Lucrarea de Licenta La Geografie Turism

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE
Gradul de favorabilitate cli atic! "e#tru turi$ a litoralului %editera#eea# al Euro"ei
Coordo#ator &rofe$or Dr' Nicoleta Io#ac
Stude#t Vul"oiu Cri$tia# Gabriel

IUNIE ())*
Cu"ri#$ Introducere..........................................................................................4 1.Cli atul $ubtro"ical cu veri u$cate +mediteraneean,..................5 2. Cli atul editera#eea#............................................................. ..6 2.1 Factorii genetici.............................................................................6 2.1.1 Factorii radiativi.........................................................................6 2.1.2 Factorii fizico geografici............................................................7 2.1.3 Factorii dinamici........................................................................8 2.2 Caracteristicile elementelor dinamice...........................................8 2.2.1 Tem eratura aerului...................................................................8 2.2.2 !reci ita"iile..............................................................................11 2.2.3 #$nturile....................................................................................11 3. &ara etrii cli atici -# a#ul ())................................................12 4. Cli atul editera#eea# di# re/iu#ile de litoral........................26 4.1 %itoralul sudic &i sud'estic al !eninsulei I(erice &i I'le )aleare...26 4.2 *iviera francez+ , -arsilia. /isa. Toulon. -enton......................20 4.3 *ivierele italiene &i -alta.............................................................31 4.4 %itoralul eninsulei (alcanice &i insulele grece&ti........................32 4.5 2iferen"ieri regionale &i ro(leme de clasificare..........................34 3.Biocli a 0i turi$ ul litoralului editera#eea#..........................45 !rinci alele regiuni turistice al 3uro ei -editeraneene 1. *iviera s aniol+......................................................................46 2. *iviera francez+......................................................................47 3. *ivierele italiene ....................................................................48 4. *iviera dalma"ian+................................................................. 51 5. *ivierele greciei..................................................................... 51 Biblio/rafie........................................................................................53
INTRODUCERE Clima influen"eaz+ $n mod nemi4locit activit+"ile umane. 2e aceea. cunoa&terea condi"iilor climatice ermite utilizarea lor o tim+ $n diferite activit+"i economice. $ntre care &i cele turistice. 5n ultimii ani s'a dezvoltat o nou+ disci lin+ &tiin"ific+ ' (ioclimatologia care studiaz+ influen"a climei asu ra organismului uman. Clima constituie o resurs+ turistic+ im ortant+ &i de aceea $n roiectarea activit+"ilor turistice tre(uie cunoscute , Tem eraturile favora(ile entru 6eliotera ie Tem eraturile e7treme care ot declan&a stresul (ioclimatic. situa"ia de confort termic sau inconfort rin r+cire sau rea mult+ $nc+lzire. #$ntul &i umezeala care accentuez+ starea de inconfort !reci ita"iile care constituie condi"ii climatice nefavora(ile derul+rii activit+"ilor turistice /e(ulozitatea. durata de str+lucire a soarelui. etc. Condi"iile climatice ot fi a reciate glo(al rin ceea ce $n tutism numim 8tim frumos9 sau 8tim ur:t9 cu im act deose(it asu ra si6ologiei turismului. 2in acest unct de vedere. litoralul mediteraneean al 3uro ei ofer+ condi"ii o time entru turismul maritim. (alneoclimateric. cultural &i de tranzit. 5n studiul nostru referitor la clima litoralului mediteraneean al 3uro ei. am urm+rit urm+toarele as ecte , Condi"iile climaterice de ansam(lu ale continentului !articularit+"ile climatului mediteraneean Caracteristici climatice mediteraneene *egiuni turitice de litoral cu elementele de atractivitate natural+ &i antro ic+. ;n loc im ortant l'a ocu at analiza com arativ+ a diverselor regiuni turistice. $n $ncercarea de a oferi diferite nuan"e climatice s ecifice litoralului sudic al 3uro ei . 5n acest sens am studiat datele climatice multianuale de la 22 de sta"ii meteorologice de e litoralul mediteraneean e care le'am com arat at:t $ntre ele. c:t &i cu datele de la -adrid. %a fiecare dintre aceste 22<1 sta"ii. am dis us de informa"ii referitoare la , tem eratura medie multianual+. tem eraturi. medii lunare. tem eratura ma7im+ multianual+ o(servat+. tem eratura minim+ multianual+ o(servat+. reci ita"ii medii anuale. reci ita"ii medii lunare. num+r de zile cu reci ita"ii. 2atele au fost luate $n s ecial de la ===.meteofrance.fr . /u am g+sit date referitoare la num+rul mediu lunar de zile loioase. la umiditatea aerului sau la durata &i intensitatea v:nturilor. elemente im ortante $n calculul indicilor climato'turistici. Cu toate acestea consider c+ am o("inut o imagine satisf+c+toare de ansam(lu asu ra climatului litoral care. rin articularit+"ile sale atrage anual milioane de turi&ti. 5n lus. am utut face com ara"ii regionale calcul:nd indici de similitudine $ntre sta"iile analizate. *ezultatul une $n eviden"+ o mare diversitate a climatului de litoral. &i c6iar valori e7treme ale arametrilor luviometrici. >t:t olul 3uro ean al loilor c:t &i cel al secetei se afl+ $n zona analizat+ de noi , Crvica ?-untenegru@ lou+ cel mai mult iar la Ca(o de Aata ?B ania@ cel mai u"in. >m utut o(serva o diferen"+ clar+ $ntre climatul adriatic &i climatul ti ic mediteraneean. *+m$n multe de e7 licat $ntr'o osi(il+ lucrare viitoare. de asemenea o asem+nare erfect+ $ntre climatul din %a #aleta ?-alta@. CeraDlion ?Arecia@ &i $ntre acestea &i Ai(raltar. >naliza distri(u"iei lunare a elementelor meteorologice scoate $n eviden"+ fa tul c+ intervalul iunie'se tem(rie este favora(il entru cura 6elio'marin+ &i aerotera ie . c$nd de altfel se $nregistreaz+ &i cele mai mari flu7uri turistice. Intervalul octom(rie E mai ermite turismul (alnear $n sta"iunile $n care sunt ca tate a e minerale recum &i turismul cultural'istoric.
1' CLI%ATUL SUBTRO&ICAL CU VERI USCATE 3ste caracteristic "+rmurilor vestice ale continentelor din zona latitudinilor su(tro icale. >re cea mai mare e7tindere $n zona -+rii mediterane. de aceea oart+ &i numele de climat mediteraneean. *egiunile cu climat su(tro ical mediteraneean. sunt dominate $n semestrul cald de mase de aer maritim tro ical. de la eriferiile estice ale anticiclonilor su(tro icali. 2atorit+ acestui fa t. tim ul este senin. cald &i uscat. 5n semestrul rece. mai ales iarna. frontul olar ?tem erat@ de de laseaz+ dins re latitudinile medii c+tre cele su(tro icale determin:nd intensificarea activit+"ii ciclonilor &i im licit c+derea de reci ita"ii. !rinci ala caracteristic+ a acestui ti de clim+ const+. $n alternan"a verilor senine. calde &i uscate cu iernile (l:nde &i loioase. F alt+ caracteristic+ im ortant+ care deose(e&te toate ti urile de clim+ su(tro icale. ce cele tro icale o constituie c+derea anual+ a z+ ezilor. datorit+ invaziilor de aer rece care se roduc $n tim ul iernii. c:nd frontul de aer olar se a ro ie de tro ice. 5n regiunile 4oase ninsorile nu formeaz+ strat de z+ ad+. dar $n mun"i aceasta oate dura c6iar &i :n+ la c:teva s+ t+m:ni. Tem eraturile medii anuale sunt ceva mai sc+zute dec:t $n regiunile cu climatul tro ical. -ediile termice ale lunilor de var+ nu de +&esc de regul+ 27 oC de&i tem eraturi ma7ime de o 38 C s'au $nregistrat la mai multe sta"ii. !e litoralele regiunilor cu climat mediteraneean verile sunt r+coroase ca urmare a a ro ierii a ei care r+m:ne mai rece nu doar ca urmare a $nsu&irilor ei ?c+ldur+ s ecific+ &i conducti(ilitate caloric+ mari@ dar &i eva or+rii intense dar mai ales curen"ilor oceanici reci. 37ce "ie fac "+rmurile -+rii -editerane unde a(sen"a curen"ilor mai reci &i tem eraturile ridicate ale a ei. determin+ valori termice ale aerului su erioare celor de e alte "+rmuri cu acela&i ti de climat. 5n interior. tem eraturile ridicate din tim ul verii sunt remini&cen"e ale de&erturilor. -a7imele diurne urc+ ziua :n+ $n 4ur de 30 oC &i co(oar+ noa tea :n+ $n 4ur de 15 oC. !e "+rmuri tem eraturile din tim ul zilei r+m:n mai co(or:te. iar cele din tim ul no "ii mai ridicate ?avem de a face cu o inversiune termic+ fa"+ de zona de interior. de uscat unde ziua sunt tem eraturi ridicate &i noa tea sc+zute@ dec:t $n interior. Iarna este un anotim distinct. umed &i r+coros. Tem eratura medie a lunii celei mai reci este de 11 oC. mediile termice diurne fiind mai mici e litorale &i mai mari $n interior. ;neori r+cirile din tim ul iernii ot co(or$ su( unctul de $ng6e". com romi":nd ar"ial sau total recoltele lanta"iilor de citrice sau ale altor culturi s ecifice. >ceste r+ciri rare sunt. rezultatul intenselor emisii radioactive nocturne e de o arte si al drena4ului aerului rece rin straturile inferioare ale maselor de aer olar continental care invadeaz+ latitudinile su(tro icale. e de alt+ arte. !e alocuri regiunile litorale sunt (:ntuite de v:nturi cata(atice reci. cum sunt 8-istralul9 $n sudul Fran"ei &i 8)ora9 e "+rmul nord'estic al -+rii >driatice. >cestea rovoac+ r+ciri accentuate ale aerului &i furtuni ericuloase entru m+rile c+tre care (at. Cantit+"ile medii anuale de reci ita"ii variaz+ $ntre 351 E 711 mm. dar ot a4unge &i la 011 mm. >cestea rovin din fronturile ciclonilor mo(ili ce iau na&tere $n $n zona frontului rinci al olar ?tem erat@. Bta"iile f+r+ reci ita"ii sau cu reci ita"ii reduse $n luna cea mai secetoas+. $nregistreaz+ de o(icei 71 E 111 mm de a + $n lunile cele mai loioase.
(' CLI%ATUL %EDITERANEEAN
('1 Factorii /e#etici ('1'1 Factorii radiativi Radia2ia /lobal! $nregistreaz+ valori mari. datorit+ ozi"iei latitudinale care determin+ m+rimea ung6iului de inciden"+ al razelor solare cu su rafa"a terestr+. 5n s a"iul 3uro ei de Bud se $nregistreaz+ valori de 121'141 G calHcm 2 &i este 141 G cal Hcm2 $n sudul B aniei. Areciei &i Italiei. recum &i $n insula Bicilia &i Creta. >ceste valori se coreleaz+ cu tras aren"a atmosferei care. $n 3uro a sudic+ are valori mari. 5n luna iulie. radia"ia glo(al+ $nsumeaz+ 18'21 G calHcm 2 &i c6iar este 21 G calHcm2 $n e7tremitatea sudic+. 5n luna ianuarie valorile radia"iei glo(ale se reduc la 4'6 G calHcm2 datorit+ cre&terii ne(ulozit+"ii &i descre&terii duratei zilelor. Re"arti2ia $u elor edii ale bila#2ului radiativ eviden"iaz+ valori $ntre 8'11 G calHcm2Han . Cele mai mari valori de este 111 G calHcm2Han sunt caracteristice e7tremit+"ilor sudice ale eninsulelor I(eric+. Italic+. )alcanic+. &i $n insulele din -area -editeran+. !entru aceea&i latitudine. (ilan"ul radiativ al -+rii -editerane. este mai mare dec$t al uscatului. datorit+ ne(ulozit+"ii mai ridicate. 5n 6
luna iunie. (ilan"ul radiativ $nregistreaz+ valori de a ro7imativ 8 G calHcm 2Hlun+. 5n luna decem(rie. (ilan"ul radiativ este ozitiv la sud de aralela de 41 o . Cele mai ridicate valori se $nregistreaz+ $n sudul B aniei ?1'2 G calHcm2Hlun+@.
('1'( Factorii fi3ico4/eo/rafici Rolul cli ato/e# al $u"rafe2elor acvatice 0i co#ti#e#tale . Cele dou+ ti uri de su rafe"e active genereaz+ modific+ri im ortante elementelor meteorologice datorit+ modului diferit de $nc+lzire &i r+cire a a ei &i uscatului. rin dou+ ro riet+"i fizice esen"iale , c+ldura s ecific+ &i conductivitatea caloric+. > a are cea mai mare c+ldur+ s ecific+ &i de aceea se $nc+lze&te mult mai u"in dec:t uscatul. ;scatul are un coeficient de conducti(ilitate caloric+ mai mic . determin$nd acumularea c+ldurii $n stratele su erioare. 5n sc6im( a a. al c+rei coeficient de conducti(ilitate caloric+ este su erior uscatului transmite mai u&or c+ldura c+tre stratele mai ad$nci. r+m$n$nd astfel mai rece. 2e aceea ziua &i vara su rafa"a a ei este mai rece dec$t cea a uscatului e c$nd iarna sau $n no "ile mai reci este mai cald+. 5nc+lzindu'se &i r+cindu'se mai lent. a a m+rii face ca am litudinile termice diurne &i anuale s+ fie mai mici ca e uscat. 2easu ra m+rii. umezeala aerului este mai mare. form$nd rin condensare cea"+ &i nori care modific+ trans aren"a atmosferei. deci valoarea radia"iei efective . 5n zilele calde &i senine de var+ este caracteristic+ circula"ia local+ de ti ul (rizelor , de mare ?ziua@ sau de uscat ?noa tea@. Rolul cli ato/e# al reliefului . Be e7ercit+ rin altitudine. form. expoziie &i nclinarea pantelor. 3fectul cel mai regnant $l are altitudinea. care ac"ioneaz+ asu ra tuturor elementelor meteorologice &i deci &i asu ra climei. !resiunea atmosferic+ scade odat+ cu cre&terea altitudinii iar radia"ia solar+ cre&te aralel cu altitudinea datorit+ sc+derii o acit+"ii atmosferei care con"ine cantit+"i din ce $n ce mai mici de va ori de a + &i de im urit+"i $n sus ensie. *adia"ia glo(al+ cre&te cu $n+l"imea deoarece radia"ia solar+ direct+ are un rol re onderent. 37 ozi"ia &i $nclinarea versan"ilor modific+ intensitatea radia"iei glo(ale. >stfel versan"ii e7 u&i c+tre nord rimesc cantit+"i mai mici de radia"ie solar+ dec$t cei e7 u&i s re sud. Tem eratura aerului descre&te cu 1.5'1.6 oC la fiecare sut+ de metri de cre&terea $n+l"imii. !reci ita"iile atmosferice sunt uternic influen"ate de relief. mai ales rin altitudine &i e7 ozi"ia fa"+ de circula"ia dominant+ a aerului. 5n general. cantitatea de reci ita"ii cre&te $m reun+ cu altitudinea. !e antele montane e7 use v$ntului. aerul este for"at s+ se de laseze ascendent. ceea ce duce la r+cirea lui. formarea norilor &i c+derea reci ita"iilor. #$ntul este influen"at de relief rin $n+l"imea &i ozi"ia acestuia. Influen"a const+ $n modificarea direc"iei &i vitezei v$nturilor care a ar"in circula"iei generale &i $n generarea unor v$nturi cata(atice ?cum sunt )ora &i -istralul@. *elieful determin+ &i formarea v$nturilor locale de ti (riz+ , (riza de vale. (riza de munte. Frientarea lan"ului al in e direc"ia #3 4oac+ rolul de (arier+ climatic+ care nu ermite maselor de aer olare s+ +trund+ $n sudul 3uro ei. -un"ii $nal"i determin+ o eta4are climatic+ cu efecte directe $n eta4area vegeta"iei. 5n mun"ii din s a"iul climatului mediteraneean caracteristicile acestui ti de clim+ se simt $n+ la altitudinea de 811 m. Rolul cli ato/e# al ve/eta2iei . $nveli&ul vegetal influen"at de condi"iile climatice e7ercit+ la r$ndul s+u o ac"iune de modificare a climei. 5n zona 7
climatului mediteraneean. vegeta"ia genereaz+ influen"e de ordin microclimatic. >v$nd $n vedere c+ +durile au fost defri&ate. fiind rezente numai e s a"ii restr$nse . rolul lor climatogen este negli4a(il. #egeta"ia este dominat+ de tufi&uri 7erofile ?maIuis. tomilare. garriga. frigana@. ('1'5 Factorii di#a ici 5n semestrul cald domin+ mase de aer maritim tro ical de la eriferiile estice ale anticiclonilor tro icali. 2e aceea tim ul este senin. cald &i uscat. 5n semestrul rece domin+ frontul olar ?tem erat@ care se de laseaz+ dins re latitudinile medii c+tre cele su(tro icale . determin$nd intensificarea activit+"ii ciclonice &i c+derea reci ita"iilor. 5n zona su(tro ical+ . dintre 31 &i 41o latitudine nordic+ sunt caracteristice alizeele . 3le sunt v$nturi ermanente care (at dins re /# c+tre B# ?dins re (r$urile su(tro icale de resiune ridicat+ c+tre minimele din zona calmelor ecuatoriale@. 3le favorizeaz+ reominarea tim ului senin cu reci ita"ii reduse &i tem eraturi ridicate. 5n iulie. alizeul de /3 (ate de la 41o $n+ e la 11'12o latitudine nordic+. fiind resim"it $n e7tremitatea sudic+ a Areciei . 5ntre 41o &i 61o redomin+ v$nturile de vest generate rin devierea s re dre ata a aerului care se $ndrea t+ dins re (r$ul anticilonilor su(tro icali c+tre (r$ul minimelor su( olare. #$nturile de vest a4ung $n s a"iul mediteraneean numai $n tim ul iernii. atenuate de (arierele muntoase &i atunci vin $nc+rcate de umiditate &i genereaz+ reci ita"ii. ('( Caracteri$ticile ele e#telor cli atice ('('1 Te "eratura aerului Tem eratura medie anual+ oscileaz+ $ntre 13oC &i 17oC. 3a cre&te de la nord s re sud. valorile cele mai ridicate se $nregistreaz+ e "+rmul sudic al 3uro ei. 37ist+ mai mul"i indicatori lega"i de tem eratur+. Temperatura medie minim a unei luni se calculeaz+ f+c$nd media minimelor din acea lun+. iar temperatura medie maxim se calculeaz+ f+c$nd media lunar+ a ma7imelor $nregistrate $n fiecare zi a acelei luni. F+c$nd media acestor dou+ valori se o("ine temperatura medie lunar sau media termic a lunii. 5n s a"iul mediteraneean. mediile termice ale lunilor de var+ nu de +&esc de regul+ 27 oC. ele fiind mai ridicate $n insulele sudice ?Creta. -alta@. Cele mai mari tem eraturi medii se $nregistreaz+ de o(icei $n luna iulie. -a7imele lunilor de var+ sunt $n 4ur de 38 oC. de&i la multe sta"ii se $nregistreaz+ &i valori mai mari. -ediile termice ale lunilor de iarn+ sunt $n 4urul tem eraturii de 5 oC. 2e o(icei luna cea mai friguroas+ este ianuarie. de&i e7ist+ &i e7ce "ii ?de e7em lu la sta"ia meteorologic+ #alencia. luna cea mai friguroas+ este decem(rie. iar la Aenova este fe(ruarie J@. -inimele sunt $n 4ur de 1oC. #erile sunt mai r+coroase ca urmare a a ro ierii a ei. care r+m$ne rece nu numai datorit+ $nsu&irilor ei ?c+ldur+ s ecific+ mare@ ci &i datorit+ eva or+rii intense. care consum+ c+ldur+. 5n interiorul uscatului. ma7imele diurne urc+ ziua &i la este 30oC &i co(oar+ noa tea $n+ la 17oC. Tem eratura medie a lunii ianuarie este de 1 oC. valoarea ti ic+ fiind 5oC. Tem eratura medie a lunii iunie variaz+ $ntre 21'25oC. ut$nd s+ de +&eac+ uneori 25oC. >m litudinile termice medii anuale variaz+ $ntre 14'18oC. mai mari ca $n 3uro a oceanic+ dar mai mici ca $n 3uro a continental+.
11
('('( &reci"ita2iile !reci ita"iile cad redominant iarna. #alorile medii sunt $ntre 511 E 1111lHm &i c6iar este 1111 lHm $n func"ie de ozi"ia geografic+ &i condi"iile locale de relief. >stfel. e versan"ii vestici ai mun"ilor 2inarici cad cele mai mari cantit+"i de reci ita"ii din 3uro a ? olul loilor este $n Crvica. -untenegru , $n 1027 au fost 6811 litriHm JJ@. $n eninsula i(eric+ se afl+ olul secetei ?ca(o de Aato. l$ng+ >lmeria cu 64.0 litriHm $n 1008 JJ@. !e litoralul mediteraneean cantit+"ile medii anuale de reci ita"ii variaz+ de o(icei $ntre 351'711 mm. dar ot de +&i 1111 mm ?Gorfu. Trieste@. !reci ita"iile rovin din fronturile ciclonilor mo(ili ce iau na&tere $n zona frontului rinci al olar ?tem erat@. ('('5 V-#turile Be remarc+ alternan"a dintre alizee ?vara a4ung atenuate@ &i v$nturile de vest care iarna determin+ reci ita"ii a(undente. #$nturile reci care (at dins re continent s re litoral. sunt uneori e7trem de uternice &i rovoac+ agu(e , -istralul &i Tramontanul $n sudul Fran"ei &i )ora $n 2alma"ia. 5n sudul Italiei. B aniei &i $n Bicilia se manifest+ vara un v$nt fier(inte care vine din Ba6ara' Sirocco. F alt+ caracteristic+ a cestei zone climatice este grdul mare de $nsorire. Bora este un v$nt care se formeaz+ rin acumularea aerului rece $n s atele >l ilor 2inarici &i r+(u&irea lui este "+rmurile relativ calde ale -+rii >driatice ?$ntre Istria &i 2u(rovniD@. Mistralul este tot un v$nt orografic descendent care sufl+ iarna &i rim+vara. dins re -asivul Central Francez. c+tre -area -editeran+. canaliz$ndu'se e #alea *onului. unde viteza lui oate atinge &i 01 DmH6. !oate rovoca furtuni e mare $ntre Corsica &i )aleare. Tramontanul co(oar+ din -un"ii !irinei s re %itoralul sudic al Fran"ei.
11
5'&ARA%ETRII CLI%ATICI 6NREGISTRA7I 6N LUNILE ANULUI ()). &E LITORALUL EURO&EAN AL %8RII %EDITERANE IANUARIE ()).
Nr' Crt 7ara Sta2ia Latitudi#e Lo#/itud &re$iu#e +9&A, %edia $ta2iei %edia a"ei !rii 1121.3 1121.8 1121.8 1121.4 1121.7 1123.1 1122.2 1123.5 1124.3 1122.3 1122.8 1122.4 1125.3 1123.4 1121.7 1121.8 1121.1 1110.2 1121.1 1110.3 1122.7 1122.7 Te "er atura edie +oC@ 0.5 11.3 0.5 0.7 11.1 11.1 11.8 12.7 11.8 13.1 8.2 13.1 5.6 0.3 11.7 11.3 8.6 0.4 7.1 11.6 0.4 14.5 &reci"ita2ii + , +Total, 183 57 61 03 72 7 17 6 5 24 72 45 10 6 20 85 13 41 32 20 54 30 Ore de $tr!lucire a $oarelui +Total, 131 151 141 131 ' 108 ' 213 216 103 74 155 114 126 152 167 161 184 186 218 110 181
1' Fran"a
/ice !er ignan >4accio )astia Ca Ce et #alencia )arcelona >licante -urcia !alma de -a4orca Trieste -essina Balonic >tena CeraDlion -et6oni >ntalia -ersin >dana %arnaca B lit %uIa
4330 / 4244 / 4155 / 4233 / 4315 / 3031 / 4117 / 3822 / 3811 / 3033 / 4530 / 3812 / 4131 / 3754 / 3521 / 3651 / 3652 / 3648 / 3650 / 3453 / 4331 / 3551 /
11712 3 11252 3 11848 3 11020 3 11556 3 11128 K 11214 3 11131 K 11111 K 11237 3 11345 3 11533 3 12258 3 12344 3 12511 3 12142 3 131443 13438 3 13521 3 13338 3 11626 3 11420 3
1117.0 1116.1 1121.7 1110.0 1114.5 1115.4 1121.4 1113.6 1116.8 1121.6 1122.3 1115.0 1124.7 1121.5 1116.0 1114.5 1112.4 1118.8 1116.7 1118.0 1117.1 1114.1
:' B ania
11' Italia 15' Arecia
1;' Turcia ()' Ci ru (1' Croa"ia ((' -alta
5n luna ianuarie a aului 2118. regimul termic se rezint+ astfel , ma7ima termic+ se $nregistreaz+ $ntr'o "ar+ insular+ &i anume -alta. care la %uIa a $nregistrat 14.5 oC $n tim ce minima termic+ o $nregistr+m $n Arecia la Balonic cu doar 5.6oC. *egimul reci ita"iilor are valori normale entru aceast+ erioad+. situ:ndu'se $ntre 183 $n Fran"a la /ice &i 5 $n B ania la -urcia. *egimul zilelor $nsorite entru aceast+ erioad+ este ec6ili(rat. cu mici e7ce "ii. acestea numindu'se Ci ru cu 218 ore de str+lucire a soarelui la %arnaca. la olul o us situ:ndu'se Italia care la Trieste a $nregistrat doar 74 ore .......
12
FEBRUARIE ()).
Nr' Crt 7ara Sta2ia Latitudi#e Lo#/itud &re$iu#e +9&A, %edia $ta2iei %edia a"ei !rii 1126.0 1126.3 1126.5 1126.8 1126.5 1125.8 1126.3 1125.2 1125.5 1125.3 1127.6 1125.5 1125.0 1124.6 1122.8 1122.3 1121.5 1121.7 1121.7 1121.8 1126.4 1125.8 Te "er atura edie +oC@ 0.7 11.1 0.1 0.1 0.7 11.3 11.0 12.6 12.0 12.8 7.1 11.6 7.8 0.3 11.2 11.2 0.6 11.8 0.7 12.1 0.2 13.3 &reci"ita2ii + , +Total, 48 5 17 37 11 45 31 10 23 14 26 36 15 12 72 37 11 32 55 7 38 62 Ore de $tr!lucire a $oarelui +Total, 181 104 213 186 ' 133 ' 187 151 173 131 165 151 157 166 175 315 215 102 216 104 170
1' Fran"a
4330 / 4244 / 4155 / 4233 / 4315 / 3031 / 4117 / 3822 / 3811 / 3033 / 4530 / 3812 / 4131 / 3754 / 3521 / 3651 / 3652 / 3648 / 3650 / 3453 / 4331 / 3551 /
11712 3 11252 3 11848 3 11020 3 11556 3 11128 K 11214 3 11131 K 11111 K 11237 3 11345 3 11533 3 12258 3 12344 3 12511 3 12142 3 131443 13438 3 13521 3 13338 3 11626 3 11420 3
1123.4 1121.5 1125.4 1125.3 1111.2 1118.2 1125.7 1115.3 1118.1 1124.6 1127.2 1118.0 1125.6 1122.7 1118.1 1116.1 1113.8 1121.3 1118.4 1121.4 1111.7 1116.0
:' B ania
%una fe(ruarie a anului 2118 nu rea mari deose(iri fa"+ de luna recedent+ ianuarie. astfel ma7ima lunii o g+sim din nou $n -alta cu ale sale 13.3 oC. iar minima o g+sim $n Italia la Trieste cu 0 oC. *egimul reci ita"iilor continu+ aceea&i linie cu cea a reci ita"iilor &i anume cea de ec6ili(ru. 8e7tremele9 fiind la -alta cu 62 mm res ectiv Fran"a ?!er ignan@ cu 5 mm. >cela&i ec6ili(ru se +streaz+ $ns+ &i la la regimul zilelor cu soare. recordul a(solut al acestei luni fiind de"inut de Turcia ?>ntalia@ cu ale sale 315 ore ?a ro7 14 zile@. cele mai u"ine ore $nsorite av:nd Italia la Trieste. doar 131 ?a ro7 6 zile@.
13
%ARTIE ()).
Nr' Crt 7ara Sta2ia Latitudi#e Lo#/itud &re$iu#e +9&A, %edia $ta2iei %edia a"ei !rii 1117.4 1112.0 1110.4 1117.8 1118.5 1114.1 1112.5 1114.7 1115.5 1113.1 ' 1111.3 1110.0 1111.3 1111.1 1110.6 ' 1112.2 1112.6 1112.6 1111.6 1112.2 Te "er atura edie +oC@ 11.5 11.7 11.0 11.8 11.0 14.2 12.1 15.7 15.0 13.7 ' 14.8 12.3 14.5 16.1 14.5 14.7 17.5 16.2 16.8 0.3 14.0 &reci"ita2ii + , +Total, 48 10 46 113 48 3 14 '1.5 '1.5 21 ' 70 0 40 6 28 57 8 26 3 57 53 Ore de $tr!lucire a $oarelui +Total, 211 211 168 171 ' 236 ' 261 266 220 ' 221 213 212 238 218 213 216 166 271 131 224
1' Fran"a
4330 / 4244 / 4155 / 4233 / 4315 / 3031 / 4117 / 3822 / 3811 / 3033 / 4530 / 3812 / 4131 / 3754 / 3521 / 3651 / 3652 / 3648 / 3650 / 3453 / 4331 / 3551 /
11712 3 11252 3 11848 3 11020 3 11556 3 11128 K 11214 3 11131 K 11111 K 11237 3 11345 3 11533 3 12258 3 12344 3 12511 3 12142 3 131443 13438 3 13521 3 13338 3 11626 3 11420 3
1114.1 1117.3 1118.3 1116.3 002.6 1116.5 1111.0 1114.0 1118.1 1112.4 ' 1113.0 1110.2 1118.5 1116.5 1113.3 1115.1 1111.8 1110.4 1112.2 005.3 1113.6
:' B ania
%una martie se remarc+ rintr'o vizi(il+ cre&tere a regimului termic. de la 13 '14 oC c:t aveam :n+ acum. a4ung:ndu'se la este 17 oC $n Turcia la -ersin. >stfel c+ media acestei luni se afl+ undeva $ntre 17.5 oC la -ersin &i 0.3 oC la B lit $n Croa"ia ?dat+ fiind ro(a(il &i ozi"ia geografic+ e care o ocu + fa"+ de celelalte "+ri rezente $n acest ta(el dar &i $n aceast+ lucrare.... mari dezec6ili(re vedem Li $n regimul reci ita"iilor unde asist+m la zone unde lou+ a(undent ?)astia. 113 mm. >ntalia 57 mm@ dar &i zone unde nu lou+ deloc sau nesemnificativ ?>licante. -urcia. #alencia. %arnaca unde se $nregistreaz+ valori $ntre 3 &i '1.5 mm JJJ@. *egimul orelor de str+lucire a soarelui $nce e s+ anun"e cifre mai mari dar totu&i ec6ili(rate. c6iar rea ec6ili(rate cu toate c+ ne $ndre t+m cu a&i re ezi s re rim+var+ &i s re var+...astfel avem ma7im 271 de ore e luna cu soare...$n %arnaca ?unde avem &i reci ita"ii u"ine.
14
deci condi"ii entru reg+tirile sezonului litoral@ &i minim $n Croa"ia cu doar 131 ore de str+lucire a soarelui $n aceast+ lun+.
A&RILIE ()).
Nr' Crt 7ara Sta2ia Latitudi#e Lo#/itud &re$iu#e +9&A, %edia $ta2iei %edia a"ei !rii 1111.2 1111.0 1112.1 1111.1 1111.2 1112.6 1112.2 1113.6 1113.0 1112.8 ' 1112.0 1112.2 1112.3 1112.8 1111.2 1113.1 1113.1 1112.6 1113.8 1111.8 1113.6 Te "er atura edie +oC@ 13.5 14.1 13.6 13.5 13.4 16.7 14.6 17.4 17.8 16.1 ' 17.1 15.2 16.0 18.3 16.4 16.0 10.5 10.5 10.1 14.7 17.4 &reci"ita2ii + , +Total, 86 18 26 15 78 7 17 4 3 3 ' 24 67 60 42 74 41 18 10 5 81 4 Ore de $tr!lucire a $oarelui +Total, 220 230 224 237 ' 243 ' 282 282 266 ' 227 182 100 230 230 241 223 104 288 105 268
1' Fran"a
:' B ania
4330 / 4244 / 4155 / 4233 / 4315 / 3031 / 4117 / 3822 / 3811 / 3033 / 4530 / 3812 / 4131 / 3754 / 3521 / 3651 / 3652 / 3648 / 3650 / 3453 / 4331 / 3551 /
11712 3 11252 3 11848 3 11020 3 11556 3 11128 K 11214 3 11131 K 11111 K 11237 3 11345 3 11533 3 12258 3 12344 3 12511 3 12142 3 131443 13438 3 13521 3 13338 3 11626 3 11420 3
1117.1 1116.3 1111.1 1110.6 004.4 1115.2 1111.6 1113.0 1116.6 1112.1 ' 1116.5 1111.5 1111.5 1118.1 1115.1 1115.7 1112.7 1110.4 1112.8 005.6 1115.1
Cre&terea tem eraturilor se face sim"it+ &i $n luna a rilie . astfel c+ avem de a face cu cre&teri semnificative ale regimului termic . care tinde uneori s re tro ical. cu tem eraturi ce a4ung s+ de +&easc+ 10oC ?-ersin. >dana. %arnaca@ regim termic ti ic $ns+ climatului mediteraneean cu veri calde &i uscate. >stfel tem eraturile acestei luni se situeaz+ $ntre 10.5 oC &i 13.5 oC ?ma7ima res ectiv minima@. *egimul reci ita"iilor are &i el e7tremele sale. de ild+ avem 86 mm la /ice &i doar 3 mm la -urcia &i !alma de -allorca....$n rest....$n artea de 4os a ta(elului se vede clar c+ avem de a face cu zone unde c:t de c:t ciclonii au trecut &i &i'au f+cut datoria. adic+ au adus odat+ cu trcerea lor &i un ic de loaie......$ntre 4 &i 81 mm....
15
5n ce rive&te num+rul de ore cu soare str+lucitor. cred ca ec6ili(rul se +streaz+ $n ra ort cu luna recedent+. -artie. cu o singur+ men"iune...minima de aceast+ dat+ este de 182 ore &i s'a $nregistrat la Balonic $n e litoralul grecesc al -+rii -editerane.
%AI ()).
Nr' Crt 7ara Sta2ia Latitudi#e Lo#/itud &re$iu#e +9&A, %edia $ta2iei %edia a"ei !rii 1113.4 1112.1 1112.7 1113.4 1112.4 1111.6 1112.2 1111.7 1112.1 1111.5 ' 1114.2 1115.5 1114.4 1114.1 1112.7 1111.1 1111.8 1111.0 1111.5 1114.2 1113.0 Te "er atura edie +oC@ 18.3 17.7 17.0 17.1 17.4 18.1 17.4 10.2 21.1 18.5 ' 21.3 21.3 21.4 21.6 10.7 21.7 21.0 21.4 21.6 21.6 21.2 &reci"ita2ii + , +Total, 43 71 237 107 75 88 151 73 75 107 ' 4 21 4 8 7 2 32 10 28 36 3 Ore de $tr!lucire a $oarelui +Total, 211 182 232 100 ' 150 ' 221 228 222 ' 286 311 320 341 325 317 286 271 365 284 286
1' Fran"a
:' B ania
4330 / 4244 / 4155 / 4233 / 4315 / 3031 / 4117 / 3822 / 3811 / 3033 / 4530 / 3812 / 4131 / 3754 / 3521 / 3651 / 3652 / 3648 / 3650 / 3453 / 4331 / 3551 /
11712 3 11252 3 11848 3 11020 3 11556 3 11128 K 11214 3 11131 K 11111 K 11237 3 11345 3 11533 3 12258 3 12344 3 12511 3 12142 3 131443 13438 3 13521 3 13338 3 11626 3 11420 3
1111.1 1116.6 1111.6 1112.1 006.7 1114.2 1111.6 1112.1 1114.8 1111.8 ' 1117.0 1114.8 1112.7 1110.4 1116.7 1114.2 1111.4 1117.8 1111.1 000.3 1115.4
Tem eraturile continu+ s+ creasc+. astfel $nc:t luna mai ne aduce tem eraturi de este 21 oC ?21.6 C $n Ci ru la %arnaca@ +str:nd iat+ tendin"a din ultimele luni M minima lunii mai este de 17.1 oC ?)astia. Fran"a@. !reci ita"iile sunt iat+ $m +r"ite...avem u"ine valori de mi4loc. dci multe e7treme. a&adar la < ? lus@se afl+ >4accio ?237 mm@. urmat $ndea roa e de )astia &i !alma de -allorca ?107 mm@
o
16
&i de )arcelona ?151 mm@. $n tim ce la E ?minus@ se afl+ >ntalia ?2 mm@. %uIa ?3 mm@. -essina &i >tena ?4 mm@. Cele mai iu(itoare de soare zone ale acestei luni. ar s+ fie de aceast+ dat+ Ci ru la %arnaca ?365 ore de soare. 15.2 zile e luna@. CeraDlion &i >tena cu 341 res ectiv 320 de ore cu soare str+lucitor &i f+r+ nori.....-et6oni &i Balonic ?325 res etiv 311 ore de str+lucire a soarelui@....ceea ce s une multe des re oten"ialul climatic de rim+var+ al ar6i elagului Arecesc nu doar cel mediteraneean...
IUNIE ()).
Nr' Crt 7ara Sta2ia Latitudi#e Lo#/itud &re$iu#e +9&A, %edia $ta2iei %edia a"ei !rii 1114.5 1116.2 1114.0 1114.4 1113.0 1115.0 1116.1 1115.0 1116.1 1115.4 1113.8 ' 1114.1 1112.4 1111.8 1111.2 1118.3 1117.6 1117.1 1117.0 1113.3 1115.1 Te "er atura edie +oC@ 21.5 22.1 21.7 21.1 21.1 21.7 21.5 22.8 24.5 22.4 23.3 24.1 26.1 27.6 24.8 24.5 27.5 26.6 26.8 26.7 24.5 23.0 &reci"ita2ii + , +Total, 32 8 30 26 12 61 26 11 18 47 03 15 21 6 1 3 1 1 5 '1.5 06 1 Ore de $tr!lucire a $oarelui +Total, 311 267 314 203 ' ' ' 312 336 312 246 314 318 375 373 367 341 321 335 303 288 348
1' Fran"a
4330 / 4244 / 4155 / 4233 / 4315 / 3031 / 4117 / 3822 / 3811 / 3033 / 4530 / 3812 / 4131 / 3754 / 3521 / 3651 / 3652 / 3648 / 3650 / 3453 / 4331 / 3551 /
11712 3 11252 3 11848 3 11020 3 11556 3 11128 K 11214 3 11131 K 11111 K 11237 3 11345 3 11533 3 12258 3 12344 3 12511 3 12142 3 131443 13438 3 13521 3 13338 3 11626 3 11420 3
1111.2 1111.8 1113.8 1113.1 008.5 1118.8 1115.4 1116.4 1118.8 1114.8 1113.4 1117.0 1113.3 1111.6 1117.3 1115.2 1111.0 1117.2 1114.1 1117.5 008.6 1116.6
:' B ania
17
5n luna Iunie. tem eraturile au s+rit (ariera de 25 oC &i avem de'a face cu adev+rate tem eraturi de var+. undeva e la 27.6 oC ?>tena@ urmat+ $ndea roa e de >ntalia cu 27.5 oC. asta &i datorit+ ozi"iei geografice e care au au cele dou+ "+ri ?Arecia &i Turcia@. au clim+ a roa e tro ical+ a roa e in fiecare an. Be are c+ cu c:t a4ungem mai a roa e de anotim ul estival . loaia se reduce cantitativ e arii e7tinse. iar aici "in s+ su(liniez diferen"ele mari fa"+ de luna recedent+. c:nd se $nregistrau valori a roa e de 211 mm. acum dac+ a4ungem la 111 mm....06 mm la B lit &i 03 la Trieste....> oi ar mai fi...#alncia cu 61 mm &i cam at:t. $n rest valori nesemnificative. a4ung:nd &i la 1 ?zero@ mm. Becet+ mare J %a ca itolul ore de str+lucire a soaarelui. ec6ili(rul fa"+ de luna anterioar+. mai. se +streaz+. nu sunt valori care s+ sar+ rea mult $n oc6i. valori e7treme rea mari. sau diferen"a s+ fie rea mare $ntre valori fa"+ de luna recedent+ dar &i fa"+ de $ns+&i valorile din ta(el.
IULIE ()).
Nr' Crt 7ara Sta2ia Latitudi#e Lo#/itud &re$iu#e +9&A, %edia $ta2iei %edia a"ei !rii 1114.1 1115.8 1114.0 1114.1 1113.0 1115.1 1115.6 1115.1 1114.0 1115.1 1113.1 1113.7 1112.2 1111.7 1110.7 1116.4 1114.0 1114.3 1114.1 1114.0 1112.2 1114.4 Te "er atura edie +oC@ 24.1 23.0 23.1 24.2 23.1 25.6 24.5 25.8 27.0 25.6 25.5 27.2 27.1 20.6 27.2 26.1 20.5 20.5 20.1 28.2 27.1 26.7 &reci"ita2ii + , +Total, 2 14 '1.5 '1.5 3 3 25 4 12 '1.5 66 1 27 '1.5 1 1 1 1 1 2 21 '1.5 Ore de $tr!lucire a $oarelui +Total, 371 204 306 340 ' 273 ' 320 356 343 282 344 371 371 384 378 343 335 340 411 348 341
1' Fran"a
4330 / 4244 / 4155 / 4233 / 4315 / 3031 / 4117 / 3822 / 3811 / 3033 / 4530 / 3812 / 4131 / 3754 / 3521 / 3651 / 3652 / 3648 / 3650 / 3453 / 4331 / 3551 /
11712 3 11252 3 11848 3 11020 3 11556 3 11128 K 11214 3 11131 K 11111 K 11237 3 11345 3 11533 3 12258 3 12344 3 12511 3 12142 3 131443 13438 3 13521 3 13338 3 11626 3 11420 3
1111.7 1111.3 1113.0 1112.7 008.7 1117.0 1115.1 1115.6 1117.0 1114.3 1112.6 1117.5 1111.5 1118.0 1115.2 1113.7 007.7 1113.0 1111.1 1114.6 007.7 1116.1
:' B ania
18
Cu c:teva mici e7ce "ii ?>tena. >ntalia. -ersin@. tem eraturile acestei luni se afl+ $n ec6ili(ru entru aceast+ lun+. $n care se desc6ide sezonul estival mai e toate la4ele. tem eraturile sar foarte rar (ariera de 27 oC . doar izolat. este de e7 licat media acestei luni fiind de 26.7 oC.... Cu e7ce "ia Italiei ?Trieste@. unde s'au $nregistrat 66 mm ?record entru aceast+ lun+@.fiind urmat+ la mare distan"+ de Balonic ?Arecia@ cu 27 mm. &i de Croa"ia ?B lit@ cu 21 mm luna iulie este foarte s+rac+ $n reci ita"ii. 5n ceea ce rive&te orele de str+lucire a soarelui. cel mai (ine st+ %arnaca cu ale sale 411 ore ?17 zile@ de soare str+lucitor. urmat+ la mic+ distan"+ de >4accio cu 340 ore. &i Balonic &i >tena . fiecare cu c:te 371 ore....$n rest valori normale entru aceast+ erioad+.
AUGUST ()).
Nr' Crt 7ara Sta2ia Latitudi#e Lo#/itud &re$iu#e +9&A, %edia $ta2iei %edia a"ei !rii 1113.3 1115.1 1114.2 1113.4 1113.2 1114.4 1114.0 ' 1114.3 1114.3 1112.7 1112.8 1112.3 1111.1 1118.0 1118.2 1113.5 1113.7 1113.6 1114.7 Te "er atura edie +oC@ 24.6 24.1 23.5 24.6 23.6 26.2 25.4 26.4 28.4 26.1 25.8 27.7 28.4 31.1 26.0 26.7 31.4 31.2 20.8 28.8 &reci"ita2ii + , +Total, 4 7 '1.5 '1.5 '1.5 4 11 2 1 '1.5 111 '1.5 1 2 1 1 1 4 11 1 Ore de $tr!lucire a $oarelui +Total, 365 271 377 341 ' 275 ' ' 337 341 316 324 345 358 347 352 381 287 260 356
1' Fran"a
/ice !er ignan >4accio )astia Ca Ce et #alencia )arcelona >licante -urcia !alma de -a4orca Trieste -essina Balonic >tena CeraDlion -et6oni >ntalia -ersin >dana %arnaca
4330 / 4244 / 4155 / 4233 / 4315 / 3031 / 4117 / 3822 / 3811 / 3033 / 4530 / 3812 / 4131 / 3754 / 3521 / 3651 / 3652 / 3648 / 3650 / 3453 /
11712 3 11252 3 11848 3 11020 3 11556 3 11128 K 11214 3 11131 K 11111 K 11237 3 11345 3 11533 3 12258 3 12344 3 12511 3 12142 3 131443 13438 3 13521 3 13338 3
1111.1 1110.7 1113.1 1112.1 008.1 1117.2 1114.3 ' 1117.3 1113.6 1112.3 1116.6 1111.7 1118.1 1114.4 1112.5 003.4 1113.3 1111.6 1114.4
:' B ania
1;' Turcia ()' Ci ru
10
(1' Croa"ia ((' -alta
B lit %uIa
4331 / 3551 /
11626 3 11420 3
007.7 1115.1
1112.2 1113.4
27.1 26.0
21 1
348 361
%una august ne reaminte&te dac+ mai era cazul c+ o ul c+ldurii. adic+ al tem eraturilor mari s'a mutat $n Arecia &i Turcia ?>tena. res ectiv >ntalia &i -ersin@ cu tem eraturi de 31.1 oC sau este...tem eraturi normale entru aceast+ erioad+. *estul tem eraturilor nu se dezmint a se $ncadra $ntr'o medie a ro iat+ de cea a lunii recedente.... 5n ce rive&te reci ita"iile aici avem de'a face clar cu un lider care $&i surclaseaz+ clar contracandidatele cu cei 111 mm ai s+i ?Trieste. Italia@ . restul fiind $n secet+.... *egimul orelor de soare str+lucitor c6iar nu aduce a(solut nimic nou $n eisa4. #ar+ cald+ &i uscat+...
SE&TE%BRIE ()).
Nr' Crt 7ara Sta2ia Latitudi#e Lo#/itud &re$iu#e +9&A, %edia $ta2iei %edia a"ei !rii 1114.0 1116.1 1114.0 1114.0 1114.5 1115.1 1115.3 1114.7 1115.1 1114.6 ' 1114.1 1114.7 1112.0 1112.1 1111.4 1118.1 1118.8 Te "er atura edie +oC@ 21.6 10.6 21.1 10.0 10.8 22.8 21.0 23.7 24.7 23.5 ' 23.0 21.4 24.2 24.1 23.3 25.7 27.3 &reci"ita2ii + , +Total, 50 16 56 40 21 16 35 38 31 38 ' 111 61 37 22 61 30 14 Ore de $tr!lucire a $oarelui +Total, 218 223 256 220 ' 182 ' 221 212 108 ' 212 214 228 253 257 241 253
1' Fran"a
/ice !er ignan >4accio )astia Ca Ce et #alencia )arcelona >licante -urcia !alma de -a4orca Trieste -essina Balonic >tena CeraDlion -et6oni >ntalia -ersin
4330 / 4244 / 4155 / 4233 / 4315 / 3031 / 4117 / 3822 / 3811 / 3033 / 4530 / 3812 / 4131 / 3754 / 3521 / 3651 / 3652 / 3648 /
11712 3 11252 3 11848 3 11020 3 11556 3 11128 K 11214 3 11131 K 11111 K 11237 3 11345 3 11533 3 12258 3 12344 3 12511 3 12142 3 131443 13438 3
1111.7 1111.5 1113.8 1113.5 000.1 1117.0 1114.7 1115.3 1117.0 1113.0 ' 1117.8 1114.1 1111.2 1117.6 1115.3 1112.1 1118.4
:' B ania
1;' Turcia
21
()' Ci ru (1' Croa"ia ((' -alta
>dana %arnaca B lit %uIa
3650 / 3453 / 4331 / 3551 /
13521 3 13338 3 11626 3 11420 3
1115.2 1110.5 000.2 1116.3
1118.3 1110.8 1114.1 1114.6
26.8 26.1 21.8 24.6
17 0 31 88
228 280 227 256
%una se tem(rie. Be vede clar c+ toamna $ncet $ncet $&i reintr+ $n dre turi. Iat+ dovezi $n cest sens , tem eraturile au $nce ut regresia. $nregistr+m 27.3 oC la -ersin unde luna trecuta $nregistram 31 oC . a oi 26.8 oC la >dana. urmat+ $ndea roa e de %arnaca cu 26 oC. tem eraturile se reduc u&or M !loile'&i $nce s+'&i ia u&or u&or revan&a. fa"+ de lunile de secet+ rin care am trecut $n lunile recedente. recordmena lunii fiind -essina ?Italia@ cu 111 mm. urmat+ la mare distan"+ de %uIa ?-alta@ cu 88 mm a oi de Balonic &i -et6oni cu 61 mm. &i $n fine de /ice cu 50 mm.... F regresie se oate o(serva &i $n coloana orelor cu soare intens. fa"+ de lunile >ugust &i c6iar Iulie...au dis +rut totalurile care $nce eau cu cifra 3 ?trei@ ceea ce ne s une c+ avem de Ea face de acum cu un eisa4 de toamn+....c+ sezonul estival s'a cam terminat......
OCTO%BRIE ()).
Nr' Crt 7ara Sta2ia Latitudi#e Lo#/itud &re$iu#e +9&A, %edia $ta2iei %edia a"ei !rii 1117.5 1118.1 1118.2 1117.8 1117.3 ' 1117.0 1117.1 1117.5 1116.0 1118.1 1110.1 1121.8 1110.4 1118.4 Te "er atura edie +oC@ 17.8 16.4 17.2 17.2 16.5 17.5 17.6 10.6 10.8 21.1 17.5 21.2 17.2 10.8 21.6 &reci"ita2ii + , +Total, 85 6 131 376 101 184 80 26 52 131 71 52 11 5 '1.5 Ore de $tr!lucire a $oarelui +Total, 214 180 211 186 ' ' ' ' 167 173 138 215 106 210 102
1' Fran"a
:' B ania
/ice !er ignan >4accio )astia Ca Ce et #alencia )arcelona >licante -urcia !alma de -a4orca Trieste -essina Balonic >tena CeraDlion
4330 / 4244 / 4155 / 4233 / 4315 / 3031 / 4117 / 3822 / 3811 / 3033 / 4530 / 3812 / 4131 / 3754 / 3521 /
11712 3 11252 3 11848 3 11020 3 11556 3 11128 K 11214 3 11131 K 11111 K 11237 3 11345 3 11533 3 12258 3 12344 3 12511 3
1114.1 1117.1 1117.1 1116.4 1111.6 ' 1117.3 1117.5 1111.2 1116.2 1117.7 1112.7 1121.1 1117.6 1113.8
21
-et6oni >ntalia -ersin >dana %arnaca B lit %uIa
3651 / 3652 / 3648 / 3650 / 3453 / 4331 / 3551 /
12142 3 131443 13438 3 13521 3 13338 3 11626 3 11420 3
1111.7 043.3 1114.6 1111.2 1115.2 1113.5 1111.0
1118.1 1117.2 1115.6 1114.4 1115.6 1118.6 1110.4
10.5 15.0 23.2 22.1 22.2 18.1 21.1
22 35 25 32 17 10 61
245 187 240 226 284 218 217
5n luna octom(rie tem eraturile $nce s+ scad+. :n+ s re 15.0 oC $n >ntalia. cele mai mari tem eraturi ale acestei luni $nregistr:ndu'se la -essina 21.2 oC. $n rest regimul tem eraturilor se desf+&oar+ du + un ti ar e care'l utem f+r+ s+ gre&im numi moderat. Tot la moderat se situeaz+ &i regimul reci ita"iilor. mai (ogate cantitativ $n Fran"a &i B ania. $n rest su( 111 mm. uneori tinz:nd c6iar s re 1 ?zero@ CeraDlion cu '1.5 mm JJ Frele de soare str+lucitor $nce s+'&i restr:ng+ &i ele durata. undeva su( 211 ...cu unele mici e7ce "ii totu&i &i aici tre(uie s ecificat+ %arnaca cu 284 de ore sau -ersin cu 240 ore. sau -et6oni cu 245 de ore....$n rest valori normale evident $ntr'o evident+ sc+dere. Toamna este intermediarul $ntre var+ &i iarn+.
NOIE%BRIE ()).
Nr' Crt 7ara Sta2ia Latitudi#e Lo#/itud &re$iu#e +9&A, %edia $ta2iei %edia a"ei !rii 1113.8 1115.6 1113.7 1113.7 1113.3 1116.3 1115.1 1116.4 1117.4 1115.1 1115.6 1115.7 Te "er atura edie +oC@ 12.2 11.2 12.0 13.1 12.1 11.4 11.6 13.5 13.1 14.5 11.8 17.2 &reci"ita2ii + , +Total, 241 30 216 201 143 31 37 20 34 128 131 161 Ore de $tr!lucire a $oarelui +Total, 131 158 134 110 ' 221 ' 212 216 154 02 164
1' Fran"a
/ice !er ignan >4accio )astia Ca Ce et #alencia )arcelona >licante -urcia !alma de -a4orca Trieste -essina
4330 / 4244 / 4155 / 4233 / 4315 / 3031 / 4117 / 3822 / 3811 / 3033 / 4530 / 3812 /
11712 3 11252 3 11848 3 11020 3 11556 3 11128 K 11214 3 11131 K 11111 K 11237 3 11345 3 11533 3
1111.5 1110.0 1112.7 1112.3 007.4 1118.8 1114.5 1116.5 1110.0 1114.3 1115.2 1110.2
:' B ania
11' Italia
22
15' Arecia
Balonic >tena CeraDlion -et6oni >ntalia -ersin >dana %arnaca B lit %uIa
4131 / 3754 / 3521 / 3651 / 3652 / 3648 / 3650 / 3453 / 4331 / 3551 /
12258 3 12344 3 12511 3 12142 3 131443 13438 3 13521 3 13338 3 11626 3 11420 3
1110.1 1116.3 1113.3 1110.0 1111.3 1117.7 1114.2 1117.4 1111.3 1118.1
1110.7 1118.1 1118.1 1116.2 1116.5 1118.1 1117.4 1117.8 1115.6 1116.7
12.2 16.4 17.7 16.0 16.6 18.5 16.5 10.1 13.4 17.0
14 26 10 102 33 78 45 34 161 86
87 131 146 158 178 186 164 220 120 167
5n luna noiem(rie. tem eraturile cu unele e7ce "ii ?%arnaca. unde de4a s'a v+zut c+ este o zon+ foarte cald+ $nregistr:nd $n luna curent+ nu mai u"in de 10 oC. a oi 8vecina9 -ersin cu 18.5 o C. urmat+ $ndea roa e de %uIa cu 17.0 oC &i CeraDlion cu 17.7 oC@. $n rest tem eraturi normale entru aceast+ regiune $n acest interval de tim . Be are c+ ceea ce revestisem mai sus la Fctom(rie. iat+ c+ se adevere&te. &i anume c+ $n sezonul de toamn+ lou+. ciclonii aduc fronturi de aer rece ?de resiuni (arice de resiune ridicat+@ care la r:ndul lor aduc loi (ogate cantitativ. de este 211 mm ?>4accio. )astia. /ice@ dar &i a ro iate de 211 mm cum ar fi de e7em lu -et6oni cu 102 mm. sau -essina ori B lit fiecare cu 161 mm....Cele mai u"ine reci ita"ii $n aceast+ zon+ au c+zut la Balonic. doar 14 mm....atins ro(a(il de coada ciclonului..... 3vident c+ tre(uia odat+ &i o sc6im(are (rusc+ s+ se $nt:m le la coloana cu orele cu soare intens deoarece urmeaz+ luna 2ecem(rie. suntem $n ec6inoc"iul de iarn+. deci....automat &i orele de str+lucire intens+ a soarelui scad. cum este cazul la Balonic unde s'au $nregistrat 87 de ore ?3 zile &i 6 ore@. >vem de'a face cu climat -editeraneean. de ci su(tro ical &i caracteristicile de mai sus sunt a(solut normale entru aceast+ eioad+. av:nd $n vedere conte7tul...2ar cu $nc+lzirea asta glo(al+. cine stie..........
DECE%BRIE ()).
Nr' Crt 7ara Sta2ia Latitudi#e Lo#/itud &re$iu#e +9&A, %edia $ta2iei %edia a"ei !rii 1115.2 1117.3 1115.3 1115.2 1114.6 1117.6 1116.5 1117.7 1118.8 Te "er atura edie +oC@ 8.6 8.1 0.4 0.6 8.6 8.6 8.7 11.1 11.4 &reci"ita2ii + , +Total, 126 217 06 185 215 67 50 5 6 Ore de $tr!lucire a $oarelui +Total, 142 121 112 110 ' 167 ' 166 '
1' Fran"a
/ice !er ignan >4accio )astia Ca Ce et #alencia )arcelona >licante -urcia
4330 / 4244 / 4155 / 4233 / 4315 / 3031 / 4117 / 3822 / 3811 /
11712 3 11252 3 11848 3 11020 3 11556 3 11128 K 11214 3 11131 K 11111 K
1111.8 1111.6 1114.2 1113.7 008.5 1111.1 1115.8 1117.7 1111.3
:' B ania
23
!alma de -a4orca Trieste -essina Balonic >tena CeraDlion -et6oni >ntalia -ersin >dana %arnaca B lit %uIa
3033 / 4530 / 3812 / 4131 / 3754 / 3521 / 3651 / 3652 / 3648 / 3650 / 3453 / 4331 / 3551 /
11237 3 11345 3 11533 3 12258 3 12344 3 12511 3 12142 3 131443 13438 3 13521 3 13338 3 11626 3 11420 3
1115.4 1117.1 1110.1 1121.5 1117.7 1113.4 1111.3 1111.6 1110.4 1116.5 1118.4 1111.4 1118.2
1116.1 1117.5 1115.6 1121.1 1110.6 1118.1 1116.2 1118.3 1110.8 1110.8 1118.8 1116.0 1116.0
11.7 7.4 13.2 8.5 12.2 14.5 13.1 11.1 12.2 0.5 14.1 0.8 14.6
83 118 176 01 63 87 110 60 74 58 30 134 113
153 111 118 07 01 113 135 176 176 163 100 113 181
%una decem(rie. lun+ de iarn+ adev+rat+. tem eraturile situ:ndu'se $ntre valorile de 14.6 oC la %uIa &i 8.5 oC la Balonic ceea ce e7 lic+ teoria de mai sus unde se s une c+ climatul mediteraneean aduce cu el ierni mai (l:nde. dec:t alte climate. de e7em lu cel tem erat continental din care face arte &i *om:nia &i care &tim cu to"ii ce ierni aduce...... !reci ita"iile ro(a(il su( form+ de la ovi"+ &i ninsoare sau doar ninsoare $n ma4oritatea cazurilor ?dar &i aici ot interveni e7ce "ii de la regul+@ vin iat+ $n aceast+ lun+ din a(unden"+. !er ingnan ?217 mm@. Ca Ce et ?215mm@ &i -essina ?176 mm@. sunt doar c:teva e7em le.... Frele de str+lucire a soarelui s'au redus considera(il din luna se tem(rie &i :n+ $n rezent $n ruimul r:nd datorit+ fa tului c+ &i ziua s'a scurtat tre tat. tre tat. astfel s'a a4uns la sume de su( 111 de ore....ca de ild+ >tena cu 01 de ore sau Balonic cu 07 de ore....celelalte +streaz+&i datorit+ ozi"iilor lor geografice. reliefului. etc totaluri de este 111 ore...
24
25
26
<'CLI%ATUL %EDITERANEEAN DIN REGIUNILE DE LITORAL 5n continuare ne ocu +m numai de "+rmul 3uro ean la mediteranei. adic+ de "+rmul nordic. Btudiul s'a (azat e analiza valorilor elementelor climatice multianuale de la 22 de sta"ii situate e litoral. *egiunile studiate au fost , <'1 Litoralul $udic 0i $ud4e$tic al "e#i#$ulei Iberice 0i I#$ulele Baleare , )arcelona. #alencia. >licante. Ai(raltar. !alma de -a4orca. Tem eratura medie anual+ cre&te de la /3 ?)arcelona. 15.0 oC@ c+tre B# ?>licante 17.2oC. Ai(raltar 18.5oC@. Insulele (aleare rezint+ o valoare de 16.6oC datorit+ ozi"iei mai nordice. Cea mai c+lduroas+ lun+ este august. Tem eratura lunii august se $ncadreaz+ $ntre 24.1oC la )arcelona &i 25oC la >licante &i Ai(raltar. Cea mai friguroas+ lun+ este ianuarie . cu e7ce "ia sta"iei #alencia. $n care cea mai friguroas+ lun+ este decembrie. #alorile lunii ianuarie cresc de la /3 ?)arcelona 0.15oC la >licante 11.25oC &i Ai(raltar 12.7oC@. %a #alencia. $n decem(rie. tem eratura medie este de 8oC. >m litudinea termic+ anual+ se situeaz+ $ntre 12.2oC ?Ai(raltar@ &i 16.4oC ?#alencia@. Ai(raltarul are s+ fac+ o e7ce "ie de la regul+. datorit+ influen"elor oceanice. Tem eraturile ma7ime a(solute ? e o erioad+ de 54 de ani@ au fost de 36.6 oC la )rcelona o &i 41.6 C la #alencia. Be remarc+ o tendin"+ de sc+dere s re sud ?38.3 oC $n Ai(raltar@ &i 38.8oC ?$n )aleare@ datorit+ maselor de aer atlantice &i -+rii -editerane care modereaz+ tem eraturile. !entru com ara"ie. la -adrid ma7ima a(solut+ $ntregistrat+ $n aceea&i erioad+ a fost de 41 oC. c6iar mai mic+ dec$t cea $nregistrat+ la #alencia. Tem eraturile minime a(solute variaz+ $ntre '7.2oC ?#alencia@ &i 1.5oC la Ai(raltar. Be remarc+ aceea&i tendin"+ de cre&tere s re sud. #aloarea $nregistrat+ la Ai(raltar indic+ influen"e oceanice. !entru com ara"ie. la -adrid minima a(solut+ $n erioada de o(serva"ie a fost de '11 oC. a&a cum ne a&te tam "in$nd cont de influen"a continentat+. 2e&i nu &tim dac+ sunt relavante sau nu ?s'au $nregistrat $n ani diferi"i@ am litudinile a(solute ?diferen"a dintre ma7imul a(solut &i minimum a(solut@ arat+ contraste $ntre -adrid &i celelalte sta"ii mediteraneene , la -adrid este de 51 oC iar la celelalte nu de +&e&te aceast+ valoare ?cea mai mare fiind la #alencia. de 48.8oC &i cea mai mic+. de 37.8oC. la Ai(raltar@. *egimul reci ita"iilor une $n eviden"+ re onderen"a lor $n anotim ul rece. !reci ita"iile medii anuale variaz+ $ntre 811 mm ?Ai(raltar@ &i 332 mm ?>licante@. %a -adrid valoarea este de 402 mm. ceea ce nu indic+ nici un fel de de deose(ire , mai mult difer+ >licante de Ai(raltar. de&i sunt am(ele e malul -editeranei JJJ tendin"a de sc+dere are a fi s re B3. 2ac+ e7cludem Ai(raltarul'avem acest dre t. c+ci aceast+ sta"ie nu oate fi ti ic+ entru climatul mediteraneean' atunci reci ita"iile ar varia numai $ntre 502 mm ?)arcelona@ &i 332 mm ?>licante@. Totu&i >licante difer+ mai mult de )arcelona dec+t de -adrid J 5n sc6im(. la sta"ia Ca(o de Aato. l$ng+ >lmeria g+sim olul secetei $n 3uro a. Iat+ evolu"ia reci ita"iilor ,
27
%a aceas+ sta"ie. media anual+ a fost de 210.1 mm J -a7imul a fost de 551.4 mm $n 1080 &i minimul a fost de 63.2 mm $n 1013. %una cea mai loioas+ este octom(rie ?)arcelona. #alencia. !alma de -a4orca@M noim(rie ?>licante@ &i ianuarie ?Ai(raltar@. 5n aceste luni se $nregistreaz+ valori cu rinse $ntre 58 mm ?>licante@ &i 151 mm ?Ai(raltar@. -adridul este din nou ti ic , cea mai loioas+ lun+ este octom(rie cu 65 mm. %una cea mai secetoas+ este iulie ?)arcelona 31mm. !alma de -a4orca 6mm@ august ?>licante 6mm. Ai(raltar 2mm JJ@ sau se tem(rie ?valencia 8mm@. > se remarca din nou valoarea ati ic+ a )arcelonei &i cea ti ic+ a -adridului , $n cea mai secetoas+ lun+. adic+ $n iulie volumul de reci ita"ii este de 0 mm@. !entru turism oate fi relevant &i num+rul de zile cu loaie. care eviden"iaz+ valori asem+n+toare la )arcelona &i Ai(raltar , 71 de zile. %a >licante &i #alencia sunt 41 &i 47 de zile. %a -adrid sunt $n medie 40 de zile cu loaie. adic+ $ntre >licante &i Ai(raltar. %a )arcelona. num+rul mare de zile loioase se datoreaz+ intensific+riicircula"iei vestice $n tim ul iernii. -asele de aer umede dins re >tlantic. de +&esc (ariera mun"ilor Canta(rici &i a4ung la )arcelona s+r+cite $n umezeal+ rin culoarul 3(rului. %a sta"ia Ai(raltar num+rul mare de zile loioase se datoreaz+ maselor de aer atlantice $nc+rcate cu umiditate. 5n ansam(lu se remarc+ o sc+dere a reci ita"iilor s re sud cu e7ce "ia sta"iei Ai(raltar unde se con4ug+ circula"ia vestic+ cu cea tro ical+ uscat+. >naliza com arativ+ a diagramelor une $n eviden"+ asem+n+ri $ntre arametrii climatici de la sta"iile situate e litoralul s aniol. Be o(serv+ o diferen"iere net+ a Ai(raltarului fa"+ de celelalte sta"ii. Ca imgine de ansam(lu am f+cut oligoanele climatice recum &i diagramele climatice clasice. 37 lica"ia oligonului climatic. Fiecare sta"ie este re rezentat+ rin 12 uncte re rezent$nd cele 12 luni ale anului. !e a(cis+ am luat valoarea reci ita"iilor ?mm@ iar e ordonat+ valoarea tem eraturii medii ?$n grade celsius@. >m unit a oi $n ordine acele 12 uncte rin segmente de drea t+ form$nd astfel un oligon cu 12 laturi cores unz+tor lunilor I.F.-.>.-.I.I.>.B.F./.2. 2in analiza com arativ+ a climatogramelor. rezult+ oligoane asem+n+toare entru atru sta"ii. cu e7ce "ia Ai(raltarului.rezult+ c+ sta"ia Ai(raltar are uternice influen"e oceanice. a&a cum rezult+ &i din climatogramele clasice.
28
20
5n concluzie. sta"iile analizate un $n eviden"+ e7isten"a unui climat mediteraneean ti ic e7 licat rin influen"a m+rii &i a (arierelor muntoase care $m iedic+ masele de aer oceanic sau masele de aer continental s+ se diri4eze s re sud. 37ce "ie face doar Ai(raltarul. unde se manifest+ un climat de tranzi"ie de la cel oceanic la cel mediteraneean. -adridul are mai degra(+ mediteraneean. <'( Riviera fra#e3! , -arsilia. Toulon. -enton
Tem eratura medie anual+ este relativ uniform+ ?15oC@ doar la -enton a are o valoare mai ridicat+ ?17.4oC@. Tem eratura medie a lunii iulie variaz+ $ntre 22.85oC ?/isa@ &i 23.0oC la -enton. %una cea mai cald+ este iulie cu e7ce "ia sta"iei -enton unde tem eratura ma7im+ se $nregistreaz+ $n august ?25.25oC@. Tem eratura medie a lunii ianuarie are valori mai sc+zute com arativ cu litoralul s aniol ?valoarea cea mai mic+ este la -arsilia. 7.05 oC iar cea mai mare la -enton 11.15oC@. >m litudinea medie se situeaz+ $n 4urul valorii de 14oC ?de e7em lu 14.1oC la Toulon &i -enton@. Tem eratura ma7im+ a(solut+ cre&te de la # s re 3. fiind de 41.6 oC la -arsilia &i 36oC la -enton. Tem eratura minim+ a(solut+ are valori mai mici $n vest ?'11.5 oC la -arsilia@ &i mai mari $n est ?'3.0oC la -enton@. !reci ita"iile medii anuale cresc de la vest s re est. >stfel la -arsilia se $nregistreaz+ 571 mmHan datorit+ aco eririi de sectorul deltaic'lacul 3tang de )arre'&i influen"elor continentale care +trund rin culoarul *onului. #alorile sunt mai ridicate la /isa ?768 mm@&i -enton ?720 mm@. /um+rul de zile cu loaie cre&te de la vest s re est , 30 la -arsilia &i 40 la /isa. Face e7ce "ie sta"ia -enton unde se $nregistreaz+ cel mai mic num+r de zile cu loaie. 34. %una cea mai loias+ este octom(rie ?/isa'131 mm. -enton 112 mm. -arsilia 81 mm. Toulon 05 mm@ iar cea mai secetoas+ este iulie ?-arsilia 0 mm. Toulon 8 mm. /isa 15 mm. -enton 12 mm@. >naliza diagramelor climatice une $n eviden"+ remarca(ile asem+n+ri climatice $ntre cele atru sta"ii. /isa are vericeva mai r+coorase &i ceva mai multe reci ita"ii iar -enton are ierni mai (l$nde &i un num+r mai mic de zile cu loaie. ceea ce e7 lic+ de ce este referat de turi&ti iarna. Climatul rivierei franceze este influen"at de v$nturi locale ne eriodice reci , Tramontanul &i -istralul iarna. rimul co(oar+ din !irinei iar al doi'lea din Cevennes.
31
<'5 Rivierele Italie#e 0i %alta , Aenova. /ea ole. Cagliari. %a #aletta. )ari. *imini. #ene"ia. Trieste.
31
>ici se v+d clar cel u"in dou+ ti uri de climate , unul mai secetos &i altul mai loios. 2e asemenea ar tre(ui studiate se arat cele dou+ coaste italiene ?cea de vest &i cea de est@ recum &i insulele Bardinia &i -alta. Fricum. este clar c+ tem eratura medie anual+ scade $n linii mari de la nord la sud. !e coasta de vest. cea mai mic+ tem eratur+ medie anual+ este de 14.5 oC ?Aenova@ &i cea mai mare de 16.2oC la /ea ole. !e coasta de est. cea mai mic+ tem eratur+ este la *imini ?&i nu la Trieste J@ &i cea mai mare este la )ari. datorit+ ozi"iei mai sudice. %a Cagliari este de 16.3 oC ?mai mult ca la /ea ole J@ iar la %a #aletta. care este cea mai sudic+. este de 18.0 oC. ro(a(il &i din cauza maselor de aer tro icale care vin din Ba6ara. 3ste interesant c+ e coasta de vest &i e insule luna cea mai c+lduroas+ este august. iar e coasta de est este iulie. cea mai mare tem eratur+ a verii se g+se&te. a&a cum e &i normal. la %a #aletta ?26.15oC@ M e coasta de vest este la /ea ole ?24.7 oC@ iar e coasta de est la #ene"ia ?23.5oC de&i este mai la nord ca )ari@. %una cea mai friguroas+ este ianuarie. cu e7ce "ia ine7 lica(il+ a genovei. $n care este fe(ruarie ?4.7oC@. Tem eraturile lunii ianuarie sunt mai ridicate in vest ?Cagliari 0.85oC@. ma7imul $nregistr$ndu'se la %a #aletta ?-alta@ &i av$nd valoarea de 12.65 oC JJ !entru com ara"ie. $n est tem eraturile sunt de 3'4oC ?e7. 3.3oC la #ene"ia. 3.6oC la *imini@M ro(a(il diferen"elea acestea de tem eratur+ $ntre #est &i 3st. se datoreaz+ maser de aer oceanic care a4ung $n+ la coasta de vest a Italiei. >m litudinea termic+ medie anual+ este de asemenea semnificativ mai mic+ $n artea de vest dec$t $n artea de est ?$ntre 13.3oC la %a #aletta &i 16.4oC la /ea ole@ cu e7ce "ia Aenovei unde este de 18.3oC. 5n est am litudinile sunt de este 10oC , $ntre 10.1 oC la *imini &i 21.25 oC la #ene"ia. !entru com ara"ie. la 8continentalul9 -adrid . am litudinea medie este de doar 10.65 o C JJ -a7ima a(solut+ variaz+ $ntre 32.2 oC la Aenova &i 43.3 oC la )ari. #alorile ma7ime de e coastele nordice sunt foarte mici. ceea ce arat+ o mare sta(ilitate termic+ datorat+ (arierelor muntoase ale >l ilor. -inimele a(solute cresc de la nord la sud de la '11.1 oC ?Trieste@ $n+ la 1.1oC ?%a #aletta@. 3le sunt semnificativ mai mici e coasta de est dec$t e cea de vest. 32
!reci ita"iile medii anuale scad de la nord ?Aenova 022 mm. Trieste 1122 mm@ la sud ?/ea ole 881 mm. )ari 581 mm@ e am(ele coaste. > ar anomalii. legate de fa tul c+ e coasta de nord sunt mai multe reci ita"ii dec$t ar fi normal entru climatul mediteraneean. >nomaliile sunt legate &i de luna cea mai loias+. care rezint+ o mare varia(ilitate , oate fi martie ?Aenova@. octom(rie ?/ea ole. *imini. #ene"ia@. noiem(rie ?Cagliari. Trieste@. decem(rie ?%a #aletta. )arri@. 5n general se oate s une c+ e coasta de vest volumul reci ita"iilor este mai mare. dac+ facem a(strac"ie de Trieste. unde ro(a(il c+ avem de'a face cu loi orografice. generate de (ariera >l ilor 2inarici M situa"ia este asem+n+toare cu a altor sta"ii de e "+rmul estic al >driaticii. 5n ce rive&te num+rul de zile cu reci ita"ii nu se o(serv+ diferen"e semnificative nord' sud. ci mai degra(+ $ntre vest &i est. 2e e7em lu )ari &i /ea ole sunt situate la aceea&i latitudine &i totu&i num+rul de zile loioase este de 82 la /ea ole &i 60 la )ari. Trieste $nregistreaz+ cele mai multe zile cu reci ita"ii E 02' datorit+ reliefului muntos care favorizeaz+ loile orografice. Be $ntrevede o legitate $n ceea ce rive&te cea mai secetoas+ lun+. >ceasta este iulie e coasta de vest &i $n insule iar e coasta de est se o(serv+ anomalii , *imini ?a rilie@. #ene"ia ?ianuarie'fe(ruarie@. Trieste ?fe(ruarie@. Toate acestea sugereaz+ c+ e litoralul >driatic este un ti s ecial de climat. care nu se $ncadreaz+ $n ceea ce se $n"elege $ndeo(&te rin climat mediteraneean. 2iagramele climatice la cele 8 sta"ii analizate un $n eviden"+ diferen"ele clare dintre vestHest &i nordHsud. >nomalia est'vest se oate e7 lica rin rolul de (arier+ al mun"ilor > enini.
<'< Litoralul "e#i#$ulei balca#ice 0i al i#$ulelor /rece0ti , B lit. Gorfu. CeraDlion. >tena. Balonic. Li aici se va vedea o diferen"+ clar+ $ntre sta"iile de la -area >driatic+ ?B lit. Gorfu@ &i cele din -area 3gee ?Balonic. >tena. CeraDlion@. Tem eratura medie anual+ cre&te de la nord ?B lit 15.7 oC@ s re sud ?Gorfu 17.4 oC. CeraDlion 18.8 oC@. Cea mai c+lduroas+ lun+ este iulie la Balonic. CeraDlion &i B lit &i august la >tena &i Gorfu iar cea mai friguroas+ este ianuarie. Cea mai mare valoare medie este la >tena 33
?27.2 oC@ &i Balonic ?27.15 oC@. Cea mai mic+ valoare medie. $n ianuarie este Balonic ?5.8 oC@ ca urmare a intensific+rii circula"iei estice rin )osfor. Cum este &i normal. cea mai ridicat+ tem eratur+ a lunii ianuarie este la CeraDlion situat la cea mai 4oas+ latitudine ?12.15 oC@. -a7imele a(solute cresc c+tre sud. e am(ele coaste. > ar diferen"e $ntre coasta de vest ?38.3 oC la B lit. 41.1 oC la Gorfu@ &i cea de est cu valori semnificativ mai mari ?43.8 oC la >tena. 42.7 oCla Balonic@. #aloarea ma7im+ se afl+ la CeraDlion ?45.5 oC@ datorit+ invaziilor de aer Ba6arian. -inimele a(solute cresc de la / s re B. cea mai mic+ valoare este la Balonic ?'13.8 oC@ a oi la B lit ?'8.3 oC@ iar cea mai mare este fire&te la CeraDlion ?'1.1 oC@. >m litudinile scad de la nord la sud. > ar diferen"e est'vest , $n est am litudinile sunt mai mari. Cea mai mare este la Balonic ?21.5 oC@. a oi la B lit ?18.1 oC@. >tena ?18.15 oC@. Gorfu ?15.85 o C@ &i CeraDlion ?13.65 oC@. Be oate deduce o cre&tere a gradului de continentalism $n artea estic+ a -+rii 3gee. !reci ita"iile medii anuale scad de la vest la est. $n sensul c+ e coasta >driaticii sunt mai multe reci ita"ii. Cele mai multe sunt la Gorfu ?1186 mm@ &i B lit ?886 mm@. Be o(serv+ totu&i o tendin"+ de sc+dere e direc"ia nord'sud deoarece la Balonic se $nregistreaz+ 481 mm. la >tena 385 mm ?cel mai u"in J@. Totu&i la CeraDlion se $nregistreaz+ o cantitate a roa e du(l+ fa"+ de >tena. ?713 mm@. F osi(il+ e7 lica"ie ar fi loile orografice. /um+rul de zile loioase este de 88 la B lit. 85 la Gorfu. 57 la Balonic. 37 la >tena &i 63 la CeraDlion. Be vede o tendin"+ de sc+dere de la nord la sud. CeraDlionul face din nou e7ce "ie din motivele enun"ate mai sus. 2iagramele climatice sunt rezentate mai 4os. 3le un $n eviden"+ urm+toarele concluzii , 5n -area 3gee se remarc+ un climat mai uscat. mediteraneean cu influen"e continentale iar $n -area >driatic+ un climat care nu se oate $ncadra $n modelul mediteraneean cel u"in din unct de vedere al reci ita"iilor av$nd $n vedere valorile ridicate de la B lit &i Gorfu. generate de relief. 5n sec"iunea urm+toate vom clarifica mai mult acest lucru.
34
<'=' Difere#2ieri re/io#ale 0i "roble e de cla$ificare I otezele noastre au fost , ' c+ su( denumirea de 8climat mediteraneean9 se ascund climate diferite mai mult unele de altele dec$t difer+ ele de un climat considerat de toat+ lumea ca fiind continental. ' c+ e7ist+ un climat al -+rii >driatice. care cu greu s'ar utea $ncadra climatului mediteraneean. cel u"in din unct de vedere luviometric. -ai recis. climatogramele celor 22 de sta"ii e care le'am luat $n calcul sunt foarte diferite unele de altele. Be une $ntre(area. nu cumva diferen"ele dintre ele sunt totu&i mai mici dec$t diferen"ele dintre le &i o alt+ sta"ie din aceea&i zon+. care #u are cli at editera#eea# N /u cumva i#flue#2a %!rii %editera#e e$te ai are dec-t cea a latitudi#ii N >m ales entru com ara"ie ora&ul -adrid. situat la o de +rtare de 311 Dm de mare entru a vedea dac+ clima din -adrid este mai diferit+ de clima din cele 22 de sta"ii e care le'am studiat dec$t difer+ ele una de alta. -ai $nt$i am luat $n considerare am litudinile termice medii $n cele 22 de sta"ii &i am litudinile $n reci ita"ii. >m litudinea termic+ am calculat'o f+c$nd diferen"a dintre tem eratura lunii celei mai c+lduroase ?iulie sau august@ &i a lunii celei mai reci ?ianuarie. cu dou+ e7ce "ii no(ile , decem(rie entru #alencia &i fe(ruarie entru Aenova@.
35
Bimilar. am litudinea $n reci ita"ii am calculat'o f+c$nd diferen"a $ntre cantitatea de reci ita"ii din luna cea mai loioas+ ?de o(icei octom(rie. decem(rie sau ianuarie. cu e7ce "ia nota(il+ a Aenovei $n care luna cea mai lioas+ este martie@ &i cea mai secetoas+ ?de o(icei iunie. iulie sau august cu e7ce "ia sta"iilor #ene"ia &i Trieste $n care cea mai secetoas+ lun+ este fe(ruarie &i a sta"iei *imini $n care cele mai u"ine loi cad $n a rilie@. Fiec+rei sta"ii i'am ata&at aceste dou+ valori. 2ac+ lu+m e a(cis+ reci ita"iile &i e ordonat+ tem eraturile. o("inem 23 de uncte ca $n figura de mai 4os ,
Celelalte 5 sta"ii cores unz+toare B aniei sunt a ro iate una de alta ?cu e7ce "ia Ai(raltarului@. Totu&i la st$nga -adridului se afl+ )arcelona. >licante. )ari. >tena &i Balonic M din unctul de vedere al am litudinii reci ita"iilor. -adridul este mai central ca acestea. Iar deasu ra lui se afl+ #ene"ia &i Balonic. unde am litudinea termic+ este mai mare ca la -adrid. >ltfel s us se are c+ e7ist+ sta"ii care difer+ unele de altele mai mult dec$t difer+ de -adrid. de&i ar tre(ui s+ a ar"in+ tot zonei de clim+ mediteraneean+. !entru a clarifica aceast+ +rere am calculat 8distan"a9 dintre fiecare din cele 23 de sta"ii at$t +n sensul reci ita"iilor c$t &i al tem eraturilor. 2in unctul de vedere al tem raturilor utem ata&a fiec+rei sta"iuni un vector cu 12 com onente re rezent$nd tem eraturile medii ale fiec+rei luni . 2e e7em lu
%adrid Ian =>(= Feb :'* Mar 1)'= Apr 1('= Mai 1:'( Iun (1'; Iul (<'* Aug (<'1 Sep ()'; Oct 1<'; Nov *'; De c :'<
Iar sta"iei Vale#cia i'ar cores unde Ian *>; = Feb 1)>. Mar 1(>;= Apr 1<>* = Mai 1. Iun (1>5= Iul (<>1 = Aug (<>< Sep ((>1= Oct 1.>(= Nov 15>= Dec .
36
Be oate o(serva la valencia anomalia c+ luna cea mai c+lduroas+ este august &i cea mai rece este decem(rie. 2istan"a dintre ele este distan"a o(i&nuit+ calculat+ du + formula , 2ist tem ?>.)@O
(a b ) 2 .
12 i= 1 i i
2e e7em lu 2ist tem ?-adrid. #alencia@O0.10. >m calculat toate cele 23P2,2O253 distan"e &i le'am trecut $ntr'un ta(el. a oi am calculat distan"a medie de la fiecare sta"iune &i celelalte. 2e e7em lu 2ist. -edie ?-adrid. gru @ O
1 Dist ? Madrid . S @ unde suma se face du + toate celelalte 22 de sta"ii. > rezultat de e7em lu 22
c+ 2ist tem medie ?-adrid. gru @Q0.43. am f+cut acest lucru entru toate cele 23 de sta"ii. > oi am re etat calculul din uct de vedere al reci ita"iilor. Ca s+ r+m$nem la acela&i e7em lu. acum -adridul este caracterizat de urm+toarele com onente. de data acesta cu semnifica"ie de 8mm9 ?sau ceea ce este acela&i lucru cu litriHm @.
%adrid Ian <1 Feb <) Mar =) Apr <) Mai =) Iun (. Iul * Aug 1: Sep (* Oct := Nov == De c :)
Be oate o(serva c+ cea mai secetoas+ lun+ este iulie. &i cea mai loioas+ este octom(rie iar entru Vale#cia g+sim , De Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov c (= <) (: 5) 5= 5( 5) * . ;) <= ((
2e data aceasta cea mai secetoas+ lun+ este august. dar cea mai loioas+ este $n continuare octom(rie. 2istan"a dintre cele dou+ sta"ii va fi acum notat+ cu 2ist rec. 2e e7em lu , 2ist rec ?-adrid. #alencia@O61.6. Li de aceast+ dat+ am calculat toate cele 23P22,3O253 distan"e &i le'am trecut $ntr'un al doi' lea ta(el. > oi am calculat distan"a medie de la fiecare sta"ie &i celelate. 2e e7em lu dist.medie ?-adrid.gru @O
1 dist ? Madrid . S @ unde suma se face du + toate celelalte 22 de sta"ii. > 22
rezultat de e7em lu c+ 2ist recmedie ?-adrid. gru @Q115.4.43. am f+cut acest lucru entru toate cele 23 de sta"ii. 2ac+ ata&+m fiec+rei sta"ii un unct av$nd a(cisa egal+ cu distan"a medie din unctul de vedere al reci ita"iilor &i e ordonat+ distan"a medie din unctul de vedere al tem eraturilor o("inem 23 de uncte e care le'am re rezentat din nou $n lan. o("in$nd figura de mai 4os .
37
5n mod sur rinz+tor. -dridul. re rezentat rin +tr+"elul verde a are &i mai central. !unctele cele mai deose(ite de restul sunt. e a(cis+. Gorfu din Arecia &i Aenova din Italia. !e ordonat+ cele mai deose(ite ar fi #ene"ia &i )ari. >re oare vreun sens s+ r+s undem la $ntre(area 8care sta"iune are clima mai deose(it+ de restul gru ului9. sau 8care este ti ic+ entru clima mediteraneean+9N Cea ai re"re3e#tativ! $ta2ie ar fi cea "e#tru care di$ta#2a edie la re$tul /ru"ului e$te cea ai ic!. 2in unctul de vedere al reci ita"iilor. aceasta este %ar$ilia , este mai la st$nga ?vezi triung6iul verde situat cel mai la st$nga@. 2in unctul de vedere al tem eraturilor. onoarea ar reveni )arcelonei ?2isttem medieO6.6@ &i /ea olelui ?2isttem medieO6.7@. 2ac+ f+ceam o medie onderat+ entru am(ele criterii. rezultatele ar fi diferite. de inz$nd de onderea acordat+ tem eraturii &i reci ita"iilor. 2ar du + nici un criteriu. -adridul nu ar fi cel mai diferit fa"+ de restul gru ului deoarece el se afl+ n interiorul poligonului convex format de cele 2 de puncte corespun!"toare celor 2 de sta#ii studiate. 3ste interesant de v+zut ce se $nt$m l+ dac+ $ncerc+m s+ facem o com(ina"ie $ntre criteriul dat de reci ita"ii &i cel dat de tem eraturi. !entru aceasta am considerat c+ ar fi mai otrivit de a une onderea de 01R entru tem eraturi &i 11R entru reci ita"ii. /i s'a +rut firesc s+ facem a&a deoarece am litudinea $n reci ita"ii este mult mai mare dec$t am litudinea $n tem eraturi. >ltfel s us. distan"ele termice sunt foarte mici com arativ cu cele $n reci ita"ii. 2in aceast+ cauz+. dac+ f+ceam doar o medie aritmetic+ sim l+ a celor dou+ distan"e. o("ineam acela&i lucru ca &i dac+ foloseam numai reci ita"iile. I oteza noastr+ este c+ sunt mai multe feluri de clim+ mediteraneean+ . care difer+ $ntre elemai mult dec$t difer+ clima -adridului ?$n mod conven"ional numit+ clim+ tem erat continental+@ de una din ele. !entru a o verifica. am ata&at fiec+rei sta"ii 8vecinele9 ei $n reci ita"ii. $n teme ratur+ recum &i du + am(ele criterii onderate a&a cum s'a ar+tat mai sus. #ecina unei sta"ii este cea situat+ la cea mai mic+ distan"+ de ea. !entru a g+si sta"ia vecin+ din unctul de vedere al teme raturii. c+ut+m $n coloana cores unz+toare din ta(elul 3 num+rul marcat cu ro&u &i vedem c+rei sta"ii $i cores unde. 2e e7em lu. entru -adrid o("inem sta"ia Trieste deoarece distan"a termic+ minim+ $ntre madrid &i o alt+ sta"ie este de 5>* &i cores unde sta"iei Trieste. !entru a g+si sta"ia vecin+ din unctul de vedere al reci ita"iilor. c+ut+m $n coloana cores unz+toare din ta(elul 4 num+rul marcat cu ro&u &i vedem c+rei sta"ii $i cores unde. 2e e7em lu entru -adrid o("inem
38
sta"ia Balonic. deoarece distan"a minim+ din unctul de vedere al regimului reci ita"iilor este $ntre -adrid &i o alt+ sta"ie este (.>: &i cores unde sta"iei Balonic. >nalog. ta(elul 5 ne arat+ vecina 8mi7t+9 ca fiind -arsilia. F(inem astfel urm+toarul ta(el Ta(el nr 1 , Staia -adrid )arcelona #alencia >licante Ai(raltar !alma de -allorca -arsilia Toulon /isa -enton Aenova /ea ole Cagliari %a #aletta )ari *imini #eneia Trieste B lit Gorfu CeraDlion >tena Balonic Veci#a +te "eratur!, Trieste !alma de -allorca !alma de -allorca -enton CeraDlion Toulon /isa /isa -arsilia Gorfu -arsilia Toulon !alma de -allorca CeraDlion *imini. #eneia Trieste )ari *imini /ea ole -enton %a #aletta Gorfu >tena Veci#a +"reci"itaii, Balonic -arsilia Balonic Balonic CeraDlion -adrid )ari -enton -enton Toulon -enton B lit !alma de -allorca Cagliari -arsilia )arcelona )arcelona #eneia /ea ole /ea ole %a #aletta -adrid -adrid Veci#a +criterii co bi#ate, -arsilia !alma de -allorca )arcelona !alma de -allorca CeraDlion )arcelona Toulon -arsilia Toulon Toulon /isa B lit !alma de -allorca CeraDlion -adrid )ari )ari *imini /ea ole /ea ole %a #aletta !alma de -allorca >tena
*ezultatul se vede mai (ine e sc6emele urm+toare. >m figurat toate cele 23 de sta ii. ;nele dintre ele sunt marcate cu un c6enar , sunt cele care sunt cele mai a ro iate de vreo alt+ staie. C6enarul rou se refer+ la tem eraturi. c6enarul al(astru la reci itaii. iar cel verde se refer+ la com(inarea celor dou+ criterii. aa cum a fost e7 licat+ mai sus.
30
Com ararea staiilor din uctul de vedere al tem eraturilor. B+geata $nseamn+ Seste cel mai a roa e de S. madridul nu este marcat cu nici un c6enar deci nu are ti ic.
Com ararea staiilor din uctul de vedere al reci itaiilor. B+geata $nseamn+ 9este mai a roa e de9 . madridul este marcat cu c6enar , este cel mai a ro iat de >tena. Balonic. !alma de -allorca. !are ti ic entru clima mediteraneean+.
41
Com ararea staiilor din am(ele uncte de vedere. B+geata indic+ Teste cel mai a roa e de9. -adridul este marcat cu c6enar , este cel mai a roa e de )ari. >cum unem ro(lema astfel , oare care staie este mai diferit+ fa+ de restul celorlalte staii N vom ataa fiec+rei staie acea staie care se afl+ situat+ la cea mai mare distan + de ea. din cele trei uncte de vedere , tem eratur+. reci itaii i criteriul com(inat. B+ convenim s+ numim o asemenea staie o usa celei dint:i. >vem atfel trei o use , termic+. luviometric+ i mi7t+. 2e e7em lu o usa termic+ a -adridului este %a #aletta ?vezi rima coloan+ din ta(elul3. valoarea marcat+ cu al(astru@ M o usa sa luviometric+ este Gorfu ?vezi rima coloan+ din ta(elul 4. valoarea marcat+ cu al(stru@ M o usa sa mi7t+ este Gorfu ?vezi rima coloan+ din ta(elul 5. valoarea marcat+ cu al(astru@.
41
F usele fiec+rei sta"ii sunt rezentate $n urm+torul ta(el , Ta(el 2

Staia -adrid )arcelona #alencia >licante Ai(raltar !alma de -allorca -arsilia Toulon /isa -enton Aenova /ea ole Cagliari %a #aletta )ari *imini #eneia Trieste B lit Gorfu CeraDlion >tena Balonic Veci#a +te "eratur!, %a #aletta #ene"ia #ene"ia #ene"ia #ene"ia #ene"ia %a #aletta #ene"ia %a #aletta #ene"ia %a #aletta %a #aletta #ene"ia #ene"ia %a #aletta %a #aletta %a #aletta %a #aletta %a #aletta #ene"ia #ene"ia #ene"ia #ene"ia Veci#a +"reci"itaii, Gorfu Gorfu Gorfu Gofu Trieste Gorfu Gorfu Gorfu Ai(raltar Gorfu #alencia >licante Gorfu Trieste Gorfu Gorfu Gorfu Ai(raltar >licante >licante Trieste Gorfu Gorfu Veci#a +criterii co bi#ate, Gorfu Gorfu Gorfu Trieste #ene"ia Trieste Gorfu Trieste Ai(raltar Trieste %a #aletta #ene"ia Trieste Trieste Gorfu Ai(raltar Ai(raltar Ai(raltar Ai(raltar #ene"ia #ene"ia Trieste Gorfu
Be o(serv+ clar c+ sta"iile din -area >driatic+ E cu e7ce "ia sta"iilor (ari &i *imini difer+ cel mai mult de restul sta"iilor. unanim acce tate ca f+c:nd arte din clima mediteraneean+. > are a&adar c+ sta"iunile de la -area >driatic+ E #ene"ia. Trieste. Gorfu E sunt mult mai diferite de restul gru ului de clim+ mediteraneean+ dec:t -adridul. 2e aceea unii climatologi diferen"iaz+ un Tclimat dalmatin9 diferit de climatul mediteraneean.
42
T>)3% 3 cu distan"ele termice medii dintre sta"ii. sortate cresc+tor du + distan"a medie fa"+ de gru
Madri d Barcelo na Toulon Neapole Palma Valencia Nisa Marsilia Split Alicante Korfu Cagliari Menton Atena Genova Madrid Salonic Trieste Heraklio n Gibralta r imini !a" Valetta Bari Venetia 8,66 7.72 7.61 9.91 9.09 7.1 5.45 5.29 11.59 11.6 10.91 12.37 10.52 6.95 0 9.52 3.9 17.04 17.15 5.17 17.68 5.41 6.78 Barc el 0 1.66 2.95 1.6 2.67 3.62 4.4 5.37 3.54 4.25 3.34 4.12 5.92 7.75 8.66 8.06 10.4 8 9.11 8.78 12.08 9.54 12.93 14.23 Valenci a 2.67 3.63 4.4 3.19 0 5.15 5.49 5.82 4.09 4.87 5.17 4.82 6.14 9.25 9.09 7.45 11.03 9.28 8.93 12.66 9.76 13.47 14.72 Alicant e 3.54 4.88 5.03 2.85 4.09 6.88 7.69 7.88 0 2.99 4.51 2.1 5.70 10.66 11.59 8.2 13.65 6.38 6 15.28 6.71 15.99 17.09 Gibralt ar 8.78 10 10.29 7.77 8.93 11.78 12.90 13.34 6 6.66 8.25 5.34 9.64 15.6 17.15 12.51 19.04 3.5 0 20.73 3.51 21.39 22.36 Palm a 1.6 2.85 3.48 0 3.19 4.76 5.78 6.11 2.85 3.19 2.87 2.94 5.41 8.60 9.91 8.51 11.68 7.9 7.77 13.30 8.21 14.21 15.54 Marsili a 4.4 3.12 4.56 5.78 5.49 1.97 0 4.4 7.69 8.23 6.27 8.32 8.58 5.1 5.45 9.36 6.8 13.3 12.9 8.11 13.81 8.95 10.44 Toulo n 1.66 0 2.95 2.85 3.63 2.33 3.12 4.80 4.88 5.44 3.94 5.24 6.54 6.59 7.72 8.69 9.5 10.35 10 10.99 10.77 11.81 13.13 Nisa 3.62 2.33 4.60 4.76 5.15 0 1.97 5.35 6.88 7.60 4.72 7.27 8.61 5.36 7.1 10.2 8.34 12.38 11.78 9.52 12.70 10.57 12.1 3 Mento n 4.12 5.24 5.57 2.94 4.82 7.27 8.32 8.42 2.1 2.62 4.54 0 5.69 10.99 12.37 9.34 14.38 5.49 5.34 16.02 5.63 16.81 17.95 Genov a 7.75 6.59 6.82 8.60 9.25 5.36 5.1 6.46 10.66 10.60 8.18 9.90 10.86 0 6.95 12.03 6.44 15.56 15.60 7.37 16 8.54 10.29 Neapol e 2.95 2.95 0 3.48 4.4 4.60 4.56 3.51 5.03 4.46 5.12 5.57 4.65 6.82 7.61 6.74 9.24 9.83 10.29 11.08 10.57 11.71 12.87
Barcel Toulon Neapole Palma Valencia Nisa Marsilia Split Alicante Korfu Cagliari Menton Atena Genova Madrid Salonic Trieste Heraklion Gibraltar imini !a" Valetta
Cagliar i 3,34 3,94 5,12 2,87 5,17 4,72 6,27 7,68 4,51 5,28 0 4,54 7,79 8,18 10,91 10,62 12,13 9 8,25 13,53 9,05
!aVal" 9,54 10,77 10,57 8,21 9,76 12,7 13,81 13,41 6,71 6,36 9,05 5,63 9,02 16 17,68 12,71 19,59 2,09 3,51 21,33 0
Bari 12,93 11,81 11,71 14,21 13,47 10,57 8,95 9,37 15,99 15,99 14,59 16,81 14,89 8,54 5,41 13,43 3,37 21,39 21,39 2,67 22,16
imini 12,08 10,99 11,08 13,3 12,66 9,52 8,11 8,68 15,28 15,31 13,53 16,02 14,53 7,37 5,17 13,48 2,32 20,7 20,73 0 21,23
Vene#ia 14,23 13,13 12,87 15,54 14,72 12,13 10,44 10,70 17,09 17,07 16,03 17,95 15,70 10,29 6,78 13,89 5,62 22,38 22,36 5,34 23,27
Triest e 10,48 9,50 9,24 11,68 11,03 8,34 6,80 6,84 13,65 13,45 12,13 14,38 12,57 6,44 3,90 11,56 0 18,84 19,04 2,32 19,59
Split 5,37 4,80 3,51 6,11 5,82 5,35 4,40 0 7,88 7,28 7,68 8,42 6,07 6,46 5,29 6,96 6,84 12,74 13,34 8,68 13,41
Korfu 4,25 5,44 4,46 3,19 4,87 7,60 8,23 7,28 2,99 0 5,28 2,62 3,66 10,56 11,6 7,60 13,45 5,64 6,66 15,31 6,36
Herak 9,11 10,35 9,83 7,90 9,28 12,38 13,3 12,74 6,38 5,64 9 5,49 8,15 15,56 17,04 11,56 18,84 0 3,5 20,7 2,09
Atena 5,92 6,54 4,65 5,41 6,14 8,61 8,58 6,07 5,70 3,66 7,79 5,69 0 10,86 10,52 6,14 12,57 8,15 9,64 14,53 9,02
Salonic 8,06 8,69 6,74 8,51 7,45 10,20 9,36 6,96 8,20 7,60 10,62 9,34 6,14 12,03 9,52 0 11,56 11,55 12,51 13,48 12,71
43
Bari Venetia
14,59 16,03
22,16 23,27
0 2,67
2,67 3,54
2,67 0
3,57 5,62
9,37 10,7
15,99 17,07
21,39 22,38
14,89 15,70
13,43 13,89
Ta(el 4 cu distan"ele medii dintre sta"ii ? reci ita"ii@. sortate cresc+tor du + distan"a medie fa"+ de gru
Madri d 36,12 44,1 81,92 78,02 0 44,41 58,11 28,6 116,7 4 60,93 100,3 2 47,22 87,37 104,2 3 148,6 4 146,4 3 60,61 69,43 175,5 3 188,1 2 178,9 4 206,6 6 255,9 5 Barce l 43,13 51,5 75,97 76,38 58,11 51,04 0 48,45 99,75 84,72 55,02 83,72 109,1 3 69,79 138,7 7 131,7 9 79,13 81,05 193,3 154,8 2 205,0 5 200,1 4 253,7 Valenci a 76,46 86,95 121,41 116,59 60,61 77,71 79,13 50,76 150,69 92,97 116,67 62,23 120,75 119,49 190,48 189,92 0 69,71 215,97 216,79 220,38 242,12 297,87 Alicant e 84,62 86,71 132,35 126,8 69,43 58,52 81,05 58,44 160,28 78,39 119,49 61,66 119,38 133,7 194,19 193,21 69,71 0 211,87 221,28 228,18 231,45 305,62 Gibralt ar 172,22 166,79 148,28 145,9 178,94 194,21 205,05 198,07 168,72 180,24 213,82 184,79 144,12 228,15 161,98 170,4 220,38 228,18 108,89 256,74 0 168,2 174,74 Palm a 45,09 48,47 86,82 81 44,41 0 51,04 46,11 113,1 1 56,6 82,91 57,95 79,84 109,8 7 141,5 6 142,5 4 77,71 58,52 173,0 5 185,6 194,2 1 209,3 3 252,8 2 Marsili a 0 25,1 54,56 48,72 36,12 45,09 43,13 44,06 91,5 70,81 75,95 62,7 80,68 93,08 128,17 127,08 76,46 84,62 165,73 172,55 172,22 189,01 234,93 Toulo n 48,72 51,26 30,08 0 78,02 81 76,38 89,09 67,19 97,01 84,49 98,96 80,39 113,3 100,5 5 105,6 3 116,5 9 126,8 141,4 9 167,3 9 145,9 167,3 9 194,2 4 Nisa 91,5 94,75 48,26 67,19 116,7 4 113,1 1 99,75 122,3 6 0 116,0 9 85,06 135,2 6 110,7 2 113,1 8 61,5 68,43 150,6 9 160,2 8 153,9 5 129,8 2 168,7 2 160,1 3 167,4 2 Mento n 54,56 59,05 0 30,08 81,82 86,82 75,97 90,52 48,26 97,69 77,85 104,6 91,34 99,8 88,44 89,59 121,41 132,35 147,2 146,97 148,28 154,56 189,82 Genov a 189,01 187,8 154,56 167,39 206,66 209,33 200,14 213,04 160,13 207,86 193,52 215,94 206,38 208,09 122,9 172,1 242,12 231,45 207,17 212,26 168,2 0 218,64 Neapol e 128,17 125,5 88,44 100,55 148,64 141,56 138,77 158,48 61,5 143,13 121,6 167,44 125,94 145,67 0 35,61 190,48 194,19 142,76 138,38 161,98 172,9 124,78
Marslilia Bari Menton Toulon Madrid Palma Barcelo na Salonic Nisa Cagliari imini Atena !a"Val Vene#ia Neapole Split Valencia Alicante Herak Trieste Gibralta r Genova Korfu
Cagliar i Marslilia Bari Menton Toulon Madrid 70,81 68,29 97,79 97,01 60,93
!aVal" 80,68 75,27 91,34 80,39 87,37
Bari 25,1 0 59,05 51,26 44,1
imini 75,95 78,9 77,85 84,49 100,32
Vene#ia 93,08 95,4 99,8 113,3 104,23
Triest e 172,55 170,53 146,97 167,39 188,12
Split 127,08 123,68 89,59 105,63 146,43
Korfu 234,93 229,94 189,82 194,24 255,95
Herak 165,7 3 153,5 7 147,2 141,4 9 175,5 3
Atena 62,7 64,58 104,6 98,96 47,22
Salonic 44,06 47,76 90,52 89,09 28,13
44
Palma Barcelon a Salonic Nisa Cagliari imini Atena !a"Val Vene#ia Neapole Split Valencia Alicante Herak Trieste Gibraltar Genova Korfu
56,6 84,72 65,25 116,09 0 116,59 62,22 69,11 131,74 143,13 145,92 92,97 78,39 150,21 199,05 180,24 207,86 246,81
79,84 109,1 3 100,5 110,7 2 69,11 122,0 4 79,14 0 158,0 1 125,9 4 138,9 5 120,7 5 119,3 8 106,5 9 214,3 8 144,1 2 206,3 8 208,5 4
48,47 51,5 47,76 94,75 68,29 78,9 64,58 75,27 95,4 125,5 123,68 86,95 86,71 153,57 170,53 166,79 187,8 229,94
82,91 55,02 91,54 85,06 116,59 0 114,9 122,04 75,67 121,6 117,42 116,67 119,49 195,65 131,03 213,82 193,52 234,06
109,87 69,79 90,77 113,18 131,74 75,67 133,94 158,01 0 145,67 126,15 119,49 133,7 223,4 111,24 228,15 208,09 259,03
185,6 154,82 182,22 129,82 199,05 131,03 216,29 214,38 111,24 138,38 113,58 216,79 221,28 245,21 0 256,74 212,26 228,4
142,54 131,79 1853,93 68,43 145,92 117,42 171,05 138,95 126,15 35,61 0 189,92 193,21 157,52 113,58 170,4 172,1 142,73
252,82 253,7 269,43 167,42 246,81 234,06 269,65 208,54 259,3 124,78 142,73 297,87 305,62 160,12 228,4 174,74 218,64 0
173,0 5 193,3 187,9 5 153,9 5 150,2 1 195,6 5 175,3 5 106,5 9 223,4 142,7 6 157,5 2 215,9 7 211,8 7 0 245,2 1 108,8 9 207,1 7 160,1 2
57,95 83,72 52,82 135,26 62,22 114,9 0 79,14 133,94 167,44 171,05 62,23 61,66 175,35 216,29 184,79 215,94 269,65
46,11 48,45 0 122,36 65,25 91,54 52,82 100,5 90,77 158,48 153,93 50,76 58,48 187,95 182,22 198,07 213,04 269,43
Ta(elul 5. 2istan"ele com(inate , 01R tem eraturi < 11R reci ita"ii
Madri d 0 14,47 15,15 18,53 35,04 14,35 9,06 15,52 18,77 20,55 27,62 22,47 17 26,42 9,82 15,2 17,20 22,71 19,93 37,2 Barc el 14,47 0 10,58 11,64 29,29 6,70 8,71 9,30 13,59 11,72 27,76 16,83 11,81 20,45 18,08 17,58 21,21 25,96 18,55 29,62 Valenci a 15,15 10,57 0 11,06 30,97 10,96 13,14 15,29 20,22 16,96 33,46 23,45 14,47 21,83 2,16 24,33 26,67 32,71 24,81 34,66 Alicant e 18,53 11,64 11,06 0 28,82 8,70 16,15 17,56 22,91 15,33 33,8 24,45 12,35 18,65 24,66 27,23 30,46 35,78 27,2 33,55 Gibralt ar 35,04 29,29 30,97 28,82 0 27,19 30,12 24,59 28,65 20,17 32,42 26,49 26,27 17,92 38,07 42,11 45,18 44,71 30,38 24,13 Palm a 14,35 6,7 10,96 8,70 27,19 0 10,29 10,95 16,07 11,62 29,53 17,64 8,53 16,19 19,06 21,59 26,53 30,24 20,36 28,47 Marsili a 9,06 8,71 13,14 16,15 30,12 10,29 0 7,99 11,12 13,78 24 17,38 13,35 21,88 11,46 15,71 19,75 24,05 17,19 31,72 Toulo n 15,52 9,30 15,29 17,56 24,59 10,95 7,99 0 9,05 8,25 23,33 13 13,64 18,81 16,94 19,44 24,46 26,24 15,36 24,86 Nisa 18,77 13,59 20,22 22,91 28,65 16,07 11,12 9,05 0 12,1 21,37 10,75 16,33 23,77 20,5 18,03 23,45 21,32 12,19 24,34 Mento n 2,55 11,84 16,96 15,33 20,17 11,62 13,78 8,25 12,1 0 26,45 14,41 14,32 14,76 22,72 23,8 27,93 29,08 17,38 21,6 Genov a 27,62 27,76 33,46 33,8 32,42 29,63 24 23,33 21,37 26,45 0 24,11 28,97 36,64 27,32 26,72 31,1 27,67 23,67 32,42 Neapol e 22,47 13,83 23,45 22,45 26,49 17,54 17,38 13 10,75 14,41 24,11 0 19,43 23,16 24,26 23,24 27,44 23,08 7,07 16,94
Madrid Barcelo na Valencia Alicante Gibralta r Palma Marsilia Toulon Nisa Menton Genova Neapole Cagliari !aVal Bari imini Vene#ia Trieste Split Korfu
45
Heraklio n Atena Salonic
34,59 15,24 12,38
28,44 14,29 12,9
30,88 12,36 12,53
27,57 11,87 14,05
14,39 28,12 32,32
25,2 11,2 13,12
29,87 14,85 13,77
24,5 16,44 17,6
27,77 22,14 22,44
20,21 16,15 18,39
36,28 32,45 33,33
24,11 21,39 22,59
Madrid Barcelon a Valencia Alicante Gibraltar Palma Marsilia Toulon Nisa Menton Genova Neapole Cagliari !aVal Bari imini Vene#ia Trieste Split Korfu Heraklion Atena Salonic
Cagliar i 17 11,81 14,47 12,35 26,27 8,53 13,35 13,64 16,33 14,32 28,97 19,43 0 15,96 21,42 25,19 29,20 32,03 22,27 29,96 24,02 14,01 17,14
!aVal" 26,42 20,45 21,83 18,65 17,92 16,19 21,28 18,81 23,77 14,76 36,64 23,16 15,96 0 29,69 33,53 39,07 41,03 27,3 27,21 12,75 16,93 22,76
Bari 9,82 18,08 22,16 24,66 38,07 19,06 11,46 16,94 20,05 22,72 27,32 24,26 21,42 29,69 0 10,56 12,21 20,42 21,74 38,98 36,75 21,35 18,21
imini 15,2 17,58 24,33 27,23 42,11 21,59 15,71 19,44 18,03 23,8 26,72 23,24 25,19 33,53 10,56 0 12,91 15,42 20,42 38,72 40,27 26,02 22,63
Vene#ia 17,2 21,21 26,67 30,46 45,18 26,53 19,75 24,46 23,45 27,93 31,1 27,44 29,2 39,07 12,21 12,91 0 16,74 23,32 43 44,72 29,09 22,97
Triest e 22,71 25,96 32,71 35,78 44,71 30,24 24,05 26,24 21,32 29,08 27,67 23,08 32,03 41,03 20,42 15,42 16,74 0 18,20 36,29 43,36 34,2 29,78
Split 19,93 18,55 24,81 27,2 30,38 20,36 17,11 15,36 12,19 17,38 23,67 7,07 22,27 27,3 21,74 20,42 23,32 18,20 0 21,55 28,49 23,18 22,35
Korfu 37,2 29,62 34,66 33,55 24,13 28,47 31,72 24,86 24,34 21,6 32,42 16,94 29,96 27,21 38,98 38,72 43 36,29 21,55 0 21,65 30,62 34,54
Herak 34,59 28,44 30,88 27,57 14,39 25,2 29,87 24,5 27,77 20,21 36,28 24,11 24,02 12,75 36,75 40,27 44,72 43,36 28,49 21,65 0 25,69 35
Atena 15,24 14,29 12,36 11,87 28,12 11,2 14,85 16,44 22,14 16,15 32,45 21,39 14,01 16,93 21,35 26,02 29,09 34,2 23,18 30,62 25,69 0 11,42
Salonic 12,38 12,9 12,53 14,05 32,32 13,12 13,77 17,6 22,44 18,39 33,33 22,59 17,14 22,76 18,21 22,63 22,97 29,78 22,35 34,54 30,35 11,42 0
=' BIOCLI%A I TURIS%UL LITORALULUI %EDITERANEEAN 3ste un climat e7citant'solicitant. 6# $e3o#ul cald. tem eraturile sunt conforta(il r+coroase ?21'25oC@ datorit+ (rizelor de zi care ventileaz+ aerul de e la4+ deoarece acestea aduc aer mai r+coros dins re mare. 2e aceea tem eraturile ma7ime a(solute ?36.6'41.6 oC@ sunt su ortate u&or. /um+rul redus de zile cu loi &i usc+ciune se datoreaz+ invaziilor de aer tro ical uscat din Ba6ara. !loile de ti averse sunt rare &i de aceea atmosfera este redominant senin+ &i cu mult soare. ceea ce face ca la4ele s+ fie uscate. favoriz$nd 6eliotera ia. #$nturile de var+ sunt fier(in"i. uscate. uneori violente. Birocco vine din Ba6ara. co(oar+ ra id din -un"ii >tlas &i de aceea devine mai uscat. %a trecerea este -area -editeran+ nu se $ncarc+ cu umiditate. 2urata sezonului de cur+ 6eliomarin+ este mare'din mai $n+ $n se tem(rie. Climatul de litoral se caracterizeaz+ rintr'o sta(ilitate accentuat+ &i diferen"e mici de tem eratur+ $ntre zi &i noa te. ;niformitatea gradului de umezeal+ &i aerul $nc+rcat cu aerosoli rezulta"i din s argerea valurilor sunt (enefice entru ersoanele cu afec"iuni res iratorii. >c"iunea (iclimatic+ e7citant+ se datoreaz+ valorilor ridicate ale radia"iilor ultraviolete. con"inutului $n iod &i s+ruri &i v$nturilor fier(in"i din sud. >c"iunea (ioclimatic+ calmant+ se e7 lic+ rin valorile umezelii aerului &i ale resiunii care sunt relativ constante recum &i am litudinile diurne reduse. 46
Confortul termic rezult+ din $m(inarea tem eraturii cu umezeala aerului. v$nturile de ti (rize &i valorii radia"iei calorice. 3ste un climat solicitant entru sistemul nervos vegetativ &i endocrin datorit+ a(unden"ei radia"iei solare din aer. *adia"ia solar+ are efect imunologic. antira6idic. dar stimuleaz+ activitatea glandei 6i ofize. a glandelor su rarenale. genitale. recum &i a tiroidei. Cura 6eliomarin+ ermite reconfortarea organismului dac+ este a licat+ 4udicios. 3ste contraindicat+ $n afec"iuni reumatismale inflamatorii nesta(ilizate &i $n 6i ertiroidism. 6# $e3o#ul rece. tem eraturile sunt relativ r+coroase ?5'11 oC@. /e(ulozitatea este ridicat+ iar reci ita"iile (ogate datorit+ intensific+rii ciclonilor mediteraneeni. Bunt frecvente v$nturile reci. cata(atice. ?)ora. -istral. Tramontanul@. Bezonul turistic dureaz+ din octom(rie $n+ $n a rilie. fiind recomandat+ aerotera ia. 3fectul tera eutic al aerului m+rii. se manifest+ rin aerosolii salini e7isten"i $n aer. 2e&i cantitatea de radia"ie este redus+ la su rafa"+. deoarece se reflect+ e su rafa"a m+rii &i a nisi ului. $n aer are valori mai ridicate. ermi"$nd aero6eliotera ia &i c6iar efectul de (ronzare f+r+ o $nsorire reala(il+. >ceast+ ractic+ este recomandat+ ersoanelor cu afec"iuni res iratorii &i endocrine $n sta"iuni recum >nti(es. /isa. -enton. etc. >ero6eliotera ia contri(uie &i la cre&terea rezisten"ei organismului la frig. Factorii climatici de cur+ men"iona"i. recum &i relieful litoral cu l4e &i dune de nisi . lagune. faleze. mun"i calcaro&i &i izvoare minerale. e7 lic+ flu7urile turistice im ortante recum &i varietatea ti urilor de turism racticate , de odi6n+ &i cur+ 6eliomarin+. (alnear. cultural'istoric &i de circula"ie cu valen"e culturale.
:' &RINCI&ALELE REGIUNI TURISTICE ALE EURO&EI %EDITERANEENE 1'Riviera $"a#iol!' 3ste cel mai re rezentativ areal turistic al B aniei. rin la4ele de mare frumuse"e ale litoralului. calitatea la4elor &i a a ei de mare. rin regimul termic &i $nsorirea uternic+ recum &i rin ifrastructura turistic+ de mare am loare &i diversitate. Be desf+&oar+ e circa 1111 Dm. de la Ai(raltar $n+ la grani"a cu Fran"a. )ioclimatul cel mai rielnic entru turimul litoral este cel din zona sud'estic+. >licante &i #alencia. unde num+rul de zile loioase este cel mai mic. Ti urile de turism racticate aici sunt toate cele atru de mai sus. adic+ de odi6n+ &i cur+ 6eliomarin+. (alnear. cultural'istoric &i de circula"ie cu valen"e culturale. Flu7urile turistice im resionante sunt determinate nu numai de (ioclimatul favora(il. ci &i rin relieful de c$m ie. cu la4e. dune. faleze. mun"i calcaro&i ?-ontserat@. Be diferen"iaz+ urm+toarele su(regiuni , a. Co$ta Brava ' Be desf+&oar+ de la grani"a francez+ ?!ort )ou@ $n+ la )lanes. 2in $m letirea numelui cu marea. se na&te un eisa4 unicat. micile golfuri cu la4e itore&ti. marea al(astr+ &i cerul de un azur erfect $i confer+ o mare frumuse"e re rezent$nd una dintre cele mai im ortante zone turistice euro ene. /umeroase vestigii culturale $m(og+"esc atrimoniul cultural al litoralului. BARCELONA ?2 milioane locuitori@. cel mai im ortant centru economic &i turistic al B aniei. ora& antic ?sec III'
47
I#@. roman. vizigot. maur. cu numeroase ziduri &i turnuri. alate. castele. ansam(luri medievale. muzee. catedrale. (iserici. ie"e &i frumoase arcuri. !ia"a !oarta !+cii este dominat+ de monumentul lui Cristofor Colum( . -uzeul de >rt+ Catalan+ are cele mai mari colec"ii de icturi murale din lume. Ar+dinile &i arcurile. recum &i ar6itectura gotic+ &i (aroc+ fac din acest ora& unul din cele mai frumoase la care se adaug+ &i ozi"ia de un itoresc a arte . catedrala sagrada Familia este cea mai mare catedral+ din lume construit+ $n stil su rarealist. Bta"iuni de litoral , Figueras. )alnes. %loret de -ar ?cel mai im ortant centru turistic@. Ban Felin de Aui7os. %a 3scala. *osas. etc. Forme de turism , de odi6n+. cur+ 6eliomarin+. de circula"ie. cu valen"e culturale. (. Co$ta Dorada este coasta catalan+. se desf+&oar+ de la )lanes $n+ la Aolful Ban Uoral. Be im une rin itorescul "+rmului st$ncos. al la4elor cu nisi fin. rin localit+"i cu im ortante vestigii istorice &i sta"iuni (ine amena4ate , -ataru. Aarrof ?cu o frumoas+ la4+@. Tarragona. )ara. etc. c. Co$ta A3a9ar se $ntinde $n+ la Ca(o Tortosa &i rezint+ sectoare de "+rm &i la4e s ectaculoase &i (ine amena4ate. Be im un VALENCIA ?811.111 locuitori@ 8*egina %evantului Ba niol9 fondat $n anul 137 $. Cr de romani. ocu at de vizigo"i &i ara(i. care &i'au l+sat am renta rin monumentele istorice remarca(ile de o vie diversitate. ie"ele . rim+ria. catedrala. (isericile. muzeele M ora& al florilor ?cea mai mare gr+din+ (otanic+ din B ania@ . Cerul azuriu deose(it de luminos &i nisi ul fin $l recomand+ ca e o frumoas+ sta"iune cu la4ele , %a -alvarosa. /azaret. iar ca sta"iuni de litoral , )enicarlo. >lcira. 2enia. d.Co$ta Bla#ca aferent+ "+rmului &i la4ei Aolfului >licante. vestit+ rin eisa4 s ectaculos. ierni (l$nde. vegeta"ie de maIuis. &i la4e (ine amena4ate M se $ntinde $n+ la Ca(o /ao ?2enia@ . Be remarc+ centrele turistice , >licante E vec6e a&ezare i(eric+. fenician+ &i roman+. cu cele(ra 3s lanada de 3s aVa str+4uit+ de almieri &i avat+ cu mozaic colorat. castele &i catedrale M la 24 Dm de vestita grot+ de la Canala(re cu grandiosele stalactite &i stalagmite. *enumit+ entru vinuri &i lic6ioruri &i alte iese rare ale tezaurului de ti (a6ic. recum &i entru la4a cu nisi ul cum altfel dec$t fin. (ine amena4at+. 3lc6e E recunoscut rin scul turile i(erice $n iatr+ ?2oamna din 3lc6e@ &i lanta"iile de curmali ?cea mai mare din 3uro a . $ntins+ e nu mai u"in de 211 6a JJ@ . /umeroase sunt &i sta"iunile de litoral , -oraria. Cal e ?cel mai frumos loc datorit+ st$ncilor masive@. )enidorm. ca itala Costei )lancacu o l4+ de 5 Dm. cu nisi fin auriu. %a -arina. -orella. Tarravie4a ?cu festivalul 86a(enera9@. e. Co$ta de lo$ &i#o$ E $ntre Ca(o de Aata &i Ca(o de !alos. e riviera -urcia de B'#. mai u"in amena4at+. e7ce "ie fac la4ele de la -o4acar &i >guilas. f. Co$ta del Sol d+ faima B aniei. al+turi de Costa )rava din /3. at$t rin generozitatea eisa4elor marine &i muntoase ale >ndaluziei. cerului senin. nisi ului fin. falezelor s ectaculoase. orturilor esc+re&ti. vestigiilor culturale de mare valoare turistic+. cu o dotare &i o organizare turistic+. dintre cele mai des+v$r&ite. Be $ntinde e circa 311 Dm $ntre Ca ul Tarife ?st$nca Ai(raltar@ &i Ca(o de Aata. >ici se afl+ renumitele sta"iuni turistice interna"ionale Torre -olinos. Fuengirola. /er4a ? erla -editeranei@. >ci ino ' fort+rea"a romano'maur+ a ira"ilor andaluzi. re&edin"a regilor. -er(ella' la4a foarte frecventat+ cu (+i sufluroase. %a %inea'cea mai vec6e la4+ i(eric+. !laWa 2egetares. >lgericas. 3l *incancillo renumite entru la4ele cu nisi foarte fin &i al(. 3ste ona' ort esc+resc. s ecializat $n sardele. cu o la4+ frumoas+. %ALAGA'ca itala Costei del Bol. centru turistic renumit $n vestigii istorice &i vinuri dulci licoroase. >lmeria'vec6e colonie fenician+ a oi roman+. atria strugurilor al(i. vestit+ rin la4+. vestigii istorice &i s+r(+tori o ulare. >nteIuera' cu mari lanta"ii viticole &i monumente reistorice ?1811 $. Cr@. )omeral cu dolmenul'monument megalitic. rimul $n 3uro a. ca vec6ime. g. I#$ulele Baleare formate din insulele -allorca. -enorca. I(iza. Formentere &i Ca(rera. o relungire a %evantului B aniol $n -editerana ?5111 Dm . 453.111 locuitori@. Be s une c+ re rezint+ cel mai l+cut loc de odi6n+ &i la4+ din 3uro a datorit+ climei ?11'25oC@ urit+"ii
48
aerului &i al(astrului cerului. terenurilor calcaroase cu eisa4e fermec+toare &i fenomene carstice s ectaculoase ? e&teri. m+ri su(terane@. la4elor &i orturilor de o rar+ frumuse"e. &AL%A DE %ALLORCA. cel mai im ortant ora& fondat de romani ?secolul II $. Cr@. cu vec6i fortifica"ii &i alate. dar &i minunate la4e. -a4on Eora& de mare itoresc. cu la4e frumoase. I(iza'cu un frumos castel &i o vec6e necro ol+ ? este 3111 de camere funerare su(terane@. Forme de turism , odi6n+ &i cur+ 6eliomarin+. turism de circula"ie cu valen"e culturale. 2. Riviera fra#ce3! . Cu rinde litoralul mediteraneean al Fran"ei. alc+tuit din "+rmuri cu faleze sau 4oase cu la4e. mla&tini sau delte care se desf+&oar+ $ntre ca ul )ou $n vest. $ntre B ania &i sta"iunea -enton $n est. c+tre Italia. a. Riviera L?o#e3! ?Aolful %Won@ se caracterizeaz+ rintr'un "+rm 4os. cu o $ntins+ la4+. dar nu dis une de amena4+ri turitice deose(ite. !e litoralul %anguedoc la vest de 2elta *6onului. lung de 161 Dm. dis une de o uternic+ infrastructur+ &i 6 nuclee turistice . Cele mai re rezentative sunt , !ort #endres'cu o frumoas+ romenad+. o sta"iune de litoral (ine $nsorit+ M !er ignan'la 11 Dm de mare. dominat de gradioase construc"ii medievale. castele. muzee. catedrale. ansam(lu %ouis XI M la 18 Dm se afl+ ora&ul Castelul /ou . cu fortifica"ii medievale'recunoscut entru odgoriile &i fructele sale M /ar(onne' centru turistic cu edificii medievale de mare valoare , alate. (ustul lui %ouise XI# . muzeul de &lefuire al ietrelor re"ioase M la 15 Dm de litoral este sta"iunea (alneoclimateric+ /ar(onne &i insula Clo e ?214 m alt.@ E o vec6e &i modest+ sta"iune de litoral . Carcassone centru turistic legat cu marea rin Canalul 2u -idi . cu numeroase o(iective culturale M Bete' ort comercial&i sta"iune im ortant+. cu muzee interesante M $n a ro iere )alarne les (ains. o mic+ sta"iune(alnear+ &i termal+. -ont eller. o frumoas+ sta"iune. recunoscut+ &i rin valorile cultural'istorice. multe alate. (iserici. muzee. -arsillia ?1.1 milioane locuitori@ rimul ort comenrcial al Fran"ei . im ortant centru comercial. financiar &i turistic. cu numeroase monumente de art+ , catedrale &i (azilici ?sec X#'X#I@. alate , /a oleon III'azi Facultatea de -edicin+ &i Farmacie. muzee ?-arinei@. arcuri. numeroase e&teri. Toulon'sta"iune (alnear+ ermanent+. cu o falez+ calcaroas+ &i o frumoas+ anoram+ s re rada ora&ului. cu multe o(iective turistice , (iserici. alate. gr+dini. (i(lioteca -uzeului /aval. (. Ca ar/ue re rezint+ un sector ml+&tinos din delta *6onului. care $n urma unor lucr+ri de sitematizare a teritoriului a c+ +tat noi valen"e economice &i eisagistice. !e l$ng+ func"ia ecologic+ de rote4are a mediului ? arcuri &i rezerva"ii &tiin"ifice@ are &i una turistic+ ?turism deltaic. la4+. v+n+toare. escuit s ortiv. fotosafari@. entru care s'a realizat o $nsemnat+ (az+ material+ ?s a"ii de cazare 111.111 de locuri &i infrastructur+@. c. Cote d@A3ure +Coa$ta de A3ur, re rezint+ unul dintre cele mai atr+g+toare litoraluri din Fran"a &i din 3uro a. unde aerul. clima a a. nisi ul &i muntele dau un farmec deose(it eisa4ului. iar omul s'a $ntrecut e sine $n edificarea &i dotarea acestuia ?6oteluri &i vile de lu7. restaurante. (aruri. cazinouri@. >re un relief muntos ?-un"ii -aures &i -almont@ care cade $n a +. lin $ntre CWeres &i Cannes &i mai a(ru t $n continuare. s re est. CWeres E ora& al florilor &i vec6e sta"iune climateric+ la 4 Dm de mare. interesant+ at$t rin dot+rile turistice. c$t &i rin o(iectivele culturale M $n insula CWeres se afl+ sta"iunea Celio olis cu su er(e +duri de in. Fre4us'frumoasa sta"iune (alear+ cu multe atrac"ii turistice ?cimitirul cu agode. de e7em lu@. $n a ro iere Bt Tro ez &i Bt *a 6ael. Cannes. renumita sta"iune (alear+ cu la4e $ntinse. iscine. cazinouri. loc de desf+&urare a Festivalului Interna"ional de Film. recunoscut+ rin flori. arfum. fructe &i diferite o(iective ca muzeul Civiliza"iei mediteraneene antice. >nti(es'o sta"iune ermanent+ cu la4e frumoase. /ice ?/isa@'metro ol+. centrul turistic al Coastei de >zur &i im ortant+ sta"iune (alnear+ ermanent+ cu numeroase gr+dini. muzee. ie"e. (iserici. romenade. -onte Carlo' renumit+ sta"iune de lu7. cu
40
s+li de teatru. gr+dini e7otice $n terase. circuit de $ntreceri automo(ilistice ?Formula 1@. locul de 8cazare9 referat al cele(rit+"ilor din toat+ lumea. For e de turi$ , odi6n+ &i recreere. tratament (alnear. agrement nautic. de circula"ie cu valen"e culturale.
3.Rivierele Italie#e' Bunt multe. litoralul italian este lung de este 4111 Dm. dar nu toate au aceea&i valoare turistic+. -ai cunoscute sunt , a@ Riviera Li/uric! continu+ s re est Coasta de >zur francez+. !rezint+ eisa4e de o mare frumuse"e ale >l ilor -aritimi &i > eninilor %iguri. care co(oar+ $n golful ononim &i las+ s re mare o f$&ie de la4e &i faleze itore&ti &i (ine amena4ate. sta"iuni &i centre turistice de faim+ mondial+. ce formaz+ un lan" continuu e acest litoral numit al florilor ?trandafirilor. garoafelor &i iasomiei@. Sa# Re o E vec6i ora&. itoresc renumit rin Festivalul de muzic uoar . la4ele sale frumoase. dotate cu vile &i 6oteluri lu7oase &i rin aceea c+ este rinci alul centru al comer"ului cu flori din Italia. rin catedrala Ban Biro ?sec. XIII@ . Savo#a cele(r+ rin faian"a de Bavona ?sec. X#I@ minunat decorat+ cu flori. -arinarul din Bavona al lui -agellan &i rin la4ele itore&ti. Ge#ova ?811.111 locuitori@. cel mai mare ort al Italiei. cu o ozi"ie de mare frumuse"e . etal$ndu'&i sutele de alate. castele . str+zi &i cartiere itore&ti. (iserici. monumente ar6itecturale valoroase. vaste ie"e $m odo(ite cu frumoase f$nt$ni ?#erdi. #ictoria@. casa &i monumentul lui Aiuse e Aari(aldi. 5n alatul 2oria Tursi se afl+ Scrisorile lui ristofor olumb i vioara lui !a"anini. fii ai Aenovei. Frumoasele la4e $i $m(og+"esc farmecul. La S"e3ia' ora& modern cu o (ogat+ vegeta"ie lu7uriant+. vile &i 6oteluri de lu7. la4e cu nisi fin. (@ Riviera Na"olita#! se circumscrie metro olei Na"oli. (eneficiaz+ de eisa4e dintre cele mai atractive ?vulcanice. de litoral. montane@ &i regiune de vec6e civiliza"ie dezvoltat+ $n 4urul vulcanului vezuviu ?1270m@'Cerculaneum &i !om ei. ora&e dis +rute su( lava vulcanic+ e litoralul tirenian. ast+zi se +streaz+ vestigii ar6eologice ce amintesc de civiliza"iile ce o ulau acest "inut cu secole $n urm+. mai recis $n vremurile remerg+toare anului 70 dCr. Na"oli +Nea"ole, ?1.3 milioane locuitori@. metro ola sudului italian. cel mai mare ort la marea Tirenian+. ora&ul natal al marelui artist )ernini &i a&ezat la oalele vulcanului #ezuviu. Fra&ul Na"oli se remarc+ &i rin valoroase monumente de art+ , faimosul c6ei Banta %ucia. cl+direa ;niversit+"ii ?1224@. castele &i alate $ntre care &i alatul regal cu )i(lioteca /a"ional+. 2omul ?1204@. -+n+stirea -onte Casino. (iserici ?B.Ferdinando 1761. stil (aroc@. ie"e de mare frumuse"e ?Aari(aldi. #ia *oma@. -uzeul /a"ional cu im ortante vestigii . mai ales ale ora&elor !om ei &i Cerculaneum . Saler#o ' o vec6e a&ezare reroman+ cele(r+ rin &coala de medicin+ &i 2omul ?sec. XI@. Interesante sunt &i sta"iunile litorale Ca erota> Sa"ri> Sorre#ta> &o??uoli> Ca$i#o> Ca$erta> etc. 2e mare interes turistic se (ucur+ &i insulele din fa"a "+rmului na olitan, Ca"ri' eisa4 carstic de mare frumuse"e ? Grota de A3ur,> . vile &i fermec+toare gr+dini de l+m$i &i ortocali , I$c9ia> &o#3a> &al arula> etc. c@ A"ulia cu rinde rovincia de rezonan"a istoric+ de e coasta >driatic+ sudic+ a Italiei ?Aolful -anfredonia@. ca &i Ionic+ ?Aolful Taranto@. cu un eisa4 de odi& s re interior &i de c$m ie litoral+ cu im ortante la4e la cele dou+ m+ri. Interesante localit+"i atrag aten"ia turi&tilor , Bri#di$i A ort industrial &i comercial. im ortant
51
centru turistic cu monumente de art+. alate. (iserici. catedrale ?sec XII@. muzee. Bari ora&. sta"iunie de litoral. centru universitar (ogat $n vestigii istorice. Barletta ort industrial &i comercial. im ortant centru turistic &i sta"iune (alnear+ cu monumente art+. statui ?Colosul din )ronz. secolul I#@. %a -area Ionic+ se afl+ centrul turistic Tara#to ?718 $ Cr@ cu multe o ere de art+ , 2omul ?sec XI. stil (aroc@. tem lul doric ?secolul #I@. alate ?;ffici@. muzee. (iserici. >lte sta"iuni de litoral , %olfeta> %a#fredo#ia 0i %o#o"oli' d@ Calabria> sectorul de B# la eninsulei. ste un "inut muntos. > eninii Cala(riei las+ s re mare la4e $nguste la4e $nguste. faleze st$ncoase . cu eisa4e itore&ti. &i se $nscrie cu atrac"ii turistice interesante. Re//io di Calabria fondat $n anul 723 5 Cr. ca ital+ a rovinciei. se remarc+ rin istoria &i valorile culturale +strate $n+ azi , tem lele romane. tem lul grecesc. 2omul. alate. castele. -uzeul /a"ional al >ntic6it+"ii. e@ Litoralul Ve#e2ia# cu rinde riviera Aolfului #ene"ia &i litoralul >driaticii +ntre Triest &i >ncona. "+rm ml+&tinos $n rimul sector &i mai $nalt cu la4e frumoase c+tre sud . cu centre turistice cu valori culturale e7ce "ionale. Ve#e2ia este un ora& cele(ru. fondat $n secolul # &i a&ezat $n lagun+ e 118 insule. fost+ mare utere $n -area -editeran+. Canalele. gondolele. carnavalul'acestea sunt rinci alele atrac"ii turistice ale ora&ului. 5n lus. (eneficiaz+ &i de lu7oasa la4+ %ido di #enezia. 5n a ro iere mai sunt la4ele de la >ncona. Trieste. !essaro. Forme de turism , de odi6n+. de recreere. cur+ 6eliomarin+. de circula"ie cu valen"e culturale.
<' Riviera dal a2ia#! ' Cu rinde o f$&ie $ngust+ cu numeroase golfuri &i romotorii. insule &i eninsule muntoase. faleze &i la4e $nsorite. /umeroase fenomene 6idrogeologice legate de izvoarele calde su(marine . de tur(ioanele marine ?mori de mare @. vegeta"ia mediteraneean+. cet+"ile &i localit+"ile interesante. marea al(astr+ cu tem eraturi de este 25oC. fac din aceast+ rivier+ una din cele mai atractive locuri de vacan"+. 2e'a lungul "+rmului de este 711 Dm. ad+ ostit de mun"ii >l i 2almatici. se $n&iruie ora&ele sta"iuni , &ola> Rabac> RiBeca> Cadar> S"lit> Dubrov#iD. etc. Cele mai im ortante entru turism sunt insulele CrD> Rab> Ere$> Eorcula +u#de $4a #!$cut %arco &olo,. etc. !rinci alele ora&e sta"iuni sunt S"lit +S"a33alo,> Dubrov#iD +Ra/u33a,. Forme de turism , de circula"ie cu valen"e culturale. de odi6n+. recreere. de cur+ 6eliomarin+. s eoturism. &tiin"ific. =' Rivierele /reciei ' Fcu + artea sudic+. eninsular+ &i insular+ a !eninsulei )alcanice. sc+ldat+ de a ele -+rilor -editeran+. 3gee &i Ionic+. #arietatea &i itorescul eisa4elor montane &i ale golfurilor marinesunt com letate de o vegeta"ie s ecific+ cu tufi&uri de maIuis. +duri de m+slin. c6i aros &i frasin. s ecifice unui climat medieranean. Arecia insular+. redominant muntoas+. cu itorescul eisa4elor marine. carsite sau vulcanice. are tr+s+turi naturale &i culturale de mare atrac"ie entru turi&ti.
51
#ec6ea 3lada. Arecia actual+. aflat+ la $ntret+ierea numeroaselor drumuri de mare &i uscat&i $n calea multor valuri migratoare &i st+ $nitoare. constituie leag+nul unei str+lucite civiliza"ii acumulate de milenii e aceste meleaguri. Bu( as ect natural. economic &i turistic se ot delimita , a@ Grecia co#ti#e#tal! cu rinde unitatea montan+ a !indului. *odo ilor &i C$m iilor T6esaliei. Balonicului &i Btrumei &i a litoralului marin. cu eisa4e variate. Be im un legendarul %u#te Oli " . ce domin+ C- "ia T9e$aliei &i E"irului . eisa4e montane &i de litoral cu stacarii. cele carstice cu c6ei &i e&teri ? &ere#a Ecea mai im ortant+@ de e "+rmul ionic sau defilee &i canioane ad$nci. cu ere"i verticali. de e litoralul egeean. Cu rinde vestite rovincii istorice sau regate , %acedo#ia> T9e$alia> %a/#e3ia> Etolia> E"ir> Acar#a#ia' >l+turi de valorile etnofolclorice rezente $n toate localit+"ile rurale . se afl+ &i im ortante atrac"ii cultural'istorice $n unele centre turistice , Salo#ic ?451.111 locuitori@ $ntemeiat $n anul 35$.Cr de regele -acedoniei. Casandru'ca itala rovinciei Areciei de /ord. azi al doi'lea ora& al Areciei. im ortant centru industrial. comercial &i turistic. cu numeroase o(iective , Turnul >l(. >rcul &i !alatul lui Aalerius ?sec. XIII@. ruinele !alatului *egal. >gora *omana. (isericile (izantine Bf > ostoli ?sec #I@ &i )iserica Bf 2umitru ?sec. #'#I@. -uzeul de >r6eologie. Ver/i#a ora& sacru al regilor macedoneni cu sarcofagul de marmur+ al lui Fili al II'lea . recum &i alte vestigii antice. &ella ca ital+ a regatului -acedoniei unde s'a n+scut >le7andru -acedon. azi un imens muzeu ?$ntins e 6 6ectare JJ@. Sta/ira locul de na&tere al filosofului antic >ristotel. AleFa#dro"oli$ ora& antic. cu vec6iul s+u far. ora& recunoscut &i rin conservele de e&te . icre &i caviar. Dio# la oalele Flim ului. cu falnica sa cetate. vestigii antice. muzeu. O$$a ce ad+ oste&te centaurii din antic6itate. %eteora un fenomen natural unic $n lume'coloane de gresie &i conglomerate erodate $n forme (izare'cu numeroase m+n+stiri ?Bc6im(area la Fa"+. #arlaam &i Bf Ltefan@ cu rezen"e culturale rom:ne&ti. >lte centre , Volo$> Lari$$a &i La ia'cu o vec6ime de este 4111 de ani. Formele de turism , de circula"ie cu valen"e culturale &i de tranzit montan. cur+ 6eliomarin+. agrement &i s orturi nautice. (@ Grecia "e#i#$ular! se su ra une eninsulelor montane ce $nc6id golfurile marine de un itoresc a arte &i anume , eninsula Calcidica cu cele trei ramifica"ii , Cagion Fros. Bti6onia &i Cassandra. !eninsula magnezia &i >tica')eotia. des +r"ite rin Canalul Gorint6os ?6Dm@ de eninsula !elo onez ?care oate fi asimilat+ cu o insul+@. Cu rinde rovinciile de o mare rezonan"+ istoric+ &i cultural+ , )eotia. >ttica. %ocrida. Focida. >rgolida. >cadia. !elo ones. -esenia. 3lis. Calcidica. &e#i#$ula Calcidica se im une %UNTELE ATGOS care se ridic+ $n form+ de iramid+ la 2133 m. e un romotoriu de 8'12 Dm l+"ime &i care +trunde cca 61Dm $n mare. recunoscut rin (og+"ia &i varietatea o erelor de art+ . ca fiind cel mai mare centru turistic al lumii (izantine. mai ale din tim ul dinastiei !aleologilor. ATGOSUL. sim(ol al cre&tinismului r+s+ritean. este renumit rin cele este 21 de m+n+stiri &i sc6ituri ?din cele este 41 c$te au e7istat $n vremurile de glorie@ ag+"ate de st$ncile muntelui. asemenea unor ora&e medievale. dat$nd din secolele IX'X M acestea au ro riul lor ort $n micile golfuri din eninsul+. !rezen"a rom$neasc+ se reg+se&te aici $n ctitorii de (iserici. m$n+stiri. (asoreliefuri. icturi. fresce. dona"ii de manuscrise. c+r"i religioase. icoane. ve&minte. >mintim , Yografu ?ctitor Ltefan cel -are@. 2oc6iariu ?>le7andru %+ u&neanu@. 2ionisiu ?!etru *are&@. Cutlumus. -area %avr+ . etc. 5n (i(liotecile din >t6os se g+sesc este 1211 de manuscrise e ergamen. m+tase &i 6$rtie. este 811 de miniaturi. documente &i sigilii. &e#i#$ula Attica. unul
52
dintre cele mai st$ncoase &i aride +m$nturi ale Areciei. de"ine al+turi de as ectele eisagistice de mare atrac"ie. at$t calcaroase ?c6ei. defilee. ere"i verticali T6ermo Wlai $n mun"ii !arnas@. c$t &i marine. cu la4e $nsorite &i itore&ti &i un oten"ial cultural'istoric de o inestima(il+ valoare. Ate#a +At9i#ai, ?3 milioane locuitori cu aglomera"ia ur(an+@ metro ola Areciei &i ora&ul muzeu. rin monumentele istorice &i ar6itecturale ca &i muzeele sale. constituie unul dintre cele mai im ortante ora&e culturale din lume M $n secolul # $ Cr era sanctuarul frumuse"ii clasice. sim(olul civiliza"iei. al g$ndirii olitice &i filosofice cele mai avansate. 5ntre vestigiile culturale. unele de o valoare universal+. se remarc+ , ansam(lul de edificii de e >Dro olis. cel mai s lendid com le7 ar6itectural al antic6it+"ii Arece&ti. $nc6inat zei"ei >t6ena. care a d+inuit &i domin+ !ia"a Fmnia de 25 de secole. la cei 156 metri unde este situat. 3ste alc+tuit din , $art%enonul. &rec%eteionul tem ul religios cu 0 sanctuare. 'emplul At%enei Ni(e) $ropileele din marmur+ al(+. $inacoteca *i Marea Scar". 5n a ro ierea >cro olisului se afl+ ruinele -arii )i(lioteci a lui Cadrian. l$ng+ o im un+toare mosc6ee'azi muzeu &i renumitul Turn al #$n+torilor. %a (aza st$ncii >cro olis. se afl+ vestigiile teatrelor lui Cerodot. >ticus &i 2ionWsos. ca &i tem lul lui !ericle. 5n centrul ora&ului se ot admira ruinele tem lului lui Yeus Flim ianul ?15 coloane din 115@. >rcul de Triumf al lui Cadrian. -uzeul na"ional de >r6eologie. Btadionul Flim ic din marmur+ ?71.111 de locuri JJJJ@ unde s'au desf+&urat rimele 4ocuri olim ice $n anul 1806 J M Ca Bounion ?$n e7tremitatea sudic+@ e coasta -+rii 3gee unde se oate admira Tem lul lui !oseidon. >tena modern+ unit+ cu ortul !ireu este o metro ol+ euro ean+. im ortant centru industrial. comercial &i naval cu (ulevarde largi (ordate de almieri. leandri &i c6i aro&i $nal"i. Ca $n toat+ Arecia. redomin+ cele 3 culori , al(ul caselor. ro&ul aco eri&urilor &i verdele intens al vegeta"iei. aici ad+ug$ndu'se azuriul m+rii. 5n a ro iere. renumita sta"iune (alear+ *afina. cu $ntinse lanta"ii de lavand+ . (revet entru (+uturile 8-astiDa9. 8Fuzo9 &i 8*etsina9 ?vin cu r+&in+ de in@M -arat6on' localitate istoric+ cu mausoleul celor 102 de atenieni mor"i $n lu ta cu er&ii ?101 $ Cr@. 2elfi.'ora&ul sacru ?243 Dm de >tena@ renumit rin Fracolul din 2elfi. situat la cca 511 m deasu ra a ei. cu Tem lul lui > ollo &i camera su(teran+ secret+. unde !it6Wa d+dea oracole. !eninsula !elo onez leag+nul civiliza"iei micene f+urit+ de a6ei du + 1651 $ Cr. una din cele mai im ortante din Arecia antic+. de"ine im ortante valori cultural'istorice $n str+vec6ile centre antice , -icene. >gros. !Wlos. B arta. 3 idaur. -icene. fosta ca ital+ a a6eilor cu numeroase vestigii , ruinele alatului regelui >gamemnon ?zidul gros de 6 metri &i lung de 1 Dm JJJ@. cele(ra !oarta leilor ?r+mas+ $n icioare@ construc"ii ce im resioneaz+ rin dimensiunile uria&e ale (locurilor fasonate. morminte'cutii s $n s+ ate $n st$nc+ . morm$ntul lui >gamemnon de forma unei coli(e . Trint o str+vec6e cetate ridicat+ de a6ei cu vec6i vestigii &i un muzeu 8Corint6os9 unde > ostolul !avel a convertit rimii cre&tini . vestigii antice. muzeu . e idaur cu Teatrul >ntic cu cea mai (un+ acustic+ din lume &i alte vestigii antice . muzeu M aici s'a n+scut filosoful 3scula . /au 6ilon. ora& itoresc e malul Aolfului >rgolidiei. dominat de vestigii grece&ti &i vene"iene ?Insula )urzi@. la4a &i 6oteluri ?8Arande )retagne9 mo(ilat $n stil victorian. constituie o mare atrac"ie turistic+ @. Flim ia ora& sacru la oalele mun"ilor Cromian cu o vegeta"ie de in. m+slin &i c6i aros $nc6inat lui zeus &i zietei Cera. cu tem le. canctuare de o mare valoare artistic+.
53
muzeu M st+ la originea Uocurilor Flim ice ocazionte de s+r(+torile date $n onoarea lui Yeus. $nc+ din anul 1776 $ Cr. care se re etau la fiecare 5 ani. >lte centre de im ortan"+ turistic+ , B arta cu cele(ra cetate doric+ , !Wlos. !atras ?!atrai@. /emeea. etc. c@ Grecia i#$ular! are o larg+ desf+&urare $n m+rile vecine continentului ?3511 de insule@ &i se im une rin itorescul eisa4ului st$ncos. calcaros sau vulcanic. ca &i rin istoria civiliza"iei &i culturii grece&ti rezent+ insul+ rin vestigii im ortante. Insula Creta ?Griti@ 8Zara legendarului -inos9 ?fiul lui Yeus. 8!atria lui Yeus9 aflat+ $n sudul -+rii -editerane. a re rezentat laca turnant+ a culturii &i civiliza"iilor ca veneau din >sia mic+ &i >frica . iar du + legend+ aici ar fi tr+it -inotaurul ?omul cu ca de taur@. #estigiile civiliza"iei cretane ?minoice@ se g+sesc $n cele este 03 de ora&e. Cnossos ca itala vec6iului regat cretan cele(ru rin alatul s+u cu faimosul %a(irint. IraDlion. -elia. 5n cadrul insulelor B oradele sudice ?12 insule@ de o mare frumuse"e eisagistic+. cu la4e $nsorite. dar &i cu valori culturale &i istorice inestima(ile se individualizeaz+ , *6odos' a adev+rat+ gr+din+ cu flori &i almieri. cu edificii grandioase. tem le. monumente. (iserici. mosc6ei. muzee ?din sec I# $ Cr@ este 311 de statui ornau ca itala insulei. 3ste cunoscut rin cele(ra statuie 8Colosul din *6odos9 32 m ?una din cele 7 minuni ale lumii antice@ &i marmura de *6odos. !atmos' unde a fost e7ilat 3vang6elistul Ioan ?$n anul 05 e.n@. cu o m$n+stire ce'i oatr+ numele. Bamos cu eisa4e &i la4e itore&ti. Toate au avut leg+turi cu Z+rile *om:ne rin negustori. c+rturari &i domnitori rom:ni de la !etru Cercel ?1583'1585@ :n+ la -i6ai Lu"u ?1821@.
BIBLIOGRAFIE 1. -elinda C$ndea. Aeorge 3rdeli. Tamara Bimon. #om$nia%potenia turistic i turism 3d ;niversit+"ii. )ucure&ti 2111. 2. Bterie Ciulac6e. Meteorolo"iei climatolo"ie& 3d ;niversitar+. )ucure&ti 2112 3. Bterie Ciulac6e. /icoleta Ionac. 1008 4. Bterie Ciulac6e. Topoclimatolo"ie i microclimatolo"ie . 3d ;niversit+"ii. )ucure&ti 1071 5. !etre Cote". 'uropa i (sia)"eo"rafie fizic 3d 2idactic+ &i !edagogic+ . )ucure&ti. 1067 6. #asile Al+van. #esurse turistice pe Terra. 3d 3conomic+. )ucure&ti. 2111 7. /icoleta Ionac. lima i comportamentul uman . 3d 3nciclo edic+. )ucure&ti 1008 8. Coria C -atei. Bilviu /egu". Ion /icolae 'nciclopedia 'uropei . 3d meronia. )ucure&ti. 2115 0. Bilviu /egu". *eo"rafia turismului. 3d -eteor !ress. )ucure&ti 2113. limatolo"ie comportamental . 3d ;niversit+"ii. )ucure&ti.
54
11. >rt6ur /. Btra6ler. *eo"rafia fizic& 3d Ltiin"ific+. )ucure&ti. 1073 11. Ioan Bt+ncescu. Bergiu )allif Meteorolo"ie....fr formule& 3d >l(atros. )ucure&ti. 1081 12. 3lena Teodoreanu. Bioclimatolo"ie uman. 3d >cademiei. )ucure&ti. 2112 13. 3lena Teodoreanu. -ariana 2acos B=o(oda. Camelia >rdeleanu. Bioclima staiunilor balneoclimatice din #om$nia. 3d B ort Turism. )ucure&ti. 1084 14. ===.meteofrance.fr 15. ===.alerts'meteo.comHcartesH
55

Lucrarea de Licenta La Geografie Turism

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrarea de Licenta La Geografie Turism

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Gradul de favorabilitate cli atic! "e#tru turi$ a litoralului %editera#eea# al Euro"ei

Coordo#ator &rofe$or Dr' Nicoleta Io#ac

Stude#t Vul"oiu Cri$tia# Gabriel

(' CLI%ATUL %EDITERANEEAN

11' Italia 15' Arecia

1;' Turcia ()' Ci ru (1' Croa"ia ((' -alta

11' Italia 15' Arecia

1;' Turcia ()' Ci ru (1' Croa"ia ((' -alta

11' Italia 15' Arecia

1;' Turcia ()' Ci ru (1' Croa"ia ((' -alta

11' Italia 15' Arecia

1;' Turcia ()' Ci ru (1' Croa"ia ((' -alta

11' Italia 15' Arecia

1;' Turcia ()' Ci ru (1' Croa"ia ((' -alta

11' Italia 15' Arecia

1;' Turcia ()' Ci ru (1' Croa"ia ((' -alta

11' Italia 15' Arecia

1;' Turcia ()' Ci ru (1' Croa"ia ((' -alta

11' Italia 15' Arecia

1;' Turcia ()' Ci ru

(1' Croa"ia ((' -alta

11' Italia 15' Arecia

()' Ci ru (1' Croa"ia ((' -alta

>dana %arnaca B lit %uIa

3650 / 3453 / 4331 / 3551 /

13521 3 13338 3 11626 3 11420 3

1115.2 1110.5 000.2 1116.3

1118.3 1110.8 1114.1 1114.6

26.8 26.1 21.8 24.6

228 280 227 256

11' Italia 15' Arecia

1;' Turcia ()' Ci ru (1' Croa"ia ((' -alta

-et6oni >ntalia -ersin >dana %arnaca B lit %uIa

3651 / 3652 / 3648 / 3650 / 3453 / 4331 / 3551 /

12142 3 131443 13438 3 13521 3 13338 3 11626 3 11420 3

1111.7 043.3 1114.6 1111.2 1115.2 1113.5 1111.0

1118.1 1117.2 1115.6 1114.4 1115.6 1118.6 1110.4

10.5 15.0 23.2 22.1 22.2 18.1 21.1

245 187 240 226 284 218 217

1;' Turcia ()' Ci ru (1' Croa"ia ((' -alta

87 131 146 158 178 186 164 220 120 167

/ice !er ignan >4accio )astia Ca Ce et #alencia )arcelona >licante -urcia

4330 / 4244 / 4155 / 4233 / 4315 / 3031 / 4117 / 3822 / 3811 /

11712 3 11252 3 11848 3 11020 3 11556 3 11128 K 11214 3 11131 K 11111 K

1111.8 1111.6 1114.2 1113.7 008.5 1111.1 1115.8 1117.7 1111.3

11' Italia 15' Arecia

1;' Turcia ()' Ci ru (1' Croa"ia ((' -alta

83 118 176 01 63 87 110 60 74 58 30 134 113

F usele fiec+rei sta"ii sunt rezentate $n urm+torul ta(el , Ta(el 2

!aVal" 80,68 75,27 91,34 80,39 87,37

Bari 25,1 0 59,05 51,26 44,1

imini 75,95 78,9 77,85 84,49 100,32

Vene#ia 93,08 95,4 99,8 113,3 104,23

Triest e 172,55 170,53 146,97 167,39 188,12

Split 127,08 123,68 89,59 105,63 146,43

Korfu 234,93 229,94 189,82 194,24 255,95

Herak 165,7 3 153,5 7 147,2 141,4 9 175,5 3

Atena 62,7 64,58 104,6 98,96 47,22

Salonic 44,06 47,76 90,52 89,09 28,13

Heraklio n Atena Salonic

34,59 15,24 12,38

28,44 14,29 12,9

30,88 12,36 12,53