Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea Tehnic Gh.

Asachi, Iai Facultatea de Construcii i Instalaii

3.Calculul unui element din infrastructur

60

Universitatea Tehnic Gh. Asachi, Iai Facultatea de Construcii i Instalaii

Terenuri dificile de fundare. Pmnturi macroporice ensibile la umezire.


Pmnturile care urmeaz s serveasc drept teren de fundare pentru construcii se prezint sub o diversiune foarte mare, din care motiv este necesar clasificarea lor. n eneral clasificarea pmnturilor se face avnd !n vedere dou criterii "i anume# criteriul ranulometric$ criteriul indicelui de plasticitate %&ist !ns pmnturi care prezint unele proprieti sprecifice, care fac ca ele s nu poat fi !ncadrate !n cate oriile de pmnturi la care '()3*+3. n cadrul acestora un loc important !l ocup !n ara noastr, pmnturile macroporice sensibile la umezire reprezentate prin loessuri "i pmnturi loessoide. Comportarea lor mai deosebit fa de celelalte pmnturi const !n faptul c ele prezint tasri suplimentare sub sarcin constant, atunci cnd umiditatea lor cre"te peste cea natural. ,naliza fenomenului a artat c umezirea suplimentar a pmntului din amplasament produce tasarea suplimentar prin !ndesarea materialului, datorit rea"ezrii ranulelor "i a re atelor din care este alctuit, !ntr-o poziie mai compact. ,cest rea"ezare este posibil doarece porozitatea pe care ar trebui s o aib la sarcina eolo ic actual la care este supus, este mai mic dect cea real. ,stfel pmntul este caracterizat printr-o sub!ndesare. n cazul !n care are loc umezirea suplimentar !ntr-un amplasament !n care e&ist, denivelrile produse obli construcia de a se deforma !n conformitate cu ele "i cu propria ei ri iditate, ceea ce de obicei are ca rezultat apariia unor deformaii !n structura de rezisten, care prin solicitrile suplimentare pe care le produc pot duce la fisurarea sau compromiterea elementelor ei componente. C.iar dac structura de rezisten nu are de suferit pot s apar de radri !n elementele de construcie neportante sau se poate s fie !mpiedicat e&ploatarea normal a construciei. Problema menionat prezint un interes deosebit, deoarece acolo unde terenul de fundare este alctuit din astfel de pmnturi "i pe el sunt fundate construcii, umezirea terenului, astfel ca umiditatea s creasc peste cea natural, va da na"tere la tasri suplimentare, care dep"esc o anumit valoare, pot devenii periculoase pentru construcii. Cum de obicei acest umezire este neuniform sau numai !n anumite zone ale construciei, tasrile sunt neuniforme, fiind astfel "i mai periculoase. 6'

Universitatea Tehnic Gh. Asachi, Iai Facultatea de Construcii i Instalaii n ara noastr suprafeele !ntinse sunt acoperite de astfel de pmnturi. /rosimea pac.etului de pmnturi sensibile la umezire, la noi !n ar a0un e pn la rosimi ma&ime de )0m, la 1ete"ti, (0...(2m, la 3r"e"ti-/alai "i '0m la 4a"i. Pmnturile macroporice sensibile la umezire se mai caraterizeaz prin faptul c prezint numeroase canale verticale foarte fine, ceea ce face ca porozitatea lor s fie neuniform distribuit. Canalele sunt vizibile cu oc.iul liber "i dau na"tere unei poroziti mai mari dect cea normal, denumit macroporozitate spre deosebire de porozitatea obi"nuit. ,ce"ti macropori !"i sesc e&plicaia prin faptul c reprezint urma lsat de plante ierboase de step, care au e&istat cndva pe acest pmnt. %&plicaia este suinut "i de faptul c !n depozitele de loess se sesc pn la 3...) niveluri de sol fosil. Pereii acestor canale verticale sunt mineraizai. Identificarea i caracterizarea pmnturilor macroporice sensibile la umezire: 4dentificarea "i caracterizarea pmnturilor sensibile la umezire se face pe baza studiilor eote.nice de teren "i laborator. 5unt denumite sensibile la umezire acele pmnturi care sub influena unei !ncrcri e&terioare sau sub reutatea lor propie, dau tasri suplimentare !n caz de umezire. Pe baza determinrilor efectuate "i a indicilor dedu"i din aceste determinri care caracterizeaz comportarea pmnturilor sensibile la umezire "i !n funcie de posibilitatea apariiei tasrilor suplimentare din reutate proprie terenurile de fundare constituite din pmnturile sensibile la umezire se !mpart !n dou cate orii# terenuri din rupa ,, care cuprind terenuri de fundare, la care tasrile suplimentare din umezire se produc numai !n limitele zonei de deformaie a fundaiilor, fiind provocate de !ncrcrile transmise de fundaii sau alte !ncrcri e&terioare. Tasrile din reutatea propie a pmnturilor sensibile la umezire lipsesc sau nu dep"esc 2 cm$ terenurile din rupa 6, care cuprind terenurile de fundare, la care sunt posibile tasri sub reutate proprie !n caz de umezire, mai mari de 2 cm, pe ln tasrile suplimentare care au loc !n partea superioar stratului, sub fundaii, !n limitele zonei de deformaie a acestora.

6(

Universitatea Tehnic Gh. Asachi, Iai Facultatea de Construcii i Instalaii

Calculul fundaiei pe reele de rinzi#


Pe un amplasament corespunztor unui ansamblu urban urmeaz s se realizeze o serie de obiective cu scop de locuine. n vederea precizrii structurii lito rafice a amplasamentului s-a !ntocmit un studiu eote.nic necesar proiectarii si realizrii construciei respective. n acest scop s-au realizat # un profil transversal al amplasamentului$ cercetri de teren urmate de !ncercri de laborator constnd !n efectuarea unor fora0e avnd diametre + 78 si a analizei de determinare a unor caracteristici fizico-mecanice a probelor recoltate. Pe lan datele obinute prin analize directe si analize de laborator cu a0utorul altor indici eote.nici s-au determinat alte caracteristici fizico-mecanice ale terenului de fundare. 1ora0ul are urmatoarele caracteristici # Stratul S1: - rosime de .'9',60 m - caracteristicile eote.nice, mecanice "i fizice sunt# compoziie ranulometric# ,9(',30: P96),00: <9(',00: coeficientul de neuniformitate obinut din dia rama de distribuie ranulometric# d60:90,0'2
un =

praf ar ilos

d'0:90,00'+

d 60: 0,0'2 = = +,33 d'0: 0,00'+

limitele de plasticitate# umiditatea natural# porozitatea#

=P9(0,(: =9(',+: n9)(,(:

=>9)(,0:

indicele porilor pmntului !n stare natural#

e=

n 0,)(( = = 0,?3 n ' ' 0,)((

63

Universitatea Tehnic Gh. Asachi, Iai Facultatea de Construcii i Instalaii

reutatea specific a sc.eletului mineral# 5933,20 @<*m3 reutatea volumic a pmntului !n stare uscat# d95A'-nB933,20CA'-0,)((B9'D,363 @<*m3

reutatea volumic a pmntului !n stare natural# 9dA'E=B9'D,363A'E0,('+B9(3,2+ @<*m3

reutatea volumic a pmntului !n stare saturat# sat9dEnCF9 'D,363E0,)((C'09(3,2+3 @<*m3

reutatea volumic !n stare submersat# 79As-FBA'-nB9A33,2-'0BA'-0,)((B9'3,2+3 @<*m3

umiditatea pmntului !n stare saturat #


W sat = e w

0,?3 '0 = 0,(' 33,20

=sat9(',00:

radul de umiditate al pmntului #


r

W Wsat

(',+ = ',03+ (',0

pmnt saturat

indicele de plasticitate # 4p9=l-=p9)(,00-(0,(09(',+0: , plasticitate mare

indicele de consisten #
Ic = W" W )(,0 (',+ = = 0,D( , I! (',+

pmnt plastic vrtos

indicele de lic.iditate #
W W ! I!

I" =

= ' I c = ' 0,D( = 0,0+ 0

6)

Universitatea Tehnic Gh. Asachi, Iai Facultatea de Construcii i Instalaii P curba de compresiune-tasare #

Ada<*cm(B A:B

0,( 0,6(

0,2 ',?(

',0 (,)(

(,0 3,((

3,0 ),((

2,0 2,6(

modulii de deformaie edometric #


!3 !' 3 ' '00 = '00 = ''','' ! 3 !' ),(( (,)(

# '3 = # (3

! !( 3( = 3 '00 = '00 = '00,00 !3 ! ( ),(( 3,((

da<*cm(

parametrii de rezisten la forfecare #


$'

9'6,+0 o

c9'+,+0 @Pa

90,)D0 da<*cm ( Stratul S2

$ ( 90,?D( da<*cm (

$ 3 9',0D) da<*cm (

- rosime de .(93,'0 m - caracteristici eote.nici si fizico-mecanici# compoziie ranulometric# ,9)',00: P933,00: <9(6,00: coeficientul de neuniformitate determinat din dia rama de distributie ranulometric # d60:90,0(6 d'0:90,002 ; ar il nisipoas

un =

d 60: 0,0(6 = = 2,(0 d'0: 0,002

limite de plasticitate #

=P9(3,+:

=>9)?,0:

umiditatea pmntului !n stare natural# =9(',(: porozitatea pmntului # n 93D,(:

indicele porilor in stare natural a pmntului#


e= n 0,3D( = = 0,6)) n ' ' 0,3D(

62

Universitatea Tehnic Gh. Asachi, Iai Facultatea de Construcii i Instalaii reutatea specific a sc.eletului mineral# 59(?,20 @<*m3

reutatea volumic a pmntului !n stare uscat# d95A'-nB9(?,2A'-0,3D(B9'6,?( @<*m3

reutatea volumic a pmntului !n stare natural# 9dA'E=B9 '6,?(A'E0,('(B9'?,?? @<*m3

reutatea volumic a pmntului !n stare saturat# sat9dEnF9'6,?(E0,3D(C'09(0,6) @<*m3

reutatea volumic !n stare submersat# 79As-FBA'-nB9A(?,2-'0BA'-0,3D(B9'0,6) @<*m3

umiditatea pmntului in stare saturat #


Wsat = e w 0,6)) '0 = = 0,(3) s (?,2

=sat9(3,)(:

radul de umiditate al pmntului#


r

W Wsat

(',( = 0,D' (3,)(

pmnt saturat

indicele de plasticitate # 4p9=l-=p9)?,0-(3,+9(3,(: , indicele de consisten #


Ic = W" W )? (',( = = ','' I! (3,(

plasticitate mare

pmnt plastic vrtos

indicele de lic.iditate #
I" = W W ! I! = ' I c = ' ','' = 0,''

modulii edometrici #

3'-3 9'0) 3(-3 9 '(D

da<*cm( da<*cm(

p(9),):

# ( 3 = # '3 =

!3 ! ( 3( '00 = '00 = '0) ! 3 = 2,36: !3 !( ! 3 ),) !3 !' 3 ' '00 = '00 = '(D !' = 3,)2: ! 3 !' 2,36 !'

66

Universitatea Tehnic Gh. Asachi, Iai Facultatea de Construcii i Instalaii

-obinem curba de compresiune - tasare#

Ada<*cm(B A:B

' 3,)2

( ),)

3 2,36


$'

parametrii la forfecare # 90.2'2da<*cm( Statul S3


$ (

9'2 o 90.+36da<*cm (

c9+ @Pa $ 3 9'.'2? da<*cm(

- rosime de .3 9 3,D m - caracteristici eote.nici "i fizico-mecanici# compoziia ranulometric# ,9(2,0: P9)?,0: <9(',0: coeficientul de neuniformitate determinat din dia rama de distributie ranulometric # d60:90,0(? d0:90,00'+ ; praf ar ilos

un =

d 60: 0,0(? = = '2 d'0: 0,00'+

limite de plasticitate #

=P9(2,2: =9(0,):

=>96(:

umiditatea in stare natural a pmntului # porozitatea pmntului #

n93+,+:

indicele porilor in stare natural a pmntului#


e= n 0,3++ = = 0,63) n ' ' 0,3++

reutatea specific a sc.eletului mineral#

59(?,'6 @<*m3

reutatea volumic pmntului in stare uscat# d95A'-nB9(?,'6A'-0,3++B9'6,6( @<*m3 6?

Universitatea Tehnic Gh. Asachi, Iai Facultatea de Construcii i Instalaii reutatea volumic a pmntului !n stare natural# 9dA'E=B9'6,6(A'E0,(0)B9(0,0' @<*m3 reutatea volumic a pmntului !n stare saturat# sat9dEnF9'6,6(E0,3++C'09(0,02 @<*m3 reutatea volumic !n stare submersat# 79As-FBA'-nB9A(?,'6-'0BA'-0,3++B9'0,2 @<*m3 umiditatea pmntului in stare saturat #
Wsat = e w 0,63) '0 = = 0,(33 s (?,'6

=sat9(3,3:

radul de umiditate al pmntului ,


r

W 0,(0) = = 0,+?2 Wsat 0,(33

pmnt umed

indicele de plasticitate # 4p9=l-=p96(-(2,2936,2 plasticitate mi0locie pmnt tare


W" W 0,6( 0,(0) = = ',')+ , I! 0,362
W W ! I! = ' I c = ' ',')+ = 0,')+

indicele de consistent # I c =

indicele de lic.iditate # I " =

curba de compresiune - tasare # PAda<*cm ( B A:B

0,( 0,6+

0,2 ',6+

',0 (,)+

(,0 3,6+

3,0 ),(+

2,0 2,(+

modulii edometrici #
# '3 = # ( 3 = !3 !' 3 ' '00 = '00 = ''','' 3 ' ),(+ (,)+ !3 ! ( 3( '00 = '00 = '66,6? 3 ( ),(+ 3,6+

da<*cm(

parametrii la forfecare #

9(3,+ o

c9(),( @Pa

6+

Universitatea Tehnic Gh. Asachi, Iai Facultatea de Construcii i Instalaii


$'

90.6+3da<*cm (

$ ( 9'.'()da<*cm (

$ 3 9'.262 da<*cm(

Gin calcul static efectuat au rezultat momentele incovoietoare si forele a&iale Acalculate in ruparea fundamentalB adoptandu-se ca sistem de fundare soluia de fundaii pe retele de rinzi.

'6

'?

'+

'D

(0

''

'(

'3

')

'2

'0

' Predimensionare#

Calculul de predimensionare se face in ipoteza de incrcare cu fore si momente rezultate din ruparea fundamental,considerandu-se c suprafeele de alunecare sunt curbe.

H9

9 '3'D+,2 I<

39

90

> 9 (? m$ Gf 9 (,? m ; 6nec 9 ppl 9 ml J AKJ6J<'EL<(EcJ<3B 6D 9

Universitatea Tehnic Gh. Asachi, Iai Facultatea de Construcii i Instalaii ml 9 ',) Apmnturi coezive cu 4c M 0,6B N 9 '6,+ ; <' 9 0,3D$ <( 9 (,26$ <3 9 2,')$ 4mpunem 6 9 0 L 9 Gf'JK' E AGf- Gf'BJ K' 9 2),3? I<*m( ppl 9 ',)JA2),3?J(,26E'+,+J2,')B 9 330,') I<*m(

6 9 '60 cm$ O9'00 cm, .9 30 cm$ b9+0 cm 3omentele de inerie ale rinzii# 9 ',+?2

9 0,3

; PQ 9 ',60? ; 4 9 )++'(6( cm)

Calculul lun imii elastice#

(3+',+

30((,3

(3D0,3

30((,3

(3+',+

'20

600

600

600

600

'20

?0

Universitatea Tehnic Gh. Asachi, Iai Facultatea de Construcii i Instalaii

/rinda de lun ime finit se transform !ntr-o rind de lun ime infinit, de o parte si de alta a rinzii punndu-se cte dou fore fictive, a cror valoare se determin din condiiile de capt ale rinzii# 390$ T90. R'9R)9')'+ I<$ R(9R39 3+00 I<

,ceste fore se dispun la distana# &9

9 2,?( m pentru R' "i R)

&9

9 (,+6 m pentru R( "i R3

Gia rama de momente AI<JmB#

)2D

32+

62? +D0 ''00,D

Armarea grinzii:
,rmare reazem# 39''00,D I<Jm .09.-ab9'00-3,29D6,2cm

?'

Universitatea Tehnic Gh. Asachi, Iai Facultatea de Construcii i Instalaii

%=

# ''00,D '0 ) = = 0, 06+2 & h0 ( 'c '60 D6,2( ''2

= ' ' ( % = 0, 0?'


' ''2 ! = c '00 = 0, 0?' '00 = 0, (?( : M 0,': 'a 3000
&h0 '60 D6,2 != 0, (?( = 3D, )(c( ( '00 '00

A=

9S''T(( ,ef9 )',+'cm(

,rmare cmp# 39 )2D @<m .09.-a9'00-3,29D6,2cm

# )2D '0) %= = = 0, 0(+2 & h0 ( 'c '60 D6,2( ''2


= ' ' ( % = 0, 0(+DD
' ''2 ! = c '00 = 0, 0(+DD '00 = 0,''' : M 0,': 'a 3000
A= &h0 '60 D6, 2 != 0,''' = '6, 0+c( ( '00 '00

9S2T(( ,ef9'D cm(

?(

S-ar putea să vă placă și