Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
60
Universitatea Tehnic Gh. Asachi, Iai Facultatea de Construcii i Instalaii n ara noastr suprafeele !ntinse sunt acoperite de astfel de pmnturi. /rosimea pac.etului de pmnturi sensibile la umezire, la noi !n ar a0un e pn la rosimi ma&ime de )0m, la 1ete"ti, (0...(2m, la 3r"e"ti-/alai "i '0m la 4a"i. Pmnturile macroporice sensibile la umezire se mai caraterizeaz prin faptul c prezint numeroase canale verticale foarte fine, ceea ce face ca porozitatea lor s fie neuniform distribuit. Canalele sunt vizibile cu oc.iul liber "i dau na"tere unei poroziti mai mari dect cea normal, denumit macroporozitate spre deosebire de porozitatea obi"nuit. ,ce"ti macropori !"i sesc e&plicaia prin faptul c reprezint urma lsat de plante ierboase de step, care au e&istat cndva pe acest pmnt. %&plicaia este suinut "i de faptul c !n depozitele de loess se sesc pn la 3...) niveluri de sol fosil. Pereii acestor canale verticale sunt mineraizai. Identificarea i caracterizarea pmnturilor macroporice sensibile la umezire: 4dentificarea "i caracterizarea pmnturilor sensibile la umezire se face pe baza studiilor eote.nice de teren "i laborator. 5unt denumite sensibile la umezire acele pmnturi care sub influena unei !ncrcri e&terioare sau sub reutatea lor propie, dau tasri suplimentare !n caz de umezire. Pe baza determinrilor efectuate "i a indicilor dedu"i din aceste determinri care caracterizeaz comportarea pmnturilor sensibile la umezire "i !n funcie de posibilitatea apariiei tasrilor suplimentare din reutate proprie terenurile de fundare constituite din pmnturile sensibile la umezire se !mpart !n dou cate orii# terenuri din rupa ,, care cuprind terenuri de fundare, la care tasrile suplimentare din umezire se produc numai !n limitele zonei de deformaie a fundaiilor, fiind provocate de !ncrcrile transmise de fundaii sau alte !ncrcri e&terioare. Tasrile din reutatea propie a pmnturilor sensibile la umezire lipsesc sau nu dep"esc 2 cm$ terenurile din rupa 6, care cuprind terenurile de fundare, la care sunt posibile tasri sub reutate proprie !n caz de umezire, mai mari de 2 cm, pe ln tasrile suplimentare care au loc !n partea superioar stratului, sub fundaii, !n limitele zonei de deformaie a acestora.
6(
praf ar ilos
d'0:90,00'+
=>9)(,0:
e=
63
reutatea specific a sc.eletului mineral# 5933,20 @<*m3 reutatea volumic a pmntului !n stare uscat# d95A'-nB933,20CA'-0,)((B9'D,363 @<*m3
=sat9(',00:
W Wsat
pmnt saturat
indicele de consisten #
Ic = W" W )(,0 (',+ = = 0,D( , I! (',+
indicele de lic.iditate #
W W ! I!
I" =
6)
Universitatea Tehnic Gh. Asachi, Iai Facultatea de Construcii i Instalaii P curba de compresiune-tasare #
Ada<*cm(B A:B
0,( 0,6(
0,2 ',?(
',0 (,)(
(,0 3,((
3,0 ),((
2,0 2,6(
# '3 = # (3
da<*cm(
9'6,+0 o
c9'+,+0 @Pa
$ ( 90,?D( da<*cm (
$ 3 9',0D) da<*cm (
- rosime de .(93,'0 m - caracteristici eote.nici si fizico-mecanici# compoziie ranulometric# ,9)',00: P933,00: <9(6,00: coeficientul de neuniformitate determinat din dia rama de distributie ranulometric # d60:90,0(6 d'0:90,002 ; ar il nisipoas
un =
limite de plasticitate #
=P9(3,+:
=>9)?,0:
62
Universitatea Tehnic Gh. Asachi, Iai Facultatea de Construcii i Instalaii reutatea specific a sc.eletului mineral# 59(?,20 @<*m3
=sat9(3,)(:
W Wsat
pmnt saturat
plasticitate mare
indicele de lic.iditate #
I" = W W ! I! = ' I c = ' ','' = 0,''
modulii edometrici #
da<*cm( da<*cm(
p(9),):
# ( 3 = # '3 =
!3 ! ( 3( '00 = '00 = '0) ! 3 = 2,36: !3 !( ! 3 ),) !3 !' 3 ' '00 = '00 = '(D !' = 3,)2: ! 3 !' 2,36 !'
66
Ada<*cm(B A:B
' 3,)2
( ),)
3 2,36
$'
9'2 o 90.+36da<*cm (
- rosime de .3 9 3,D m - caracteristici eote.nici "i fizico-mecanici# compoziia ranulometric# ,9(2,0: P9)?,0: <9(',0: coeficientul de neuniformitate determinat din dia rama de distributie ranulometric # d60:90,0(? d0:90,00'+ ; praf ar ilos
un =
limite de plasticitate #
=P9(2,2: =9(0,):
=>96(:
n93+,+:
59(?,'6 @<*m3
Universitatea Tehnic Gh. Asachi, Iai Facultatea de Construcii i Instalaii reutatea volumic a pmntului !n stare natural# 9dA'E=B9'6,6(A'E0,(0)B9(0,0' @<*m3 reutatea volumic a pmntului !n stare saturat# sat9dEnF9'6,6(E0,3++C'09(0,02 @<*m3 reutatea volumic !n stare submersat# 79As-FBA'-nB9A(?,'6-'0BA'-0,3++B9'0,2 @<*m3 umiditatea pmntului in stare saturat #
Wsat = e w 0,63) '0 = = 0,(33 s (?,'6
=sat9(3,3:
pmnt umed
indicele de consistent # I c =
0,( 0,6+
0,2 ',6+
',0 (,)+
(,0 3,6+
3,0 ),(+
2,0 2,(+
modulii edometrici #
# '3 = # ( 3 = !3 !' 3 ' '00 = '00 = ''','' 3 ' ),(+ (,)+ !3 ! ( 3( '00 = '00 = '66,6? 3 ( ),(+ 3,6+
da<*cm(
parametrii la forfecare #
9(3,+ o
c9(),( @Pa
6+
90.6+3da<*cm (
$ ( 9'.'()da<*cm (
$ 3 9'.262 da<*cm(
Gin calcul static efectuat au rezultat momentele incovoietoare si forele a&iale Acalculate in ruparea fundamentalB adoptandu-se ca sistem de fundare soluia de fundaii pe retele de rinzi.
'6
'?
'+
'D
(0
''
'(
'3
')
'2
'0
' Predimensionare#
Calculul de predimensionare se face in ipoteza de incrcare cu fore si momente rezultate din ruparea fundamental,considerandu-se c suprafeele de alunecare sunt curbe.
H9
9 '3'D+,2 I<
39
90
Universitatea Tehnic Gh. Asachi, Iai Facultatea de Construcii i Instalaii ml 9 ',) Apmnturi coezive cu 4c M 0,6B N 9 '6,+ ; <' 9 0,3D$ <( 9 (,26$ <3 9 2,')$ 4mpunem 6 9 0 L 9 Gf'JK' E AGf- Gf'BJ K' 9 2),3? I<*m( ppl 9 ',)JA2),3?J(,26E'+,+J2,')B 9 330,') I<*m(
6 9 '60 cm$ O9'00 cm, .9 30 cm$ b9+0 cm 3omentele de inerie ale rinzii# 9 ',+?2
9 0,3
(3+',+
30((,3
(3D0,3
30((,3
(3+',+
'20
600
600
600
600
'20
?0
/rinda de lun ime finit se transform !ntr-o rind de lun ime infinit, de o parte si de alta a rinzii punndu-se cte dou fore fictive, a cror valoare se determin din condiiile de capt ale rinzii# 390$ T90. R'9R)9')'+ I<$ R(9R39 3+00 I<
&9
)2D
32+
Armarea grinzii:
,rmare reazem# 39''00,D I<Jm .09.-ab9'00-3,29D6,2cm
?'
%=
A=
?(