine, hemostaza vaselor refacerea tonusului musculaturii abdominale i pelvine i alptarea congestia mamara furia laptelui

4. Conduita n primele 2 ore dup expulzia anexelor fetale din cavitatea uterin este: a. lehuza rmne sub strict supraveghere urmrind: starea general, TA, puls, temperatur, prezena globului de siguran i cantitatea de snge eliminat pe cile genitale externe b. tratamentul lehuziei prin msuri igieno-dietetice, cu limitarea aportului lichidian, evacuarea artificial a snului, antalgice, antiinflamatoare c. se indic mobilizarea precoce a lehuzei i se urmresc pulsul, TA, temperatura i diureza d. inspecia i palparea snilor lehuzei i respectarea tehnicii corecte a suptului e. consult ginecologic la fiecare 30 minute 5. Lehuzia imediat este perioada care urmeaz dup expulzia anexelor fetale din cavitatea uterin i dureaz: a. 2 ore b. 3 ore c. 4 ore d. 5 ore e. 6 ore

6. a. b. c. d. e. 7. a. b. c. d. e. 8. a. b. c. d. e. 9. a. b. c. d. e.

Lehuzia fiziologic este perioada care urmeaz naterii i dureaz: 35 zile 40 zile 45 zile 50 zile 60 zile Lehuzia propriu-zis este perioada care urmeaz naterii i dureaz: 4-6 zile 6-8 zile 8-10 zile 10-12 zile 12-14 zile Lehuzia ndeprtat este perioada care urmeaz lehuziei propriu-zise i dureaz: 10 zile 20 zile 30 zile 40 zile 50 zile Fenomenele care se urmresc n lehuzia propiru-zis sunt_ involuia uterin, lohiile i secreia lactat fazele de mamogenez, galactopoiez i automatism mamar evoluia uterin, congestia mamar i lohiile secreia sanghinolent i cantitatea lohiilor eliminarea resturilor placentare

10. Involuia uterin pn la dimensiunile unei portocale (organ pelvin) are loc n: a. 8 zile b. 10 zile c. 12 zile d. 14 zile e. 16 zile 11. Modificrile ce se produc n involuia uterin din punct de vedere histologic sunt: a. reducerea numeric a fibrelor musculare i atrofia lor cu mrirea vascularizaiei b. reducerea numeric a fibrelor musculare i atrofia lor i reducerea vascularizaiei c. atrofia fibrelor musculare i reducerea secreiei lactate d. reducerea volumului fibrelor musculare i mrirea vascularizaiei e. reducerea numerica a fibrelor musculare si hipertrofia lor

12. Lohiile reprezinta: a. zona de insertie a placentei pe uter b. modificarea formei si consistentei uterului c. secretia lactata d. eliminarea de fragmente placentare e. secretia plagii uterine 13. Globul de siguranta Pinard este: a. congestia mamara numita furia laptelui b. uterul in trimestrul al 3lea de sarcina c. uterul devine globulos si dur in lehuzia imediata d. cresterea in volum a glandei mamare in lehuzia propriu-zisa e. angorjarea mamara 14. Lohiile contin: a. colostru b. sange si bucati din placenta c. sange si colostru d. lapte si colostru e. sange si transsudat de pe fata interna a uterului 15. Cantitatea totala a lohiilor este de aproximativ: a. 1000 ml b. 2000 ml c. 3000 ml d. 4000 ml e. 5000 ml 16. Cel mai important fenomen al perioadei de lehuzie propriu-zisa este: a. involutia b. lohiile c. secretia lactata d. furia laptelui e. reluarea tranzitului intestinal 17. Faza de mamogeneza se desfasoara: a. dupa nastere b. in timpul sarcinii c. in lehuzia imediata d. la 24-48 ore postpartum e. in lehuzia indepartata

18. Secretia lactata NU este caracteristica pentru: a. lehuzia propriu-zisa b. faza de automatism mamar c. lehuzia indepartata d. perioada sarcinii e. perioada alaptarii sugarului 19. Sangele prezent in lohii provine din: a. sistemul hematopoietic b. dilatarea ureterelor c. tumefiarea colului uterin d. efectuarea epiziotomiei e. plaga placentara 20. Eliberarea prolactinei este inhibata in: a. faza de lactogeneza b. faza de mamogeneza c. faza de galactopoieza d. faza de automatism mamar e. congestia mamara furia laptelui 21. Faza de lactatie propriu-zisa se instaleaza in: a. a 3-4a zi postpartum b. a 1-2a zi postpartum c. a 4-5a zi postpartum d. la 2 ore dupa nastere e. la 12 ore dupa nastere 22. Lactatia este produsa prin actiunea asupra glandei mamare a: a. estrogenilor b. progesteronului c. insulinei d. colostrului e. prolactinei 23. In mecanismul complex al lactatiei NU intervin: a. corticoizii b. insulina c. STH d. hemoglobina e. ACTH

24. Faza de galactopoieza reprezinta: a. faza de intretinere a secretiei lactate b. faza de initiere hormonala a secretiei lactate c. faza de contractii uterine d. faza de suprimare a lohiilor e. faza de reflex neuro-hormonal 25. In mecanismul complex al secretiei lactate sistemul hipotalamo-hipofizar isi va relua functia in faza de: a. mamogeneza b. lactogeneza c. congestie mamara d. galactopoieza e. automatism mamar 26. Furia laptelui reprezinta: a. starea normala care precede lactatiei b. o tulburare vasculo-hemodinamica locala c. o stare de lactatie ce se instaleaza la 2 ore dupa nastere d. o tulburare digestiva e. o tulburare neuro-psihica 27. Modificarile sistemice in lehuzia propriu-zisa sunt prezente la: a. aparatul genital si la nivelul sanilor b. numai la aparatul genital c. la sistemul nervos si aparatul genital d. la aparatele respirator, cardiovascular, digestiv, renal si genital e. la sistemul nervos, hematopoietic, osteomuscular si la aparatul respirator, cardiovascular, digestiv, renal si genital 28. Conduita in lehuzia propriu-zisa va urmari: a. involutia uterina, secretia de lohii si lactata, toaleta organelor genitale externe si ingrijiri generale b. numai involutuia uterina si toaleta organelor genitale externe c. numai ingrijiri generale d. numai secretia lactata e. diureza si reflexele cutanate

29. Alimentatia lehuzei trebuie sa fie:

a. completa si echilibrata cu un aport scazut de calorii, proteine, vitamine si saruri minerale b. completa si echilibrata cu un aport crescut de calorii, proteine, vitamine si saruri minerale c. completa si echilibrata cu un aport crescut de lichide d. completa si echilibrata cu un aport crescut de condimente e. completa si echilibrata cu restrictie de lichide 30. Involutia uterina se produce: a. numai in lehuzia imediata b. in tot timpul lehuziei fiziologice c. numai in lehuzia propriu-zisa si indepartata d. numai in lehuzia propriu-zisa e. la 2 zile dupa nastere 31. Uterul ajunge la dimensiuniule anterioare sarcinii: a. la sfarsitul lehuziei imediate b. la sfarsitul lehuziei propriu-zise c. la sfarsitul lehuziei indepartate d. dupa un an de la nastere e. dupa 2 saptamani dupa nastere 32. Secretia de lohii continua pana in: a. ziua 20-22 b. ziua 22-28 c. ziua 22-24 d. ziua 24-28 e. ziua 24-26 33. Secretia lactata intra in faza de automatism mamar: a. dupa o perioada relativ scurta b. dupa o perioada relativ lunga c. dupa lehuzia imediata d. dupa lehuzia indepartata e. imediat dupa nastere 34. Supravegherea lehuzei in perioada de lehuzie indepartata: a. nu se face deloc b. se face prin internare in spital c. se face prin consultatie postnatala d. se face numai la cererea lehuzei e. se face doar de catre specialistul ginecolog la fiecare 5 zile

35. Contactul sexual este interzis dupa nastere:

a. b. c. d. e.

25-30 zile 30-45 zile 45-50 zile 50-55 zile 55-60 zile

36. Gimnastica respiratorie a lehuzei se incepe: a. din ziua a 2a de lehuzie b. din ziua a 10a de lehuzie c. din ziua a 6-7a de lehuzie d. din ziua a 12a de lehuzie e. din ziua a 8a de lehuzie 37. Gimnastica medicala pentru refacerea musculaturii abdominale si perineale se indica: a. dupa primele 2 zile de lehuzie b. dupa primele 6-7 zile de lehuzie c. dupa primele 10 zile de lehuzie d. dupa primele 20 zile de lehuzie e. dupa primele 30 zile de lehuzie 38. Evacuarea tubului digestiv la lehuza se produce de obicei spontan dupa nastere la: a. 2-10 ore b. 10-12 ore c. 12-24 ore d. 24-36 ore e. 36-72 ore 39. Modificarile sistemului nervos al lehuzei constau in: a. o perioada lunga de labilitate psiho-motorie b. o perioada scurta de labilitate psiho-motorie c. modificari permanente la nivelul SNC d. modificari temporare la nivelul SNC e. abolirea reflexelor cutanate 40. Parametrii cardiaci (debitul cardiac, frecventa si presiunea venoasa centrala) revin la normal in timpul lehuziei in: a. primele 6 zile b. primele 7 zile c. primele 8 zile d. promele 9 zile e. primele 10 zile

LEHUZIA PATOLOGICA

1. Hemoragiile in lehuzia imediata reprezinta pierderea in primele 2 ore dupa nastere a peste: a. 200 ml sange b. 300 ml sange c. 400 ml sange d. 500 ml sange e. 600 ml sange 2. Etiologia hemoragiilor in lehuzia imediata in raport cu hemoragiile din perioada a IIIa a nasterii este: a. asemanatoare b. identica c. diferita d. complet diferita e. partial identica, partial diferita 3. Daca hemoragia in lehuzia imediata este mai importanta, se poate ajunge rapid la: a. anemie acuta b. uter marit de volum c. aderente anormale ale placentei d. colaps si soc hemoragic e. exitus

4. Hipotonia uterina are ca simptomatologie: a. absenta hemoragiei, uterul nu se contracta si nu se retracta, vasele uteroplacentare raman deschise b. hemoragie externa, interna sau mixta, uterul nu se contracta si nu retracta, vasele utero-placentare raman deschise, globul de siguranta nu se formeaza c. se formeaza globul de siguranta, uterul nu se contracta, nu se retracta, hemoragie externa, interna sau mixta d. hemoragie externa, interna sau mixta, uterul nu se contracta, nu se retracta, vasele utero-placentare raman inchise, globul de siguranta nu se formeaza e. absenta hemoragiei, uterul nu se contracta si nu se retracta, globul de siguranta nu se formeaza 5. Hemoragia in lehuzia imediata poate fi: a. numai externa b. numai interna c. mixta d. externa sau mixta e. externa, interna sau mixta

6. In hipotonia uterina examenul local prezinta: a. uter normal, globulos b. uter marit de volum, globulos c. uter redus de voum, globulos d. uter redus de volum, flasc e. uter de volum normal, cu contur neregulat 7. Retentia de fragmente placentare si/sau membranare are urmatoarea simptomatologie a. aderenta anormale, sinusuri vasculare deschise, preturbarea contractilitatii si retractilitatii fibrelor musculare uterine si hemoragie b. aderente normale, sinusuri vasculare inchise, perturbarea contractilitatii si retractilitatii fibrelor musculare uterne si hemoragie c. aderente anormale, sinusuri vasculare inchise, contractilitatea si retractilitatea fibrelor musculare uterine normale si hemoragice d. aderente normale, sinusuri vasculare deschise, poerturbarea contractilitatii si retractilitatii fibrelor musculare uterine, absenta hemoragiei e. aderente anormale, sinusuri vasculare inchise, poerturbarea contractilitatii si retractilitatii fibrelor musculare uterine 8. Hemoragia din lehuzia imediata este: a. numai externa b. numai mixta c. externa, interna sau mixta d. numai interna e. externa sau mixta 9. Examenul local in hemoragiile din lehuzia imediata evidentiaza un uter: a. globulos, necontractil b. globulos, dar contractil c. neglobulos, dar contractil d. neglobulos, necontractil e. flasc, necontractil 10. In cazul hemoragiilor din lehuzia imediata rupturile pot fi la urmatorul nivel: a. col uterin, vagin, uter, planseu pelvi-perineal b. col uterin, vagin, vulva, planseu pelvi-perineal c. col uterin, vulva, planseu pelvi-perineal d. col uterin, vagin, vulva e. vagin, vulva, planseu pelvi-perineal 11. Rupturile planseului pelvi-perineal in cazul hemoragiilor din lehuzia imediata pot fi: a. profunde si complete b. superficiale, dar complicate c. profunde sau superficiale, dar complete d. superficiale, profunde, complete, complicate e. superficiale si complete

12. Hemoragiile prin tulburari de coagulare sunt insotite de: a. microhemoragii la nivel cerebral b. microhemoragii la nivelul altor aparate si sisteme c. microhemoragii la nivel renal d. microhemoragii la nivel hepatic e. microhemoragii la nivel vascular periferic 13. In functie de etiologie se recomanda in hipotonia uterina urmatoarele: a. oxitocina i.v., perfuzie 2-4 UI, sutura muschiului ridicator anal, apoi a mucoasei vaginale si a tegumentului b. controlul manual al cavitatii uterine c. oxitocina i.v., perfuzie 2-4 UI, mesarea cavitatii uterine, gheata pe abdomen d. sutura mucoasei vaginale si apoi a tegumentului e. decolarea manuala a placentei 14. Solutiile de continuitate in cazul unei hemoragii in lehuzia imediata, lehuza fiind la dispensar, sunt tratate astfel: a. hemostaza locala prin compresiune sau fire de hemostaza b. sutura sfincterului anal, mucoasei vaginale si a tegumentului c. sutura peretelui rectal, apoi a sfincterului anal cu fire in U, a ridicatorului anal, mucoasei vaginale si a tegumentului d. transfuzie cu sange proaspat e. administrate de hipercoagulante 15. Un fat voluminos la nastere poate provoca: a. numai rupturi la nivelul colului b. numai rupturi la nivelul vaginului c. rupturile planseului pelvi-perineal d. hemoragie prin tulburari de coagulare e. decolare tardiva a placentei 16. Rupturile planseului pelvi-perineal NU se pot produce datorita: a. unei nasteri precipitate b. indice ano-genital mai mic de 6 cm c. fat voluminos d. transfuzie de sange e. manevre obstetricale 17. Rupturile planseului pelvi-perineal se clasifica in: a. 2 grade b. 3 grade c. 4 grade d. 5 grade e. 6 grade

18. Fibrinogenul si plasma trombocitara se administreaza in cazul: a. hemoragiilor cu ruptura de col uterin b. hemoragiilor prin tulburari de coagulare c. hemoragiilor cu ruptura planseului pelvi-perineal d. hemoragiilor prin retentie de fragmente placentare e. tuturor hemoragiilor 19. Complicatiile majore intalnite in patologia lehuziei propriu-zise si indepartate sunt: a. infectia si hemoragia b. infectia si hemostaza c. rupturile si hemoragia d. infectiile si rupturile e. rupturile si hemoragia 20. In infectiile joase NU sunt afectate: a. perineul b. vulva c. anusul d. vaginul e. cervixul 21. In infectiile inalte sunt afectate: a. uterul b. vulva c. cervixul d. vaginul e. marele epiploon 22. In categoria infectiilor propagate intra: a. peritonita si septicemia b. infectii puerperale ale sanului c. tromboflebita puerperala d. celulita pelvina si pelviperitonita e. anexita 23. In categoria infectiilor generalizate intra: a. infectia uterului, trompelor si ovarelor b. infectia perineului, vulvei, vaginului c. infectii puerperale ale sanului d. peritonita, septicemia e. celulita pelvina

24. Toaleta locala zilnica a lehuzei se face in scop profilactic folosind antiseptic de tip: a. oxitocina, Betadine b. Betadine, hipermanganat c. fibrinogen, plasma trombocitara d. Trasilol, hipermanganat e. Betadine. Trasilol 25. In categoria infectiilor puerperale inalte intra: a. leucocitoza b. lohiometria c. vaginita d. cervicita e. hemoragia genitala 26. Germenii frecvent intalniti in cazul lohiometriei NU sunt: a. stafilococii b. streptocii c. gonococii d. listeria e. colibacilul 27. La examenul local in cazul endometritei se constata: a. uter subinvoluat, globulos, moale, nedureros b. uter subinvoluat, mare, moale, dureros c. uter subinvoluat, mic, tare, dureros d. uter subinvoluat, mare, tare, nedureros e. uter subinvoluat, globulos, tare, dureros 28. Endometrita se instaleaza dupa nastere la un interval de timp de: a. 2-3 zile b. 3-4 zile c. 4-5 zile d. 5-6 zile e. 6-7 zile 29. In cazul metritei, ca forma evolutiva a endometritei, procesul inflamator invadeaza: a. vulva b. vaginul c. colul uterin d. peretele uterin e. trompa

30. Conduita profilactica in cazul infectiilor joase adauga antibioterapia numai la lehuzele cu membranele rupte de peste: a. 8 ore b. 10 ore c. 12 ore d. 14 ore e. 16 ore 31. Instruirea mamelor in ceea ce priveste tehnica alaptarii si respectarea regulilor de igiena locala a sanului este absolut necesara pantru a preveni: a. infectiile puerperale ale sanului b. infectiile tegumentului nou-nascutului c. infectiile vaginului si vulvei d. infectiile trompelor si ovarelor e. infectiile orale ale nou-nascutului 32. In cadrul terenului favorizant, ce poate predispune la aparitia infectiei mamare, chiar daca sunt respectate regulile de asepsie NU intra: a. diabetul b. multiparitatea c. obezitatea d. avitaminozele e. anemiile severe 33. In cadrul terenului favorizant, ce poate predispune la aparitia infectiei mamare, chiar daca sunt respectate regulile de asepsie NU intra: a. subnutritia b. obezitatea c. avitaminozele d. hipercolesterolemia e. modificarile morfologice mamelonare 34. Formele clinice ale infectiilor puerperale ale sanului sunt: a. endometrita si metrita b. paramastitele si mastita acuta c. infectiile cu stafilococul alb si auriu d. infectiile nazo-faringiene ale nou-nascutului e. doar mastita acuta 35. Semnele generale in diagnosticul mastitei acute nesupurate NU sunt: a. stare generala alterata progresiv b. febra 39-40 grade celsius c. lipsa durerii locale d. cefalee e. astenie

36. Mastita acuta este procesul inflamator localizat la nivelul: a. cervixului b. unui lob glandular mamar c. vaginului d. uterului e. mamelonului 37. In cazul mastitei acute sanul afectat este: a. micsorat asimetric de volum si producand lapte la compresiune b. marit asimetric de volum, cu aparitia la compresiune a unor picaturi de puroi amestecat cu lapte c. marit asimetric de volum, cu aparitia la compresiune a laptelui mamar d. micsorat asimetric de volum, cu aparitia la compresiune a unor picaturi de puroi e. marit asimetric de volum, cu aparitia la compresiune a unor picaturi de puroi 38. In cazul mastitei acute frecvent NU se constata pe suprafata sanului: a. fisuri b. excoriatii c. ragade mamelonare d. ragade areolare e. ganglioni 39. Mastita carcinomatoasa este o afectiune: a. rara, foarte grava b. rara, lipsita de gravitate c. des intalnita, nesemnificativa d. des intalnita, grava e. ocazionala, usoara 40. Tratamentul aplicat in mastita nesupurata contine: a. oxitocina b. plasma trombocitara c. antibiotice cu spectru larg d. fibrinogen e. inhibitori de canale de calciu

MEDICAMENTELE SI SARCINA

1. Perioada de maxima toxicitate a medicamentelor administrate in sarcina este in: a. prima luna b. primele 2 luni c. primele 3 luni d. primele 4 luni e. primele 5 luni 2. Efectele adverse asupra embriogenezei se pot manifesta prin urmatoarele, cu exceptia: a. moartea embrionului b. intarziere in cresterea intrauterine c. cresterea mortalitatii perinatale si infantile d. malformatii e. avort 3. Factorii implicati in teratogeneza medicamentoasa sunt: a. boli infectioase b. boli toxice c. regimul de viata d. aport caloric crescut e. suplimentele vitaminice 4. Procesul malformativ este conditionat de o serie de factori, cu exceptia: a. statusul fiziologic sau patologic al mamei b. momentul in care actioneaza medicamentul c. calitatile farmacologice ale substantelor administrate d. statusul fiziologic sau patologic al tatalui e. cofiguratia genetica a viitorului organism 5. Perioada critica proprie de maxima vulnerabilitate pentru viitorul organism: a. SNC-zilele15-25 de sarcina b. globii oculari-zilele 24-42 de sarcina c. sistemul endocrin-zilele 40-50 de sarcina d. cordul- zilele 20-40 de sarcina e. rinichii zilele 15-25 de sarcina 6. Perioada critica proprie de maxima vulnerabilitate pentru viitorul organism: a. SNC - zilele 25-35 de sarcina b. globii oculari zilele 24-42 de sarcina c. sistemul endocrin - zilele 10-20 de sarcina d. cordul- zilele 20-40 de sarcina e. rinichii zilele 15-25 de sarcina

7. Perioada critica proprie de maxima vulnerabilitate pentru viitorul organism , pentru fiecare organ in parte, este urmatoarea, cu exceptia: a. cordul zilele 20-40 de sarcina b. membrele- zilele 20-36 de sarcina c. SNC zilele 25-35 de sarcina d. SNC zilele 15-25 de sarcina e. globii oculari zilele 24-42 de sarcina 8. . Perioada critica proprie de maxima vulnerabilitate pentru viitorul organism , pentru fiecare organ in parte, este urmatoarea, cu exceptia: a. b. c. d. e. gonadele zilele 37-45 de sarcina SNC- zilele 15-25 de sarcina globii oculari zilele 14-42 de sarcina cordul zilele 20-40 de sarcina membrele- zilele 20-36 de sarcina

9. Medicamentele care au produs 40% din cazurile de malformatii raportate la OMS sunt, cu exceptia: a. ampicilina b. diazepam c. fenobarbital d. oxitocina e. trimetadiona 10. Medicamentele care au produs 40% din cazurile de malformatii raportate la OMS sunt, cu exceptia: a. fenitoina b. diclofenac c. diazepam d. clorpromazina e. imunoglobulina umana normala 11. Medicamentele care au produs 40% din cazurile de malformatii raportate la OMS sunt, cu exceptia: a. fenilbutazona b. fenobarbital c. hidroxiprogesteron d. pirimidona e. acetazolamida

12. Medicamentele care au produs 40% din cazurile de malformatii raportate la OMS sunt, cu exceptia: a. diazepam b. trifluoperazina c. meclozina d. succinat + piridoxina e. clotrimazol 13. Medicamentele care au produs 40% din cazurile de malformatii raportate la OMS sunt, cu exceptia: a. dicicloverin + doxilamina b. amoxicilina + acid clavulanic c. etinilestradiol + noretisteron d. meclozin + piridoxina e. succinat + doxilamina 14. Medicamentele care au produs 40% din cazurile de malformatii raportate la OMS sunt, cu exceptia: a. sultiam b. fenitoina c. metoclopramid d. prometazin e. ampicilina 15. Medicamentele care au produs 40% din cazurile de malformatii raportate la OMS sunt, cu exceptia: a. ampicilina b. algocalmin c. diazepam d. fenobarbital e. imunoglobulina umana normala 16. Efectele teratogene cunoscute ale tetraciclinei sunt urmatoarele, cu exceptia: a. sindactilie b. tulburari de coloratie a dintilor c. inhibitia cresterii osoase d. acufene e. micromelie 17. Cloramfenicolul administrat in sarcina are urmatoarele efecte teratogene: a. palatopschizis b. sindrom cenusiu c. gusa d. masculinizare e. defecte de auz

18. Methotrexatul administrat in sarcina are urmatoarele efecte teratogene: a. palatoschizis b. moarte fetala c. resorbtie fetala d. labioschizis e. sindactilie 19. Cortizonul administrat in sarcina are urmatoarele efecte teratogene: a. gusa b. resortie fatala c. moarte fetala d. masculinizare e. labioschizis 20. Podofilina administrata in sarcina are urmatoarele efecte teratogene: a. focomelie b. resortie fetala c. defecte de auz d. sindrom cenusiu e. leziuni ale nervului VIII 21. Antitiroidienele administrate in sarcina au urmatoarele efecte teratogene: a. intarziere mintala b. micromelie c. anomalii scheletale multiple d. malformatii cranio-faciale e. palatoschizis 22. Thalidomida administrata in sarcina are urmatoarele efecte teratogene: a. transpozitie de vase mari b. tulburari de coloratie a dintilor c. defecte de auz d. sindrom cenusiu e. resorbtie fetala 23. Amfetaminele administrate in sarcina au urmatoarele efecte teratogene: a. malformatii cranio-faciale b. intarziere mintala c. masculinizare d. micromelie e. transpozitie de vase mari

24. Androgenii administrati in sarcina au urmatoarele efecte teratogene: a. palatoschizis b. masculinizare c. leziuni ale nervului VIII d. sindrom cenusiu e. intarziere mintala 25. Progestativele administrate in sarcina au urmatoarele efecte teratogene: a. micromelie b. anomalii scheletale multiple c. diformitati ale membrelor d. tulburari oculare e. sindactilie 26. Vitamina A administrata in sarcina are urmatoarele efecte teratogene: a. intarziere mintala b. sindactilie c. malformatii cranio-faciale d. micromelie e. focomelie 27. Vitamina D administrata in sarcina are urmatoarele efecte teratogene: a. malformatii cranio-faciale b. tulburari de coagulare a dintilor c. palatoschizis d. intarziere mintala e. anomalii scheletale multiple 28. Agentii antifolici administrati in sarcina au urmatoarele efecte teratogene: a. malformatii cranio-cefalice b. sindactilie c. sindrom cenusiu d. moarte fetala e. intarziere mintala 29. Streptomicina administrata in sarcina are urmatoarele efecte teratogene: a. labio- si palatoschizis b. resorbtie fetala c. intarziere mintala d. focomelie e. micromelie

30. Tetraciclina administrata in sarcina are urmatoarele efecte teratogene: a. malformatii cranio-faciale b. inhibitia cresterii osoase c. defecte severe ale cresterii d. anomalii diferite e. diformitati multiple 31. In trimestrul III de sarcina au contraindicatie absoluta urmatoarele medicamete, cu exceptia: a. testosteron b. carbimazol c. busulfan d. clorura de amoniu e. fenitoina 32. In trimestrul III de sarcina au contraindicatie absoluta urmatoarele medicamete, cu exceptia: a. acenucumarol b. estrogeni sintetici c. tolbutamida d. clorambucil e. testosteron 33. In primul trimestru de sarcina au contraindicatie absoluta urmatoarele medicamete, cu exceptia: a. estrogeni sintetici b. busulfan c. vincristina d. metothrexat e. sintalgon 33. In primul trimestru de sarcina au contraindicatie absoluta urmatoarele medicamete, cu exceptia: a. bemegrid b. mercuriale c. dietilstilbestrol d. chinina e. fenitoina 34. In perioada perinatala au contraindicatie absoluta urmatoarele medicamete, cu exceptia: a. clorochina b. nitrofurantoina c. levomepromazina d. metiltiouracil e. cloramfenicol

35. In timpul lactatiei au contraindicatie absoluta urmatoarele medicamete, cu exceptia: a. mercaptopurina b. bemegrid c. busulfan d. cortizon e. azatioprina 36. In timpul lactatiei au contraindicatie relativa urmatoarele medicamete: a. vinblastina b. rifampicina c. butizida d. hidrocortizon e. nitrofurantoina 37. In perioada perinatala au contraindicatie relativa urmatoarele medicamete: a. sulfamide b. barbiturice c. halotan d. diazepam e. clorpromazina 38. In trimestrul III de sarcina au contraindicatie relativa urmatoarele medicamete: a. diazepam b. reserpina c. clorochina d. meprobamat e. rifampicina 39. In trimestrul I de sarcina au contraindicatie relativa urmatoarele medicamete: a. haloperidol b. etambutol c. dietilstilbestrol d. tio-TEPAG e. cloramfenicol 40. In trimestrul I de sarcina au contraindicatie relativa urmatoarele medicamete: a. busulfan b. cicloral c. carbimazol d. bemegrid e. propranolol

FIBROMIOMATOZA UTERINA

1. In diagnosticul pozitiv al fibromului uterin care este cel mai important semn? A. Leucoreea B. Durerea C. Metroragia D. Tulburari vezicale E. Tulburari rectale 2. Indicatiile tratamentului chirurgical in fibromul uterin sunt urmatoarele: A. Fibroamele voluminoase B. Fibroamele care determina stari de urgenta C. Fibroamele asociate cu alte stari patologice D. Fibroamele mici, in menopauza E. Fibroamele care beneficiaza de tratament medicamentos 3. Caracteristicile macroscopice si microscopice ale fibromioamelor uterine cuprind urmatoarele: A. Fibre musculare netede dispuse in vartejuri B. Fibre conjunctive C. Filete nervoase D. Vilozitati intestinale E. Vase sanguine 4. In ce proportie (%) este intalnit fibromul uterin in populatia feminina: A. 2% B. 20-25% C. 50% D. 100% E. 1% 5. Teoria cea mai acceptata privind etiopatogenia fibromului uterin este: A. Teoria hormonala B. Teoria colagenozei C. Teoria infectioasa D. Teoria vasculara E. Teoria congenitala 6. Care este varsta de electie de aparitie a fibromului uterin: A. sub 30 de ani B. 30-35 de ani C. 40-45 de ani D. 50- 55 de ani E. peste 60 de ani

7.Dintre varietatile anatomice de fibrom uterin, cel mai hemoragic si expus riscului infectios este: A. fibromul submucos B. fibromul interstitial C. fibromul subseros D. fibromul de istm E. fibromul de col 8. Simptomatologia fibromului uterin cuprinde printre altele si unele semne functionale. In ordinea importantei acestea pot fi: A. Leucoree, durere, hemoragie; B. Durere, leucoree, hemoragie; C. Hemoragie, leucoree, durere; D. Leucoree, hemoragie, durere; E. Durere, hemoragie, leucoree 9. Care este cea mai actuala teorie care explica etiopatogenia fibromului uterin: A. teoria congenitala B. teoria hormonala C. teoria ereditara a lui Conheim D. teoria vasculara a lui Klebs-Pillot E. teoria infectioasa a lui Virchow 10. Care dintre afectiunile de mai jos intra in diagnosticul diferential al fibromului uterin: A. sarcina normala B. avortul C. metrita cronica D. sarcina extrauterina E. toate de mai sus 11. Care dintre variantele de mai jos fac parte din indicatiile tratamentului chirurgical al fibromului uterin : A. fibroame asociate cu stari patologice (endometrioza, chist de ovar) B. fibroame complicate (dureri, tulburari urinare, avorturi repetate) C. fibroamele care determina stari de urgenta (hemoragii, torsiune, necrobioza) D. fibroamele voluminoase E. toate de mai sus 12. La o pacienta de 48 de ani cu un fibrom de 8 cm diametru, care vi se pare cel mai potrivit act chirurgical: A. miomectomia B. miometrectomia C. histerectomia subtotala D. histerectomia totala cu anexectomie bilaterala E. histerectomia largita Werteim

13. Care dintre fibroamele uterine este cel mai hemoragic i cel mai ameninat de infecie : A. fibromul intracervical B. fibromul submucos C. fibromul intraligamentar D. fibromul pediculat E. fibromul fundic 14. n caz de fibrom uterin i sarcin, dac naterea se rezolv prin operaie cezarian, conduita referitoare la fibrom va fi : A. miomectomie obligatorie B. nu se va practica miomectomie datorit riscului hemoragic C. histerectomie subtotal de hemostaz D. histerectomie total de hemostaz E. pensarea i ligaturarea arterelor uterine 15. Histerectomia total const n : A. extirparea uterului n totalitate B. extirparea supraistmic a uterului C. extirparea interligamentar a uterului D. extirparea uterului deasupra inseriei ligamentelor rotunde E. extirparea uterului, meninnd colul pe loc 16. Metodele chirurgicale radicale in tratamentul fibromului uterin sunt: A. Histerectomia totala B. Histerectomia subtotala C. Miomectomia D. Miometrectomia E. Histerectomia supraistmica 17. Factorul etiopatogenic determinant al fibromului uterin este: A. congenital B. ereditar C. vascular D. necunoscut E. infectios 18. Cea mai viabil teorie etiopatogenic a fibromului uterin este cu exceptia: A. teoria cromozomial B. teoria hormonal C. teoria carcinogenetic D. teoria multiplicativ E. teoria dispersie

19. Consistenta ferm (dur) a fibromului uterin este determinat de predominenta n structura sa a: A. tesutului conjunctiv B. tesutului muscular C. tesutului vascular D. tesutului nervos E. tesutului limfatic 20. n timpul operatiei cezariene este interzis: A. miomectomia B. histerorafia C. sectionarea cordonului ombilical D. extractia manual de placent E. controlul cavittii uterine 21. Miomectomia este tipul de interventie indicat la femeile tinere, dar comport urmtoarele riscuri: A. endometrioza B. recidiva C. chistul ovarian D. apendicita acut E. litiaza biliar 22. Teoria valabila in etiopatogenia fibromului uterin este A. teoria congenitala B. teoria vasculara C. teoria hormonala D. teoria infectioasa E. nici una din variante 23. Macroscopic, varietatile anatomice ale fibromului se clasifica: A. in raport cu segmentele anatomice uterine B. in raport cu peretele uterin C. in raport cu frecventa D. in raport cu dispozitia fata de vezica urinara E. in raport cu diferitele straturi ale uterului 24. Fibromul uterin are urmatoarele indicatii de tratament chirurgical: A. Fibroame mici, necomplicate, avand hemoragia ca simptom principal B. Fibroame mici, in apropierea menopauzei C. Fibroame complicate si care determina stari de urgenta D. Fibroame voluminoase E. Fibroame asociate cu alte stari patologice

25. Complicatiile mecanice compresiunea in fibromul uterin se datoreaza: A. fibroamelor incluse in ligamentul larg B. fibroamelor inclavate in fundul de sac Douglas C. fibroamelor de corp uterin D. fibroamelor de col uterin E. fibroamelor submucoase 26. Tratamentul hormonal modern al fibromului uterin este reprezentat de tratamentul cu: A. Testosteron B. Estrogeni C. Estro-progestative D. Progestative E. Analogi de GnRH 27. Care dintre investigatiile paraclinice sunt utile pentru diagnosticul unui fibrom uterin: A. ecografia B. examen cito-hormonal vaginal C. chiuretajul uterin biopsic D. explorari hormonale E. celioscopia si histeroscopia 28. Tratamentul medicamentos in fibromul uterin are urmatoarele indicatii, cu exceptia: A. Fibroame complicate B. Fibroame asociate cu alte stari patologice C. Fibroame mici avand hemoragie ca simptom principal D.Fibroame voluminoase E. Prevenirea recidivelor postoperatorii 29. In raport cu micul bazin, dupa sediul de dezvoltare, fibroamele uterine pot fi: A. Fibroame cu dezvoltare abdominala; B. Fibroame cu dezvoltare pelvina; C. Fibroame cu dezvoltare abdomino-toracica; D. Fibroame cu dezvoltare inghinala; E. Fibroame cu dezvoltare mediastinala. 30. In raport cu diferite segmente ale uterului, se intalnesc: A. Fibroame de corp uterin; B. Fibroame de trompa uterina; C. Fibroame de istm uterin; D. Fibroame de col uterin; E. Fibrom angular

31. In raport cu diferitele straturi (tunici) ale uterului, fibroamele pot fi A. De col uterin; B. Subseros; C. Interstitial; D. in ligamentul larg; E. Submucos. 32. Din punct de vedere macroscopic fibroamele uterine pot fi: A. Unice; B. Consistenta moale C. Multiple; D. Rotunde sau polilobate; E. Niciunul din raspunsurile de mai sus nu este exact.

33. Ecografia, ca examen complementar pentru diagnosticul fibromului uterin, permite: A. Diagnosticul si masurarea fibromului; B. Supravegherea cresterii si diagnosticul unei eventuale complicatii; C. Stabilirea gradului anemiei postemoragice; D. Diagnosticul unei eventuale asocieri cu sarcina; E. Aceasta investigatie este contraindicata in fibromul uterin. 34. Care dintre semnele clinice de mai jos fac parte din simptomatologia fibromului uterin: A. durerea B. depresia C. constipatia D. hemoragia E. leucoreea 35. Care sunt metodele care fac parte din arsenalul de terapie medicamentoasa a fibromului uterin: A. terapia progesteronica B. terapia estrogenica C. terapia estro-progestativa D. terapia cu analogi de LH-RH (Gn-RH) E. toate cele de mai sus 36. Care sunt aspectele incluse n terenul fibromatos : A. femei obeze B. femei hipertensive C. femei purttoare ale unei distrofii mamare D. femei cu diabet zaharat E. femei cu tumori ovariene

37. Care sunt varietile anatomice ale fibromului uterin n raport cu diferitele pri ale uterului : A. fibrom de corp uterin B. fibrom de istm C. fibrom de col D. fibrom subseros E. fibrom intramural 38. Care sunt varietile anatomice ale fibromului uterin n raport cu diferitele straturi ale uterului : A. fibrom intraligamentar B. fibrom subseros C. fibrom interstiial D. fibrom istmic E. fibrom submucos 39. Care sunt semnele funcionale ale fibromului uterin : A. sindromul inflamator B. hemoragia de tipul menoragiei i metroragiei C. leucoreea D. hipomenoreea E. durerea 40. Care sunt explorrile endocavitare utilizate n diagnosticul fibromului uterin : A. histerometria B. celioscopia C. histerosalpingografia D. ecografia E. colposcopia

NEOPLASMUL DE COL UTERIN, NEOPLASMUL DE ENDOMETRU 1. In tratamentul cancerului de col uterin, decizia terapeutica este luata de catre: A. ginecolog B. anatomopatolog C. radioterapeut D. chimioterapeut E. o echipa complexa formata din ginecolog, anatomopatolog, radioterapeut, oncolog si chimioterapeut

2. Diagnosticul pozitiv al cancerului de col uterin poate fi stabilit prin: A. examen cu valve B. testul Lahm-Schiller C. citologie D. este numai anatomo-patologic E. cistoscopie 3. Screening-ul pentru cancerul de col uterin se realizeaza prin: A. examen bacteriologic B. examen citologic C. examen ecografic cu sonda vaginala D. examen RMN E. examen clinic 4. Ce investigatii sunt necesare pentru a indica un tratament chimioterapic la bolnavele cu cancer de col uterin: A. functia digestica B. functie renala C. metabolism D. irigografie E. mamografie 5. Diagnosticul de certitudine in cancerul de col uterin se pune prin A. test Lahm Schiller B. citologia Babes Papanicolau C. colposcopie D. examen anatomo-patologic E. examen cu valvele 6. Care este cea mai frecventa forma a cancerului genito-mamar ? A. cancerul mamar B. cancerul ovarian C. cancerul de col D. cancerul de corp uterin E. cancerul de endocol 7. Ce tip de virus este incriminat in etiologia cancerului de col? A. Hpv B. mononucleozei infectioase C. tip 1 D. tip 2 E. tip 3

8. Ce factori infectioasi sunt incriminati in etiologia cancerului de col uterin: A. chlamidia B. human papiloma virus C. candida albicans D. trichomonas vaginalis E. haemophilus vaginalis 9. Stadializarea cancerului de col uterin asociat cu sarcina este mai dificila datorita: A. hormonilor de sarcina; B. ascensiunii uterului in abdomen; C. constipatiei; D. imbibitiei hidrice din parametre; E. prezentei hemoroizilor. 10. In cancerul de col uterin, din punct de vedere histologic, tumori epiteliale maligne sunt: A. carcinomul scuamos B. sarcomul stromal adenocervical C. carcinosarcomul D. adenosarcomul E. leiomiosarcomul 11. In cancerul de col uterin, care este cea mai frecvent ntlnit cale de extensie: A. din aproape n aproape, ca o pat de ulei B. calea limfatic C. calea hematogen D. calea limfatic i hematogen E. nici una din cele de mai sus 12. Pentru stadializarea corect a cancerului de col uterin sunt obligatorii urmtoarele examinri: A. examenul cu valve i tact vaginal B. tact rectal C. urografia intravenoas, cistoscopie, rectoscopie D. toate examinrile de mai sus E. sunt suficiente examinrile paraclinice 13. Diagnosticul pozitiv, n stadiile incipiente ale cancerului de col uterin, se realizeaz prin: A. examen cu valve, citologie B. testul Lahm-Schiller C. colposcopia i biopsia intit D. toate cele 4 examinri anterioare E. este suficient testul Lahm-Schiller

14. Diagnosticul pozitiv al cancerului de col uterin se stabilete astfel: A. pe baza examenului clinic B. pe baza anamnezei i examenului clinic C. numai pe baza examenului anatomo-patologic D. este suficient examenul citologic Babe-Papanicolau E. nu se poate stabili cu certitudine dect prin testul Lahm-Schiller 15. Screening-ul pentru cancerul de col uterin se face prin: A. biopsie intit sub colposcop B. rezecie cu ansa diatermic LLETZ C. conizaie D. examen citologic E. examen cu valve 16. Tratamentul cancerului de col uterin se realizeaz prin: A. numai prin iradiere B. numai prin intervenie chirurgical C. numai prin chimioterapie D. iradiere, chirurgie, chimioterapie E. numai prin mijloace paleative 17. Rolul factorului infectios in etiologia cancerului de col uterin este sustinut de prezenta: A. virusul Epstein - Barr; B. HIV; C. virus rujeolic D. virusul rubeolic; E. HPV 18. Cancerul de col uterin stadiul IB2 se caracterizeaz prin A. cancer limitat la col cu metastaze ganglionare B. invazie stromal ntre 5-7 mm C. leziune de pn la 4 cm D. leziune mai mare de 4 cm E. extindere n endocol 19. Care din urmtoarele metode nu contribuie la diagnosticul precoce al cancerului de col uterin? A. testul Lahm-Schiller B. examenul cu valve C. citologia D. urografia i.v. E. colposcopia

20. Ce factori infectiosi sunt incriminati in etiologia cancerului de col uterin: A. chlamidia B. haemophilus vaginalis C. candida albicans D. trichomonas vaginalis E. human papiloma virus 21. Care dintre urmatoarele semne si simptome se intilnesc in cadrul diagnosticului de cancer de col uterin: A. greturile B. scurgerea vaginala cu striuri sangvine dupa contact sexual C. hemoragie digestive superioara D. hematurie in stadii avansate E. incontinenta anala 22. Care dintre urmatorii factori sunt considerati ca fiind favorizanti pentru aparitia cancerului de col uterin? A. debutul activitatii sexuale al femeii la virsta tinara B. parteneri sexuali multiplii C. nasterea prin operatie cezariana D. prima sarcina la 25 de ani E. virginitatea 23. Tratamentul cancerului de col uterin este complex si se realizeaza prin: A. cura chirurgicala B. iradiere C. antibioticoterapie D. chimioterapie E. tratament naturist 24. Etiologia cancerului de col uterin A. este cunoscut cu precizie B. nu este cunoscut C. exist factori favorizani incriminai D. nu exist factori favorizani E. este urmrit prin studii epidemiologice 25. Macroscopic, leziunea din cancerul de col uterin poate fi: A. exofitic B. ulcerativ C. nodular D. infiltrativa E. nici un rspuns nu e corect

26. Cancerul endometrial este characteristic : A. pubertatii B. varstei 20-35 de ani C. varstei 35-45 de ani D. celei de-a 3 decade de viata E. postmenopauzei 27. Obezitatea este un factor de risc: A. nesemnificativ B. minor C. major D. principal E. neimplicat in cancerul de endometru 28. Hiperplazia endometriala cuprinde: A. simpla B. complexa C. atipica D. chistica E. nici un raspuns correct 29. Factori de risc in cancerul endometrial sunt: A. obezitatea B. fumatul C. menopauza precoce D. dieta E. ulcerul gastric 30. Cel mai important simpotom al cancerului de endometru este: A. dureri epigastrice B. tulburari de ritm C. metroragie D. ameteli E. polifagie 31. Care este tratamentul chirurgical de preferat in cancerul de endometru? A. excizia tumorii B. histerectomie subtotala C. histerectomie totala cu anexectomie bilaterala D. histerectomie totala interanexiala E. histerectomie subtotala celioscopica

32. Cancerul de endometru cu invazie ganglionara are un prognostic: A. bun B. invazia ganglionara nu influenteaza prognosticul C. negativ major D. negativ minor E. fara importanta 33. Terapii folosite in cancerul de endometru sunt: A. chirurgical B. radioterapia C. hormonoterapia D. chimioterapia E. fitoterapia 34. Factori de prognostic in cancerul de endometru sunt A. stadiul tumoral B. gradul histologic C. invazia miometrului D. varsta E. invazia ganglionilor limfatici 35. Cile de extensie al cancerului de col uterin sunt: A. din aproape n aproape B. limfatic C. hematogen D. ca o "pat de ulei" E. doar limfatic 36. Metsatazele la distan ale cancerul de col uterin, sunt: A. osoase B. pulmonare C. cerebrale D. vezica urinar E. rect 37. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre cancerul de col uterin: A. semnele i simptomele sunt precoce B. semnele i simptomele sunt tardive C. cancerul microinvaziv este complet asimptomatic D. n fazele incipiente apare o secreie apoas, subire E. durerea apare n fazele incipiente

38. Screening-ul pentru cancerul de col uterin este: A. efectuat prin examen citologic B. bun pentru diagnosticul stadiilor incipiente C. realizat prin ecografie D. foarte costisitor E. greu de realizat 39. Adenocarcinomul de col uterin are particulariti: A. manifestarea lui prin semne i simptome e mai tardiv dect a cancerului exocervical B. se manifest clinic prin mrirea poriunii intravaginale a colului C. forma de "butoia" a colului D. manifestarea lui prin semne i simptome mai e precoce dect a cancerului exocervical E. durerea apare de la nceput 40. Tratamentul radiologic al cancerului de col uterin este compus din: A. brahiterapie sau curieterapie B. administrare de Cysplatin C. administrare de metotrexat D. teleterapia E. administrare de adriamicin TUMORI BENIGNE SI MALIGNE ALE OVARULUI

1. Diagnosticul final de cancer ovarian este stabilit prin: A. ecografie transvaginala cu Doppler color B. tomografie computerizata C. punctie cu examen citologic D. examen histopatologic E. anamneza, antecedente familiale, examen gynecologic 2. Care dintre urmatoarele metode detine rolul major in tratamentul cancerului ovarian? A. hormonoterapia B. stimulatorii ovulatiei C. tratamentul antiinflamator D. chirurgia E. radioterapia 3. Care dintre urmatorii markeri este cel mai studiat la ora actuala in cancerul ovarian? A. alfafetoproteina B. antigenul carcinoembrionar C. fosfataza alcalina placentara umana D. urokinaza E. CA 125

4. Tumorile benigne ale ovarului pot fi: A.chistice B. solide C. endocrinosecretante D. fara secretie endocrina E. toate cele de mai sus 5. Cel mai important factor de risc in etiologia cancerului ovarian este: A. sarcina B. anticonceptionalele C. istoria familiala a rudelor de gradul I (mama, sora, fiica) D. infertilitatea E. dieta bogata in grasimi 6. Care este markerul tumoral cel mai studiat in scopul depistarii cit mai precoce a cancerului ovarian? A. antigenul carcino-embrionar (CEA) B. CA 125 C. alfa - fetoproteina D. fosfataza alcalina placentara umana E. gonadotropina ovariana umana 7. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la terapia cancerului ovarian este adevarata: A. necesita un tratament complex, secvential; B. chimioterapia nu este tratament adjuvant nici in primul stadiu al bolii, nici in stadiile avansate: C. tratamentul chirurgical este cel mai important in stadiile avansate ale bolii; D. efectele chimioterapiei sunt mai bune in prezenta tumorilor de dimensiuni mari; E. 10% din pacienti se prezinta la prima consultatie in stadii incurabile chirurgical. 8. Pentru cancerul ovarian, cea mai buna metoda de screening este: A. examinarea pelvina; B. markerii tumorali serici; C. sonografia abdominala; D. sonografia transvaginala asociata cu determinarea CA-125; E. citologia vaginala. 9. Tumorile benigne chistice ale ovarului pot fi: A. seroase B. mucoide C. dermoide D. tumorile benigne ale ovarului nu pot fi chistice E. solide

10. Efect profilactic antitumoral in cancerul de ovar are: A. anticonceptionalele B. antihipertensivele C. infertilitatea D. sterilizarea tubara E. inductorii de ovulatie 11. Alegeti tumora cu origine din structuri germinale: A. teratoamele B. chistadenocarcinomul seros C. coriocarcinomul D. tumorile cu celule granuloase E. ginandroblastomul 12. Cea mai frecventa tumora ovariana epiteliala maligna este reprezentata de: A. carcinomul seros B. carcinomul mucinos C. carcinomul endometrioid D. tumora cu celule clare E. tumori nediferentiate 13. Tumorile chistice benigne ovariene prezinta in functie de volumul tumorii urmatoarele stadii: A. pelvin B. abdominal C. toracic D. toate cele de mai sus E. nici un raspuns correct 14. Sindroame de tip masculinizant determinate de tumorile ovariene benigne pot fi A. amenoree B. atrofia sanilor C. hirsutism D. hipertrofie clitoridiana E. cresterea sanilor in dimensiuni

15. Administrarea de medicamente ovulatorii : A. crete riscul de apariie a cancerului ovarian de 2 3 ori, dac este utilizat mai mult de 12 cicluri B. scade riscul apariiei cancerului ovarian de 2 -3 ori C. reduce riscul apariiei cancerului pn la nivelul riscului din populaia general D. crete riscul de apariie a cancerului ovarian de 2 -3 ori dac este utilizat mai puin de 3 cicluri E. nu influeneaz riscul de apariie a cancerului ovarian 16. Care dintre urmatorii factori are un efect protector fata de riscul cancerului ovarian A. istoricul familial B. fumatul C. contraceptia orala D. sarcinile ectopica E. substantele stimulatoare ale ovulatiei

17. Care este operatia optima in cancerul ovarian ? A. histerectomia subtotala si anexectomia unilaterala B. colpohisterectomia tip Wertheim C. limfadenectomia periaortica D. histerectomia totala abdominala, anexectomia bilaterala si omentectomia E. anexectomia bilaterala 18. Pentru cancerul ovarian, cea mai bun metod de screening este: A. Examinarea pelvin; B. Markerii tumorali serici; C. Sonografia abdominal; D. Sonografia transvaginal, asociat cu determinarea CA-125; E. Citologia vaginal. 19. In ce situatii poate fi recomandata ovarectomia unilaterala in cancerul ovarian? A. capsula tumorala rupta B. tumora bilaterala si ascita C. femei tinere cu stadiul I si grading 1-2 D. stadiul IV E. diseminari epiplooice 20. Principalele cai de diseminare a cancerului ovarian epitelial sunt: A. hematogena, spre creier, oase, plamini B. portala, spre ficat C. limfatica D. peritoneala E. genitala

21. Factori de risc pentru cancerul ovarian sunt: A. nuliparitatea sau sarcini putine si aparute la virste relativ inaintate B. numarul mare de sarcini si avorturi, mai ales la virste tinere C. folosirea de medicamente ovulatorii D. folosirea de medicamente anticonceptionale E. prezenta cancerului ovarian la rudele de gradul unu (mama, sora, fiica) 22. Antigenul tumoral CA-125: A. stabileste in mod specific diagnosticul de cancer ovarian B. are valoare crescuta in cancerele ovariene avansate C. are valoare crescuta in cancerele ovariene incipiente, fiind marker specific D. prezinta valori ridicate in multe alte conditii normale sau patologice E. este util in urmarirea postterapeutica a pacientelor cu cancer ovarian 23. Care dintre urmatoarele cai de administrare sunt utilizate in chimioterapia cancerului ovarian? A. per os B. calea sistemica C. subcutanat D. calea intraperitoneala E. intramuscular 24. In care dintre urmatoarele stari CA-125 prezinta valori crescute? A. uterul dublu B. endometrioza C. sarcina ectopica D. sarcina normala (trimestrul I) E. mioame uterine 25. Laparoscopia este utilizata in diagnosticul cancerului ovarian pentru ca A. identifica tumorile pelvine B. permite inspectarea pelvisului C. face distinctia intre tumorile benigne si cele maligne D. permite inspectarea diafragmului E. permite detectarea invaziei ganglionare 26. Care sunt testele de depistare (screening) ale cancerului ovarian A. examinarea pelvina B. laparoscopia C. ultrasonografia intravaginala D. testarea markerilor serici E. chiuretajul uterin biopsic

27. La examenul clinic al pelvisului, in cancerul de ovar, se pot gasi urmatoarele simptome A. ascita B. dismenoreea C. dureri pelvine D. metroragii E. dispareunie 28. Care din urmatorii factori contribuie la stabilirea unui prognostic favorabil in cazul cancerului ovarian: A. varsta tanara; B. conditia sociala buna; C. forma mucinoasa cu celule clare; D. diferentiere celulara redusa; E. volum tumoral mic.

29. Modalitatile terapeutice in cancerul ovarian sunt: A. terapia chirurgicala; B. radioterapia intracavitara; C. chimioterapia; D. terapia genetica; E. terapia hormonala 30. In teoriile etiologice ale cancerului ovarian intra: A. ovulatia continua; B. cresterea timpului de expunere la gonadotropina hipofizara; C. tratament prelungit cu anticonceptionale; D. prezenta unor chisturi de incluziune; E. multiparitatea. 31. Valori crescute de CA-125 in afara de cancerul ovarian epitelial se mai pot evidentia: A. in sarcina B. in endometrioza C. in boala inflamatorie pelvina D. litiaza biliara E. apendicita 32. Intre simptomele cancerului de ovar se regasesc: A. leucoreea B. dispareunia C. metroragiile D. dureri pelvine E. disuria

33. Tabloul clinic al cancerului de ovar prezinta A. tulburari gastro-intestinale B. dureri abdominale C. frecvent hematurie D. casexie E. diaree 34. Prognosticul cancerului ovarian este influenat favorabil de : A. vrsta tnr B. condiia social bun C. histologia (alta dect mucinoas i cu celule clare) D. stadiul incipient E. prezena receptorilor hormonali 35. Urmtoarele semne i simptome pot fi sugestive pentru un cancer ovarian : A. dureri pelviene B. metroragie C. caexie D. creterea n volum a abdomenului E. palpitaii NEOPLASMUL GLANDEI MAMARE 1. Cea mai frecventa forma de manifestare a cancerului mamar este: A. boala Paget B. schirul mamar C. aparitia unei tumori in san D. mastita carcinomatoasa E. adenopatia axilara fara alte semen 2. In diseminarea hematogena la distanta a cancerului mamar primul filtru in calea celulelor neoplazice este reprezentat de: A. coloana vertebrala si oasele bazinului B. ficat C. encefal D. plamini E. tegumente 3. Pentru cancerul mamar exista o serie de factori de risc de mediu, cu exceptia: A. expunerea prelungita la unde electromagnetice B. stresul, indiferent de natura lui C. traumatismele mamare, mai ales cele mici si repetate D. contraceptivele orale, in special administrate inainte de prima sarcina dusa la termen, sau pe o perioada mai mare de 10 ani E. temperatura ridicata a mediului ambient

4. In stadializarea TNM a cancerului de san T1c corespunde: A. tumora cu diametrul maxim cuprins intre 2 cm si 5 cm; B. tumora cu diametrul maxim > 0,5 cm si <1cm; C. tumora cu diametrul maxim cuprins intre 0,1 si 0,5 cm; D. tumora cu diametrul maxim > 1cm si <2 cm; E. tumora cu diametrul < 0,5 cm; 5. In stadializarea TNM a cancerului de san T1 reprezinta: A. cancer mamar minimal; B. tumora cu diametru maxim de 2 cm.; C. tumora de 1 cm care infiltreaza tegumentele; D. tumora cu diametrul intre 2 si 4 cm.; E. tumora de 2 cm., bine delimitata, mobila, elastica; 6. Boala Paget a sanului are originea in: A. lobii glandei mamare B. in tegument C. in celulele epiteliului canalelor galactofore de calibru mare D. intraductal in subcutis E. in mamelon 7. Urmtoarele afirmaii cu referire la cancerul mamar sunt eronate, cu excepia: A. scurgerea mamelonar fr tumor n sn exclude cancerul B. eroziunea mamelonar este patognomonic pentru boala Paget C. diagnosticul de certitudine este numai histologic D. ombilicarea mamelonului dac nu este congenital, totdeauna este sugestiv pentru cancer E. tumora phyllodes este o stare premergtoare carcinomului mamar 8. Pentru depistarea precoce a cancerului mamar se recomand urmatoarele, cu excepia: A. autoexaminarea lunar a snilor pn la 30 ani B. CT, RMN sau PET la toate femeile peste 50 de ani C. examen clinic o dat pe an i mamografie la primul examen, ntre 30-40 ani D. examen clinic anual i mamografie la 2 ani, ntre 40 i 49 ani E. peste 50 ani, examen clinic i mamografic annual 9. Categoria T4d reprezint pentru cancerul glandei mamare A. tumor cu diametrul maxim cuprins ntre 2 i 5 cm B. tumor cu extensie direct la peretele toracic C. tumor cu extensie direct la tegumentele suprajacente D. edemul sau ulceraia tegumentelor snului sau noduli de permeaie limitai la acelai sn E. mastita carcinomatoas

10. Categoria T4a reprezint pentru cancerul glandei mamare: A. microinvazie tumoral B. tumor extins la peretele toracic C. tumor extins la muchiul pectoral D. aspectul de "coaj de portocal" al tegumentelor snului E. prezena nodulilor de permeaie la acelai sn 11. Categoria N1 reprezint pentru extensia regional a cancerului glandei mamare A. ganglioni axilari ipsilaterali metastazai cu mobilitate pstrat B. ganglioni axilari ipsilaterali fixai ntre ei C. ganglioni axilari ipsilaterali moi, mobili D. ganglioni axilari ipsilaterali fixai la structurile adiacente E. micrometastaze la nivelul ganglionilor axilari ipsilaterali 12. Prezena metastazelor n ganglionii mamari interni n cadrul cancerului mamar, aparine categoriei: A. No B. N1 C. N2 D. N3 E. nici uneia 13. n cadrul clasificrii TNM a cancerului mamar, T1a nseamn: A. carcinom in situ B. tumor cu diametrul ntre 0,5-1 cm C. tumor cu diametrul ntre 0,1-0,5 cm D. tumor cu diametrul maxim de 5 cm E. tumor de 4 cm diametru 14. Depistarea precoce a cancerului de san pana la 30 de ani se face prin: A. mamografie de rutina B. tomografie computerizata C. autopalpare D. rezonanta magnetica nucleara E. termografie cutanata 15. Factorii prognostici histologici in cancerul mamar sunt: A. ritmul de evolutie al tumorii B. gradul de diferentiere C. receptorii estrogenici si progesteronici D. starea ganglionilor limfatici axilari E. volumul tumorii

16. La palpare, de obicei, tumora maligna mamara este: A. renitenta B. fixa pe peretele toracic C. cu retractie cutanata D. cu limite difuze E. dura 17. Factorii endogeni de risc pentru cancer mamar sunt: A. iradierea regiunii toracice B. menarha precoce, inainte de 12 ani C. stresul D. nuliparitatea E. menopauza tardiva, dupa 55 ani 18. Mastita acuta carcinomatoasa se caracterizeaza prin: A. tumora palpabila B. determina precoce metastaze ganglionare C. este forma cea mai grava a cancerului mamar D. pentru diagnosticul de certitudine uneori se practica biopsia incizionala E. fenomenele inflamatorii pot cuprinde sanul in intregime 19. Urmatoarele afirmatii cu referire la examenul clinic sunt adevarate A. palparea este cel mai important mijloc clinic de apreciere a leziunilor mamare B. aderenta tumorii la tegumente se va cerceta prin aprecierea paralelismului pliurilor cutanate in zona de deasupra tumorii C. raporturile tumorii cu fascia muschiului mare pectoral se pot aprecia prin manevra Tillaux. D. 80% din cazuri sunt asimptomatice E. durerea mamara este semn patognomonic pentru cancer 20. Elementele radiologice care sugereaza un cancer mamar sunt: A. opacitate cu contur difuz; B. opacitate bine deliminata; C. prezenta spiculilor si a microcalcificarilor; D. edem peritumoral ce apare ca un halou transparent; E. opacitate sub forma de plaja noroasa cu contur sters; 21. In mastectomia modificata tip Madden: A. tehnica presupune conservarea ambilor muschi pectorali; B. accesul spre varful axilei este mai dificil; C. poate fi aplicata mai ales persoanelor ai caror muschi pectoralisunt foarte bine dezvoltati; D. accesul spre varful axilei este foarte usor; E. tehnica presupune sectionarea micului pectoral

22. Care dintre urmatoarele sedii ale bolii neoplazice maligne cu localizare mamara reprezinta forme particulare ale diseminarii la distanta: A. plamanul; B. pleurezia; C. limfangioza pulmonara; D. sistemul osos; E. ascita.

23. Apreciati care sunt caracteristicile biologiei cancerului mamar: A. cancerul mamar este un cancer hormono-dependent; B. toate celulele unei tumori mamare maligne prezinta receptori pentru hormonii estrogeni si progesteron; C. la pacientele tinere receptorii hormonali sunt blocati de hormonii naturali si nu pot fi evaluati; D. la pacientele cu status post-menopauzal receptorii hormonali sunt blocati de hormonii naturali si nu pot fi evaluati; E. tumorile care prezinta receptori hormonali raspund bine la hormono-terapie. 24. Diagnosticul de certitudine in cancerul mamar se stabileste pe: A. mamografia digitala; B. ecografie; C. examen histopatologic; D. examen citologic; E. nivelul antigenului CA 15-3. 25. Care sunt explorarile paraclinice care precizeaza malignitatea unei formatiuni tumorale mamare: A. nivelul antigenului CA15-3; B. examenul citologic al unei scurgeri mamelonare; C. examenul citologic al amprentei unei leziuni tumorale ulcerate; D. examenul citologic al punctiei aspirative de la nivelul unei formatiuni tumorale sau ganglionare; E. examenul histopatologic extemporaneu al unei excizii sectoriale mamare 26. Tumoarea de san maligna este: A. dura B. dureroasa C. aderenta la tesuturi D. bine delimitata E. suprafata regulate

27. Urmtoarele semne clinice pot aprea n cancerul mamar: A. durere B. tumor C. eczematizri i eroziuni mamelonare D. prezena spiculilor i calcificrilor pe mamografie E. roeaa tegumentului 28. Ecografia ultrasonic n diagnosticul paraclinic al cancerului mamar permite: A. utilizarea concomitent a explorrii Doppler n depistarea cancerului mamar B. diferenierea maselor lichide de cele solide C. precizarea tipului histologic D. aprecierea dimensiunilor tumorii E. stabilirea conduitei terapeutice corecte 29. Mastita acut carcinomatoas: A. este o form uoar de cancer mamar B. este caracterizat prin fenomene inflamatorii care la nceput pot fi limitate C. determin foarte precoce metastaze ganglionare i sistemice D. diagnosticul de certitudine se pune prin puncia cu ac fin n zona cea mai dens a snului E. se mai numete i cancerul mamar inflamator 30. Diagnosticul paraclinic al cancerului mamar este formulat de o serie de explorri devenite clasice care pot furniza date exacte despre tumor: A. tomografia computerizata B. rezonana magnetic cu substan de contrast C. scintigrafia cu tecneiu D. mamografia E. ecografia 31. Diagnosticul de certitudine in cancerul mamar se stabileste pe A. mamografia digitala B. ecografie C. examen histopatologic D. examen citologic E. nivelul antigenului CA 15-3 32. Examenul clinic, mijloc de diagnostic al cancerului glandei mamare, trebuie s precizeze A. sediul, numr, forma, consistena si limitele tumorii B. raporturile tumorii cu fascia sau cu muchiul pectoral i/sau peretele toracic C. adenopatie axilar D. edemul peritumoral E. prezena microcalcificrilor la nivelul tumorii

33. Urmtorii factori de prognostic pot fi oferii de rezultatul histo-patologic al unui cancer mamar operat A. volumul tumorii B. starea ganglionilor limfatici axilari C. prezena receptorilor estrogenici D. ritmul de evoluie al tumorii E. infiltratul inflamator peritumoral 34. Obiectivele chirurgiei ganglionilor axilari in cancerul glandei mamare sunt: A. evaluarea starii reale a ganglionilor axilari B. obtinerea controlului local C. sa ofere factorul esential pentru aprecierea prognosticului D. sa extirpe un numar limitat de ganglioni pentru a nu deforma regiunea E. sa se insoteasca de o rata scazuta de morbiditate 35. Enumerati factorii de risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului mamar: A. varsta peste 45 de ani B. menarha precoce, menopauza tardiva C. alaptarea normala D. starile precanceroase E. tulburari endocrine 36. Care sunt afectiunile care impun diagnosticul diferential al unei neoplazii mamare maligne: A. afectiuni inflamatorii acute B. afectiuni inflamatorii cronice C. dermatita eroziva D. hematomul post-traumatic recent al regiunii mamare E. tumora Phyllodes 37. n cadrul hormonoterapiei cancerului mamar, TAMOXIFEN-ul este: A. un inhibitor al cromatazei la nivelul suprearenalei B. se utilizeaz pe o perioad de cel puin 2 ani C. este un blocant al receptorilor de estrogen D. nu este indicat a se folosi mai mult de 2 luni E. este un agonist bde Lh-Rh 38. Printre factorii de risc ai cancerului mamar se numr: A. menarha precoce, nainte de 12 ani B. menopauza precoce, nainte de 55 ani C. multiparitatea D. obezitatea postmenopauz E. alptatul la sn

39. Care sunt factorii de risc in cancerul de san: A. iradierea B. stresul C. nuliparitatea D. menopauza precoce E. toate raspunsurile de mai sus 40. Diagnosticul de certitudine in cancerul mamar se stabileste pe: A. mamografia digitala B. ecografie C. examen histopatologic D. examen citologic E. nivelul antigenului CA 15-3

INFECTIILE APARATULUI GRNITAL FEMININ 1. In cadrul patologiei aparatului genital feminin, infectiile se intalnesc cu o frecventa de aproximativ: a) 30% b) 10% c) 90% d) 60% e) 75% 2. Factorii etiologici determinanti ai infectiilor aparatului genital feminin sunt urmatorii,cu exceptia: a) virusuri b) ciuperci c) frigul d) protozoare e) bacterii 3. Factorii ce favorizeaza aparitia infectiilor genitale feminine sunt urmatorii: a) lehuzia b) cancerul de col uterin c) virusul herpetic d) Trichomonas vaginalis e) menstruatia

4. Factorii care scad rezistenta generala a organismului si favorizeaza astfel aparitia infectiilor genitale feminine sunt urmatorii,cu exceptia: a) manevrele abortive b) anemia c) infectia urinara d) candida e) carentele alimentare 5. Printre factorii de mediu intern ce favorizeaza aparitia infectiilor genitale feminine se numara,cu exceptia: a) fibromul uterin b) menstruatia c) eforturile fizice d) lehuzia e) cancerul vaginal 6. Factorii care favorizeaza un aport masiv de germeni la nivel genital sunt: a) chiuretajul uterin b) hipovitaminozele c) frigul d) raporturi sexuale cu parteneri multipli e) histerosalpingografia 7. Factorii etiologici determinanti implicati in aparitia infectiilor genitale feminine sunt: a) Gardnerella vaginalis b) gonococ c) nasterea d) avortul e) HIV 8. Nu sunt factori etiologici determinanti ai infectiilor genitale urmatorii: a) igiena locala deficitara b) treponema pallidum c) diabetul d) condiloma accuminata e) lehuzia 9. Rolul determinant in mentinerea echilibrului biogenozei vaginale este detinut de: a) candida b) bacilul Ducrey c) bacilul Koch d) bacilul Doderlein e) hemofilus vaginalis

10. Corpul uterin creeaza conditii de dezvoltare a florei microbiene in situatiile: a) fibrom uterin submucos hemoragic b) regenerarea lunara a mucoasei c) atrofia mucoasei uterine din menopauza d) hemoragii disfunctionale e) in nici una din situatiile de mai sus 11. Sursele de infectie genitala feminina sunt urmatoarele: a) exogena b) endogena c) autogena d) heterogena e) nici o varianta corecta 12. Colul uterin favorizeaza dezvoltarea agentilor patogeni prin: a) glandele Skene b) rupturi c) glandele Bartholin d) beanta e) situatia externa si vecinatatea anusului 13. Caile de infectie a aparatului genital feminin sunt urmatoarele: a) limfatica b) sanguina c) digestiva d) canaliculara mucoasa e) nervoasa 14. Cea mai frecventa cale de infectie a aparatului genital feminin este: a) sanguina b) digestiva c) canaliculara mucoasa d) limfatica e) nici o varianta corecta 15. Examenul local din vulvite se poate caracteriza prin urmatoarele,cu exceptia: a) congestie cutaneo-mucoasa b) dureri c) leucoree d) hemoragie e) adenopatie

16. Diabetul favorizeaza aparitia leziunilor cutaneo-mucoase la nivelul vulvei prin: a) modificarile umorale secundare tulburarilor metabolice b) contactul iritant al urinei zaharate c) atrofia mucoasei d) igiena deficitara e) ph-ul acid al urinii

17. Simptomele subiective caracteristice ale vulvitei senile sunt urmatoarele,cu exceptia: a) congestie b) leucoree purulenta c) dispareunie d) prurit e) vezicule 18. Examenul local din vulvita senila poate evidentia: a) suprainfectie b) depigmentarea regiunii c) atrofie vulvara d) eritem intens e) par pubian rar 19. Vaginita acuta se caracterizeaza prin: a) leucoree moderata b) mucoasa intens congestionata c) dispareunie d) prurit e) usturimi 20. Leucoreea are aspect galben-verzui in infectia cu: a) candida b) E.coli c) trichomonas d) gonococ e) treponema pallidum 21. Leucoreea are aspect spumos aerat cu miros de mucegai in infectia cu: a) candida b) gonococ c) E.coli d) gardnerella e) trichomonas

22. Leucoreea are aspect galben-cenusiu cu miros de varza murata in infectia cu: a) E.coli b) trichomonas c) gonococ d) candida e) condiloma accuminata 23. Tratamenul vaginitelor cuprinde: a) ovule cu antibiotice dupa antibiograma b) spalaturi locale cu ceai de musetel c) spalaturi vaginale cu solutii saline d) spalaturi vaginale cu solutii acide e) estrogeni locali 24. Bartholinita acuta se caracterizeaza prin: a) febra 38-39*C b) consistenta dura a glandei c) tumefiere eritematoasa d) fluctuenta la palpare e) dureri intense 25. Tratamenul bartholinitei acute presupune: a) incizie b) drenaj c) antibiotice pe cale generala d) extirparea chirurgicala a glandei e) spalaturi vaginale 26. Forma cronica a bartholinitei este caracterizata prin, cu exceptia: a) febra b) glanda de consistenta dura c) orificiu fistulos d) fluctuenta e) eritem 27. Despre cervicita sunt adevarate urmatoarele afirmatii: a) forma cea mai frecventa este cea cronica b) cel mai frecvent apare secundar propagarii unui proces inflamator de la nivelul corpului uterin c) simptomatologia clinica este caracteristica d) clinic exista o leucoree mucopurulenta sau cu striuri de sange e) foarte rar exista forme mixte: endoexocervicite

28. Examene paraclinice obligatorii in cervicite sunt: a) colposcopia b) testul Lahm Schiller c) frotiul citodiagnostic d) examen secretie vaginala e) biopsia de col 29. Tratamentul curativ in cervicite include: a) tratament antiinflamator local,spalaturi vaginale antiseptice,ovule b) colposcopie c) diatermocauterizare d) biopsie de col e) badijonari cu nitrat de argint 30. Metrita prezinta urmatoarele forme clinice: a) acuta b) cronica c) endometrita d) endomiometrita e) exocervicita 31.Metrita cronica se caracterizeaza prin: a) febra,frisoane,stare generala alterata b) dureri hipogastrice c) leucoree purulenta d) se intalneste mai ales postpartum sau postabortum e) metroragii 32. Factori favorizanti ai metritei cronice sunt: a) DIU b) menopauza c) sarcina d) corpi straini e) resturi ovulare 33. Tratamentul metritei acute include: a) sedative b) antibioterapie cu spectru larg c) repaus la domiciliu d) gheata pe abdomen e) antalgice

34. Anexita reprezinta un proces infectios ce afecteaza concomitent: a) ovarul b) uterul c) colul uterin d) trompa uterina e) mucoasa peritoneala perisalpingiana 35. Diagnosticul diferential al anexitei acute se face cu urmatoarele afectiuni,cu exceptia: a) sarcina ectopica b) apendicita acuta c) pielonefrita acuta d) cervicita cronica e) chistul ovarian torsionat 36. Celulita pelvina se clasifica in : a) flegmon de teaca hipogastrica b) flegmon de teaca psoica c) flegmon difuz d) flegmon de ligament larg inalt e) nici una din formele enumerate 37. Celulita pelvina acuta se caracterizeaza clinic prin: a) tenesme vezicale b) febra,frisoane c) dureri pelvine cu iradiere spre perineu,lombe,coapse d) dispareunie e) tenesme rectale 38. La examenul clinic in pelviperitonita se constata urmatoarele,cu exceptia: a) contractura musculara subombilicala b) respiratie abdominala prezenta c) funduri de sac vaginale suple,nedureroase d) meteorism abdominal e) contractura musculara supraombilicala 39. Complicatiile cele mai frecvente ale pelviperitonitei sunt: a) peritonita localizata b) peritonita generalizata c) septicemia d) vulvita e) cronicizarea 40. Factorii care duc la aparitia complicatiilor pelviperitonitei sunt: a) instituirea precoce a tratamentului b) terenul anergic c) infectia cu germeni rezistenti la antibiotice

d) tratamentul la domiciliu e) profilaxia avortului complicat

CONTRACEPTIA

1. In formula contraceptivelor orale combinate, substanta estrogenica este reprezentata de a) nortestosteron b) levonorgestrel c) linestrenol d) etinilestradiol e) noretisteron 2. Administrarea contraceptivelor orale combinate se face incepand din: a) ziua a 3-a a ciclului menstrual b) prima zi a ciclului menstrual c) ziua a 7-a a ciclului menstrual d) ziua a 5-a a ciclului menstrual daca urmeaza dupa o contraceptie de urgenta e) ziua a 21-a a ciclului menstrual 3. Mecanismele de actiune ale contraceptivelor hormonale sunt: a) impiedica nidatia prin transformarea endometrului b) faciliteaza miscarea spermatozoizilor c) inhiba ovulatia d) stimuleaza miscarile trompei e) inhiba capacitatea de fertilizare a spermatozoizilor 4. Contraindicatii absolute ale administrarii contraceptivelor orale combinate sunt: a) antecedente de accidente vasculare cerebrale b) sarcina c) fumatul peste 40 tigari/zi d) hepatita virala acuta e) depresia severa 5. Contraindicatii relative ale administrarii contraceptivelor hormonale sunt: a) litiaza biliara b) cancerul de san c) varsta inaintata d) tromboze venoase e) dislipidemii

6. Printre contraindicatiile absolute ale administrarii contraceptivelor hormonale nu se numara: a) excesul ponderal b) atacuri ischemice tranzitorii c) boala trofoblastica d) tratament chirurgical pentru varice e) diabetul zaharat 7. Urmatoarele contraindicatii sunt relative in administrarea pilulelor contraceptive,cu exceptia: a) anomalii de coagulare b) cancerul de san c) dislipidemii d) icter colestatic recurent e) boli valvulare 8. Contraceptivele orale combinate prezinta urmatoarele contraindicatii absolute,cu exceptia: a) neoplasme estrogen-dependente b) obezitate c) sarcina d) diabetul zaharat e) fumatul peste 40 tigari/zi 9. Insuficienta progestagenica se manifesta prin: a) sangerari timpurii (ziua 1-9) b) flux menstrual abundent c) sangerare de privare intarziata d) flux menstrual redus e) sangerari tardive (ziua 10-21) 10. Daca femeia alapteaza, se evita administrarea contraceptivelor hormonale pana la: a) 3 luni de la nastere b) 6 luni de la nastere c) 1 an de la nastere d) ablactare e) 1 luna de la nastere 11. Administrarea contraceptivelor hormonale se face cu prudenta in urmatoarele situatii: a) oprirea administrarii pilulelor cu 2-6 saptamani inaintea interventiilor chirurgicale b) daca femeia alapteaza se recomanda contraceptive hormonale cu estro-progestageni c) dupa interventiile chirurgicale, administrarea pilulelor se reia imediat d) daca femeia nu alapteaza, poate incepe administrarea contraceptivelor orale combinate la 3-4 saptamani postpartum e) postoperator se reiau contraceptivele orale combinate dupa 4 saptamani

12. Efecte secundare ale administrarii contraceptivelor orale combinate in primele 3 cicluri: a) senzatie de tensiune in sani b) sangerare de privare c) cefalee d) leucoree e) varsaturi,diaree 13. Pacienta se va adresa de urgenta la medic daca apar urmatoarele simptome de alarma dupa administrarea contraceptivelor hormonale: a) dureri toracice severe b) diaree c) tulburari de vedere d) dureri severe la nivelul moletului sau coapsei e) icter 14. Minipilula (pilula cu progestagen) se indica in situatiile: a) alaptare b) hipertensiune arteriala c) cancer de san d) migrene severe e) contraindicatii ale administrarii contraceptivelor orale combinate 15. Implantul subdermal Norplant se caracterizeaza prin: a) durata scurta de actiune b) contine levonorgestrel c) protectia fata de sarcina incepe la 24 ore de la insertie d) protectia este asigurata pe o durata de 5 ani e) fertilitatea se redobandeste tarziu dupa scoaterea capsulelor 16. Contraindicatii absolute ale administrarii implantului subdermal Norplant: a) cancer de col uterin b) sarcina c) hepatita virala acuta d) anemia e) cancerul de san 17. Dispozitivele intrauterine previn sarcina prin mecanismele: a) inhiba transportul ovulului b) stimuleaza peristaltica trompei uterine c) inhiba migrarea spermatozoizilor d) inhiba ovulatia e) inhiba fertilizarea

18. Dispozitivul intrauterin are urmatoarele indicatii,cu exceptia: a) numar mare de copii b) malformatii uterine c) vaginita d) sarcina e) contraindicatii ale utilizarii contraceptivelor orale combinate 19. Contraindicatii relative ale utilizarii DIU: a) cancer de col uterin b) boala inflamatorie pelvina c) femei cu parteneri multipli d) nuliparitatea e) malformatii congenitale uterine 20. Complicatii ce pot apare dupa insertia DIU: a) boala inflamatorie pelvina b) sarcina c) cancerul de col uterin d) perforatia e) pierderea firelor 21. Pacienta cu DIU aplicat revine de urgenta la medic in caz de: a) DIU a fost expulzat b) femeia nu are menstruatie c) nu se pot palpa firele d) varsaturi,diaree e) cefalee 22. Semnele de alarma pentru pacienta cu DIU si care impun prezentarea la medic sunt: a) dureri in molet b) dureri pelvine c) leucoree purulenta d) metroragii anormale e) febra 23. Metode contraceptive de bariera includ: a) diafragma b) cupolele cervicale c) spermicidele d) ligatura trompelor uterine e) prezervativul

24. Efectele adverse ale utilizarii diafragmei sunt urmatoarele,cu exceptia: a) leziuni vaginale b) iritatii locale c) leucoree anormala d) metroragii e) infectii urinare 25. Spermicidele: a) principalul agent: nonoxinol-9 b) se folosesc in asociere cu diafragma sau cupola cervicala c) sunt prezente sub forma de creme,geluri,ovule,spray-uri,bureti vaginali d) sunt recomandate la femeile cu fertilitate crescuta e) faciliteaza transportul spermatozoizilor in tractul genital feminin 26. Metode naturale de contraceptie sunt: a) prezervativul b) coitul intrerupt c) abstinenta totala d) alaptatul la san e) metoda calendarului 27. Metode naturale de contraceptie sunt urmatoarele,cu exceptia: a) contraceptive orale combinate b) metoda temperaturii bazale c) metoda calendarului d) alaptatul la san e) prezervativul 28. Metoda simpto-termala se bazeaza pe: a) dozarea LH b) dozarea FSH c) temperatura bazala d) monitorizarea tensiunii arteriale e) glera cervicala 29. Modalitatile contraceptiei de urgenta sunt: a) insertia unui sterilet (in primele 5 zile) b) preparat contragestiv (RU 486) c) implantul subdermal Norplant d) spermicidele e) contraceptie postcoitala hormonala (in primele 72 ore)

30. Indicatiile contraceptiei de urgenta sunt: a) viol b) ruperea prezervativului c) contact sexual neprotejat d) abstinenta e) expulzia steriletului 31. Dupa contactul sexual neprotejat, contraceptia hormonala de urgenta trebuie aplicata in primele: a) 12 ore b) 24 ore c) 72 ore d) 48 ore e) 96 ore 32. Caracteristicile contraceptivului ideal sunt: a) sa actioneze imediat dupa administrare b) 100% siguranta,fara efecte secundare si reactii adverse c) 100% ireversibilitate a fecunditatii d) sa nu interfere cu actul sexual e) 100% eficienta 33. Printre calitatile contraceptivului ideal nu se numara: a) 100% siguranta,fara efecte secundare si reactii adverse b) sa interfere cu actul sexual c) pretul ridicat d) 100% eficienta e) sa fie usor de administrat 34. Metode contraceptive in curs de dezvoltare sunt: a) analogi de LH-RH b) implantul subdermal c) vaccinuri contraceptive d) contraceptie hormonala masculina e) spermicide 35. Tipuri de pilule contraceptive combinate sunt: a) bifazice b) trifazice c) tetrafazice d) monofazice e) nici o varianta corecta

36. Contraceptivele orale combinate au efecte benefice in: a) fibromul uterin b) cancerul ovarian c) cancerul de col uterin d) tumorile benigne ale sanului e) cancerul mamar 37. Medicamente care interactioneaza cu contraceptivele orale combinate sunt: a) antibiotice b) anticonvulsivante c) antianemice d) antituberculoase e) vitamine 38. Contraceptivele hormonale injectabile pe baza de progestageni actioneaza prin: a) stimularea ovulatiei b) ingrosarea mucusului cervival c) intarzierea transportului ovulului la nivelul trompelor d) subtierea endometrului e) favorizarea penetrarii spermatozoizilor in cervix 39. Implantul subdermal Norplant este indicat la femeile care doresc: a) spatiere a sarcinilor pe termen lung b) contraceptive cu continut estrogenic c) contraceptie continua d) sterilizare chirurgicala voluntara e) o metoda cu aplicare zilnica 40. Contraindicatiile relative ale DIU sunt: a) avortul septic recent b) anemie c) antecedente de sarcina extrauterina d) cancer de endometru e) sarcina

CONTRAGESTIA 1. Clasificarea avortului dupa evolutia clinica este: a) avortul terapeutic b) avortul iminent c) avortul in evolutie d) avortul eugenic e) avortul incomplet

2. Avortul este definit ca intreruperea spontana sau provocata a evolutiei sarcinii: a) inaite de 14 saptamini b) dupa 28 de saptamini c) inainte de 28 de saptamani d) expulzia prematura a unui fat neviabil e) greutate fatului sub 1000 grame 3. Factorii materni care intervin in producerea avortului spontan sunt: a) gametopatii sau embriopatii determinate de afectiuni virale b) patologia anexelor (placenta, membrane, lichid amniotic) c) consum exagerat de alcool d) anemii grave e) afectiuni tiroidiene 4. Examenul local cu valve in iminenta de avort evidentiaza : a) colul larg deschis (proportional cu varsta sarcinii) b) corpul uterin marit de volum in concordanta cu varsta sarcinii c) colul uterin lung inchis d) in aria colului se pot gasi embrionul sau fatul e) colul uterin intredeschis 5. Tratamentul in avortul in evolutie: a) este intotdeauna etiologic asociat cu antispastice si sedative b) se rezolva intotdeauna printr-o metoda chirurgicala c) histerectomia este interventia de electie d) histerotomia este metoda cea mai des folosita in trimestrul III de sarcina e) antibiotiroterapia profilactica 6. Complicatiile imediate postabortum sunt urmatoarele cu exceptia: a) infertilitatea b) infectia c) hemoragia d) continuarea sarcinii poate fi posibila in 20-30% din cazuri e) leziuni cervicale sau uterine posttraumatice 7. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false: a) avortul terapeutic se efectueaza in primele 12 13 saptamani de sarcina b) avortul la cerere se efectueaza in primele 7 8 saptamani de sarcina c) avortul provocat reprezinta o urgenta majora datorita complicatiilor hemoragice, infectioase sau toxice d) administrarea vaginala de prostaglandine poate fi o metoda de tratament in avortul terapeutic e) dupa realizarea avortului, este nevoie intotdeauna de un chiuretaj mecanic

8. Factorii ovulari ce intervin in producerea avortului spontan sunt: a) ortostatism prelungit in frig si umezeala b) malformatii uterine c) tare genetice d) retroversie uterina e) afectiuni distrofice endometriale 9. Urmatoarele afirmatii despre avortul spontan sunt false: a) in primele 2 luni avortul spontan se produce intr-un singur timp, eliminarea oului fiind incompeta b) incepand din luna a 3-a avortul se realizeaza in doi timpi , se elimina fatul apoi anexele sale c) sangerarea este simptomul dominant al avortului din trimestul I d) in primele doua luni eliminarea oului este completa e) durerea localizata in hipogastru si lombar insotita de contractii uterine este simptomul predominant in avortul din trimestrul I 10. Complicatiile tardive postabortum sunt: a) tulburari menstruale b) complicatii toxice c) complicatii tromboembolice d) leziuni cervicale si uterine e) infertilitatea 11. Examenul cu valvele in avortul in evolutie evidentiaza: a) colul uterin lung inchis b) colul uterin intredeschis c) in aria colului membrane sub tensiune d) sange in cantitate mare in vagin e) in aria colului fragmente placentare 12. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: a) avortul terapeutic se efectueaza in primele 12 13 saptamani de sarcina b) avortul la cerere se efectueaza in primele 7 8 saptamani de sarcina c) avortul provocat reprezinta o urgenta majora datorita complicatiilor hemoragice, infectioase sau toxice d) administrarea vaginala de prostaglandine poate fi o metoda de tratament in avortul terapeutic e) dupa realizarea avortului, este nevoie intotdeauna de un chiuretaj mecanic 13. Clasificarea etiologica a avortului curinde urmatoarele categorii : a) avortul spontan b) avortul incomplet c) avortul terapeutic d) avortul din trimestrul II e) avortul delictual

14. Factorii care actioneaza asupra gametilor in avortul spontan sunt: a) Infectii cronice b) Intoxicatii c) Sinechia uterine partiala d) Hipoplazia uterine e) Anemii grave 15. Factorii de mediu extern ce actioneaza dupa conceptie in avortul spontan sunt: a) Consumul exagerat de alcool b) Tabagismul c) Aport insuficient de iod d) Infectii acute e) Afectiuni tiroidiene 16. Urmatoarele afirmatii despre avortul spontan sunt adevarate: a) in primele 2 luni avortul spontan se produce intr-un singur timp, eliminarea oului fiind incompeta b) incepand din luna a 3-a avortul se realizeaza in doi timpi , se elimina fatul apoi anexele sale c) sangerarea este simptomul dominant al avortului din trimestul I d) in primele doua luni eliminarea oului este completa e) durerea localizata in hipogastru si lombar insotita de contractii uterine este simptomul predominant in avortul din trimestrul I 17. Complicatiile imediate postabortum sunt urmatoarele: a) infertilitatea b) infectia c) hemoragia d) continuarea sarcinii poate fi posibila in 20-30% din cazuri e) leziuni cervicale sau uterine posttraumatice 18. Factorii de mediu extern ce actioneaza dupa conceptie in avortul spontan sunt,cu exceptia: a) Consumul exagerat de alcool b) Tabagismul c) Aport insuficient de iod d) Infectii acute e) Afectiuni tiroidiene 19. Factorii care actioneaza asupra gametilor in avortul spontan sunt cu exceptia: a) Infectii cronice b) Intoxicatii c) Sinechia uterine partiala d) Hipoplazia uterine e) Anemii grave

20. Clasificarea etiologica a avortului nu cuprinde urmatoarele categorii : a) avortul spontan b) avortul incomplet c) avortul terapeutic d) avortul din trimestrul II e) avortul delictual 21. Tratamentul in avortul in evolutie nu cuprinde: a) este intotdeauna etiologic asociat cu antispastice si sedative b) se rezolva intotdeauna printr-o metoda chirurgicala c) histerectomia este interventia de electie d) histerotomia este metoda cea mai des folosita in trimestrul III de sarcina e) antibiotiroterapia profilactica 22. Factorii materni care intervin in producerea avortului spontan sunt, cu exceptia: a) gametopatii sau embriopatii determinate de afectiuni virale b) patologia anexelor (placenta, membrane, lichid amniotic) c) consum exagerat de alcool d) anemii grave e) afectiuni tiroidiene 23. Factorii de mediu extern ce actioneaza dupa conceptie in avortul spontan sunt, cu exceptia: a) Consumul exagerat de alcool b) Tabagismul c) Aport insuficient de iod d) Infectii acute e) Afectiuni tiroidiene 24. Factorii ovulari ce intervin in producerea avortului spontan sunt, cu exceptia: a) ortostatism prelungit in frig si umezeala b) malformatii uterine c) tare genetice d) retroversie uterina e) afectiuni distrofice endometriale 25. Complicatiile imediate postabortum sunt urmatoarele cu exceptia: a) infertilitatea b) infectia c) hemoragia d) continuarea sarcinii poate fi posibila in 20-30% din cazuri e) leziuni cervicale sau uterine posttraumatice

26. Complicatiile tardive postabortum nu sunt: a) tulburari menstruale b) complicatii toxice c) complicatii tromboembolice d) leziuni cervicale si uterine e) infertilitatea 27. Examenul local cu valve in iminenta de avort evidentiaza : a) colul larg deschis (proportional cu varsta sarcinii) b) corpul uterin marit de volum in concordanta cu varsta sarcinii c) colul uterin lung inchis d) in aria colului se pot gasi embrionul sau fatul e) colul uterin intredeschis 28. Clasificarea etiologica a avortului nu cuprinde urmatoarele categorii : a) avortul spontan b) avortul incomplet c) avortul terapeutic d) avortul din trimestrul II e) avortul delictual 29. Care din urmatoarele afirmatii despre avortul spontan sunt corecte: a) frecventa generala este de 35% b) este intotdeauna unic c) apare dupa 28 de saptamani d) prognosticul matern este in general prost e) in cazul avortului habitual este dificil de apreciat prognosticul 30. Care din urmatoarele afirmatii despre avortul spontan nu sunt corecte: a) frecventa generala este de 35% b) este intotdeauna unic c) apare dupa 28 de saptamani d) prognosticul matern este in general prost e) in cazul avortului habitual este dificil de apreciat prognosticul 31. Urmatoarele afirmatii despre avortul in evolutie sunt corecte : a) incepand din luna a 2-a se realizeaza intr-un singur timp b) in primele 2 luni intalnim aspectul de ou clar c) sangerarea este simptomul dominant al avortului in trimestrul I d) durerea localizata in hipogastru si lombar nu iradiaza e) diagnosricul diferential se face cu sarcina molara

32. Urmatoarele afirmatii despre avortul in evolutie nu sunt corecte : a) incepand din luna a 2-a se realizeaza intr-un singur timp b) in primele 2 luni intalnim aspectul de ou clar c) sangerarea este simptomul dominant al avortului in trimestrul I d) durerea localizata in hipogastru si lombar nu iradiaza e) diagnosricul diferential se face cu sarcina molara 33. Urmatorele afirmatii despre iminenta de avort sunt corecte: a) durerile au localizare lombo-sacrata b) durerile sunt insotite intotdeauna de contractii uterine c) examenul echografic nu este obligatoriu d) pot aparea scurgeri vaginale sero- sanghinolente e) pot apaera si contractii uterine 34. Urmatorele afirmatii despre iminenta de avort nu sunt corecte: a) durerile au localizare lombo-sacrata b) durerile sunt insotite intotdeauna de contractii uterine c) examenul echografic nu este obligatoriu d) pot aparea scurgeri vaginale sero- sanghinolente e) Pot sa apara si contractii uterine 35 . Metode de tratament ce pot fi folosite in avortul terapeutic sunt: a) medicale b) numai chirurgicale c) mixte d) amnioinfuzia e) nu se folosesc prostaglandine 36. Metode de tratament ce pot fi folosite in avortul terapeutic sunt, cu exceptia: a) medicale b) numai chirurgicale c) mixte d) amnioinfuzia e) nu se folosesc prostaglandine 37. Complicatii tardive posabortum sunt: a) hemoragia b) numai infertilitatea c) continuarea sarcinii d) complicatii toxice e)tulburari menstruale

38. Complicatii tardive posabortum nu sunt: a) hemoragia b) numai infertilitatea c) continuarea sarcinii d) complicatii toxice e)tulburari menstruale 39. Histerotomia ca metoda de tratament in rezolvarea unui avort spontan: a) este o metoda des intalnita b) se realizeaza sub anestezie generala c) se practica in avorturile din primul si al doilea trimestru d) se realizeaza prin abordul abdominal al uterului e)se realizeaza sub anestezie loco-regionala 40. Urmatoarele afirmatii despre prognosticul fetal al avortului spontan sunt corecte: a) se apreciaza ca dupa doua avorturi riscul este de 20% b) riscul e de 75% dupa al treilea c) poate fi bun daca este depasita etapa iminentei de avort d) prognosticul in avortul habitual este usor de apreciat e) este mai bun daca se cunoaste etiologia si numarul de avorturi

MALADII SEXUAL TRANSMISIBILE

1) Incidenta globala estimata a maladiilor sexual transmisibile este (250 milioane de cazuri): a) veruci vaginale 20 b) gonoree 25 c) trihomoniaza 50 d) veruci genitale 30 e) hepatita B 120 2) Urmatoarele afirmatii despre sifilis sunt false: a) este o boala infectioasa transmisa foarte rar pe cale sexuala b) agentul cauzal este Treponema pallidum c) Treponema pallidum este un microorganism spiralat ,subtire, mobil cu 20-25 de spire d) este raspandit la ambele sexe cu o predominenta la femeie e) este cel mai frecvent intalnit intre 20-25 ani

3) Urmatoarele afirmatii despre sifilis sunt false: a) incidenta este in scadere b) icidenta este in crestere, actualmente, intre 15 si 19 ani c) este mai frecvent in mediu urban d) contaminarea se realizeaza prin leziuni deschise e) sifilismul primar si secundar este mai des intalnit in perioada de viata activa 4) Transmisia sifilisului este favorizata de o serie de factori, cu exceptia: a) socio-economici b) demografici c) psihici d) educationali e) comportamentali 5) Modalitati de transmitere directa a sifisului sunt: a) contactul sexul (10% din cazuri) b) transfuzia de sange c) inocularea accidentala prin intepatura d) transmiterea prin umori infectate (sange, saliva, sperma, urina) e) obiecte contaminate 6) Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: a) transmiterea indirecta prin obiecte contaminate a sifilisului este exceptionala b) sifilisul prenatal (congenital) este transmis transplacentar de la mama bolnava, incepand din luna a VII-a de sarcina c) perioada de incubatie este in medie 21 zile d) perioada primara dureaza aproximativ 2 saptamani e) perioada primara se caracterizeaza numai prin sancrul de inoculare 7) Perioada primara a sifilisului se caracterizeaza prin: a) dureaza in medie 21 zile b) incepe din momentul inocularii treponemei c) dureaza 4- 8 saptamani d) adenopatie satelita e) sancrul de inoculare 8) Urmatoarele afirmatii despre limadenopatia regionala aparuta in sifilis sunt false: a) limfadenopatia regionala apare la 7 10 zile de la constituirea sancrului b) este poliganglionara cand este localizata inghinal c) este monoganglionara in alte localizari ca: buza , amigdala d) ganglionii supureaza si persists peste 2 3 luni e) ganglioni sunt duri , durerosi

9) Sifilisul secundar se caracterizeaza prin, cu exceptia: a) eruptii cutaneo mucoase diseminate, simetrice b) eruptii pruriginoase c) poliadenopatii d) manifestari generale si viscerale e) eruptiile sunt nepruriginoase 10) Poliadenopatia aparuta in sifilis atinge de predilectie grupele: a) cervicale posterioare b) suboccipitale c) retroauriculare d) inghinale e) supraclaviculare 11) Sifilisul latent se caracterizeaza prin: a) perioada de liniste aparenta de dupa stingerea infectiei primare b) perioada de sifilism latent precoce (cand sifilismul florid a fost in urma cu 2 - 4 ani) c) perioada de sifilism latent tardiv ( cand sifilismul florid a fost in urma cu 2 -4 ani) d) treponemele nu mai persista in organism e) treponemele mai persista in organism 12) Urmatoarele afirmatii despre sifilisul prenatal precoce sunt adevarate, cu exceptia: a) apare la nastere sau in primii 2 ani de viata b) apare numai la nastere c) apar semnele cutaneo- mucoase d) craniotabes e) manifestari viscerale 13) Sifilismul prenatal tardiv se caracterizeaza prin: a) include manifestarile care apar dupa un an b) pot apare sifilide si gome c) atingeri osteo-articulare d) manifestari oculare e) tulburari auditive datorate numai afectarii urechii interne 14) Urmatoarele afirmatii despre sifilis sunt false: a) sifilismul congenital ramane complet latent intro-o propotie mare de cazuri b) diagnosticul pozitiv este bazat numai pe criterii clinice c) diagnosticul este serologic d) antibioticul de electie este PENICILINA e) in caz de intoleranta la pencilina se recurge la tetraciclina

15) Urmatoarele afirmatii despre gonoree sunt false: a) calea de transmitere este aproape intot deauna sexuala b) agentul cauzal este un coc gram negativ, apartinind genului Neisseria c) agentul cauzal este gonococul d) frecventa este mai mare la femei e) femeile prezinta adesea forme asimtomatice de boala 16) Infectia gonocica cronica la femeie se caracterizeaza prin: a) este forma cea mai frecventa b) scurgerea este redusa insotita sau nu de simptome discrete c) se poatre produce o reactivare a bolii dupa menstra d) este forma cea mai rara e) e)frecvent este asimptomatica 17) Infectia gonococica acuta se caracterizeaza prin, cu exceptia: a) este rar intalnita la tinerele recent active sexual b) este o uretro-vulvo-cervicita c) usturime si durere la mictiune d) scurgere alb galbuie abundenta e) colul uterin erodat acoperit de secretie 18) Complicatiile infectiei gonococice la femeie pot fi : a) bartonilite b) skenite c) periuretrita d) cistita e) pelviperitonita 19) Urmatoarele afirmatii despre infectia gonococica sunt adevarate : a) diagnosticul este serologic b) la nou nascut apare localizarea oculara c) identificarea gonococului se face prin frotiul din secretie sau cultura d) sensibilitatea gonococului la penicilina este maxima e) endocardita este o complicatie frecventa 20) Maladia Ducrey se caracterizeaza prin a) este o boala cu transmitere sexuala b) agentul cauzal este un bacil gram negativ c) este mai frecventa la femeie d) perioada de incubatie poate ajunge pana la doua saptamani e) leziunea initiala este pustula

21) Diagnosticul diferential al sancrului moale se face cu : a) sancrul sifilitic b) sifilide c) infectia gonococica d) maladia Ducrey e) scabia 22) Afirmatiile privind maladia Ducrey sunt corecte: a) adenopatia este regionala, obisnuit bilaterala b) complicatiile la distanta sunt frecvente c) leziunea se vindeca spontan d) boala este autolimitanta e) raspunde la tratamentul cu eritromicina 23) Boala Nicolas-Favre este: a) o boala cu transmitere sexuala b) etiologia chlamidiana c) nu ating sistemul limfatic d) cu incidenta maxima intre 40-60 ani e) cu afectare cardiaca 24) Sancrul limfogranulomatos se caracterizeaza prin: a) leziune de inoculare a treponemei b) leziune de inoculare a chlamidiei c) este o eroziune de 2 3 mm diametru cu suprafata rosie d) uneori are aspect ulceros e) localizarile la femeie sunt numai pe colul uterin 24) Trichomonas vaginalis este: a) un protozoar flagelat b) are 30-50 microni c) se divide longitudinal la 5-7 ore d) este imobil e) este rezistent la temperaturi joase 25) Tricomoniaza este caracterizata de: a) cea mai frcventa maladie sexual transmisibila b) transmiterea poate fi extragenitala c) evolutia este cu simtomatologie zgomotoasa d) contaminarea este favorizata de factorii locali e) stresul este un factor favorizant

26) Tablou clinic in trichomoniaza este: a) scurgere vaginala albicioasa, spumoasa b) se asociaza pruritul c) recaderiele nu apar in sarcina d) frecvent apar simptome generale e) nu exista localizari extravaginale 27) Diagnosticul de laborator in trichomoniaza presupune a) examenul microscopic direct, pe preparat colorat Giemsa b) recoltare secretiei vaginale la 48 de ore de la ultimul contact sexual c) cea mai putin fidela metoda de diagnostic este cultura pe medii selective d) nu exista un interval de timp intre recoltare si examenul microscopic direct e) serologia este cea mai utila metoda de diagnostic 28) Herpesul genital se caracterizeaza: a) agentul cauzal este herpes simplex tip 1 b) perioada de incubatie de 7-14 zile c) nu exista recurente d) transmiterea la fat in sarcina este insotita de mortalitate mica e) infectia asimptomatica este mai frecventa la femeie 29) Infectia herpetica primara se caracterizeaza prin, cu exceptia: a) este precedata de prurit arsura si durere locala b) evolutia spre vindecare spontana in 3-4 saptamani c) la femei leziunile sunt superficiale d) interesarea este exclusiv cervicala e) leziunea are un contur policiclic 30) Infectia herpetica primara se caracterizeaza prin: a) este precedata de prurit arsura si durere locala b) evolutia spre vindecare spontana in 3-4 saptamani c) la femei leziunile sunt superficiale d) interesarea este exclusiv cervicala e) leziunea are un contur policiclic 31) Urmatoarele afirmatii sunt incorecte: a) HPV este agentul etiologic al vegetatiilor veneriene b) condylomata acuminata este o viroza transmisa exclusiv sexual c) HPV este distrus de formol d) HPV nu este rezistent la frig si uscare e) vegetatiile veneriene predomina la varstnici

32) Urmatoarele afirmatii sunt corecte: a) HPV este agentul etiologic al vegetatiilor veneriene b) condylomata acuminata este o viroza transmisa exclusiv sexual c) HPV este distrus de formol d) HPV nu este rezistent la frig si uscare e) vegetatiile veneriene predomina la varstnici 33) Poliadenopatia aparuta in sifilis este cea mai rar intalnita in grupa: a) cervicale posterioare b) suboccipitale c) retroauriculare d) inghinale e) supraclaviculare 34) Afirmatiile privind maladia Ducrey sunt incorecte: a) adenopatia este regionala, obisnuit bilaterala b) complicatiile la distanta sunt frecvente c) leziunea se vindeca spontan d) boala este autolimitanta e) raspunde la tratamentul cu eritromicina 35) Urmatoarele afirmatii despre gonoree sunt adevarate: a) calea de transmitere este aproape intot deauna sexuala b) agentul cauzal este un coc gram negativ, apartinind genului Neisseria c) agentul cauzal este gonococul d) frecventa este mai mare la femei e) femeile prezinta adesea forme simtomatice de boala 36) Urmatoarele afirmatii privind candidoza uro-genitala sunt corecte: a) agentul etiologic cel mai frecvent este Candida albicans b) pot fi transmise pe cale sexual in proportie de 90% c) poate fi izolata din vaginul femeilor normale prin culturi in 20% din cazuri d) se caracterizeaza prin scurgere vaginala galben verzuie fetida e) diabetul nu favorizeaza aparitia candidozei 37) Factori generali care predispun la aparitia candidozei genitale: a) sarcina b) diabetul zaharat c) anemia feripriva d) contraceptivele orale e) citostaticele

38) Sindromul Reiter se caracterizeaza prin: a) poliartrita nesupurativa b) atingeri oculare c) atingeri cutanate d) este urmare a unei infectii uro-genitale joase e) este mai frecvent la barbatul in varsta 39) Urmatoarele afirmatii despre sifilis sunt adevarate: a) sifilismul congenital ramane complet latent intro-o propotie mare de cazuri b) diagnosticul pozitiv este bazat numai pe criterii clinice c) diagnosticul este serologic d) antibioticul de electie este PENICILINA e) in caz de intoleranta la pencilina se recurge la tetraciclina 40) Afirmatii corecte despre Molluscum contagiosum: a) o afectiune virala moderat contagioasa b) o afectiune bacteriana c) cu transmiterea este exclusiv sexuala d) tratamentul este topic e) cu transmiterea indirecta