Sunteți pe pagina 1din 15

Medierea Aspecte generale

Definitie: Mediarea reprezinta o metoda voluntara, bazata pe ncrederea ca o a treia parte, neutra si impartiala, va inlesni comunicarea si negocierea intre parti, astfel incat acestea sa ajunga la o solutie consensuala pentru rezolvarea conflictului dintre ele si concretizarea rezolvarii intr-un acord, de regula scris. Cu toate ca este deseori considerata o procedura facilitative, in unele cazuri de mediere, cea de-a treia parte, neutra si impartiala, isi asuma anumite sarcini de evaluare a situatiei partilor, cum ar fi aceea de a le ajuta sa analizeze posibilele rezultate si sa se intrebe care sunt punctele tari si cele slabe ale argumentelor prezentate de fiecare dintre ele. Printre caracteristicile medierii se numara urmatoarele: -este o modalitate alternativa de rezolvare a conflictelor; - este o procedura voluntara si confidentiala; - implica interventia unei terte persoane neutra, impartiala si fara putere de decizie mediatorul !; - mediatorul faciliteaza comunicarea intre parti, generarea de optiuni pentru rezolvarea conflictelor; - ajut" p"r#ile s" g"seasc" o solu#ie reciproc acceptat", ntr-un cadru privat.

Istoric al medierii

Activitatea de mediere a fost practicata din cele mai vec$i timpuri. %storicii situeaza aparitia acesteia in perioada comertului fenician. Practicile din &recia Antica si din 'oma Antica au adus un inteles adecvat termenului de (mediere). 'omanii au folosit mai multe denumiri pentru persoanele care se ocupau de acest proces, precum: medium, interpolator, conciliator, interlocutor si in final, mediator. %n *vul +ediu, in unele tari practica de mediere a fost interzisa, iar in altele putea fi realizata doar de catre autoritatile centrale. %n anumite culturi, mediatorul era considerat o persoana sacra, ce merita un respect deosebit.
1

Aspecte ale procesului de mediere

+edierea ca process implica o terta persoana impartiala! care sa asiste doua sau mai multe persoane partile direct interesate!, pentru gasirea unor solutii convenabile de rezolvare a problemelor. ,amenii utilizeaza medierea la nivele diferite si in multiple conte-te: de la dispute minore la discutii despre pace la nivel global. .nele dintre cazurile care ajung la mediatori sunt: a! familie:

contracte prenuptiale; dezbateri privind finantele sau bugetul; separarea; divortul; custodia copiilor; afacerea familiei; dispute dintre parinti si copiii adulti; probleme comportamentale; dispute imobiliare.

b! la locul de munca:

discriminare; $artuire; administrarea muncii; plangeri si prejudicii.

c! dispute publice:
2

de mediu; de utilizare a pamantului.

d! alte dispute:

ale asociatiei de locatari; contracte de orice natura; prejudicii personale; parteneriate; organizatii non-profit; prevenirea violentei; medierea victimelor; conflicte scolare. /atorita caracterului particular al acestei activitati, fiecare mediator utilizeaza metode

personale legea nu impune anumite metode! care ar putea sa ajute la rezolvarea problemelor e-puse. +edierea implica mai multe stagii sau aspecte:

controversa, disputa sau diferenta de opinii dintre doua persoane sau nevoia de rezolvare a unei probleme; luarea deciziei cu ambele parti de comun acord decat impunerea de catre o terta persoana a solutiei;

dorinta partilor implicate de a negocia rezolvarea problemei si acceptarea unor discutii despre interesele si obiectivele urmarite;

intentia de a obtine o pozitie pozitiva cu ajutorul unei terte persoane, independenta si neutra.

Principiile medierii:

1. Caracterul voluntar al medierii Principiul se concretizeaza in libertatea partilor de a recurge la mediere si de a lua o decizie. +ediatorul trebuie sa se asigure ca partile au ales procedura de mediere in mod voluntar, in cunostinta de cauza si fara a fi constranse. 0ici o parte nu poate fi obligata de catre o alta persoana sau autoritate sa participe la procedura de mediere. 1ac e-ceptie de la acest principiu situatiile n care medierea este o procedura obligatorie prev"zuta de legile speciale.

2. Acceptarea in cunostinta de cauza. Principiul afirma dreptul partilor de a fi informate cu privire la procesul de mediere.+ediatorul este obligat ca inaintea inceperii procesului de mediere sa prezinte partilor, in completarea cunostintelor acestora despre mediere, principiile medierii, procedura ce va fi urmata, rolul mediatorului 2i al partilor in procesul medierii si in solutionarea disputei. 3egea nr. 45676889, la art. 65 alin. 4 precizeaza ca mediatorul trebuie sa faca acest lucru pentru ca partile :sa inteleaga scopul, limitele si efectele medierii in special asupra raporturilor ce constituie obiectul conflictului). +ediatorul trebuie sa indeplineasca aceasta obligatie inainte de semnarea contractului de mediere 2i inceperea efectiva a procesului de mediere.

3. Autodeterminarea. *ste principiul care afirma dreptul si capacitatea partilor de a-si defini propriile probleme, nevoi si solutii. +ediatorul trebuie sa respecte si sa incurajeze dreptul partilor de a lua orice decizie libera si in cunostinta de cauza, care sa solutioneze divergentele dintre ele. +ediatorul va informa partile, de la inceput, in ce va consta activitatea sa si asupra faptului ca decizia finala le apartine in mod e-clusiv si ca se pot retrage oricand din procesul de mediere.
4

4. Neutralitatea i impartialitatea mediatorului. %n cadrul procesului de mediere, partile au drepturi egale 2i trebuie tratate de mediator in mod nepartinitor, nici una dintre ele neputand fi favorizata sau defavorizata. Ca o consecinta a principiului egalitatii partilor apare 2i problema nediscriminarii acestora prin refuzarea medierii sau prin e-ercitarea unei medieri la standarde inferioare din motive de rasa, culoare, nationalitate, origine etnica, limba, religie, se-, apartenenta politica, avere sau origine sociala art. ; din 3egea nr. 45676889!. %n e-ercitarea atributiilor sale profesionale, mediatorul trebuie sa se bucure de deplina independenta fata de entitati care ar putea avea interese in cauzele in care are loc medierea. Aceasta independenta trebuie sa fie de natura a-i garanta impartialitatea si neutralitatea fata de cauza, de rezultatele acesteia si de partile implicate in disputa. +ediatorul trebuie sa evite orice situatie de natura sa ii limiteze independenta si sa respecte normele de etica profesionala. /aca la inceputul procesului de mediere mediatorul are cunostinta despre vreo imprejurare care l-ar putea impiedica s" fie neutru 2i impartial, este obligat sa refuze preluarea cazului de mediere art. ;4 din 3egea nr. 45676889!. /aca in orice moment din timpul procesului de mediere mediatorul isi pierde aceste atribute, el este obligat sa aduca acest fapt la cunostinta partilor. %n cazul e-trem in care mediatorul considera ca nu-si poate pastra neutralitatea fata de parti, este recomandata inc$iderea procedurii de mediere.

!. Confidentialitatea. Prin insasi natura misiunii sale, mediatorul este depozitarul (secretelor) partilor implicate n procedura medierii. *l nu poate fi audiat ca martor in legatura cu date 2i fapte de care a luat la cunostinta in cadrul procesului de mediere decat numai cu acordul prealabil 2i scris al partilor art. ;< alin. 4 din 3egea nr. 45676889!. &arantand confidentialitatea, mediatorul respecta via#a privata a partilor si isi asigura ncrederea acestora. Prin urmare, pastrarea secretului profesional este recunoscuta ca fiind o indatorire fundamentala si primordiala a mediatorului. Aceasta obligatie nu se stinge odata cu inc$eierea medierii, ci este permanenta art. ;6 din 3egea nr. 45676889!.+ediatorul va atrage atentia persoanelor care participa la mediere in conditiile art.

=6din 3egea nr. 45676889 asupra obligatiei de pastrare a confidentialitatii si le va putea solicita semnarea unui acord de confidentialitate. Procedura de mediere: *tapele principale ale procesului de mediere sunt urmatoarele: A. Procedura prealabila inc$eierii contractului de mediere a! /e regula, o parte se adreseaza unui mediator, dar la mediator se pot prezenta 2i ambele parti aflate in conflict. %n cazul in care se prezinta numai una dintre parti, mediatorul, la cererea acesteia, va demara procedura prealabila prin care va stabili daca si cealalta parte doreste solutionarea conflictului prin mediere. b! %n acest scop, mediatorul va adresa celeilalte parti invitatia scrisa, in vederea acceptarii medierii si inc$eierii contractului de mediere, stabilind un termen de cel mult 4= zile; invitatia se transmite prin orice mijloace care asigura confirmarea primirii c! /aca partea convocata accepta invitatia dar este in imposibilitate de a se prezenta, mediatorul poate stabili, la cerere, o noua data pentru prezentarea la mediere, cu acordul ambelor parti d! /aca partea convocata refuza in mod e-plicit medierea sau nu se prezinta de doua ori la r>nd la datele fi-ate pentru semnarea contractului de mediere, medierea se considera neacceptata e! +ediatorul poate face si alte demersuri legale pe care le considera necesare pentru invitarea partilor la mediere, cu respectarea dispozitiilor legii medierii ?. %nc$eierea contractului de mediere intre mediator, pe de o parte, si partile aflate in conflict, pe de alt" parte. Contractul de mediere se inc$eie intre mediator, pe de o parte, si partile aflate in conflict, pe de alta parte, dupa prezentarea acestora din urma impreuna la mediator $otarate sa accepte medierea sau dupa acceptarea medierii 2i de catre partea invitata.
6

*ste interzisa desfasurarea sedintelor de mediere inainte de inc$eierea contractului de mediere. @ub sanc#iunea nulitatii absolute, contractul de mediere: 4! trebuie sa cuprinda urm"toarele clauze: a! b! c! d! e! f! identitatea par#ilor aflate in conflict sau, dupa caz, a reprezentantilor lor mentionarea obiectului conflictului obligatia mediatorului de a da e-plicatii partilor cu privire la principiile medierii, la efectele acesteia si la regulile aplicabile; declaratia partilor, in sensul ca doresc declansarea medierii si ca sunt decise sa coopereze in acest scop; angajamentul partilor aflate in conflict de a respecta regulile aplicabile medierii; obligatia partilor aflate in conflict de a ac$ita onorariul cuvenit mediatorului si c$eltuielile efectuate de acesta pe parcursul medierii in interesul partilor, precum si modalitatile de avansare si de plata a acestor sume, inclusiv in caz de renuntare la mediere sau de esuare a procedurii, precum si proportia care va fi suportata de catre parti, tinandu-se cont, daca este cazul, de situatia lor sociala; daca nu s-a convenit altfel, aceste sume vor fi suportate de catre parti, in mod egal g! $! intelegerea par#ilor privind limba in care urmeaza sa se desfasoare medierea alte clauze, in conditiile legii

6! nu trebuie sa cuprinda clauze care contravin legii sau ordinii publice ;! se inc$eie in forma scrisa, se semneaza de catre partile aflate in conflict si de mediator si se intocmeste in at>tea e-emplare originale cati semnatari sunt 3a contractul de mediere se va inc$eia o ane-a daca, pe parcursul procedurii de mediere, apar c$eltuieli neprevazute, efectuate in interesul partilor si cu acordul acestora. Contractul de mediere constituie titlu e-ecutoriu cu privire la obligatia partilor de a ac$ita onorariul scadent cuvenit mediatorului. C. /esfasurarea medierii cu respectarea principiilor acesteia. +edierea are loc, de regula, la sediul mediatorului si se desfasoara in sesiuni comune, in care mediatorul si partile in conflict se vor intalni impreuna, dar 2i in sesiuni separate cu fiecare
7

dintre parti, daca situa#ia o impune. @esiuni individuale, in care mediatorul se intalneste cu fiecare parte, au loc de regula in prima parte a procesului de mediere 2i sunt foarte utile pentru identificarea cat mai e-acta a obiectului conflictului. /aca este cazul, medierea se poate desfasura si in alte locuri convenite de mediator si de partile aflate in conflict. Pe timpul sesiunilor de mediere partile aflate in conflict au dreptul sa fie asistate de avocat sau de alte persoane, in conditiile stabilite de comun acord sau pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispozitie, in conditiile legii. %n cazul in care conflictul supus medierii prezinta aspecte dificile sau controversate de natura juridica ori din orice alt domeniu specializat, mediatorul, cu acordul partilor, poate sa solicite punctul de vedere al unui specialist din domeniul respectiv. 1ata de acest specialist din afara biroului sau, mediatorul va evidentia doar problemele controversate, fara a dezvalui identitatea partilor . /. %nc$iderea procedurii de mediere 3egea nr. 45676889 art. =9 - 98! Procedura de mediere se inc$ide, dupa caz : a! b! c! prin inc$eierea unei intelegeri intre parti in urma solutionarii conflictului prin constatarea de catre mediator a esuarii medierii prin depunerea contractului de mediere de catre una dintre parti %n cazul in care partile au inc$eiat numai o intelegere partiala, precum si atunci cand medierea a esuat sau contractul de mediere a fost depus de catre una din parti, orice parte se poate adresa pentru solutionarea conflictului supus medierii instantei judecatoresti sau arbitrale competente. 3a inc$iderea procedurii de mediere, in oricare dintre cele ; cazuri mentionate, mediatorul intocmeste un proces-verbal care se semneaza de catre parti, personal sau prin reprezentant, si de mediator; partile primesc cate un e-emplar original al procesului-verbal. Cand partile aflate in conflict au ajuns la o intelegere, mediatorul redacteaza un acord care cuprinde toate clauzele consimtite de acestea si care are valoarea unui inscris sub semnatura privata. %ntelegerea partilor nu trebuie sa cuprinda prevederi care aduc atingere legii si ordinii publice. %ntelegerea partilor poate fi supusa verificarii notarului public in vederea autentificarii
8

ori, dupa caz, incuviintarii instantei de judecata, in conditiile prevazute la art. 9; din 3egea nr. 45676889. %n cazul denuntarii unilaterale a contractului de mediere, actiune care constituie un drept al oricarei parti conform art. 98 din 3egea nr. 45676889, mediatorul ia act de aceasta si, in cel mult AB de ore de la data primirii incunostiintarii, intocmeste un proces-verbal de inc$idere a procedurii de mediere. /aca una dintre partile aflate in conflict nu se mai prezinta la mediere, fara a denunta contractul de mediere in scris si a anunta mediatorul si cealalta parte, mediatorul este obligat sa faca toate demersurile necesare pentru a stabili intentia reala a partii respective si, dupa caz, sa continue sau sa inc$ida procedura de mediere. Cand se poate a"un#e la mediere$ 0u toate disputele duc automat la procesul de mediere. 1actori ce tin de partile implicate determina momentul in care se va ajunge la mediere. /aca partile implicate nu sunt pregatite pentru acest moment, medierea nu poate avea loc. /aca medierea are loc fara acordul uneia dintre partile implicate, procesul nu va fi recunoscut, pentru ca una dintre legile de baza este ca acesta sa nu se desfasoare fara consimtamantul tuturor. .n alt element important este ca toate partile sa aiba reprezentanta legala, pentru a fi un proces corect. Articolul 6 alin. 4 si ; din 3egea nr.45676889: Daca legea nu prevede altfel, partile, persoane fizice sau persoane juridice, pot recurge la mediere in mod voluntar, inclusiv dupa declansarea unui process in fata instantelor competente, convenind sa solutioneze pe aceasta cale orice conflicte in materie civila, comerciala, de familie, in materie penala, precum si in alte materii, in conditiile prevazute de prezenta lege. Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-si solutiona disputele prin mediere atat in afara, cat si in cadrul procedurilor obligatorii de solutionare amiabila a conflictelor prevazute de lege.)

Pre#atirea pentru procesul de mediere Persoanele implicate in mediere, denumite parti implicate pot urma cateva etape pentru pregatirea medierii, la fel ca si avocatii lor, daca e-ista. Pregatirea implica redactarea unor declaratii in care sa se prezinte subiectul disputei, si care vor fi aduse in cadrul procesului.
9

%n general, partile care cunosc mediatorul inainte tind sa ajunga la un consens mult mai repede si se arata mult mai multumiti de mersul procesului. , alta sarcina preliminara implica identificarea persoanelor care ar trebui sa participe la mediere. %n afara partilor implicate, alti participanti importanti sunt avocati, contabili, sotul7sotia sau traducatori. Conventia asupra unei intalniri de mediere este la fel de importanta ca orice alta intalnire. Ce locatie ar fi cea mai bunaC Au nevoi speciale unii dintre participantiC %n ce zi si la ce ora ar fi cel mai bineC Ar trebui camera sa aiba mese, scaune sau canapeleC ,fera camera intimitatea corespunzatoareC Care va fi durata medie a intalniriiC Acestea sunt doar cateva dintre intrebarile care apar in cadrul medierii. Articolul A; alin. 4 din 3egea nr.45676889 prezinta cadrul de desfasurare al medierii: Partile aflate in conflict se prezinta mpreuna la mediator. In cazul in care se prezinta numai una dintre parti, mediatorul, la cererea acesteia, va adresa celeilalte parti invitatia scrisa, in vederea acceptarii medierii si incheierii contractului de mediere, stabilind un termen de cel mult 1 zile. Invitatia se transmite prin orice mijloace care asigura confirmarea primirii te!tului. Articolele =8-=5 din 3egea nr. 45676889 ofera o viziune asupra modului de desfasurare al procesului de mediere: "edierea se bazeaza pe cooperarea partilor si utilizarea, de catre mediator, a unor metode si tehnici specifice, bazate pe comunicare si negociere. "etodele si tehnicile utilizate de catre mediator trebuie sa serveasca e!clusiv intereselor legitime si obiectivelor urmarite de partile aflate in conflict. "ediatorul nu poate impune partilor o solutie cu privire la conflictul supus medierii. Partile aflate in conflict au dreptul sa fie asistate de avocat sau de alte persoane, in conditiile stabilite de comun acord. %n cursul medierii partile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispozitie, in conditiile legii. @ustinerile facute pe parcursul medierii de catre partile aflate in conflict, de persoanele prevazute la art. =6 i la art. == alin. 4!, precum si de catre mediator au caracter confidential fata de terti si nu pot fi folosite ca probe in cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu e-ceptia cazului in care partile convin altfel ori legea prevede contrariul. +ediatorul va atrage atentia persoanelor

10

care participa la mediere in conditiile art. =6 asupra obligatiei de pastrare a confidentialitatii si le va putea solicita semnarea unui acord de confidentialitate. /aca, pe parcursul medierii, apare o situatie de natura sa afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau impartialitatea mediatorului, acesta este obligat sa o aduca la cunostinta partilor, care vor decide asupra mentinerii sau denuntarii contractului de mediere. +ediatorul are dreptul sa se abtina si sa inc$ida procedura de mediere, procedand potrivit dispoziiilor art. =9, care se aplica in mod corespunzator. %n aceasta situatie mediatorul este obligat sa restituie onorariul proportional cu etapele de mediere neparcurse sau, dupa caz, sa asigure continuarea procedurii de mediere, in conditiile stabilite prin contractul de mediere. %n cazul in care conflictul supus medierii prezinta aspecte dificile sau controversate de natura juridica ori din orice alt domeniu specializat, mediatorul, cu acordul partilor, poate sa solicite punctul de vedere al unui specialist din domeniul respectiv. Atunci cand solicita punctul de vedere al unui specialist din afara biroului sau, mediatorul va evidentia doar problemele controversate, fara a dezvalui identitatea partilor. Procedura de mediere se inc$ide, dupa caz:

prin nc$eierea unei intelegeri intre parti in urma solutionarii conflictului; prin constatarea de catre mediator a esuarii medierii; prin depunerea contractului de mediere de catre una dintre parti.

%n cazul in care partile au inc$eiat numai o intelegere partiala, precum si in cazurile prevazute la alin. 4! lit. b! i c!, orice parte se poate adresa instantei judecatoresti sau arbitrale competente. 3a inc$iderea procedurii de mediere, in oricare dintre cazurile prevazute la art. =9 alin. 4!, mediatorul va intocmi un proces-verbal care se semneaza de catre parti, personal sau prin reprezentant, si de mediator. Partile primesc cate un e-emplar original al procesului-verbal. Cand partile aflate in conflict au ajuns la o ntelegere, se redacteaza un acord care va cuprinde toate clauzele consimtite de acestea si care are valoarea unui nscris sub semnatura privata. %ntelegerea partilor nu trebuie sa cuprinda prevederi care aduc atingere legii si ordinii publice, dispozitiile art. 6 fiind aplicabile. %ntelegerea partilor poate fi afectata, in conditiile legii, de termene si conditii.
11

%ntelegerea parilor poate fi supusa verificarii notarului public in vederea autentificarii ori, dupa caz, incuviintarii instantei de judecata, in conditiile prevazute la art. 9;.)

Avanta"ele medierii Prin procesul de mediere, participantii pot consimti la solutiile pe care problemele discutate le determina. /efinirea naturii disputei poate adesea clarifica metoda cea mai eficient" pentru rezolvarea problemei. .nul dintre scopurile principale ale procesului de mediere este definirea problemei, dezvoltarea optiunilor si atingerea unor solutii acceptate de toate partile implicate. +edierea poate functiona nu doar ca rezolvare a unei dispute, dar si ca mod de prevenire a acesteia. Procesul de mediere poate fi utilizat si ca avantaj in negocierea contractelor, prin identificarea intereselor ambelor parti si promovarea unei comunicari eficiente intre acestea. +edierea, intr-un cadru mai larg, poate insemna prevenirea conflictelor sau dezvoltarea mecanismelor de adresare a acestora, dupa cum apar. Articolele 96 i 9; din 3egea nr.45676889 prezinta avantajele date de procesul de mediere: Pentru desfsurarea procedurii de mediere, judecarea cauzelor civile de catre instantele judecatoresti sau arbitrale va fi suspendata la cererea partilor, in conditiile prevazute de art. #$# alin. 1 pct. 1 din %odul de procedur& civila. %ursul termenului perimarii este suspendat pe durata desfasurarii procedurii de mediere, dar nu mai mult de ' luni de la data semnarii contractului de mediere. %ererea de repunere pe rol este scutita de ta!a judiciara de timbru. %n cazul in care conflictul a fost solutionat pe calea medierii, instanta va pronunta, la cererea partilor, o $otarare, potrivit dispozitiilor art. 6<4 din Codul de procedura civila. ,data cu pronuntarea $otararii, instanta va dispune, la cererea partii interesate, restituirea ta-ei judiciare de timbru platite pentru investirea acesteia.)

%tudiu de caz
12

MEDIERE IN CAZUL UNUI DIVORT CU COPII

Atunci cand nu se apeleaza la mediere, un divort poate fi o e-perienta traumatizanta atat pentru soti dar, in special pentru copiii prinsi la mijloc in acest proces. Atunci cand, in mijlocul conflictului mai intervin si alte persoane, acesta se poate amplifica si deveni foarte stresant. Cum pot ajuta sedintele de mediere la rezolvarea problemelor aparute la divortC %n randurile de mai jos puteti vedea un e-emplu real al beneficiilor aduse de mediere in cazul unui divort cu copii. Cum s&a a"uns la sedintele de mediere$ /upa o casnicie de B ani, in urma careia au rezultat doi copii, sotii 1. au decis ca doresc sa isi continue separat vietile. Problemele in acest cuplu au inceput atunci cand, din cauza crizei financiare, domnul 1. a ramas fara servici si cand cuplul a decis ca, pentru castigarea unor fonduri suplimentare, sa se mute la mama doamnei 1., astfel incat sa poata inc$iria apartamentul in care locuiau la momentul actual. /upa aceasta mutare, intre domnul 1. si mama doamnei 1. a aparut un conflict, aceasta din urma reprosandu-i constant ca nu castiga nici un ban. /rept raspuns, domnul 1. a inceput sa consume alcool si sa se manifeste violent fata de sotia si soacra sa, dar nu si fata de copii. /upa un an, doamna 1. a decis ca isi doreste divortul, decizie cu care domnul 1. a fost de acord. /oamna 1. isi dorea atat indepartarea domnului 1. de catre copii, cat si vinderea apartamentului comun pentru a obtine niste fonduri suplimentare. @otul isi dorea, de asemenea, custodia copiilor, pentru a se razbuna pe soacra.

Ce s&ar fi intamplat daca nu s&ar fi apelat la mediere$ %n cazul in care sotii 1. ar fi solutionat acest divort in instanta, timpul de solutionare ar fi fost de apro-imativ un an, perioada in care conflictele inca ar fi e-istat iar copiii ar fi fost traumatizati in urma lor.

13

Dudecand in instanta cazul, ambele parti ar fi riscat sa piarda custodia copiilor, sau ca acestia sa fie despartiti, prin incredintarea fiecaruia cate unui parinte. /in fericire, cuplul s-a $otarat sa apeleze la un mediator, motivati de starea de tensiune permanenta, care dauna foarte grav copiilor, dar si deoarece conflictele cresteau din ce in ce mai tare.

Ce s&a intamplat atunci cand acestia au apelat la mediere$ %n momentul in care au apelat la mediere, sotii 1. au purtat discutii sustinute, reusind sa ajunga la un acord asupra faptului ca mama ar fi cea mai potrivita pentru a avea grija de copii. Apartamentul comun a fost trecut pe numele copiilor si folosit ca sursa de venit pentru a asigura intretinerea acestora, domnul 1. mutandu-se la fratele sau. Programul de vizita includea un teritoriu neutru, in care domnul 1. sa nu se mai poata intalni cu soacra si sa evite, astfel, aparitia viitoarelor conflicte.

14

'i(lio#rafie:
EEE.mediatornational.ro EEE.artamedierii.ro ro.EiFipedia.org EEE.misit-mediere.ro EEE.revistademediere.ro EEE.mediere.org.ro "odalitati alternative de solutionare a conflictelor ()D*+, Geno-/aniel @ustac si Claudiu %gnat, ?ucuresti, 688B "edierea. ,tandarde si proceduri, Geno-/aniel @ustac, Cristi /anilet si Claudiu %gnat, ?ucureti, 6885

15