Sunteți pe pagina 1din 42

,F;\iSIJ !.

j, laE irlJ JU;

'-..' ..

JD

oe
4:,::."..ry\4

GEORGE R. R. MARTIN
Tronul de Fier era plin de capcane

pentru negtiutori... un tron care putea


ucide un om, qi chiar ucisese, daci
legendele puteau fi crezute.

Geolge R R Martin, Urzeala Tronurilor

JWW%mx,
Lupta pentru Tronul de Fier
Acum ci ai tr5it cu sufletul la guri intrigile

din Urzeala Tronurilor difuzatde HBO, iti propunem

oplo*i

Uveala Tronurilor:

AceasG a doua edi,tie actr:alizati

mane succes aduce o serie deftnbun5G1iri erperien,tei

Urzeala Tronurilor: lntegreazi elemente din extensiile anterioare, inclusiv porturile, grnizoanele, dr,tile de atac ale Silbaticilor gi maginile de r5zboi.

JD
;tiiihs'o

oe
9i suspanzul

abia acum incepe...

si d"plin viziunea literar; a lui R R Martin jucind

]*l

p" tabHt
a

jocului de societate de

:g#* 3**
@

-; -=' !r... '-l.*jl'1...a;

JD oe

NUMAIPECATI

JD

oe
NU PEGEABA

MI SE ZICE
LUNGILAI...

SI

JD oe

NU

MULTUMESC, BAIAN! 9rlu cF lvuA FACEAM

ARUNCI BEZELE! TRECI iN CAMERAJ

JD

oe
CUM?!?
o
iNcERcARE
6ATA, VOINtCULEI

PRTNIESA MARA, CEALALTA...

MI-O ARATI PE APEVARATA


PR|NTE)A:.. ATUNCI Tt-o PAU SA PLECI CU EA/

PACA OI PUTEA SA LE 9EoSEBESTI SI SA -llr

JD
,
TE-A PUS

oe
\ 9TEFAN, tA INCECARE
ROSU IMPARAT,.,

/,1
t.{

r\l

'.1"; ./, )i

lr4
-,1.(
"h, g,
:!

t/r

'.&

A,

ll'

JD
ir:j
lA-o st PU-TE uuoe vCs cu EA!... eacA u-e Fosr vRE?NtcA sA vA auAaEAscA, ATuNct... PzATE sA racA cE vREA cu EA srApAntut
vosTRu.

oe
ir uesr sA puece \
PREALUMINATE\

streuuz)

TACI, NEaHIOEULE

se ilrAupr-A EXAc; cuM AM pt-Ar.tutit

ff! *
{E+

JD
PENTRU

CREZI CA NU STIU -t PUTEAI SA PISPARI ORICANP?...

AI iNcREgERE iN MINEJ

oe
TREBUIE SA TE PUCI SA IEI APA VIE]

POFTIM?!...

9UCE 9E CE M-AS t-

O SLUGA?/

CA \

VEI AVEA NEVOIE

9E APA VE MAI CURANP

?ECAI CREZI.

JD oe

,;,/

" ,t {f .lf lfl

r.l{

Ur

,.eaet_:....,':.

...'q&

JD
infre timp, ptdcn descopcrd abscntcMcrci"

oe
s-o
scApAr'l PIN ocHr... UN9E O FI FUGIT?I

JD oe

JD
ba'ocrsird Asi'Xm,' ici doi
cu crnd tinry ad $orfasdil, dar

oe
ir
gi-aa epua o tdmce futre

AM VAZUT cA iI AcoRzI ATENTIE... TU ESTI PROMISA ALTUIA... NU CREZI CA E O GRESEALA? I

incintc

sA

intre in Gclsd{r.

sc despcrte dc

toocrdsji sdide

CANP TERMINI, PACA POTII

VINO SA NE VIZITEZI,

JD
NU VREAU

S_O LAS PE MANA


SPANULUI...

oe
*..a.'
.?dy

t9i oede oisul cu odlin cu o prir*csd ctdturi, poctc urcc qcum p tronul lui.0crde impin

JD

oe
O SSSA-MI PLACA ssA-Mr Fr REGTNA! iH rreceRg NoAPTEI
PrEl

9E-Alcl!

JD oe

SPANULE/

_,^\(.

,J7

gen

'1, A!"
t

f,"
tL/

'{

',"r,lrAl'

_.,'kN

JD
4
o

oe
I
t:'
PENTRU CURAJUL TAU PROSSSTESSC!...

ssA puAresl sscuMP t-

'lt'

,li,
li,
.t:g...!

"

LM

,.r.3,1 \r
tttqt'

i
I
g/

il &' 0,,

{ .,''

.l

t-

JD
,i i

16

,/

oe
il

fi

Ir !t

ul i
i
s l

I i

&

{t

JD oe

NEPOATE,

CRUTA-I VIATAI It

JD

oe

JD oe

JD

oe
PE-A5TA
TRIMI9 HAIGANU PUPA

M-A

'CEMISE ir.rrAr'rpr-Art.f
UNPE SUNT?J

JD

oe

Itrifltr Ii n:- -

t_

&].. ..,

I \*
I

la

. _i:5 nr,i $F.' N-;,,vr-A "'

/, \\ \/ ..\"

'\r\

JD

oe

JD
-.9i dc un ospdf ge n*tel

oe
iHceRcARruE TALE
MERG 9INCOLO
AcESTET

cerAlt

9E

ZIPURILE

JD oe

JD

oe
TREZEgTE

qFa.a...a

.::.

.!;

ffi
politici. Niroari Potcoavi
>

r{ ,a'a

de Paul Stoica

Hln

Hoot, cunoscut publicului sub pseudonimul Roni Nodl, s-a

niscut la 20 noiembrie 1912, a absolvit Academia de Arte Frumoase

JD
Grafician activ in anii bulversanfi ai instauririi comunismului, Roni NoEl a

din Bucure5ti in 1935, avindul ca profesor pe (amil Ressu, iar in perioada 1950-1956 a condus lnstitutul de Arti din Bucuregti.

ficut parte din falanga de artiyi dedicali propagandei noilor idei de lupta
afige cu

ideologica, publicdnd ilustralii in majoritatea ziarelor 1i revistelor vremii, lucrdnd

tematici oficiali

A abordat cu dezinvolturi ilustratia de carte - romanul sadovenian <

oe
5i expundnd desene 5i gravuri de culturalizare < Anna Karenina > de

#t: ,'E':

cutia

lolstoi,

< Mizerabilii > de Victor Hugo

- iar in

sfera

ilustra{iei pentru copii s-a apropiat de literatura

clasici (lon Creangi, Mihail Sadoveanu) sau cu subiect istoric (Dumitru Almag, Alexandru Mitru), dar, probabil,
cartea sa cea mai zvelti estetic

rimine

u Doi feli cu stea in

frunte

> de loan Slavici,

elaboratl in ultimii

$i

anide viati.

in 1955 a primit Premiul de Stat $ Medalia lnternalionali a [i(ii de la Leipzig.

de Argint la Expozitia

Volumul siu ilustrat "Harap Alb" a fost tipirit in 1962 de ritre Editura Tineretului in colec[ia "Traista cu povegi"in
nu maipulin de 60.160 de exemplare.

Haiganu. Fluviul goaptelor


-

foileton -

Marian COMAN

lV. Armata
Nedelia

Orfanilor

Mirosea a plicinte in toata casa. Plicinte cu br6nzd, aurii, risturnate pe un fund de lemn. in jurul mesei, copiii i5i strecurau degetele prin aburul parfumat.
Ca

oburul sunt;i vieyile oanenilor... 0ri

co firele unor pAnze de poianjen.

Nedelia ii indemni

si min6nce, apoi merse in camera aliturati si

ingrijeasca

de cei noi. in spatele ei, se porni o zarvi de nedescris, darfemeia nu intoarse privirea.

oe
fobrico orme mortole ori i;i les covonre implpo,tlnlte din firele osteo.

fu firele unor pdnze de poianjen. Un singur deget le poote frdnge, inso zeii

i5i

- $i calca peste ele fdri mila, g6ndi apoi cu voce tare in timp patul pe care erau intin;i fata ti b;iatul adu;i din padure.

ce se

apleci l6ngd

-louraz| ficu femeia din nou.

Ce destin 1i-au

pregitit

Cei Mari? Unealta

ciruia

egitu?

Biiatul nu rispunse, Zicea incon;tient, cu pielea de pe fali 9i de pe m6ini innegriti ;i crapata de frig. Apoi cuvintele Nedeliei se transformari in Soapte rostite intr-una din limbile strivechi ;i piru ca o strilucire verde i se aprinde in
ochi. Femeia

i;i plimba mlna peste degetele invinelite

de frig ale

biiatului, iar

sangele reincepu si curgi prin venele lor.

in soba de alituri, o creangi trosni sub apdsarea focului;i, probabil, nimeni,


o

firi

si vadi

JD
Mari.

jerbi de sc6ntei stribitu cerul din sobi, insi doar Nedelia, fermecati de propriul desc6ntec, se 96ndea la asta ;i la cdt de mici e lumea pentru Cei Q
in scintei. Puncte de lumino rupte dintr-o
Sunt door o piotro din

o sobo

care sufletele oomenilor sunt

vopoie. insa eu nici macar

0fit0 nu sunt. Sunt doar...

peretele slbei, capabila so priveasco la spectocolul osta, so reflecte lumina 5i


colduro, insa neputintiooso so oprinda ori so stingo focul.

(ind

Minunata Neris Cea Mare ii diruise viali ;i o invalase si ajute la plimidirea lumii, cind ii picurase in s6nge apa vie ;i-i ardtase cum si cheme

norii, c6nd

ii luminase

misterioasele

cii ale Cuvintelor Albe, cand o cilduzise

prin f6ntdna timpului p6ni in cele mai intunecate veacuri de unde si aduci pe
buze picituri de lucreze seculi de-a rdndul

api neinceputa ori pulberi de esenle rare, cdnd o pedepsise sd firi incetare ori cind o dezlegase de porunci ;i-i

dupa ce dispiruse

lisase de muncd doar in a 5aptea zi, in toati vremea aceea ;i cu atat mai pulin firi urmi, Minunata Neris (ea Mare nu-i vorbise despre cAt

de dureroasd e taina nemuririi 5i nici nu-i spusese care-i leacul pentru dorul de

oamenii ce-1i trec prin suflet inainte de a se stinge. Dorul de scinteile din burta
unei sobe in care mii de fldciri flim6nde

i;i agita limbile incandescente iat

;i

iar, 5i iar.

Pielea de pe mdinile

biiatului

era acum

firi

pata, iar Nedelia

i;i repeta

desc6ntecele mangiind ranile fetei de

lingi

el. Fata tresiri un pic, semn ci


in timp ce, in camera de

sufletul ei

se agdlase de un vis gi revenea la suprafala,

alSturi, imbuibali cu

plidnte, copiii i;i continuau un joc cu cavaleri ;i prinlese

intrerupt inainte de masi.


Zourazi deschise ochii.

Dekibalos
Cumva ii pirea rdu cd-l spAnzurase pe puiul de pitic. Nu rezistase qi gata. Simlise cum se rupe ceva

insi nu

rezistase furiei.

(el mai adesea, Dekibalos;i soldalii-copii pdndeau diligenlele

ce plecau de

in el cind vizuse puglamaua

ie;ind singurd din pidure. Nici micar nu venise direct la el.


Voise

la Karsa citre Upa-Diza ori chiar pe la nasul lor citre oralele din Axios. Trdsurile erau de fiecare dati incircate cu pietre prelioase extrase de
0amenii Mirunli din pantecul muntelui, iar Dekibalos fie cidea la invoiala
cu unul dintre soldalii ce insoleau transportul promilandu-i indurare

si

se asigure cd nu va

fi pedepsitd ;i se lSsase alergati printre copaci


va fi induritor, iar asta insemnase timp

pina

ce Dekibalos

ii figiduise ci

;i

pierdut pidure.

;i

un bun rigaz pentru cele

doui gaini

si

se

faci nevizute in

parte din

incircituri

dacd-gi otrive;te camarazii, fie dadeau

nivali ;i ii

toate acestea, iti linuse cuvlntul ;i fusese induritor. jupuise Nu o de piele pe lighioana pitica, nu o ciopdrlise ;i nu o aruncase
Dar, cu

in lupta, orfanii sii nu


seama cu exactitate

ucideau pe toli chiar daci, in felul ista, inregistra ;i el pierderi serioase. Dekibalos nu i;i putea da se temeau de nimic sau

c6inilor. Nu-i tiiase niciun fir de pir. 0 at6rnase insi

de creanga unui copac

frica de el depaSea frica de moarte.


nu insemna

Era

insa limpede
va scipa

;i-i face bine sa-i dea drept risplati ceea ce era al siu: copilul de vrajitor ;i
puicula cu care acesta evadase. Apoi, in vreme ce noaptea inchidea lumea

;i o lasase

jertfi

codrului. Astizi, avea si se intoani

urlase pddurii ci ar

ci indurarea promisi de Dekibalos

ci soldatul mituit

cu viald. Fiindca mai era un lucru important intre legile nescrise ale lui
Dekibalos: Armata 0rfanilor nu lisa in urmd niciun supravietuitor.
Cu excepJia copiilor, pe care-i

in pumnul siu iar lupii igi ;uierau in cascadi urletele, Dekibalos pornise cdtre casi.
Acum insd era pregdtit sd-gi recupereze proprietatea. Vii sau moarte,

inregimenta in trup5, niciun om nu riminea

in

viali dupi raidurile

sale.

giinile
culcare

sale aveau

si fie readuse in ogradi. Biuse

o carafi cu vin inainte de

Vremurile bune se duseseri insa. Din mia de orfani, Dekibalos mai avea doar cdteva zeci de animale. (eilal1i, spdnzurali in marile beciuri de sub fort,
se aflau sub

;i dimineala il gasise cu o durere de cap ingrozitoare, iar faptul ci puiul de pitic ii lipsea avea darul si-l nelinigteasci. Dekibalos urli citeva

ordine, iar copiii-caporal deschiserd rastelurile. Animalele stapinului fura


scoase din grajd ;i inarmate cu ghioage;i lepu;e.

oe
Marile raiduri incetaseri, iar Dekibalos era nevoit

vrijile sp6nului care-5i agepta, in primivari, plata.

si

se mullumeasci cu

micitalMrii,

cu dobdnda din

baniiimprumutalicu camiti nefericililor din

ora; cazuli in patima rimi;agurilor

;i cu mdncarea donati de la templu


ci

pentru fortul lui Dekibalos despre care inaltul Preot din Giradrigas credea

- Astizi nu m6ncim nimic pina nu gisim;i nu aducem giinile inapoi,


horcii Dekibalos muScind dintr-o bucati ii vreau
Vie sau pe de carne. S-a inleles?

este un umil adipost pentru copii. insa Dekibalos nu dispera.

iia doi aici! Pe puiul de vrijitor il vreau viu daci Giina nu mi intereseazi!
moarti, intreagi
sau

se poate.

ficuti buciJi, mi-e totuna.

Daci

vi trece prin
beci

gind

sa

fugi!i, o sa va prind ti 0 $ ageptali primivara spinzurali in

!i chiar daci inlelegerea pe care o ficuse in toamni cu morticiunea saseite nu-;i aritase inci roadele, el gia ce in curind va fi din nou in fruntea unei mari ogiri. 0 o;tire ce nu va putea fi invinsi. 0 armati cum inci nu vizuse nimeni. !i nu mai era mult pini atunci. Razele soarelui ii spuneau ci se
apropia vremea dezghelului.
de

l6ngi ceilalli.
Cdnd,

ii mai trebuia doar un pui

vrijitor.

in mar;, pirisiri fortul, vremea se inmuiase, iar lumina soarelui,

JD
sp16ncenele incruntate.

reflectati in albul zipezii ori sclipind din 1urlurii sau din picaturile ag5late de crengile copacilor ii zgiria ochii, fic6ndu-l sa-;i !in; pleoapele lasate ti

Haiganu

...Lumeo-i sparta;i, printr-o gouro, noi ne scurgem din e0...

...Nitiun urs nu-qi uuto perechea printre ievuile...


...Hei! Asculto de totol tou!... Fdcuse un

La prima vedere, Armata 0rfanilor pirea un

bilci. C6teva zeci de copii -

majoritatea nu impliniseri douisprezece primiveri

prost imbrecati

ti

foc;i ingrijise de migarul siu intreaga noapte.0 haita de lupi ii

slabili de foame. Fuseserd insi ;i vremuri mai bune. 0astea numirase ;i o mie de orfani ;i, cu ea, Dekibalos pradase sate intregi lui Dekibalos erau in stare si infiptuiasci grozivii de neimaginat.
Erau rapizi, agili

daduse tdrcoale

;i, pentru a se apira, Haiganu fu nevoit si-gi descitu;eze


oarbi.
Focul, raza din ochi 9i toiagul il aparaseri de lupi,

de cdteva ori Furia

vreme indelungata. De frici, de foame ori din convingere 5i loialitate, copiii

insi nu-i goniseri ql vocile din cap. Jinuse l6ngi el micul trup gisit sp6nzurat in copac giind ci nu-i chip sa-l ingropi suficient de addnc in
pam6ntul inghelat ti, in timp ce se lupta cu lupii, Haiganu triise de cdteva ori cu impresia

;i taculi

ca

nige pisici.

5e strecurau pe sub garduri ori prin

spirturi,

escaladau cu vioiciune orice zid

;i-;i

infigeau lepu;ele in p6ntecele

ci micul cadavru ii vorbe;te.

ori in picioarele inamicilor cu o dexteritate de care nu i-ai fi binuit. Luate prin surprindere, victimele lui Dekibalos nu Stiau de ce mai int6i: de ciinii sai

si

se apere

gra;i;i fioro;i ori

de copiii sai infometali 5i inarmali.

cadi in el ca o cascadi
care el o

doarfluviul;oopfelor, i9i repetl intruna ti toate vocile lumii continuari si firi inceput;i firi sfirgit. Toate, mai pulin cea pe

riuta.

Vocea lui Zourazi dispiruse, iar eforturile lui Haiganu de a o

Fire$e, Dekibalos nu era at6t de prost

incit si

atace sate aflate sub

proteclia vreunui lord oricit de mirunt ar fi fost acesta, fiindci Armata 0rfanilor nu ar fi facut
Pe de

gisi ii cereau sa pi;easca cu totul in lumea fluviului gi si-gi piardi din vedere migarul ori micul cadavru, care ar fi putut atrage in continuare
haita de care se apirase intreaga noapte. lar Haiganu nu putea face asta.

fali

unei confrunt;ri cu 0 oaste adevdrati.

alti parte,

el insugi se bucura de avantajele de a fi in graliile lui Mdna

Scurti, vicarul din Giradrigas, pe rare-l indestula cu aur;i pietre prelioase,

moartea

Nu acum, c6nd simlea pericolul mai aproape ca oricdnd. Vedea cum di t6rcoale locului 5i, daci ar fi putut privi lucrurile asemeni

bogilii cu care, la 16ndul siu, prelatul cumpirase voinla unui nobil


important din Xantipor asigurindu-se astfel cd va conduce Templul dupi
moartea inaltului Preot din Giradrigas. Pe Dekibalos il amuza 96ndul ca un mare nobil din capitali i;iimpodobe;te miinile cu inelele smulse de orfanii

tuturor oamenilor, Haiganu arfi zirit cum mogdldeala infaturati in mantia ro;ie prinde a se mi;ca. lar daci Haiganu i-ar fi vizut chipul, ar fi inleles. MiculTitila
se intorsese din

morfi.

Mi-e fomicd! ficu creatura ;i-;i dezveli intr-un rinjet


Va urmain numdrul 5

sii de pe degetele unui cadavru.


28

o pereche de colli ascu!i!i.

JD

oe
HAC4,l

aqz *te U sit,g+tr "*;,;;

*so_

JD oe

JD

oe
,- PFAHI,
NEPUTINICIO9I

\
CUM

UN9E ESTI, SI FUL6ERELE?J

6EEELEIZI9?.
UN9E TI-S TUNETELE

iI SAPE
pglX

UNUI FIU

AL Lur deeeuetzts sA
VTERMUTE
I

fip{1fizt

ro
i,

ii

LK

JD

oe

7Al[|r
ii$#-ffi'

ffil

p*tMillx,vALo4tt

Un volum care se apropie de statutul de cafte-cult. Ceva intre fantastic gi horror, care ,ti se insinueazd in crerer gite bAntuie.

Mihai lovinel - Gindul

Testamentul de ciocolatd este o


tu lbu rdtoa

JD
Mircea Opr'r!5 - Cronici de familie
na ralt u

Marian Coman construiegte o ne haluct n ant1.

Adriana Gionea - Town Portal

lmagineazS-1i o carte. O carte mare de ciocolatS. O carte ale cSrei pagini cu miros de migdale, de cacao 9i unt de arahide freamitd c6nd sunt atinse. O carte vie, suspendatd la granila dintre realitate 9i fantastic, dintre via!5 gi moarte, dintre dragoste 9i urd. O carte ca o poartd miraculoasi intre aici 9i dincolo. Poli mugti din paginile ei 9i si c5ldtoregti in alti lume.

O pugtoaici albS intr-o gatri de ligani. O feti!5 frumoasd cu o carte de ciocolatS, grdbitd s5-gi indeplineascd destinul.

oe
ADOUAEDT|E
re
Iu

cra re fa ntasticd.

cumpiri -l*=t;::sr*::t*! ri* *i*+*fati: de la

amazon.com

sE

lmagineaz6-1i o femeie. Nu, nu o femeie. lmagineazS-li cea mai frumoasi femeie din lume. O femeie at6t de frumoasS inc61 dac5 ar putea, Dumnezeu insugi gi-ar vinde sufletul pentru o noapte alSturi de ea. Doar c5, ce necaz, ce mare necaz, femeia este indrigostitS. De diavol.

lmagineazS-li o feti!5.

AI SA SnI YIIT)RUL .I sr rREcuruL'sl N-Ar sA pol ' FAcE NMrc ce

'

sA

JD
TE oPrHNEgrr,
CAPUL,

sA

oe
i1 vet AcoPERt
ATUNCI

9AR NlCl

N-O

ircereze

cHrNUL.

JD oe

JD oe

JD oe

PAGI]IA FA]I I IOR HARAP AIB CO]ITI]IUA


incepdnd cu acest numir avem o rubrici noui;
De

cind

si apari revista in fiecare luni?


Mul;i dintre voi

Daci ali reugi si faceli ceva parteneriate,


un joc pe calculator (Action sau RPG) ar

Pagina Fanilor Harap Alb

continui.
scris

fi

Vom publica aici rispunsuri la citeva dintre

intrebirile voastre. Foarte mul!i ne-a!i Si purcedem deci...

ti

Nimic nu ne-ar face o plicere mai mare. Din p;cate, pentru viitorul apropiat revista Harap
Alb continui va ... continua

bine pfimit, mai ales

ci

nu sunt jocuri pe
.

P( inspirate din basme

romine;ti

ne-aJi intrebat diverse lucruri. A venit timpul


sa va rdspundem.

si apari

la fiecare
HACIBD

Morian Pop Marian, am fi tare fericili

doui luni. insa foarte cur6nd, editura

va scoate un al doilea titlu. (ele doud reviste vor

putem face un joc

Buni ziua, mi intrebam daci s-ar putea si faceli cope4ile revistei cartonate gen Rahan, pentru coleclionari ar fi un mare
avantaj, rezisti mai bine in timp!?!
Petre-Akxandru $tefan

fi

publicate o data la fiecare doui luni, dar

pe calculator sau un film de animalie, cum au

fiecare in alta

luni. Astfel, sperim ci ne veli


ce

mai sugerat alli fani. Problema este


asemenea lucruri costi foarte foarte mult.

cd

ierta pentru apariliile mai rare. Deindati


publicim
pe ambele lunar.

vom avea o echipd mai mare, vom putea si le

Un joc pe calculator costd citeva sute de mii de

euro;i

poate ajunge la un milion sau mai mult.

Un serial de animalie este;i mai scump.

[um incl mai a;teptim mogtenirea de


"unchiul din America" o

la

ftefan, sunt cdteva considerente pentru


putem face coperlile cartonate:

care nu

si

mai dureze ceva

toperlile cartonate necesiti (altfel se vede

urit) un

cotor. Cotorul inseamn;

sunt lipite nu capsate. Pentru asta insi este nevoie de minim 5mm grosime. (ele 40 de
pagini ale noastre nu insumeazi nici jumitate din necesar.

Pe l6ngi asta, coperlile cartonate ar crette


costurile in mai multe direclii: ar

grele (se platege manipulare la distribuitori) greutatea aproape cd s-ar dubla.

Lucru nepldcut 5i la stocare pentru

mult mai mult spaliu.

costurile pentru carton. Toate aceste costuri


s-ar regdsi in prelul final al revistei 5i n-ar mai

JD
a;a de accesibili.

lntenliondm

scoatem

insi ca la un moment dat si editii legate - care si cuprindi mai gi vor

multe numere intr-unul singur. Acelea vor avea

coperli cartonate

colec!ionarilor.

Buna ziua, De ce nu se vind tricouri,


gi

autocolante

oe
ci
paginile

pdni c6nd ne vom putea apuca de unii singuri de un asemenea proiect. insi putem sa-!i dezviluim faptul cI , da, avem idei in direclia
asta ;i chiar cdteva disculii cu trei companii care dezvolti jocuri. Mai mult nu spunem!

Am desenat 9i eu un petsonaj din revista HAC Daci vi-l trimit, il publicali? Mirel Dumitrescu redaclie o

fi mult

mai

Mirel,

in

fiecare

luni primim la

mul,time de desene, unele pe e-mail, altele prin

ci ar ocupa

pogd - s-a intamplat chiar ca o domnfoari si


la Comic Con

Ca

si nu mai vorbim de

vini la noi la stand

;i si

ne aduci

un tablou cu Harap Alb pictat in ulei. Ne plac

fi

toate ;i apreciem foarte mult dedicalia voastrd. Noi publicam absolut toate desenele voastre in
sec.tiunea de fan-art din siteul nostru. Pe cele

mai reqite le publicam in trimite-ne desenul


vedea viitoare.

revisti.

Deci, da,

tiu.

Daca e foarte bun, il vei

in pagina asta intr-unul dintre numele

fi

dedicate strict

Cum v-a venit ideea

si

punefi

in revisti
Alina Panciu

desene vechi cu Harap Alb?

postere la "liber"?

Alina, la un moment dat, ni s-a atras atenlia

ci

Cusimpatig

n-am

Cristion hzocu stickere

Salutiri!0are numerele I ;i2le mai


Rozuon

fi

tocmai originali

;i ci
;i
au

au fost allii

inaintea noastri. Suntem perfect de acord. Au fost mulli inaintea noastrd Mari;

(ristian, planuim

gisesc la chiogcuri?

o serie de

tricouri;i

ti

tot respectul

multe altele (secret deocamdati) pentru magazinul nostru. Timpul insi e cel care ne
lipse5te cel maitare. Ne ne

nostru. Desenele din rubrica "L-au mai desenat pe Harap Alb" sunt felul nostru de a
aduce omagiu unor oameni talentali.

Rizvan,

in

magazine (cu exceplia anumitor

mi;cim mai greu... dar

miyim.

Cu16nd!

libririi) nu vei gisi niciodata mai mult de un numir din Harap Alb continui. Motivul este
simplu: companiile de distribulie nu livreazd
Daca aveli o intrebare,

vi agteptim mesajele

Unde introduc codul din cupon?

numirul 3

pini

c6nd nu retrag de pe

pia15

pe adresa

contact6lhatapalbcontinua.ro

Mullidintrevoi

numirul 2 ti tot ata... Singurul

loc in care poli

Daci vreli si

vi vede!i intrebarile tiparite in

in pagina noastri de facebook, exista un tab


dedicat, unde gisili aplicatia pentru coduri. Se

gasi (inca) coleclia completa este in magazinul

aceasti paginS, asigurali-vi cd includeli in mesajul vostru un rind care si spun5: "Sunt
de acord

nostru online. Arunc5 o privire in pagina de

numege"(odul din cupon"

alituri.

si-mitiparili mesajul ;i numele'i

38

JD
AI 5

ABOIIATIIEIITE' Ut
IgfrEm-B
6

oe
POgfEBE ?AfiflJEIT
f'LE F'fuBIIE

LUNI - VINERI 0B:00

Bfittrgnt - uEttE-n

fE Of,rc

IIItEffi-25 rEt t2 flUrtEE-50 Et

E.:)
'+,

;;:-l
f : .

i*

1rl {f,"l S.ff I


.;r

JD
intsrisrul rud$ei gase$i un cuql

illInmBrcul$ul

oe
f$$mfi.clB{/fitylsrA