Ministerul Educatiei al Republicii Moldova Universitatea de Studii Europene din Republica Moldova

Autor: Vatov Cristina. Gr. 306.

!SCURSU" #UR! !C

!.

Aspecte introductive. Concept. $otiune. Scurt istoric.

Arta de a convin%e un auditoriu de &usteea ideilor e'puse printr(o ar%u)entaie bo%at*+ ri%uroas*+ pus* ,n valoare de un stil ales sta ne)i&olocit la ba-a unui dicurs de success+ acesta .iind in-estrat de un li)ba& potrivit tipului de discurs. "i)ba&ul &uridic e'pri)a acel )ecanis) social+ abstact si stabil+ ba-at pe anu)ite repere stilistice care are scopul de a produce necontenit )esa&e noi prin inter)ediul unui te't &uridic. !n ase)enea ordine de idei+ un te't &uridic+ in principiu+ ar trebui sa .ie inc/is+ adica sa nu lase loc altei sau altor interpretari+ pe .ondul conceptelor respective+ alt.el spus+ pe .ondul su)ei de se)ni.icatii preva-ute de le%iuitor.1 Ast.el la ba-a unui discurs+ idi.erent de tipul acestuia+ sta ne)i&locit un li)ba& individuali-at intr(un te't bine inc/e%at care are drept scop de a convin%e un auditoriu. Con.or) ictionarului E'plicativ al "i)bii Ro)ane+ prin discurs intele%e) e'punerea .*cut* ,n .a0a unei adun*ri+ cuv1ntare. tratare ,n scris a unui subiect de natur* 2tiin0i.ic* sau literar*. 3 in .r. discours, lat. discursus. E'punerea .acuta in .ata unei adunari asupra unui subiect cu scopul de a trans)ite celor ce asculta convin%erile oratorului se nu)este discurs+ acesta notiune este abordata de Mitu Movila in lucrarea 4Conceptarea si .or)ele discursului5+ consider acesta a bordare prea in%usta pentru conceptuali-area discursului. Ast.el prin discurs intele%e) ansa)blul de enunturi+ le%ate intre ele printr(o coerenta lo%ica+ care se re.era la un subiect unic+ topic+ si care are drept scop sa convin%a un auditoriu de &ustetea si veridicitatea acestui continut. 6 notiune co)ple'a este o.erita de u)itru 7ortun si Silvia Savulescu in lucrarea 4 Anali-a iscursului 8ublic5 : 4siste) de operatiuni subiacente+ aplicate continutului si conte'tului+ ,ncadrul

9eodora !rinescu 4"in%vistica #uridica5 Casa Editoriala e)iur%+ !asi :003

unei .or)a0iuni discursive deter)inate si conduc1nd la un ansa)blu or%ani-at de unit*ti lin%vistice care constituie un te't; la acest nivel+ orientat cu necesitate spre e'terior+ vorbi) despre discurs5 iscursul poate i)braca di.erite .or)e in .unctie de speciali-are< pro.esie=+ ast.el distin%e): 1. discurs politic. :. discurs &uridic. 3. discurs &urnalistic. >. discurs )ilitar. ?. discurs reli%ios. etc. iscursul &uridic este o specie a discursului care are ca obiect de studiu dreptul. Genul judiciar are drept scop sa faca distincxtia ntre just i injust, dreptate versus nedreptate, se ocupa de interesele individului, acuzand sau aparand pe cineva. n cadrul genului judiciar, oratorul trebuie sa dezvolte rationamente puternice, sa aiba un stil simplu i precis, exact chiar, sa poate sa jongleze cu probe, argumente, marturii. Regula principala a acestui gen este de a adapta autoritatea legilor juridice la autoritatea adevarului de fapt ; stabileste raportul dintre adevarul de drept i de fapt. iscursul judiciar se caracterizeaza prin doua trasaturi specifice si anume! "ste prezentat de cele mai multe ori la timpul trecut. iscursul judiciar

cuprinde totalitatea argumentelor si conterargumenteleor ce au drept scop sa demonstreze existenta#neexistenta unor fapte juridice din trecut. $ace apel cu precadere la logos. iscursul juridic este format dintr%o suma de notiuni si termeni ce tin nemijlocit de domeniul juristprudentei. &onform doctrinei putem distinge urmatoarele tipuri de discurs juridic! 1. Rechizitoriul ' discurs rostit de procuror inaintea instanei, prin care acuza sau incrimineaza, prezinta imprejurarile n care s%a produs fapta i

cere pedepsirea autorului n conformitate cu gravitatea faptei (naintea aprrii). :. Pledoaria discursul juridic prin care se sustine oral punctual de vedere al fiecarei parti in fata completului de judecata. *ceasta poate fi facuta atat de partea implicata in proces, cat si de reprezentantul legal al acestuia. 3. Memoriul ' discurs juridic scris pus la dispozitia judecatorului prin care se fac anumite clarificari, expunerea unei probleme etc. >. Rezumatul ' discurs pronuntat de presedintele unei adunari judiciare prin care rezuma dezbaterile care au avut loc. Consulatiile in juristprudenta. Rapoartele. *cestea trei sunt considerate ca accesorii ale discursului judiciar. individul ca sibiect al sociatatii este inzestrat cu abilitatea de a comunica, astfel in contextual evolutiei istorice si al dezvoltarii acestuia ca personalitate intr%un stat de drept, omul era nevoit sa%ti exprime anumite ganduri (capacitatea de a gandi) pentru a aplana anumite conflicte existente in societate. *stfel discursul, in varianta lui moleculara, apare inca din perioada antica. +rimele date cu privire la aparitia teoretizarii discursului o intalnim in Grecia *ntica, o dat* cu valul de procese ce au .ost declan2ate de c*derea tiranilor din cet*0ile %rece2ti Sicilia 2i Siracu-a. !)pun*toare 2i ,n.loritoare ,n antic/itatea %reac* 2i ro)an*+ dispre0uit* )ulte secole de(a r1ndul+ ren*scut* ti)id ,n secolul al @V!!!(lea+ de abia re-istand la ,nceputul secolului al @@(lea+ a .ost descoperit* 2i reabilitat* ,n -ilele noastre. 8entru c* a-i+ ca 2i acu) :000 de ani+ rostul discursului+ cu) spunea cel )ai )are orator al antic/it*0ii+ Cicero+ este s conving, s plac i s emoioneze.

!!.

Structura discursului &uridic.

>

!ndi.erent de tipul discursului &uridic+ persoana ce ur)ea-a sa o pre-inte trebuie sa ur)e-e un lant lo%ic de e'punere. Ast.el discursul &uridic ca si alte tipuri de discurs este .or)at din trei ele)ente: 1. e'ordiu ( pri)a parte a unui discurs+ care+ enunand su)ar coninutul acestuia+ ur)*rete c1ti%area ateniei i bun*voinei auditoriului. "a aceasta etapa de obicei auditoriu .ace cunostinta cu subiectul cau-ei+ se practica o intraducere petru a putea conduce %andurile ascultatorului catre ceea c ear ur)a sa .ie convins. Aceasta etapa este una .oarte i)portanta .iindca anu)e aici se starneste interesul ascultatorului+ iar in ca-ul in care acesta ra)ane indi.erent este )ult )ai %reu de convins pe parcursul des.asurarii discursului. :. naratiunea 3 e'punerea circu)stantelor cau-ei. "a aceasta etapa vorbitorul <Avocat+ 8rocuror+ #udecator= .ace cunoscut auditoriului speta cau-ei pe care acesta o sustine<apara+ acu-a+ &udeca=. Se de-volta ideia centrala+ si se a'pun ar%u)entele: pre)ise. Rationa)ent. Conclu-ie.

!naintea punctelor c/eie: te/nici ce daptare a atentiei. 3. ar%u)entare ( e'punerea ne)i&locita a %andurilor si a rationa)enteler lo%ice ce au scopul de a persuada. Aceasta etapa este tratata in literatura de specialitate ca .iind cea )ai i)portanta si cuprinde cativa pasi esentiali: etapa pre&udiciara are in co)ponenta sa patru ele)ente esentiale: asupra situatiei <proble)a(de(&udecat=+ stabilirea clara a .aptelor si incadrarea &uridica. b= etapa colectarii si stran%erii tuturor probelor necesare la dosar. c= etapa docu)entarii asupra proble)ei < studiul le%islatiei+ al doctrinei+ etc.= d= etapa .inali-arii dosarului si depunerea lui la instanta co)petenta. etapa &udiciara: a= etapa prepararii <adunarea si selectarea in.or)atiilor relevante=. b= etapa incubatiei <anali-a si ordonarea ierar/ica a in.or)atiilor=. a= etapa contactului direct cu persoana aparata sau acu-ata si in.or)area cit )ai co)pleta

c= etapa descoperirii punctului capital al procesului < certitudinea unei variante+ a unei solutii .avorabile clientului=. d= "tapa verificarii pentru a verifica daca este relevanta, logica se incheaga cu relevanta psihologica pentru a avea validitate juridical. 8re-entarea ar%u)entelor poate .i .acuta analitic sau sintetic. An pri)ul ca-+ oratorul nu divul%a telul spre care tinde si(! conduce pe ascultatori pas cu pas catre conclu-ia dorita+ )er%1nd de la un adevar clari.icat la altul+ p1na ce devine evident ca aceasta conclu-ie este consecinta alteia asupra careia s(a convenit. >. peroratie ( parte .inal*+ conclu-ie a unui discurs+ a unei cuv1nt*ri+ rostit* de vorbitor pe un ton ,nsu.leit <i e).atic=. 8artea concludenta are ur)atoarele sarcini: sa e'plice eventualele neclaritati. ,a accentueze puncetele puternice ale dicursului.

-mportant de asemenea este sa se practice tonul puternica, totodata evitandu%se agresivitatea. . alta structura a discursului juridic abordata in doctrina este! Structura unui discurs este+ ,n linii )ari+ ur)*toarea: a= Sc/e)a lo%ic* a pre-ent*rii presupune: stabilirea ideilor c/eie+ stabilirea rela0iilor dintre acestea. b= Bor)a pre-ent*rii poate .i: rela'at*+ acade)ic*. c= Recep0ia. ac* traseul lo%ic este prea lun%+ repetarea din ti)p ,n ti)p a ideilor e'puse 2i a conclu-iilor trase este obli%atorie. d= Abordarea punctelor slabe presupune ale%erea a dou* strate%ii: ( 6ri se elucidea-a aceste puncte 2i se pre%ateste raspunsul ,ntreb*rilor; ( 6ri se ataca punctele slabe 2i le r*spunde0i.

!!!.

8ledoaria 3 ca .or)a a dicursului &uridic.

Reteta de succes a unui avocat consta anu)e in )odul in care acesta isi in%/ea%a si e'pune ideile unei pledoarii. Cariera unui avocat este dictata de propria pledoarie. Ele)entele cele )ai i)portante ale unei pledoarii per.ecte sunt: dictia. Arta de apronunta. Gesturile ce o insotesc. Reactia la situatiile nepreva-ute. Calitati nescrise.

Ast.el+ toate aceste ele)ente incorporate intr(un te't ba-at pe rationa)ente lo%ice ce tin sa ar%u)ente-e o anu)ita po-itie dau nastere unei pledoarii. iscursul+ este+ in %eneral+ o lucrare retorica rostita pentru a .i au-ita+ pe cand celelale lucrari retorice sunt scrise pentru a .i citite de cei carora li se adresea-a. Scopul sau este de a la)uri si i)pati)i sau sensibili-a pe cel care vine in contact cu aceasta lucrare intelectuala.: Anali-and .unda)ental )oral al elocventei in %eneral si al celei &uridice in special+ Maurice Garcon a&un%e la ur)atoarea de.initie a elocventei+ vi-and direct discursul: 4 arta de a convin%e+ practicata de un o) cinstit+ intr(un scop )oral+ in care oratorul crede53 8re%atirea pletoariei necesita un e'ercitiu intelectual intens+ ce presupune cunoasterea re%ulilor cu privire la intoc)irea pledoariei. Ar .i desi%ur o eroare daca s(ar crede ca retorica+ canstan%and pe orator la respectarea unor re%uli stricte i(ar .rana talentul de a vorbi .ru)os si convin%ator. Este i)portant de ase)enea sa cunoste) nor)ele si dispo-itiile le%ale pe care se ba-ea-a ar%u)entarea pledoariei. Ast.el+ stapanirea artei pe care o repre-inta pro.esia de avocat presupune o buna cunoastere a dispo-itiilor si posibilitatilor naturale+ o cultura %enerala care sa se adao%e cunoasterii dreptului si te/nicii pledoariei.> Structura 8ledoariei este ur)atoarea:

: 3

Mitu Movila 4Retorica5+ Editura Bundatiei C/e)area !asi+ 1CC6+ pa%. ?1. Maurice Garcon+ Essai sur lDeloEuence &udiciaire+ Correa+ 1C>F+ pa%. 1G. > Holanda E)inescu+ 4 8ledoarii clebre5+ Editura Acade)iei+ 7ucuresti+ 1CF3.

1. introducerea sau e'ordiu 3 are drep scop de a .ace cunostinta &udecatorilor si a celor pre-enti in sedinta de &udecata ci obiectul procesului+ pentru a le atra%e atentia si de ase)enea de a crea o i)a%ine .avorabila propriului client. :. propunerea sau propositio; 3. divi-iunea sau divisio; >. nara0iunea sau naratio 3 repre-inta e'punerea .aptelor insotita de )otivarea psi/olo%ica a acestora+ ?. con.ir)area sau con(.ir)atio 3 sinte-a prin care circu)stantele de .apt se aduc pe aceiasi unda cu circu)stantele de drept )otivate pe anu)ite pobe )ateriale si )otive de natura psi/olo%ica 6. respin%erea te-ei adverse sau re.utatio; F. di%resiunea sau di%ressio; G. ,nc/eierea sau peroration 3 un re-u)at scurt al ele)entelor si ar%u)entelor esentiale ale procesului: re-u)area .aptelor cu o )are preci-ie si sobrietate si deducerea din aceste .apte a sin%urei conclu-ii lo%ice posibile. Apelarea la senti)ente+ pentru a e)otiona pe cei ce trebuie sa pronunte solutia.

Avocatul trebuie sa .aca cunostinta cu )aterialele dosarului sis a se docu)ente-e despre circu)stantele de .apt+ in ur)a discutiei cu propriul client. A2adar+ la etapa pre%*tirii pledoariei trebuie de.initivate ur)*toarele aspecte: ( obiectul procesului; ( punctul .orte al procesului; ( punctul slab al ap*r*rii 2i re)ediile sale; ( punctul .orte al ap*r*rii adverse; ( calea de consecin0*. Metodele inc/e%arii unei pledoarii sunt diverse: 1. Redactarea in scris a pledoariei. in cele )ai vec/i ti)puri )aii oratori obisnuiau sa(si scrie pledoariile+ ast.el )ulte din ele au ra)as pana in -iua de asta-i. "a ora actuala pentru avocat este un avanta& sa(si scrie pledoaria deoarece acesta )etoda ii

o.era posibilitatea sa se oriente-e in sedinta de &udecata in ca-ul in care este lipsit de e'perienta+ si de ase)enea sa posede un li)ba& corect si cursiv . :. Memorizarea pledoariei. Aceasta )etoda este practica de obicei de avocatii cu e'perienta+ e'pri)and o )odalitate )ult )ai vie de e'punere a )esa&ului. 3. Metoda notelor de pledoarie. Aceasta )odaliatea a aparut )ult )ai tar-ie decat cele anterioare+ avocatii .olosidu(se de anu)ite repere in crearea unui discurs &udiciar bine inc/e%at. Este o )odaliate avanta&oasa din considerentul ca pe parcursul e'punerii ideilor avocatul poate reveni sau se poate abate de la unele notite+ ceea ce(! per)ite sa .ie )ult )ai )obil+ iar in unele ca-uri )ai convin%ator. 9ottusi indi..erent de .or)a pe care o i)braca pledoaria ea trebuie sa corespunda calitatilor %enerale ale acesteia si anu)e: naturalete 3 pledoaria trebuia sa pastre-e o .or)a si)pla+ .ara e'pri)ari .iloso.ice sau alt %en+ sa corespunda liba&ului &uridic+ pentru a putea .i inteles de auditoriu. Se reco)anda de ase)enea evitarea intorsaturilor neobisnuite de .ra-a + a cuvintelor pretioase+ a curio-itatilor de stil+ pentru ca pledoaria trebuie sa .ie i)ediat accesibila+ iar e'punerea sa .ie lo%ica.? Sobrietate 3 stil concis si concret. 7a-at pe nor)e le%ale.

8ledoaria ast.el este discursul pronuntat in .ata !nstantei de #udecata cu scopul de a o convin%e de &ustetea adevarului propriu+ ba-at pe anu)ite ar%u)ente solide.

!V.

Rec/i-itoriul sau discursul de acu-are.

Rec/i-itoriu repre-inta acel act procedural inte)eiat pe )aterialele dosarului+ care se pri-inta !nstantei de #udecata i)preuna cu dosarul+ in ur)a ter)inarii ur)aririi penale si a inaintarii acu-arii. Acesta se co)pune din doua parti: e'punerea si dispo-itivul. !n e'punere se cuprind in.or)atii si date cu prvire la circu)stantele cau-ei anc/etate si de ase)enea cu privire la persoana supusa ur)ariirii penale in ur)a e)iterii unei ordonante de catre
?

Mitu Movila 4Retorica5+ Editura Bundatiei C/e)area !asi+ 1CC6+ pa%. ?F.

8rocuror+ circu)stantele care a%ravea-a sau atenuea-a raspunderea invinuitului+ precu) si te)eiurile de liberare de raspundere penala+ daca e ca-ul. ispo-itivul cuprinde date cu privire la persoana invinuitului si .or)ularea invinuirii care i se incri)inea-a cu incadrarea &uridical a actiunilor lui si )entiunea despre tri)iterea dosarului in instanta &udecatoreasca co)petaenta.6 Ast.el+ rec/i-itoriul repre-inta discursul prin care se invoca actiunea le%ilor i)potriva celor vinovati+ el este intoc)ite de catre 8rocurori+ care sunt in-estrati de le%e de a .ace acu-area si a cere aplicarea le%ii. iscursul acu-atorului repre-inta una din cele )ai i)portante etape ale sustinereii acu-arii de stat in .ata instantei de &udecata+ acesta este constituit din totalitatea .aptlor si circu)stantelor dovedite prin anu)ite probe ce ur)ea-a sa .ie cercetate de !nstanta. 9rebuie subliniat in )od special ca orice discurs al procurorului in instanta de &udecata+ indi..erent de caracterul si volu)ul cau-ei e'a)inate este in .ond o cuvantare publica. 9inand cont de aceasta circu)stanta+ 8rocurorul este obli%at sa .aca o apreciere sociala si &uridical pro.unda a in.ractiunii co)ise+ sa de-valuie )otivele ei+ sa arate nu nu)ai .ata in.ractorului si calea care la adus pe banca acu-atilor+ dar si pericolul social al acestei .apte.F Continutul si strucura discursului acu-atorului sunt %/idata de anu)iti .actor ice )odelea-a te'tul rostit de catre 8rocuror in sedinta de &udecata. Ast.el+ printre acesti .actori pot .i enu)erati: scopul ur)arit. 9otalitatea probelor ad)inistrate. !ncadrarea &uridica a .aptelor. 8ersonalitatea inculpatului. Caliatile oratorice ale 8rocurorului. Caliatile individuale <co)petenta=. Etc.

!n ase)enea ordine de idei + structura discursului acu-atorului de stat este ur)atoarea: 1. !ntroducere <e'ordiu= 3 este constituita din )anieraIabiliatea 8rocurorului de a introduce auditoriul in at)os.era acu-arii+ se aduce la cunostinta obiectul acu-arii+ si natura acestuia+ de ase)enea se incearca sa se cree-e anu)ite conditii .avorabile aacu-arii de stat. Este de

6 F

Codul de 8rocedura 8enala a RM+ C/isinau+ :00G+ pa%. 16G. !%or Serbinov+ Eu%enia Catana+ E)ilian C/irtoaca+ Ser%iu 7ularu+ Anatolie Minteanu+ Vladi)ir Jolban 4G/idul acu-atorului de stat5+ ed. Cartier #uridic+ :00?+ pa%. >:.

10

ase)enea i)portant sa incadre-e &uridic .apta inculpatului sis a(l .aca cunoscut auditoriului+ sis a )entione-e pericolui social al .aptei respective. :. E'punerea circu)stantelor de .apt 3 acu-atorul de stat trebuie sa vorbeasca despre toate circu)stantele de care a luat cunostinta in ti)pul ur)aririi penale+ este o obli%atie etica a acestuia sa enu)ere atat circu)stantele .avorabile acu-arii+ cat si cele )ai putin .avorabile. E'punerea trebuie sa .ie e'pusa in lant cronolo%ic+ ne.iind evitate sau scapate unele circu)stante sau episoade. Situatia de .apt se e'pune intr(o li)ba seaca + ine'pesiva si ca-ona+ in ti)p ce tabloul trebuie sa pre-inte interes+ pe alocuri i)presionant. 3. Anali-a si aprecierea probelor ad)inistrate in cau-a 3 repe-inta cea )ai i)portanta etapa a discursului acu-atorului+ deoarece anu)e de probe depinde succesul acu-arii. 8rocurorul trebuie in pri)ul rand sa siste)ati-e-e probele+ pentru a se pastra o anu)ita consecutivitate lo%ica si o corelatie stransa intre circu)stantele cau-ei si probele ad)inistrate. Una dintre lacunele tipice )ai )ultor cuvantari este ne%li&area principiilor lo%icii .or)ale si reproducerea )ai )ult sau )ai putin detaliata a depo-itiilor inculpatului+ partii vata)ate+ )artorilor+ a conclu-iilor e'pertilor si a altor )i&loace de proba+ prin care acu-atorul nu nu)ai ca(! oboseste pe acu-atori prin )onotonie+ dar nici nu convin%e pe ni)eni de ni)ic.G >. Ar%u)entele incadrarii &uridice a .aptei stabilite 3 .apta inculpatului este incadrata &uridical+ cand e'ista )ai )ulte opinii cu privire la icadrare se pun toate in discutie+ iar in ca-ul in care .apta contine cateva co)ponente acu-atorul le a%u)entea-a pe .iecare separate. ?. Circu)stantele care in.luentea-a raspunderea penala si pedeapsa 3 elucidarea circu)stantelor a%ravante si atenuante. 6. Caracteristica persoanei inculpatului 3 la aceasta etapa acu-atorul de stat trebuie sa dea dovada de obiectivitate+ si sa se ba-e-e pe .apte reala. Ast.el+ se caracteri-ea-a persoana din )ai )ulte puncete de vedere+ se pre-inta caracteristici de la locul de )unca+ se e'pune situatia .a)iliala a acestuiade ase)enea daca aceasta a savarsit anterior .apte pre&udiciabile. F. Cau-ele si conditiile care au .avori-at savarsirea in.ractiunii 3 la aceasta etapa se elucidea-a i)pre&urarile in care s(a co)is in.ractiunea si de ase)enea .actorii ce au condus la savarsirea ei. Atinci cand vorbi) de in.ractiunice le%ata de coruptie+ trebuie sa se ia in consideratie ur)atorii .actori:

!%or Serbinov+ Eu%enia Catana+ E)ilian C/irtoaca+ Ser%iu 7ularu+ Anatolie Minteanu+ Vladi)ir Jolban 4G/idul acu-atorului de stat5+ ed. Cartier #uridic+ :00?+ pa%. >F.

11

lipsa de control si transparenta in activitatea persoanei publicee'istenta lacunelor sau a contradictiilor din actele nor)ative ce re%le)entea-a aceasta activitate si care au condos la un anu)it %rad de sa)ovolniciein actiunile persoanei care a .ost corupta.

8osibilitatea o.erita de atributiile de serviciu de a adopta de sine statator deci-ii in c/estiuni i)portante pentru persoana care a .ost corupta+ insotita de un %rad inalt de 4discretie per)isa5 in ca-ul deci-iilor adoptate.

Re%le)entarea su.icienta a co)porta)entului persoanei publice in diverse situatii. E'istenta unor bariere o.iciale in .ata parsoanei care da )ita si posibilitatea satis.acerii lor pe sea)a )ituirii persoanei publice+ investita cu capacitatea de a asi%ura satis.acerea. Controlul intern insu..icient asupra rationali-arii luarii deci-iilor de catre persoana publica.C

G. Consideratiile re.eritoare la eventuala pedeapsa aplicata inculpatului 3 pedeapsa propusa de catre procuror trebuie sa .ie ar%u)entata convin%ator+ prin inter)ediu te)eiurilor le%ale. C. conclu-iile re.eritaore la actiunea civila. 10. Cuvant de inc/eiere 3 repre-inta de .apt o retrospective asupra celor e'puse si .or)ularea unei conclu-ii lo%ice si consecvente.

!%or Serbinov+ Eu%enia Catana+ E)ilian C/irtoaca+ Ser%iu 7ularu+ Anatolie Minteanu+ Vladi)ir Jolban 4G/idul acu-atorului de stat5+ ed. Cartier #uridic+ :00?+ pa%. ?0.

1: