Sunteți pe pagina 1din 224

ORSON SCOTT CARD

COPlll MlNTll
A patruea roman dn sera ENDER
Traducere: Gabre Stoan
Nemra
2006
Orson Scott Card
CHlLDREN OF THE MlND
n aceea sere:
|OCUL LUI ENDER
VORBITOR N NUMELE MOR|ILOR
XENOCID
Coperta coec[e: Corneu ALEXANDRESCU
Pentru 8arbara 8ova,
ale carei calita(i - drzenie, n(elepciune
;i empatie - o fac sa fie un mare agent
literar fi o prietena deosebita.
MULTUMlRl
Le mu[umesc dn sufet urmatoror:
Genn Maktka, pentru ttu, care pare acum att de evdent, dar care nu-m
vense n mnte dect dupa ce m -a sugerat e cnd ma afam a Hatrack Rver, n
cursu une dscu[ purtate pe Amerca Onne;
Van Gesse, pentru ca m-a n[at n opera u Hkar Kenzaburo e pentru
mnunata traducere a romanuu Rul adnc de Shusaku Endo;
Cttoror pn de soctudne dn Hatrack Rver, precum Stephen Bouet Sand
Goden, care au descopert eror tpografce nconsecven[e n manuscrs;
Tom Doherty Beth Meacham de a Edtura Tor, care m-au perms sa mpart
Xenocid n doua par[, pentru a putea concepe scre ma bne a doua parte a
storsr;
Pretene tovarae de upta pe cmpure teratur, Kathryn H. Kdd, pentru
ncura|are prmte dn partea e a eaborarea fecaru capto;
Katheen Beamy Scott |. Aen, pentru eforture or deosebte ntr-o actvtate
ce parea ssfca;
Krstne Geoff, pentru ectura atenta, care m-a a|utat sa rezov unee
contradc[ necarta[;
so[e mee Krstne, ca copor me: Geoffrey, Emy, Chare Ben Zna,
pentru rabdarea aratata fa[a de programu meu foarte ncarcat cufundarea n sne
pe durata redactar romanuu pentru ca m-au nva[at despre ce merta sa scr
stor.
Am nceput ucru a acest roman n Greensboro, Carona de Nord -am
termnat departe, a Xanadu II n Myrte Beach, Hote Panama dn San Rafae a Los
Angees, n casa scumpor me ver Mark Margaret Park, carora e mu[umesc pentru
pretene osptatate. Captoee car[ au fost preuate n manuscrs eectronc pe
Amerca Onne a Adunarea Muncpaa dn Hatrack Rver, unde c[va amc dn acea
comuntate vrtuaa e-au descarcat, ctt comentat, spre maree benefcu a car[
a meu.
1.
,NU SUNT EU lNSUMl"
,Mama. Tata. Am procedat bine ?"
Utmee cuvnte ae u Han Ong-|ao, dn
$oaptele dumnezeie;ti ale lui Han Oing-jao
Wang-Mu a pat nauntru. Tnaru pe nume Peter a uat-o de mna a
condus-o n nava spa[aa. Bocaportu s-a nchs n urma or.
Wang-Mu s-a aezat pe unu dntre scaunee rotatve dn ncaperea nu tocma
spa[oasa. A prvt n |ur ateptndu-se sa vada ceva nou neobnut. n afara
pere[or metac, aducea cu orce brou de pe umea numta Caea. O camera curata,
dar deoc mpresonanta. Mobata economc ut. Vazuse destue hoograme ae unor
nave n zbor: nave de upta zvete aerodnamce, navete care ntrau eeau dn
atmosfera; structure urae, rotun|te ae naveor steare, care acceerau, att ct
permtea matera, pna aproape de vteza umn. Pe de o parte, for[a de penetrare a
unu ac; pe de ata, puterea uraa a unu baros. nsa acea camera nu asa mpresa de
for[a. Ramnea o ncapere oarecare.
Unde era potu? Trebua sa exste, deoarece nu putea crede ca tnaru care
statea de ceaata parte a camere, murmurnd ceva catre computer, comanda o nava
steara capaba sa caatoreasca ma repede dect umna.
totu, sgur asta facea, pentru ca nu se ma vedeau ate u care sa dea spre
ate ncaper. Vazuta dn exteror, nava se paruse de mc dmensun, ar acea
camera ocupa tot spa[u ber dn nteror. ntr-un co[ se afau batere care
nmagaznau energa transmsa de coectoaree soare de pe partea superoara a
nave. ntr-un duap, ce parea zoat ca un frgder, se afau probab amente
bautura. Asta era tot n matere de provz. Unde dsparuse romantsmu zboruror
spa[ae, daca toate dotare se reduceau a att? O smpa ncapere.
Cum nu avea a ce sa se ute, -a urmart pe tnaru care statea a termnau
computeruu. Peter Wggn, aa spusese ca se numete. Numee antcuu Hegemon,
ce care unse pentru prma oara toata umantatea sub comanda u, pe vremea cnd
oamen traau pe o sngura ume, toate na[e, rasee, rege fozofe ngramadte
sufocate cot a cot, care nu aveau ncotro sa porneasca dect spre pamnture
atora, ntruct atunc ceru era ca un tavan, ar spa[u, un hau necuprns care nu
putea f cucert. Peter Wggn, omu care domnea asupra rase umane. nsa nu e era
acea, bnen[ees, char recunoscuse asta. trmsese Andrew Wggn; aa [nea
mnte Wang-Mu dn cee rostte de Master Han, anume ca Andrew Wggn crease ntr-
un anume fe. Asta nsemna ca Vorbtoru n Numee Mor[or era tata u Peter? Or era
fratee u Ender, numt astfe nu dupa, c char ntruchpndu- pe Hegemon, care
murse cu tre m de an n urma?
Peter a tacut, s-a rezemat de spataru scaunuu a oftat. S-a frecat a och,
apo s-a ntns a gemut.
Gestur pste de decate[e n compana une feme. Aa ceva era de ateptat
dn partea unu zer needucat.
E a parut sa perceapa sentmentu de dezaprobare dn partea e. Or poate ca
utase de ea, ar acum amntse dntr-odata ca avea compane. Fara sa se ma
destnda pe scaun, a ntors capu spre ea a prvt-o.
- Scuze, a zs e. Am utat ca nu sunt sngur.
Wang-Mu tn|ea sa se adreseze cu ndrazneaa, n cuda faptuu ca evtase
toata va[a acest ucru. La urma-urmeor, se adresase cu o ndrazneaa |gntoare,
atunc cnd nava u aparuse ca o cuperca dupa poae pe terenu pn de arba de a
margnea fuvuu, ar e vense cu o foa con[nnd boaa ce avea sa vndece Caea,
umea e nataa, de tuburarea genetca de care suferea. O prvse n och n urma cu
nc un sfert de ora - spusese:
- Vno cu mne ve partcpa a schmbarea store. Vom crea stora.
, n cuda temeror, ea urmase.
Had fusese de acord, ar ea statea acum pe scaunu rotatv urmarndu- cum
se comporta bruta se ntndea n fa[a e. Sa f fost vorba de besta-nm u, tgru?
Wang-Mu ctse pe Hegemon, de aceea putea crede ca n ace om nspamntator
mare[ zacea un tgru. Dar n acesta? ntr-un baat? Ma tnar dect ea, de nc ea
nu ma era att de tnara ca sa nu recunoasca maturtatea cuva. Iar e voa sa
schmbe cursu store! Sa ndeparteze corup[a dn Congres. Sa opreasca Fota
Lustane. Sa faca dn toate panetee-coon membr cu dreptur egae a Lum ceor O
Suta. Baatu acesta care se ntndea ca o psca a |unge.
- nca n-am aprobarea ta, a spus e.
Parea rtat , n acea tmp, amuzat. Dar poate nu se prcepea ea sa
desueasca nfexune voc unua ca e. venea greu sa nterpreteze grmasee unu
om cu och rotunz. Att chpu, ct gasu ascundeau mba|e nepatrunse pe care ea
nu e putea n[eege.
- Trebue sa n[eeg, a spus e. Nu sunt eu nsum.
Wang-Mu vorbea mba comuna sufcent de bne ca sa prceapa macar domu.
- Adca te sm[ rau?
Cu toate acestea, char n cpa n care a rostt aceste vorbe, ea -a dat seama
ca e nu se referse deoc a expresa domatca.
- Nu sunt eu nsum, a repetat e. Nu sunt adevaratu Peter Wggn.
- Sper, a raspuns Wang-Mu. Am ctt despre funerae u cnd eram a coaa.
- Dar arat ca e, nu?
Tnaru a creat o hoograma deasupra termnauu. Aceasta s-a rott pentru a
prv spre Wang-Mu; Peter s-a rdcat a adoptat aceea attudne, ramnnd cu fa[a
a ea.
- Exsta o asemanare, a recunoscut ea.
- Sgur, a spus Peter. Pentru ca Ender nu m-a ma vazut dupa ce a parast
Pamntu cnd avea, da, probab cnc an. Un put, att. eu eram mc. Asta [nea
e mnte cnd m-a nvocat sa ma ntrupez dn aer.
- Nu dn aer, a spus ea. Dn nmc.
- Nu char dn nmc, a preczat e. Cu toate acestea, m-a chemat. (Apo a zmbt
rautacos.) ,Eu pot nvoca sprtee dn maree adnc."
1
Cuvntee aceea nsemnau ceva pentru e, dar e nu- sugerau nmc. n umea
numta Caea, ea trebua sa devna servtoare de aceea prmse pu[na educa[e.
Uteror, n casa u Han Fe-tzu, se recunoscusera apttudne, nt de fosta stapna,
Han Ong-|ao, ar apo char de stapn. Ea capatase o bruma de educa[e de a fecare,
nsa a ntmpare. nva[atura ce se daduse avusese un caracter preponderent tehnc,
toata teratura pe care o studase se referea a Regatu de M|oc sau a ce a um
numte Caea. Ar f putut cta a nesfrt dn maree poet L Ong-|ao, de a care fosta
e stapna motense numee. Dar nu ta nmc despre poetu dn care cta.
- Pot nvoca sprtee dn maree adnc, a repetat e. Apo, schmbndu- pu[n
gasu purtarea, a raspuns e nsu. ,Daca pot eu, atunc orcne e n stare. Dar vor
ven ee cnd e nvoc?"
2
- Shakespeare? a ncercat ea sa ghceasca.
E -a zmbt. Asta -a amntt e de feu n care rn|ete o psca a creatura cu
care se |oaca.
- E ntotdeauna cea ma buna aegere cnd ctatu vne dn gura unu european,
a zs e.
- Ctatu e cudat, a spus ea. Un om se auda ca poate chema mor[. Iar ceaat
spune ca nvocarea nu a|unge, aadar, trebue sa- convng sa vna.
E a rs.
- Cudat umor ma a.
- Ctatu are un anume n[ees pentru tne, deoarece Ender te-a nvocat dn
mor[.
E a prvt-o umt.
- De unde t?
Ea a sm[t un for de spama. Sa f fost posb?
- N-am tut. Gumeam.
- E bne, nu este adevarat. Nu n sensu practc. N-a readus mor[. De e crede
ca poate, nendoenc, daca ar f nevoe. (Peter a oftat.) Am devent rautacos.
Numa ca aa m vn cuvntee. Nu vorbesc seros. Aa vn ee.
- Cuvntee ar putea sa-[ vna n mnte, totu sa te nfrnez a e rost.
E -a dat och peste cap de mrare.
- Eu n-am fost nstrut sa devn serv, aa cum este cazu tau.
1 Shakespeare, Henric al lV-lea, Act 3, scena 1 (n.tr.).
2 Shakespeare, ibidem (n.tr.)
Aadar, aceea era attudnea cuva care venea dntr-o ume a oamenor ber -
dspre[ fa[a de cneva care devense servtor fara von[a sa.
- Am fost nva[ata sa pastrez cuvntee nepacute pentru mne, asta dn
curtoaze, a spus ea. Dar poate pentru tne aceasta e o ata forma de servsm.
- Cum [-am ma spus, Mama a Vestuu, cuvntee ree vn nechemate pe mba
mea.
- Nu sunt Mama Regaa, a spus Wang-Mu. Numee repreznta o guma pna de
cruzme...
- doar o persoana foarte rautacoasa te-ar ua n rs pentru asta, a spus Peter
zmbnd. Eu port numee Hegemonuu. Am crezut ca, daca purtam nume rdco de
compcate, asta ar putea nsemna ca avem ceva n comun.
Ea a ramas tacuta, gndndu-se ca era posb ca e sa ncerce astfe sa -o faca
pretena.
- Am capatat exsten[a aba de curnd, a spus e. n urma cu cteva saptamn.
Credeam ca t asta despre mne.
Ea nu a n[ees.
- t cum func[oneaza aceasta nava? a ntrebat-o e.
Acum Peter sarea de a un subect a atu. Punnd-o a ncercare. E bne, se
saturase sa tot fe ncercata.
- M-este car ca trebue sa stau n ea sa ma as examnata de un necunoscut
necopt, a spus ea.
E a surs a dat aprobator dn cap.
- Vad ca raspunz cu aceea moneda. M-a spus Ender ca nu te a domnata.
- Am fost su|toarea credncoasa a u Ong-|ao. Sper ca Ender nu te-a mn[t cu
prvre a asta.
E a respns cu un gest vorbee e.
- A propra mnte. (Apo a masurat-o dn och; ea s-a sm[t dn nou anazata
n[eeasa de prvrea u care zabovea, aceea senza[e ca atunc cnd e o prvse
prma oara nga fuvu.) Wang-Mu, nu vorbesc metaforc atunc cnd [ spun ca aba
am fost creat. Creat, n[eeg? Nu nascut. Iar feu n care am fost creat are o strnsa
egatura cu modu de func[onare a nave. Nu [n sa te pctsesc expcndu-[ ucrur
pe care de|a e n[eeg, dar trebue sa af ce - nu cne - sunt ca sa prcep de ce am
nevoe de tne. De aceea, te ntreb nca o data - t cum func[oneaza aceasta nava?
Ea a dat dn cap.
- Cred ca da. |ane, fn[a care saauete n computere, pastreaza n mnte
magnea perfecta a naveor spa[ae a ceor dnauntru or. oamen pastreaza
magnea or despre sne, despre cne sunt aa ma departe. Atunc, ea muta totu
dn umea reaa ntr-un oc a nmcuu, ceea ce nu dureaza deoc, apo readuce a
reatate n ocu aes de ea. Nc asta nu cere tmp. Prn urmare, n oc sa caatoret
an de ze pentru a strabate cu nava, drumu de a o ume a ata, totu se petrece ntr-
o cpa.
Peter a aprobat dn cap.
- Foarte bne. Numa ca trebue sa n[eeg ceva: n tmp ce nava este n
Exteror, nu e ncon|urata de nmc. E ncon|urata de nenumarate aia.
Ea -a ntors fa[a de a e.
- Nu n[eeg ce sunt aceea aia?
- Sa spu ca to[ oamen au exstat dntotdeauna... Ca suntem ma batrn dect
ce ma vech ze...
- Mda, ceva de feu acesta, a spus Peter. Numa ca aceste aia, n Exteror, nu
se poate spune ca ee exsta sau nu, n n[eesu nostru. Ee exsta... acoo. Nc macar
asta, pentru ca nu exsta deea de oc, nu po[ num ocu n care se gasesc. Exsta pur
smpu. Pna cnd o ntegen[a e nvoca, e numete, e ordoneaza, e confera
forma con[nut.
- Lutu poate deven urs, a spus ea, dar nu atta vreme ct ramne ud rece
pe mau fuvuu.
- Exact. Dec au exstat Ender Wggn a[ c[va oamen, pe care nu va f
nevoe sa- cunot, care au avut noroc au facut prma caatore n Exteror. Practc,
nu mergeau ncaer. Scopu acee prme caator a fost sa a|unga n Exteror sa
ramna acoo, att tmp ct unu dntre e, o genetcana foarte taentata, sa poata
crea o noua moecua, una extrem de compexa, dupa magnea pe care o pastra n
mnte. Sau, ma curnd, magnea modfcaror de care ea avea nevoe ntr-o... dar va,
nu t tu atta booge ca sa n[eeg. n orce caz, ea a facut ce trebua, a creat o
noua moecua, hocus-pocus, numa ca nu a fost sngura persoana care a faurt ceva n
acea z.
- Mntea u Ender te-a creat? -a ntrebat Wang-Mu.
- Dn greeaa. Am reprezentat, sa spunem, un accdent regretab. Un efect
coatera neferct. Sa admtem doar ca toata umea de acoo, totul, crea ntr-un der.
Aa dn Exteror doresc cu dsperare sa fe transformate n ceva, n[eeg? n |uru
nostru au fost create nave-fantoma. Tot feu de structur frave, ce[oase, fragmentate,
frage, efemere, care se consttuau se dezntegrau n fece cpa. Doar patru au
dovedt rezsten[a. Una a fost moecua genetca pe care Eanora Rbera vense sa o
creeze.
- Iar a doua a fost tu?
- Cea ma pu[n nteresanta dntre toate, ma tem. Cea ma pu[n ubta
aprecata. Unu dntre ce de pe nava se numea Mro. Prntr-un tragc accdent petrecut
n urma cu an, ramasese oarecum nfrm. Cu afec[un neuroogce. Se exprma greo,
nu- ascutau mne, chopata. El a pastrat n mnte magnea omuu puternc,
pre[ut, a ceu care fusese e nsu. Aadar, datorta acee magn de sne pastrate
perfect, un mare numar de aia s-au nan[ut ntr-o cope exacta, nu a feuu cum era
e, c a ceu care fusese cndva ntocma cum tn|ea sa fe dn nou. Sa posede toate
amntre - o mutpcare perfecta a propre fn[e. Att de perfecta, nct sa-
deteste a fe de mut trupu betegt pe care avea acum. astfe... Mro ce nou
mbunata[t - sau ma degraba copa fostuu Mro, ce ntreg a trup - a aparut ca
repro suprem a ceu oog. , n fa[a ochor, trupu respns s-a destramat n
nmcnce.
Imagnndu- totu, Wang-Mu a excamat:
- A murt!
- Nu, tocma asta e, nu n[eeg? A trat. Era Mro. Propre aia - nu troanee
de aia care acatuesc atom moecuee corpuu u, c aceea care e comanda pe
toate, aceea care era e nsu, von[a u - propre aia s-au nstaat pur smpu n
corpu nou perfect. Acea era adevaratu u sne. Iar ce vech...
- Nu ma era de foos.
- Nu avea nmc care sa- dea forma. Vez tu, cred ca trupure noastre sunt
[nute aoata de ubre. Iubrea acee aia prncpae fa[a de trupu puternc
mnunat care se supune, care ofera sneu toata experen[a um. Char Mro, n
cuda ur fa[a de sne pe vremea ct fusese schod, pna e trebue sa f ubt acee
rama[e |ance de trup care ramasesera. Pna n momentu cnd a capatat unu
nou.
- atunc s-a transferat.
- Fara ca macar sa- dea seama ca facuse asta, a spus Peter. -a urmat
ubrea.
Wang-Mu a ascutat acea poveste strane a n[ees ca trebua sa fe
adevarata, pentru ca ma auzse despre aia n dscu[e dntre Han Fe-tzu |ane, ar
acum, dupa ce auzse spusee u Peter Wggn, ucrure se egau. Trebua sa fe
adevarat, fe numa pentru ca aceasta nava steara aparuse ca dn senn pe mau
fuvuu, n spatee case u Han Fe-tzu.
- Acum probab te ntreb, a spus Peter, cum se face ca eu, nedort de
neubt, cum ma cunosc, am a|uns sa exst.
- M-a spus de|a. Mntea u Ender.
- Imagnea pastrata de Mro era aceea a unua ma tnar, ma sanatos, ma
puternc. Dar n cazu u Ender, magne care vaorau ce ma mut n mntea lui erau
ae suror ma mar, Vaentne, ae frateu ma mare, Peter. Totu, nu aa cum
aceta au devent, pentru ca fratee u ma mare murse demut, ar Vaentne - ea -a
nso[t sau urmart pe Ender n toate sature u prn spa[u ea nca traete, dar a
mbatrnt a fe ca e. E matura. O persoana reaa. totu, pe nava aceea, n
tmpu petrecut n Exteror, e a nvocat o cope a e dn tnere[e. Tnara Vaentne.
Sarmana batrna Vaentne! Ea n-a tut ca era att de batrna dect dupa ce -a
vazut snee ma tnar, acea fn[a perfecta, ace nger care saause n mntea
deformata a u Ender nca dn copare. Trebue sa recunosc ca ea e cea ma
nevnovata vctma n toata aceasta mca drama. Sa af ca fratee tau poarta n mnte
o magne a ta, n oc sa te ubeasca aa cum et cu adevarat - e, orcne da seama
ca Batrne Vaentne - ea detesta acest ucru, dar acum aa gndete toata umea
despre ea, ncusv ea nsa - orcne da seama ca Batrne Vaentne se pune
rabdarea a mare ncercare.
- Dar daca Vaentne cea adevarata este nca n va[a, a spus Wang-Mu, nca
neamurta, atunc cne e Tnara Vaentne? Cne e ea de fapt? Tu po[ f Peter, pentru
ca e a murt nmen nu se su|ete de numee u, dar...
- De-a dreptu ame[tor, nu? a facut Peter. Ceea ce vreau sa spun e ca,
ndferent daca e e mort sau nu, eu tot nu sunt Peter Wggn. Cum te-am prevent, eu
nu sunt eu nsum.
S-a asat pe spataru scaunuu a prvt spre tavan. Hoograma de deasupra
termnauu s-a ntors sa- prveasca. Nu atnsese comenze.
- |ane e aatur de no, a spus Wang-Mu.
- |ane e tot tmpu cu no, a spus Peter. Sponu u Ender.
- Ender nu are nevoe de spon, a rostt hoograma. E are nevoe de preten,
daca se poate. Sau macar aa[.
Peter a ntns enevos mna catre termna -a oprt. Hoograma a dsparut.
Asta a tuburat-o profund pe Wang-Mu. Fusese ca cum e ar f pamut un
cop. Sau ar f batut o servtoare.
- |ane este o creatura noba, nu trebue tratata cu o asemenea psa de respect.
- |ane este un program de computer cu un vrus n rutnee de d.
Baatu care vense sa o a n nava steara ca sa o duca departe de umea
numta Caea era prost dspus. Dar, ndferent ct de sumbra -ar f fost dspoz[a,
acum, dupa ce hoograma dsparuse, a n[ees ce vazuse.
- Asta nu e doar pentru ca et att de tnar, ar hoogramee u Peter Wggn
sunt cee ae unu barbat matur, a spus Wang-Mu.
- Ce? a ntrebat e oarecum agtat. Ce anume nu e car?
- Dferen[a fzca dntre tne Hegemon.
- care ar f ea?
- E arata... mu[umt.
- A cucert umea, a spus Peter.
- Aadar, dupa ce ve face acea ucru, ve capata acea exprese de
mu[umre?
- Cred ca da, a raspuns Peter. Cam acesta ar trebu sa fe scopu ve[ mee.
Msunea n care m-a trms Ender.
- Sa nu ma mn[, a spus Wang-Mu. Pe mau fuvuu m-a vorbt despre
ucrure ngroztoare pe care e-am facut dn amb[e. Recunosc - am fost amb[oasa,
dsperata sa ma rdc dn starea de smptate n care m-am nascut. Cunosc gustu
mrosu, e smt pe amndoua vennd dnspre tne, ca duhoarea smoae ntr-o z
torda, et patruns de ee.
- Amb[a? Pute?
- eu sunt mbatata de ea.
E a rn|t. Apo -a atns guvaeru prns n ureche.
- Nu uta, |ane ascuta spune totul u Ender.
Wang-Mu a amu[t, dar nu de rune. Practc, nu ma avea nmc de adaugat, de
aceea tacuse.
- Aadar, sunt amb[os. Aa m-a magnat Ender. Amb[os, ascu[t a mnte
crud.
- Dar n[eesesem ca nu et tu nsu[, a spus ea.
E a fugerat-o cu o prvre sfdatoare.
- ntocma, nu sunt. Apo a prvt n ata parte. m pare rau, Gepetto, dar nu pot
f un baat adevarat. Nu am sufet.
Wang-Mu nu a n[ees numee pronun[at de e, dar a re[nut cuvntu ,sufet".
- n copare, s-a consderat mereu ca sunt servtoare prn caracter. Ca nu am
sufet. Apo, ntr-o z, au descopert ca aveam. Pna acum, asta nu m-a adus nc o
bucure.
- Nu ma refer a o dee regoasa, c a aia. Eu nu am aa ceva. Nu uta ce s-a
ntmpat cu trupu schod a u Mro cnd aia -au abandonat.
- nsa tu nu te destram, aadar, sgur a o aia.
- Nu o am eu, c ea ma are pe mine. Eu contnu sa exst pentru ca aia, a caror
von[a rezstba m-a nvocat a exsten[a, contnua sa ma magneze. Contnua sa
aba nevoe de mne, sa ma comande, sa fie von[a mea.
- Ender Wggn? a ntrebat Wang-Mu.
- Fratee meu, creatoru, tor[onaru, zeu propru sne.
- Tnara Vaentne? ea?
- A, dar e o iube;te. Se mndrete cu ea. E ncntat ca a creat-o. Pe mne ma
detesta. Ma detesta totu von[a u e sa fac sa spun ucrur urte. Cnd vo
deven nsuportab de rau, nu uta ca fac numa ce ma sete fratee meu.
- Va, sa- nvnuet pe e pentru...
- Eu nu nvinuiesc, Wang-Mu. Eu [ expun reatatea nuda. Von[a u controeaza
acum tre trupur. Pe a meu, pe ce a angece mee suror , desgur, pe a sau, a|uns
a vrsta mede. Fecare aia dn trupu meu prmete ordnee ocu de a trupu
u. Indferent cum a prv ucrure, eu sunt Ender Wggn. Doar ca e m-a creat ca sa
fu expresa fecaru mpus a sau detestat temut de e. Amb[a u, da, a sm[t
amb[a u, cnd m-a mrost pe mne. Agresvtatea. Fura. Rautatea. Cruzmea. Ae
lui toate, nu ae mee, pentru ca sunt mort , n orce caz, nu am fost ncodata aa,
nccnd n-am fost perceput astfe. Ce pe care a n fa[a este o fantoa, o bat|ocura!
Sunt doar o amntre deformata. Un comar. O creatura carea sta bne ascunsa sub
pat. E m-a readus dn haos, pentru a deven teroarea copare u.
- Atunc nu te supune, a spus Wang-Mu. Daca nu vre sa f toate acestea, nu e
face.
E a suspnat a nchs och.
- Daca et att de agera, de ce n-a n[ees ce am spus?
Cu toate acestea, ea n[eesese.
- atunc, unde [-e von[a? Nmen n-o poate vedea. N-o auz gndnd. t care
[-e dorn[a aba uteror, cnd [ evauez va[a consta[ ce a facut.
- Acesta e ce ma ngroztor rengh pe care m -a |ucat, a spus Peter ncet, nca
[nndu- och nch. Prvesc n urma vad doar amntr pe care el e-a magnat n
ocu meu. Ender a fost uat dn snu fame cnd avea doar cnc an. Ce anume te
e despre mne sau despre va[a mea?
- A scrs Hegemonul.
- A, cartea aceea. Da, pornnd de a amntre u Vaentne, aa cum e-a
povestt ea. Pus documente pubce prvnd carera mea. , desgur, cteva
comunca[ nstantanee, dncoo de spa[u tmp, ntre Ender fostu meu sne
nante ca eu... adca e... sa f murt. Am vrsta de doar cteva saptamn, totu
tu un ctat dn Henric al lV-lea, partea I. Ewen Gendower audndu-se fa[a de
Hotspur. Henry Percy. De unde tu asta? Cnd am mers a coaa? Ct de mut am
stat treaz noaptea ca sa ctesc pese vech pna sa memorez o me de versur
preferate? Oare Ender a nvocat ntreaga educa[e a frateu sau mort? Toate gndure
u ntme? Ender -a cunoscut pe adevaratu Peter Wggn doar vreme de cnc an. Nu
ctez dn amntrea une persoane reae. Este memora pe care Ender crede ca a f
avut-o.
- E consdera ca trebue sa cunot Shakespeare, atunc tu cunot
Shakespeare? a ntrebat ea neamurta.
- Daca m-ar f dat numa amntr despre Shakespeare... Unde sunt mar
scrtor fozof? A vrea sa am numa amntr despre aceta.
Wang-Mu atepta ca e sa enumere sta amntror tuburatoare. nsa e a
tresart a amu[t.
- Aadar, daca et sub controu u Ender, atunc... et e. Dec e este snee
tau. Dar tu e;ti Andrew Wggn. A o aia.
- Sunt comaru u Andrew Wggn, a spus Peter. Sunt ura de sne a u Andrew
Wggn. Sunt tot ce urate tot ce- spere n egatura cu sne. Acesta e scenaru ce
m-a fost destnat. Dupa e trebue sa |oc.
-a facut mna pumn, apo a ntns-o n fa[a, cu degetee nca strnse. O
gheara. Iara tgru. , pentru o cpa, Wang-Mu s-a temut de e. Numa o frntura de
secunda totu. -a desfacut apo pamee. Momentu acea trecuse.
- ce ro ocup eu n acest scenaru?
- Nu tu, a raspuns Peter. Tu et foarte ntegenta. Ma ntegenta dect mne,
aa sper. De, bnen[ees ca sunt att de vantos, nct nu pot crede cu adevarat ca
exsta cneva ma detept dect mne. Iar asta nseamna ca am cu att ma mut
nevoe de sfatur bune, pentru ca eu nu pot admte ca m se pot ofer recomandar.
- Vorbet ncfrat.
- Asta- doar un aspect a cruzm mee. Sa te torturez prn conversa[. Dar cred
ca se poate merge ma departe de att. Poate trebue sa te torturez sa te ucd aa
cum m amntesc ca procedam cu vever[ee. Poate ca trebue sa-[ nfg trupu ntr-o
[epua, n padure, batndu-[ n cue pcoaree de radacn, ar apo sa te |upo fe cu
fe, ca sa vad cnd ncep sa apara mutee sa- depuna ouae n carnea ta
dezgota.
Ea s-a cutremurat magnndu- scena.
- Am ctt cartea. tu ca Hegemonu nu a fost un monstru!
- Nu Vorbtoru n numee mor[or m-a creat n Exteror, c Ender, baatu
nfrcoat. Eu nu sunt Peter Wggn pe care e -a n[ees att de bne n carte. Sunt
Peter Wggn despre care e a avut comarur. Ce care |upua vever[ee de v.
- Te-a vazut facnd aa ceva? a ntrebat ea.
- Nu eu, a spus e pe un ton morocanos. nc macar nu -a vazut pe el facnd
aa ceva. Vaentne -a povestt ma trzu. Ea a gast cadavru vever[e n padurea dn
aproperea case or dn Greensboro, Carona, pe contnentu nord amercan, tocma
pe Pamnt. nsa magnea s-a mprmat att de adnc n comarure u, nct a
mprumutat-o a mpartat-o cu mne. Asta e amntrea pe care trebue sa o ndur.
Dn punct de vedere nteectua, m pot magna ca adevaratu Peter Wggn probab
nu era defe crud. Avea ncna[e pentru nva[atura studu. Nu avea compasune fa[a
de vever[e pentru ca nu sm[ea nmc pentru ee. Era vorba pur smpu de un
anma. La fe de mportant ca o saata. mbucata[rea e era un act a fe de mora ca
acea de a face o saata. Dar nu aa -a magnat Ender acest ucru nu aa m-
amntesc eu.
- Dar cum [- amntet?
- Aa cum m retraesc toate presupusee mee amntr. Dn exteror.
Urmarndu-ma cu o fascna[e ngrozta cum gasesc o pacere davoeasca n cruzme.
Toate amntre mee dnante de momentu n care am revent a va[a n cursu
scurte caator a u Ender n Exteror, n toate ma vad cu och atcuva. E o senza[e
foarte strane, te asgur.
- Iar acum?
- Acum nu ma vad deoc pe mne nsum, a raspuns e. Pentru ca nu am sne. Nu
sunt eu nsum.
- Dar [ mnte. A amntr. Ae aceste dscu[, de pda, de|a a memorat-o.
Prvete-ma! Trebue sa re[ ceva, fara ndoaa.
- Da, a zs e. Te [n mnte pe tine. -m aduc amnte ca am fost ac te-am
vazut. Dar n mntea mea nu exsta un sne. Ma smt obost rdco char n
momentee n care sunt extrem de ntegent scptor.
A arborat un zmbet fermecator, ar acum Wang-Mu a vazut dn nou adevarata
dferen[a dntre Peter Hoograma Hegemonuu. Era ntocma cum spusese e: char
cnd se autocompatmea ce ma mut, Peter Wggn avea n och scpr de ura
nteroara. Era prme|dos. Se vedea cum razbate fura. Cnd o prvea n och, putea
magna cum panuete e feu momentu mor[ e.
- Nu sunt eu nsum, a repetat Peter.
- Spu asta ca sa controez, a sugerat Wang-Mu, banund, dar fnd totu sgura
ca nu se nea. Aceasta [-e ncanta[a, ca sa te nfrnez de a a face ceea ce [
dcteaza dorn[ee tae.
Peter a suspnat s-a apecat n fa[a, asndu- capu pe termna, [nndu-
urechea pta de suprafa[a rece dn matera pastc.
- Care [-e dorn[a? a ntrebat ea, temndu-se de raspunsu u.
- Sa pec, -a raspuns e.
- Unde sa pec? Nava asta a ta are o sngura ncapere.
- Deschde bocaportu e.
- Vre sa ma ucz? Sa ma azvr n spa[u, unde vo nghe[a nante de a apuca
sa ma sufoc?
E s-a rdcat n capu oaseor a prvt-o cu un aer nedumert.
- Spa[u?
Nedumerrea u a derutat-o pe ea. Unde atundeva puteau f daca nu n
spa[u? ntr-acoo pornse nava.
Numa ca acea nava era atfe.
Cnd a observat ca ea ncepuse sa n[eeaga, Peter a nceput sa rda.
- A, sgur, tu et aceea care scpete, doar au recreat ntreaga ume numta
Caea ca sa ob[na geniul tau!
Ea a refuzat sa fe dusa cu vorba.
- Am crezut ca vom tra senza[a de mcare. Or at sentment. Dec am
caatort? Am a|uns?
- Ct a cp. Am fost n Exteror, apo am revent n Interor, n at oc, ar totu s-
a petrecut att de repede, nct doar un computer ar putea percepe ca depasarea
noastra s-a desfaurat n tmp. |ane a facut-o nante de a f termnat sa dscut cu ea.
nante sa-[ adresez macar o vorba.
- unde ne afam? Ce vom gas dncoo de bocaport?
- Ne gasm n padure, undeva pe paneta numta Vntu Dvn. Aeru e resprab.
Nu ve nghe[a. Dncoo de ua ne ateapta vara.
Ea a pat spre ua, a tras de mner, deschznd astfe supapa ermetca.
Bocaportu s-a deschs cu uurn[a, n ncapere s-au strecurat razee soareu.
- Vntu Dvn, a spus ea. Am ctt despre asta - a fost nfn[ata ca ume shnto,
tot astfe cum Caea trebua sa fe o ume taosta. Purtatea cutur |aponeze antce.
Dar nu cred ca acum ma e a fe de pura.
- Ma precs, e umea unde Andrew, |ane cu mne am sm[t - daca se poate
spune ca eu am ate sentmente dect aceea ae u Ender - centru de putere a
umor peste care domnete Congresu. Adevara[ factor de decze. Puterea dn
spatee tronuu.
- Ca sa rastorn Congresu sa pree rasa umana?
- Ca sa opresc fota Lustane. Preuarea umanta[ va aparea ma trzu ca
probema prortara. Fota Lustane repreznta prmu obectv. Avem a dspoz[e
numa cteva saptamn pna ce ea va a|unge acoo ca sa fooseasca Mcu Doctor,
Dspoztvu Medca, sa dstruga Lustana n eementee e consttutve. ntre tmp,
ntruct Ender to[ cea[ se ateapta ca eu sa dau gre, e construesc n graba
nave spa[ae ca nte conserve ca sa transporte ct de mu[ ustan pot - oamen,
porcuor nsecte - spre ate panete prmtoare, dar deocamdata nepopuate.
Vaentne, scumpa mea sora - cea tnara - este pecata cu Mro - n trupu u ce nou -
sa caute ate um att de repede, ct poate nava or sa se depaseze. Un proect
mpresonant. to[ se bazeaza pe eecu meu - ba nu, al nostru. Sa- dezamagm,
vre?
- Sa- dezamagm?
- Reund. Sa dam ovtura. Sa gasm centru de putere n nteroru umanta[
sa- convngem sa opeasca fota nante ca ea sa dstruga n mod nut o ntreaga
ume.
Wang-Mu -a prvt nencrezatoare. Sa opreasca fota? Acest baat cu gndur
urte nma pna de cruzme? Cum ar putea convnge pe cneva?
Ca cum e -ar f ctt gndure, a raspuns ndoeor e nerostte:
- Acum n[eeg de ce te-am chemat sa ma nso[et. Cnd Ender ma nventa, a
utat ca nu m-a cunoscut deoc aa cum am fost n va[a, atunc cnd convngeam pe
oamen - strngeam n aan[e trecatoare n attea ate ac[un stupde. Aadar,
Peter Wggn creat de e e mut prea rau, amb[os pe fa[a excesv de crud, ca sa
convnga pe cneva care are o mncarme sa se scarpne.
Ea a evtat sa- prveasca.
- Vez? a zs e. Te |gnesc nencetat. Acum m n[eeg dema? Adevaratu
Peter, doar e ar f fost n stare sa reazeze fapta care m-a fost ncredn[ata me. E ar
f reut s-o faca n somn. sgur are un pan. Ar putea sa- ctge pe oamen de
partea u, sa- nteasca, strecurndu-se n conse or. Ace Peter Wggn! E ar f n
stare sa nduceasca vennu abneor. Dar eu? Ma-ndoesc. Pentru ca nu sunt eu
nsum, n[eeg?
S-a rdcat de pe scaun, a trecut aproape nepasator pe nga ea a pat afara,
pe pa|tea dn |uru mcu[e cabne metace care transportase dntr-o ume n ata.
Wang-Mu a ramas n cadru u, prvndu- cum se ndeparta de nava; mergea nante,
dar nu foarte departe.
,n[eeg pu[n cum se smte, a gndt ea. m dau seama ce nseamna ca von[a
sa se supuna atcuva. Trand n ocu aceua, ca cum e sau ea ar f persona|u
prncpa a povet ve[ tae, ar tu doar un persona| oarecare. Am fost scava. Dar
macar n toata acea peroada m-am cunoscut adevaratee sm[amnte. Am tut ce
gndeam cu adevarat, char daca faceam ce voau a[, ndferent ce efortur trebua
sa fac pentru a ob[ne ceva de a e. nsa Peter Wggn nu are habar ce vrea cu
adevarat, fndca nc macar resentmentee egate de psa u de bertate nu- apar[n,
pna acestea provn de a Andrew Wggn. Pna ura fa[a de sne este a u Andrew,
..."
n acest tmp, e se ntorcea descrnd cercur pe pa|te, trasnd parca o poteca
aeatore.
Wung-mu -a adus amnte de stapna e - ba nu, fosta e stapna - Ong-|ao.
ea descra desene cudate. Aa o seau ze. Nu, modu acea de gndre era depat.
Obsesa e o determna sa procedeze aa. Sa ngenuncheze pe podea sa traseze
desenu emnuu dn fecare scndura, sa urmareasca o sngura ne a u pe toata
ungmea podee, ne dupa ne. Asta nu avea nc o semnfca[e, totu ea trebue
sa faca asta, pentru ca doar prn supunerea absurda ndobtoctoare reuea sa-
ctge o dee de bertate fa[a de mpusure care o domnau. ,Ong-|ao era scava, nu
eu, pentru ca stapnu care domnea peste ea o controa char dn nteroru mn[ e. n
vreme ce eu m puteam vedea stapnu n afara mea, astfe ca snee meu ntm
ramnea neatns.
Peter Wggns te ca e domnat de temere patme ncontente ae unu om
compcat afat a an-umna dstan[a. nsa Ong-|ao credea ca obsese e proveneau
de a ze. Ce conteaza, sa-[ spu ca tot ce te controeaza provne dn exteror, cnd, de
fapt, sm[ ca vne dn propra nma? Unde te po[ refuga de e? Unde te po[
ascunde? Ong-|ao sgur e bera acum, eberata de vrusu purtator pe care Peter -a
adus cu sne pe umea numta Caea -a pus a dspoz[a u Han Fe-tzu. nsa Peter -
ce bertate poate exsta pentru e?
totu trebue sa traasca de parca ar f ber. Trebue sa se zbata sa- ctge
bertatea, char daca upta n sne repreznta doar un smptom a propre scav.
Exsta o partcca dn e care tn|ete sa fe e nsu. Ba nu, nu el nsu;i. Un sne.
atunc, care e rou meu n toate acestea? Se ateapta de a mne sa fac o
mnune sa- confer o aia? Asta nu-m sta n putere."
, totu am putere", a gndt ea.
Sgur o poseda, atfe de ce -ar f vorbt att de deschs? O necunoscuta, e
deschsese medat sufetu fa[a de ea. De ce? Pentru ca ea cunotea secrete, da, dar
atceva.
A, bnen[ees, se putea adresa nengradt pentru ca ea nu- cunoscuse pe
Andrew Wggn. Poate ca Peter nu era dect o atura a caracteruu u Ender, adca
acee ucrur de care Ender se temea e ura n egatura cu sne. Dar ea nu avea cum
sa compare pe ce do. Indferent ce era Peter, ndferent cne controa, ea devense
confdenta lui.
Ceea ce o transforma, dn nou, n servtoru cuva. Fusese confdenta u Ong-
|ao.
S-a cutremurat, ca cum ar f vrut sa aunge acea ntrstatoare compara[e.
,Nu, -a spus ea. Nu e acea ucru, pentru ca tnaru care umba pst de [nta
prntre for nu are putere asupra mea, doar mpartaete durerea spera ca eu
n[eeg. Trebue sa ofer totu dn propre n[atva."
A nchs och -a rezemat capu de cadru u. ,Da, aa vo proceda, a gndt
ea. Dar ce anume panuesc sa ofer? Pa, exact ceea ce dorete - fdetatea,
devo[unea, a|utoru meu n tot ce s-a ncredn[at sa faca. Sa ma scufund n e. Dar de
ce panuesc sa fac toate astea? Pentru ca, ndferent ct de mut s-ar ndo de sne, e
are puterea de a- atrage pe oamen de partea cauze u."
A deschs dn nou och a pat n arba nata pna a odu e s-a ndreptat
spre e. Peter a vazut-o a ateptat-o mut sa se aprope. n |uru e bzau abne;
futur se depasau ca be[ prn aer, reund cumva sa o ocoeasca, de zboru or
parea tota a ntmpare. ntr-o frntura de secunda, a ntns mna a prns n pama
o abna de pe o foare, dupa care, cu rapdtate, nante ca aceasta sa o n[epe, a
azvrt-o spre fa[a u Peter.
Irtat surprns, e -a vnturat pamee ca sa aunge abna nfurata, s-a asat
pe vne ca sa se fereasca dn caea e, a evtat-o , n cee dn urma, ea -a utat [nta,
a zburat bznd catre for. Aba dupa aceea, furos, s-a ntors catre ea.
- Ce-a nsemnat asta?
Ea a chcott - fusese mposb sa se stapneasca, ncercarea u de a se fer
de abna fusese extrem de comca.
- A, bravo, rz. M-e car ca ve f o compane foarte placuta.
- Supara-te, ca me nu-m pasa, a spus Wang-Mu. Doar att vreau sa-[ zc. Crez
ca departe, tocma pe Lustana, aia u Ender a gndt: ,Va, o abna" te-a
determnat sa o aung sa te feret cu mcar ca de covn?
E -a dat och peste cap de dsperare.
- A, ce stea[a et! Bravo, Domnoara Mama Regaa a Vestuu, cu sguran[a ca
m-a rezovat toate probemee. m dau seama ca mereu am fost un baat cura|os! Iar
aceste nca[ar dn rubne au avut puterea sa ma duca tocma pna n Kansas
3
!
- Ce e Kansas? a ntrebat ea, prvnd catre nca[are u, care nu aveau cuoarea
roe.
- O ata amntre de-a u Ender pe care e a avut bunatatea sa m-o
mpartaeasca, a spus Peter Wggn.
Apo, cu mne n buzunare, a ramas pe oc, prvnd-o.
Ea a ramas a fe de tacuta, cu mne mpreunate n fa[a, fara sa se ute a e.
- Dec, ram aatur de mne? a ntrebat e ntr-un trzu.
- ncearca sa nu ma f rau cu mne, -a sugerat ea.
- Dscuta asta cu Ender.
- Nu ma ntereseaza ce aia te [ne sub contro, a spus ea. A totu gndur
propr, care se deosebesc de ae u Ender - te-a sperat de abna, ar e nu avea cum
sa se gndeasca a o asemenea nsecta n acee cpe, t bne asta. Aadar, orcare
ar f partea dn tne care se afa sub contro sau orcare ar f adevaratu tu, dn fa[a ta
3 Ctat trunchat dn Vra|toru dn Oz, de L. Frank Baum, sugernd dorn[a u Peter de a
reven ,acasa", a adevarata sa denttate (n.tr.)
face parte gura care-m va vorb, ar eu te asgur ca, daca vo coabora cu tne, ar f
recomandab sa m te adresez frumos.
- Asta nseamna ca nu va ma trebu sa ma upt cu abnee? a ntrebat e.
- DA.
- Orcum e bne. Avnd n vedere norocu cu care m-a nzestrat Ender, probab
ca o n[epatura de abna ar provoca un oc trupuu meu.
- Dar abna ar putea sufer ma rau, a spus ea.
E a rn|t.
- Descopar ca-m pac. urasc asta.
Apo a pat catre nava.
- Ha! a strgat catre ea. Sa vedem ce nforma[ ne poate da |ane despre umea
pe care trebue sa o uam prn surprndere.
2.
,TU NU CREZl lN DUMNEZEU"
, Cnd urmez calea zeilor prin padure,
Ochii mei observa cre;terea rasucita a mladi(ei din bob,
Dar trupul meu se mi;ca de-a lungul drumului,
$i cei care ma urmaresc ;i spun: Ce dreapta e calea zeilor ,
Dar eu ;tiu ca traiesc ntr-o lume n care nu exista drum drept."
Dn $oaptele dumnezeie;ti ale lui Han Oing-jao
Novnha nu voa sa vna a e. Batrna bnda nva[atoare a adoptat o
attudne sncer ndurerata cnd -a spus u Ender:
- Ea nu s-a suparat. M-a zs ca...
Ender a dat dn cap, n[eegnd ca batrna nva[atoare era sfata ntre
compasune onesttate.
- m po[ reda cuvntee e, a spus e. Doar m este so(ie, aa ca vo rezsta.
De exasperare, batrna nva[atoare -a dat och peste cap.
- eu sunt casatorta, t asta.
Bnen[ees ca ta. To[ membr dn Ordnu Copor Mn[ u Hrstos - Os Fhos
da Mente de Crsto - erau casator[. Asta era regua.
- Sunt casatorta, aa ca tu ct se poate de bne ca so[a ta e sngura persoana
care cunoate toate cuvntee pe care nu doret sa e auz.
- Atunc da-m voe sa revn asupra spuseor mee, a zs Ender cu ngadun[a. M-
e so[e, aadar, sunt hotart sa e ascut, ndferent daca e pot suporta or nu.
- Ea spune ca trebue sa termne pvtu nu are tmp pentru bata ma
nensemnate.
Da, aa vorbea Novnha. Ea putea spune ca uase manta u Hrstos, dar n
ace caz, era vorba de ace Hrstos care aungase pe farse, care rostse numa
ucrur nemoase sarcastce att dumanor sa, ct pretenor, nu despre ace
Hrstos bnd, cu o rabdare necuprnsa.
Cu toate acestea, Ender nu era dspus sa pece doar pentru ca fusese rant
orgou.
- atunc, ce ma ateptam? a ntrebat Ender. Arata-m unde pot gas o
sapaga.
Batrna nva[atoare -a prvt ndeung, apo a surs -a condus n gradna.
Curnd, purtnd manu cu o sapaga ntr-o mna, e a ramas a capatu rnduu pe
care muncea Novnha, apecata n soare, cu och asa[ n pamnt tand dn radacna
buruene, una dupa ata, apo rasucndu-e ca sa se pr|oeasca n uscacunea torda.
Se apropa de e.
Ender a pat catre rndu nepvt, aatur de ce pe care ucra Novnha a
nceput sa scoata buruene cu sapaga. Nu aveau sa se ntneasca, nsa urmau sa
treaca unu prn dreptu ceuat. Ea putea sau nu sa- bage n seama. Sa- vorbeasca
sau nu. Poate nca ubea avea nevoe de e. Sau poate nu. nsa, ndferent cum ar f
fost, pna a sfrtu ze e va f pvt pe acea cmp cu so[a u, ar munca e va f
fost facuta ma uor pentru ca e se afa acoo , n ace fe, ramnea so[u e,
ndferent ct de pu[n ma voa ea acum n ace ro.
Prma data cnd au trecut unu pe nga ceaat, ea nc macar n-a rdcat
prvrea. Dar nc nu trebua. ta fara sa se ute ca acea care se aaturase a pvt
att de curnd dupa ce refuzase sa- ntneasca so[u nu putea f atu dect so[u e.
ta ca e va seama de asta ma ta ca era prea mndra ca sa- prveasca sa
arate astfe ca voa sa- vada. Va ramne cu och numa a buruen pna va orb,
pentru ca Novnha nu era dntre acea care sa se supuna von[e cuva.
Dect, desgur, von[e u Isus. Acea era mesa|u pe care - transmsese,
mesa|u care adusese pe e ac, hotart sa- vorbeasca. Un bet scurt, n mba|u
bserc. Se despar[ea de e ca sa- su|easca pe Isus n rndu ceor num[ Fhos.
Sm[ea chemare catre o asemenea ucrare. E trebua sa consdere ca nu ma avea nc
o obga[e fa[a de ea sa nu se atepte a atceva dect a ceea ce va ofer ea de
bunavoe orcarua dntre cop Domnuu. Fusese un mesa| rece, n cuda bnde[
cuvnteor.
Nc Ender nu era dntre ce care sa se supuna cu uurn[a von[e atora. n oc
sa respecte mesa|u, vense acoo, hotart sa procedeze contrar cerer e. De ce nu?
Novnha era cunoscuta ca avnd un trecut groaznc n ceea ce prvea uarea
hotarror. Or de cte or decdea sa ntreprnda ceva spre bnee cuva, termna prn
a- dstruge dn greeaa. Aa cum se ntmpase cu Lbo, pretenu e dn copare
ubt n secret, tata tuturor copor e n tmpu casatore cu barbatu voent, dar ster
care- fusese so[ pna murse. Temndu-se ca e va f omort de pequeninos, a fe
cum perse tata u, Novnha ascunsese descoperre vtae despre booga
panete Lustana, ca nu cumva, tnd asta, sa moara. n schmb, tocma
necunoaterea acee nforma[ facuse sa- parda va[a. Ceea ce facuse spre bnee
u, fara sa- spuna, de fapt ucsese.
,Se putea crede ca ea nva[ase ceva dn asta, a gndt Ender. nsa Novnha
procedeaza a fe. Ia hotarr care schodesc va[a ator oamen, fara sa- consute,
fara ca macar sa conceapa ca, probab, e nu vor ca ea sa- saveze de cne te ce
nenorocre."
Apo, daca s-ar f casatort, pur smpu, cu Lbo -ar f spus tot ce ta, acesta
ar f fost acum vu, ar Ender nu s-ar f casatort cu vaduva u ca sa a|ute a
creterea copor e ma mc. Era sngura fame pe care o avusese Ender probab
sngura pe care o va avea vreodata. Indferent ct de eronate tndeau sa fe hotarre
u Novnha, cee ma fercte momente dn va[a u aparusera doar dn cauza unea
dntre cee ma ucgatoare gree comse de ea.
A doua oara cnd au trecut unu pe nga ceaat, Ender a vazut ca,
ncapa[nata, ea tot nu voa sa- vorbeasca de aceea, ca ntotdeauna, e a cedat
prmu a rupt tacerea dntre e:
- Fhos sunt casator[, sa t. E un ordn de oamen casator[. Nu po[ deven
membra cu dreptur depne fara mne.
Ea s-a oprt dn treaba. Lama sapag a ramas pe pamntu neravat, cu coada
rezemata decat de degetee e nmanuate.
- Pot sa pvesc fara a|utoru tau, a spus ea ntr-un trzu.
Ender a sm[t ca s-a uurat sufetu ca a reut sa strapunga vau tacer
mpuse de so[a sa.
- Ba nu po[, a zs. Pentru ca acum sunt ac.
- Ac sunt cartof, a spus ea. Nu te pot mpedca sa ma a|u[ a cartof.
Fara sa vrea, au zbucnt amndo n rs , cu un cnet, ea -a dezdot spatee,
ndreptndu-se, a asat coada sapag sa cada a pamnt a uat mne u Ender
ntre ae e, o atngere care -a ncntat, n cuda ceor doua stratur groase de pnza
ae manuor de ucru.
- De profanez cu mna-m... a nceput Ender.
- Fara Shakespeare, te rog, a zs ea. Fara ,Vo spa cu buzee, cac ee, do
peern sfenc, se avnta"
4
.
- M-a fost dor de tne, a spus e.
- Trec peste asta, -a raspuns ea.
- Nu trebue. Daca te aatur aceor Fhos, aa vo face eu.
Ea a rs.
Ender nu -a aprecat dspre[u.
- Daca un xenoboog se poate retrage dn umea sufern[e fara sens, de ce n-ar
putea proceda a fe un batrn Vorbtor n Numee Mor[or et a pense?
- Andrew, a spus ea, nu ma afu ac pentru ca am renun[at a va[a mea. Sunt
ac pentru ca m-am ndreptat nma spre Mntutor. Tu n-a f n stare de aa ceva. Nu
a ce cauta ac.
- Daca tu a ce cauta ac, atunc eu apar[n acestu oc. Amndo am depus un
|uramnt. Unu sacru, ce pe care Sfnta Bserca nu ne ngadue sa- cacam. Asta, n
caz ca a utat.
Ea a oftat a prvt ceru care se ntndea deasupra zduu manastr. Dncoo
de e, prn pa|t, peste un gard, n padure... acoo unde Lbo, marea e ubre, se
dusese sa moara. Unde Ppo, tata u, care era e ca un tata, se dusese e ma
demut ca sa moara.
4 Shakespeare, Romeo |ueta, act I, scena 5, traducere de Vrg Teodorescu (n.tr.).
Iar Estevo, fu e, mersese n ata padure murse e, dar Ender -a dat
seama, doar prvnd-o, ca atunc cnd ea vedea umea dn afara acestor zdur, n och
avea doar umbree aceor mor[. Doua dntre ee se produsesera nante ca Ender sa
a|unga pe Lustana. Dar moartea u Estevo - ea mporase pe Ender sa- mpedce
sa mearga n ocu prme|dos n care pequeninos vorbeau despre razbo, de ucderea
oamenor. Ea ta a fe de bne ca Ender ca a- opr pe Estevo ar f totuna cu a-
dstruge, pentru ca acesta nu devense preot ca sa fe pazt, c ca sa duca mesa|u u
Isus aceor oamen a copacor. Bucura sm[ta de prm martr cretn cuprnsese
pe Estevo cnd murse n mbra[area unu copac ucga. Aceea mngere pe
care Dumnezeu e-o dadea n ceasu sacrfcuu suprem. Dar pe Novnha nu o
cuprnsese o asemenea bucure. Dumnezeu nu oferea astfe de servc rudeor
apropate. , n sufern[a fura e, nvnova[se pe Ender. De ce se casatorse cu e,
daca nu pentru a f aparata de asemenea dezastre?
E nu- spusese ncodata adevaru ce ma batator a och, acea ca, daca trebua
nvnova[t cneva, acea era Dumnezeu, nu e. La urma urmeor, Dumnezeu facuse
sfn[ - aproape sfn[ - dn parn[ e, care mursera cnd descopersera antdotu
vrusuu escoada pe vremea cnd ea era doar o copa. Dumnezeu fusese acea care
ndrumase pe Estevo sa predce ceor ma prme|do dntre pequeninos. totu, n
durerea e, tot catre Dumnezeu se ntorcea, ndepartndu-se de Ender, care nu vose
dect sa- faca bne.
E nu spusese asta ncodata, deoarece ta ca ea nu- va ascuta. se ab[nuse
s-o spuna pentru ca ta ca Novnha vedea ucrure n ata umna. Daca Dumnezeu
uase de nga ea pe tata, mama, Ppo, Lbo , n cee dn urma, pe Estevo, nsemna
ca o pedepsse pentru pacatee e. Dar cnd Ender nu reuse sa- mpedce pe
Estevo sa- duca pna a capat msunea snucgaa fa[a de pequeninos, asta se
ntmpase pentru ca fusese orb, egost, ncapa[nat rebe, pentru ca nu o ubse
sufcent.
nsa e o ubea. O ubea dn toata nma.
Dn toata nma?
Toata, atta ct -o cunotea. totu, cnd secretee u cee ma ascunse
fusesera dezvaute n cursu acee prme caator n Exteror, nma u n-o nvocase
pe Novnha. Dec se parea ca exsta cneva care conta ma mut pentru e.
Mda, nu putea mpedca tot ce se petrecea n subcontentu u, tot astfe cum
nc u Novnha nu- statea n putere. Nu avea contro dect asupra ceor ce e facea,
ar acum arata u Novnha ca, ndferent ct de mut s-ar f stradut sa- aunge, e nu
se va asa gont. Char daca Novnha nchpua ca e [nea a |ane a mpcarea u
n mare afacer ae rase umane ma mut dect a ea, nu era adevarat, so[a u era
ma mportanta pentru e dect orce atceva. Pentru ea avea sa renun[e a orce
atceva. Pentru ea va dsparea ndaratu zduror manastr. Stnd n soaree tord, va
pv rndur rndur de pante necunoscute. Pentru ea.
Dar nc asta nu era sufcent. Ea nssta ca e sa faca asta, nu pentru ea, c
pentra Isus. Pacat! E nu era casatort cu Isus nc ea. Totu, Dumnezeu nu se putea
arata nemu[umt cnd so[u so[a ofereau totu unu atua. Asta facea sgur parte
dntre ucrure pe care Dumnezeu e atepta de a fn[ee umane.
- Sa t ca nu te acuz pentru moartea u Oum, a spus ea, foosnd vechu
nume de fame pentru Estevo.
- N-am tut asta, a spus e, dar ma bucur s-o afu.
- La nceput te-am nvnut, dar am tut tot tmpu ca era ra[ona, a spus ea. S-
a dus acoo pentru ca aa a vrut, era sufcent de matur ca vreun parnte sctor sa-
opreasca. Daca eu n-am fost n stare, cum a f reut tu?
- Nc macar n-am vrut, a spus Ender. Am vrut ca e sa se duca. Era mpnrea
amb[e ve[ u.
- Acum tu asta. E corect. A procedat bne ducndu-se a fost char corect
ca e sa moara, pentru ca asta a nsemnat ceva. Am dreptate?
- A savat Lustana de a hoocaust.
- -a adus pe mu[ aproape de Isus. (A rs dn pn ronc, cu hohote pe care
e a|unsese sa e pre[uasca tocma pentru ca asta se ntmpa extrem de rar.) Copac
pentru Isus, a spus ea. Cne ar f crezut?
- De|a -au numt Sfntu Stephen a Copacor.
- E prea devreme. Asta cere tmp. Trebue ca ma nt sa fe beatfcat. La
mormntu u trebue sa se petreaca vndecar mracuoase. Crede-ma, tu care e
procedura.
- Sunt pu[n martr n zee noastre, a zs Ender. Va f beatfcat. Canonzat.
Oamen se roaga ca e sa vorbeasca u Isus n numee or, se va ntmpa, pentru
ca daca -a ctgat cneva dreptu de a- avea pe Isus nga e, acea e fu tau
Estevo.
Pe obra| e s-au scurs cteva acrm, cu toate ca a rs dn nou.
- Parn[ me au fost martr vor deven sfn[, a fe fu meu. Sfn[ena a
sart peste o genera[e.
- Da, genera[a ta a fost caracterzata de un hedonsm egost.
Cu obra| murdar brazda[ de acrm, cu fa[a zmbtoare och strauctor
care vedeau pna n nma u, ea s-a ntors ntr-un trzu catre Ender. Femea pe care
e o ubea.
- Nu regret aduteru, a spus ea. Cum sa ma erte Isus daca eu nc macar nu ma
caesc? Daca nu m-a f cucat cu Lbo, cop me n-ar f exstat. Nu se poate ca
Dumnezeu sa dezaprobe aa ceva.
- m aduc amnte ca Isus a spus: ,Eu, Dumnezeu vostru, vo erta pe ce
erta[. Iar vo trebue sa- erta[ pe to[ oamen".
- Ma mut sau ma pu[n, a spus ea. Nu tu Scrpture. A ntns mna -a atns
pe obraz. Et foarte puternc, Ender. Dar par ostent. Cum de-a obost? Unversu
fn[eor umane nca se bzue pe tne. Or, daca nu ntreaga omenre, atunc tu sgur
apar[ aceste um. Ca sa o savez. Dar a obost.
- n strafundur, da, a spus e. Iar tu m-a uat utmee pcatur de snge.
- Ce stranu, a spus ea. Credeam ca am scos de|a dn tne ceea ce reprezenta
canceru ve[ tae.
- Nu te prcep prea bne sa hotarat ce vor a[ ce e trebue de a tne,
Novnha. De fapt, nmen nu poate. Facem rau cnd dam a|utor.
- De aceea am vent ac, Ender. Am renun[at sa ma au hotarr. Ma ncred
excusv n |udecata mea. Apo ma ncred n tne. Ma ncred n Lbo, Ppo, tata, mama,
Oum, n orcne care m-a dezamagt sau s-a ndepartat, sau... tu ca nu tu a pecat
ca nu tu a fost acea care - ascuta-ma, Andrew, auz-ma. Necazure nu au vent de a
oamen carora e-am acordat ncrederea, probema a fost ca am avut ncredere n e
cnd, de fapt, nc o fn[a umana nu putea sa ofere ceea ce aveam eu nevoe. Aveam
nevoe de mnture, n[eeg? Aveam nca am nevoe de mnture. Iar tu nu m-o po[
ofer - ea nu se afa n mne tae, mne care-m dau ma mut dect trebue ee sa
dea, Andrew, dar nca nu et n posesa ucruu trebuncos me. Doar Mntutoru
meu, doar Ce Uns, doar E are ceva de dat. n[eeg? Sngura cae care poate face ca
va[a mea sa merte trata este de a -o daru Lu. De aceea sunt ac.
- Pvnd.
- Despar[nd fructu bun de ce rau, cred, a spus ea. Oamen vor avea cartof
ma mu[ ma bun pentru ca eu am pvt. Nu trebue sa sar cuva n och nc
macar sa fu bagata n seama ca sa nu am resentmente fa[a de va[a mea. Dar tu, tu
v ac -m amntet ca devennd fercta, fac rau cuva.
- Dar tu nu fac rau, a spus Ender. Pentru ca vo ven cu tne. Ma aatur de Fhos
mpreuna cu tne. E sunt un ordn de oamen casator[, ar no suntem casator[. Fara
mne, nu te po[ aatura or trebue s-o fac. mpreuna cu mne, po(i. Ce poate f ma
smpu dect asta?
- Ma smpu? Novnha a catnat dn cap. Tu nu crez n Dumnezeu, ce sa
n[eeaga a[?
- Ba cred n Dumnezeu, a spus Ender s-a suparat.
- Va, tu nu vre sa recunot existen(a u Dumnezeu, dar nu a asta ma
refeream. Adca, nu crez n E, aa cum n[eege o mama asta cnd spune fuu e:
,Cred n tne". Ea nu spune: ,Cred n exsten[a ta" - ce mportan[a ar avea asta? ea
spune ca crede n vtoru u, e ncredn[ata ca e va face tot bnee de care este n
stare. Ea ncredn[eaza vtoru, aa crede n e. Tu nu crez n Dumnezeu n acest fe,
Andrew. Tu crez tot n propra persoana. n a[. |-a trms departe acee marunte
surogate, cop pe care -a nvocat n tmpu caatore tae n ad - s-ar putea sa sta
cu mne dncoo de acee zdur char acum, nsa nma ta e n ata parte, cercetnd
panete ncercnd sa opret fota. Nu-I a nmc u Dumnezeu. Nu crez n E.
- Iarta-ma, dar daca Dumnezeu ar vo sa faca totu sngur, pe no de ce ne-a ma
creat?
- Da, acum m aduc amnte ca unu dntre parn[ ta era eretc, ar cee ma
cudate de de a e [ provn.
Asta era o guma veche de-a or, dar de asta data, nc unu dn e nu a rs.
- Eu cred n tine, a spus Ender.
- Dar te consu[ cu |ane.
E a bagat mna n buzunar, apo a scos-o ca sa- arate u Novnha ce gasse. O
nestemata, dn care eeau cteva froare foarte decate. Ca un organsm scptor,
smus dn ocu u decat afat ntre agee v ae vreune mar pu[n adnc. Fara sa
n[eeaga a nceput, ea a prvt nestemata, apo -a dat seama ce era s-a utat a
urechea u Ender. n to[ an de cnd cunotea, acesta purtase nestemata a ureche,
ca sa stea n egatura cu |ane, programu-de-computer-trezt-a-va[a, ce ma vech,
ma scump ma sgur preten a u.
- Andrew, nu te cred, asta e car.
- N-a putea spune cu toata certtudnea ca aceste zdur m-ar re[ne, atta
vreme ct |ane m-ar opt mereu a ureche, a spus e. Am dscutat cu ea n amanunt.
I-am expcat n[eege. Am ramas preten. Dar nu ma suntem tovara.
- Va, Andrew, a zs Novnha. Apo a pns fara |ena, -a [nut, s-a aga[at de e.
Daca a f facut-o cu an n urma, char cu un n urma!
- Probab ca nu cred n Isus a fe ca tne, a spus Ender. Dar n-ar f sufcent ca
eu sa cred n tne, ar tu sa crez n E?
- Locu tau nu e ac, Andrew.
- Apar[n acestu oc ma mut dect atua, daca tu te af ac. Nu umea ma
obosete att de mut, Novnha, c prea muta von[a. Am obost sa hotarasc. Am
ostent ncercnd sa rezov ucrure.
- No ncercam sa rezovam ucrure ac, a spus ea, desprnzndu-se de e.
- Dar ac no putem f, nu mntea, c cop mn[. Putem f bra[ee pcoaree,
buzee mba. Ne facem trebure fara sa hotarm.
S-a apecat, a ngenuncheat, apo s-a aezat pe pamnt, ar pantee tnere -au
gdat. -a dus mne murdare a fa[a -a ters fruntea cu ee, tnd ca doar
mn|ea [arna cu noro.
- Of, aproape cred asta, Andrew, te prcep att de bne a asta! a spus Novnha.
Cum de a hotart sa nu ma f erou propre saga? Or e doar o prefacatore? Sa dev
servtoru tuturor, ca sa f ce ma mare[ dntre no?
- t ca ncodata n-am cautat mare[a nc n-am dobndt-o.
- Va, Andrew, et un povesttor att de desavrt, nct a a|uns sa crez
propre nsaar.
Ender a rdcat capu spre ea.
- Te rog, Novnha, da-m voe sa traesc ac, aatur de tne. m et so[e. Va[a
mea nu ma are sens daca te perd.
- Tram ca so[ so[e ac, dar nu... tu nu t, no nu...
- tu ca Fhos nterzc rea[e sexuae, a spus Ender. Sunt so[u tau. Atta
vreme ct nu fac sex cu nmen, a putea f tu aceea cu care nu fac.
Apo a surs cu amaracune.
Zmbetu e de raspuns a fost doar trst compatmtor.
- Novnha, a spus Ender. Va[a mea nu ma ma ntereseaza. n[eeg? Sngura
va[a de care m pasa acum e a ta. Daca o perd, ce-m ma ramne ca sa ma re[na
ac?
Nc e nu era convns ce voa sa spuna cu asta. Cuvntee vensera nechemate
pe buzee u. Dar ta, char n cpa cnd e rostse, ca nu era vorba de
autocompatmre, c ma curnd de o recunoatere deschsa a adevaruu. Nu pentru
ca s-ar f gndt a snucdere, ex sau a orce ata drama marunta. Ma curnd, se
sm[ea destramndu-se. Perznd contactu. Lustana se parea tot ma pu[n reaa.
Scumpa u sora pretena, Vaentne, se afa nca acoo amntea de o stnca,
va[a e era foarte reaa. Pentru Ender nsa ucrure nu stateau a fe, deoarece sora u
nu avea nevoe de e. Pkt, dscpoa u nechemata, ea poate ar f avut nevoe de
Ender, dar nu de reatatea u, c doar de deea pe care o reprezenta. Cne se ma
gasea acoo? Cop u Novnha Lbo, ce pe care e crescuse ca pe a sa, - ubse
a|derea, pe care ubea a fe de mut acum, dar e a|unsesera adu[, nc e nu
ma aveau nevoe de e. |ane, care fusese cndva vrtua dstrusa dn cauza neg|en[e
u, nu avea nc ea nevoe de e, pentru ca se afa n nestemata dn urechea u Mro
n ata nestemata, dn urechea u Peter...
Peter. Tnara Vaentne. De unde vensera? furasera sufetu - uasera cu e
a pecare. Acum faceau traau ac[un pe care, cndva, e-ar f facut e nsu. n
tmp ce e atepta n Lustana ... se stngea. Asta vose sa spuna de fapt. Daca o
perdea pe Novnha, ce- va ma ega de ace trup pe care purtase prn unvers attea
m de an?
- Nu eu decd, a spus Novnha.
- Tu decz daca ma vre cu tne, ca unu dntre Fhos da Mente de Crsto. Daca
da, cred ca pot depa ceeate obstacoe.
Ea a rs cu rautate.
- Obstacoe? Oamen ca tne nu se mpedca de aa ceva. Pentru tne sunt doar
petre pe care cac ca sa traversez ru.
- Oamen ca mne?
- Da, ca tne, a ntart Novnha. Doar pentru ca nu am cunoscut a[. Doar
pentru ca, ndferent ct de mut -am ubt pe Lbo, e nu a fost ncodata att de vu
cum et tu n fecare cpa. Doar pentru ca m-am trezt ubnd prma oara ca o femee
aduta cnd te-am ubt pe tne. Doar pentru ca m-a pst ma mut dect duc psa
copor me, char dect parn[ sau ubre perdute ae ve[ mee. Doar pentru ca nu
pot vsa pe atu n afara de tne, asta nu nseamna ca nu exsta atu a fe ca tne
undeva. Unversu e mare. Nu po[ f char att de deosebt. Aa este?
E a ntns mna prntre pantee de cartof -a asat uor mna pe coapsa e.
- nca ma ubet, aa e? a ntrebat e.
- A, de aceea a vent? Sa af daca te ubesc?
E a dat aprobator dn cap.
- n parte.
- Da, a spus ea.
- Atunc pot ramne?
Novnha a zbucnt n acrm. Pngnd cu hohote. S-a asat a pamnt; e a
ntns mne prntre pante sa o mbra[eze, sa o [na, fara sa se snchseasca de
frunzee pe care e strvea ntre e. Dupa ce a [nut-o strns muta vreme, ea a ncetat
sa pnga, s-a ntors spre e -a cuprns n bra[e a fe de tare.
- Of, Andrew, a optt ea, cu gas nesgur dn cauza pnsuu de pna atunc. Ma
ubete Dumnezeu sufcent sa m te dea dn nou acum, cnd am atta nevoe de tne?
- Pna vo mur, a spus Ender.
- Cunosc parttura asta, a spus ea. Dar ma rog ca Dumnezeu sa ma ase sa mor
eu ma nt.
3.
,SUNTEM PREA MULTl"
,5a-(i spun povestea cea mai frumoasa pe care o ;tiu.
Unui om i s-a dat un cine, pe care l-a iubit foarte mult.
Cinele l nso(ea pretutindeni,
Dar omul nu-l putea nva(a sa faca nimic folositor, Cinele nu aducea ;i nici nu
gasea nimic,
Nici nu apara, nici nu statea de paza.
ln schimb, statea lnga el ;i-l privea,
Mereu cu aceea;i privire de nepatruns.
Acela nu e cine, e lup , a spus so(ia omului
Doar el mi-e credincios , a spus omul,
lar so(ia lui n-a mai deschis discu(ia despre asta.
lntr-o zi, omul ;i-a luat cinele cu el n avionul lui particular
$i, cnd zburau peste mun(i nzapezi(i la vreme de iarna,
Motoarele s-au defectat
lar avionul s-a facut buca(i cnd a trecut printre copaci
Omul zacea sngernd,
Cu pntecele sfrtecat de col(i de metal rupt,
lar din organe aburul se ridica n aerul rece,
Dar el nu se gndea dect la credinciosul lui cine.
Mai traia ? 5au fusese ranit
Creu de imaginat u;urarea lui cnd cinele a aparut lipaind
$i l-a privit cu aceia;i ochi de nepatruns.
Dupa o ora, cinele a mirosit abdomenul deschis al omului
Apoi a nceput sa-i traga afara intestinele, splina ;i ficatul
$i a nceput sa le mannce, fara sa-;i ia ochii de la chipul omului.
5lava Cerului, a zis omul,
8ine macar ca unul din noi nu va muri de foame.
Dn $oaptele dumnezeie;ti ale lui Han Oing-jao
Dntre toate navee steare ma rapde dect vteza umn care zburau n
Exteror apo napo nauntru a comanda u |ane, doar cea a u Mro arata ca o nava
obnuta, ar asta dn smpu motv ca nu era dect o naveta care cndva
transportase pasager marfur de a mare nave care veneau orbtau n |uru
Lustane. Acum, cnd noe nave puteau a|unge medat de a o paneta a ata, nu
ma aveau nevoe de provz nc macar de combustb. Cum |ane trebua sa
pastreze ntreaga structura a fecare nave n memora e cu ct acestea erau ma
smpe, cu att era ma uor. Nc nu ma puteau f numte vehcue. Devensera
smpe cabne, fara ferestre, aproape nemobate, rudmentare ca o saa de casa
prmtva. Oamen de pe Lustana numeau acum caatora spa[aa encaisxarse, ceea
ce, n portugheza, nsemna ,a ntra n cute" sau, ma precs ,a se vr a cute".
nsa Mro expora cauta panete no, capabe sa asgure va[a ceor tre spec
nzestrate cu sm[ur: oamen, pequeninos matce. De aceea, avea nevoe de o
nava ma trad[onaa, pentru ca, de se depasa nstantaneu de a o paneta a ata cu
a|utoru u |ane, nu se putea atepta ntotdeauna sa soseasca pe o ume cu atmosfera
respraba. |ane men[nea pe orbta, deasupra fecare no panete, astfe ca e sa
poata observa, masura, anaza cobor doar pe cee ma prom[atoare pentru a stab
defntv daca umea respectva putea deven uta.
Nu caatorea sngur. Ar f avut prea mute de facut trebua ca totu sa fe
verfcat de atcneva. Totu, dntre toate actvta[e desfaurate de cneva dn
Lustana, aceasta era cea ma percuoasa, pentru ca, atunc cnd deschdea ua
nave, nu avea cum sa te daca pe noua paneta nu dadea de vreo amenn[are
neprevazuta. Mro sm[se mereu ca va[a u nu era char att de mportanta. Vreme
de c[va an, ct fusese ntemn[at ntr-un trup a caru creer era mutat, dorse
moartea; cnd prma caatore n Exteror ngaduse sa- recreeze corpu aducndu-
a perfec[unea tnere[, consdera fecare ora fecare z a ve[ drept un dar
nemertat. Nu dorea sa o rspeasca, dar nu batea n retragere cnd trebua sa -o
rte pentru bnee atora. Dar cne atu putea mparta acea nepasare de sne?
Tnara Vaentne fusese creata a comanda, n adevaratu n[ees a cuvntuu,
dupa cte se parea. Mro o vazuse aparnd n acea tmp cu dobndrea propruu
trup nou. Ea nu avea trecut, rude, egatur cu nc o ume, n afara de Ender, a caru
mnte o nascuse, de Peter, o crea[e asemanatoare. A, putea f consderata ca
avnd egatur cu orgnaa Vaentne, ,adevarata Vaentne", dupa cum o numea
Tnara Va; dar nu era un secret ca Batrna Vaentne nu dorea sa petreaca nc o cpa
n tovaraa aceste frumuse[ tnere, care o bat|ocorea prn smpa e exsten[a. Pe de
ata parte, Tnara Va fuese creata ca magne pe care o avea Ender despre vrtutea
perfecta. Nu numa ca ea nu avea egatur cu nmen, dar era sncer atrusta gata
sa se sacrfce spre bnee atora. De aceea, or de cte or Mro ntra n naveta, Tnara
Va nso[ea, fndu- un spr|n permanent.
nsa nu- era pretena. Mro ta perfect cne era Va; un Ender deghzat. Nu
femee. Iar dragostea fdetatea e fa[a de e erau ae u Ender, puse adesea a
ncercare, dar sentmentee u Ender, nu ae u Va. n ea nu era nmc care sa-
apar[na excusv. De aceea, de Mro se obnuse n compana e rdea, gumea cu
ea ma esne dect o facuse cu atcneva pna atunc, nu se confesa, nu- permtea
sa aba vreun sentment ma adnc dect camaradere fa[a de ea. Char daca
percepea psa une egatur ma profunde ntre e, Va nu spunea nmc; daca asta o
ranea, durerea ramnea neexprmata.
Ea exterorza doar ncntarea a fecare succes de-a or, a care se adauga
dorn[a nsstenta de a merge mereu ma departe.
- ,Nu putem sta o z ntreaga pe umea aceasta", spunea ea char de a nceput
dovedea asta organznd un program care e permtea sa efectueze tre caator pe
z. Se ntorceau dupa fecare tre caator, pe o Lustane scufundata de|a ntr-un somn
ntt; dormeau pe nava e vorbeau atora doar pentru a- avertza n egatura cu
probemee specfce cu care coont se puteau confrunta pe ume descoperte n
acea z. Iar panu cu tre panete pe z se apca doar n zee n care se ocupau de
panete cu cond[ corespunzatoare ve[. Cnd |ane ducea catre um neprence -
domnate de ape sau nebotzate - pecau medat de acoo, verfcnd urmatoarea
canddata, apo urmatoarea, uneor char cnc sau ase n acee ze descura|ante,
cnd nmc nu parea sa- satsfaca. Tnara Va ta sa- aduca pna a mta rezsten[e,
ar asta znc, Mro accepta conducerea e, dn acest punct de vedere, a caatoror,
fndca era content ca aa trebua.
Cu toate acestea, pretena u nu avea forma umana. Pentru e, ea saaua n
nestemata dn ureche. |ane, oapta dn mntea u medat ce se trezea, pretena care
auzea tot ce subvocaza e, care- ta nevoe nca nante ca e sa e perceapa. |ane,
care mpartaea cu e toate gndure vsee u, care ramasese aatur de e n
peroada cea ma cumpta a nfrmta[, care condusese n Exteror, unde se putuse
renno. |ane, cea ma credncoasa pretena a u, care avea sa moara curnd.
Acesta era termenu or mta. |ane avea sa moara, ar zboru nstantaneu cu
naveta urma sa se sfreasca, pentru ca nu ma exsta ata fn[a care sa posede acea
putere mentaa extraordnara ca sa duca ceva ma compcat dect o mnge dn
caucuc pna n Exteror, aducnd-o apo nauntru. Iar moartea u |ane avea sa se
petreaca, nu dn cauze naturae, c deoarece Congresu Stear, dupa ce descoperse
exsten[a unu program subversv ce putea controa sau macar accesa orcare dntre
computeree or, ncepuse sa- nchda, deconecteze tearga n mod sstematc
toate re[eee. Ea sm[ea de|a nfuen[a aceor ssteme care fusesera dezactvate
transferate n ocur n care ea nu putea a|unge. Curnd puteau f transmse codure
care o vor ov morta. Iar dupa dspar[a e, ce care nu ar f fost ua[ de pe suprafa[a
Lustane transpanta[ pe o ata ume, ar f ramas przoner, ateptnd nea|utora[
sosrea Fote Lustane, care se apropa tot ma mut, hotarta sa- dstruga pe to[.
Era o stua[e trsta, n care, n cuda tuturor eforturor u Mro, cea ma draga
pretena a u avea sa moara. Ceea ce, ta e foarte bne, expca de ce nu- ngadua
sa devna preten adevarat a Tnere Va - pentru ca ar f fost o dovada de necredn[a
fa[a de |ane sa nceapa a [ne a atcneva n utmee e saptamn sau ze de va[a.
Aadar, va[a u Mro devense o truda nencetata, un efort mnta consderab,
pentru ca anaza datee nregstrate de nstrumentee navete, fotografe aerene,
pota naveta catre ocur nesgure necercetate , n sfrt - dar nu foarte frecvent -
exsta rscu char de a deschde ua de a respra un aer necunoscut. Iar a
ncheerea fecaru voa|, nc macar nu avea tmp sa |eeasca sau sa se bucure, nc
macar sa se odhneasca: nchdea ua, rostea cuvntu, ar |ane ducea napo n
Lustana, pentru ca ma apo sa a totu de a capat.
Cu toate acestea, utma oara cnd revense acasa, gasse ceva dfert. Mro a
deschs ua navete -a vazut, nu pe Ender, tata u adoptv, nu pe pequeninos care
pregateau hrana u Tnere Va, c pe fra[ sa, Ohado Grego, pe sora u,
Eanora, pe Vaentne, sora u Ender. Pna Batrna Vaentne vense n ocu unde
sgur avea sa dea peste geamana e ma tnara nedorta? Mro a observat medat
cum Va Batrna Vaentne s-au utat una a ceaata, fara ca prvre sa se
ntretae, dupa care fecare a prvt n ata parte, nedornd sa se vada. Sau se nease
e? Ma degraba Tnara Va mutase prvrea de a Batrna Vaentne pentru ca, dn
vrtute, ea nu [nea sa o |gneasca pe femea ma n vrsta. Fara ndoaa ca, de-ar f
putut, Tnara Va ar f preferat sa dspara dect sa- prcnuasca Batrne Va vreo
durere, fe trecatoare. Iar cum ace ucru era mposb, proceda n[eept, adca
ramnea o prezen[a ct ma dscreta atunc cnd Batrna Vaentne era de fa[a.
- Ce- cu comtetu asta de prmre? a ntrebat Mro. S-a mbonavt mama?
- Nu, toata umea e bne, -a raspuns Ohado.
- Ma pu[n mnta, a spus Grego. Mama a nnebunt de tot, ar acum Ender a
uat-o pe pust.
Mro a dat dn cap, apo s-a strmbat.
- Da[-m voe sa ghcesc. S-a aaturat aceor Fhos.
Grego Ohado au cautat medat dn och nestemata dn urechea u Mro.
- Nu, nu |ane m-a spus, a expcat Mro. Doar ca- cunosc pe Ender. a
casatora n seros.
- Da, nsa a asat un go n conducerea de ac, a spus Ohado. E bne cnd nu
toata umea face treaba. Cu ate cuvnte, sstemu func[oneaza n contnuare. Dar
Ender a fost acea carua ne adresam sa ne spuna ce sa facem atunc cnd sstemu nu
ma func[ona. Daca prcep auza mea.
- Am prceput, a spus Mro. po[ vorb despre asta n fa[a u |ane. te ca va
f bocata medat ce Congresu Stear va pune panure a punct.
- E ma compcat, a spus Grego. Ma|ortatea oamenor nu cunosc percou prn
care trece |ane - fndca tot vorbm de asta, ma|ortatea nc nu au cunotn[a de
exsten[a e. Dar e tu atta artmetca, nct sa- dea seama ca nu pot f ua[ to[
oamen de pe Lustana nante de sosrea fote. Ca sa nu ma vorbm de pequeninos.
Aadar, e tu ca, daca fota nu e oprta, un vor ramne ac vor mur. Sunt voc
care de|a sus[n ca am rspt sufcent spa[u dn nave pentru copac nsecte.
Prn ,copac", e se refereau a pequeninos care, de fapt, nu transportau copac-
mama copac-tata; ar cnd spuneau ,nsecte" se refereau a Matca, ce, de
asemenea, nu rspea spa[u trm[nd o mu[me de ucratoare. Dar fecare ume pe
care se stabeau avea un numar mare de pequeninos ce pu[n o matca o mna
de ucratoare care s-o a|ute sa renceapa popuarea. Nu ma era nevoe sa se
men[oneze ca Matca de pe fecare ume era aceea care producea cu u[eaa
ucratoare ce faceau ma toata munca necesara pentru dezvotarea agrcutur; nu
era necesar sa se adauge ca, ntruct nu uau copac cu e, ce pu[n un mascu o
femea dn fecare grup de pequeninos trebuau ,panta[" - adca sa moara ent
dureros pentru ca un copac-mama unu tata sa prnda radacn sa pastreze ccu
de va[a a acestor pequeninos. tau cu to[ - ar Grego ma bne dect orcne, pentru
ca e partcpase recent dn pn a acest ucru - ca, dncoo de po|gh[a de pote[e,
ntre spec se nstaase o tendn[a de compet[e.
Iar asta nu se manfesta doar n rndu oamenor. De n Lustana pequeninos
nca domnau numerc pe oamen, pe noe coon predomnau aceta dn urma.
,Fota voastra vne sa dstruga Lustana, spunea Human, conducatoru copacor-
parn[. char daca oamen ar mur pna a utmu, rasa umana va danu, n vreme
ce, pentru Matca pentru no, n |oc este suprave[urea spece. Cu toate astea, no
n[eegem ca trebue sa e permtem oamenor sa domne o vreme aceste no um,
deoarece nu stapnm nca apttudne cunotn[ee tehnoogce, pentru ca nu avem
experen[a n mbnzrea acestor um pentru ca vo nca ave[ puterea de a face
focu pentru a ne arde padure." Ceea ce era exprmat n mod ra[ona de Human, care
reuea sa- ascunda resentmentee ndaratu mba|uu potcos, era spus cu ma
muta patma de mu[ pequeninos de copac-parn[: ,De ce sa e permtem acestor
nvadator uman, care au adus peste no attea ree, sa- saveze aproape toata
popua[a, n vreme ce ma|ortatea dntre no vor mur?"
- Resentmentee dntre spec nu repreznta ceva nou, a spus Mro.
- Dar pna acum -am avut pe Ender ca sa e [na n fru, a spus Grego.
Pequeninos, Matca ma|ortatea popua[e umane au vazut n Ender un m|octor
cnstt, o persoana n care puteau avea ncredere. tau ca atta vreme ct e se ocupa
de trebur, atta vreme ct gasu u era auzt, nteresee or erau prote|ate.
- Ender nu e sngura persoana deosebta care conduce acest exod, a spus Mro.
- O chestune de ncredere, nu de vrtute, a spus Vaentne. Nonuman tu ca
Ender este Vorbtoru n numee mor[or. Nc o ata fn[a umana nu a vorbt n ace
mod n numee ator spec. totu, oamen tu ca Ender repreznta Xenocdu ca,
n urma cu nenumarate genera[, cnd rasa umana a fost amenn[ata de duman, e a
ac[onat ca sa- mpedce sa saveze umantatea de a dspar[e, ucru de care mu[
se temeau. Nu exsta cneva a fe de capab sa- prea rou.
- eu ce sa fac? a ntrebat Mro fara ocour. Ac nu ma ascuta nmen. N-am
nc o egatura. Sgur nu pot ua ocu u Ender, ar acum sunt obost vreau sa dorm.
Uta[-va a Tnara Va, e pe |umatate moarta de epuzare.
Era adevarat; aba statea n pcoare. Mro a ntns medat mna s-o spr|ne;
recunoscatoare, ea s-a rezemat de umaru u.
- Nu vrem sa- e ocu u Ender, a spus Ohado. Nc ca atcneva sa- ocupe
poz[a. Vrem ca el sa redevna ce a fost.
Mro a pufnt n rs.
- Crez ca- pot convnge eu? O a n fa[a pe sora u! Trmte-o pe ea!
Batrna Vaentne a facut o grmasa.
- Mro, nu vrea sa dscute cu mne.
- Atunc ce te face sa crez ca va vorb cu mine ?
- Nu tu, Mro. |ane. Nestemata dn urechea ta.
Mro -a prvt nedumert.
- Vre sa spu ca Ender -a scos nestemata dn ureche?
|ane -a optt:
- Am fost ocupata. N-am crezut ca e att de mportant sa te anun[.
Mro ta nsa ct de dstrusa fusese |ane n trecut, cnd Ender ntrerupsese
egatura cu ea. Acum, ea avea a[ preten, dar asta nu nsemna ca despar[rea era
ma pu[n dureroasa.
- Daca te duc a e - convng sa dscute cu |ane... a contnuat Batrna
Vaentne.
Mro a catnat dn cap.
- Daca -a scos nestemata dn ureche, nu n[eeg ca e o hotarre defntva? S-
a hotart sa o urmeze pe mama n ex. Ender nu- ncaca promsune.
tau cu to[ ca era adevarat. tau, de fapt, ca vensera a Mro, nu cu speran[a
reaa ca va ntreprnde ce doreau e, c dn dsperare.
- Aadar, asam totu sa mearga de a sne, a propus Grego. Sa aunece spre
haos. Iar apo, cope[ de razbou dntre spec, vom mur ncarca[ de rune cnd va
sos fota. Cred ca |ane e norocoasa; pna atunc ea va f moarta.
- Transmte- mu[umre noastre, -a spus |ane u Mro.
- |ane spune ca- mu[umete, a spus Mro. Grego, et prea bun a nma.
Grego a rot, dar nu a retractat cee spuse.
- Ender nu- Dumnezeu, a zs Mro. O sa ac[onam fara e. Acum nsa ce ma
bun ucru pe care- putem face este sa...
- Dormm, a spus Batrna Vaentne. Dar, de data asta, nu pe nava. Te rog. M
se rupe nma cnd va vad pe amndo att de obos[. |akt a chemat un tax. Vno
acasa dorm n pat.
Mro a aruncat o prvre catre Tnara Va care, cu un aer somnoros, statea
rezemata de umaru u.
- Amndo, bnen[ees, a spus Batrna Vaentne. Nu ma ntrsteaza exsten[a
e, aa cum crede[ vo.
- Sgur ca nu, a spus Tnara Va.
Apo a ntns bra[u drept cee doua feme care purtau acea nume -au
strns mne. Mro a urmart-o pe Tnara Va desprnzndu-se de nga e ca sa
prnda bra[u Batrne Vaentne acceptnd spr|nu e. Propre sentmente -au
surprns. n oc sa se smta uurat pentru ca exsta ma pu[na ncordare ntre ee dect
crezuse e, a constatat ca asta nfurase destu de mut. Fure pornta dn geoze,
asta era. ,Gasse spr|n a mine" venea sa spuna. De unde acea reac[e
copareasca?
Dupa aceea, urmarndu-e cum se ndepartau, a observat ceea ce n-ar f trebut
sa vada - Vaentne avusese un for. Un frson? Noaptea era ntr-adevar rece. Dar nu,
Mro era convns ca atngerea de geamana e ma tnara decanase acea tremuratura,
nu aeru nop[.
- Va, Mro, -a ndemnat Ohado. Mergem cu hovercraft-u te cuc a Vaentne
acasa.
- Ne oprm undeva sa mncam?
- Acasa a |akt, a spus Eanora. Are ntotdeauna ceva de mncare.
n tmp ce hovercraft-u ducea spre Magre, orau oamenor, au trecut prn
aproperea ctorva zec de nave steare care erau n func[une. Actvtatea egata de
mgrare nu se oprea nc noaptea. Lucrator - mu[ dntre e pequeninos - ncarcau
provz echpamente ce urmau a f transportate. Fam ntreg stateau a rnd ca sa
urce sa ocupe spa[u ce ma ramasese n cabne. Ca sa duca toate navee pna n
Exteror napo, |ane nu avea sa se odhneasca nc o cpa n acea noapte. Pe ate
um, se construau case se des[eeneau no pamntur. n acee ocur era z sau
noapte? Nu avea mportan[a. ntr-un fe, reusera de|a - coonzasera no um , char
daca asta putea nemu[um pe un, fecare paneta avea cte o matca, o padure
pentru pequeninos un sat pentru oamen.
,Daca |ane ar mur az, s-a gndt Mro, ar fota ar sos mne ne-ar dstruge
tota, ce mportan[a ar avea asta n maree pan a ucruror? Semn[ee au fost
mpratate de vnt; cteva tot vor prnde radacn. Iar daca odata cu moartea u |ane
dspare caatora cu vteza ma mare dect a umn, asta ar f spre bnee tuturor,
pentru ca fecare dntre acee no um ar f ste sa se dezvote de sne statator. Unee
coon vor da gre vor dsparea, nendoenc. Pe unee dntre ee vor zbucn
razboae probab ca o spece sau ata va f dstrusa. nsa nu aceea spece va f
dstrusa n toate ume nc aceea nu va suprave[u peste tot; ar ce pu[n n unee
um vom gas o modatate pentru a tra panc. Acum nu ma avem de rezovat dect
amanuntee. Daca un anumt ndvd traete sau moare. Conteaza asta, desgur. Dar
nu n masura n care n |oc este suprave[urea spece."
Probab ca- subvocazase unee dntre gndur, pentru ca |ane -a raspuns a
cteva.
- Oare programu suprancarcat a unu computer nu are och urech? Nu am
nma sau creer? Nu rd cnd ma gd?
- Sncer sa fu, nu, a spus Mro, mcndu- buzee mba pentru a forma
cuvntee pe care doar ea e putea auz.
- Dar cnd vo mur eu, toate fn[ee ca mne vor per, a spus ea. Iarta-ma daca
eu cred ca asta are o semnfca[e cosmca. Nu ma anma aceea renun[are a sne ca
pe tne, Mro. Nu consder ca traesc cu spectru mor[ n fa[a. Inten[a mea era sa
ve[uesc etern, aa ca orce atceva vne ca o dezamagre.
- Spune-m ce sa fac te vo ascuta, a zs e. Daca asta te-ar sava, sunt gata
sa mor.
- Dn fercre, tu orcum ve mur, a spus |ane. Asta ma consoeaza, ca murnd nu
vo avea de ndurat aceea soarta ca o fn[a ve. Ca ace copac care traesc att de
mut. Ca acee matc, care- transmt memora dn genera[e n genera[e. nsa, va, eu
nu vo avea cop. Cum a putea? Sunt doar o crea[e a mn[. Nu exsta posbtatea
mperecher mntae.
- Mare pacat, a spus Mro, pentru ca parez ca a f o partenera grozava a pat.
- Cea ma buna, a preczat |ane.
Apo au ramas tacu[ o vreme.
|ane -a vorbt dn nou aba cnd se apropau de casa u |akt, o cadre noua de
a perfera orauu Magre.
- Sa [ mnte, Mro, ca orce ar face Ender cu snee u, cnd vorbete Tnara
Vaentne, ve auz doar aia u Ender.
- Acea ucru e vaab n cazu u Peter, a spus Mro. Dar exsta dferen[e.
Sa spunem ca Tnara Va, aa agreaba cum este, nu repreznta tocma o versune
echbrata a ceva anume. S-ar putea ca Ender sa o comande, dar ea nu este Ender.
- Exsta prea mute versun ae u, a spus |ane. , dupa cte se pare, prea
mute versun ae mee, ce pu[n conform parer Congresuu Stear.
- Suntem prea mu[, a spus Mro. Dar ncodata sufcen[.
Cnd au a|uns a casa u |akt, Mro Tnara Va au fost condu nauntru. Au
mncat fara convngere au adormt de ndata ce-au pcat n pat. Mro -a dat acum
seama ca, noaptea, voce razbat pna departe, pentru ca nu a dormt deoc bne, s-a
trezt mereu, nesm[ndu-se n argu u pe sateaua moae probab ros de deea ca
nu- facea datora. Parea un sodat care traete un sentment de vnova[e a gndu
ca -a abandonat postu.
n cuda obose, Mro nu a dormt pna trzu. Cnd s-a trezt, ceru era nca
opac dn cauza razeor de soare care se strecurau peste orzont , dupa cum era
obceu, s-a rdcat medat dn pat, ramnnd nesgur pe pcoare ncercnd sa
aunge dn trup utmee amntr ae somnuu. S-a mbracat s-a dus a bae. Dupa ce
a et, a auzt rumoare de gasur vennd dnspre bucatare. Poate ca dscu[a nceputa
n noaptea precedenta contnua or a[ care sufereau de boaa trezr n zor
renun[asera a sotudnea de dmnea[a fecareau, parca utnd ca zore erau ore
ntunecate de dsperare.
A ramas n fa[a u deschse a camere u, pregatt sa ntre sa nchda, ca sa
amu[easca voce aceea anmate, cnd -a dat seama ca una dntre ee apar[nea
Tnere Va. Apo a dentfcat-o pe cea a Batrne Vaentne. Brusc, s-a ntors s-a
ndreptat spre bucatare , a|uns n fa[a u, a avut dn nou un moment de eztare.
Bnen[ees, cee doua Vaentne stateau fa[a n fa[a a masa, dar nu se prveau.
n schmb, se utau pe fereastra beau unu dntre preparatee dn fructe egume
facute de Batrna Vaentne.
- Mro, vre tu un pahar? a ntrebat Batrna Vaentne, fara sa rdce och spre
e.
- Nc macar pe patu de moarte, a spus Mro. N-am vrut sa va ntrerup.
- Bne, a spus Batrna Vaentne.
Tnara Va a contnuat sa taca.
Mro a ntrat n bucatare, s-a dus pna a chuveta -a uat un pahar cu apa,
pe care a baut-o cu o ngh[tura unga.
- |-am spus eu ca Mro era a bae, a spus Batrna Vaentne. Nmen nu
consuma atta apa n fecare z ca baatu asta.
Mro a chcott, dar n-a auzt-o rznd pe Tnara Va.
- V-am deran|at dn dscu[e, a spus e. O sa pec.
- Ram, a spus Batrna Vaentne.
- Te rog, a zs Tnara Va.
- Te rog, ma ce? a ntrebat Mro. S-a ntors spre ea a surs.
Ea a mpns cu pcoru un scaun spre e.
- Sta |os, a zs ea. Eu doamna tocma ncercam sa rezovam stua[a creata de
faptu ca suntem gemene.
- Am hotart ca eu trebue sa mor prma, a spus Batrna Vaentne.
- Dmpotrva, a spus Tnara Va, am stabt ca Gepetto nu -a creat pe Pnoccho
pentru ca -ar f dort un baat adevarat. N-a vrut dect o papua. Treaba cu copu
adevarat reprezenta doar enea u Gepetto. trebua doar o papua capaba sa
danseze - nu avea chef sa se chnuasca mnund attea sfor.
- Iar tu et Pnoccho, a spus Mro. Iar Ender...
- Fratee meu n-a ncercat sa te creeze, a spus Batrna Vaentne. nc nu
vrea sa te [na sub contro.
- tu, a rostt Tnara Va n oapta , brusc, n och -au aparut acrm.
Mro a ntns o mna a pus-o peste pama e, aezata pe taba mese, nsa ea
-a ndepartat-o cu o smuctura. Nu evtase atngerea u, c vose sa- tearga
acrme suparatoare dn och.
- Daca ar putea, ar taa sfore, tu asta, a spus Tnara Va. La fe cum Mro a
rupt egature cu vechu u trup.
Mro -a amntt cu mpezme. Statea n nava, prvndu- magnea perfecta,
puternca, tnara sanatoasa; ar n cpa urmatoare, a devent acea magne, care
fusese mereu a u a vazut varanta ooaga, doborta a cuva cu creeru dstrus. ,
n tmp ce prvea, ace trup neubt nedort se facuse praf dsparuse.
- Nu cred ca te urate, a spus Mro, aa cum eu m detestam fostu sne.
- Nu e nevoe sa ma urasca. Nu ura a dstrus vechu tau trup. (Tnara Va a
evtat sa- prveasca n och. n tmpu petrecut mpreuna n exporarea umor nu
dscutasera ncodata ceva att de persona. Nu ndraznse sa dscute cu e despre
momentee n care fusesera crea[ amndo.) Tu [-a urt vechu trup atta vreme ct
a trat n e, dar medat ce a revent n trupu tau perfect, pur smpu nu a ma
acordat aten[e ceu dnante. Nu ma facea parte dn tne. Aa ta nu ma raspundea
de e. cum nmc nu- ma putea [ne ntreg - a aparut |ucara.
- Papua dn emn, a preczat Mro. Iar acum |ucara. Ce atceva ma sunt?
Batrna Vaentne -a gnorat guma.
- Aadar, spu ca Ender nu te gasete nteresanta.
- Ma admra, a spus Tnara Va. Dar ma consdera psta de haz.
- Da, eu a fe, a spus Batrna Vaentne.
- E absurd, a zs Mro.
- Seros? a ntrebat Batrna Vaentne. E nu m-a urmat ncaer; eu am fost
ntotdeauna aceea care -a urmat. -a cautat mereu msunea ve[, aa cred. Fapte
mare[e, care sa semene ngroztoruu act care a pus capat copare u. A crezut ca
scrnd Matca va f sufcent. Iar apo, cu a|utoru meu, a scrs Hegemonul, ar eu am
consderat ca asta ar f sufcent, dar m-am neat. E a contnuat sa caute ceva care
sa- capteze toata aten[a a|ungea mereu aproape sau descoperea ace ceva vreme
de o saptamna sau o una, dar un ucru era sgur, ceea ce re[nea aten[a nu a fost
ncodata persoana mea, pentru ca eu ma afam n mardee de kometr pe care
strabatea, a tre m de an-umna departare. Istore pe care e-am scrs nu au fost
rodu dragoste mee fa[a de store, c pentru ca -au a|utat pe Peter n actvtatea u.
Iar cnd termnam, tmp de cteva ore, ct cteam dscutam, reueam sa- re[n
aten[a. Numa ca de fecare data eram tot ma nemu[umta, pentru ca nu eu
re[neam aten[a, c povestrea pe care o scrsesem. Asta pna cnd am gast un
barbat care m-a darut toata nma u am ramas aatur de e. n vreme ce fratee
meu a pecat fara mne -a gast o fame carea -a dedcat tot sufetu atunc am
ramas a um departare, dar, n sfrt, ma ferc[ unu fara ceaat dect fuseseram
vreodata mpreuna.
- atunc de ce te-a ntors a e? a ntrebat Mro.
- N-am vent pentru e, c pentru tne. Batrna Vaentne a zmbt. Am vent de
dragu une um pndte de prme|da dstruger. M-am bucurat totu sa- revad pe
Ender, cu toate ca tam ca nu-m va apar[ne.
- Asta poate descre precs feu n care a sm[t tu, a spus Tnara Va. Dar sgur
te-a bucurat de aten[a u a un moment dat. Eu exst pentru ca -a ramas n nma.
- O fanteze dn copara u, probab. Nu eu, cea adevarata.
- Uta-te a mne, a spus Tnara Va. Aa arata trupu tau cnd e avea cnc an
a fost uat de acasa ca sa fe trms a coaa de Lupta? Este macar adoescenta pe
care a cunoscut-o n vara aceea n aproperea acuu dn Carona de Nord? Cred ca te-
a bucurat de aten[a u char cnd te-a maturzat, deoarece magnea u despre
tne s-a schmbat, devennd eu.
- Et ceea ce eram eu cnd am ucrat mpreuna cu e a Hegemonul, a spus cu
trste[e Batrna Vaentne.
- Era att de obosta? a ntrebat-o Tnara Va.
- Eu sunt, a spus Mro.
- Ba nu, a spus Batrna Vaentne. Tu et magnea energe. Tu nca-[
sarbatoret frumosu trup. Geamana mea are nma obosta.
- Aten[a u Ender a fost mereu dstrasa de cte ceva, a spus Tnara Va. Am
nenumarate amntr - or, ma curnd, amntr pe care, n mod ncontent, Ender a
crezut ca ar trebu sa e am, dar ee se refera aproape n totatate a ucrur pe care
e amntete el despre pretena mea de fa[a, ceea ce nseamna ca nu-m pot amnt
dect va[a mea aatur de Ender. a avut-o pe |ane n ureche, precum pe oamen
despre a caror moarte a vorbt, studen[ u pe Matca n coconu e aa ma
departe. Iar toate acestea reprezentau doar egatur dn adoescen[a. Ca orce erou
ratactor a une epope, e a cutreerat dn oc n oc, transformndu- pe a[, dar e
nsu ramnnd neschmbat. Pna a a|uns ac, unde s-a darut n totatate atcuva.
|e fame tae, Mro. Lu Novnha. Pentru prma oara, a dat atora puterea de a-
sfrteca dn punct de vedere emo[ona, ar asta s-a parut entuzasmant n acea
tmp dureros, dar a suportat foarte rabdator, fndca e un barbat puternc, ar ce
asemenea u au trecut prn stua[ ma gree. Acum nsa e vorba de cu totu atceva.
Eu Peter nu am trat cu adevarat departe de e. A spune ca e una cu Novnha
nseamna a apea a o metafora; n cazu meu a u Peter, vorbm ad litteram. E
este no. Iar aia u nu e destu de mare, nu e sufcent de puternca sau
cuprnzatoare, nu poseda sufcenta aten[e ca sa- mparta aten[a n mod ega fa[a
de cee tre ve[ care depnd de ea. M-am dat seama de asta aproape medat ce am
fost... cum s-o numm, creata. Fabrcata.
- Nascuta, a spus Batrna Vaentne.
- A fost un vs devent reatate, a spus Mro, cu o uoara nuan[a de rone.
- Nu ne poate ntre[ne pe to[ tre. Pe Ender, Peter pe mne. Unu dntre no
trebue sa se stnga. Unu dntre no va trebu sa moara. aceea vo f eu. Am tut
asta nca de a nceput. Eu vo mur.
Mro a vrut sa o consoeze. Dar cum po[ face asta dect nvocnd stua[
smare care s-au termnat cu bne? Nu exsta nc un precedent.
- Necazu e ca acea parte dn aia u Ender care se afa nca n mne este ferm
hotarta sa traasca. Eu nu vreau sa mor. Aa m dau seama ca nca ma bucur de o
parte a aten[e u: nu vreau sa dspar.
- Atunc du-te a e, a spus Batrna Vaentne. Vorbete-!
Tnara Va a scos un hohot de rs s-a utat n ata parte.
- Te rog, papa, asa-ma sa traesc, a spus ea mtnd gasu unu cop. Daca nu
e ceva ce poate comanda n mod content, ce ar putea face, dect sa sufere un
sentment de vnova[e? de ce sa se smta vnovat? Daca eu ncetez sa exst
nseamna ca propru sne nu ma pre[uete. E este acest sne. Vrfure unghor smt
durerea cnd e ta?
- Dar nu i ceri sa-[ acorde aten[e, a spus Mro.
- Am sperat ca acea cautare a unor um ocube va ntrga. M-am dedcat cu
totu aste actvta[, ncercnd sa fu entuzasmata de ceea ce faceam. Dar, de fapt,
totu a fost o smpa munca de rutna. Importanta, dar totu rutna, Mro.
Mro a ncuvn[at cu o mcare dn cap.
- Adevarat. |ane gasete ume. No doar e anazam.
- acum sunt sufcente um. Destue coon. Peste douazec - acum
pequeninos matce nu vor ma dsparea, char daca Lustana este dstrusa.
Probema nu o consttue numaru de um, c numaru de nave. Aadar, toata truda
noastra nu- ma ntereseaza pe Ender. trupu meu da seama de asta. E te ca
nu ma este trebuncos.
A dus mna a cap, a prns o uv[a mare de par ntre degete a tras - nu tare,
c destu de uor - ar acesta -a ramas n pumn. Un smoc mare de par, care se
desprnsese fara sa produca durere. L-a asat sa cada pe masa. A ramas acoo ca un
membru smus, grotesc, mposb.
- Cred ca, daca nu sunt atenta, acea ucru s-ar putea ntmpa cu degetee,
a spus ea n oapta. S-ar petrece ma ncet, dar treptat ma vo transforma n [arna a
fe ca trupu tau, Mro. Pentru ca nu- ntereseaza persoana mea. Peter rezova
mstere duce razboae potce pe cne te ce ume. Ender se zbate sa se aga[e de
femea pe care o ubete. Dar eu...
n ace moment, n care paru smus dn cap ndca profunzmea sufern[e e,
snguratatea, autonegare, Mro a n[ees ca exsta ceva a care pna atunc nu se
gndse: ca n saptamne n care caatorsera de a o ume a ata, e a|unsese sa o
ubeasca, ar nefercrea e ranea de parca ar f fost a u. probab ca era a u,
acea amntre a ur de sne. Dar, ndferent de motve, era o senza[e ma profunda
dect smpa compasune.
Era un so de dorn[a. Da, un fe de dragoste. Daca acea femee tnara
frumoasa, acea fata ntegenta era respnsa de propru sufet, atunc Mro avea n
nma u sufcent oc sa o prmeasca. ,Daca Ender nu e snee tau, atunc asa-ma pe
mne sa fu!", a [pat e mut, tnd ca ace gnd ce vense pentru prma oara atunc
reprezenta ceea ce sm[se ze saptamn ntreg, fara sa reazeze acest ucru;
tnd totu ca e nu putea f pentru ea ceea ce era Ender.
Cu toate acestea, dragostea nu putea cumva reaza pentru Tnara Va ceea ce
facea pentru Ender? asta nu- putea atrage sufcent aten[a u Ender astfe nct ea
sa ramna n va[a? Sa dea putere?
Mro a ntns mna a adunat paru desprns, -a mpett n |uru degeteor, apo
a strecurat buca n buzunaru robe.
- Eu nu vreau ca tu sa dspar, a spus. (Cuvnte ndrazne[e pentru e.)
Tnara Va -a prvt cudat.
- Credeam ca marea ta dragoste e Ouanda.
- Ea e o femee n toata frea, a spus Mro. Casatorta fercta, cu propra
fame. Ar f trst daca marea ubre a ve[ mee ar f o femee care nu ma exsta
care, char daca n-ar f dsparut, nu m-ar f dort.
- Frumos dn partea ta ca te ofer, a spus Tnara Va, dar nu cred ca- putem
paca pe Ender ca sa se snchseasca de va[a mea prefacndu-ma ndragostta.
Vorbee e au rasuct un cu[t n nma u Mro, pentru ca ea n[eesese medat
ct de mut dn decara[a u dovedea ma. totu nu totu pornse dn ma; ace
sentment aroape n ntregme saause n subcontentu u, pndnd doar ansa de
a e a veaa.
- Nu ma gndeam sa pacam pe cneva, a spus Mro.
,n afara de mne, a gndt e. Pentru ca Tnara Va nu- putea ub. La urma
urmeor, nu e o femee adevarata. Este Ender."
Dar se parea absurd. Avea trup de femee. cum se aeg ubre, daca nu
dupa trupur? Exsta ceva mascun sau femnn n aia? nante de a deven stapna a
carn a sngeu, era barbat sau femee? Iar daca aa stateau ucrure, asta
nsemna ca aia care acatuesc atom moecuee, roce, steee, umna vntu,
ca toate acestea erau separate comod pe sexe? Vorbe. Aa u Ender putea f femee,
putea ub ca o femee a fe de esne precum ubea acum, prn trupu unu barbat, pe
mama u Mro. Ceea ce o facuse pe Tnara Va sa- masoare cu atta ma nu era ceva
ce psea dn persoana e. Char cu trupu u vndecat, e nu era un barbat pe care o
femee - or ce pu[n aceasta femee, pe moment cea ma atragatoare dntre toate -
sa- poata ub sau sa- doreasca, sau sa spere a- cucer.
- Nu trebua sa vn ac, a murmurat e.
S-a ndepartat de masa a parast ncaperea dn do pa mar. A mers pe ho
a ramas dn nou n fa[a u deschse a camere u. Le-a auzt voce.
- Nu, nu te duce dupa e, a spus Batrna Vaentne. Apo, a rostt ceva, dar ma
ncet. Dupa care: Char daca are un trup nou, ura de sne nu s-a vndecat.
Au urmat cteva cuvnte murmurate de Tnara Va.
- Mro a vorbt dn sufet, a asgurat-o Batrna Vaentne. A dovedt mare cura|
sncertate.
Tnara Va a spus dn nou ceva ce Mro nu a auzt.
- De unde t? a spus Batrna Vaentne. Trebue sa n[eeg ceva: am facut
mpreuna o caatore unga, nu cu mut tmp n urma cred ca n tmpu zboruu s-a
ndragostt pu[n de mne.
Probab ca era adevarat. Sgur. Mro trebua sa recunoasca: unee dntre
sentmentee u fa[a de Tnara Va erau n reatate sentmente fa[a de Batrna
Vaentne, transferate de a femea care ramnea ntangba catre aceasta tnara care
putea f, ce pu[n aa spera, accesba.
Dupa aceea, gasure or au scazut ca ntenstate nu a ma putut percepe
vorbee. Cu mne pte de canature u, a contnuat totu sa atepte, tragnd cu
urechea a ntona[e vocor, att de asemanatoare, dar ambee bne cunoscute u.
Era o muzca pe care ar f fost ferct sa o ascute a nesfrt.
- Daca n acest unvers ar exsta cneva care sa semene cu Ender, a spus
Batrna Vaentne neateptat de tare, acea este Mro. S-a dstrus ncercnd sa saveze
de a dstrugere nte nevnova[. nca nu s-a ecut.
,A vrut sa aud asta, -a dat seama Mro. A vorbt tare, tnd ca am ramas ac,
ca ascut. Batrna vra|toare a ateptat sa nchd ua nu a auzt sunetu specfc, de
aceea te ca e pot auz ncearca sa-m ofere o cae de a ma vedea pe mne nsum.
Dar eu nu sunt Ender, aba daca sunt Mro, ar daca ea rostete asemenea ucrur
despre mne, asta consttue o dovada ca nu te cne sunt."
A auzt un gas n ureche:
- Of, ma bne tac dect sa ncep sa te mn[ sngur.
Bnen[ees ca |ane auzse totu. Pna gndure u, pentru ca, aa cum era
u Mro n obce, gndure contente se transferau pe buze, mba dn[. Nc macar
nu putea gnd fara sa- mte buzee. Avnd-o pe |ane fxata n ureche, toate oree
u de veghe se desfaurau ntr-un confesona care nu- nchdea ncodata ua.
- Dec o ubet pe fata asta, a spus |ane. De ce nu? Dar motvee tae sunt
compcate de sentmentee tae fa[a de Ender, Vaentne Ouanda de tne nsu[.
ce daca? Care ubre a fost vreodata pura, ce amant a ramas smpu? Gndete-te a
ea ca a un sucub. O ve ub, ar ea se va dezntegra n bra[ee tae.
Sarcasmu u |ane era suparator , n acea tmp, amuzant. A ntrat n camera
a nchs ua fara zgomot. Dupa aceea, -a optt u |ane:
- Et o scorpe batrna geoasa. Ma vre doar pentru tne.
- Sunt convnsa ca a dreptate, -a raspuns |ane. Daca Ender m-ar f ubt, ar f
creat corpu meu uman cnd s-a aratat att de fert n Exteror. Atunc a f putut sa
frtez cu tne.
- Inma mea de|a [ apar[ne n totatate, a spus Mro. Aa cum e.
- Mn[ de nghea[a apee, a spus |ane. Eu sunt doar o agenda un cacuator
capab sa vorbeasca t bne asta.
- Dar et foarte bogata, a raspuns Mro. M-a casator cu tne pentru ban.
- Apropo, a zs |ane, ea se naa n egatura cu ceva.
- anume? a vrut Mro sa afe, ntrebndu-se a care ,ea" se referea.
- N-a termnat de exporat ume. Char daca Ender manfesta sau nu nteres
fa[a de asta - eu cred ca da, pentru ca ea nca nu s-a transformat n [arna - munca
nu se nchee doar pentru ca exsta sufcente panete ocube pentru savarea
purceuor a nsecteor.
|ane foosea deseor vech termen dmnutv peoratv pentru pequeninos
matca. Mro se ntreba de mute or, dar nca nu ndraznse sa- puna e ntrebarea
daca avea cuvnte peoratve pentru fn[ee umane. Dar s-a gndt ca ta de|a ce
raspuns va prm: ,Cuvntu Uman este peoratv".
- ce ma trebue sa cautam? a ntrebat Mro.
- Orce ume pe care o pot gas nante de a mur, a spus |ane.
n tmp ce statea ntns n pat, Mro s-a gndt a acest ucru. A contnuat tot aa
n tmp ce se foa de pe o parte pe ata de cteva or, apo s-a scuat, s-a mbracat
defntv , proftnd de umna ce zvora dn cer, a pornt aatur de a[ oamen care se
trezsera devreme, peca[ cu trebur, dntre care pu[n cunoteau sau auzsera de e.
Fnd reprezentant a cudate fam Rbera, n ginsio nu avusese mu[ preten; fnd
att de scptor, dar sfos, egase ma pu[ne tovara de petrecere n colgio.
Sngura u pretena fusese Ouanda, pna cnd trecerea prn sstemu de protec[e a
coone umane afectase creeru refuzase sa o ma ntneasca. Apo, caatora u
n Exteror pentru a o ntn pe Vaentne rupsese pu[nee egatur frage care ma
ramasesera ntre e umea nataa. Cteva un petrecute ntr-o nava steara
nsemnau an a revenre, astfe nct acum a|unsese ce ma mc dntre cop mame
u, snguru a caru va[a nca nu ncepuse. Cop pe care vazuse cndva erau adu[
tratau ca pe o cada amntre a tnere[ or. Doar Ender ramasese neschmbat.
Indferent c[ an trecusera. Indferent ce se ntmpa. Ender era acea.
Putea f adevarat? Putea f acea om char acum, cnd se zoase ntr-un
moment de crza, ascunzndu-se ntr-o manastre doar pentru ca mama renun[ase a
va[a dnante? Mro ta n mare cum se desfaurase va[a u Ender. Fusese uat dn
snu fame a frageda vrsta de cnc an. Dus pe orbta, a coaa de Lupta, pe care
o absovse ca utma speran[a a umanta[ n upta e cu nemo nvadator denum[
nsecte. A|uns apo comandant a fote de pe Eros, unde s-a comuncat ca partcpa a
o nstrure avansata, dar unde, fara ca e sa- dea seama, comanda fote reae, afate
a an-umna departare, prn comenz transmse prn ansbu. A ctgat ace razbo
prn ntegen[a , a sfrt, prn ac[unea compet ncontenta de a dstruge umea
nataa a nsecteor. Numa ca e crezuse ca totu fusese un |oc.
Crezuse ca fusese un |oc, dar n aceea masura tuse tot tmpu ca ace |oc era
o smuare a reata[. n |oc, e apease a acte de neconceput; asta nsemna, ce pu[n
pentru Ender, ca n-a scapat de sentmentu de vnova[e cnd s-a dovedt ca |ocu
fusese de fapt reatate. Char daca utma dntre Matc -a ertat s-a ncredn[at u,
aa, n cocon, cum era, e nu s-a putut debarasa de ace sentment. Era doar un cop
care facuse ceea ce ndemnasera adu[; dar, ntr-un co[or a nm, tuse ca pna
un cop e o persoana reaa, ca actee copuu sunt reae, ca nc macar |ocu unu
cop nu este rupt de un context mora.
Astfe, nante de rasart, Mro a a|uns fa[a n fa[a cu Ender, aeza[ amndo de-
a caare pe o banca dn patra afata ntr-un ocor dn gradna care avea sa fe n
curnd scadat n razee soareu, nsa deocamdata era doar nrourat de racoarea
dmne[; Iar Mro s-a trezt spunndu- acestu barbat neschmbator:
- Andrew Wggn, ce repreznta acest refugu n manastre daca nu o modatate
stngace aa de a te crucfca?
- me m-a fost dor de tne, Mro, -a raspuns Ender. m par totu destu de
obost. Ar trebu sa dorm ma mut.
Mro a suspnat a catnat dn cap.
- Nu asta am vrut sa spun. ncerc sa te n[eeg, seros. Vaentne sus[ne ca-[
seman.
- Te refer a adevarata Vaentne? a ntrebat Ender.
Amndoua sunt reae.
- E, daca sunt ca tne, atunc examneaza-te spune-m ce-a descopert.
Prvndu-, Mro s-a ntrebat daca Ender vorbea seros.
Ender -a batut uor pe genunch.
- Nu e nevoe de mne acum, a spus e.
- Nu crez ncdecum asta, a spus Mro.
- Ba cred ca aa e, a spus Ender, me m prete. Te rog sa nu ma
dezuzonez. nca n-am uat de|unu.
- Nu, te su|et de faptu ca te-a separat n tre par[. Tu, barbatu de vrsta
m|oce, care mbatrnete, [ po[ permte uxu de a te dedca excusv so[e - dar
numa pentru ca are doua maronete tnere care fac treaba ce ntereseaza.
- Dar nu ma ntereseaza, a spus Ender. Nc nu-m pasa.
- Ca Ender, nu te snchset, pentru ca tu, ca Peter tu, ca Vaentne, va
ocupa[ de tot n numee tau. Numa ca Vaentne nu se smte bne. Nu te ntereseaza
sufcent soarta e. Ceea ce s-a petrecut cu trupu meu schodt se ntmpa e. Ma
ent, dar e acea ucru. Aa crede ea, consdera ca e posb. eu a fe. Tot astfe
|ane.
- Transmte- toata dragostea mea u |ane. M-e dor de ea.
- Ender, transmt toata dragostea mea.
Refuzu -a facut pe Ender sa surda.
- Mro, daca ar f sa f mpucat, a [ne sa be muta apa nante, astfe ca
ucga sa fe s[ sa mte un cadavru scadat n urna.
- Ender, Vaentne nu- un vs sau o uze, a spus Mro, refuznd sa se ase atras
ntr-o dscu[e absurda. E reaa, dar tu o ucz.
- Foarte dramatc modu de a exprma asta.
- Daca a f vazut-o az dmnea[a smugndu- uv[e ntreg dn par...
- Sa n[eeg dec ca ea are taent actorcesc? E, eu am aes mereu gestur
teatrae. Nu ma surprnde ca va prcepe[ vo.
- Andrew, voam sa-[ spun ca trebue...
Brusc, Ender a devent dur, ar vocea u a acopert-o pe cea a u Mro, cu toate
ca nu a vorbt tare.
- Foosete-[ mntea, Mro. Hotarrea ta sa trec dn vechu trup n ce nou a
fost contenta? Te-a gndt a asta [-a spus: ,E bne, vo asa acest cadavru
nvecht sa se destrame n moecuee componente pentru ca trupu ce nou e ma
pacut?"
Mro a prceput medat auza. Ender nu putea controa n mod content ncotro
ndrepta Mro aten[a. Propre u aia, cu toate ca era snee sau ce ma profund,
nu se puteau da porunc.
- Vaznd ceea ce fac, descopar ce vreau cu adevarat, a spus Ender. Aa
procedam to[, daca suntem cnst[ cu no nne. Avem sentmente, uam decz, dar,
n utma nstan[a, ne reconsderam va[a constatam ct de mut ne-am gnorat
uneor sentmentee, n vreme ce ma|ortatea deczor noastre au fost de fapt
ra[onamente, deoarece no hotarseram de|a n adncuu sufetuu, char nante de
a o recunoate n mod content. N-am ce face daca partea dn mne ce o [ne sub
contro pe fata asta care [ [ne compane nu este a fe de mportanta pentru von[a
mea secreta, aa cum a dor tu. Aa cum ar avea ea nevoe. Nu pot nterven n nc un
fe.
Mro a asat capu n |os.
Soaree a aparut deasupra copacor. Pe negndte, banca a capatat straucre,
ar Mro a rdcat och a vazut razee soareu formnd o aura dn paru ravat dupa
somn a u Ender.
- Peptanatu e mpotrva reguor monastce? -a ntrebat Mro.
- Te sm[ atras de ea, nu? a spus Ender, pe un ton care nu suna deoc a
ntrebare. te nentete pu[n faptu ca ea e, de fapt, eu.
Mro a facut un gest dn umer.
- Un cot pe carare. Cred ca pot pa peste e.
- Dar daca eu nu ma smt atras de tine? a ntrebat Ender nveset.
Mro a rdcat bra[ee s-a ntors ca sa- arate profu.
- De neconceput, a zs e.
- Ara[ ct se poate de bne, a spus Ender. Sunt convns ca Vaentne te vseaza.
N-am de unde t. n snguree mee vse apar doar panete care expodeaza oamen
drag me care mor.
- tu ca n-a utat umea de ac, Andrew.
Spusese asta ca un nceput de scuza, dar Ender -a facut semn sa nceteze.
- Pot uta, dar tu sa gnor. Mro, nu ma au seama a ume. Te gnor pe tne,
gnor cee doua pshoze ae mee. Acum, ncerc sa nu bag n seama pe nmen n
afara de mama ta.
- pe Dumnezeu, a spus Mro. Nu trebue sa u[ de E.
- Nc o cpa. De fapt, nu pot uta nmc pe nmen, dar, bnen[ees, gnor pe
Dumnezeu, cu excep[a cazuu n care Novnha vrea ca eu sa-L bag n seama. Ma
transform n so[u de care are nevoe.
- De ce, Andrew? Doar t ca mama e nebuna de egat.
- Nc vorba de aa ceva, a spus Ender cu repro n gas. Dar char daca ar f
adevarat, atunc... cu att ma mute motve a avea.
- Ceea ce a unt Dumnezeu nu poate desface nc un om. Ca fozofe, aprob
asta, dar nu tu cum se... (n aceea cpa -a dobort oboseaa. Nu -au vent
cuvntee pe care voa sa e rosteasca asta pentru ca ncerca sa- spuna u Ender
cum era sa se smta, n ace moment, ca fnd Mro Rbera. Iar Mro nu se prcepea nc
macar sa- dentfce propre sentmente, dar sa e ma exprme.) Desculpa, a
murmurat e, apend a portugheza, mba emo[or u. S-a trezt tergndu-
acrme de pe obra|. 5e a poso mudar nem voc, ao que possa, nada. Daca nu te
pot face sa te schmb, atunc nu pot face nmc.
- Nem eu? -a raspuns Ender n aceea mba. Mro, nu ve gas n tot unversu o
persoana care se schmba ma greu dect mne.
- Mama a reut. Ea te-a schmbat.
- Ba nu. Ea doar m-a asat sa fu ceea ce trebua voa ea. Ca acum, Mro,
nu pot ferc pe toata umea. Nu pot sa ma fac nc pe mne ferct, nu fac mute pentru
tne , ct prvete probemee mar, nc acoo nu sunt de vreun foos. Dar poate o fac
fercta pe mama ta or macar oarecum fercta, ce pu[n pentru o vreme, sau macar
pot ncerca.
A uat mne u Mro ntr-ae u e-a apasat apo pe fa[a, ar cnd e-a
desprns, pamee nu se umezsera.
Mro a ramas cu prvrea a Ender, care s-a rdcat de pe banca a pecat n
drec[a soareu, dsparnd n vada necata de raze. ,Aa ar f aratat Adam daca n-ar
f gustat dn fructu oprt, a gndt Mro. Daca ar f ramas n gradna a nesfrt. Vreme
de tre m de an, Ender aba de-a atns po|gh[a ghe[. Aba a reut mama sa- re[na
pu[n. Eu m-am petrecut toata copara ncercnd sa ma eberez de ea, ar e revne
prefera sa se ege de soa[a u n acest fe ...
Dar eu de ce sunt aga[at, n afara de e? E, n carnea unor feme. E cu un smoc
de par pe o masa de bucatare."
Cnd tocma se rdca de pe banca, Ender s-a ntors brusc spre e a facut un
semn ca sa- atraga aten[a. Mro a dat sa porneasca spre e, dar Ender n-a ma
ateptat; -a facut pamee pne a strgat:
- Spune- u |ane! Daca gasete o sou[e! Cum sa procedeze! Poate preua
trupu acea!
Lu Mro -a trebut o cpa sa prceapa ca Ender se referea a Tnara Va.
,Nu- doar un trup, dstrugator de panete egost! Nu- doar un costum vech pe
care arunc pentru ca nu-[ ma vne sau pentru ca s-a schmbat moda."
Apo fura u s-a rspt, deoarece -a dat seama ca e procedase a fe cu
vechu u corp. aruncase fara sa prveasca napo.
Dar deea suna nteresant. |ane. Era posb? Daca aia e putea f convnsa sa se
nstaeze n Tnara Va, era un corp uman capab sa pastreze sufcent dn mntea u
|ane ca sa- permta sa suprave[uasca atunc cnd Congresu Stear va ncerca sa o
reduca a tacere?
- Cam trzu v-a vent deea, bae[, a murmurat |ane n urechea u. Am dscutat
cu Matca Human am ncercat sa n[eegem cum se face asta - atrburea une aia
unu corp. Matce au facut asta cndva, cnd m-au creat pe mne, dar n-au aes o aia
anume, c au uat ce e-a et n cae. Ce s-a vt. Eu sunt ceva ma Preten[oasa.
Mro n-a spus nmc. A contnuat sa paeasca spre Poarta manastr.
- A, ma e ace amanunt egat de sentmentee tae fa[a de Tnara Va.
Detet faptu ca ubnd-o, ntr-un fe ubet de fapt pe Ender. Dar daca a preua eu
trupu e, daca a f von[a care anma va[a Tnere Va, va ma ramne ea femea pe
care o ubet? Va ma suprave[u ceva dn ea? Asta ar nsemna crma?
- Va, tac, a spus Mro cu voce tare. Surprnsa, femea-portar a manastr a
rdcat och spre e.
- Nu [e-[ vorbeam, a spus Mro. Dar asta nu nseamna ca n-ar f o dee buna.
Mro a sm[t n spate prvrea sfredetoare a feme pna a dsparut dn raza e
vzuaa, cnd a|unsese de|a pe poteca erputoare care cobora deau spre Magre. ,E
tmpu sa ma ntorc pe nava. Va ma ateapta. Orcne ar f ea."
Aa cum este Ender pentru mama, fde, rabdator -asta smt eu fa[a de Va?
Sau nu, nu e un sentment. E un act de von[a. O decze ce nu poate f ntoarsa. A f
n stare sa fac asta pentru o femee, pentru o persoana oarecare? M-a putea daru pe
vece?
-a adus amnte de Ouanda a pat ma departe, pna a nava steara, cu
amntrea amara a acee perder.
4.
SUNT UN OM DE O SlMPLlTATE DEZARMANTA!
,Cnd eram copil, credeam
ca zeul era dezamagit cnd
ceva neprevazut ma ntrerupea
din urmarirea liniilor
vizibile din fibrele lemnului.
Acum ;tiu ca zeii anticipeaza asemenea ntreruperi pentru ca ei ne cunosc
fragilitatea.
Doar desavr;irea noastra i uime;te."
Dn $oaptele dumnezeie;ti ale lui Han Oing-jao
Peter Wang-Mu s-au aventurat n umea Vntuu Dvn aba n a doua z
petrecuta de e acoo. Nu a fost nevoe sa faca efortu de a nva[a o anumta mba.
Vntu Dvn era o ume veche, coonzata odata cu Prmu va de emgra[e a
oamenor de pe Pamnt. La nceput, procedase ca Caea, aga[ndu-se de veche
obceur. Dar obceure antce dn Vntu Dvn erau cee |aponeze, care cuprndeau
posbtatea de schmbare. Dupa nc tre sute de an de store, acea ume se
transformase dntr-un shogunat zoat pn de rtuaur ntr-un centru comerca,
ndustra fozofc foarte cosmopot. |aponez de pe Vntu Dvn se mndreau cu
cata[e or de gazde ae vztatoror dn toate ume nca exstau mute ocur unde
cop creteau nva[nd doar mba |aponeza pna a|ungeau de vrsta coara. Cnd
deveneau adu[, to[ ocutor de pe Vntu Dvn vorbeau Stark foarte cursv, ar ce
ma dota[, cu eegan[a, gra[e cu un sm[ a masur umtor; n renumta u carte,
Lumile ndepartate vazute cu ochiul liber, M Fore afrma ca Stark era o mba pe
care nmen nu o vorbea fresc dect dupa ce era optta de un Vnt Dvn.
Aa se face ca, dupa ce Peter Wang-Mu au mers prn padurea une rezerva[
naturae urae, unde aterzase nava or, au a|uns ntr-un sat de padurar, amuza[
de faptu ca fusesera att de muta vreme ,perdu[" n padure, nmen nu s-a mrat de
trasature accentu chnezesc a u Wang-Mu nc de tenu ab psa puu
epcantc a u Peter. Au pretns ca- perdusera documentee personae, nsa o
cautare pe computer a aratat ca amndo aveau permse de conducere eberate de
autorta[e dn orau Nagoya , de Peter fgura cu cteva contraven[ normae
pentru un tnar ofer, n rest nu comsesera ate acte egae. Peter a decarat ca
ocupa[a u era de ,profesor ndependent de fzca", ar Wang-Mu, ,fozof tnerant",
ambee profesun foarte respectabe, avnd n vedere tnere[ea or psa egaturor
de fame. Cnd s-au pus ntrebar normae (,Am un var care preda gramatca
progeneratva a Unverstatea Komatsu dn Nagoya"), |ane -a furnzat u Peter
raspunsu corespunzator:
- Nu prea a|ung n aproperea Cadr e. Orcum, specat n ngvstca nu
stau de vorba cu fzcen. Au mpresa ca aceta nu tu sa vorbeasca dect despre
matematca. Wang-Mu m-a spus ca sngura mba pe care o tm no, fzcen, e
gramatca vseor.
Wang-Mu nu avea un sufeor att de bun n ureche, nsa se putea presupune ca
un fozof tnerant se exprma crptc gndea profetc. De aceea, a reut sa sus[na
afrma[e u Peter spunnd:
- Eu consder ca vorbm doar gramatca. nu e o gramatca pe care sa o
percepem content.
Asta -a determnat pe Peter sa o gde, ceea ce a facut-o pe Wang-Mu sa rda
, n acea tmp, sa- strnga de ncheetura pna ce e s-a oprt, ar acest ucru -a
convns pe padurar ca documentee nu mn[eau: aveau n fa[a do tner scptor care
erau totu ndragost[ nebunete unu de ceaat - or erau bonav de tnere[e, ceea
ce nsemna unu acea ucru.
L s-a ofert o caatore cu un vehcu guvernamenta pna n zona cvzata,
unde - gra[e manpuar re[eeor de computer de catre |ane - au gast un apartament
care pna n zua precedenta fusese neocupat nemobat, dar care acum era n[esat
cu un amestec ecectc de mober obecte de arta refectnd o combna[e de
smptate, compextate bun gust et dn comun.
- Foarte frumos, a spus Peter cnd -a vazut.
Lu Wang-Mu, obnuta doar cu gusture une sngure um , de fapt, cu cee
ae unu sngur barbat de pe acea ume, -a vent greu sa apreceze gusture u |ane.
Exstau nenumarate ocur n care se puteau aeza - att scaune de tp occdenta,
care- seau pe oamen sa stea n dverse unghur drepte nu se pareau ncdecum
confortabe, precum covorae orentae, care- ncura|au pe ocatar sa urzeasca
adevarate cercur de armone cu pamntu. Dormtoru, cu sateaua de tp occdenta,
rdcata de a podea, char daca nu exstau oboan sau gndac, -a revent u Peter,
evdent; ea a tut ca ace covora care o poftea sa se aeze n camera prncpaa a
apartamentuu va su| de satea de dormt.
Potcoasa, a cedat n favoarea u Peter dreptu de a foos baa; e nu sm[ea
totu nevoa strngenta de a se spaa, cu toate ca mrosea a transpra[e dupa mersu
pe |os oree petrecute n aparatu de zbor. Aadar, Wang-Mu a a|uns sa se afaasca
n cada, cu och nch medtnd pna -a revent compet. Cnd a deschs och, nu
se ma sm[ea o strana. Redevense ea nsa, ar obectee spa[u ncon|urator
faceau casa buna cu ea, fara sa afecteze perceperea de sne. Aceasta era o catate
pe care o deprnsese demut, cnd nu avea putere nc macar asupra propruu corp
trebuse sa se supuna orcaror nfuen[e exteroare. Asta o a|utase sa rezste. Va[a
fusese nso[ta de mute ucrur nepacute, care se [nusera de ea ca pet remora de
rechn, dar nc unu dntre acestea nu reuse sa schmbe ceea ce exsta n strafundu
e, n ntunecmea rece a sotudn nt nteroare ob[nute prn smpa nchdere a
ochor.
Cnd a et dn bae, -a gast pe Peter mncnd cu un aer absent grepfrut de
pe o tava urmarnd o pesa hoografca n care actor |aponez, purtnd mat,
racneau unu a atu faceau pa mar, stngac rasunator, ca cum ace oamen
recreau nte persona|e de doua or ma mar dect e n.
- A nva[at |aponeza? -a ntrebat ea.
- m traduce |ane. Foarte cuda[ oamen!
- E o forma antca de drama, a preczat Wang-Mu.
- foarte pctcoasa. A fost vreodata tuburata nma cuva de racnetee astea?
- Daca partcp cu toata fn[a a poveste, a spus Wang-Mu, atunc e strga
vorbee pe care e a n sufet.
- Un anumt sufet spune: ,Sunt vntu zapezor rec de pe munte, ar tu et
tgru a caru uret va nghe[a n ureche tae nante de a apuca sa tremur sa mor
de cu[tu o[et a ochor me ernatc".
- Te repreznta, a spus Wang-Mu. Fanfaronada audaroene.
- Sunt barbatu transprat cu och rotunz care duhnete ca un cadavru a unu
sconcs, ar tu et foarea care se va of daca eu nu fac medat un du cu ee
amonac.
- Sa [ och nch cnd fac asta, a spus Wang-Mu. Substan[ee aceea produc
arsur.
n apartament nu aveau computer. Probab ca hoovzoru putea f foost
drept computer, dar Wang-Mu nu ta cum sa procedeze. Comenze u nu semanau cu
nmc dn ceea ce vazuse n casa u Han Fe-Tzu, dar asta nu era o surprza. Oamen
de pe umea Caea nu preuau modee de pe ate um. Wang-Mu nu avea dee nc
macar cum sa opreasca sunetu. Nu avea mportan[a. S-a aezat pe covora a
ncercat sa- amnteasca tot ce ta despre |aponez dn studerea store Pamntuu
mpreuna cu Han Ong-|ao tata e, Han Fe-Tzu. ta ca, n ce ma ferct caz,
educa[a e avea mute mnusur, pentru ca, provennd dntr-o casa nferoara, nmen
nu se deran|ase sa o nve[e prea mute pna reuse sa a|unga n casa Ong-|ao. Han
Fe-Tzu spusese sa ase deoparte educa[a ofcaa sa re[na nforma[ care o
nteresau. ,Mntea nu [-e prnsa n chnge educa[e trad[onae. Prn urmare, trebue
sa-[ gaset propru drum n orce domenu." n cuda acee aparente berta[, Fe-tzu
se dovedse curnd un examnator dur, char atunc cnd obectee de studu erau
aese ber. O punea a ncercare o supunea unu tr de ntrebar prvnd stora
bografe; cerea sa generazeze, apo sa- combata acee generazar; ar daca ea
schmba parerea, cerea, a fe de hotart, sa- apere noua attudne, char daca o
aprobase e cu cteva momente ma devreme. Drept urmare, char benefcnd de
nforma[ mtate, ea putea sa e reanazeze, renun[nd a concuze anteroare
magnnd atee. n ace fe putea nchde och ca sa- contnue educa[a fara nc o
nestemata care sa- opteasca a ureche, pentru ca nca rasunau n mnte ntrebare
caustce ae u Han Fe-Tzu, cu toate ca se afa a an-umna departare de e.
Actor au ncetat sa racneasca nante ca Peter sa asa de a du. Wang-Mu nc
n-a bagat de seama. A observat totu cnd o voce vennd dnspre hoovzor a zs:
,Dor[ ata seec[e nregstrata sau prefera[ sa va conecta[ a emsunea curenta?"
Vreme de o cpa, Wang-Mu a crezut ca vocea aceea era a u |ane; apo -a dat
seama ca era pur smpu menu frust a unu dspoztv.
- tr ave[? a ntrebat ea.
- Locae, regonae, panetare sau nterpanetare? a rostt dspoztvu.
- Sa ncepem cu cee ocae, a spus Wang-Mu. Daca tot era strana de oc, era
cazu sa se famarzeze cu spa[u.
Cnd Peter a et, curat purtnd un costum a moda pe pan oca, vrat a
cererea u |ane, Wang-Mu era absorbta de prezentarea unu proces prvnd cteva
persoane acuzate de pescut excesv ntr-o regune cu ape rec, stuata a cteva sute
de kometr de orau n care se afau ea Peter. Cum se numea orau? A, sgur,
Nagoya. Pentru ca |ane decarase ca acea era orau nata ce fgura pe documentee
or fase, bnen[ees ca aparatu de zbor adusese tocma acoo.
- Toate ume sunt a fe, a spus Wang-Mu. Oamen vor sa mannce pete dn
mare, ar un vor sa puna mna pe ma mut pete dect poate oceanu sa produca.
- Dar ce rau fac daca pescuesc o z n pus sau ma scot un ton? a ntrebat
Peter.
- Daca toata umea procedeaza a fe, atunc... a nceput ea, apo s-a oprt. Am
n[ees. Exprm a modu ronc ra[onamentee raufacatoror.
- Acum sunt curat atragator? a ntrebat-o Peter, rotndu-se ca sa- arate
mbracamntea arga, care punea nsa n evden[a formee.
- Cuore sunt hdoase, a spus Wang-Mu. Parca totu strga pe tne.
- Nu, nu. Ideea e sa- fac sa strge pe ce care ma vad.
- Aaa, a [pat decat Wang-Mu.
- |ane spune ca, de fapt, e un costum conservator -avnd n vedere un om de
vrsta presupusa mea profesune. Se te ca barba[ dn Nagoya sunt ca nte paun.
- Iar femee?
- arata sn tot tmpu, a spus Peter. O prvete ocanta.
- Asta- o mncuna. N-am vazut nc una aa pe drum ... Apo a tacut -a
prvt ncruntata. Char vre sa cred ca spu numa mncun?
- M-am gndt ca merta sa ncerc.
- Nu f rdco. Eu n-am sn.
- a mc, a spus Peter. Cred ca-[ da seama care e deosebrea.
- Nu [n sa dscut despre corpu meu cu un barbat mbracat ntr-o gradna de
for prost gndta pna de baar.
- Toate femee de ac sunt pste de eegan[a, a spus Peter. Trst, dar adevarat.
Ma aes daca te gndet a demntate. La fe batrn. Doar bae[ tner e[ sa
faca o cucerre au dreptu sa poarte asemenea podoabe. Cuore strdente au rou de
a avertza femee. Fer[-va de baatu asta, ca e neseros. Ram a |oaca, daca nu,
peaca. Ceva de genu acesta. Sunt convns ca |ane a aes orau doar ca sa ma
seasca sa ma mbrac aa.
- M-e foame. -s obosta.
- n care ordne? a ntrebat Peter.
- M-e foame.
- Avem grepfrutur, a sugerat e.
- Pe care nu -a spaat. Cred ca-[ doret moartea.
- Pe Vntu Dvn, nsectee cunosc ocu nu se aprope. Nu se foosesc
pestcde. Aa m-a asgurat |ane.
- Nc pe umea Caea nu se fooseau pestcde, a spus Wang-Mu. Cu toate astea,
no spaam fructee ca sa ndepartam bactere ate organsme unceuare.
Dzentera ne-ar opr dn drum.
- Da, dar baa e att de dragu[a, ca ar f pacat sa n-o foosm, a spus Peter.
n cuda aparente nepasar, Wang-Mu a constatat ca remarca e refertoare a
dzentera pe care ar putea-o provoca fructee nespaate tuburase.
- Sa mncam n ora, a propus Wang-Mu. |ane are ceva ban pentru no, nu?
Peter a ascutat o cpa ceva ce provenea dn nestemata dn ureche.
- Da, nu va trebu sa- spunem patronuu de restaurant ca ne-am perdut
documentee, ar pata se va face dupa dentfcarea amprenteor. |ane spune ca
putem f foarte boga[ daca vrem, dar trebue sa ne purtam ca cum am avea resurse
mtate facem cte o mca escapada, ca acum, pentru a sarbator ceva. Ce
sarbatorm?
- Duu facut de tne.
- Tu be pentru asta. Eu, pentru revenrea noastra n ume dupa ce ne-am
perdut n padure.
Curnd, au a|uns n strada, foarte agtata, cu pu[ne automobe, sute de
bccete m de oamen care caatoreau pe trotuare gsante. Wang-Mu a ramas
foarte umta de acee dspoztve a nsstat sa mearga pe teren sod, asta
nsemnnd ca trebuau sa aeaga un restaurant dn apropere. Cadre dn zona erau
vech, dar nca neerodate de vreme; un carter cu o vrsta respectaba, dar seme[.
Stu era extrem de deschs, cu arcade cur[ nteroare, patr acoperur, dar
pu[ne zdur, ar stca psea cu desavrre.
- Cred ca vremea e perfecta ac, a zs Wang-Mu.
- Tropcaa, dar pe coasta e un curent rece vennd dn arg. Poua n fecare
dupa-amaza o ora, doua, ma tot anu, dar ncodata nu e cancua, ar de frg, nc
vorba.
- S-ar parea ca toata umea sta sub ceru ber.
- Fasa dee, a spus Peter. Apartamentu nostru are ferestre dn stca
cmatzare, cred ca a observat. Dar da spre spatee cadr gradna, ar ferestree
sunt ascunse, aa ca de |os nu vez stca. Foarte ntegent. O cheste artfcaa care
pare naturaa. Ipocrze neatore - caracterstca unversa umana.
- E frumos sa traet aa, a spus Wang-Mu. m pace Nagoya.
nante ca ea sa apuce sa ntrebe ncotro mergeau, Peter a tras-o n curtea
nteroara a unu restaurant agomerat.
- Ac se servete pete preparat. Sper ca nu te deran|eaza.
- Pa cum, ceeate restaurante servesc crud? a ntrebat Wang-Mu rznd.
Apo -a dat seama ca Peter vorbea seros. Pete crud!
- |aponez sunt recunoscu[ pentru asta, a spus Peter, ar n Nagoya, asta
repreznta o adevarata rege. Ia te uta - nc o fa[a de |aponez n tot restaurantu. E
nu s-ar cobor sa mannce pete ae caru cata[ au fost afectate de foc. E un aspect
a care e [n foarte mut. Au ramas pu[ne ucrur cu caracter |aponez n cutura de ac,
aa ca sunt respectate cu sfn[ene pu[nee trasatur tpc |aponeze care au
suprave[ut.
Wang-Mu a dat aprobator dn cap, fndca n[eegea perfect ca o cutura se
putea aga[a de obceur de mut dsparute doar de dragu dentta[ na[onae, fnd n
acea tmp recunoscatoare ca se afa ntr-un oc unde asemenea obceur erau
superfcae nu denaturau sau dstrugeau va[a oamenor, aa cum se ntmpase pe
umea Caea.
Mncarea e-a sost foarte repede - nu a mut tmp sa gatet pete - , n tmp
ce mncau, Peter -a schmbat poz[a de cteva or pe covora.
- Pacat ca restaurantu asta nu ncaca trad[a ca sa ofere scaune.
- De ce urasc europen pamntu att de mut nct trebue sa se rdce mereu
deasupra u? -a ntrebat Wang-Mu.
- A raspuns de|a a ntrebare, a spus Peter cu raceaa. Porne;ti de a
presupunerea ca detestam pamntu. Asta te face sa semen cu un prmtv care
apeeaza a mage.
Wang-Mu a rot a amu[t.
- He, scutete-ma de purtarea tpca a feme orentae, care este pasva, a spus
Peter. Sau manpuarea prn sentmentu vnova[e care pare sa sugereze: ,Am fost
nstruta sa devn servtoare, ar tu semen cu un stapn pst de sufet." tu ca sunt
rautacos n-am de gnd sa ma schmb doar pentru ca tu te ara[ att de uma.
- Atunc te-a putea schmba pentru ca nu ma vre sa f rautacos.
- Nu-m sta n caracter. Ender m-a facut sa fu dspre[utor ca sa ma poata ur.
Avanta|u e ca tu ma gaset detestab.
- Va, tac odata mannca! -a ndemnat ea. Nu t despre ce vorbet. S-ar
cuven sa anazez fn[ee umane, ar tu nu reuet sa n[eeg nc persoana cea ma
apropata [e.
- Nu vreau sa te n[eeg, a spus Peter. Vreau sa-m ndepnesc msunea
expoatnd ntegen[a ta scptoare - char daca tu crez ca oamen care se
ghemuesc sunt oarecum ,ma aproape de pamnt" dect ce care stau drep[.
- Nu ma refeream a mne, a spus ea, c a persoana cea ma apropata [e,
Ender.
- Dn fercre, acum e se afa departe de no.
- Nu te-a creat ca sa te poata ur. A depat de mut acest sentment.
- Da, a scrs Hegemonul aa ma departe.
- Exact. Te-a creat pentru ca sm[ea nevoa dsperata sa fe urt de cneva.
Peter -a dat och peste cap a uat o gura dn sucu aptos de ananas.
- Are canttatea corecta de nuca de cocos. Cred ca n punctu acesta o sa ma
retrag, daca nu cumva ma nt moare Ender, facndu-ma pe mne sa dspar.
- Eu [ spun nte adevarur, ar tu vorbet despre nuca de cocos dn sucu de
ananas?
- Novnha urate, a spus Peter. E n-are nevoe de mne.
- Novnha e suparata pe e, dar greete, ar e te asta. Dn partea ta are
nevoe de o... fure |ustfcata. Trebue sa- urat pentru rau care saauete cu
adevarat n e, rau pe care, n afara de e nsu, nmen nu- vede nu crede ca exsta.
- Eu repreznt doar un comar dn copara u, a spus Peter. Vez prea mute
semnfca[ n asta.
- Nu te-a nvocat pentru ca adevaratu Peter a fost att de mportant n copara
u. A facut-o pentru ca tu et |udecatoru, ce care condamna. Asta -a transms Peter
cnd era cop. Char tu m-a spus asta cnd te-a refert a amntre tae. Peter -a
zgndart, -a vorbt de nmcnca, nuttatea, prosta, atatea u. La fe procedez
acum. examnez va[a - acuz de xenocd, sus[ ca e un ratat. Dn anumte motve,
e are nevoe de asta, vrea sa fe bamat de cneva.
- Bravo, bne ca exst eu, ca sa- dspre[uesc, a spus Peter.
- Dar are mare nevoe de cneva care sa- erte, sa se arate ndurator fa[a de
e, sa- nterpreteze ac[une drept bne nten[onate. Vaentne nu a aparut pentru ca
o ubete - pentru asta o are pe adevarata Vaentne. O are pe so[a u. Smte nevoa
suror tae pentru ca ea sa- poata erta.
- Aadar, daca nu- ma urasc pe Ender, e nu va ma avea nevoe de mne, ar
eu vo dsparea?
- Daca Ender nu se va ma detesta pe sne nsu, nu va ma avea nevoe de
tne, ar atunc tu ve deven o persoana cu care se poate n[eege orcne.
- Mda, bne, nu- char att de uor sa te n[eeg cu cneva care anazeaza
permanent o persoana pe care ea n-a cunoscut-o nccnd se roaga a cea pe care
aba a ntnt-o.
- Sper ca te-am facut sa te sm[ groaznc, a spus Wang-Mu. Daca ma gndesc
ma bne, aa se cuvne.
- Cred ca |ane ne-a adus ac deoarece costuma[a ocaa refecta cne suntem
de fapt. De sunt o maroneta, smt o pacere perversa n a-m tra va[a. n vreme ce
tu... tu fac ca orce subect de dscu[e sa devna anost.
Wang-Mu -a re[nut acrme -a ndreptat aten[a a mncare.
Mestecnd ncet ncercnd sa descopere smburee neatns a propruu sne,
care se bucura de fecare mbucatura, -a gnorat.
- Nu sm[ nmc?
Ea a ngh[t a rdcat prvrea spre e.
- N-am pecat dect de doua ze de|a smt psa u Han Fe-tzu, a spus ea
a sch[at un surs. Am cunoscut un barbat dstns n[eept. E m-a consderat
nteresanta. Ma smt bne plictisindu-te.
Cu un gest teatra, Peter s-a facut ca- da pe neateptate cu apa peste urech.
- Iau foc, asta m-a durut, va, ma mr ca ma rezst. Urt! Sco[ foc pe gura ca un
dragon! Cuvntee tae ucd barba[!
- Doar maronete care paesc [an[o, dar depnd de sfor, a spus Wang-Mu.
- Ma bne sa f mnat de sfor dect sa f egat fedee cu ee, a spus Peter.
- Va, sgur sunt ubta de ze daca ma afu n tovaraa unu barbat att de
prceput a vorbe.
- Iar pe mne m-au aruncat n tovaraa une feme fara sn.
Ea a facut un efort sa a asta drept guma.
- Mc, parca aa a zs.
Brusc, zmbetu a dsparut de pe fa[a u.
- Iarta-ma, a spus. Te-am |gnt.
- Nu cred. O sa-[ comunc mne, noaptea e un sfetnc bun.
- Am crezut ca ne ronzam, a spus Peter. Ca ne nsutam n guma.
- Exact asta am facut, a spus Wang-Mu. Numa ca eu e-am uat pe toate n
seros.
Peter s-a crspat.
- Atunc eu ma smt |gnt.
- nca nu t cum sa |gnet, a spus Wang-Mu. Acum [ rz de mne.
Peter -a mpns farfura deoparte s-a rdcat.
- Ne vedem a apartament. Crez ca reuet sa a|ung acoo?
- Oare-m pasa?
- Pacut ucru sa nu a sufet, a constatat Peter. Acesta e snguru ucru care te
mpedca sa [- devorez sngur.
- Daca s-ar ntmpa sa am sufetu tau n gura, a spus ea, -a scupa.
- Odhnete-te pu[n, a spus Peter. Pentru ceea ce ma ateapta, am nevoe de o
mnte mpede, nu de o cearta.
Apo a et dn restaurant. Hanee nu se potrveau deoc. Oamen ntorceau
capu dupa e. Era un barbat prea demn puternc pentru a se mbraca att de rdco.
Wang-Mu a observat medat ca asta facea sa se runeze. A constatat ca e ta
asta, pentru ca paea grabt. Ar f trebut sa- porunceasca u |ane sa procure
mbracamnte pentru persoane ma n vrsta, ma mature, ma apropate de dorn[a u
de a arata onorab.
,Iar eu a avea nevoe de ceva care sa ma faca sa dspar. Sau, ma curnd,
mbracamnte care sa-m permta sa pec n zbor de ac, doar ntr-o noapte, sa a|ung
pna a Exteror sa ma ntorc a casa u Han Fe-tzu, unde pot prv n och cuva fara
a ct n e nc ma, nc dspre[.
nc durere. Pentru ca n och u Peter se ctete durere am procedat gret
spunnd ca nu smte durerea. Am gret pre[und propra durere att de mut, nct am
crezut ca asta m conferea dreptu de a- face sa sufere ma mut.
Daca-m cer scuze, va bate |oc de mne.
Cu toate astea, n ocu respectuu pentru o fapta rea, prefer bat|ocura pentru
una buna. Sa fe acesta un prncpu pe care m -a transms Han Fe-tzu? Nu. cunosc
de cnd m-am nascut. Aa cum spunea mama, exsta prea muta vantate pe ume."
Cnd s-a ntors n apartament, Peter dormea; epuzata, Wang-Mu a asat scuzee
pentru ma trzu s-a cucat ea. n tmpu nop[, fecare s-a scuat, dar oree nu au
concs; ar a doua z de dmnea[a, rtarea produsa de dsputa dn seara precedenta
se rspse. Avea mute de facut pentru ea era ma mportant sa n[eeaga ce aveau
sa ncerce n acea z dect sa remedeze o ruptura care, n umna dmne[, parea
doar o cearta fara rost dntre do preten obos[.
- Omu pe care |ane vrea sa- vztam e fozof.
- Ca mne? a ntrebat Wang-Mu, perfect contenta de fasu ro pe care trebua
sa- |oace dn nou.
- Asta voam sa dscut cu tne. Pe Vntu Dvn exsta doua feur de fozof.
Amana Hkar, ce cu care ne vom ntn, e fozof anatc. Nu a educa[a potrvta ca
sa- fac fa[a. Dec fac parte dn ceaata categore. Gnomca mantca. Cu o ncna[e
spre fraze cudate, care ocheaza pe a[ prn reevan[a or aparenta.
- Trebue ca frazee mee, exprmare mee n[eepte sa para pste de sens?
- Nc nu- nevoe sa-[ fac gr| dn prcna asta. Fozof gnomc depnd de
cea[ ca sa faca egatura ntre nonsensure or umea reaa. De aceea, orce netot
poate face aa ceva.
Wang-Mu a sm[t ca fura e se rdca precum mercuru ntr-un termometru.
- Ce dragu[ dn partea ta sa-m aeg o asemenea profesune!
- Nu te supara, a spus Peter. Eu |ane trebua sa gasm un ro pe care sa- |oc
pe aceasta paneta, astfe nct sa nu transpara ca et o ocutoare needucata de pe
umea Caea. Trebue sa n[eeg ca pe Vntu Dvn nc unu cop nu se ngadue sa
creasca a fe de netutor ca un servtor de pe Caea.
Wang-Mu n-a ma nsstat. Ce rost ar f avut? Daca, n cazu une conversa[ n
contradctoru, cneva spune: ,5unt ntegent. $tiu mute ucrur!", atunc e preferab
sa nu ma contnue dscu[a. Ideea parea sa repreznte exact tpu de exprmare
gnomca a care se referse Peter. De aceea -a spus asta.
- Nu, nu ma refeream a epgrame, a spus Peter. Sunt prea anatce. Am n
vedere ucrur de-a dreptu bzare. De exempu, putea spune: ,Cocantoarea ataca
pom pentru a a|unge a nsecte", ar atunc ar f trebut sa-m dau seama cum se
potrvete asta cu stua[a noastra de ac. Ce sunt eu? Cocantoarea? Copacu? Sau
nsecta? Tocma asta- frumuse[ea.
- Cred ca te-a dovedt ce ma gnomc dntre no.
Irtat, Peter a prvt n tavan s-a ndreptat spre ua.
- Peter, a spus ea, fara sa se cnteasca dn oc.
E s-a ntors cu fa[a a ea.
- N-ar f ma foostor daca a t, dnante sa ne ntnm cu acest om, cne e?
Peter a rdcat dn umer.
- Cred ca da. De tm ca Amana Hkar nu e persoana nc macar una dntre
persoanee pe care e cautam.
- Atunc spune-m pe cne cautam.
- Cautam centru de putere a ceor O Suta de Lum, -a raspuns e.
- Atunc de ce ne afam ac, n oc sa fm a Congresu Stear?
- Congresu e o mascarada. Deega[ sunt nte actor. Scenaru se scre n ata
parte.
- Ac.
- Fac[unea dn Congres care procedeaza cum vrea cu Fota Lustana nu este
aceea care ubete razbou. Membr aceu grup au o attudne reaxata cu prvre a
toata afacerea, pentru ca e au consderat mereu ca naburea une nsurec[ se face
cu brutatate, dar nu ar f reut sa ob[na sufcente votur n favoarea trmter fote
fara a|utoru unu grup de presune nfuen[at seros de gndrea une co fozofce de
pe Vntu Dvn.
- A care conducator este Amana Hkar?
- Probema e ma decata. De fapt, e e un fozof sotar, care nu apar[ne une
anumte co, nsa repreznta un fe de purtate a gndr |aponeze ce transforma
ntr-o contn[a n fa[a fozofor care nfuen[eaza grupu de presune dn Congres.
- Cte pese de domno crez ca po[ aeza ca sa e fac sa se darme pna a
utma?
- Nu, nc asta n-a fost sufcent de gnomc. A ramas prea anatca.
- Peter, nca nu tu sa-m |oc rou. Ce de prea grupu de presune de a
aceasta coaa fozofca?
Peter a oftat s-a aezat - ndondu-se ca sa stea pe scaun, desgur. Wang-Mu
s-a aezat pe podea a gndt: ,Aa pace unu european sa se vada, [nnd capu
ma sus dect to[ cea[, dnd ec[ feme asatce. Dar, dn punctu meu de vedere,
e a perdut egatura cu Pamntu. O sa- ascut cuvntee, dar vo t ca de mne
depnde ca ee sa a|unga ntr-un oc vu".
- Grupu de presune n-ar recurge a o for[a att de mare ntr-o dsputa mnora,
daca ne gndm ma bne, cu o coone mnuscua. Samn[a nen[eegeror a pornt de
a faptu ca do xenoog, Mro Rbera Ouanda Mucumb, au fost prn ntroducnd
agrcutura n rndu pequeninos dn Lustana. Asta consttue amestec n cutura ate
semn[, de aceea s-a cerut sa paraseasca paneta ca sa fe |udeca[. Desgur, n
stua[a naveor vech, care caatoreau cu vteza reatva a umn, persoana uata de
pe paneta, n caz ca apuca sa ma revna, era batrna, asta numa daca nu murea
pna atunc. Prn urmare, un asemenea tratament se dovedea extrem de bruta
parea snonm cu o condamnare dnante. Congresu s-a ateptat a proteste dn partea
guvernuu Lustane, nsa acesta a adoptat o attudne sfdatoare a ntrerupt
comunca[e prn ansbu. Dur dn Congres au nceput medat sa sus[na deea une
nave mtare pentru a preua controu asupra Lustane. nsa n-au ob[nut votu, dect
atunci...
-... cnd au rdcat probema vrusuu Descoada.
- ntocma. Grupu care se opunea cu ncapa[nare foosr for[e a nvocat
Descoada drept motv pentru ca trupee sa nu ma fe trmse - deoarece, pe vremea
aceea, cne se nfecta cu vrusu trebua sa ramna pe Lustana sa- fe admnstrat
permanent un nhbtor care mpedca Descoada sa- devoreze organsmu dnspre
nteror. A fost prma ocaze n care percou Descoade a devent cunoscut
pretutnden, atunc a aparut acest grup de presune, compus dn ce care se
ngrozsera ca Lustane nu se mpusese carantna cu mut tmp nante. Ce putea f
ma prme|dos dect sa te confrun[ cu un vrus pe |umatate ntegent, care se putea
raspnd cu repezcune daca se afa n mne unor rebe? Grupu era compus
aproape excusv dn deega[ puternc nfuen[a[ de coaa Necesarana de pe Vntu
Dvn.
Wang-Mu a dat aprobator dn cap.
- ce propovaduesc Necesaren?
- Ca omu trebue sa traasca n pace armone cu medu, fara a tubura nmc
suportnd cu rabdare sufern[e nensemnate sau grave. Cu toate acestea, cnd
apare o amenn[are autentca a capacta[ de suprave[ure, omu trebue sa ac[oneze
cu brutatate efcen[a. Dctonu or suna astfe: ,Ac[oneaza doar cnd este
necesar, dar cu for[a vteza maxme". De aceea, de mtart doreau sa trmta o
nava mtara, deega[ nfuen[a[ de coaa Necesarana au nsstat sa nu se
fooseasca o fota narmata, c Dspoztvu de Dezagregare Moecuara, care sa emne
amenn[area vrusuu o data pentru totdeauna. Poz[a or denota un sprt de ordne
ronc, nu et de acord?
- Nu n[eeg.
- A, totu se eaga perfect. Ender Wggn era snguru care se foosse de Mcu
Doctor pentru a dstruge umea nataa a gndacor. De asta data, acea arma avea sa
fe foosta mpotrva um pe care traa e! Lucrure s-au compcat. Ooka, prmu
fozof dn coaa Necesarana, -a foost pe Ender drept exempu eocvent ca sa-
sus[na dee. Atta tmp ct gndac fusesera consdera[ o amenn[are grava a
adresa umanta[, snguru raspuns posb era eradcarea totaa a namcuu.
|umata[e de masura nu erau de a|uns. Sgur, s-a descopert ca gndac nu
consttuau deoc o amenn[are, aa cum a scrs char Ender n Matca. Dar Ooka a
sus[nut n contnuare aceasta greeaa pentru ca adevaru nu putea f cunoscut atunc
cnd superor -au asmu[t pe Ender asupra namcuu. Ooka a spus: ,Nu schmba
ovtur cu dumanu". Ideea u era ca nu trebue sa ovet pe nmen, dar daca
trebue, admnstrez doar o ovtura, nsa att de cumpta, nct e sa nu ma poata
rposta.
- Foosndu- pe Ender drept exempu...
- Exact. Faptee u Ender sunt fooste pentru a |ustfca repetarea acestor
ac[un mpotrva ate spec nofensve.
- Dar Descoada nu era nofensva.
- Nu, a spus Peter. Dar Ender Ea au gast ata cae. Au ovt drect n
Descoada. Acum Congresu nu ma poate f convns sa retraga fota. Cum |ane s-a
amestecat n comunca[e prn ansbu ae Congresuu cu fota, s-a nstapnt credn[a
ca exsta o conspra[e extnsa, secreta de o for[a formdaba. Orce afrma[ pe care
e-am face n prezent ar f uate drept deznformare. Pe de ata parte, cne ar da
crezare povetor refertoare a acea prma caatore n Exteror, n care Ea a produs
antdescoada, Mro s-a recreat pe sne, ar Ender ne-a facut pe mne pe sora mea?
- Dec Necesaren dn Congres...
- E nu- spun aa, nsa nfuen[a or e foarte puternca. Dupa parerea mea a
u |ane, daca determnam c[va Necesaren sa se pronun[e mpotrva trmter fote
- cu motve convngatoare, desgur - sodartatea ceor dn Congres care spr|na
foosrea fote se va ubrez. E vorba de o ma|ortate a mta - mu[ sunt ngroz[ de
foosrea une for[e att de devastatoare mpotrva une coon, ar pe a[ spere
ma mut deea ca Congresu va dstruge pequeninos, prma spece gndtoare de a
dstrugerea gndacor ncoace. E ar dor sa opreasca fota sau, n ce ma rau caz, sa
nsttue o carantna permanenta.
- atunc de ce nu ne ntnm cu un Necesaran?
- Pa care dntre e ne-ar ascuta? Daca ne prezentam ca sus[nator a cauze
ustane, vom f nch nteroga[. Iar daca n-o facem, cne sa ne a n seros dee?
- atunc ramne acest Amana Hkar. E ce este?
- Un numesc fozofu Yamato. To[ Necesaren de pe Vntu Dvn sunt
|aponez, bnen[ees, ar fozofa a devent predomnanta n rndu |aponezor, att pe
ume or natae, ct acoo unde consttue o parte consderaba a popua[e. Drept
urmare, de Hkar nu e Necesaran, se face onoarea de a f consderat pastratoru
sufetuu |aponez.
- Iar daca el e spune ca nu este n sprtu |aponez sa dstruga Lustana...
- Dar n-o va face. Sau, n orce caz, nu medat. Lucrarea u de capat, care -a
adus reputa[a de fozof Yamato, se bazeaza pe deea ca |aponez s-au nascut ca un
popor de maronete rebee. nt, chnez au fost ce care au tras sfore. Dar, dupa
cum spune Hkar, e au nva[at doar ceea ce era ma rau dn ncercarea chnezor de a
nvada |apona, - care, apropo, a euat dn cauza une furtun puternce, numte
kamikaze, adca ,Vntu Dvn". Aadar, po[ f sgura ca orcne, de pe umea aceasta
ce pu[n, te acea poveste antca. n orce caz, |apona s-a zoat de bunavoe apo a
refuzat sa trateze cu europen, cnd aceta au a|uns n acee ocur. Ma apo, o fota
amercana a st |apona sa adopte o attudne deschsa fa[a de negu[ator stran,
dupa care |aponez au recuperat tmpu perdut. Restaura[a Me| a determnat
ndustrazarea occdentazarea |apone - , dupa cum spune Hkar, ate sfor au
facut maroneta sa danseze. Numa ca de asta data s-au deprns ec[ grete. Cum
europen dn acea vreme erau mperat, -au mpar[t ntre e Afrca Asa, dar
|aponez au consderat ca aveau dreptu sa partcpe e a mpar[rea um. atunc
au vazut Chna, vechu papuar. De aceea au nvadat-o...
- Am nva[at despre nvaza Ca, a spus Wang-Mu.
- Ma surprnde ca v s-au predat evenmente storce ma recente de nvaza
mongoa, a spus Peter.
- |aponez au fost opr[ n cee dn urma cnd amercan au ansat prmee
bombe nuceare asupra a doua orae.
- Care, pe vremea aceea, erau echvaentu Mcuu Doctor. Arma totaa, carea
nu- rezsta nmc. Curnd, |aponez au a|uns sa consdere aceste arme nuceare drept
un fe de semn de mndre: no am fost prmu popor atacat cu arme nuceare.
Devense un fe de sufern[a permanenta, ceea ce, a o adca, nu era rau, pentru ca
facea parte dn mpusu or de a gas a popua ct ma mute coon, ca sa nu ma
fe dn nou o na[une nsuara nea|utorata. Iar acum vne Amana Hkar, care spune -
apropo, -a atrbut sngur acest nume, pentru ca aa -a semnat prma carte.
nseamna ,Lumna ambgua".
- Foarte gnomc, a spus Wang-Mu.
Peter a surs.
- O, daca- spu u asta, va f foarte mndru. n fne, n prma carte e afrma ca
|aponez au deprns ec[ grete. Bombee nuceare au rupt sfore. |apona se
prabuse tota. Vechu guvern a fost dstrus, mparatu a devent o fantoa, |apona a
adoptat democra[a, apo au urmat boga[a marea putere.
- Dec bombee au vent ca o bnecuvntare? a ntrebat Wang-Mu cu o nuan[a
de ndoaa.
- Nu, deoc. E crede ca boga[a a dstrus sufetu poporuu |aponez. Au adoptat
dstrugatoru ca pe un parnte. Au devent cop neegtm a Amerc, nascu[ expozv
dupa bombardamentu amercan. nca o data, maronete.
- ce egatura are asta cu Necesaren?
- |apona a fost bombardata, zce e, pentru ca a|unsesera de|a prea
europenza[. Au tratat Chna aa cum europen au tratat Amerca, egost bruta. Dar
stramo |aponezor n-ar suporta sa- vada cop devennd att de besta. Aadar,
aa cum ze |aponez au trms un Vnt Dvn ca sa opreasca fota chneza, tot astfe
au trms bombee amercane pentru a mpedca |apona sa devna un stat
mperast asemenea ator na[un europene. Reac[a |aponeza ar f trebut sa fe
urmatoarea: sa suporte ocupa[a amercana apo, cnd totu se sfrea, sa redevna
cu adevarat |aponeza, purfcata ntegra. Cartea se nttua Nu e prea trziu.
- parez ca Necesaren consdera bombardarea |apone drept exempu de
ovtura cu for[a vteza maxme.
- |aponez n-au ndraznt sa aude bombardamentu amercan dect dupa ce
Hkar -a facut sa vada n e nu vctmzarea |apone, c ncercarea zeor de a e sava
poporu.
- Dec tu spu ca Necesaren respecta att de mut nct, daca e se
razgndete, a fe vor proceda e - dar no nu vom ncerca sa- dezcem, pentru ca
e este convns ca bombardarea |apone a vent ca un dar dvn?
- No speram ca se va razgndi, a spus Peter, atfe caatora noastra ar f un
eec. Dn pacate, nu avem ansa sa se arate receptv a vorbee noastre, ar |ane nu-
da seama dn screre u ce sau cne -ar putea nfuen[a. Trebue sa dscutam cu e
pentru a afa ncotro sa o apucam - n speran[a ca- determnam pe al(ii sa se
razgndeasca.
- Se compca ucrure, nu? a zs Wang-Mu.
- De aceea ma gndsem ca nu merta sa-[ expc toate astea. La ce-[ vor serv
attea nforma[? Ca sa n[ez o dscu[e despre subtta[e store cu un fozof
anatc de prma mna precum Hkar?
- O sa ascut, a proms Wang-Mu.
- Putea face asta fara sa t parere u, a spus Peter.
- Dar acum vo t ae cu vorbe e ascut.
- |ane crede ca am gret spunndu-[, pentru ca acum ve nterpreta orce
parere de-a u n umna a ceea ce eu |ane credem ca tm.
- Sa- spu u |ane ca sngur oamen care pre[uesc purtatea gnoran[e sunt
ce care profta de monopou cunoater.
Peter a pufnt n rs.
- Iar a apeat a epgrame, a zs e. Ar trebu sa spu ca...
- Nu-m spune cum sa redevn gnomca, a zs Wang-Mu, rdcndu-se de pe
podea. Acum domna pe Peter, care ramasese aezat. Tu et gnomu. Iar daca eu
sunt mantca - nu uta ca mantcu mannca tovara.
- Eu nu-[ sunt ruda, a spus Peter, ar ,mantca" e fozofa care se nate ma
curnd dn vzune, nspra[e sau ntu[e dect dn educa[e ra[une.
- Daca nu-m et tovara, a spus Wang-Mu, nceteaza sa ma ma tratez ca pe o
so[e.
Peter a ramas nedumert, apo a prvt n ata parte.
- Asta faceam?
- Pe Cae, so[u presupune ca so[a este proasta se apuca sa o nve[e ucrur
pe care ea e te de|a. Acoo, ea trebue sa se prefaca, atunc cnd educa so[u, ca
doar reamntete ucrur pe care e-a predat e cu mut tmp n urma.
- Mda, sunt o bruta nesm[toare, nu?
- Te rog sa [ mnte, a spus Wang-Mu, cnd o sa ne ntnm cu Amana Hkar,
o sa consta[ ca e cu mne vom avea un fond de cunotn[e care [ ramne
naccesb.
- care ar f acea?
- Va[a.
Ea a remarcat medat expresa ndurerata de pe fa[a u a regretat ca rostse
acee vorbe. Era nsa un regret vent dn refex - fusese educata nca dn copare sa-
ceara scuze cnd |gnea pe cneva, ndferent ct de mertata era acea |gnre.
- Au! a excamat Peter, ca cum ar f uat n |oaca acea durere.
Wang-Mu s-a aratat nemoasa - acum nu ma era servtoare.
- Et prea mndru ca t ma mute dect mne, dar nu t dect ceea ce [-a
vrt Ender n cap sau ce-[ optete |ane n ureche. Eu nu am un asemenea a|utor.
nc un creator. Am nva[at cu greu tot ce tu. Am trat totu. De aceea te rog sa nu ma
ma tratez cu dspre[. Snguru proft pe care- vo avea dn aceasta exped[e va f sa
afu tot ce t tu - pentru ca tot ce t se poate nva[a, nsa ce tu eu, tu nu ve putea
nva[a ncodata.
Termnasera cu guma. Peter a rot de fure.
- Cum... cne...?
- Cum de ndraznesc? a zs Wang-Mu, competnd ceea ce banua ca vose e sa
spuna. Cne ma cred, nu?
- N-am spus asta, a zs Peter neconvngator, ntorcndu-se cu spatee a ea.
- Nu-m tu ocu, adevarat? a facut ea. Han Fe-tzu m-a nva[at despre Peter
Wggn. Ce adevarat, nu copa. Cum a convns-o pe sora u Vaentne sa partcpe a
conspra[a menta sa smuga hegemona Pamntuu. Cum a pus-o sa scre tot
materau u Demostene - demagoge de nmc - n tmp ce e scra tot materau u
Locke, cu de anatce, superoare. nsa demagoga |osnca a vent dn partea u.
- Tot astfe deaure nate, a spus Peter.
- Exact, -a aprobat Wang-Mu. Ceea ce nu provenea de a e, ceea ce venea
doar dn partea u Vaentne, ramnea neobservat sau pst de vaoare. Sufetu uman.
- Han Fe-tzu [-a spus asta?
- Da.
- Atunc e un dobtoc, a spus Peter. Pentru ca Peter a avut tot atta sufet ct
Vaentne. (Apo a facut un pas catre ea, domnnd-o.) Eu sunt ce care nu are sufet,
Wang-Mu.
Vreme de o cpa, ea s-a temut. De unde sa te cta voen[a se nascuse n e?
Cta fure ntunecata dn aia u Ender putea gas expresa n surogatu pe care
crease?
Dar Peter nu a ovt-o. Pesemne ca nu era nevoe.
Amana Hkar a vent pna a poarta gradn ca sa e-o deschda. Era mbracat
cu smptate avea a gt un medaon pe care purtau to[ |aponez trad[onat
de pe Vntu Dvn: un medaon mnuscu n care se gasea cenua tuturor stramoor
u mportan[. Peter expcase de|a ca a moartea unu om ca Hkar, o parte dn
cenua afata n medaon va f adaugata a propra cenua ncredn[ata spre purtare
copor sau nepo[or u. n feu acea, cnd era treaz sau dormea, aceta puteau
avea n aproperea nm pe to[ stramo, ce ma pre[os dar pe care e puteau ofer
posterta[. Era un obce nteresant tuburator pentru Wang-Mu, care nu avea
stramo demn de o asemenea devo[une.
Hkar a prmt-o pe Wang-Mu cu o pecacune, nsa -a ntns mna u Peter,
care a acceptat strngerea de mna cu o surprndere uor teatraa.
- A, un sus[n ca a f pastratoru sprtuu Yamato, a spus Hkar cu un zmbet,
dar asta nu nseamna ca trebue sa fu nepotcos cu europen sa- sesc sa se
poarte ca |aponez. Cnd prvesc un european facnd o pecacune ma smt a fe de
ndurerat ca atunc cnd vad un porc st sa faca fgur de baet.
n tmp ce Hkar -a condus prn gradna catre casa u trad[onaa, cu pere[ dn
hrte, Peter Wang-Mu s-au prvt -au zmbt. Facusera un pact tact, pentru ca
amndo tau ca Hkar avea sa fe un adversar extraordnar, trebua ca e sa se
aeze daca voau sa afe ceva de a e.
- Un fozof un fzcan, a spus Hkar. Dupa ce m-a[ trms betu prn care
socta[ ntnrea, v-am verfcat. Am ma prmt vzta unor fozof, precum a unor
fzcen, dar a unor europen chnez, dar ma nedumerete prezen[a voastra
mpreuna.
- Ma consdera rezstb dn punct de vedere sexua, a spus Peter, nu pot
scapa de ea. Apo a arborat sursu u ce ma fermecator.
Spre bucura u Wang-Mu, rona cu z occdenta nu -a amuzat pe Hkar care a
ramas mpasb, apo a observat ca Peter a rot uor.
Vense rndu e sa |oace rou de gnom - de asta data n seros.
- Porcu se afae n noro, dar tot a soare se ncazete.
Hkar s-a ntors sa o prveasca ma atent - ramnnd a fe de netuburat ca ma
devreme.
- Vo scre n nma aceste cuvnte, a zs e.
Wang-Mu s-a ntrebat daca Peter n[eesese ca tocma fusese vctma rone de
tp orenta a u Hkar.
- Am vent sa ne nve[, a spus Peter.
- Atunc trebue sa va dau de mncare sa va trmt pe drumu vostru,
dezamagndu-va, a zs Hkar. Nu- pot nva[a nmc pe un fzcan sau pe un fozof.
Daca n-a f avut cop, n-a f avut pe cne sa nva[, pentru ca doar cop tu ma
pu[ne dect mne.
- A, nu, a spus Peter. Et un om n[eept. Pastratoru sprtuu Yamato.
- Am afrmat ca aa ma consdera un. nsa sprtu Yamato e mut prea mare ca
sa fe pastrat ntr-un oc att de strmt precum sufetu meu. totu sprtu Yamato e
mut prea marunt pentru a merta aten[a sufeteor puternce ae chnezor sau
europenor. Vo sunte[ dasca, aa cum Chna Europa au fost mereu educator
|apone.
Wang-Mu nu- cunotea bne pe Peter, nsa -a putut da seama ca acum se
fstcse nu avea dee cum sa contnue dscu[a. De-a ungu ve[ peregrnaror
u, Ender trase n snu ctorva cutur orentae , dupa cum sus[nea Han Fe-Tzu,
vorbea char coreeana, ceea ce nsemna ca e ar f fost n stare sa faca fa[a umn[e
rtuae a unu om ca Hkar - ma aes ca se su|ea de acea umn[a n bat|ocura. nsa
era o mare dferen[a ntre ceea ce ta Ender cunotn[ee cu care nzestrase pe
Peter. Conversa[a ramnea n seama e, ar ea sm[ea ca modatatea cea ma buna
de a contnua ace |oc era sa nu- ase sa controeze stua[a.
- Foarte bne, a spus ea. Te vom nva[a no. cnd ne vom doved gnoran[a,
ve n[eege ca avem mare nevoe de n[eepcunea ta.
Hkar -a prvt o cpa pe Peter. Apo a batut dn pame. n cadru u a aparut o
servtoare.
- Cea, a spus e.
Wang-Mu a sart medat n pcoare. Aba cnd a ramas dreapta -a dat seama
ce voa sa faca. n va[a e se supusese de nenumarate or acee porunc de a serv
ceau, nsa nu sarse sa o execute doar dntr-un refex orb. Intuse ca snguru mod de
a- nfrnge pe Hkar n |ocu n[at char de e era sa duca rona ma departe: trebua
sa se dovedeasca ma uma dect e.
- Am fost servtoare de cnd ma tu, a spus ea, dar m-am aratat mereu
stngace. (De asta data mn[ea.) Pot merge cu servtoarea ta ca sa nva[ de a ea? S-
ar putea sa nu fu sufcent de ntegenta ca sa deprnd dee unu mare fozof, dar
poate nva[ ceea ce sunt demna sa nva[ de a servtoarea care are onoarea de a-
aduce ceau u Amana Hkar.
Dn eztarea u de o cpa, Wang-Mu a remarcat ca Hkar daduse seama ca
fusese tras pe sfoara. nsa omu -a reparat medat greeaa. S-a rdcat pe data n
pcoare.
- M-a dat de|a o mare ec[e, a spus e. Sa mergem mpreuna sa o vedem pe
Ken| cum prepara ceau. Daca te va nva[a ceva nou, atunc vo nva[a eu. Cum a
putea suporta deea ca te cneva dn casa mea ceva ce eu nca nu am nva[at?
Wang-Mu s-a vazut sta sa- admre prompttudnea cu care ese dn
ncurcatura. Reuse dn nou sa se paseze ndaratu e.
Sarmana Ken|! Wang-Mu a observat ca era o femee aba bne nstruta, dar
vaznd tre persoane, ntre care stapnu e, care o urmareau preparnd ceau, a
devent agtata. De aceea, Wang-Mu s-a grabt sa o ,a|ute" - facnd nsa o greeaa
deberata. Ken| a reac[onat medat, recapatndu- ncrederea n sne.
- A utat, a spus Ken| cu cam, pentru ca bucatara de ac e aran|ata n mod
nepotrvt. Apo -a aratat u Wang-Mu cum se pregatea ceau. Aa se face, ce pu[n n
Nagoya, a spus ea cu modeste. Sau ce pu[n n aceasta casa.
Wang-Mu a urmart cu aten[e, concentrndu-se doar asupra u Ken| asupra a
ceea ce facea, pentru ca -a dat curnd seama ca modu |aponez de pregatre a
ceauu - sau poate acea era stu pe Vntu Dvn, sau pe Nagoya, sau a fozofor
um care pastrau sprtu Yamato - se deosebea de ce pe care respectase n casa
u Han Fe-Tzu. Cnd Ken| a termnat, Wang-Mu nva[ase ceva de a ea. ntruct
sus[nuse ca era servtoare evden[ee computerzate aratau ca trase toata va[a
ntr-o comuntate chnezeasca de pe Vntu Dvn, Wang-Mu putea serv ceau exact n
acea manera.
Au revent n camera dn fa[a a case u Hkar, ar Ken| Wang-Mu au adus
fecare cte o masu[a de cea. Ken| -a ofert masa u Hkar, nsa e a facut semn ca
aceasta sa- fe data u Peter, apo a facut o pecacune spre e. Wang-Mu -a servt pe
Hkar. Iar cnd Ken| s-a ndepartat de Peter, Wang-Mu a procedat a fe, retragndu-
se cu fa[a spre e.
Era prma oara cnd Hkar parea deran|at - poate era furos? n orce caz, n
och aparuse o scpre de rtare. Pentru ca, pasndu-se pe acea nve cu Ken|,
Wang-Mu pusese n stua[a n care e trebua sa se faca de rs dovedndu-se ma
mndru dect ea prn ndepartarea servtoare, or sa tubure ordnea freasca dn casa
nvtnd-o pe Ken| sa se aeze aatur de e, ca egaa a ceora[.
- Ken|, a spus Hkar, da-m voe sa-[ torn cea.
,ah, a gndt Wang-Mu. mat."
A avut o satsfac[e deosebta cnd Peter, care prnsese de|a |ocu, -a turnat
cea ei, ar apo a reut sa o stropeasca, ceea ce -a determnat pe Hkar sa verse
pu[n peste hane, asta doar pentru a- nt pe oaspete. Arsura provocata de ceau
ferbnte, apo |ena sm[ta pna ce acesta s-a ract uscat pe hane s-au transformat
n pacerea de a t ca, n vreme ce Wang-Mu se aratase un adversar pe masura u
Hkar prntr-o pote[e exagerata, Peter nu reuse dect sa se faca de rs, ca un
badaran.
Dar se rdca Wang-Mu a na[mea u Hkar? Cu sguran[a ca acesta percepuse
n[eese efortu e ostentatv de a se arata ma uma dect e. Poate e permtea -
prn umn[a - sa- ctge mndra ca ea e cea ma uma dntre e do. De ndata ce
s-ar f gndt ca probab aa proceda Hkar, Wang-Mu ar f tut de fapt ca exact astfe
procedase e, ar vctora ar f fost, desgur, de partea u.
,Nu sunt char att de reata cum am crezut."
L-a prvt pe Peter, spernd ca e nu va preua n[atva n ace moment, facnd
ceva ce socotea e ca fnd ntegent. nsa Peter parea perfect satsfacut de deea ca
ea sa fe voara nt. Era mpede ca nu dorea sa profte de acea brea. Oare n[eegea
e ca fusese nvnsa a |ocu pe care tot ea n[ase, pentru ca nu reuse sa- duca
sufcent de departe? oferea frngha cu care sa se spnzure sngura?
,E, atunc o sa fac treangu ct ma bne."
- Amana Hkar, un te consdera pastratoru sprtuu Yamato. Eu Peter am
crescut pe o ume |aponeza totu |aponez ngadue cu umn[a ca Stark sa fe
mba foosta n coe pubce, astfe ca nu vorbm |aponeza. n carteru chnezesc n
care traesc eu n orau amercan unde ocuete Peter ne petrecem copara n
aproperea cutur |aponeze, doar prvnd. Aadar, o parte a necuprnse noastre
gnoran[e care [ va sar n och e reprezentata de necunoaterea egata de Yamato.
- Va, Wang-Mu, fac un secret dn ceea ce se afa a umna ze. Nmen nu
n[eege Yamato ma bne dect ce care percep dn afara, tot astfe cum parn[
n[eeg pe cop ma bne dect se n[eege sngur.
- Atunc a dor sa te amuresc, a spus Wang-Mu, abandonnd |ocu acea a
umn[e. Vad |apona ca o na[une de Margne nca nu n[eeg daca dee tae o vor
transforma ntr-o na[une de Centru or va ncepe sa decada a fe ca toate popoaree
margnae atunc cnd preau puterea.
- Percep o suta de n[eesur posbe, ma|ortatea adevarate despre poporu
meu, n termenu de ,na[une de Margne" pe care -a foost, a spus Hkar. Dar ce
nseamna o na[une de Centru cum poate un popor deven un Centru?
- Nu sunt experta n stora Pamntuu, a spus Wang-Mu, dar cnd am studat
pu[nee ucrur pe care e tu, am avut mpresa ca au exstat cteva na[un de
Centru, care au avut cutur att de puternce, nct acestea -au ngh[t pe to[
cucertor. Egptu a fost o asemenea na[une , de asemenea, Chna. Fecare dn ee
s-a unfcat apo s-a extns doar att ct a fost necesar ca sa- apere propre
gran[e sa- pacfce regune nteroare. Fecare -a preuat cucertor -a ngh[t
vreme de m de an. Screre egptene chnezet au sufert doar modfcar ststce,
astfe ca trecutu a ramas prezent pentru ce care tau sa cteasca.
Vaznd postura rgda a u Peter, Wang-Mu -a dat seama ca acesta era foarte
ngr|orat. La urma urmeor, ea rostea ucrur care nu erau gnomce. nsa cum e era
tota depat n dscu[a cu un asatc, nc nu facea vreun efort sa ntervna n dscu[e.
- Aceste doua na[un s-au nascut pe vremur de barbare, a spus Hkar. Vre sa
sus[ ca nc o na[une nu poate deven acum una de Centru?
- Nu tu, a spus Wang-Mu. Nc nu tu macar daca dstnc[a pe care o fac ntre
na[un de Margne de Centru repreznta un adevar sau daca are vaoare. tu nsa
ca o na[une de Centru poate pastra puterea cuturaa mut tmp dupa ce ea nu ma
de[ne for[a potca. Mesopotama a fost cucerta mereu de vecn e totu fecare
cucertor a sufert ma mute modfcar dect Mesopotama nsa. Reg asren,
cadeen persan semanau ntre e dupa ce au gustat dn cutura [ar dntre fuv.
Dar o na[une de Centru poate decadea ntr-o asemenea masura nct dspare. Egptu
s-a catnat sub mpactu cutura a eensmuu, a cazut n genunch sub deooga
cretna , n cee dn urma, a fost tearsa de catre samsm. Doar cadre dn patra
ma amnteau copor sa ce cne fusesera stramo or antc. Istora nu are eg
toate tparee pe care e descoperm sunt uz ute.
- Acum n[eeg ca et cu adevarat fozof, a spus Hkar.
- Et prea generos dnd specua[or mee coparet ace nume de auda, a
spus Wang-Mu. Dar permte-m sa-[ spun ce parere am despre na[une de Margne.
Se nasc n umbra - or, s-ar putea afrma, ntr-o umna refectata de ate na[un. Aa
cum |apona s-a cvzat sub nfuen[a Chne. Aa cum Roma s-a descopert pe sne n
umbra grecor.
- nt a etruscor, a spus ndatortor Peter.
Hkar -a prvt cu ngadun[a, apo, fara sa comenteze, s-a ntors catre Wang-
Mu. Ea aproape ca a sm[t cum Peter s-a chrct pentru ca fusese consderat de prsos
a acea dscu[e. I s-a facut ma de e. Nu mut, doar un pc.
- Na[une de Centru au o asemenea sguran[a de sne, nct, n genera, nc nu
trebue sa porneasca razboae de cucerre. Au de|a convngerea ca sunt popoare
superoare ca toate ceeate na[un vor sa fe a fe ca ee atunc se supun. Dar
na[une de Margne, cnd smt pentru prma oara puterea, trebue sa se afrme,
aa consdera e, aproape ntotdeauna foosesc saba. n acest fe au procedat arab,
atacnd pe a spate Imperu Roman ngh[nd Persa. Tot astfe, macedonen, afa[
n aproperea Grece, au cucert-o; ar apo, fnd att de cope[ dn punct de vedere
cutura, nct s-au consderat grec, au cucert mperu a gran[ee carua se
cvzasera grec - adca Persa. Vkng au ngrozt Europa ma nt de aba dupa
aceea au ntemeat regate n regunea Napo, Sca, Normanda, Iranda , n cee dn
urma, n Anga. Iar |apona...
- No am ncercat sa ramnem nsuar, a spus ncet Hkar.
- Cnd a zbucnt, |apona a facut ravag n Pacfc, ncercnd sa cucereasca
Chna, marea na[une de Centru, a fost oprta ntr-un trzu de bombee Amerc,
noua na[une de Centru.
- Eu prefer sa cred ca Amerca consttua exempu suprem de na[une de
Margne, a spus Hkar.
- Amerca a fost coonzata de popoare de Margne, dar deea Amerc a devent
nou prncpu revgorant care a transformat-o ntr-o na[une de Centru. Erau att de
arogan[, nct, n afara de mbnzrea propruu tertoru, nu doreau sa devna un
mperu. Presupuneau pur smpu ca toate na[une voau sa devna ca e. Au ngh[t
toate ceeate cutur. Care e mba foosta n coe de pe Vntu Dvn? Nu Anga ne-
a mpus mba aceasta, care se numete Stark sau Lmba Comuna a Steeor.
- Amerca a fost doar dn ntmpare superoara dn punct de vedere tehnoogc
n momentu n care a aparut Matca ne-a st sa pecam spre stee.
- Ideea Amerc a devent deea de Centru, aa cred eu, a spus Wang-Mu. De
atunc ncoace, fecare na[une a trebut sa adopte forme de democra[e. acum
suntem guverna[ de Congresu Stear. Char daca nu ne convne, tram cu to[ n
nteroru cutur amercane. De aceea, m pun urmatoarea ntrebare: acum, dupa ce a
preuat controu aceste na[un de Centru, va f |apona ngh[ta, a fe ca mongo,
care au fost asma[ de chnez? Or cutura |aponeza va pastra denttatea, dar,
pna a urma, va decadea va perde controu, a fe cum na[unea de Margne,
Turca, a perdut controu asupra Isamuu na[unea de Margne mancurana a
perdut controu asupra Chne?
Hkar s-a aratat tuburat. Furos? Nedumert? Wang-Mu nu -a putut da seama.
- Fozofu Wang-Mu afrma ceva ce m-e mposb sa accept, a spus Hkar.
Cum po[ sus[ne ca |aponez controeaza acum Congresu Stear cee O Suta de
Lum? Cnd s-a petrecut revou[a aceasta, pe care nmen nu a observat-o?
- Eu credeam ca a constatat unde s-a a|uns n urma nva[aturor tae prvnd
sprtu Yamato, a spus Wang-Mu. Exsten[a Fote Lustane este o dovada a controuu
|aponez. Aceasta este marea descoperre pe care am nva[at-o de a pretenu meu
fzcan tocma de aceea am vent a tne.
Pe fa[a u Peter a aparut o exprese de groaza, care nu era mmata. Wang-Mu
putea ghc ce sm[ea e. nnebunse, ar acum dadea pe fa[a nten[e or? nsa ea ta
ca facuse acea afrma[e ntr-un context care nu sugera nmc despre motvee reae
ae vzte or.
Fara sa- parda cumpatu, Peter a prns dn zbor sugesta a nceput sa
preznte anaza facuta de |ane prvnd Congresu Stear, Necesaren Fota Lustana,
cu toate ca a expus dee ca cum ar f fost ae u, bnen[ees. Hkar -a ascutat,
dnd aprobator dn cap, dn tmp n tmp, ateor nsa respngndu- spusee tot cu
mcar dn cap; nu ma era mpasb, ar attudnea de dstan[are amuzata dsparuse.
- Dec afrm ca, dn cauza acee car[ nensemnate despre bombee amercane,
a spus e dupa ce Peter a ncheat, Necesaren au preuat controu asupra guvernuu
au trms Fota Lustana? Ma fac pe mne raspunzator pentru asta?
- Nu e vorba de acuza[ sau aude, a spus Peter. Nu [-a propus aa ceva. Dn
cte cunosc, nc nu et de acord cu asta.
- Nc nu ma gndesc a potca Congresuu Stear. Eu apar[n sprtuu Yamato.
- Am vent sa nva[am exact acest ucru, a spus Wang-Mu. Am descopert ca et
un om a Margn, nu a Centruu. Prn urmare, nu ve permte ca sprtu Yamato sa fe
ngh[t de o na[une de Centru. |aponez vor ramne arogan[ dn prcna hegemone
ce s-a confert , n cee dn urma, ea se va scurge prntre degete va a|unge n
mne atora.
Hkar a catnat dn cap.
- Nu va permt sa nvnu[ |apona pentru aceasta Fota Lustana. Noi suntem
oamen care au fost pedeps[ de ze no nu trmtem fote pentru a- dstruge pe
a[.
- Dar aa procedeaza Necesaren, a spus Peter.
- Necesaren doar vorbesc, a spus Hkar. Nu- ascuta nmen.
- Tu nu- ascu[, a spus Peter. n schmb, Congresu e da ascutare.
- Iar e te ascuta pe tine, a contnuat Wang-Mu deea.
- Eu sunt un om de o smptate dezarmanta! a excamat Hkar, rdcndu-se n
pcoare. A[ vent sa ma tortura[ cu acuza[ ce nu pot f adevarate!
- No nu acuzam pe nmen, a spus ncet Wang-Mu, refuznd sa se rdce. Am
facut o remarca. Daca grem, te rugam sa ne ara[ unde grem.
Hkar a nceput sa tremure a prns cu mna stnga medaonu n care avea
cenua stramoor u, pe care [nea aga[at de un nur dn matase n |uru gtuu.
- Nu, a spus e. Nu va permt sa va da[ drept cautator um a adevaruu.
Sunte[ nte asasn. Ucga a nm, care a[ vent sa ma dstruge[, sa-m spune[ ca,
dn dorn[a mea de a descoper caea Yamato, am facut poporu meu sa domneasca
peste ume umane sa- fooseasca puterea pentru a dstruge o spece saba
nea|utorata, nzestrata cu sm[re! E o mncuna ngroztoare sa m se spuna ca opera
ve[ mee a fost nuta, Wang-Mu, preferam sa-m torn otrava n cea. Peter Wggn,
ma bne m punea un psto a tmpa tragea. Bne v-au ma botezat parn[ votr
- v-au dat nume vantoase ngroztoare. Mama regaa a Occdentuu? O ze[a?
Peter Wggn, prmu hegemon! Cne da copor or asemenea nume?
Peter era de|a n pcoare a ntns mna sa o a|ute pe Wang-Mu sa se rdce.
- Te-am |gnt, dar nu asta a fost nten[a, a spus Peter. Ma smt runat. Trebue
sa pecam nentrzat.
Wang-Mu a ramas surprnsa auzndu- pe Peter exprmndu-se ca un adevarat
orenta. Daca ar f respectat stu amercan, ar f prezentat scuze, ramnnd
ncercnd sa apaneze confctu.
Wang-Mu -a condus spre ua. Hkar nu -a nso[t; sarcna -a revent u Ken|,
care arata ngrozta vazndu- stapnu supus a o asemenea ncercare. Numa ca
Wang-Mu era hotarta sa nu nchee vzta cu un rezutat att de dezastruos. De
aceea, n utmu moment, s-a repezt napo s-a aruncat a podea, ramnnd ntnsa
n fa[a u ntr-o postura de umn[a, de |urase cu pu[n tmp nante ca nu va ma
proceda astfe. ta nsa ca atta tmp ct statea n poz[a aceea, un om ca Hkar era
st sa o ascute.
- O, Amana Hkar, a spus ea, ne-a rostt numee, dar pe a tau -a utat? Cum
ar putea omu numt ,Lumna ambgua" sa creada ca nva[ature u vor avea doar
efectee dorte de e?
Auznd aceste cuvnte, Hkar s-a ntors cu spatee a et cu fereaa dn
ncapere. Wang-Mu mbunata[se stua[a sau o nrauta[se? Nu avea cum sa te. S-a
rdcat de pe podea a pornt ndurerata spre ua. Peter avea sa se supere pe ea. Prn
ndrazneaa dovedta putea dstruge totu - nu doar pentru e, c pentru to[ ce care
sperau ca e sa opreasca Fota Lustana.
Spre umrea e, Peter s-a aratat foarte ncntat dupa ce au et dn gradna
case u Hkar.
- Bne ucrat, char daca tehnca foosta de tne a fost cam cudata, a spus
Peter.
- La ce te refer? A fost un dezastru, a spus ea, dar voa sa creada ca, ntr-un
anume fe, e avea dreptate ca se descurcase bne.
- S-a nfurat nu va ma vo sa dscute vreodata cu no, dar cu pasa? No n-
am ncercat sa- schmbam parerea. Ne-am stradut sa descoperm cne este acea
care exercta o nfuen[a asupra u. am reut.
- No?
- |ane a n[ees medat. Cnd a spus ca e un om de o smptate dezarmanta.
- Asta nseamna atceva dect ce pare a prma vedere?
- Draga mea, domnu Hkar s-a dat de go ca fnd un dscpo secret a u Ua
Lava.
Wang-Mu a ramas muta.
- E o mcare regoasa. Sau o guma. Greu de spus. Termenu provne dn
Samoa nseamna ,Deocamdata sufcent", dar, cnd se traduce ma precs,
nseamna de fapt ,De|a sufcent"!
- Sunt convnsa ca et expert n mba asta.
Ea, una, nu auzse de o asemenea mba.
- |ane e experta, a spus Peter. Doar am nestemata e n ureche. Nu vre sa-[
transmt ce a spus ea?
- Te rog.
- E un fe de fozofe - stocsm optmst, aa ar putea f caracterzata, pentru
ca, ndferent daca ucrure se nrauta[esc sau se mbunata[esc, tu spu acea ucru.
Dar, aa cum este propovaduta de o scrtoare samoana, pe nume Leoa Lavea, a
devent ceva ma mut dect o attudne. Ea sus[ne ca...
- Poftm? Hkar e dscpou une feme?
- N-am afrmat asta. Daca ascu[ pna a capat, [ spun ce m-a optt |ane.
Peter a ateptat. Ea -a ascutat.
- Aa, Leoa Lavea a propovadut un fe de comunsm vountar. Nu e sufcent sa
rz cnd a noroc sa spu: ,Deocamdata sufcent". Trebue sa a ntr-adevar
sufcent. , daca vorbet seros, e surpusu - da atora. Tot astfe, cnd te ovete
ghnonu, supor[ pna devne nsuportab - fama ta rabda de foame sau nu ma
po[ munc. atunc [ zc: De|a sufcent" schmb ceva. Te mt, [ schmb
carera, a so[a sa a hotarr n ocu tau. Ceva. Nu supor[ nsuportabu.
- ce egatura are asta cu ,smptatea dezarmanta"?
- Leoa Lavea a propovadut ca atunc cnd atng echbru n propra va[a -
norocu n exces este mpartat cu a[ nefercrea este aungata - nu-[ ramne
dect o va[a de o smptate dezarmanta. Asta voa sa ne comunce Amana Hkar.
Pna a sosrea noastra, va[a u s-a desfaurat cu o smptate dezarmanta. Acum -
am strcat echbru. Asta e bne, pentru ca se va zbate sa descopere cum sa
restabeasca smptatea perfecta. Se va doved deschs sugestor. Nu dn partea
noastra, frete.
- Dn partea u Leoa Lavea?
- Nu cred. A murt acum doua m de an. Apropo, Ender a cunoscut-o. A a|uns sa
vorbeasca n numee mor[or n umea e nataa care se numea - e, bne, Congresu o
numete Pacfca, dar acea encava samoana spune Lumana'. Asta nseamna
,Vtoru".
- Dar nu a moartea e, presupun.
- Nu, a moartea unu ucga dn F|. Un ndvd care ucsese ma mut de o suta
de cop, to[ dn Tonga. Se parea ca nu- ubea pe ce dn Tonga. Au amnat funerae
u tmp de trezec de an, pentru ca Ender sa poata ven vorb despre moartea u.
Sperau ca Vorbtoru n Numee Mor[or va putea n[eege faptee u.
- a reut?
Peter a pufnt dspre[utor.
- A, sgur, a fost spendd. Ender nu putea da gre. I-a ame[t cu vorbe.
Ea a trecut cu vederea osttatea u fa[a de Ender.
- A ntnt-o pe Leoa Lavea?
- Numee e nseamna ,Perdut |gnt".
- Lasa-ma sa ghcesc. Sngura -a aes.
- Exact. t cum sunt scrtor. Ca Hkar, pe masura ce- scru opera, se
creeaza pe e n. Sau poate scru operee ca sa se autocreeze.
- Ce gnomc, a spus Wang-Mu.
- Ha, asa, a spus Peter. Char a crezut bavernee aceea despre na[une de
Margne de Centru?
- eu m-am gndt a asta cnd am nva[at stora Pamntuu de a Han Fe-
tzu. E nu rdea cnd -am mpartat parere mee.
- Nc eu nu rd. Sunt nte navta[, bnen[ees, dar nu tocma amuzante.
Wang-Mu -a gnorat vorbee bat|ocortoare.
- Daca Leoa Lavea a murt, unde mergem?
- n Pacfca. La Lumana'. Hkar a afat de Ua Lava. n tmpu studen[e. De a o
coega dn Samoa - nepoata unu ambasador a um Pacfca. Ea nc nu cacase
vreodata n Lumana', dar [nea cu att ma mut a obceure de acoo, devennd o
propovadutoare a u Leoa Lavea. Asta s-a ntmpat cu mut nante ca Hkar sa f
scrs ceva. E nu aduce vorba de asta, nu a men[onat ncodata numee de Ua Lava,
dar acum s-a scapat, ar |ane a descopert tot feu de nfuen[e Ua Lava n ucrare u.
e are preten n Lumana'. Nu -a ntnt ncodata, dar corespondeaza cu e prn
ansbu.
- ce s-a ntmpat cu nepoata ambasadoruu?
- Acum se afa pe o nava steara se ndreapta spre Lumana'. A pecat acum
douazec de an, cnd a murt tata e. Ar trebu sa a|unga... peste aproxmatv zece
an. Asta, n func[e de vreme. Va f prmta cu mar onorur, ar cadavru buncuu va f
nhumat sau ars, sau, n fne, nu tu cum se procedeaza acoo - |ane spune ca- vor
arde - dupa o ceremone deosebta.
- Dar Hkar nu va ncerca sa stea de vorba cu ea.
- I-ar trebu o saptamna pna sa- transmta un mesa| smpu, avnd n vedere
vteza cu care se depaseaza nava. Nc vorba sa poarte o dscu[e fozofca. Ea va
a|unge acasa nante ca e sa termne de formuat ntrebarea.
Era prma oara cnd Wang-Mu n[eegea avanta|ee zboruu spa[a nstantaneu
de care benefcau ea Peter. Puteau evta caatore ung, care faceau va[a un chn.
- Numa daca... a spus ea.
- tu. Dar nu putem.
Wang-Mu -a dat seama ca e avea dreptate.
- Dec mergem char no pna acoo, a spus ea, revennd a subect. dupa
aceea?
- |ane va urmar pe Hkar, ca sa vada cu scre. Aceea este sgur persoana
care poate nfuen[a. aa...
- Vom dscuta no cu ea.
- Exact. Trebue sa merg a bae nante de a gas vreun m|oc de transport
pna a coba noastra dn padure?
- Da. Iar tu n-a face rau sa-[ schmb hanee.
- Crez ca pna mbracamntea asta conservatoare pare prea ndraznea[a?
- Pa ce se poarta pe Lumana'?
- A, mu[ umba go. Asta, a tropce. |ane spune ca, avnd n vedere numaru
mare de ponezene, prvetea ar putea f foarte pacuta.
Wang-Mu s-a cutremurat.
- Doar n-o sa ne dam drept batna.
- n nc un caz, a spus Peter. |ane o sa ne a|ute sa trecem drept pasager de pe
o nava care a sost acoo er de a Moscova. Pesemne ca vom deven func[onar
guvernamenta.
- asta nu e ega?
Peter a prvt-o ung.
- Wang-Mu; parasnd Lustana, am coms de|a un act de tradare fa[a de
Congres. Asta e de|a o nfrac[une captaa. Nu cred ca, dndu-ne drept func[onar
guvernamenta, schmbam prea mut stua[a.
- Dar eu nu am parast Lustana, a spus Wang-Mu. Nc n-am vazut-o vreodata.
- N-a perdut mare ucru. Doar cteva zone de savana padur, c coo cte-
o fabrca a Matc, care produce nave spa[ae c[va stran care arata ca nte porc
traesc n copac.
- Aadar, sunt compce a tradare? a ntrebat Wang-Mu.
- vnovata ca -a strcat zua unu fozof |aponez.
- Sa m se tae capu.
O ora ma trzu, se gaseau ntr-un aparat de zbor prvat - att de prvat, nct
potu nu -a ntrebat nmc, ar |ane s-a ngr|t ca toate documentee or sa fe n
ordne. Pna a caderea nop[ se afau n mcu[a or nava.
- Trebua sa dormm n apartament, a spus Peter, utndu-se cu dumane n |ur
evaund cond[e prmtve de dormt.
Wang-Mu s-a mu[umt sa rda s-a facut covrg pe podea. A doua z de
dmnea[a, au constatat ca |ane dusese de|a n Pacfca.
n umna care se zbatea ntre noapte z, Amana Hkar s-a trezt dn vs s-a
rdcat dn pat. Nu se bucurase de un somn odhntor avusese vse urte, agtate, n
care tot ce facea se ndrepta mpotrva u, contrastnd cu nten[e u. Ca sa a|unga a
fundu unu canon, e urca. Le vorbea unor oamen, ar aceta ntorceau spatee,
ndepartndu-se. Scra, ar pagne car[ mprocau cu cerneaa, care se mprata
pe podea.
A n[ees ca toate acestea se petreceau drept reac[e a vzta ceor do stran
mncno. Toata dupa-amaza ncercase sa ute de e ctnd storsr eseur; se
straduse sa - tearga dn mnte n cursu ser, cnd dscutase cu apte preten care
vensera sa- vada. Dar storsre eseure pareau sa strge a e: ,Acestea sunt
cuvntee oamenor temator a une na[un de Margne; ar ce apte preten erau cu
to[, -a dat e seama, Necesaren, ar cnd a adus vorba despre Fota Lustana, a
n[ees ca fecare dntre e gndea precum ce do mncno cu nume rdcoe.
Prn urmare, Amana s-a trezt n umna nesgura dnantea zoror aezat pe un
covora dn gradna, ppandu- medaonu con[nnd cenua stramoor
ntrebndu-se: ,Vsee acestea m-au fost trmse de stramo? Tot e -au trms pe
ace stran? Iar daca acuza[e or a adresa mea nu au fost mncun, atunc ce
urmareau e mn[ndu-ma? -a dat seama, dn feu n care se urmareau unu pe
ceaat, dn eztare feme, urmate de vorbe ndrazne[e, ca |ucasera teatru, char
daca nu repetasera nante, dar ca urmarsera un anumt scenaru.
Zore au aparut umna parca ppaa fecare frunza a copacor, apo pe cee
ae panteor ma scunde, dndu- fecarea propra cuoare nuan[a dstncta; curnd,
s-a scat brza umna -a schmbat ntenstatea a nfnt. Ceva ma trzu, n ar[a
ze, toate frunzee aveau sa se confunde una cu ata: necntte, supuse, prmnd
razee de soare care e nundau. Apo, dupa-amaza, rostogondu-se, pe cer au aparut
nor a nceput o poae uoara; frunzee moete de ar[a -au recapatat vgoarea,
facnd pcature de apa sa scpeasca, ar cuoarea or s-a ntunecat, pregatndu-se de
noapte, pentru va[a nop[, pentru vsee panteor care cresc a adapostu
ntunercuu, nmagaznnd umna soara ce e nundase n cursu ze, curgnd aatur
de praee auntrce amentate de poae. Amana Hkar a devent una dntre acee
frunze, aungnd dn mnte toate gndure, cu excep[a umn, vntuu po pna
cnd zore s-au sfrt soaree a nceput sa coboare aducnd cu sne ar[a ze.
Aba atunc s-a rdcat dn ocu n care ezuse n gradna.
Ken| pregatse un pete mc pentru de|un. Hkar -a mncat ncet, cu decate[e,
ca sa nu destrame scheetu care daduse forma peteu. Much se ntndeau, ar
oasee se ndoau, fara sa se rupa. ,Nu e rup acum, nsa vo preua for[a muchor n
corpu meu." La urma de tot a mncat och. ,Puterea anmauu provne dn par[e
care se mca." A atns dn nou medaonu devent scru stramoor u.
,n[eepcunea mea nu provne totu dn ceea ce mannc, c dn ceea ce m se ofera n
fecare ceas de ce dn secoee trecute, care-m optesc n ureche. Ce v uta ec[e
trecutuu. Stramo nsa nu uta ncodata".
Amana s-a rdcat de a masa s-a apropat de computeru afat n magaza de
unete dn gradna. Era tot o uneata - de aceea pastra acoo, n oc sa- transforme
ntr-un atar a case sau sa- [na ntr-un brou speca, aa cum procedau mu[ a[.
n aeru de deasupra termnauu a aparut chpu une feme.
- caut pe pretenu meu Yasunar, a spus Amana. Dar nu- deran|a. Probema
mea e att de nensemnata, nct m-ar f rune sa- parda tmpu cu ea.
- Atunc permte-m sa te a|ut eu n numee u, a spus femea.
- Ier am cerut nforma[ despre Peter Wggn Wang-Mu, care au soctat o
ntnre cu mne.
- |n mnte. Am fost ncntat ca -am gast att de repede.
- Vzta or m-a tuburat profund, a spus Amana. Unee dntre spusee or au
fost neadevarate am nevoe de nforma[ supmentare ca sa afu despre ce este
vorba. Nu [n sa e ncac ntmtatea, dar ma ntereseaza aspecte de domenu pubc -
ce co au urmat, ocur de munca, egatur de fame...
- Yasunar ne-a comuncat ca tot ce soc[ su|ete unu scop n[eept. Vo
cauta.
Chpu a dsparut o cpa, apo, dupa o carre, a reaparut.
- Foarte cudat. Sa f facut vreo greeaa? a ntrebat ea a pronun[at cu aten[e
numee pe tere.
- Aa e, a spus Amana. La fe ca er.
- M- amntesc. Locuesc ntr-un apartament a doar cteva ntersec[ departare
de casa ta. Dar astaz nu- regasesc. Am verfcat cadrea constat ca apartamentu
pe care -au ocupat este ber de un an. Amana, sunt foarte surprnsa. Cum se poate
ca doua persoane sa exste az, ar mne sa dspara? Cnd am gret, er sau astaz?
- Nu a facut nc o greeaa, asstenta a pretenuu meu. Nu ma am nevoe de
ate nforma[. Te rog sa nu te ma gndet a asta. Ceea ce pentru tne repreznta un
mster, pentru mne e raspunsu a ntrebare pe care m e-am pus.
-au uat ramas-bun n termen foarte potco.
Amana a et dn camera de ucru stuata n gradna a trecut pe nga
copac ae caror frunze se ncnau sub apasarea razeor de soare. ,Stramo m-au
dat n[eepcune, a gndt e, aa cum soaree da putere frunzeor, ar noaptea trecuta
apa a trecut prn mne, ducnd n[eepcunea prn mntea mea precum seva ce urca n
copac. Peter Wggn Wang-Mu erau oamen n carne oase, dar dodora de
mncun, dar au vent a mne m-au spus adevaru de care aveam nevoe. Nu aa
procedeaza stramo pentru a e transmte mesa|e copor? ntr-un fe sau atu, am
contrbut a ansarea unor nave nzestrate cu cee ma cumpte arme. Am facut asta
cnd eram tnar; acum navee s-au apropat de destna[e, ar eu sunt batrn nu e
pot rechema. Va f dstrusa o ume, ar Congresu va cere aprobarea Necesarenor,
care o vor da, dupa care aceta vor atepta aprobarea mea, ar eu m vo ascunde
fa[a de rune. Frunzee mee vor cadea vo ramne dezgot n fa[a or. De aceea nu
trebua sa-m f trat va[a n acest oc tropca. Am utat ce nseamna arna. Am utat ce
nseamna runea moartea.
Smptatea dezarmanta - credeam ca am ob[nut-o. n schmb, am devent un
aducator de nenorocr."
A ramas o ora n gradna a desenat deograme smpe pe petru fn a
potec, pe care apo e-a ters a trasat atee. n cee dn urma, s-a ntors a magaza
de unete a tastat pe computer mesa|u pe care compusese:
Ender Xenocd a fost cop nu a tut ca razbou era rea; totu, n |ocu u,
a aes sa dstruga o paneta popuata. Eu sunt adut am tut tot tmpu ca |ocu era
rea, dar n-am tut ca eram |ucator. Vna mea e ma mare dect a u Ender daca va f
dstrusa nca o ume, ar o noua spece va dsparea? Care este caea mea spre
smptate acum?
Pretenu sau va cunoate crcumstan[ee egate de ntrebarea pusa, dar nu va
avea nevoe de amurr supmentare. Trebua sa anazeze probema. va gas
rezovarea.
O cpa ma trzu, un ansbu de pe paneta Pacfca a prmt mesa|u u. Pe
drum fusese de|a ctt de enttatea care cunotea toate free re[ee de ansbu. Cu
toate acestea, pe |ane nu o nteresa mesa|u n sne, c adresa. Acum Peter Wang-Mu
tau ce pas sa faca n cautarea or.
5.
,NlMENl NU E RATlONAL"
,Tata mi-a spus deseori ca
avem servitori ;i ma;ini
pentru ca voin(a noastra sa fie mplinita
atunci cnd lungimea bra(elor nu ne ajuta.
Ma;inile sunt mai puternice dect servitorii,
mai supuse ;i mai pu(in rebele,
nsa ele nu au judecata
;i nu se vor certa cu noi
cnd dorin(a noastra este ridicola
;i nici nu se vor arata nesupuse
cnd voin(a noastra e du;manoasa.
ln locurile unde oamenii i dispre(uiesc pe zei
cei care au mare nevoie de servitori au la dispozi(ie ma;ini
sau ;i aleg servitori care se poarta ca ni;te ma;ini.
Cred ca situa(ia aceasta va continua
pna cnd zeii vor nceta sa rda."
Dn $oaptele dumnezeie;ti ale lui Han Oing-jao
Aparatu de zbor a trecut peste ogoaree cu tr ngr|te de gndac, sub soaree
matna a Lustane. n departare, aparusera de|a nor cumuus, care, vaatucndu-se,
urcau tot ma sus, de nu se facuse nca amaza.
- De ce nu mergem a nava? a ntrebat Va.
Mro a catnat dn cap.
- Am gast destue um, -a raspuns e.
- Aa spune |ane?
- Az, |ane nu are rabdare cu mne, a spus Mro, dar prn asta suntem cht.
Va -a fxat cu prvrea.
- Imagneaza-[ nerabdarea mea, a zs ea. Nc macar nu te-a deran|at sa ma
ntreb ce vreau sa fac. Am a|uns att de nemportanta pentru tne?
E -a aruncat o prvre.
- Tu ve mur, a spus e. Am ncercat sa dscut cu Ender, dar asta nu m-a a|utat
cu nmc.
- Cnd [-am cerut a|utoru? ce anume fac ca sa ma a|u[ acum?
- Ma duc a Matca.
- A putea spune a fe de bne ca te duc a zna care [-e naa.
- Va, dn nefercre, depnz compet de von[a u Ender. Daca- perde
nteresu fa[a de tne, et termnata. Vreau sa afu cum pot face sa a von[a propre.
Va a pufnt n rs -a mutat prvrea de a e.
- Ce romantc et, Mro! nu gndet ucrure n profunzme.
- Ba e gndesc atent, a raspuns e. m petrec tot tmpu gndnd. Ma greu e
sa-m transform gndure n fapte. Nu tu ce gnd sa transpun pe care sa- gnor.
- Acum transpune gndu de a conduce fara sa produc vreun accdent, -a
sfatut Va.
Mro a vrat brusc pentru a evta o nava n construc[e.
- Matca vrea sa contnue construc[a de nave, a remarcat Mro, de avem
destue.
- Poate te ca, dupa moartea u |ane, zboru stear nu ne va ma f att de
accesb. Cu ct vom avea ma mute nave, cu att ma mute vom reu sa reazam
nante de moartea e.
- Cne poate t cum gndete Matca? a zs Mro. A proms, dar nc macar ea nu
poate antcpa daca prevzune se vor adever.
- de ce vre sa vorbet cu ea?
- Matce au acatut cndva o punte ve, care e-a perms sa- conecteze
mntea cu cea a u Ender Wggn cnd era cop ce ma mare duman a or. Au
nvocat o aia dn ntunerc au pasat-o undeva prntre stee. Era o fn[a care a
preuat ceva dn natura matcor, dar ceva dn natura fn[eor umane, ma precs dn
cea a u Ender Wggn, n masura n care o puteau n[eege ee. Dupa ce n-au ma avut
nevoe de punte - adca dupa ce Ender e-a ucs pe toate, ma pu[n pe aceea pe care
ee o transformasera n cocon ca sa- atepte pe e - aceasta a ramas ve ntre
egature sabe de ansbu ae umanta[, nmagaznndu- memora n re[eee frage
de computer ae prme um umane ae ceor cteva avanpostur ae acestea. Pe
masura ce re[eee s-au dezvotat, a crescut puntea, acea fn[a care -a extras va[a
caracter dn Ender Wggn.
- Adca |ane, a spus Va.
- Da, despre ea e vorba. Va, acum ncerc sa nva[ cum sa transfer aia u |ane
n tne.
- Atunc a deven |ane, nu eu nsam.
Mro a ovt cu pumnu maneta de comanda a aparatuu de zbor. Acesta s-a
eganat, apo s-a redresat n mod automat.
- Crez ca nu m-am gndt a asta? a ntrebat Mro. Dar nc acum nu et tu
nsu[! Et doar vsu u Ender sau materazarea unea dntre dorn[ee u.
- Nu smt ca a f Ender. Ma smt ca mne nsam.
- Adevarat. A amntr. Senza[a propruu corp. Experen[e propr. Dar nu se va
perde nmc dn toate acestea. Nmen nu e content de von[a auntrca. Nc nu-[ ve
da seama de dferen[a.
Ea a rs.
- t cu certtudne ce se va ntmpa, char daca e vorba de ceva ce nu s-a ma
facut pna acum?
- Da, a raspuns Mro. Cneva trebue sa decda ce trebue facut. Cneva trebue
sa decda ce este de crezut, ar apo sa ac[oneze n func[e de asta.
- Dar daca-[ vo spune ca nu vreau?
- Adca vre sa mor?
- S-ar parea ca et snguru care ncearca sa ma ucda, a spus Va. Or, a drept
vorbnd, vre sa com[ o crma ma pu[n grava, aceea de a ma rupe de snee meu ce
ma profund, ca sa m- nocuet cu a atcuva.
- Acum et pe moarte. Snee pe care- a nu te vrea.
- Mro, merg cu tne sa dscut cu Matca pentru ca pare o experen[a nteresanta.
Dar nu-[ ngadu sa ma ucz ca sa-m savez va[a.
- Bne, a spus Peter, pentru ca tu reprezn[ atura compet atrusta a
caracteruu u Ender, permte-m sa ma exprm atfe. Daca aia u |ane se poate
pasa n corpu tau, atunc ea nu va mur. Iar daca nu moare, atunc poate ca dupa ce
e ntrerup toate egature nformatce n nteroru carora traete, ar apo, convn ca
ea a nu ma exsta, restabesc aceste egatur, poate ca |ane va reu sa se conecteze
dn nou ace zbor spa[a nstantaneu nu va trebu sa se nchee. Aadar, daca tu
mor, o ve face pentru a sava, nu doar pe |ane, c puterea bertatea de a ne
extnde aa cum nu am ma facut-o pna acum. Nu doar no, c pequeninos
matce.
Va a tacut.
Mro a ramas atent a ruta de zbor. Se apropau de petera Matc, stuata pe un
versant dn stnga fuvuu. Ma fusese cndva acoo, cnd traa n vechu corp.
Cunotea drumu. Desgur, atunc nso[se Ender, de aceea reuse sa dscute cu
Matca - ea se putea adresa u Ender pentru ca acea care ubeau - urmau erau
ega[ fotc de e, e au auzt ecou vorbeor e. Dar Va nu consttua o parte a u
Ender? Iar acum nu era e ma strns egat de ea dect fusese vreodata egat de
Ender? Avea nevoe de Va pentru a vorb cu Matca; trebua sa stea de vorba cu ea
pentru a mpedca tergerea trupuu e, aa cum se ntmpase cu propru corp.
Au cobort , bnen[ees, Matca atepta; o sngura ucratoare statea a gura
peter, gata sa prmeasca. Ea a uat-o de mna pe Va , fara o vorba, -a condus
pe amndo n bezna. Mro s-a aga[at de Va, care se [nea strns de cudata creatura.
Asta -a nspamntat pe Mro ca prma oara, nsa Va a ramas netuburata.
Or asta era dn cauza ca nu pasa? Snee e ce ma profund apar[nea u
Ender, ar acesta nu se snchsea deoc de ce se ntmpa cu ea. Acest ucru o facea sa
nu se teama. Nu o nteresa propra suprave[ure. Sngura e preocupare era sa
pastreze egatura cu Ender - uncu ucru care o putea ucde daca ea contnua. Avea
mpresa ca Mro ncerca sa o ucda; nsa Mro ta ca panu u consttua sngura
modatate de a sava macar o parte dn ea. Corpu. Amntre. Obceure, tcure,
fecare eement dn ea pe care e cunotea, doar aceea aveau sa fe pastrate. Orce
partcca de care ea era contenta sau pe care -o amntea, toate aveau sa se
pastreze. n ceea ce- prvea pe Mro, daca acee trasatur suprave[uau, nsemna ca
va[a u Va era savata. Iar dupa ce se producea schmbarea, daca aceasta se putea
reaza, Va avea sa- mu[umeasca.
La fe |ane.
- Diferen(a dintre tine ;i Ender, a rostt o voce n mntea u, un murmur sub
nveu suneteor audbe, este ca atunci cnd Ender face un plan pentru salvarea
altora, nu risca dect propria persoana.
- Asta este o mncuna, a spus Mro catre Matca. E -a ucs pe Human, nu? n
ace caz a rscat va[a u Human.
Human era acum unu dntre copac-parn[ care creteau a poarta satuu
Magre. Ender ucsese ent, ca sa poata prnde radacna n so sa treaca n va[a a
trea cu toate amntre ntacte.
- Cred ca, de fapt, Human nu a murt, a spus Mro. Dar Panter a pert, ar Ender
-a asat. cte matc au dsparut n bataa fnaa dntre poporu vostru Ender? Nu
m te auda ca Ender patete pentru asta. E doar se ngr|ete ca pre[u sa fe patt de
ce care are m|oacee sa o faca.
Matca nu a raspuns medat.
- Nu vreau sa ma gase;ti. Rami pierdut n ntuneric.
- Doar nu vre ca |ane sa moara, a spus Mro.
- Nu-m pace cum suna vocea e n mne, a spus ncet Va.
- Merg ma departe. |ne-te de mne.
- Nu pot, a spus Va. Lucratoarea nu ma ma [ne de mna.
- Vre sa spu ca ne-am perdut? a ntrebat-o Mro.
Va a ramas tacuta. n bezna, s-au [nut strns de mna, nendraznnd sa
paeasca ntr-o drec[e sau ata.
- Nu pot face lucrurile pe care mi le ceri.
- Cnd am vent ac data trecuta, ne-a spus ca toate matce au format o re[ea
ca sa- prnda pe Ender, dar n-au reut, de aceea au acatut o punte, au atras o aia
dn Exteror au facut dn ea un pod, foosnd-o ca sa dscute cu Ender prn gnd, prn
|ocu fanteze pe care |uca prn computer a coaa de Lupta. A reut asta cndva -
nvocnd o aia dn Exteror. De ce nu po[ gas aceea aia sa o pasez acum n ata
parte? S-o eg de atceva?
- Puntea era o parte din noi. Din sinele nostru. Am invocat acea aia la fel cum
o faceam ;i pentru a crea noi matci. Acum situa(ia difera complet. Acea punte veche a
devenit n prezent un sine deplin, nu mai e ceva simplu, ratacitor ;i flamnd, disperat
sa se conecteze.
- Ne spu ca e vorba de ceva nou. ca nu t cum sa procedez, nu ca nu s-ar
putea reaza.
- Ea nu vrea sa o faca. lar noi nu putem face nimic daca ea nu vrea.
- Dec ma po[ opr, a murmurat Mro catre Va.
- Nu se refera a mne, -a raspuns Va.
- jane nu vrea sa fure corpul altcuiva.
- E vorba de Ender. E ma are doua corpur. Acesta e de rezerva. Nc macar e
nu- vrea.
- Nu vrem. Nu vom face nimic. Acum pleaca.
- Nu putem merge pe ntunerc, a spus Mro.
Apo e a sm[t cum Va -a retras mna.
- Nu! a strgat e. Nu-m da drumu!
- Ce faci?
Mro -a dat seama ca ntrebarea nu- era adresata u.
- lncotro pleci? E periculos sa mergi pe ntuneric.
Mro a auzt vocea u Va vennd de foarte departe, ceea ce -a surprns.
Pesemne ca se mca foarte repede pe ntunerc.
- Daca tu |ane [ne[ att de mut sa-m sava[ va[a, a spus ea, atunc da-ne
me u Mro o caauza. Atfe cu pasa daca ma vo prabu ntr-un pu[ -m rup
gtu? n nc un caz u Ender. Nc me. nc u Mro.
- Nu te ma mca! a strgat Mro. Ram nemcata, Va!
- Sta tu nemcat, -a raspuns Va. Tu et ce a caru va[a merta savata!
Brusc, Mro a sm[t o mna care -o cauta pe ppate pe a u. Ba nu, avea
gheare. -a strns degetee n |uru gheareor une ucratoare, ar aceasta -a condus
nante prn ntunerc. Nu foarte departe. Apo au dat un co[ ntunercu s-a ma
sub[at, au ma dat un co[ apo au putut vedea. nca un co[ nca unu, au a|uns
ntr-o ncapere umnata prntr-un pu[ care ducea spre suprafa[a. Va se afa de|a
acoo statea pe pamnt n fa[a Matc.
La vzta precedenta, cnd o vazuse, Matca tocma depunea oua, dn care aveau
sa creasca ate matc, un proces bruta, crud senzua. Acum nsa ea statea pe
pamntu |av a tuneuu, mncnd ceea ce aduceau ucratoaree, care veneau una
dupa ata. Vase pne cu un amestec de tr apa. Dn cnd n cnd, cte un fruct. Dn
cnd n cnd, carne. Nentrerupt, ucratoare dupa ucratoare. Mro nu ma vazuse
nc nu- magnase ca putea mnca cneva att de mut.
- Cum altfel crezi ca pot depune oua?
- Nu vom putea opr fota fara sa benefcem de zboru nterstear, a spus Mro.
Cea[ sunt pe cae sa o ucda pe |ane dntr-un moment n atu. Daca nchd re[eaua
de ansbu, ea va mur. ce vom face dupa aceea? La ce vor ma su| navee
construte de tne? Fota Lustana va ven sa ne dstruga umea.
- ln univers sunt nenumarate primejdii. Nu primejdia aceasta trebuie sa te
ngrijoreze.
- Ma ngr|oreaza totu, a spus Mro. Doar asta ma preocupa. Pe de ata parte,
m-am ncheat msunea. Am termnat. Am gast um sufcente. Ma mute char dect
putem coonza. Avem nevoe doar de nave de tmp, nu de ma mute destna[.
- Chiar nu n(elegi? Crezi ca eu ;i jane te trimitem degeaba n explorare? Nu
mai cau(i lumi care ar putea fi colonizate.
- Char aa? Cnd s-a schmbat scopu msun mee?
- Lumile ce pot fi colonizate reprezinta doar o idee de rezerva. Doar un produs
secundar.
- Atunc de ce ne-am zbatut eu Va attea saptamn? Asta e adevaru, n ce o
prvete pe Va -munca e att de pctcoasa, nct ea nu- ma ntereseaza pe Ender
de aceea va f asata sa moara.
- Asta prezinta un pericol mai mic dect flota. Am nvins deja flota. Noi ne-am
mpra;tiat. Ce importan(a are daca eu mor? Fiicele mele mi vor mo;teni memoria.
- Vez, Va? a spus Mro. Matca te - amntre repreznta snee tau. Daca ee
suprave[uesc, atunc tu ram ve.
- Vorbe, a spus ncet Va. Care e percou ma mare despre care vorbete
Matca?
- Nu exsta un perco ma mare, a spus Mro. Ea vrea doar sa pec, dar eu nu-
vo da ascutare. Va[a ta merta savata, Va. La fe cea a u |ane. Iar daca exsta o
cae, Matca o poate gas. Daca |ane poate deven puntea dntre Ender matc, atunc
de ce n-ar f Ender puntea dntre |ane tne?
- Daca promit ca voi ncerca, te ntorci la munca ta?
Exact asta era probema: Ender prevense cu mut tmp n urma pe Mro ca
Matca consdera nten[e drept fapte, ca cum ar f propre amntr. nsa cnd
schmba nten[e, ee deveneau no fapte, ar ea nu- ma amntea ca avusese o ata
nten[e. n acest fe, orce promsune a Matc era o vorba n vnt. respecta doar
promsune care, dupa parerea e, mertau ndepnte.
Cu toate acestea, nu puteau ob[ne ma mut.
- Vo ncerca, a spus Mro.
- Acum ncerc sa gasesc o modalitate. Ma voi consulta cu Human ;i Rooter, dar
;i cu ceilal(i copaci-parin(i. Ma voi sfatui cu toate fiicele mele. $i cu jane, care crede ca
totul e ridicol.
- A nten[a sa te sfatuet cu mne? a ntrebat Va.
- Tu ai spus deja da.
Va a oftat.
- Cred ca aa e, a spus ea. n adncu sufetuu, care m-e batrn nu se
snchsete daca aceasta maroneta tnara traete sau moare, cred ca a ace nve
nu-m pasa.
- Ai spus da nca de la nceput. Dar te temi. Prin faptul ca nu ;tii ce vei deveni,
(i-e teama ca vei pierde ceea ce ai.
- A n[ees perfect, a recunoscut Va. sa nu-m ma spu dn nou mncuna
aceea rdcoa ca nu-[ pasa daca mor pentru ca fcee tae [ poseda amntre. Nu
vre sa mor, ar daca savarea u |ane te a|uta sa traet, atunc vre s-o fac.
- Apuca(i mna lucratoarei mele ;i ie;i(i la lumina. Pleca(i printre stele ;i
continua(i-va treaba. Aici, eu voi ncerca sa gasesc o modalitate de a-(i salva via(a. $i
a lui jane. Vie(ile tuturor.
|ane era nemu[umta. Pe drumu de ntoarcere spre Magre nava, Mro a
ncercat sa o faca sa vorbeasca, nsa ea a ramas a fe de muta ca Va, care aba
daca nvredncea cu vreo prvre, daramte sa dscute cu e.
- Dec eu sunt rau, a spus Mro. Nmen atcneva nu a cautat o rezovare, dar
pentru ca am ac[onat, eu sunt pacatosu, ar vo, vctmee.
Va a catnat dn cap nu -a raspuns.
- Et pe moarte! a strgat e, ca sa acopere v|tu aeruu zgomotu
motoareor. |ane e pe cae de a f executata! E o vrtute sa f pasv cnd t asta? Nu
poate nmen sa faca un mc efort?
Va a spus ceva, dar Mro n-a auzt-o.
- Poftm?
Ea -a ntors capu a prvt n ata parte.
- A spus ceva, vreau sa aud!
Vocea care -a raspuns nu era a u Va. n ureche optea |ane.
- A spus: ,Nu e po[ avea pe amndoua".
- Cum adca? a ntrebat Mro, ca cum Va ar f repetat ceea ce spusese.
Va s-a ntors catre e.
- O savez pe |ane fndca amntete totu despre va[a ei. Nu are rost sa o
strecor n mne ca sursa ncontenta de von[a. Trebue sa ramna ea nsa, ca sa
poata f refacuta cnd se restabete re[eaua de ansbu. Iar asta ma va ucde. Or,
daca sunt pastrata, ca amntr personatate, ce mportan[a are daca von[a m va f
data de |ane sau de Ender? Nu ne po[ sava pe amndoua.
- De unde t? a ntrebat-o Mro.
- n acea fe n care tu t toate aceste ucrur pe care e afrm, ca cnd ee
ar f necunoscute atcuva! a strgat Va. Gndeam! M se pare norma. Atta tot.
- De ce n-ar f a fe de norma ca tu sa posez amntre propr, pe ae e?
- A nnebun, n[eeg? a spus Va. Pentru ca m-a amnt ca sunt o femee care
a capatat exsten[a pe o nava, a care prma amntre ar f aceea n care tu mor rev
a va[a. m-a aduce amnte tre m de an de va[a petrecu[ n afara acestu corp,
trand undeva n spa[u ... ce persoana poate pastra astfe de amntr? La asta te-a
gndt? Cum poate o fn[a umana sa o con[na pe |ane, cu tot ce [ne ea mnte, te
poate face?
- |ane e foarte puternca, a spus Mro, dar nu te sa se fooseasca de un corp.
Nu are acest nstnct. N-a avut ncodata. Va trebui sa se su|easca de amntre tae
de aceea te va asa ntacta.
- Vorbet de parca a t totu.
- Da. Nu tu de ce nc cum de-am a|uns sa tu asta, dar sunt convns ca e
aa.
- Iar eu care credeam ca barba[ sunt ra[ona, a spus ea pe un ton dspre[utor.
- Nmen nu e ra[ona, a spus Mro. To[ ac[onam ntr-un fe sau atu pentru ca
suntem sgur de ceea ce dorm credem ca ac[une pe care e ntreprndem ne vor
aduce ceea ce vrem, dar ncodata nu tm ceva sgur, astfe ca toate ra[onamentee
noastre sunt nven[ pentru a |ustfca ce avem de gnd sa facem nante de a ne
gnd a motve.
- |ane e ra[onaa, a spus Va. Iar acesta e un motv n pus pentru care corpu
meu n-ar vrea sa o su|easca.
- Nc |ane nu e ra[onaa, a spus Mro. Seamana cu no. Ca Matca. Pentru ca e
ve. Doar computerele sunt ra[onae. Le ofer date, ar ee a|ung doar a concuze ce
pot f trase dn respectvee date - dar asta nseamna ca ee sunt vctme permanente
nea|utorate ae nforma[or programeor pe care e stocam n ee. No, fn[ee v
gndtoare nu suntem scav dateor pe care e prmm. Medu ne asateaza cu
nforma[, genee ne dau anumte mpusur, dar nu ac[onam ntotdeauna n baza
aceor nforma[ nu ne supunem mereu nevoor noastre nnascute. Facem satur.
tm ca nu putem f cunoscu[ atunc ne petrecem va[a cautnd sa |ustfcam acee
cunotn[e. tu ca tot ce ncerc sa fac este mposb.
- Vre sa spu ca vre sa fe mposb.
- Da, a confrmat Mro. Dar smpu fapt ca vreau nu nseamna ca nu poate f
adevarat.
- Dar nu t.
- tu a fe de mute ca orcare atu. Cunoaterea repreznta doar o parere n
care te ncrez pentru a ac[ona. Nu tu daca soaree va rasar mne. Mcu[u Doctor
ar putea ov umea nante ca eu sa ma trezesc. Dn pamnt s-ar putea na[a un
vucan care, expodnd, ne-ar face buca[ee. Dar eu am ncredere ca zua de mne va
sos ac[onez n baza aceste ncreder.
- Eu nu am ncredere ca, daca o as pe |ane sa- nocuasca pe Ender drept
snee meu ntm, va ma exsta ceva care sa semene cu mine, a spus Va.
- Dar eu tu - ;tiu - ca e sngura noastra ansa, pentru ca, daca nu-[ gasm o
ata aia, Ender te va dstruge, ar daca nu- gasm u |ane un at oc pentru a- su| de
sne fzc, ea va mur. A vreun pan ma bun?
- Nu, a spus Va. Nu am. Daca |ane poate f facuta sa saauasca n corpu meu,
atunc asta trebue sa se ntmpe pentru ca suprave[urea e este extrem de
mportanta pentru vtoru specor raman. Atunc nu te-a opr. Nu te-a putea opr.
Dar sa nu-[ nchpu nc o cpa ca eu cred ca vo suprave[u acestu proces. Te
amaget sngur, pentru ca nu po[ ndura deea ca panu tau depnde de un eement
smpu: eu nu sunt o persoana reaa. Eu nu exst, nu am drept de exsten[a, atunc
corpu meu e a voa orcu. [ spu ca ma ubet ca ncerc sa ma savez, dar o
cunot pe |ane ma de muta vreme, ea [-a fost pretenu ce ma apropat n une de
snguratate sufern[a, n[eeg ca o ubet a face orce s-o savez, dar eu nu am
de gnd sa ma amagesc a fe ca tne. Panuet ca eu sa mor, ar |ane sa-m a ocu.
Po[ num asta dragoste, daca [ neaparat, dar eu nu vad ucrure a fe.
- Atunc n-o face, a spus Mro. Daca nu crez ca ve suprave[u aceste
experen[e, n-o face.
- Va, tac, a spus Va. Cum de-a a|uns sa f de un romantsm att de patetc? n
ocu meu, n-a [ne acum ec[ ca sa demonstrez ct de ferct et ca a un corp pe
care sa - ofer u |ane ca merta sa mor de dragu oamenor, a pequeninos,
matcor aa ma departe?
- Nu e adevarat, a protestat Mro.
- Ca n-a [ne ec[? Ha, asa, te cunosc prea bne, a spus ea.
- Ba nu, a nsstat Mro. Am vrut sa spun ca nu m-a da corpu. Nc macar
pentru a sava umea. Umantatea. Unversu. M-am ma perdut o data trupu. M -am
recapatat prntr-un mraco pe care nca nu- n[eeg. N-a renun[a a e fara upta. Ma
n[eeg? Nu, nu ma n[eeg, pentru ca nu a sprt de uptator. Ender nu te-a nzestrat
cu aa ceva. Te-a facut compet atrusta, femea perfecta, care sacrfca totu de
dragu atora, crendu- denttatea dn nevoe atora. E bne, eu nu sunt aa. Nu ma
bucur sa mor acum. Vreau sa traesc. Aa se smt oamen adevara[, Va, ndferent ce
ar spune e, to[ vor sa traasca.
- Cu excep[a snucgaor?
- e vor sa traasca, a spus Mro. Snucderea e o ncercare dsperata de a
scapa de o sufern[a nsuportaba. Nu e o hotarre noba asnd pe cneva ma
vaoros sa contnue sa traasca n ocu tau.
- Oamen fac uneor asemenea aeger, a spus Va. Nu nseamna ca nu sunt o
persoana reaa doar pentru ca pot aege sa-m dau va[a atua. Nu nseamna ca nu am
sprt de uptator.
Mro a oprt aparatu de zbor, asndu- sa se aeze pe so. Se gaseau a
margnea padur pequenino dn aproperea satuu Magre. A observat ca pequeninos
care ucrau pe cmp s-au oprt ca sa- urmareasca. Pe e nu- nteresa ce vedeau sau
gndeau pequeninos. A uat-o pe Va de umer , cu acrme rostogondu--se pe
obra|, a spus:
- Nu vreau sa mor. nc ca tu sa aeg moartea.
- Dar tu a facut-o.
- Am aes va[a, a spus e. Am preferat sa trec n corpu n care va[a era
posba. Nu n[eeg ca ncerc doar sa va determn pe tne pe |ane sa face[ ca mne?
n nava, vreme de o cpa, au coexstat vechu meu trup ce nou, prvndu-se unu pe
atu. m amntesc ambee magn. Ma n[eeg? m aduc amnte ca ma utam a acest
corp am gndt: ,Ce frumos, ce tnar! m aduc amnte cnd ace corp eram eu: Cne
e ce dn fa[a mea, aceasta persoana, de ce sa nu pot f ea n ocu nfrmuu ce sunt
acum?" Aa am gndt aa-m amntesc, nu m-am magnat toate astea ma trzu,
nc n-am vsat, tot tmpu aa am gndt. Dar ma [n mnte ca a asta ma gndeam
n acee momente. Apo, m amntesc ca stateam ma prveam cu ma, gndnd:
,Sarmanu om, betu oog, cum suporta sa ma traasca acum, cnd aduce amnte
cum era sa fe vu?", ar dupa aceea, brusc, e s-a transformat n [arna, ba ma pu[n
de att, n aer, apo n nmc. m aduc amnte ca -am urmart murnd. Nu-m amntesc
moartea, pentru ca aia mea facuse de|a satu. Dar m sunt v n mnte ambee
magn sm[amnte.
- Sau [ mnte cum [ era vechu sne pna a momentu satuu cum era
nou tau sne dupa aceea.
- Posb, a spus Mro. Dar asta n-a [nut nc macar o secunda. Cum de-m pot
amnt att de mute ucrur despre ambee star de sne, care au coexstat n aceea
cpa? Cred ca am pastrat amntre care erau n acest corp dn frac[unea de secunda
cnd aia mea a stapnt ambee corpur. Cred ca, daca |ane patrunde n tne, [ ve
pastra toate amntre e ve preua pe ae e. Eu sunt aproape convns.
- A, m nchpuam ca t asta.
- O tu, a spus Mro. Pentru ca orce atceva e de neconceput, prn urmare,
necunoscut. Reatatea n care traesc este una n care tu o po[ sava pe |ane, ar |ane
te poate sava pe tne.
- Adca tu ne po[ sava pe amndoua.
- Am facut de|a tot ce se putea, a spus Mro. Totu. Am termnat. Am ntrebat-o
pe Matca. Acum se gndete a asta. Va ncerca. Are nsa nevoe de consm[amntu
tau. de a u |ane. Dar acum nu ma e treaba mea. Eu vo ramne un smpu
observator. Te vo urmar murnd sau trand. (A tras-o pe Va ma aproape a strns-o
n bra[e.) Eu vreau sa traet.
A sm[t rgdtatea psa de reac[e a u Va -a dat drumu dn bra[e. Apo s-
a ndepartat de ea.
- Sta, a spus ea. Ateapta pna cnd |ane va trece n acest corp, apo ve putea
face cu e ce te asa ea. Pe mne sa nu ma ma atng, pentru ca nu suport mbra[area
unu barbat care ma vrea moarta.
Cuvntee e -au ndurerat prea mut ca sa raspunda. I-a fost mposb de
dureros sa e suporte. A pornt aparatu de zbor. Acesta s-a rdcat pu[n deasupra
souu. A pornt nante -au contnuat drumu, dnd roata padur pna au a|uns n
ocu n care copac-parn[ pe nume Human Rooter marcau vechea ntrare spre
satu Magre. Sm[ea prezen[a u Va aatur de e tot astfe cum un om ovt de trasnet
percepe aproperea de o ne de nata tensune; fara sa fe nevoe de vreo atngere, se
nfora a durerea pe care ta ca o ascund cabure. Rau pe care e comsese nu se
putea repara. Va se nea, nu voa sa o vada murnd, nsa ea traa ntr-o ume dn
care e o voa sa o excuda reconcerea era mposba. Puteau face mpreuna acea
pmbare sau urmatoarea caatore spre at sstem stear, dar nu aveau sa ma traasca
n aceea ume, ar gndu acesta era nsuportab de chnutor, ace adevar durea,
dar sufern[a era prea adnca pentru a a|unge a ea sau char pentru a o sm[ n acee
momente. Ea exsta, ta ca avea sa- tortureze n an urmator, nsa n acee cpe nu
o putea atnge. Nu era nevoe sa- anazeze sentmentee. Ma trecuse prn stua[a
asta, cnd o perduse pe Ouanda, cnd vsu de a tra aatur de ea fusese zadarnct.
Nu putea atnge durerea, n-o putea aunga, nc macar nu- ntrsta ca tocma
descoperse ceea ce voa, dar nu putea ob[ne asta.
- A devent un sfnt care sufera, -a spus |ane a ureche.
- Tac asa-ma, a subvocazat Mro.
- Nu vorbet ca un barbat care vrea sa-m fe ubt.
- Nu vreau sa-[ fu nmc. Nc macar nu a sufcenta ncredere n mne ca sa-m
spu ce doret sa ob[ prn cercetarea attor um.
- Nc tu nu m-a spus ce punea a cae cnd te-a dus sa vorbet cu Matca.
- ta ce vo face, a spus Mro.
- Ba nu. Sunt foarte agera - mut ma agera a mnte dect tne sau Ender, sa
nu u[ asta nc o cpa - dar, cu toate acestea, nu va pot ghc pe vo, creature
acatute dn carne, cu mut audatee voastre ,satur ntutve". ntotdeauna ac[ona[
n mod ra[ona pentru ca nu de[ne[ nforma[ sufcente pentru a ac[ona ra[ona.
Dar nu-m pace cnd spu ca sunt ra[onaa. Nu sunt. Nc vorba.
- Sunt convns ca a dreptate, a spus ncet Mro. A dreptate n toate prvn[ee.
Aa e. Acum peaca.
- Pec.
- Ba nu, a spus Mro. nt vreau sa afu de a tne ce rost au avut caatore
facute de mne cu Va. Matca a afrmat ca ume coonzabe reprezentau o dee de
rezerva.
- Vorbe, a spus |ane. Aveam nevoe de ma mut de o ume ca sa fm sgur ca
savam cee doua spec non-umane. O rezerva.
- Dar ne-a trms mereu.
- Interesant, nu?
- Ea a spus ca ncerca sa ev[ un perco ma grav dect Fota Lustana.
- Ate vorbe.
- Spune, a nsstat Mro.
- Daca o fac, s-ar putea sa nu ma pec.
- Crez ca sunt att de a?
- Ncdecum, cura|osu meu baat, erou meu ndrazne[ atragator.
Lu Mro nu- pacea cnd |ane trata de sus, nc macar n guma. Iar acum nu
avea deoc chef de gume.
- De ce crez ca nu vo peca?
- Ve consdera ca nu te rdc a na[mea msun, a spus |ane.
- nu ma rdc?
- Probab ca nu, -a raspuns |ane. Cu toate acestea, ma ve avea pe mne.
- Dar daca dspar tu brusc? a ntrebat Mro.
- Trebue sa rscam asta.
- Spune-m ce vom face. Care e adevarata msune?
- Ha, nu f rdco! Daca te gndet ma bne, ve descoper sngur.
- Nu-m pac aradee, |ane. Spune-m!
- ntreab-o pe Va. Ea te.
- Poftm?
- Ea cauta de|a datee de care am nevoe. te.
- Asta nseamna ca Ender te. Pna a un punct, a zs Mro.
- Cred ca a dreptate, dar e nu ma preznta nteres pentru mne nu-m pasa
ce anume te.
Vai, ce ra(ionala e;ti, jane...
Pesemne ca, dn obnun[a, subvocazase gndu, pentru ca ea -a raspuns a
fe ca a orce exprmare facuta n gnd n mod deberat.
- Te-a exprmat ronc, deoarece [ nchpu ca eu afrm asta doar pentru ca pe
Ender nu- ma ntereseaza persoana mea, ntruct ma prote|ez de sentmentee mee
rante dn cauza ca e -a scos nestemata dn ureche, n reatate, e nu ma consttue
o sursa de nforma[ nu ma coaboreaza a actvtatea mea , drept urmare, pe
mne nu ma ma ntereseaza persoana u dect n masura n care vre sa ma auz dn
cnd n cnd despre un vech preten care s-a mutat departe.
- Asta m suna ca o |ustfcare dupa ce faptu s-a consumat, a constatat Mro.
- De ce a adus vorba de Ender? -a ntrebat |ane. Ce conteaza daca te sau nu
adevarata actvtate pe care o desfaura[ tu Va?
- Pentru ca, daca Va cunoate scopu msun, ar ea presupune un perco ma
grav dect Fota Lustana, de ce Ender -a perdut nteresu fa[a de ea att de mut,
nct ea e pe cae sa moara?
Vreme de cteva cpe au ramas tacu[. Char trebua att de mut tmp u
|ane sa gaseasca un raspuns, nct ntrzerea putea f perceputa char de o fn[a
umana?
- Presupun ca Va nu te, a spus |ane. Da, e posb. Am crezut ca te, dar
constat acum ca s-ar putea sa-m f transms date asupra carora a nsstat dn motve
ce nu aveau nc o egatura cu msunea voastra. Da, a dreptate, nu te.
- |ane, recunot ca te-a neat? Ca a tras o concuze fasa, ra[onaa?
- Cnd prmesc date de a oamen, uneor concuze mee ra[onae sunt
ncorecte, deoarece au a baza premse fase.
- |ane, a spus Mro ncet, am perdut-o, aa e? Indferent daca traete sau
moare, daca trec n trupu e sau mor n spa[u, sau unde traet tu acum, ea nu ma
va ub, adevarat?
- Nu sunt persoana potrvta sa-[ raspunda. Eu n-am ubt ncodata pe cneva.
- Ba -a ubt pe Ender.
- I-am acordat muta aten[e am fost dezorentata cnd m-a deconectat prma
oara, cu mu[ an n urma. De atunc, m-am reparat greeaa nu ma ma eg att de
strns de cneva.
- L-a ubt pe Ender, a nsstat Mro. nca ubet.
- Va, ce n[eept et! a spus |ane. Va[a ta amoroasa e o sere |anca de
eecur, n schmb, t totu despre ubre mele. Se vede ca te prcep ma bne sa
n[eeg procesee emo[onae ae unor fn[e eectronce dect, sa spunem, ae feme
de nga tne.
- A n[ees perfect, a recunoscut Mro. Asta e stora ve[ mee.
- Tot astfe [-a magnat ca eu te ubesc, a spus |ane.
- Nu tocma.
nsa char n cpa n care a afrmat asta, s-a sm[t strabatut de un for rece a
nceput sa tremure.
- Am perceput dovada sesmca a adevarateor tae sentmente, a spus |ane. [
nchpu ca te ubesc, dar te ne. Nu ubesc pe nmen. Ac[onez dn nteres propru
ntegent. Acum nu pot suprave[u fara a pastra egatura cu re[eaua umana de
ansbu. Expoatez stradane u Peter Wang-Mu pentru a mpedca executarea mea
sau evtarea e. Ma su|esc de vsure tae roman[oase ca sa-m gasesc un corp
supmentar care nu- ma face trebun[a u Ender. ncerc sa savez pequeninos
matce pornnd de a prncpu ca e bne sa pastrez n va[a spece capabe de
gndre - dn care fac eu parte. Dar n actvtatea mea nu ntra ucrur precum
dragostea.
- Ce mncnoasa et... a spus Mro.
- Nu merta sa dscut cu tne, a zs |ane. Te auto-amaget tot tmpu. Et
megaoman. Cu toate astea, et amuzant, Mro. m face pacere tovaraa ta. Daca
aceasta e dragoste, atunc te ubesc. nsa oamen ubesc anmaee de compane
dn aceea motve, nu? Nu e vorba exact de o pretene ntre ega, nc acum, nc n
vtor.
- De ce et att de hotarta sa ma ranet ma mut? a ntrebat-o Mro.
- Pentru ca nu vreau sa te eg sentmenta de mne. A tendn[a de a te aga[a
de rea[ sortte eecuu. Vorbesc seros, Mro. Ce poate f ma pst de speran[a dect
sa o ubet pe Tnara Vaentne? Sau pe mine, bnen[ees. Pentru ca, n mod fresc,
asta ar urma.
- Vai te morder, a spus Mro.
- Nu pot muca dn mne, nc dn a[, -a raspuns |ane. Sunt o batrna fara
dn[.
Aezata aatur de e, Va s-a adresat u Mro:
- A de gnd sa sta toata zua ac sau v cu mne?
Mro a prvt n atera. Va nu era aatur. n tmpu dscu[e cu |ane a|unsese n
aproperea nave , fara sa- dea seama, oprse aparatu de zbor, ar Va coborse
e nc nu bagase de seama.
- Po[ vorb cu |ane dn nava, a spus Va. Acum, dupa ce a organzat exped[a
ta atrusta pentru a sava femea pe care o ubet, avem de ucru.
Mro nu s-a deran|at sa raspunda dspre[uu fure cuvnteor e. A oprt
motoru aparatuu de zbor, a cobort a urmat-o n nava.
- Vreau sa tu care e adevarata noastra msune, a spus Mro dupa ce a nchs
ua nave.
- Char m-am gndt a asta, -a spus Va. Am uat n consdera[e ocure prn
care am trecut. Am sart de coo-coo. La nceput, am mers a ntmpare n sstemee
steare apropate ndepartate. n utma vreme nsa, am avut tendn[a de a ne
depasa numa ntr-o anumta zona. Un con a spa[uu cred ca acesta se ngusteaza.
|ane are n pan o anumta destna[e, ar unee date pe care e cuegem despre fecare
paneta sugereaza ca ne apropem tot ma mut, ca ne ndreptam n drec[a corecta.
Cauta ceva.
- Dec, daca examnam datee despre ume pe care e-am exporat, ar trebu sa
gasm ceva comun?
- ndeoseb a ume care defnesc conu de spa[u n care am desfaurat
cercetar. Lume dn regunea aceea poseda ceva ce o ndeamna sa contnue
cercetarea ma departe.
Unu dntre chpure u |ane a aparut n aer, deasupra termnauu de
computer.
- Nu ma perde[ tmpu ncercnd sa descoper[ ceea ce tu de|a. Ave[ de
exporat o noua ume. La treaba!
- Tac, te rog! a zs Mro. Daca nu ne spu, atunc o sa ne chnum sa afam
sngur.
- Frumos vorbet, erou meu cura|os ndrazne[, a spus |ane.
- Mro are dreptate, a spus Va. Ma bne ne anun[ nu vom ma perde tmpu
cu supoz[.
- eu care am crezut ca una dntre caracterstce fn[eor v e aceea de a
face satur ntutve care transcend ra[unea merg dncoo de datee avute a
dspoz[e, a zs |ane. Sunt dezamagta ca nu a[ ghct de|a.
n aceea cpa, Mro -a dat seama.
- Cau[ paneta orgnara a vrusuu Descoada, a spus e.
Va -a prvt nedumerta.
- Poftm?
- Vrusu Descoada a fost creat. L-a nventat cneva -a trms n spa[u,
probab pentru a transforma ate panete, pregatnd o ncercare de coonzare. Orcne
ar f ace creator, e se afa nca acoo, contnundu- munca, trm[nd no sonde
spa[ae vru pe care nu- vom putea depsta dstruge. |ane cauta paneta or
nataa. Or, ma curnd, ne pune pe no sa cautam.
- Uor de ghct, a spus |ane. A[ avut a dspoz[e date ma mut dect
sufcente.
Va a dat aprobator dn cap.
- Acum m-e mpede. Unee dntre ume exporate aveau o fora fauna
redusa. Char m-am exprmat mrarea n cteva rndur. Pesemne ca se produsesera
dspar[ mportante. Nu semanau cu cee de pe Lustana, desgur. nu am detectat
vrusu Descoada.
- A exstat nsa at vrus, ma pu[n rezstent, a spus Mro. ncercar de nceput,
probab. Asta provocase dspar[a unor spec de pe acee um. n cee dn urma,
vrusu perse, dar ecosstemee respectve nca nu- revensera dupa pagubee
suferte.
- Char am nsstat asupra aceor um, a spus Va-Am cercetat acee ecossteme
n profunzme, cautnd Descoada sau ceva smar, pentru ca tam ca orce dspar[e
pe scara mare reprezenta un semn de perco. Nu-m vne sa cred ca n-am reut sa fac
egatura ntre una ata ca sa-m dau seama ce cauta |ane.
- ce se ntmpa daca descoperm umea de pe care a pecat Descoada? a
ntrebat Mro. Ce facem?
- m nchpu ca o vom studa de a dstan[a, ne convngem ca avem dreptate,
apo aertam Congresu, ca sa dstruga defntv paneta.
- nca o spece nzestrata cu gndre? a ntrebat Mro, ncapab sa creada ce
auzse. Crez ca vom invita Congresu sa- dstruga?
- A utat ca nc Congresu n-a ateptat nvta[a noastra? nc aprobarea
noastra. Iar daca ce dn Congres consdera ca Lustana e att de percuoasa, nct
trebue dstrusa, ce vor face n cazu une spec care produce raspndete vru
nenchput de percuo? Nu cred ca ar gre Congresu ntr-o asemenea stua[e. A
fost o smpa ntmpare ca Descoada -a a|utat pe stramo pequeninos sa faca
trecerea a ntegen[a. Daca asta -a a|utat. Exsta dovez ca pequeninos erau de|a
nzestra[ cu ntegen[a, ar vrusu Descoada aproape ca -a dstrus n totatate. Ce
care a raspndt vrusu nu are contn[a. Nu s-a gndt ca ate spec au dreptu a
va[a.
- Poate nu au un asemenea concept acum, a spus Mro. Dupa ce ne vor ntn...
- Asta, daca nu cumva o sa uam vreo boaa ngroztoare vom mur a cteva
mnute dupa coborrea pe paneta or, a spus Va. Nu te ngr|ora, Mro! Nu panuesc
sa ucd pe orcne am ntn. Orct de cudata a f, nu doresc dstrugerea competa a
atora.
- Nu pot crede ca aba acum am n[ees pe cne cautam, ar tu vorbet de|a de
ucderea tuturor!
- Probema dstruger se nate or de cte or oamen ntnesc stran,
ndferent daca sunt sab sau puternc, percuo sau panc. Aa e scrs n genee
noastre.
- Ca dragostea. Ca nevoa de comuncare. Ca curoztatea care depaete
xenofoba. Ca decen[a.
- A asat deoparte teama de Dumnezeu, a spus Va. Nu uta ca sunt char
Ender. Exsta un motv pentru care este numt Xenocd, t doar.
- Da, dar tu et partea bnda a u.
- Pna oamen bnz recunosc uneor ca decza de a nu ucde e snonma cu
aceea de a mur.
- Nu pot crede ca vorbet astfe.
- Dec n-a a|uns sa ma cunot prea bne, a spus Va, zmbndu- decat.
- Nu-m pace cnd dev ngmfata, a zs Mro.
- Bne, a zs Va. Atunc n-o sa f prea trst cnd o sa mor.
Apo -a ntors spatee. Descumpant, e a urmart-o cteva momente n tacere.
Statea rezemata de spataru scaunuu, prvnd datee care proveneau dn sonda|ee
efectuate de nava. rur ung de nforma[ desfaurndu-se n aer n fa[a e; a apasat
un buton, ar prmu r a dsparut, fnd nocut de urmatoru. Era concentrata asupra
dateor, dar ma era vorba de ceva. Un aer de antcpare. ncordare. Asta -a facut pe
Mro sa se teama.
Teama? De ce? Se ntmpa ceea ce sperase e. n utmee momente, Tnara
Vaentne reazase ceea ce ratase Mro n dscu[a purtata cu Ender. Ctgase aten[a
u Ender. Acum, cnd ta ca era n cautarea panete pe care fusese creata
Descoada, cnd n |oc era un aspect mora mportant, cnd vtoru raseor raman
depndea de ac[unea e, Ender avea sa manfeste nteres fa[a de ceea ce facea ea,
va pasa de Va ce pu[n a fe de mut ca de Peter. Dec nu avea sa se stnga. ncepea
sa traasca.
- M-a facut-o, -a optt |ane n ureche. Acum n-o sa ma vrea sa-m dea trupu.
Dn ace motv se temea? Nu. n cuda acuza[or e, Mro nu voa ca Va sa
moara. Era ncntat ca ea recapatase vocunea, devennd att de ncordata,
mpcata - char daca asta o facea sa devna suparator de ngmfata. Nu, ata era
cauza.
Poate ca era vorba de ceva smpu, precum teama pentru propra va[a. Paneta
nataa a vrusuu Descoada era sgur un oc cu o tehnooge nmagnab de
dezvotata daca avusese capactatea sa creeze un asemenea ucru sa- trmta de a
o ume a ata. Pentru a crea antvrusu care sa nvnga sa [na sub contro
Descoada, Ouanda, sora u Mro trebuse sa asa n Exteror, pentru ca producerea
unu asemenea ucru depaea tehnooga de[nuta de oamen. Mro va trebu sa
dscute cu creator Descoade pentru a- mpedca sa ma trmta n spa[u ate sonde
ucgae. Asta depaea. Nu se sm[ea n stare sa duca a bun sfrt o asemenea
msune. Va da gre, ar asta va percta toate spece raman. Nc nu era de mrare ca
se temea.
- Ce parere a dupa consutarea dateor? a ntrebat e. Aceasta e umea pe care
o cautam?
- Probab ca nu, -a raspuns Va. Are o bosfera destu de recenta. Nc un
anma care sa depaeasca verm ca marme. Nc o zburatoare. Doar o varetate
competa de spec a un nve redus de dezvotare. Varetatea nu psete. Se pare ca
sonda or n-a a|uns ac.
- Bne, a zs Mro. Acum, daca ne tm adevarata msune, ma perdem vremea
redactnd un raport compet prvnd posbtatea de coonzare sau mergem ma
departe?
Deasupra termnauu u Mro, a aparut chpu u |ane.
- Sa ne convngem ca Vaentne are dreptate, a spus |ane. Dupa aceea
contnuam. Exsta sufcente um de coonzat tmpu ne preseaza.
Novnha -a atns pe umar pe Ender, care respra greu, zgomotos, nsa nu era
vorba de sforatu u obnut. Zgomotu venea dn pamn, nu dn gte|; era ca
cum -ar f [nut respra[a muta vreme, ar acum trebua sa traga aer n pept drept
compensare, numa ca nspra[a nu era sufcent de profunda, ar pamn nu rezstau.
- Andrew! Scoaa-te, a spus ea pe un ton rdcat, fndca atngerea e fusese
sufcenta pna atunc pentru a- trez, dar de aceasta data nu era ndea|uns, pentru ca
e a contnuat sa gfe, fara sa deschda och.
O surprnsese pna faptu ca dormea. nca nu era un batrn. Nu obnua sa
traga cte un pu de somn spre sfrtu dmne[. totu, acum statea ntns pe
terenu de crochet a manastr cnd, de fapt, spusese ca peaca sa aduca apa. ,
pentru prma oara, Novnha s-a gndt ca e nc macar nu dormea, c se prabuse
acoo, doar faptu ca a|unsese sa stea pe spate, a umbra, cu mne aezate pe
pept, o facuse sa creada ca aesese ace oc ca sa se odhneasca. Ceva nu era n
regua. Nu era un batrn oarecare. N-ar f trebut sa zaca acoo, resprnd un aer care
nu satsfacea necesta[e.
- Ajuda-me, a strgat ea. Me ajuda, por favor, venga agora| A rdcat gasu pna
cnd, ucru nefresc pentru ea, devense un racnet, un sunet dsperat care a
nspamntat-o ma mut. Ele vai morrer| 5ocorro| O sa moara, s-a trezt ea urnd.
Iar n subcontent, a nceput sa se auda o ata tane: ,Eu -am adus n acest
oc, a munca grea. E decat ca ma to[ barba[, nma este a fe de vuneraba, -
am st sa vna ac dn cauza dorn[e mee egoste de sfn[ene, zbavre , n oc sa
scap de vna pentru moartea barba[or pe care -am ubt, am adaugat unu pe sta, -
am ucs pe Andrew a fe ca pe Ppo pe Lbo, aa cum -a f putut sava pe Estevo
pe Mro. Moare, tot dn vna mea, orce a face, aduc moartea cu mne, oamen pe
care- ubesc trebue sa moara ca sa scape de mne. Mamae, Papae, de ce m-a[
parast? De ce a[ presarat moartea n caea mea, nca dn copare? Nmen dn ce pe
care- ubesc nu poate ramne nga mne."
,Asta nu su|ete a nmc, -a zs ea, sndu- mntea sa aunge bne cunoscuta
psamode a autonvnur. Nu- vo a|uta pe Andrew daca ma perd n acuza[
ra[onae."
Auzndu- strgatee, dnspre manastre s-au apropat cteva feme c[va
barba[, apo a[, ven[ dn gradna. Cteva momente ma trzu, aceta -au dus pe
Ender n cadre, ar cneva s-a grabt sa cheme un doctor. Un au ramas aatur de
Novnha, pentru ca povestea e e era necunoscuta, banuau ca moartea ate
persoane ubte ar f fost prea mut pentru ea.
- N-am vrut sa vna ac, a murmurat ea. Nu era nevoe.
- Nu asta -a facut sa se mbonaveasca, a spus femea care o sus[nea. Oamen
se smt rau fara sa fe vna cuva. O sa se nzdraveneasca. Ve vedea.
Novnha a auzt vorbee feme, dar n snea e nu e putea crede. Sm[ea ca era
vna e, ca un rau nspamntator se rdca dn bezna propre nm se strecura n
ume, otravnd totu. Purta acea beste n adncu nm, care devense o dstrugatoare
a fercr. Pna Dumnezeu -ar f dort moartea.
,Ba nu este adevarat, -a zs ea n gnd. Ar f un Pacat ngroztor. Dumnezeu
nu-m vrea moartea, nc macar de propra mna. Asta nu -ar a|uta pe Andrew, n-ar
aduce bnee nmanu. N-ar a|uta, c ar aduce doar durere. N-ar su|, c doar..."
Rostndu- dscret mantra de suprave[ure, -a urmat so[u care gfa pna n
manastre, a care sfn[ene putea aunga dn nma e orce gnd de autodstrugere.
,Acum trebue sa ma gndesc a e, nu a mne. Nu a mne. Nu nu nu..."
6.
,VlATA E O MlSlUNE SlNUClGA$A"
, Oare zeii diferitelor na(ii vorbesc ntre ei?
Oare zeii ora;elor chineze;ti
5tau de vorba cu stramo;ii japonezilor?
Cu stapnii din Xibalba?
Cu Allah? Cu Yahve? 5au Vishnu?
Exista vreo ntrunire anuala la care sa-;i compare credincio;ii?
Ai mei ;i coboara fruntea spre podea ;i urmaresc desenul din lemn n locul
meu , spune unul dintre ei.
Ai mei sacrifica animale , spune altul.
Ai mei ucid pe cei care m-au insultat , spune al treilea.
De aceea, adesea ma ntreb daca exista cineva care sa se laude sincer,
spunnd:
Cei ce cred n mine se supun legilor drepte ;i se poarta frumos ntre ei ducnd
o via(a simpla ;i darnica?
Dn $oaptele dumnezeie;ti ale lui Han Oing-jao
Pacfca era a fe de dversa ca orce ata ume, cu zone temperate, caote
poare, padur tropcae, desertur savane, stepe mun[, acur mar, padur
pa|e. Nu era o ume noua. n ma bne de doua m de an de coonzare umana, se
ocupasera toate nee n care oamen puteau tra n confort. Exstau orae mar ar
ntnse de sabatce, sate n m|ocu cmpuror agrcoe sta[un de cercetare n
ocur ndepartate, pe pscur n va, att n nord, ct n sud.
nsa nma Pacfca fusesera ramasesera de-a purur nsuee tropcae ae
oceanuu numt Pacfc, n amntrea cee ma ntnse suprafe[e de apa de pe Pamnt.
Locutor acestor nsue traau, fara sa respecte veche obceur exact n tera or, c
pastrnd memora or, dncoo de zgomotee ctadne a perfera tuturor prvetor.
n cadru ceremonor ancestrae, se sorbea tot kava. Ac amntrea vechor ero se
pastra nca ve. Ze ma opteau n ureche barba[or femeor care aveau daru
sfn[ene. , daca se ntorceau a cobee or mpette dn erbur, unde gaseau
frgdere computere, ce daca? Ze nu ofereau darur ce puteau f refuzate. Probema
era doar sa gaseasca o modatate de a permte patrunderea eementeor no n va[a
oamenor fara a ucde ceea ce de|a exsta.
Pe contnente, n mare orae, a fermee dn zona temperata, a sta[une de
cercetare erau mu[ care nu aveau rabdare sa partcpe a nesfrtee drame (sau
comed, n func[e de punctu de vedere a prvtoruu) |ucate pe acee nsue de
persona|e mbracate cu costume trad[onae. , bnen[ees, oamen de pe Pacfca nu
erau cu to[ ponezen. Exstau toate rasee, toate cuture; se vorbeau nenumarate
mb or ce pu[n aceasta era mpresa. totu, pna ce ngmfa[ consderau
nsuee drept sufetu um. Pna ubtor zapezor a frguu pecau n peerna| -
pe care numeau vacan[a - spre [armure tropcae. Cuegeau fructe drect dn
copac, puteau pe mare n canoe, femee or umbau cu sn dezgo[ nmuau
degetee unu cte unu n budnca de taro scoteau carnea de pe oase tot cu
degetee umezte. Ce ma ab, ma sab, ma eegan[ dntre oamen aceu oc
spuneau pacfcan vorbeau uneor ca cum muzca veche a aceor par[ e rasuna
n urech, ca cum povete antce vorbeau despre trecutu or. Fusesera adopta[ n
marea fame, ar adevara[ samoan, tahten, hawaen, tongan, maor f|en
zmbeau - asau sa se smta bne-ven[, cu toate ca ace oamen care purtau
ceasur, faceau rezervar se grabeau mereu nu tau nmc despre adevarata va[a
de a poaee vucanuu, despre camu barere de cora, sub ceru mpestr[at de
papaga n zbor despre muzca vauror ce se zbeau de recfur.
Wang-Mu Peter au sost ntr-o parte cvzata, moderna, cu un aer occdenta
a Pacfca, unde -au gast dentta[e pregatte dn tmp de |ane. De asta data erau
func[onar guvernamenta nstru[ pe paneta or nataa, Moscova, carora se
ofersera cteva saptamn de concedu nante de a ncepe sa ucreze n vreo
reprezentan[a a Congresuu dn Pacfca. Nu aveau nevoe de prea mute cunotn[e
despre presupusa or paneta nataa. Nu aveau dect sa preznte documentee
personae pentru a paras pe caea aeruu orau n care tocma a|unsesera cu o nava
spa[aa sosta recent de pe Moscova. Au a|uns pe una dntre nsuee ma mar dn
Pacfc curnd s-au su|t dn nou de documente pentru a se caza a un hote de pe
[armu tropca cotropt de cadura.
Nu aveau nevoe de nc o hrte ca sa urce pe o ambarca[une care sa- duca
spre nsua recomandata de |ane. Nmen nu e-a cerut acte de denttate. Pe de ata
parte, nmen nu voa sa- a a bord ca pasager.
- De ce va duce[ acoo? -a ntrebat un barcagu samoan cu o statura de ura.
Ce treaba ave[ acoo?
- Vrem sa vorbm cu Mau de pe Atatua.
- Nu- cunosc, a zs barcagu. N-am auzt de e. ncerca[ a cneva care te
nsua pe care ocuete.
- |-am spus numee nsue, a nsstat Peter. Atatua. |udecnd dupa har[, nu e
departe de ac.
- Am auzt despre ea, dar n-am fost ncodata acoo. Merge[ vorb[ cu
atcneva.
Asta s-a ntmpat n repetate rndur.
- N-a n[ees ca papaag nu sunt dor[ acoo? -a spus Peter u Wang-Mu cnd
au revent pe terasa camere u. Oamen de ac sunt att de prmtv, nct nu-
respng doar pe ramen, framng utannng. Parez ca nc macar tongan sau
hawaen nu pot a|unge pe Atatua.
- Nu cred ca e vorba de ceva egat de rasa, a spus Wang-Mu. Cred ca e ceva
regos. Aa prote|eaza vreun oc sfnt.
- Ce dovez a?
- Pentru ca oamen nu manfesta ura sau teama fa[a de no, nc macar o
suparare mascata. Observ o netn[a senna. Nu- deran|eaza prezen[a noastra, c
consdera ca nu avem ce cauta ntr-un oc sfnt. t bne ca, n rest, ne-ar duce
orunde.
- Poate, a adms Peter. Dar nu pot f char att de xenofob, pentru ca atfe
Amana nu s-ar f mpretent att de bne cu Mau ca sa- transmta un mesa|.
Dupa ce a spus acestea, Peter -a apecat pu[n capu ca sa ascute ceea ce
optea |ane.
- Aha, a facut e. |ane a sart o etapa n foosu nostru. Amana n-a trms
mesa|u drect u Mau, c une feme pe nume Grace. nsa ea s-a dus medat a Mau,
de aceea |ane a consderat ca era bne sa ne ducem drect a sursa. Mu[umesc, |ane.
m pace cum func[oneaza ntu[a ta.
- Nu f mpertnent cu ea, -a sfatut Wang-Mu. Trebue sa ac[oneze ct ma e
tmp. Ordnu de nchdere a re[ee ar putea f dat n orce cpa. E norma sa se
grabeasca.
- Cred ca ar f ma bne sa dstruga orce asemenea ordn nante sa- prmeasca
sa prea cneva toate computeree dn unvers, a spus Peter. Sa e dea cu tfa.
- Asta nu -ar mpedca. Doar -ar nspamnta ma mut.
- ntre tmp, nu avem cum sa a|ungem a Mau cu o ambarca[une.
- Atunc s-o gasm pe Grace, a propus Wang-Mu. Daca ea a reut sa a|unga
acoo, atunc un stran ar putea avea acces a Mau.
- Nu e strana, c samoana, a spus Peter. numee sugereaza asta - Teu 'Ona -
dar a ucrat n domenu unverstar -a vent ma uor sa adopte un nume cretn,
dupa cum se spune ac. Unu occdenta. Trebue sa foosm numee de Grace. Aa
spune |ane.
- Daca a prmt un mesa| de a Amana, te sgur cne suntem.
- Eu sunt de ata parere, a spus Peter. Char daca ne-a men[onat numee, cum
sa creada ca acea oamen se afau er pe umea u, ar az au a|uns ac?
- Peter, et un poztvst fara eac. ncrederea ta n ra[une te face sa dev
ra[ona. Sgur ca va crede ca suntem aceea persoane. Amana e convns de asta.
Faptu ca am caatort de a o ume a ata ntr-o sngura z va confrma doar ceea ce-
nchpue e - ca ne-au trms ze.
Peter a oftat.
- Bne, atta vreme ct nu vor ncerca sa ne sacrfce aruncndu-ne n conu
unu vucan, presupun ca va f pacut sa trecem drept ze.
- Nu gum cu aa ceva, Peter. Rega e egata de cee ma profunde sentmente
ae oamenor de ac. Dragostea care se nate dn acest amestec e foarte duce
puternca, nsa ura este extrem de ferbnte, ar fura, foarte voenta. Atta tmp ct
stran nu se aprope de ocure or sfnte, ponezen ramn oamen ce ma panc.
Dar cnd patrunz n umna focuu sacru, trebue sa f atent, pentru ca nc un namc
nu e ma nemos, ma bruta sau ma nendupecat dect e.
- Iar a vazut magn vdeo? a ntrebat-o Peter.
- Am ctt, a spus Wang-Mu. De fapt, am ecturat cteva dntre artcoee
pubcate de Grace Drnker.
- A, dec ta de ea.
- N-am tut ca era samoana. Nu vorbete despre sne. Daca vre sa af despre
Mau ocu u n cutura samoana dn Pacfca - poate ar trebu sa o numm Lumana',
a fe ca e - trebue sa ctet ceva scrs de Grace Drnker sau de cneva care o cteaza,
sau care are dspute cu ea. Avea un artco despre Atatua, aa am descopert-o. a
ma scrs despre nfuen[a fozofe Ua Lava asupra samoanor. Cnd Amana a
studat-o, cred ca a ctt unee ucrar de Grace Drnker, apo -a adresat cteva
ntrebar astfe a nceput pretena dntre e. Dar egatura e cu Mau nu are nmc de
a face cu Ua Lava. E repreznta ceva ma de demut. Dnante de Ua Lava, dar Ua Lava
nca depnde de asta, ce pu[n n patra e.
Vreme de cteva momente, Peter s-a utat atent a Wang-Mu. Ea a sm[t ca e o
cntarea dn och, socotnd ca avea mnte ca, macar n parte, putea f de foos.
,Bravo, Peter, a gndt ea. Ce ste[ et, sa bag de seama ca am o mnte anatca, pe
nga cea ntutva, gnomca, mantca, ucrur pe care e-a constatat de|a."
Peter s-a rdcat de pe scaun.
- Mergem sa o ntnm. Va trebu sa ctam dn ucrare e. sa e dscutam
crtc.
Matca statea nemcata. Termnase munca de depunere a ouaor pe acea z.
Lucratoaree dormeau n ntunercu nop[, de nca nu era bezna aceea care e
re[nea n petera ce consttua camnu Matc. Era ma curnd dorn[a e de a f
sngura cu mntea e, sa aunge me de amanunte suparatoare dn och ureche,
bra[ee pcoaree ucratoareor. Toate recamau aten[a, macar dn cnd n cnd,
pentru a- face treaba; dar ntreaga gndre era acaparata ca sa- extnda mntea
pentru a umba prn re[eee pe care oamen o nva[asera sa e consdere drept
,fotce". Copacu-parnte pe nume Human expcase ca, n una dntre mbe
umane, acest ucru avea egatura cu ubrea. Legature ubr. Dar Matca ta atceva.
Iubrea era cuparea sabatca dntre trntor. Iubrea era data de genee tuturor
creaturor, care cereau sa se nmu[easca mereu. mpetrea fotca era atceva. Avea
o componenta vountara, daca acea creatura era cu adevarat nzestrata cu senza[.
Putea ofer fdetate acoo unde dorea. Acest ucru era ma mportant dect ubrea,
deoarece crea ceva ma mut dect urma a ntmpare. Daca fdetatea ega
creature aoata, acestea deveneau ma mar, ar acesta era un aspect nou
nexpcab.
- 5unt legata de tine, de exemplu, -a spus ea u Human, char a nceputu
dscu[e or dn acea noapte. Vorbeau n ace fe n fecare noapte, de a o mnte a
ata, de nu se ntnsera ncodata. Nc n-ar f putut, pentru ca ea ramnea n bezna
camnuu e dn adncur, ar e nradacnat nga poarta satuu Magre. Dar
conversa[a dntre mn[ era ma adevarata dect orce mba se cunoteau unu pe
ceaat ma bne dect daca ar f facut-o foosnd vazu atngerea.
- lntotdeauna ncepi la mijlocul gndului, a spus Human.
- lar tu n(elegi mereu tot ce nconjoara gndul, ;i atunci ce importan(a are?
Apo ea -a povestt ceea ce se petrecuse ntre ea Tnara Vaentne Mro n acea
z.
- Am auzit ;i eu o parte, a spus Human.
- A trebuit sa strig ca sa ma fac auzita. Nu seamana cu Ender - n(eleg greu ;i
sunt tari de ureche.
- $i vei reu;i?
- Fiicele mele sunt slabe ;i lipsite de experien(a, ;i sunt ocupate sa depuna oua
n noile lor camine. Cum sa realizam o re(ea buna ca sa prindem o aia? Mai ales una
care are deja un sala;? $i unde e acel sala;? Unde e puntea pe care au facut-o
mamele mele? Unde e jane?
- Ender e pe moarte, a spus Human.
Matca a n[ees ca e raspundea a ntrebare.
- Ce anume din el? a ntrebat Matca. Am socotit ntotdeauna ca e ca noi. Nu ma
surprinde ca el este primul om care ne seamana n capacitatea de a controla mai mult
de un corp.
- Nu prea bine, a spus Human. De fapt, nu poate. 5-a aratat greoi n corpul lui
vechi de cnd au aparut ceilal(i. $i, o vreme, se parea ca ar putea s-o ucida pe Tnara
Valentina. Acum lucrurile s-au schimbat.
- Po(i vedea?
- Ela, fiica lui adoptiva a venit sa ma vada. Trupul lui se stinge n mod ciudat.
Nu e o boala cunoscuta. Nu prime;te oxigen. Nu-;i poate recapata cuno;tin(a. 8atrna
Valentine, sora lui, spune ca probabil acorda prea multa aten(ie celorlalte euri, astfel
ca nu poate pastra mult din vechiul lui corp pentru acum ;i aici. De aceea, trupul lui
cedeaza. lnti plamnii. Poate ca tot organismul e n curs de distrugere, dar plamnii
sunt primii.
- Ar trebui sa fie atent. Altfel, va muri.
- A;a am spus ;i eu, -a reamntt Human pe un ton bnd. Ender e pe moarte.
Matca facuse de|a egatura a care se referse Human.
- Deci nu e nevoie doar de o re(ea pentru a prinde aia acestei jane. Trebuie sa
prindem ;i aia lui Ender ;i sa o transferam n unul dintre celelalte trupuri.
- Altfel vor muri ;i ele odata cu el, mi imaginez, a spus Human. La fel ca la
moartea unei matci, cnd mor ;i lucratoarele.
- Unele mai supravie(uiesc cteva zile, dar a;a se ntmpla. $i asta doar pentru
ca lucratoarele nu au posibilitatea de a avea mintea unei matci.
- Nu te mai preface, a spus Human. N-ai ncercat niciodata.
- Adevarat. Ne temem de moarte.
- De aceea (i-ai trimis toate fiicele n alte lumi? Pentru ca moartea nu nseamna
nimic pentru voi?
- lmi salvez specia, nu pe mine, sper ca ai observat asta.
- La fel procedez ;i eu, a spus Human. Pe de alta parte, sunt prea nradacinat
ca sa mai fiu transplantat.
- Dar Ender nu are radacini, a spus Matca.
- Ma ntreb daca vrea sa moara, a spus Human. Eu nu cred asta. Nu moare
pentru ca ;i-a pierdut voin(a de a trai. Corpul i moare pentru ca ;i-a pierdut interesul
fa(a de via(a pe care o duce. Dar vrea sa traiasca via(a lui Peter. $i pe cea a lui
Valentine.
- A spus el asta?
- Nu poate vorbi. Nu a gasit calea catre legaturile filotice. N-a nva(at sa se
conecteze la fel ca noi, copacii-parin(i. A;a cum faci tu cu lucratoarele sau ca mine.
- Dar l-am gasit o data. Ne-am conectat cu el prin punte, suficient de bine ca
sa-i auzim gndurile ;i sa vedem prin ochii lui. lar el ne-a visat n acele zile.
- V-a visat, dar n-a aflat ca avea(i inten(ii pa;nice. N-a nva(at ca nu trebuia sa
va ucida.
- N-a ;tiut ca jocul era real.
- 5au ca visele erau adevarate. lntr-un fel, e n(elept, dar baiatul nu a nva(at
nici pe jumatate sa-;i ntrebe sim(urile.
- Human, a spus Matca. N-ai vrea sa te nva( cum sa te alaturi unei re(ele?
- Deci vrei sa-l prinzi pe Ender cnd moare?
- Daca l prindem ;i l transferam ntr-unul din celelalte trupuri, probabil ca ele
vor nva(a destule ca sa o gaseasca ;i sa o prinda ;i pe aceasta jane.
- $i daca dam gre;?
- Ender moare. La fel ;i jane. Murim ;i noi, cnd va sosi flota. Prin ce se
deosebe;te asta de cursul oricarei alte vie(i?
- Totul e sincronizarea, a spus Human.
- Vrei sa ncerci sa te alaturi re(elei? Tu, Rooter, ;i ceilal(i copaci-parin(i?
- Nu ;tiu ce n(elegi printr-o re(ea sau daca se deosebe;te de modul n care noi,
parin(ii, suntem lega(i unii de al(ii. Aminte;te-(i ca ;i noi suntem conecta(i cu copacii-
mame. Ei nu pot vorbi, dar au via(a, ;i noi ne ancoram de ei la fel cum lucratoarele
sunt legate de tine. Case;te o cale de-i include ;i pe ei n re(ea, iar ta(ii se vor alatura
fara nici un efort.
- 5a facem o repeti(ie n seara asta, Human. Da-mi voie sa ma unesc cu tine|
5pune-mi cum (i se pare ;i voi ncerca sa-(i explic ce fac ;i ncotro mergem.
- N-ar trebui ca mai nti sa-l gasim pe Ender? Ca sa nu se piarda?
- Toate la vremea lor, a spus Matca. $i, pe de alta parte, nu sunt chiar att de
sigura ca ;tiu cum sa-l gasesc daca ;i-a pierdut cuno;tin(a.
- De ce? Cndva i-ai transmis vise - doar ;i atunci dormea.
- Atunci aveam puntea.
- Poate ca jane ne asculta.
- Nu, a spus Matca. A; ;ti daca ar fi conectata cu noi. Forma ei a fost conceputa
ca sa se potriveasca formei mele, astfel nct sa nu fie recunoscuta.
Pkt statea nga patu u Ender pentru ca nu suporta sa ramna n pcoare sau
sa se mte. E avea sa moara fara sa ma scoata o vorba. Ea urmase, oferse un
camn o fame, dar ce spusese e? Da, ngaduse uneor sa- fe umbra; ea
fusese un observator mut a mutora dntre dscu[e purtate de e n utmee
saptamn un. nsa cnd ncercase sa- vorbeasca despre ucrur personae, amntr
ma profunde, despre n[eesu pe care dadea ucruror pe care e faptuse, e se
mu[umse sa catne dn cap, spunnd - cu bnde[e, pentru ca era cam, dar cu
fermtate, pentru ca nu voa ca ea sa n[eeaga gret:
- Pkt, nu ma sunt dasca.
,Ba da, et, voa ea sa- spuna. Car[e tae contnua sa fe un zvor de educa[e
char n ocur n care nu a a|uns ncodata. Matca, Hegemonul char Via(a lui Human
au ocu nga tne. Cum po[ afrma ca nu- ve ma educa pe a[ cnd ma a de
scrs car[ trebue sa f Vorbtor n numee ator mor[? A vorbt a moartea ucgaor
a sfn[or, stranor, ar odata, a moartea unu ntreg ora, ngh[t de erup[a
producatoare de catacsm a unu vucan. Dar reatnd aceste stor, unde era
povestea ta, Andrew Wggn? Cum pot f Vorbtor a moartea ta, daca nu m-a expcat-
o?
Or acesta este utmu tau secret - acea ca nu a avut cunotn[a de oamen
despre a caror moarte a vorbt, tot astfe cum nu tu eu acum nmc despre moartea
ta? Ma obg sa nventez, sa ghcesc, sa-m pun ntrebar, sa-m magnez - aa a
procedat tu? Trebue sa descopar povestea care poate f crezuta, apo sa gasesc o
expca[e aternatva care sa poata f n[eeasa de cea[ care sa aba sens
puterea de a transforma, pentru ca dupa aceea sa spun acea poveste - char daca
ea este o nven[e, cu nmc ma adevarata dect povestea pe care o crede orcne?
Asta trebue sa rostesc atunc cnd vo f Vorbtoru pentru Vorbtoru n Numee
Mor[or?" Daru u nu a fost acea de a descoper adevaru, c de a- nventa; e nu
desfaura, deznoda va[a mor[or, c o crea. Tot astfe am creat-o eu pe a u. Sora
u spune ca e a murt pentru ca, dntr-o fdetate mpecaba, a ncercat sa- urmeze
so[a n va[a de pace shastre dupa care tn|ea; dar nsa pacea acee ve[ -a
ucs, pentru ca aia u a trecut n va[a copor cuda[ care au aparut matur dn
mntea u, ar trupu u batrn, n cuda tuturor anor pe care ma trebua sa- traasca,
a fost azvrt deoparte fndca e nu a avut tmp sa se ocupe de pastrarea u n va[a.
N-a vrut sa- paraseasca so[a nc n-a vrut ca ea sa- paraseasca; de aceea,
s-a pctst de moarte -a provocat ma mut rau stnd cu ea dect daca ar f asat-o
sa traasca fara e.
,Prn urmare, Ender, acest ucru e sufcent de bruta?" E a dstrus matce de
pe cteva zec de um, asnd doar o suprave[utoare a acee spec vech mare[e.
tot e a readus-o a va[a. Faptu ca a savat utma dntre vctme compenseaza
ucderea ceorate? E nu a vrut sa faca asta, aa se apara e; nsa mor[ nu pot f
readu a va[a, ar cnd va[a este retezata n pna foare, oare aia spune: ,Va, oare
daca ace cop care m-a ucs credea ca |oaca un |oc, asta nseamna ca va[a mea
cntarete ma pu[n, conteaza ma pu[n?" Nu, char Ender ar f spus: ,Moartea
cntarete a fe, ar eu port acea povara pe umer. Nmen nu are mne mn|te de
snge ca mne; de aceea, vo rost adevaru bruta despre va[a ceor care au murt
fara sa fe nevnova[ va vo demonstra ca pna aceta pot f n[ee". Dar e a
gret, e nu pot f n[ee, nc unu, vorbrea n numee mor[or are efect doar pentru
ca mor[ tac nu ne pot corecta erore. Ender a murt nu ma poate face sa-m
ndrept greeaa, astfe ca un dntre vo ve[ crede ca n-am coms nc una, ve[
consdera ca spun adevaru despre e, nsa reatatea este ca nc o persoana n-o poate
n[eege pe ata, de a nceputu ve[ pna a sfrtu e, nu exsta nc un adevar care
sa poata f cunoscut, c doar storsrea pe care no ne-o magnam ca reaa, povestea
despre care a[ ne spun ca e adevarata, povestea pe care a[ o consdera adevarata;
dar toate sunt mncun.
Pkt s-a rdcat a repetat cu dsperare rostrea n fa[a scruu u Ender, de
nca nu fusese pus n e, nca zacea n pat, aeru era pompat n pamn prntr-o
masca, ar o sou[e de gucoza era admnstrata venos, dar nca nu murse. Doar
tacea.
- Un cuvnt, a optt ea. Un cuvnt de-a tau.
Ender a mcat buzee.
Pkt ar f trebut sa- cheme medat pe cea[. Novnha, care era a capatu
puteror dupa ce pnsese att de mut, era afara. Vaentne, sora u; Ea, Ohado,
Grego, Ouara, patru dntre cop adopta[ de e; mu[ a[, ntrnd end dn saa
de vzta, dornd sa- zareasca macar, sa auda un cuvnt de-a u sau sa- atnga mna.
Daca e ar f putut trmte vorba spre ate um, cum ar ma f pns oamen care
aduceau amnte de rostre u de-a ungu a tre m de an de caator de a o ume a
ata. Daca e -ar f putut procama adevarata denttate - Vorbtor n Numee Mor[or,
autor a doua - ba nu - a tre car[ despre Vorbre; Ender Wggn, Xenocdu, amb
afa[ n aceea carne pertoare - va, ce unde de oc s-ar f raspndt n ntregu
unvers uman!
S-ar f raspndt, ntns, apatzat, ca apo sa dspara treptat. Ca orce unda. Ca
orce oc. O nota de subso ntr-o carte de store. Cteva bograf. Bograf revzute
de genera[a urmatoare. Artcoe n enccoped. Note a sfrtu traduceror car[or
u. Aceasta este nemcarea n care se stng toate ve[e mar.
Ender a mcat buzee.
- Peter, a optt e.
Apo a recazut n mu[ene.
Ce prevestea asta? nca respra, nstrumentee nu ndcau nmc anorma, nma
u contnua sa bata. nsa chemase pe Peter. Asta nsemna ca tn|ea sa retraasca
va[a copuu mn[ u, a Tnaruu Peter. Sau, avnd un fe de der, vorbea frateu
sau, Hegemonu? Sau frateu sau, pe vremea cnd era cop? Peter, ateapta-ma!
Peter, am procedat bne? Peter, sa nu-m fac rau! Peter, te urasc! Peter, pentru un
zmbet de-a tau a f gata sa mor sau sa ucd. Care era ace mesa|? Ce trebua sa
rosteasca Pkt despre ace cuvnt?
S-a ndepartat de patu u. A mers pna a ua a deschs-o.
- m pare rau, a spus ea ncet catre oamen care umpeau ceaata camera,
catre ce care o auzsera rareor rostnd ceva sau care nu o ascutasera ncodata. A
vorbt nante de a putea chema pe atcneva sa- auda. Dar s-ar putea sa ma
vorbeasca.
- Ce a spus? a ntrebat Novnha, rdcndu-se n pcoare.
- Doar un nume, a preczat Pkt. A rostt: ,Peter".
- A nvocat monstruoztatea pe care a readus-o dn spa[u, nu m-a chemat pe
mne! a zs Novnha.
nsa ea vorbse aa dn cauza medcamenteor pe care e admnstrase
medcu, ee o faceau sa vorbeasca sa pnga astfe.
- Cred ca- nvoca pe fratee nostru mort, a spus Batrna Vaentne. Novnha,
vre sa ntr?
- De ce? a ntrebat Novnha. Nu m-a chemat pe mne, c pe el.
- E ncontent, a spus Pkt.
- Vez, mama? a facut Ea. Nu cheama pe nmen, vorbete ntr-un vs. Dar tot e
ceva, a rostt un cuvnt, ar acesta e un semn bun.
Cu toate acestea, Novnha a refuzat sa ntre. Aa ca n |uru patuu se gaseau
Vaentne, Pkt patru dntre cop adopta[ cnd Ender a vorbt dn nou.
- Novnha, a zs e.
- Pnge afara, a spus Vaentne. Cumpt de sedata, m pare rau.
- Nu- nmc, a spus Ender. Ce s-a ntmpat? n[eeg ca sunt bonav.
- Cam aa ceva, a spus Ea. ,Neaten[a" ar f expca[a ma precsa a cauze
care [-a provocat boaa, dn cte tm no.
- Vre sa spu ca am sufert un accdent?
- Vreau sa spun ca acorz prea muta aten[e a ceea ce se petrece pe ate
panete, de aceea corpu tau de ac e ct pe ce sa se autodstruga. La mcroscop am
vazut cum ceuee upta ncet sa reconstruasca rupture dn propr pere[. Mor pe
por[un, dar n ntregu corpuu tau.
- Reget ca va dau atta batae de cap, a spus Ender.
Vreme de o cpa, au crezut ca acea era punctu de pecare a une dscu[,
nceputu procesuu de nsanatore. nsa, dupa ce vorbse att de pu[n, Ender a
nchs och a adormt dn nou, ar ndca[e nstrumenteor au ramas neschmbate.
,O, ce mnunat, a gndt Pkt. I-am cert un cuvnt, m -a ofert, ar acum tu
char ma pu[ne dect nante. Am rspt cee cteva momente de ucdtate ae u ca
sa- spunem ce se petrece, n oc sa- punem ntrebar pe care probab nu vom ma
avea ansa de a e adresa. De ce devenm cu to[ ma prot cnd ne ngramadm n
|uru cuva afat n pragu mor[?"
A ramas nsa ocuu, urmarndu-, ateptnd, pe cnd ce cea[, cte unu, cte
do, au et dn camera. Vaentne a vent utma a atns-o pe bra[.
- Pkt, nu po[ ramne ac o vence.
- Stau ct pot, a spus ea.
Vaentne a prvt-o n och probab a vazut ceva care a determnat-o sa
renun[e a deea de a o convnge. A pecat, ar Pkt a ramas dn nou sngura cu trupu
vagut a barbatuu a caru va[a era centru ve[ e.
De cnd afase adevaratu scop a caatoror n cautarea de no um, Mro nu
ta daca era cazu sa se bucure sau sa se spere de schmbarea petrecuta cu Tnara
Vaentne. Daca pna atunc ea parea cama, char nencrezatoare n sne, acum aba
se stapnea ca sa nu- ntrerupa pe Mro or de cte or avea ceva de spus. n cpa
cnd credea ca n[eesese ce voa e sa spuna, ncepea sa vorbeasca - ar cnd e
sus[nea ca se referea a cu totu atceva, ea raspundea a acea probema nante ca e
sa f termnat cu expca[e. Mro -a dat seama ca probab devense ma sensb
dect trebua - trase foarte muta vreme aproape ncapab sa se exprme, ma to[
obnuau sa- ntrerupa, de aceea e se supara a orce afront, orct de mnor. Iar asta
nu dn cauza ca socotea ca oamen procedau astfe dn rautate. Dar Va era pur
smpu... pornita. Era permanent treaza - acum parea ca nu ma dormea deoc sau
ce pu[n Mro n-o vazuse odhnndu-se. nc nu voa sa mearga acasa, parasnd acee
panete.
- Avem un termen, spunea ea. S-ar putea ca semnau de oprre a ansbuu sa
se dea n orce moment. Nu avem tmp de odhna nuta.
Mro a vrut sa- spuna: ,Defnete cuvntu nut ". E avea nevoe de ma
muta odhna, ar cnd -a facut cunoscut acest ucru, cu un gest de respngere, Va -a
zs:
- Daca vre, dorm, ma ocup eu.
Iar e dormea pe furate , cnd se trezea, constata ca ea |ane emnasera
ntre tmp ate tre panete - dntre care doua manfestau semnee Descoade de care
sufersera n utm o me de an.
- Ne apropem, spunea Va, dupa care se ansa n prezentarea unor eemente
nteresante refertoare a datee ob[nute, asta pna se ntrerupea sngura - dn acest
punct de vedere, avea o attudne democratca, oprndu-se pe sne a fe de uor cum
oprea pe e - ca sa se ocupe de datee cuese de pe o ata paneta.
Dupa doar o z de asemenea tratament, Mro renun[ase practc sa ma
vorbeasca. Va era att de concentrata asupra actvta[ e, nct nc nu vorbea despre
atceva; ar cu prvre a ace subect, Mro nu avea de spus prea mute, dect sa-
transmta perodc nforma[ prmte de a |ane prn nestemata dn ureche, nu prn
computeree de pe nava. Mu[ena u aproape totaa -a ofert totu tmp sa
gndeasca. ,Asta -am cerut u Ender, -a dat e seama. Numa ca Ender nu o putea
face n mod content. Aa u procedeaza astfe dn cauza nevoor dorn[eor
profunde ae u Ender, nu datorta deczor uate n mod content. De aceea, e nu
putea sa- acorde aten[e u Va; dar munca e putea deven att de nteresanta, nct
Ender nu ar ma suporta sa se concentreze asupra ator ucrur."
,Ct anume dn toate astea a fost n[ees dnante de catre |ane?" s-a ntrebat
e.
cum nu putea dscuta asta cu Va, -a subvocazat ntrebare, astfe ca |ane
sa e auda.
- Ne-a dezvaut scopu adevarate noastre msun pentru ca Ender sa- poata
ndrepta aten[a asupra u Va? Sau a pastrat totu secret pna acum astfe nct sa n-
o faca Ender?
- Eu nu acatuesc asemenea panur, -a spus |ane a ureche. Ma preocupa ate
ucrur.
- Dar e bne pentru tne, nu? Corpu u Va nu ma e n prme|de de a se top.
- Nu f necopt, Mro! Nmen nu te pace cnd te por[ aa.
- Orcum nu ma pace nmen, a spus e, ncet, dar bnedspus. Nu te-a f putut
ascunde n trupu e daca era doar o grama|oara de [arna.
- Nu ma pot strecura n e, pentru ca Ender se afa nca n nteroru u, absorbt
de ceea ce face Va, a spus |ane.
- E char att de absorbt?
- Aa se pare, -a raspuns |ane. Iar corpu u se degradeaza. Char ma rapd
dect se degrada a u Va.
Lu Mro -a trebut doar o cpa ca sa n[eeaga.
- Vre sa spu ca moare?
- Vreau sa spun ca Va e extrem de actva, a spus |ane.
- Nu- ma ubet pe Ender? a ntrebat Mro. Nu-[ pasa?
- Daca u Ender nu- pasa de propra va[a, a spus |ane, de ce m-ar pasa me?!
Amndo facem toate eforture ca sa ndreptam o stua[e. Asta ma ucde pe mne, dar
pe e. Aproape ca te-a ucs pe tne, ar daca dam gre, vor mur nca mu[ a[.
- Ce rece nepasatoare et! a spus Mro.
- Sunt doar o mna de semnae ntre stee, atta tot, a spus |ane.
- Merda de bode, a facut Mro. Ce- cu attudnea asta?
- Nu am sentmente. Sunt un program de computer.
- tm cu to[ ca a o aia care e echvaentu sufetuu, daca vre s-o numet
aa, dupa cum procedeaza toata umea.
- Oamen cu sufet nu pot f opr[ prn deconectarea ctorva aparate.
- Bne, dar Congresu va trebu sa nchda marde de computere m de
ansbur n acea tmp ca sa te prnda. ndraznesc sa spun ca ma mpresoneaza.
Pentru mne ar f sufcent un gon[. Un gard eectrc era ct pe ce sa ma ucda.
- Presupun ca am vrut sa mor cu zgomot mare cu un mros de mncare arsa,
a spus |ane. O, de-a avea nma! Dar probab ca t cntecu acea.
- Am crescut cu fme casce, a spus Mro. Asta a aungat mute dn nepacere
de acasa. Tu a mnte cura|. Cred ca ve gas o nma.
- m psesc doar pantof cu rubne. tu ca ncaer nu- ca acasa, dar eu nu pot
a|unge acoo, a spus |ane.
- Pentru ca Ender foosete corpu att de ntens? a ntrebat Mro.
- Nu [n sa foosesc trupu u Va aa cum a vrea tu, a spus |ane. ce a u
Peter ar f bun. Char a u Ender, daca nu - ma foosete. Nu sunt char femee.
Aa m-am aes eu denttatea ca sa ma aprop de Ender. E avea dfcuta[ cnd
trebua sa ntre n rea[ cu barba[. Am o dema: char daca Ender ar ebera unu
dntre aceste trupur ca sa- pot foos eu, nu tu cum sa patrund n e. Nu tu unde
m-e aia. Tu po[ sa-[ pasez aia unde vre? Unde este ea acum?
- Dar Matca ncearca sa te gaseasca. Ea poate face asta - poporu e te-a creat.
- Da, ea, fcee e copac-parn[, care au acatut un fe de re[ea, dar asta nu
s-a ma reazat pna atunc - sa prnz ceva vu sa- ndrum spre un trup care este
de|a stapnt de aia atcuva. Nu se poate, ar eu o sa mor, dar n nc un caz nu- vo
asa pe tcao care au nventat Descoada sa dstruga toate ceeate spec nzestrate
cu sm[ur pe care e-am cunoscut. Oamen ma vor ucde, socotnd ca sunt un
program de computer care a uat-o razna, dar asta nu nseamna ca vo permte cuva
sa dstruga umantatea. Sau sa dstruga matce. Or pe pequeninos. Daca e sa- oprm,
trebue s-o facem nante de a mur. Sau, ce pu[n, sa va pregatesc pe tne pe Va,
pentru ca vo sa pute[ reaza asta fara mne.
- Daca a|ungem acoo cnd tu ve mur, n-o sa ne ma putem ntoarce.
- Asta e.
- Dec e o msune snucgaa.
- Va[a e o msune snucgaa, Mro. Verfca - e o ec[e de baza n fozofe. [
petrec va[a consumndu-[ combustbu, ar cnd termn, mor.
- Acum vorbet ca mama, a spus Mro.
- A, nu. Iau totu cu zmbetu pe buze. Mama ta a consderat mereu ca soarta e
a fost tragca.
Mro tocma se pregatea sa- spuna ceva usturator, dar Va -a ntrerupt
conversa[a cu |ane.
- Nu-m pace cnd procedez aa! a strgat ea.
- Cum anume? s-a mrat Mro, ntrebndu-se daca ea ma spusese ceva nante
de acea zbucnre.
- Excude-ma vorbete doar cu ea.
- Cu |ane? Dar mereu dscut cu ea.
- Dar uneor ma ascuta pe mne, a spus Va.
- Bne, Va, ;i tu obnua sa ma ascu[, dar acum ucrure s-au schmbat, dn
cte vad eu.
Va s-a rdcat brusc de pe scaun s-a repezt vavrte| a e, oprndu-se n fa[a
u cu un aer amenn[ator.
- Dec aa stau ucrure? Femea pe care o ubea era tacuta, sfoasa te asa
ntotdeauna sa domn conversa[a. Acum, cnd sunt ve, cnd ma smt ca cum a f
eu nsam, consta[ ca nu sunt femea pe care o dorea, adevarat?
- Nu prefer femee tacute sau...
- Pa nu po[ recunoate ceva att de grav! Nu, trebue sa ne procamam perfect
vrtuoase ...
Mro s-a rdcat n pcoare - ucru nu tocma uor, pentru ca ea era foarte
aproape de scaunu u - -a strgat n fa[a:
- Dn cnd n cnd trebue sa termn eu cte-o fraza!
- cte fraze de-ae mee a...?
- Aa, ntoarce stua[a n favoarea ta...
- Tu a vrut sa ma pset de va[a ca sa nstaez pe atcneva n trupu meu...
- A, despre asta e vorba? Po[ sa te ntet, pentru ca |ane spune...
- |ane zce mereu cte ceva! A spus ca ma ubet, dar nmen nu poate concura
cu o femee care e permanent n urechea ta, care ascuta orce vorba de-a ta ...
- Acum vorbet ca mama! a strgat Mro. Nossa 5enhora, nu tu de ce Ender a
urmat-o a manastre. Se aga[a de aceea dee, ca e o ubea ma mut pe |ane dect
pe ea.
- Macar e a ncercat sa ubeasca o femee ma mut dect ca pe o agenda de
programar supradezvotata.
Au ramas aa, fa[a n fa[a, Mro ceva ma nat, dar cu genunch ndo[ pentru
ca nu reuse sa se rdce de tot de pe scaun dn cauza e, care statea att de aproape
- sufa n fa[a, sm[ndu- cadura trupuu a doar c[va centmetr dstan[a, atunc
s-a gndt: ,Acesta e momentu cnd..." Apo a rostt totu tare, char nante ca gndu
sa se nchege compet n mnte:
- Acesta este momentu cnd, n fme, ce do care strga unu a ceaat se
prvesc brusc n och, se mbra[eaza rd de fura ce -a cuprns, dupa care se
saruta.
- Da, aa e n fme, a spus Va. Daca pu mna pe mne, o sa te ovesc att de
tare ntre pcoare, nct ve avea nevoe de un chrurg ca sa te repare.
Apo s-a rasuct a revent a scaunu e.
Mro s-a asat uor pe scaun a zs, de asta data cu voce tare, dar ndea|uns de
tare ca Va sa- dea seama ca nu vorbea cu ea:
- Aa, |ane, unde ramaseseram nante de zbucnrea furtun?
Raspunsu u |ane a vent pe un ton taraganat; Mro a recunoscut asta drept un
obce a u Ender cnd era subt ronc.
- Acum [ da seama de ce a ntmpna dfcuta[ daca ar f sa foosesc vreo
parte a corpuu e.
- Da, eu am aceea probema, a spus ncet Mro, apo a rs tare, chcott,
tnd ca asta o va rta pe Va. Iar dn feu n care s-a ncordat, dar nu -a raspuns, Mro
a n[ees ca panu reuse.
- N-a vrea sa va certa[, a spus |ane mpacutor. Am nevoe de conucrarea
voastra, pentru ca va trebu sa rezova[ stua[a mpreuna cu mne.
- Dn cte m dau seama, a spus Mro, tu Va a[ conucrat fara mne.
- Va a rezovat o sere de ucrur pentru ca e att de pna de... Orce o anma
acum.
- E pna de Ender, a spus Mro.
Va s-a ntors cu scaunu -a prvt.
- Nu te ntreb n egatura cu denttatea ta sexuaa, ca sa nu ma vorbm de
sanatatea ta mntaa, cnd cee doua feme pe care e ubet sunt una vrtuaa,
exstnd doar n egature trecatoare de ansbu, exstente ntre computere, una a
care sufet apar[ne unu barbat care e so[u mame tae?
- Ender e pe moarte, a spus Mro. Or ta de|a?
- |ane a zs ca e parea neatent.
- Pe moarte, a repetat Mro.
- Dupa mne, faptu ca tu Ender sus[ne[ ca ub[ o femee n carne oase,
dar, n reatate, nu- pute[ acorda aceea nc macar o frntura dn aten[a voastra
expca foarte mpede caracteru barba[or, a spus Va.
- Mda, [e [ acord toata aten[a, a spus Mro. n ce- prvete pe Ender, nu-
acorda aten[e mame pentru ca se ocupa de tine.
- De munca mea, vre sa zc. de msune. Nu de mne.
- Acestu ucru -a acordat tu aten[e tot tmpu, ma pu[n cnd a facut o pauza
ca sa ma atac pentru modu n care dscut cu |ane nu te ascut pe tne.
- Exact, a spus Va. Crez ca n-am observat ce s-a petrecut cu mne n aceasta
z? Ca, dntr-odata, nu ma reuesc sa-m [n gura, ca sunt att de actva, nct nu ma
pot dorm, ca... Ender a fost eu meu tot tmpu, numa ca pna acum m-a asat
sngura, ar asta a fost bne, pentru ca ma nspamnta ce face acum. Nu n[eeg ca
sunt ngrozta? E prea mut. Ma mut dect pot suporta. Nu sunt n stare sa re(in atta
energe n mne.
- Atunc vorbete despre asta, nu [pa a mne, -a spus Mro.
- Dar n-a vrut sa ma ascu[. Am ncercat, dar tu dscuta cu |ane, asndu-ma
pe dnafara.
- Pentru ca nu suportam sa ascut rur de date anaze pe care e puteam
vedea rezumatv pe computer. De unde sa tu ca te ma oprea dn ace monoog ca
sa spu ceva de nteres uman?
- Acum totu este mportant nu am experen[a n asemenea stua[. n caz ca
a utat, nu traesc de foarte muta vreme. Mute ucrur m sunt necunoscute. De
exempu, nu tu de ce-m pasa att de mut de tne. Tu ncerc sa ma nocuet dn
poz[a mea de stapna a acestu trup. Ma gnor sau ma domn, nsa eu nu vreau asta.
Acum am nevoe de un preten.
- eu, a spus Mro.
- Dar nu tu cum sa procedez, a spus Va.
- Pe de ata parte, eu tu foarte bne cum sa fac, dar sngura data cnd s-a
ntmpat, m-am ndragostt de persoana respectva. Apo am afat ca era sora mea
vtrega, pentru ca tata e era amantu mame, ar omu pe care consideram tata
meu s-a dovedt ster, fndca murea dn cauza une bo ce rodea pe dnauntru.
Acum n[eeg de ce ezt att de mut?
- Vaentne a fost pretena ta. nca [ este.
- Da, a spus Mro. Da, utasem asta. Am avut do preten.
- Pus Ender.
- Tre, s-a corectat Mro. cu sora mea, Ea, nseamna patru. Human m-a
fost preten, aadar, sunt cnc.
- Vez? Cred ca asta te-a nva[at cum sa-[ fac preten.
- Ca sa-[ fac preten, a spus Mro, repetnd ntona[a mame u, trebue sa f
tu nsu[ pretenos.
- Mro, a spus Va, m-e frca.
- De ce?
- De umea pe care o cautam, nu tu ce vom gas acoo. De ce m se va
ntmpa daca Ender moare. Sau daca |ane ma prea ca... umna nteroara, ca
papuar. De ceea ce vo sm[ daca n-o sa ma [ a mne.
- Dar daca [ promt ca vo [ne a tne ndferent ce se ntmpa?
- Nu po[ face o asemenea promsune.
- Bne, daca m-a trez ca vre sa ma stranguez, atunc n-a ma [ne a tne.
- Dar daca te-a neca?
- Nu pot [ne och desch sub apa, atunc n-a t ca tu et tu.
Au pufnt amndo n rs.
- n fme, n asemenea cpe, erou erona rd se mbra[eaza.
Gasu u |ane -a ntrerupt.
- Scuza[-ma ca va strc momentu de tandre[e, dar am gast o noua ume se
transmt mesa|e ntre suprafa[a panete obectee artfcae care zboara pe orbta.
Amndo s-au ntors spre termnae au prvt datee pe care |ane e prezenta.
- Nu este nevoe de o anaza mnu[oasa, a spus Va. Paneta asta este
avansata dn punct de vedere tehnoogc. Char daca nu de ac a pornt Descoada,
parez ca se te unde este ace oc.
- A vrea sa tu daca ne-au detectat cum vor proceda? Daca poseda
tehnooga necesara ansar de obecte n spa[u, probab au capactatea de a ne
dstruge.
- Eu verfc daca exsta obecte care vn spre no, a spus |ane.
- Sa vedem daca undee acestea eectromagnetce sunt purtatoare de ceva care
aduce a mba|.
- Sunt fuxur de date, a preczat |ane. Le anazez cautnd modee bnare. Dar
t[ ca decodfcarea mba|uu computerzat mpune tre sau patru nvee de
decodfcare n oc de doua, cum e regua, dec nu este uor.
- Credeam ca mba|u bnar e ma smpu dect o mba vorbta, a spus Mro.
- Da, cnd e vorba de programe date numerce, a spus |ane. Dar daca sunt
magn dgtazate? Ct e de unga o ne daca e o afare tp raster? Ct de mut dn
transmse e matera de n[azare? Ct de mut ocupa datee de corectare a eroror?
Ct de mut dn asta este o reprezentare bnara a une reprezentar scrse a une mb
vorbte? Daca e crptata n contnuare, ca sa mpedce nterceptarea? Nu am dee ce
dspoztv produce codu nc ce mana prmete. Aadar, foosndu-m ma toata
capactatea pentru a rezova probema, m-e foarte greu, doar ca aceasta...
Pe prma pagna a afa|uu a aparut un grafc.
-... cred ca e reprezentarea une moecue genetce.
- O moecua genetca?
- Smara cu a Descoade, a spus |ane. Exact aa cum dfera de moecuee
genetce de pe Pamnt Lustana. Crede[ ca e o decodfcare pauzba?
Deasupra termnaeor a aparut brusc o masa de cfre bnare. Dupa o cpa, acea
masa s-a transformat ntr-o nota[e hexazecmaa. Apo, o magne tp raster care
semana cu nterferen[a paraz[or, fara sa amnteasca de o magne coerenta.
- Nu se scaneaza bne n acest fe. Dar ca set de nstruc[un, constat ca
rezutatee sunt mereu a fe.
Dupa aceea, pe ecran au aparut magn de moecue genetce.
- De ce ar transmte cneva nforma[ genetce? a ntrebat Va.
- Poate e un so de mba|, a spus Mro.
- Dar cne ar putea ct o astfe de mba? a ntrebat Va.
- Ce care au creat Descoada, a zs Mro.
- Vre sa spu ca vorbesc prn manpuarea geneor? s-a mrat Va.
- Poate ca e mros, a spus Mro. Doar ca reuesc asta cu o contnutate
ncredba. Cu subtta[ nuan[e de n[ees. Apo, cnd au nceput sa trmta oamen
n spa[u, ca sa dscute cu e, au transms magn, ar apo, dn magn, au reconsttut
mesa|u , hmm, -au mrost.
- Asta e cea ma doata expca[e pe care am auzt-o vreodata, a spus Va.
- Mda, aa cum a spus, nu traet de foarte muta vreme. Exsta o mu[me de
expca[ doate pe ume nu cred ca ac am dat ovtura.
- Probab ca expermenteaza transmt date peste tot, a spus Va. Nu toate
formee de comuncare sunt sub forma de dagrame, adevarat, |ane?
- Nu, m pare rau daca v-am facut sa crede[ aa ceva. Asta a fost doar o casa
redusa de date pe care am reut sa o decodfc n mod coerent. Ar ma f nte
materae care par a f ma curnd anaoge dect dgtae, ar daca e transform n
sunete, ob[n asta.
Au auzt computeree em[nd o sere de scr[tur scrnete semannd cu
paraz[.
- Sau, daca transmt totu n fasccue de umna, arata aa.
Imedat dupa aceea, pe termnae au aparut umn care dansau pusau,
schmbndu- cuore n mod aparent aeatoru.
- Cne te cum arata suna aceasta mba? a ntrebat |ane.
- Vad ca e greu, a constatat Mro.
- Poseda cunotn[e avansate de matematca, a spus |ane. Partea de
matematca se rezova repede observ cteva eemente care-m sugereaza ca e
ucreaza a un nve nat.
- O ntrebare neroada, |ane. Daca n-a f fost cu no, ct ne-ar f trebut sa
anazam datee sa ob[nem aceea rezutate ca tne? Daca fooseam doar
computeree nave.
- E, daca a[ f avut programe pentru fecare...
- Nu, doar presupunnd ca aveam software bun, a spus Mro.
- n |ur de apte genera[, a spus |ane.
- apte?
- Sgur, nu po[ ncerca foosnd do oamen nenstru[ doua computere care
nu au programe ute, a spus |ane. Ar trebu foos[ sute de oamen ntr-un astfe de
proect tot v-ar trebu c[va an.
- crez ca no vom putea face o asemenea actvtate dupa ce te vor chda?
- Sper sa termn traducerea nante de a f pra|ta, a spus |ane. De aceea te rog
sa tac, ca sa ma pot concentra.
Grace Drnker era prea ocupata ca sa- ntneasca pe Peter pe Wang-Mu. n
reatate, vazuse trecnd dntr-o ncapere n ata a case. Le facuse char un semn
cu mna. nsa fu e a contnuat sa e expce vztatoror ca ea nu era acasa, urmnd
sa revna ma trzu, ca puteau sa o atepte , daca tot aveau de stat, e-a propus
sa a masa de seara cu fama u. Era greu sa se supere cneva cnd mncuna era
att de strgatoare a cer, dar nvta[a att de generoasa.
La masa s-a dscutat ndeung de ce samoan erau att de mar. Trebuau sa
capete propor[ pentru ca samoan de rnd probab expodau pur smpu dupa o
asemenea masa. N-ar f rezstat. Fructe, pete, taro, cartof duc, dn nou pete, ate
fructe - Peter Wang-Mu crezusera ca se oferea mncare dn beug a hote, dar
acum dadeau seama ca bucataru-ef de acoo era un mc cop n compara[e cu
ceea ce se pregatea n casa u Grace Drnker.
Avea un so[, un barbat cu o pofta de mncare umtoare, care rdea or de cte
or nu mesteca sau vorbea, ba uneor n asemenea momente. Parea sa- dstreze
povestndu-e aceor vztator papaag ce semnfca[e aveau dferte nume.
- De exempu, numee so[e mee nseamna de fapt ,Protectoarea oamenor
be[".
- Ba nu, a ntervent fu. nseamna ,Ce care pune ucrure a punct".
- n matere de bautura! a excamat tata.
- Numee de fame nu are nmc de a face cu ce mc.
De asta data, fu s-a suparat.
- Nu char orce are un n[ees profund.
- Cop se |eneaza att de repede, a spus tata. Se runeaza. Dupa e, totu
trebue sa arate bne. Numee nsue este de fapt ,Ata Atua", adca ,Rz, zeue!"
- Atunc s-ar pronun[a ,Atatua" n oc de ,Ata Atua", -a corectat fu dn nou.
,Umbra zeuu", aa se traduce, daca ma nseamna atceva dect nsua sfnta.
- Fu meu [ne a traducerea teraa, a spus tata. Vrea ca totu sa sune seros.
Nu prcepe o guma nc macar daca Zeu -o racnete a ureche.
- Doar tu m racnea gume a ureche, tata, a spus fu a zmbt. Cum a
putea auz gumee spuse de Zeu?
Dupa aceste vorbe s-a ntmpat nsa ca tata sa nu rda.
- Fu meu nu aprecaza gumee. nchpue ca asta e o guma.
Wang-Mu s-a utat a Peter, care zmbea, ca cum ar f n[ees ce era cudat a
ace oamen. S-a ntrebat daca e observase ca nmen nu- prezentase pe barba[
dect prn rea[a or cu Grace Drnker. Char nu aveau nume?
Nu- nmc, mncare e buna , char daca nu prcep umoru samoan, rsetee
buna or dspoz[e devensera att de mopstoare, nct era mposb sa nu te sm[
bne reaxat n compana or.
- Crez ca avem sufcent? a ntrebat tata cnd fca a adus utmu pete
pregatt, o creatura cu carne roz, garnst cu ceva ce straucea umed - a nceput,
Wang-Mu a crezut ca era gazura de zahar, dar cne ar gat petee n ace fe?
Cop -au raspuns medat tatau, ca cum acea ar f fost un rtua a fame:
- Ua Lava|
Numee une fozof? Sau doar expresa samoana pentru ,de|a sufcent"? Sau
ambee?
Aba dupa ce au mncat |umatate dn pete a aparut Grace Drnker, fara sa se
scuze ca nu e vorbse n urma cu doua ore, cnd trecusera prn dreptu e. Brza
dnspre ocean adusese racoare n ncaperea fara pere[ , afara, poaa uoara cadea
cu ntermten[a, n tmp ce soaree se stradua, fara a reu nca, sa se cufunde n apa
nspre apus. Grace s-a aezat a o masa scunda, exact ntre Peter Wang-Mu, care
crezuse ca avea sa stea aatur de Peter ca ntre e n-ar ma f ncaput atcneva, ma
aes o persoana att de masva. nsa se gasse oc, daca nu char de a nceput, macar
dupa ce se straduse, ar dupa ce e-a adresat sautur, a reut ceea ce fama nu
putuse - a facut sa dspara ce ma ramasese dn pete a termnat ngndu-
degetee rznd a fe de nebunete ca so[u e a gumee pe care e spunea
acesta.
Apo, pe neateptate, Grace s-a apecat spre Wang-Mu a ntrebat-o, pe un ton
foarte seros:
- Ia spune, care [-e stratagema, chnezoaco?
- Stratagema? s-a mrat Wang-Mu.
- Adca trebue sa ob[n martursrea de a baatu ab? Ab sunt nva[a[ sa
mnta, doar t asta. Daca et ab, nu te asa sa a|ung adut daca nu stapnet arta
de a afrma ceva de a dor sa fac atceva.
Peter s-a ngrozt.
Brusc, ntreaga fame a zbucnt ntr-un rs asurztor.
- Asta e psa de osptatate! a excamat so[u u Grace. Le-a vazut fe[ee?
Char au crezut ca Grace a vorbt seros.
- Dar am vorbt seros, a protestat Grace. Amndo ave[ de gnd sa ma mn[[.
A[ sost pe o nava steara er? De a Moscova?
Pe neateptate, a rostt cteva cuvnte ce pareau ntr-o rusa destu de
convngatoare, acea fnd probab daectu foost pe Moscova.
Wang-Mu n-a tut cum sa reac[oneze. Peter o auzea n ureche pe |ane, ar e a
raspuns medat:
- Sper sa nva[ samoana ct vo ramne ac a post pe Pacfca. N-o sa reuesc
asta daca boborosesc n rusa, ndferent ct de mut ve ncerca sa ma sc cu referr
brutae a ncna[e naturae a psa de frumuse[e a cona[onaor me.
Grace a rs.
- A vazut, chnezoaco? a spus ea. Mncun peste mncun. nca sunnd
foarte eegant. Are nestemata aceea n ureche, ar ea a|uta. n reatate, nc unu dn
vo nu te o boaba de mba rusa.
Peter s-a nnegurat a fa[a a parut oarecum ngre[oat. Wang-Mu -a savat de
sufern[a - de a facut-o cu rscu de a- nfura.
- Sgur ca e o mncuna, a recunoscut ea. Adevaru e prea greu de crezut.
- nsa adevaru e snguru ucru ce merta crezut, a spus fu u Grace.
- Daca po[ cunoate, a spus Wang-Mu. Dar daca nu crez adevaru, cneva
trebue sa te a|ute ca sa rostet mncun pauzbe, aa e?
- eu tu sa nventez, a spus Grace. Aataer, un ab o chnezoaca -au
vztat pe pretenu meu Amana Hkar pe o ume care e stuata a ce pu[n douazec
de an-umna departare. I-au spus nte ucrur care -au tuburat tot echbru nteror.
Astaz, un ab o chnezoaca, spunnd ate mncun, vn a mne, dornd sa-m ob[na
a|utoru, permsunea sau sfatu prvnd vztarea nsue Mau.
- Mau nseamna ,sa f cam", a adaugat pe un ton vese so[u u Grace.
- Ma et treaz? -a ntrebat Grace. Nu [-era foame? N-a mncat?
- M-am saturat, dar ma fascneaza stua[a, -a raspuns so[u. Ha, da- de go!
- Vreau sa tu cne sunte[ cum a[ a|uns ac, a spus Grace.
- Ne e foarte greu sa-[ expcam, a spus Peter.
- Avem mute mnute a dspoz[e, a spus Grace. Moane, daca vre[. Se pare
ca vo sunte[ cam grab[. Att de grab[, nct sar[ de a o ume a ata peste noapte.
Asta depaete capactatea mea de n[eegere, pentru ca se presupune ca vteza
umn e o barera de netrecut! Dar daca nu cred ca sunte[ aceea persoane pe care
e-a prmt pretenu meu pe Vntu Dvn, asta char depaete orce capactate de
n[eegere. Aadar, presupunnd ca pute[ caator cu vteza ma mare dect a umn,
se pune ntrebarea de unde sunte[. Amana consdera ca -a[ fost trm de ze, de
stramo u, ma precs, poate ca are dreptate, ze sunt mprevzb ntreprnd
ac[un a care nu au ma apeat nante. Eu nsa consder ca expca[e ra[onae sunt
ma bune, ma aes n artcoee pe care sper sa e pubc. Prn urmare, expca[a
ra[onaa este ca sos[ dntr-o ume reaa, nu dn vreo ume cereasca. cum nu pute[
face satur de a o ume a ata ntr-o cpa sau o z, a[ putea ven de orunde, nsa eu
fama mea credem ca a[ sost dn Lustana.
- Eu nu vn de acoo, a spus Wang-Mu.
- Iar eu provn de pe Pamnt, a zs Peter. Daca se poate spune ca vn de
undeva.
- Amana presupune ca ven[ dn Exteror, a spus Grace , vreme de o cpa,
Wang-Mu a crezut ca femea daduse seama cum aparuse Peter. Apo a n[ees ca
vorbee e aveau un sens teoogc, nu tera. Tarmu zeor. Dar Mau a spus ca nu v-a
vazut acoo, ar daca v-a vazut, n-a tut ca sunte[ vo. Aadar, am a|uns de unde am
pecat. Mn[[, dec ce rost are sa va ma pun ntrebar?
- |-am spus adevaru, a zs Wang-Mu. Eu vn de pe umea Caea. Iar Peter, n
masura n care se poate stab acest ucru, are orgnea pe Pamnt. Dar vehcuu
cu care am sost este orgnar dn Lustana.
Peter s-a facut ab a fa[a. Wang-Mu -a dat seama ce gndea: ,Ma bne ne
puneam sngur treangu de gt e ofeream or capatu ber a frnghe". Cu toate
acestea, Wang-Mu trebua sa se su|easca de propra |udecata, ar dupa parerea e,
va[a nu e era pusa n prme|de de Grace de fama e. Daca ar f vrut sa- dea pe
mna autorta[or, ar f facut-o de mut.
Grace a prvt-o drept n och pe Wang-Mu a tacut ctva tmp. Apo a zs:
- A fost bun petee?
- M-am ntebat dn ce era gazura. A avut zahar n ea?
- Mere nte erbur, pus grasme de porc. Sper ca nu a n snge o
combna[e rara de chnez evreu sau musuman, pentru ca daca ar f aa, ar daca
acum a ncacat rtuaure, m-a sm[ foarte stn|enta, fndca tu ct de greu este
sa te purfc, ce pu[n aa am afat, pentru ca aceasta no[une exsta n cutura
noastra.
ncura|at de faptu ca pe Grace n-o preocupa mracuoasa or nava spa[aa,
Peter a ncercat sa readuca dscu[a a subect:
- Dec o sa ne a sa vorbm cu Mau?
- Mau hotarate pe cne vede, ar e spune ca voi sunte[ ce care decd, dar aa
se exprma e, n mod engmatc.
- Gnomc, a spus Wang-Mu, ar Peter s-a crspat.
- Nu tocma, nu n sensu de a se exprma confuz. Mau vrea sa fe ct se poate
de mpede, ar pentru e, ucrure sprtuae nu sunt deoc mstce, c fac parte dn
va[a. Eu n-am pat aatur de mor[ nc nu -am auzt pe ero cntndu- cntece,
nc n-am avut vreodata vzunea crea[e, dar sunt convnsa ca Mau a trecut prn
aceste experen[e.
- tam ca et savanta, a spus Peter.
- Daca vre sa dscu[ cu savanta Grace Drnker, a spus ea, ctete-m ucrare
partcpa a cursure mee. Credeam, ca vre[ sa discuta(i cu mne.
- Dar asta vrem, a adaugat ute Wang-Mu. Peter se grabete. Avem nte
termene.
- n[eeg ca Fota Lustana ar f unu dntre acestea, nsa nu este ma presant
dect atee. S-a dat ordnu prvnd oprrea computereor.
Peter s-a crspat.
- S-a dat ordnu?
- Da, acum cteva saptamn, a spus Grace, parnd nedumerta. Apo a
contnuat: A, sarman de vo, nu char ordn de oprre, c prvnd modu de pregatre a
opera[un. Credeam ca ta[ despre asta.
Peter a dat aprobator dn cap s-a ma camat, dar a ramas mohort.
- Cred ca ve[ sa dscuta[ cu Mau nante de ntreruperea egaturor prn
ansbu. De ce mportan[a ar ma avea asta? a zs ea, parca gndnd cu voce tare. La
o adca, daca pute[ caator cu o vteza superoara umn, a[ putea transmte char
vo mesa|ee. Doar daca nu cumva...
Fu e a vent cu o sugeste:
- Trebue sa transmta mesa|ee catre mute um.
- Sau catre nenumara[ ze! a excamat tata, care a zbucnt ntr-un hohot
nestapnt de rs, de Wang-Mu a consderat spusee u drept o guma nensprata.
- Or au nevoe de egature prn ansbu ca sa poata caator att de repede, a
spus fca u Grace, care acum statea ntnsa aatur de masa, rgnd dn cnd n
cnd, satsfacuta de masa bogata.
- Sau, a spus Grace, prvndu- pe Peter, care -a dus nstnctv mna ca sa
atnga nestemata dn ureche, sunte[ conecta[ char a vrusu pe care vrem sa-
emnam prn oprrea tuturor computereor, ar asta are egatura cu posbtatea
voastra de a caator ma repede dect umna.
- Nu e un vrus, a spus Wang-Mu. E o persoana. O enttate ve. Iar vo a|uta[
Congresu sa o ucda, de ea e sngura de acest tp care nu a facut ncodata rau
nmanu.
- Congresu se agta cnd ceva sau, daca vre[, cneva face fota sa dspara.
- Dar fota nca exsta, a spus Wang-Mu.
- Sa nu ne certam, a propus Grace. Sa spunem ca acum, dupa ce am constatat
ca sunte[ dspu sa spune[ adevaru, poate ca merta ca Mau sa va acorde dn
tmpu u.
- E te adevaru? a ntrebat Peter.
- Nu, dar te unde e pastrat uneor reuete sa- zareasca, ar atunc ne
spune noua ce a vazut. Cred ca e bne aa.
- - putem ntn?
- Va trebu sa sta[ o saptamna ca sa va purfca[ nante de a pune pcoru pe
Atatua.
- Pcoaree murdare gda pe ze! a excamat so[u e, rznd expozv. De
aceea se numete Insua Zeuu care rde.
Nentt, Peter s-a fot pe scaun.
- Nu va pac gumee so[uu meu? a ntrebat Grace.
- Nu, cred ca... practc, nu e n[eegem.
- Asta pentru ca nu sunt prea amuzante, a spus Grace. Dar e e hotart sa rda
tot tmpu ca sa nu se supere pe vo sa va ucda cu mne goae.
Wang-Mu a tresart, pentru ca a n[ees medat ca acea era adevaru; nstnctv,
sm[se tot tmpu fura care cocotea ndaratu hohoteor de rs, ar cnd -a prvt
mne mar aspre, -a dat seama ca ar f fost n stare sa o faca buca[ fara sa se
osteneasca prea mut.
- De ce ne-a amenn[a cu moartea? a ntrebat Peter, ntervennd pe un ton ma
bataos dect -ar f dort Wang-Mu.
- Dmpotrva! a expcat Grace. Va spun ca so[u meu e hotart sa nu permta
fure care -a cuprns n fa[a purtar voastre ndrazne[e scandaoase sa nfuen[eze
reac[e. Dorn[a voastra de a vzta Atatua, fara ca macar sa va deran|a[ sa afa[ ca
ne-a[ runa pngar ca popor pentru o suta de genera[, daca a[ caca acoo
nenvta[ nepurfca[ - cred ca merta toata auda pentru ca nu a |urat sa va verse
sngee pentru asta.
- N-am tut, a spus Wang-Mu.
- Dar e a ;tiut, a zs Grace. Pentru ca are nestemata n ureche.
Peter a rot.
- Aud doar ce-m optete, a expcat e, dar nu pot auz ce [ne pentru sne.
- Dec, aa... sunte[ ndruma[. Amana are dreptate, su|[ o fn[a superoara.
Dn propre n[atva? Sau sunte[ s[?
- Asta e o ntrebare rdcoa, mama, a spus fca e, scapnd un rgt. Daca ar f
s[, cum ar putea recunoate?
- Oamen pot comunca mute prn ceea ce nu spun, -a raspuns Grace, ucru
pe care -a putea n[eege sngura daca te-a rdca n capu oaseor ca sa vez
expresa eocventa de pe fe[ee acestor vztator mncno de pe ate panete.
- Nu e o fn[a superoara, a spus Wang-Mu. Nu n sensu pe care- sugerez. Nu e
ze[a, de poate controa mute te o sumedene de ucrur. Dar nu e omnpotenta
nc nu te totu, ar uneor se naa. Nu sunt convnsa ca e ntotdeauna buna, astfe
ca, nefnd perfecta, n-o putem consdera ze[a.
Grace a catnat dn cap.
- Nu vorbeam de un zeu patonc, de o perfec[une eterca ce nu poate f
n[eeasa, c doar ntuta. Nu ma refeream a o fn[a ncenana paradoxaa, a care
exsten[a este mereu contrazsa de nexsten[a e. Pretena voastra, pe care amcu tau
cu nestemata n ureche o poarta ca pe un parazt - numa ca ma ntreb: cne stoarce
va[a de a cne? - ea ar putea f un zeu n n[eesu n care no, samoan, foosm acest
cuvnt. A[ putea f servtor e eroc. A[ putea f ncarcarea e, daca ma gndesc bne.
- Dar et savanta, a spus Wang-Mu. Ca dascau meu, Han Fe-Tzu, care a
descopert ca, de fapt, ce numm ze erau doar obses nduse genetc pe care e
nterpretam n aa fe nct sa ramnem supu fa[a de...
- Faptu ca ze vo;tri nu exsta nu nseamna ca nc ai mei nu exsta, a spus
Grace.
- Cred ca a cacat n pcoare nenumara[ ze doar ca sa a|unga ac! a excamat
so[u u Grace, rznd nestavt.
Wang-Mu s-a sm[t cuprnsa de teama aba acum, cnd ta ce reprezenta rsu
u.
Grace a ntns mna uraa -a asat-o greu pe umaru frav a u Wang-Mu.
- Nu te spera, a spus ea. So[u meu e un om cvzat n-ar ucde pe nmen.
- Dar nu pentru ca n-ar ncerca! a racnt e. Nu, asta a fost o guma! a adaugat
aproape ca a dat n acrm de rs.
- Nu pute[ merge sa- ntn[ pe Mau, a spus Grace, pentru ca trebue sa va
purfcam nu cred ca sunte[ pregat[ sa face[ promsun - sunt convnsa ca nu
sunte[ gata sa va ua[ anga|amente sa e respecta[. Iar acestea sunt promsun ce
trebue respectate. De aceea, Mau va ven ac. Caatorete nspre no ntr-o
ambarca[une cu vse, char acum - nu admte barc cu motor, de aceea [n sa afa[
exact c[ oamen asuda de ore n r doar pentru ca vo sa schmba[ cteva cuvnte
cu e. Vreau sa va asgur ca v se face o onoare extraordnara va sfatuesc sa nu f[
arogan[ cu e sa nu- ascuta[ cu un aer de superortate academca sau tn[fca.
Am cunoscut mu[ oamen ceebr, un foarte ntegen[, dar acesta este ce ma
n[eept om pe care- ve[ ntn vreodata, ar daca descoper[ ca va pctsete,
re[ne[ un ucru: Mau nu este sufcent de prost ca sa- nchpue ca pute[ zoa
faptee de context sa e pastra[ adevaru. De aceea, e paseaza ceea ce spune n
contextu or ntegra, ar asta nseamna ca va trebu sa ascuta[ toata stora rase
umane de a nceputur pna n prezent nante ca e sa va spuna ceva ce ve[ socot a
obect, aadar, va sugerez sa ascuta[ totu fara o vorba, pentru ca, de cee ma mute
or, ucrure cee ma mportante e rostete accdenta fara reevan[a, ar vo va
pute[ consdera foarte noroco daca e ve[ remarca. M-am exprmat destu de
mpede?
Wang-Mu -a dort sa f mncat ma pu[n. n acee momente avea o senza[e de
grea[a spama, ar daca ar f varsat, -ar f trebut |umatate de ora ca sa emne ce
mncase.
Peter s-a mu[umt sa ncuvn[eze cu un gest cam dn cap.
- Grace, n-am n[ees, de partenera mea a ctt cteva dn screre tae. Am
crezut ca vom dscuta cu un fozof ca Amana sau cu o savanta ca tne. Acum
descopar ca vom ascuta un om n[eept, a caru experen[a se extnde a tarmur pe
care nu e-am vazut nc n-am vsat sa e vedem, vom ascuta n tacere pna
cnd ne va cere e sa- punem ntrebar, ar no va trebu sa fm ncredn[a[ ca te ma
bne dect no ce vrem sa auzm.
Wang-Mu -a dat seama ca vorbee u Peter sugerau o supunere depna s-a
sm[t mu[umta vazndu- pe to[ cea[ dn |uru mese aprobnd ferc[ ca nmen
nu se sm[ea obgat sa spuna o guma.
- Suntem recunoscator ca acest onorab om a facut attea sacrfc sa vna
persona sa ne bnecuvnteze cu n[eepcunea pe care nu mertam sa o prmm.
Spre groaza u Wang-Mu, n oc sa dea dn cap cu respect, Grace a rs de ea.
- Ne-a dat gata, a murmurat Peter.
- Va, n-o do|en, a spus Grace. E chnezoaca. De pe Caea, adevarat? parez
ca a fost sevtoare. Cum de-a deprns dferen[a dntre respect sugarnce? Stapn
nu vor doar respect dn partea servtoror.
- Aa a fost stapnu meu, a spus Wang-Mu, ncercnd sa- apere pe Han Fe-
Tzu.
- La fe stapnu meu, a zs Grace. Dupa cum o sa te convng cnd vne.
- Nu ma avem tmp, a spus |ane.
Mro Va -au rdcat och nro[ de pe documentee pe care e anazau pe
computer au vazut ca fa[a vrtuaa a u |ane, care putea deasupra computeruu u
Va, urmarea.
- Am fost observator pasv atta tmp ct ne-au perms, a spus |ane. Dar acum
dnspre paneta se rdca tre nave catre no. Cred ca nc una nu repreznta o arma
teeghdata, dar nu pot t sgur. se pare ca drec[oneaza speca spre no o sere de
transms, mesa|e care se repeta mereu.
- Ce anume?
- Moecua genetca, a spus |ane. Va pot precza compoz[a e, dar nu am dee
ce semnfca.
- Cnd a|ung a no navee de nterceptare?
- n |ur de tre mnute. Dupa ce au depat for[a gravta[onaa, se depaseaza
neator, n zgzag.
Mro a dat dn cap aprobator.
- Sora mea Ouanda era convnsa ca o mare parte dn vrusu Descoada era
acatut dn mba|. Cred ca acum putem f sgur ca a avut dreptate. Acum ucrure se
eaga. S-a neat afrmnd ca vrusu are sm[ur.
Banuaa mea e ca Descoada recompunea mereu acee sec[un dn sne ca sa
ntocmeasca un raport.
- Un raport, a repetat Va. Asta expca mute. Ca sa comunce producatoror e
ce a facut dn umea pe care o... sonda.
- ntrebarea e, a spus Mro, dsparem pur smpu - asam sa se mre de
mracou sosr pecar noastre? Or o punem pe |ane sa e transmta tot textul
vrusuu Descoada?
- E percuos, a spus Va. Mesa|u pe care con[ne e poate procura acestor
fn[e toate nforma[e necesare despre genee umane. No suntem snguree creatur
asupra carora a ac[onat Descoada, ar mesa|u e va dezvau stratega noastra de a
[ne vrusu sub contro.
- Cu excep[a utme varante, a zs Mro. |ane nu e va transmte Descoada aa
cum exsta n prezent, compet mbnzta controata - asta e-ar sugera sa-
reanazeze sa evte modfcare ntroduse de no.
- Nu e transmtem nc un mesa| nc nu ne ntoarcem n Lustana, a spus
|ane. Nu ma avem tmp.
- Tocma psa de tmp ne sete sa revenm, a zs Mro. |ane, orct de urgent
crez ca este, nu are nc un rost ca eu Va sa ramnem ac fara a|utoare. Sora mea
Ea, de pda, care n[eege probeme de vrusooge. Ouara, cu toate ca e a doua
fn[a ca ncapa[nare dn unvers - Va, nu-m cere sa te fatez ntrebndu-ma cne e
prma - am avea nevoe de ea.
- Sa ne fe car, a spus Va, ntnm o spece nzestrata cu sm[ur. De ce ar
trebu ca doar oamen sa fe reprezenta[? De ce n-am aduce un pequenino? Sau o
matca - or macar o ucratoare?
- Ma aes o ucratoare, a spus Mro. Daca ramnem przoner ac, avnd o
ucratoare cu no, am putea avea un m|oc de comuncare cu Lustana - cu sau fara
ansbu, sau |ane, mesa|ee ar putea f...
- Bne, a spus |ane. M-a convns. Char daca agta[a dn utma vreme dn snu
Congresuu Stear m sugereaza ca sunt pregat[ sa decupeze re[eaua de ansbu
dntr-o cpa n ata.
- Sa ne grabm, a spus Mro. O sa cerem sa ne aduca oamen a bord medat ce
sosm acasa.
- sa pregateasca provze necesare, a zs Va.
- Atunc ncepe procedure, a spus |ane. Tocma a[ dsparut de pe orbta
panete. Iar eu am transms un mc fragment dn Descoada. Una dntre sec[une pe
care Ouara a dentfcat-o drept mba| care a sufert cee ma mc muta[ cnd
vrusu a ncercat sa upte contra oamenor. Asta ar f sufcent ca sa e sugereze care
dntre sondee or au a|uns a no.
- A, bun, ca sa poata ansa o ntrega fota, a zs Mro.
- Dupa cum evoueaza ucrure, a spus |ane sec, Lustana ar f cea ma sgura
adresa a care sa trmta navee. Pentru ca n curnd ea nu va ma exsta.
- Ce fercta et... a zs Mro. Ma ntorc peste o ora cu cea[. Va, procura
provze de care vom avea nevoe.
- Pentru cta vreme?
- Ia ct de mut se poate. Aa cum spunea cneva, va[a e o msune snucgaa.
Nu tm ct vom ramne przoner acoo, dec sa ne pregatm pentru ce e ma rau.
A deschs ua nave a cobort pe terenu de decoare dn aproperea satuu
Magre.
7.
,OFER ACEST VAS VECHl $l UMlL"
,Cum de ne amintim ?
Este creierul un vas care pastreaza amintiri?
lar cnd murim, se destrama acest vas?
Ni se varsa amintirile pe pamnt ;i se pierd?
Ori creierul e o harta care coboara pe poteci ntortocheate spre cotloane
ascunse?
Atunci cnd murim, harta se pierde dar probabil ca vreun explorator ar putea
cutreiera peisajul acela ciudat gasind ascunzi;urile amintirilor noastre ascunse nu se
;tie unde."
Dn $oaptele dumnezeie;ti ale lui Han Oing-jao
Canoea auneca spre [arm. La nceput, muta vreme a parut ca nu se cntea,
att de ncet se apropa, cu vsa care se [eau cu o dee ma mar de fecare data
cnd Wang-Mu zarea peste coamee vauror. Apo, aproape de sfrtu caatore,
canoea a aparut brusc, uraa, gonnd, parca pregatta sa faca un sat spre [arm dupa
trecerea fecaru va; char daca -a dat seama ca nu se mca ma repede dect
nante, u Wang-Mu -a vent sa e strge sa ncetneasca, sa aba gr|a, canoea putea
prea ute , scapata de sub contro, se putea sfarma de pa|a.
ntr-un trzu, canoea a despcat utmu va nspumat, ar botu e a aunecat pe
nsp sub ureu ape de a [arm, ar vsa au sart dn ea au trt-o ca pe o
papua dn crpa de-a atu pa|e, pna acoo unde apa mar nu ma a|ungea.
Dupa ce canoea a a|uns pe nsp uscat, un batrn s-a rdcat fara graba de pe
scndura de a m|ocu ambarca[un. ,Mau", s-a gndt Wang-Mu. Se ateptase ca
acesta sa arate a fe de stafdt de abt ca batrn de pe Caea, care, mpovara[ de
vrsta, se chrceau ca nte creve[ deasupra bastoaneor. nsa Mau statea drept ca un
tnar, ar corpu u era nca masv, cu umer arg, muscuos gras ca orce at barbat
n putere. Daca n-ar f avut paru ab cteva podoabe pe costuma[e, nu s-ar f
deosebt de vsa.
Cnd -a urmart pe ace barba[ masv, -a dat seama ca e nu paeau ca
obez pe care- ma vazuse n ate ocaz. Nc Grace Drnker nu paea ca o femee
grasa. Mcare or aveau ceva mpunator, o grandoare aducnd cu depasarea
contnenteor, cu asbergure care puteau pe apa oceanuu; exact, asemenea
asberguror, avnd tre cncm dn masa ascunse n adncu ape, nantnd pe
pamnt ca un ghe[ar ce brazdeaza marea. Vsa se mcau cu gra[e nentrecuta
totu, n compara[e cu demntatea cu care paea Mau, pareau agta[ ca nte pasar
ntr-o cove. Iar acea demntate nu era mmata, ceva de fa[ada, o mprese pe care
ncerca sa o creeze. Se putea spune ma curnd ca se mca n armone perfecta cu tot
ce ncon|ura. Gasse rtmu perfect a paor, tempou potrvt a eganar bra[eor.
Vbra n consonan[a cu rtmure profunde ente ae pamntuu. ,Acum vad cum
paete pe pamnt un ura", a gndt Wang-Mu. E prma oara ca vad un om a caru
corp dega|a mare[e.
Mau se apropa, nu de Peter Wang-Mu, c de Grace Drnker; s-au mbra[at
cu o uraa for[a tectonca. Bnen[ees ca mun[ se cutremurau cnd se ntneau.
Wang-Mu a sm[t zg[rea n corp. ,De ce tremur? Nu trebue sa ma tem. Nu m-e
frca de acest om. totu ma nfor cnd vad mbra[nd-o pe Grace Drnker. Nu
vreau sa se ntoarca spre mne. Nu vreau nc macar sa- arunce prvrea nspre
mne."
Mau s-a rasuct catre ea. A prvt-o drept n och. Pe fa[a u nu a aparut nc o
exprese. Pur smpu uase och n stapnre. Ea nu a ntors och n ata parte, ar
prvrea- necntta nu sugera sfdare sau for[a, c mposbtatea de a se uta a
atceva atta tmp ct e re[nea aten[a.
Apo e -a prvt pe Peter. Wang-Mu a vrut sa se rasuceasca pentru a vedea cum
reac[ona Peter, daca e sm[ea puterea ochor aceu barbat. Dar nu s-a putut
ntoarce. Totu, dupa cteva momente, cnd Mau -a uat prvrea de a e, -a auzt
pe Peter murmurnd: ,A nab", -a dat seama ca, n cuda obtuzta[, fusese
mpresonat.
Au trecut mute mnute pna cnd Mau s-a aezat pe un covora ntns sub un
acoper construt n acea dmnea[a avnd n vedere vzta care, dupa cum -a
asgurat Grace, avea sa fe ars dupa pecarea u, astfe ca nmen sa nu ma ada
vreodata acoo. Apo oaspeteu s-a adus mncare; ar Grace -a prevent pe to[ sa nu
a masa cu e nc sa nu- urmareasca mncnd.
Dar Mau a refuzat sa guste dn hrana. n schmb, e-a facut semn u Peter
Wang-Mu sa se aprope.
Barba[ au ramas nmarmur[. Grace Drnker era ocata, nsa s-a dus a e e-
a spus:
- V-a chemat.
- A spus ca nu avem voe sa stam cu e a masa, a zs Peter.
- Dect daca va nvta. Cum de-a facut-o? Nu tu ce nseamna asta.
- Panuete sa ne ucda pentru vreun sacregu? a ntrebat Peter.
- Nu, nu e zeu, c om. Un sfnt, un n[eept, dar |gnrea u e un sacregu,
repreznta o proasta purtare de netoerat, de aceea, va rog sa nu- nsuta[. Acum
ven[.
S-au apropat. Cnd au ramas n pcoare n fa[a u, avnd ntre e mncarea
aezata n castroane cour, a nceput sa e vorbeasca n samoana.
Sau n ata mba? Peter s-a mrat cnd Wang-Mu s-a utat ntrebatoare spre e
-a murmurat:
- |ane nu n[eege ce spune acest om.
Char daca |ane nu n[eegea, Grace Drnker e-a expcat:
- V se adreseaza n mba veche sfnta. Aceea care nu are nc un cuvnt
engezesc sau european. Cea n care vorbete doar cu ze.
- Atunc de ce n se adreseaza aa? a ntebat Wang-Mu.
- Nu tu. Nu crede ca sunte[ ze, de spune ca aduce[ un zeu. Vrea sa sta[
|os sa gusta[ nt dn mncare.
- Avem voe? a ntrebat Peter.
- Va rog sa va supune[, -a sfatut Grace.
- Greesc sau am mpresa ca de data asta nu ma foosm nc un scenaru? a
zs Peter.
Wang-Mu a perceput o uoara nesguran[a n gasu u -a dat seama ca
ncercarea de guma era doar o dovada de bravada, ca sa- ascunda teama. Pesemne
ca aa proceda e ntotdeauna.
- Exsta un scenaru, a spus Grace. Dar nu vo scre[ nc eu nu tu.
S-au aezat. Au uat dn fecare vas au gustat dn fecare co ofert de Mau.
Apo -a nmuat e degetee, a gustat dupa e, a mncat a ngh[t a fe ca e.
Lu Wang-Mu nu- era foame. Spera ca Mau sa nu se atepte ca ea sa mannce
por[ de marmea ceor servte de samoan. Avea sa se faca rau daca ncerca.
nsa masa era ma mut un rtua dect un ospa[. Au gustat dn toate, dar nmc
ma mut. Mau -a vorbt u Grace n mba zeor, ar ea e-a transpus totu n mba|
comun; c[va barba[ s-au apropat au uat coure cu mncare.
Apo, so[u u Grace a adus o cana cu ceva. Un chd, ar Mau -a uat a
sorbt. Dupa aceea e-a ntns-o or. Peter a prmt-o a gustat.
- |ane spune ca trebue sa fe kava. O bautura acooca saba, nsa ac e sfnta
smbo de osptatate.
Wang-Mu a uat o gura. Avea gust de fructe a facut-o sa acrmeze, pentru ca
aroma era duce-amarue.
Cu un gest, Mau a chemat-o pe Grace, care s-a apropat a ngenuncheat pe
arba deasa dn afara adapostuu ofert de acoper. Trebua sa su|easca drept
nterpret, nu sa a parte a ceremone.
Mau a rostt ceva ung n samoana.
- Iara mba superoara, a murmurat Peter.
- Nu ma vorb, te rog, Mau nu trebue sa auda aa ceva, -a optt Grace.
Trebue sa traduc totu , daca vorbee tae sunt nepotrvte, ee consttue o nsuta de
neertat.
Peter a aprobat dn cap.
- Mau spune ca a[ vent cu zeu care danseaza pe pnze de paan|en. N-am
auzt de acest zeu credeam ca tu tot focoru poporuu meu, dar Mau cunoate
mute ucrur ce e ramn naccesbe atora. Zce ca aceste zeta[ vorbete, pentru
ca te ca o pndete moartea va spune cum poate f savata.
,|ane, -a spus Wang-Mu n snea e. te de |ane. Cum asta? cum ar f
capab e, de nu- ntereseaza deoc tehnooga, sa- spuna une entta[ nformatce
cum poate f savata?"
- Acum ne va spune ce trebue sa se ntmpe va prevn ca va vorb mut, de
aceea va rog sa sta[ nemca[, fara a face vreo ncercare de a grab ucrure, a zs
Grace. Totu trebue pus n context. De aceea va va povest stora tuturor ucruror v.
Wang-Mu ta ca putea sta pe un covora ore n r fara sa se mte, pentru ca
facuse asta toata va[a. Dar Peter era obnut sa stea pat, ar poz[a aceea
stn|enea. Pesemne ca de|a se sm[ea ncomod.
Evdent, Grace a depstat ncordarea u or poate cunotea bne pe
occdenta.
- Te po[ mca dn cnd n cnd, dar ncet, fara sa-[ dezpet och de a e.
Wang-Mu s-a ntrebat cte asemenea regu cern[e va ma nventa Grace pe
durata dscu[e. Mau parea sa stea foarte reaxat. La urma urmeor, e oferse
mncare, de ea consderase ca numa e trebua sa stea a masa; probab ca,
asemenea or, nc e nu cunotea toate regue.
Cu toate acestea, Wang-Mu nu s-a cntt. nc nu -a uat och de a Mau.
Grace a contnuat sa traduca:
- Astaz, nor au zburat pe cer, fugar[ de soare, totu poaa n-a cazut. Tot
astaz, ambarca[unea mea a zburat pe mare, fara sa fe ndrumata de soare, totu
nu era foc atunc cnd am atns [armu. Aadar, a fost prma oara cnd Zeu a atns un
nor de pe cer -a tors att de repede, nct s-a transformat n foc a devent soare,
ar apo to[ cea[ nor au nceput sa se roteasca, transformndu-se n cercur
ncon|urnd soaree.
,Aceea nu putea f egenda orgnaa a poporuu samoan", s-a gndt Wang-Mu.
E nu au cunoscut modeu coperncan a sstemuu soar dect dupa ce occdenta -
au nva[at. Dec Mau ta focoru antc, dar ma afase ate ucrur pe care e
nserase n poveste.
- Apo nor dn afara s-au transformat n poae au varsat-o peste e n
pna n-au ma avut apa n-au ramas dect mng rottoare de apa. n nteroru acee
ape nota un pete mare de foc, care ngh[ea orce mpurtate dn apa, apo o emna
sub forma de foc, ce zbucnea dn mare recadea sub forma de cenua ferbnte, ca
fuv stnc arznde. Dn aceste excremente ae peteu de foc au crescut nsuee
dn mare, ar dn acee excremente au et trndu-se verm, s-au strecurat prntre
stnc pna cnd ze -au atns, ar un dntre e au devent fn[e umane, ar a[,
anmae. Fecare dntre ceeate anmae au fost egate de pamnt cu v[e groase care
au crescut ca sa e mbra[eze. Nmen nu a vazut acee v[e, pentru ca ee erau v[e
de zeu.
,Teore fotca", s-a gndt Wang-Mu. A afat ca toate ucrure v au fo[ ce
sunt prn n |os, egndu-e de centru pamntuu. Ma pu[n fn[ee umane.
Grace a tradus n contnuare:
- Numa oamen nu erau ega[ de pamnt. Nu re[neau v[ee, c re[eaua de
umna, ne[esuta de vreun zeu, care ega n sus, de soare. De aceea ceeate
anmae se pecau n fa[a omuu, pentru ca v[ee e trageau n |os, n tmp ce re[eaua
de umna rdca och nme oamenor. Char daca prveau n sus, oamen vedeau
doar pu[n ma departe dect beste cu och peca[; char daca nme e erau
na[ate, ee nu puteau spera dect sa vada ceru pe vreme de z, ar noaptea, cnd
zareau steee, erau oarbe a ucrure apropate. Pentru ca un barbat aba daca-
poate vedea so[a n umbra case, char cnd e vede stee att de ndepartate, nct
umna or caatorete o suta de ve[ umane pna sa sarute och omuu. n cursu
tuturor secoeor genera[or, acet oamen pn de speran[a au prvt cu och pe
|umatate orb a soare cer, a stee umbre, tnd ca dncoo de acee zdur exstau
ucrur nvzbe, dar fara sa banuasca defe ce erau ee. Apo, a vreme de razbo
groaza, cnd toata speran[a parea perduta, [esator de pe o ume ndepartata, care
nu erau ze, dar tau ze, ar fecare dntre [esator era o [esatura cu sute de fre care
e mergeau spre bra[e pcoare, spre och, gura urech, acet [esator au creat o
re[ea att de puternca de mare, care a|ungea att de departe, nct voau sa prnda
n ea toate fn[ee umane sa e [na acoo pentru a f devorate. nsa re[eaua a prns
o zetate dn departar, una att de puternca, nct nc o ata nu a ndraznt sa- te
numee, o zetate att de ute, nct nc o ata nu a reut sa- zareasca fa[a; ea era
prnsa de re[eaua creata de [esator. Numa ca era prea rapda ca sa ramna ntr-un
oc sa fe devorata. A aergat dansat pe fre, pe toate free care se ntnd de a un
om a atu, de a om a stee, de a un [esator a atu, de a o umna a ata, ea
danseaza de-a ungu freor. Nu poate scapa, dar nc nu vrea, pentru ca acum to[ ze
o vad cunosc numee, ar ea te aude toate cuvntee care sunt rostte ctete
toate cuvntee care sunt scrse , cu rasufarea e, duce pe oamen pe feme
dncoo de domenu umn orcare stee, ar apo nspra, ar oamen femee se
ntorc, ar cnd aceta revn, aduc cu e a[ oamen ate feme care n-au trat pna
atunc; pentru ca ea nu sta ocuu n re[ea, sufa ntr-un oc, apo nspra n atu,
astfe ca aceta traverseaza spa[u dntre stee ma repede dect umna, de aceea
mesager aceste zeta[ au fost sco dn casa u Amana Hkar, pretenu u Grace
Drnker, au fost adu pe aceasta nsua, pe acest [arm sub acest acoper, unde
Mau poate vedea mba roe a zeta[ n ocu n care atnge urechea aesuu.
Mau a tacut.
- No o numm |ane, a spus Peter.
Grace a tradus, ar Mau a raspuns:
- Sub acest acoper aud un nume att de scurt totu, nante de a f rostt,
zeu a aergat de a un capat a unversuu pna a ceaat de o me de or, att de
repede se mca ea. Iata numee pe care - dau eu: zetatea care se mca ute
etern, astfe ca ncodata nu se odhnete ntr-un oc, nsa atnge toate ocure este
egata de to[ ce care prvesc spre soare, nu n |os, spre pamnt. E un nume ung
totu nu repreznta dect a zecea parte dn numee e adevarat , char daca -a
putea rost numee ntreg, tot nu ar f a fe de ung precum free re[ee pe care
danseaza.
- Vor sa o ucda, a spus Wang-Mu.
- Ze[a va mur numa daca vrea sa moara, a spus Mau. Camnu e este n toate
casee, re[eaua e atnge toate mn[e. Va mur doar daca refuza sa- gaseasca un oc
de odhna, pentru ca atunc cnd re[eaua se va rupe, ea nu trebue sa fe n m|oc, sa
aunece fara [nta. Poate saau n orce vas. Eu ofer acest vas batrn sarman,
care e sufcent sa-m [na supa fara sa se verse, dar pe care ea va umpe cu umna
chda ce va curge ca o bnecuvntare asupra nsueor totu nu se va termna
nccnd. O rog sa fooseasca acest vas.
- atunc ce se va ntmpa cu tne? a ntrebat Wang-Mu.
Peter s-a aratat suparat fa[a de zbucnrea e, dar Grace a tradus, pe fa[a u
Mau au nceput sa curga acrm.
- Va, mcu[a, cea care nu are nestemata n ureche, ma prvete cu ma
pasa de ce se va ntmpa cnd umna va umpe vasu meu, ar supa va ferbe va
dsparea.
- N-am putea gas un vas go? a ntrebat Peter. N-ar putea sa se nstaeze ntr-
un vas go?
- Nu exsta aa ceva, a spus Mau. Dar vasu tau e pe |umatate pn, ar sora ta,
de care et egat ca de un frate geaman, e pe |umatate pna , departe, tata tau, de
care sunte[ ega[ ca nte trpe[, e aproape go, dar vasu u e crapat orce a pune
n e s-ar rsp.
- N-ar putea saau n mne sau n sora mea? a ntrebat Peter.
- Ba da, a spus Mau. ntr-unu dn vo, dar nu n amndo.
- Atunc ma ofer eu, a zs Peter.
Mau parea sa se f nfurat.
- Cum de po[ sa ma mn[ sub acest acoper, dupa ce a baut kava cu mne?
Cum de ma po[ runa rostnd o mncuna?
- Nu mnt, a spus Peter cu un ton apasat. Ea a tradus, ar Mau s-a rdcat
maestuos n pcoare a nceput sa strge catre cer. Spre spama e, Wang-Mu a vazut
ca vsa se apropau n grup, parnd e agta[ supara[. Cum de provocase
Peter?
Grace a tradus ct de repede a putut, facnd un rezumat, pentru ca nu putea
re[ne toate cuvntee.
- Spune aa: Char daca spu ca-[ ve deschde vasu netrbt pentru ea, char
daca spu ca adun ct de mut posb n tne, rdc un zd de umna ca un va de
furtuna pentru a aunga zetatea, daca ea ncearca sa patrunda. Daca ar dor sa vna,
n-a putea sa o aung, dar ea te ubete nu va ntra nfruntnd o asemenea furtuna.
Aadar, tu o ucz n nma ta, ucz zetatea pentru ca spu ca ve da un camn ca sa o
savez cnd se vor taa free re[ee, dar tu de|a o ndepartez.
- N-am ce face! a strgat Peter. Nu asta vreau. Nu [n a va[a, ncodata nu m-
am pre[ut-o.
- Ba [ pre[uet va[a dn toata nma, a tradus Grace. nsa zeu nu te urate
pentru asta, zeu te ubete, pentru ca ubete umna nu vrea sa moara. Iubete
ma aes ceea ce straucete n tne, deoarece o parte dn ea e modeata dupa acea
straucre, de asta nu dorete sa te aunge daca acest corp dn fa[a mea este vasu n
care snee tau ce ma puternc vrea sa saauasca att de strauctor. Daca ea nu
poate prm vasu suror tae, te rog doar att - Mau [ cere asta. Spune ca zeu nu
cere, pentru ca zeu ubete aceea umna dn sora ta care arde n tne. Dar Mau
zce ca n tne arde acea parte sabatca, puternca egosta dn umna, n vreme ce
partea ta de umna care este bnda ubtoare care se mpetete foarte bne cu
ceeate, aceea se afa n ea. Daca partea ta de umna ar ntra n vasu suror tae,
asta ar cope-o ar ucde-o, ar atunc ve deven o fn[a care s-a ucs pe sne pe
|umatate. Dar daca partea e dn umna ta ar ntra n vasu tau, atunc te-ar ma
domo te-ar face sa f ma bnd, te-ar mbnz te-ar face ntreg. Aadar, ar f
bne daca tu a deven ntreg, asnd ceaat vas go pentru zetate. Asta te roaga
Mau. De aceea a traversat apa ca sa te ntneasca, pentru a te ruga sa procedez
astfe.
- De unde te aceste ucrur? a ntrebat Peter, sm[nd ca perde gasu de
durere.
- Mau te toate astea pentru ca a nva[at sa vada n bezna n care free de
umna se rdca dn sufetee mpette dn soare atng steee se atng unee pe
atee, se mpetesc ntr-o re[ea mut ma puternca ma marea[a dect cea
mecanca pe care zetatea poate sa danseze. A urmart-o toata va[a pe aceasta
zetate a ncercat sa- n[eeaga dansu de ce se grabete att de mut, nct
atnge toate free dn re[eaua e, toate cee tre troane de me, de o suta de or pe
secunda. Se grabete att de mut pentru ca este prnsa n ata re[ea dect ar trebu.
A fost prnsa ntr-o re[ea artfcaa, ar ntegen[a e este egata de creere artfcae
care gndesc stua[ n oc de cauze, numere n oc de stor. Ea cauta mpetrea cu
vu gasete doar free sabe trecatoare ae manor, care pot f rupte de oamen
ps[ de ze. Dar daca patrunde ntr-un vas vu, va avea puterea de a e dn noua
re[ea, ar atunc poate sa danseze daca vrea, dar nu va f obgata sa danseze, va
putea sa se odhneasca. Va putea vsa, ar dn vsee e se va nate bucura, pentru
ca ea n-a cunoscut bucura dect urmarnd vsee pe care e amntete despre
crea[a e, vsee care s-au afat n mntea umana dn care a fost ea facuta.
- Ender Wggn, a spus Peter.
Mau a raspuns nante ca Grace sa poata traduce:
- Andrew Wggn, a spus e, artcund cu dfcutate numee, deoarece con[nea
sunete ce nu se fooseau n mba samoana. Apo a spus ceva n mba aceea
deosebta, ar Grace a tradus:
- Vorbtoru n Numee Mor[or a vent a vorbt despre moartea unu monstru
care a otravt a ntunecat va[a poporuu Tonga , prn e, a tuturor oamenor dn
aceasta ume a Vsuu Vtor. A pat n umbra, ar dn umbra a facut o tor[a pe care a
rdcat-o, ar ea s-a na[at spre cer a devent o noua stea, care a aruncat o umna ce
cadea doar pe umbra mor[, de unde a aungat ntunercu a purfcat nme
noastre, ar ura, teama runea s-au mstut. Acesta este vsatoru de a care provn
vsee zeta[; ee au fost sufcent de puternce pentru a- da va[a n zua n care ea a
vent dn Exteror -a nceput dansu de-a ungu re[ee. A e este umna care te
umpe care o umpe pe |umatate pe sora ta are doar un strop de umna ramasa,
pentru ca vasu e s-a cobt. E a atns nma une zeta[, ar aceasta -a dat puter mar
- aa te-a creat cnd -a sufat n afara unversuu umn. Dar nu -a facut zeu , n
snguratatea u, e nu a|uns acoo unde [-a f putut gas propra umna. N-a reut
dect sa-[ mprumute dn umna u, de aceea et pe |umatate pn de aceea
tn|et dupa ceaata |umatate a ta, tu sora ta sunte[ extrem de famnz, ar e
este epuzat dstrus, pentru ca nu ma are ce sa va dea. Dar zetatea are ma mut
dect sufcent, zetatea poseda sufcent nca ceva pe deasupra, eu am vent sa
va spun asta, ar acum, dupa ce v-am vorbt, am ncheat.
Mau s-a rdcat nca nante ca Grace sa termne de tradus; ea nca vorbea, ar
e pecase de|a de sub acoper. Imedat dupa aceea, vsa au smus stp care
spr|neau acoperu; Peter Wang-Mu aba au avut tmp sa asa, dupa care acesta s-
a prabut. Oamen nsue au apropat tor[e aprnse de acoperu cazut, care a
devent curnd un rug ramas n urma or. L-au nso[t cu to[ pe Mau pna a canoe.
Grace a ncheat traducerea exact cnd grupu a a|uns a margnea ape. Mau a urcat
n canoe , cu o demntate mperturbaba, s-a aezat pe scndura de a m|ocu
ambarca[un, ar vsa, cu aproape aceea mare[e, -au ocupat ocure aatur de
canoe, pe care au rdcat-o au trt-o pna n apa, apo au mpns-o prntre vaure
mc nspumate, dupa care au urcat n ea s-au apucat sa vseasca cu o for[a att
de mare, de parca ar f cufundat nte copac ura, nu nte be[e oarecare, n stnca,
nu n mare, facnd apa sa farba canoea sa nanteze n satur, ndepartndu-se
de pa|a, catre nsua Atatua.
- Grace, a spus Peter, de unde te Mau ucrur pe care nu e vad nc macar
cee ma puternce fne nstrumente tn[fce?
Grace nu -a putut raspunde, pentru ca statea ntnsa pe nsp, pngnd
neostot, cu bra[ee ntnse catre mare, ca cum ce ma drag cop a e ar f fost rapt
de un rechn. To[ barba[ femee ocuu stateau a fe pe nsp, cu bra[ee ntnse
catre mare; to[ pngeau.
Apo a ngenuncheat, dupa care s-a ntns pe nsp a ntns bra[ee probab
ca a pns, dar Wang-Mu nu a putut vedea.
Doar ea a ramas n pcoare, gndnd: ,Ce caut eu ac, pentru ca nu partcp a
aceste ntmpar; nu am nmc de zeu n mne, nc dn Andrew Wggn"; apo a
gndt: ,De ce ma preocupa propra sotudne n asemenea momente, cnd am
ascutat gasu unu om care vede n cerur?"
n adncu fn[e sm[ea totu atceva: ,Sunt ac pentru ca eu sunt aceea care
trebue sa- ubeasca pe Peter att de mut, nct sa se smta demn, sufcent de
mertuos ca sa permta bunata[ Tnere Vaentne sa patrunda n e, ntregndu-,
transformndu- n Ender. Nu Ender a Xenocduu sau Ender Vorbtor n Numee
Mor[or, cu vnova[a compasunea amestecate ntr-o nma sfarmata, cobta,
mposb de ecut, c Ender Wggn, baatu de patru an, a caru va[a a fost deformata
dstrusa cnd era prea mc ca sa se apere sngur. Wang-Mu trebue sa fe aceea care
sa- dea voe u Peter sa devna barbatu care ar f crescut dn ace baat, daca umea
ar f fost buna."
,De unde tu toate acestea? s-a ntrebat Wang-Mu. Cum pot f sgura de ceea
ce urmeaza sa fac?"
,tu pentru ca este evdent, a gndt ea. tu, pentru ca m-am vazut ubta
stapna Han Ong-|ao dstrusa de mndre vo face tot ce pot ca sa- mpedc pe
Peter sa se autodstruga prn seme[a pe care o are socotndu-se nedemn. tu, pentru
ca eu am fost dstrusa cnd eram cop sta sa devn un monstru egost,
manpuatv unettor pentru a prote|a fata fraga, dornca de ubre, care ar f fost
dstrusa de va[a pe care trebua sa o duc. tu cum este sa-[ f propru duman,
totu am facut utat acest ucru am contnuat sa traesc, de aceea pot ua pe Peter
de mna ca sa- arat caea."
,Numa ca nu tu drumu nca sunt dstrusa, ar fet[a famnda dupa
dragoste este deocamdata nspamntata fraga, ar monstru rau puternc
contnua sa fe stapn peste va[a mea, ar |ane va mur pentru ca nu am ce sa- ofer
u Peter. E trebue sa bea kava, ar eu sunt doar apa choara. Ba nu, sunt apa de
mare, ca aceea care se nvrte|ete pna de nsp sare n aproperea [armuu; va
sorb dn mne va mur de sete."
, n acest fe, s-a trezt ea pngnd, ntnsa pe nsp, cu bra[ee ntnse spre
mare, catre ocu dn care canoea u Mau pecase ca o nava ce face un sat n spa[u.
Batrna Vaentne a prvt ung a afa|u hoografc de pe termnau e, n care
samoan, to[ mnatura, stateau ntn pe pa|a pngeau. A prvt pna a sm[t ca
o ustura och, apo a vorbt:
- |ane, nchde!
Imagnea a dsparut.
- eu ce trebue sa fac? a ntrebat Vaentne. Ma bne m-o arata pe tnara
mea geamana. Sau sa- f trezt pe Andrew sa- ara[ u. Ce egatura are asta cu mne?
tu ca vre sa traet. eu vreau asta. Dar cu ce te pot a|uta eu?
Lcarnd, fa[a umana a u |ane a reaparut deasupra termnauu.
- Nu tu, a spus ea. Dar s-a dat de|a ordnu. Au nceput sa ma deconecteze.
Perd par[ dn memore. Nu ma pot gnd a fe de mute ucrur smutan ca nante.
Trebue sa-m gasesc un oc char daca ar exsta vreunu, nu tu drumu.
- |-e teama? a ntrebat-o Vaentne.
- Nu tu, a raspuns |ane. Vor avea nevoe de cteva ore ca sa ma ucda. Daca
descopar cum ma smt nante de sfrt, [ vo spune.
Vaentne -a ascuns fa[a n pame. Apo s-a rdcat s-a ndreptat spre casa.
|akt a vazut-o pecnd a catnat dn cap. Cu zec de an n urma, Ender
parasse Trondhem, ar Vaentne ramasese acoo ca sa se casatoreasca cu e, pentru
a deven mama copor u. E era ncntat vaznd ct de fercta de ve devense ea
fara povara pe care Ender -o pusese n spnare pe care o purtase mereu fara sa-
dea seama. Iar apo ea ntrebase daca o va nso[ pe Lustana, ar e spusese da, ar
acum se ntmpase a fe, se ncovoase sub povara ve[ u Ender a feuu n care
e avea nevoe de ea. |akt nu putea avea resentmente n egatura cu acest ucru - nc
unu dn e nu panuse sau dorse sa se ntmpe aa; nmen nu ncerca sa fure o
parte a ve[ u |akt de a e. Dar nca o ndurera vaznd-o att de apasata de acea
povara tnd ca, n cuda ubr u fa[a de ea, |akt nu putea face nmc sa o a|ute
pentru a o ndura.
Mro a ramas fa[a n fa[a cu Ea Ouara n ua nave. nauntru, Tnara
Vaentne atepta de|a, mpreuna cu un pequenino pe nume Stngatoru-de-Foc o
ucratoare fara nume, pe care o trmsese Matca.
- |ane e pe moarte, a spus Mro. Trebue sa pecam medat. Daca ma ateptam,
ea nu va ma avea sufcenta putere sa trmta o nava.
- Cum de ne cer sa mergem, cnd no tm de|a ca, medat ce |ane va mur, no
nu ne vom ma putea ntoarce? Vom rezsta atta tmp ct ma exsta oxgen pe nava.
Maxmum cteva un, apo, gata.
- Dar n ace tmp vom reaza ceva, a spus Mro. Vom ntra n egatura cu acet
creator a Descoade, acet necunoscu[ care trmt sonde ce dstrug panete, vom
convnge sa nceteze. Vom sava toate spece pe care e cunoatem ate m de
care nu avem cunotn[a, de bo ngroztoare fara eac. |ane ne-a dat cee ma bune
programe pe care e-a creat, ca sa ne a|ute sa dscutam cu e. Asta n-ar f sufcent ca
sa nfaptuet opera ta suprema? mpnrea ve[ tae?
Ea, sora u ma mare, -a prvt ntrstata.
- Credeam ca m-am reazat de|a opera ma|ora cnd am produs vrusu care a
nvns Descoada.
- Aa e, a recunoscut e. A facut sufcent. Dar ma sunt mute ucrur pe care
numa tu e po[ reaza. Te rog sa v sa mor aatur de mne, Ea, pentru ca moartea
mea n-ar avea sens, pentru ca, fara tne, eu Va nu vom t ce trebue facut.
Nc Ouara, nc Ea nu s-au mcat nu au scos vreo vorba.
Mro a catnat dn cap, apo s-a ntors a ntrat n nava. nsa nante de a apuca
sa nchda sa etaneze ua, cee doua suror, [nndu-se de tae, -au urmat
nauntru.
8.
lMPORTANTA E FlCTlUNEA lN CARE CREZl
,Tata mi-a spus cndva
ca nu exista zei,
ci doar manipulari crude
ale unor oameni rai
care sus(in ca puterea e buna,
iar ei se slujesc de iubirea noastra.
Dar daca nu exista zei
de ce suntem att de dornici sa credem n ei ?
Doar pentru ca mincino;i cu inten(ii rele
stau ntre noi ;i zei
;i ne mpiedica sa-i vedem
nu nseamna ca aureola stralucitoare
care nvaluie orice mincinos
nu reprezinta conturul unui zeu,
care a;teapta ca noi, ocolind minciuna,
sa gasim drumul."
Dn $oaptele dumnezeie;ti ale lui Han Oing-jao
- Nu reu;im, a spus Matca.
- $i ce altceva am putea face? a ntrebat Human. Am alcatuit cea mai puternica
re(ea posibila. Ne-am unit cu tine ;i unii cu al(ii cum n-am mai reu;it vreodata, de am
ajuns sa tremuram, ca ;i cum vntul s-ar juca printre noi, facndu-ne frunzele
frumoase n soare, iar lumina e;ti tu ;i fiicele tale. $i toata iubirea pe care o avem fa(a
de micile mame ;i fa(a de copacii-mama cei fara de glas a fost ndreptata spre tine,
regina, sora, mama ;i so(ia noastra. Cum se face ca jane nu vede lucrul pe care l-am
realizat, ca sa vrea sa devina o parte din el?
- Nu ne poate gasi un drum, a zs Matca. Ea a fost creata din ceea ce suntem
noi, dar ne-a ntors spatele cu mult timp n urma, ca sa poata privi la nesfr;it spre
Ender, ca sa-i apar(ina lui. Ea era puntea noastra spre el. Acum el e singura ei punte
spre via(a.
- Ce fel de punte este aceea? El e pe moarte.
- Moare partea batrna din el, a spus Matca. Dar (ine minte, el este omul care i-
a iubit ;i n(eles cel mai bine pe pequennos. Nu este posibil ca din trupul muritor din
tinere(e sa creasca un copac care sa-l duca n cea de-a Treia Via(a, a;a cum te-a dus
;i pe tine?
- Nu-(i n(eleg planul, a spus Human. nsa char daca nu n[eegea, dncoo de
mesa|u content, ea a ma recep[onat ceva: lubita mea regina, spunea e, ar ea a
auzt: Dulcea ;i sfnta mea regina.
- N-am nici un plan, a spus ea. Doar speran(a.
- Atunci spune-mi ce speri, a zs Human.
- E doar visul unei speran(e, a raspuns ea. Doar un zvon al unei banuieli privind
visul unei speran(e.
- 5pune-mi oricum.
- Ea a fost puntea noastra spre Ender. N-ar putea Ender sa fie puntea ei catre
noi, prin tine? Ea ;i-a cheltuit via(a, cu excep(ia ultimilor ani, privind n inima lui Ender,
auzindu-i gndurile cele mai intime ;i permi(nd ca aia lui sa dea n(eles propriei
existen(e. Daca o invoca, ea l va auzi, chiar daca nu ne poate auzi pe noi. Asta o va
atrage catre el.
- ln trupul n care sala;luie;te el acum, a spus Human, care e trupul Tinerei
Valentine. Fara sa vrea, se vor lupta acolo. Nu pot domni amndoi peste acela;i regat.
- Tocmai de aceea zvonul speran(ei e att de fragil, a spus Matca. Dar Ender te-
a iubit ;i pe tine - copacul-parinte numit Human, ;i pe voi, pe to(i pequennos, copaci-
parin(i, so(ii, surori ;i copaci-mame, pna ;i pe copacii din lemn care nu au fost
niciodata ta(i, ci doar fii. V-a iubit ;i va iube;te pe to(i. N-ar putea jane sa-l urmeze ;i
sa gaseasca drumul catre noi? O putem (ine, putem sa pastram ceea ce nu va ncapea
n Tnara Valentine.
- Atunci Ender trebuie sa ramna n via(a ca sa o cheme.
- Tocmai de aceea speran(a e doar umbra amintirii unui nor ce trece prin
dreptul soarelui, pentru ca trebuie sa o chem ;i sa o aduc, iar apoi el trebuie sa scape
de ea ;i sa o lase singura n Tnara Valentine.
- Atunci el va muri pentru ea.
- Va muri ca Ender. Trebuie sa moara ca Valentine. Dar nu-;i poate gasi drumul
spre Peter, ca sa traiasca n el?
- Aceasta este partea din sine pe care o detesta, a spus Human. Chiar el mi-a
spus-o.
- Aceasta este partea din sine de care se teme, a zs Matca. Dar n-ar fi posibil
sa se teama de ea pentru ca reprezinta partea cea mai puternica din sine? Cea mai
puternica dintre fe(ele lui?
- Cum po(i afirma ca partea cea mai puternica a unui om bun ca Ender este
aceea distructiva, ambi(ioasa, cruda ;i nemiloasa?
- Acestea sunt cuvintele lui pentru acea parte din sine care a luat forma
Tnarului Peter. Nu arata el n cartea Hegemonu ca lipsa interioara de mila este
aceea care i-a dat putere sa construiasca? Ca asta l-a facut puternic fa(a de atacatori?
Ca i-a conferit un sine n ciuda singurata(ii? Nici el, nici Peter nu au fost cruzi doar din
placere. Au dovedit cruzime pentru a realiza o misiune ce trebuia dusa la bun sfr;it;
ceva care sa salveze lumea, Ender prin distrugerea unui du;man cumplit, pentru ca
a;a ne-a considerat el atunci, iar Peter prin sfarmarea zidurilor mprejmuitoare ale
na(iunilor ;i transformarea rasei umane ntr-o singura na(iune. Aceste misiuni ramn
sa fie ndeplinite ;i acum. Am gasit grani(ele unui du;man cumplit, o rasa necunoscuta
pe care Miro o nume;te creatoarea Descoladei. $i grani(ele dintre om ;i pequenno,
dintre pequenno ;i matca, dintre matca ;i om ;i dintre noi to(i ;i jane, indiferent ce va
deveni jane - nu avem nevoie de taria lui Ender-ca-Peter pentru a ne unifica?
- M-ai convins, iubita sora-mama-so(ie, dar Ender nu va crede ca exista o
asemenea bunatate n el nsu;i. Poate va reu;i sa o aduca pe jane din cer n trupul
Tinerei Valentine, dar nu va putea sa paraseasca acel trup, nu va voi sa renun(e la
propria bunatate pentru a intra n corpul care reprezinta toate temerile lui.
- Daca ai dreptate nseamna ca va muri, a spus Matca.
Durerea mhnrea fa[a de pretenu u au crescut n Human s-au revarsat n
re[eaua care ega de to[ copac-parn[ de toate matce, nsa pentru ee acestea
aveau un gust duce, pentru ca se nascusera dn ubre pentru va[a unu om.
- El moare oricum, la fel ca ;i Ender, iar daca i-am explica asta, n-ar prefera sa
moara, daca astfel ar salva via(a lui jane? jane, care de(ine cheia zborului spre stele?
jane, care poate descuia u;a dintre noi ;i Exterior, ca sa ne duca acolo ;i napoi cu
voin(a ei puternica ;i cu mintea ei limpede?
- Da, el va prefera sa moara pentru ca ea sa traiasca.
- Ar fi bine daca ar aduce-o n trupului lui Valentine, iar apoi ar prefera sa
traiasca. A;a ar fi mai bine.
n cpa n care a spus acest ucru, de dncoo de cuvnte a razbatut dsperarea,
ar to[ ce dn re[eaua acatuta cu a|utoru e au sm[t gustu otravt a vorbeor,
pentru ca se nascuse dn groaza n fa[a mor[ unu om, atunc au |et mpreuna.
|ane a gast putere pentru o utma caatore; a [nut naveta cu cee ase fn[e
v n ea, a [nut magnea formeor fzce ndea|uns de mut pentru a e azvr Afara
pentru a e reforma nauntru, rotndu-se n |uru ndepartate um unde fusese creata
Descoada. Dar dupa ce a reut asta, a perdut controu asupra e nsa, deoarece nu
-a ma putut regas snee aa cum ta. erau smuse amntr; egature cu um
care fusesera famare aa cum membree e sunt famare oamenor, matce
copac-parn[ dsparusera , cnd a ncercat sa apeeze a spr|nu or, nu s-a
ntmpat nmc, s-a sm[t amor[ta, chrcndu-se, nu spre mezu e vech, c spre
ungheree sae, fragmente zoate care erau prea mc ca sa o sus[na.
,Mor, mor", a rostt ea a nesfrt, detestnd cuvntee medat ce e rostea,
urnd panca pe care o sm[ea.
A vorbt prn computeru afat n fa[a Tnere Vaentne - a rostt doar cuvnte,
pentru ca nu ma [nea mnte cum sa- acatuasca fa[a care fusese masca vreme de
attea secoe. ,Acum ma tem." Dar medat ce a spus asta, nu -a amntt daca
trebua sa o rosteasca nspre Tnara Vaentne. acea parte dn ea dsparuse; cu o
cpa n urma o avusese, nsa acum nu ma putea s-o dbuasca.
de ce se adresa aceu surogat a u Ender? De ce strga moae n urechea
u Mro, a u Peter, spunnd: ,Vorbete-m, vorbete-m, m-e teama"? Acum nu voa
acee forme umane. voa pe ce care -o scosese dn ureche. Ce care o respnsese
aesese n ocu e o femee trsta obosta pentru ca - aa crezuse Ender - Novnha
avea ma muta nevoe de e. Dar cum sa aba nevoe de tne ma mut dect mne
acum? Daca eu mor, ea va contnua orcum sa traasca. Dar eu mor pentru ca [-a uat
prvrea de a mne.
Wang-Mu a auzt gasu u Peter, care se afa aatur de ea pe pa|a. ,Am
dormt?" s-a ntrebat ea. -a rdcat obrazu de pe nsp s-a na[at pe bra[e. Sosse
ora refuxuu, ar apa se ndepartase mut de ocu n care era ntnsa. Lnga ea, Peter
statea pe nsp cu pcoaree ncrucate se egana nante napo, rostnd moae:
,|ane, te aud. [ vorbesc. Sunt ac", n tmp ce pe obra| curgeau acrm.
, n ace moment, auzndu- ntonnd acee cuvnte catre |ane, Wang-Mu a
n[ees doua ucrur n acea tmp. Prmu, ta ca |ane era pe moarte, pentru ca ce
atceva puteau nsemna cuvntee u Peter daca nu anare, de ce avea nevoe |ane
de anare, daca nu pentru ca a|unsese a capatu ve[? A doea ucru s-a parut ma
cumpt, deoarece, vazndu- pe Peter acrmnd pentru prma oara - dec era capab
sa pnga - a n[ees ca dorea sa- poata atnge nma a fe ca |ane; ba nu, sa fe
sngura a care moarte sa- ntrsteze ntr-o asemenea masura.
,Cnd s-a ntmpat?" s-a ntrebat ea. Cnd am nceput sa-m doresc sa ma
ubeasca? S-a petrecut aba acum, ca o dorn[a copareasca, vondu- doar pentru ca o
ata femee - o ata creatura - poseda? Or, n cursu acestor ze petrecute mpreuna,
am a|uns sa- doresc dragostea doar ca dragoste nmc ma mut? Sa f fost rautatea,
attudnea u condescendenta, totu durerea u secreta, teama u ascunsa, cee
care -au facut sa-m fe drag? Sa f fost char dspre[u u fa[a de mne ceea ce m-a
facut sa vreau, nu doar aprobarea, c afec[unea u? Or durerea u m-a facut sa vreau
ca e sa caute anare a mne?"
,De ce tn|esc att de mut dupa ubrea u? De ce sunt att de geoasa pe
|ane, acea strana pe moarte pe care aba de o cunosc despre care nu tu prea
mute? Sa fe oare faptu ca, dupa at[a an n care m-am mndrt cu snguratatea,
trebua sa descopar ca am tn|t tot tmpu dupa o rea[e roman[oasa
adoescentna? Iar n aceasta dorn[a de afec[une, puteam aege un canddat ma
neferct? E ubete pe cneva cu care nu ma pot compara, ma aes dupa ce va mur;
te ca eu sunt netutoare nu- ntereseaza nc una dntre cata[e bune pe care e-
a putea avea; ar e repreznta doar o partcca dntr-o fn[a umana, nu tocma
partea cea ma buna a persoane care s-a mpar[t att de mut."
,M-am perdut mn[e?"
,Or, n sfrt, m-am regast nma?"
Brusc, s-a sm[t cuprnsa de o emo[e neobnuta. Toata va[a [nuse
propre sentmente a o asemenea dstan[a, nct acum nu ta cum sa e cuprnda n
sne. ,1 ubesc", a gndt Wang-Mu, ar nma e aproape ca a expodat de ntenstatea
pasun. ,Nu ma va ub ncodata", a gndt ea, ar nma s-a sfarmat aa cum nu
se ma ntmpase ncodata dn cauza mor de dezamagr avute n va[a pna atunc.
,Iubrea mea pentru e nu nseamna nmc n compara[e cu nevoa u, cu
cunoaterea e. Iar egature u cu |ane merg ma adnc, sunt ma ndeungate dect
aceste cteva saptamn de cnd s-a dat va[a n tmpu caatore n Exteror. n to[
an snguratc a ratacror u Ender, |ane ramasese ce ma constant preten
aceea este dragostea care acum apare n och u Peter, prn acrm. Eu nu repreznt
nmc pentru e, sunt un gnd ntrzat n va[a u, am vazut doar o partcca dn fn[a
u , n cee dn urma, ubrea mea nu a nsemnat nmc."
Apo a pns ea.
-a ntors apo prvrea de a Peter, pentru ca a auzt strgatu scos de samoan
de pe pa|a. Cu och nro[ de pns, s-a utat pe deasupra vauror s-a rdcat n
pcoare ca sa fe sgura ca vedea acea ucru ca e. Era ambarca[unea u Mau. Se
ndrepta spre [arm. Mau se ntorcea.
Vazuse ceva? Auzse [patu u |ane, pe care Peter percepea acum?
Grace a aparut aatur de ea a uat-o de mna.
- De ce se ntoarce? a ntrebat-o ea pe Wang-Mu.
- Tu et aceea care n[eege, a spus Wang-Mu.
- Nu- n[eeg deoc, a spus Grace. prcep doar cuvntee, n[eesu smpu a
vorbeor u. Dar cnd vorbete, smt cum spusee- se ncordeaza pentru a cuprnde
ucrure pe care vrea sa e rosteasca, ar ee nu reuesc asta. Cuvntee fooste de e
nu sunt destu de cuprnzatoare, char daca vorbete n cea ma extnsa mba a
noastra, char daca aduna cuvntee aoata n cour mar de n[ees, n nave de
gndur. Nu pot vedea dect forma exteroara a cuvnteor doar ghcesc ce vrea sa
transmta. Nu- n[eeg deoc.
- de ce crez ca eu n[eeg?
- Pentru ca se ntoarce sa stea de vorba cu tne.
- Revne sa dscute cu Peter. E [ne egatura cu zetatea, aa cum o numete
Mau.
- Nu [ a aceasta zetate a u, aa e? a spus Grace.
Wang-Mu a catnat dn cap.
- N-am nmc mpotrva e. Doar ca ea poseda, ar pentru mne nu ma exsta
oc.
- O rvaa, a zs Grace.
Wang-Mu a suspnat.
- Am crescut fara sa atept nmc prmnd ma pu[n dect nmc. Am avut nsa
amb[ ce nu m e puteam mpn. Uneor e-am reazat am prmt ma mut dect
mertam sau m foosea. Ateor ncerc nu ob[n ucru pe care- doresc.
- vre pe e?
- Tocma am n[ees ca vreau ca e sa ma ubeasca aa cum ubesc eu. A fost
mereu furos, mpungndu-ma cu cuvntee, dar a ucrat aatur de mne cnd m-a
audat -am crezut.
- Eu a spune, -a raspuns Grace, ca va[a ta de pna acum a fost de o
smptate perfecta.
- Nu este adevarat. Pna acum n-am avut nmc ce n-am avut nevoe n-am
avut nevoe de nmc dn ceea ce nu aveam.
- A avut nevoe de tot ce nu avea, a spus Grace, ar eu nu cred ca et att de
saba, nct sa nu po[ ob[ne char acum acest ucru.
- L-am perdut nante de a descoper ca voam, a spus Wang-Mu. Uta-te a e!
Peter se egana n contnuare, optnd, subvocaznd, ar tana u era o
conversa[e fara sfrt cu Pretena pe moarte.
- prvesc, a spus Grace, vad ca e acoo, n carne oase, a fe et tu,
de aceea nu n[eeg de ce o fata ntegenta ca tne afrma ca e a dsparut, cnd och
te asgura ca nu e adevarat.
Wang-Mu a rdcat och spre femea enorma care se na[a domnatoare ca un
an[ muntos, a prvt-o n och umno -a zs:
- Nu [-am cerut sfatu.
- Nc eu, dar vo a[ vent ac sa ma face[ sa ma razgndesc n egatura cu
Fota Lustana, adevarat? A[ vrut ca Mau sa ma determne sa vorbesc cu Amana, ca
e sa dscute cu Necesaren de pe Vntu Dvn e sa e spuna ceva ceor dn
fac[unea Congresuu - care vor sa se bucure de respectu or - astfe coa[a care a
trms fota sa se destrame sa se dea ordn ca Lustana sa ramna neatnsa. Nu
acesta v-a fost panu?
Wang-Mu a dat aprobator dn cap.
- E bne, v-a[ autoamagt. Nu po[ t ce poate determna o persoana sa aeaga
un anumt ucru. Amana m-a scrs, dar eu nu am putere asupra u. L-am nva[at
caea Ua Lava, nsa e a urmat nva[ature Ua Lava, nu pe mne. A procedat astfe
deoarece a sm[t ca acea repreznta un adevar pentru e. Daca a ncepe sa expc pe
neateptate ca Ua Lava a nsemnat netrmterea foteor pentru a dstruge panete,
m-ar ascuta potcos m-ar gnora, pentru ca asta n-ar avea nc o egatura cu Ua
Lava n care crede e. Ar consdera asta, n-ar gre deoc, drept o ncercare a unu
vech preten dasca de a- exercta von[a asupra u. Asta ar nsemna dspar[a
sentmentuu de ncredere dntre no tot nu -ar face sa se razgndeasca.
- Dec am dat gre, a zs Wang-Mu.
- Nu tu daca a[ euat sau nu. Lustana nca n-a expodat. de unde tm
daca acesta a fost scopu venr voastre ac?
- Aa a spus Peter. |ane a fe.
- e de unde tu ca acesta e-a fost scopu?
- Daca vre sa merg att de departe, nmen nu are un scop car, a spus Wang-
Mu. Va[a ne e caracterzata de gene de educa[e. Pur smpu ac[onam n baza
scenaruu ce n se da cu de-a sa.
- Va, a rostt Grace, parnd dezamagta. m pare rau ca aud o afrma[e att de
stupda.
Canoea cea mare a fost trasa dn nou pe uscat. Mau s-a rdcat de pe bancheta
a pat pe nsp. Dar de asta data - oare era posb? - parea sa se grabeasca. Se
grabea att de mut, nct, da, perduse ceva dn demntate. De nanta ncet,
Wang-Mu a sm[t ca, de fapt, e facea satur de-a curmezu pa|e. cnd -a prvt
cercetator n och, a vazut ncotro se uta e -a dat seama ca venea spre ea, nu
spre Peter.
Novnha s-a trezt pe scaunu ce fusese adus , tmp de o cpa, nu -a dat
seama unde se afa. Pe vremea ct fusese xenoog, se ntmpase deseor sa
adoarma pe scaun n aborator, de aceea s-a utat n |ur sa vada a ce ucra nante de
a a[p. Ce probema ncercase sa rezove?
Apo a vazut-o pe Vaentne apecata deasupra patuu n care zacea Andrew.
Unde statea ntns corpu u. Inma u era atundeva.
- Trebua sa ma trezet, a spus Novnha.
- Aba am sost, a spus Vaentne. nu m-a asat nma s-o fac. M-au spus ca nu
dorm aproape ncodata.
Novnha s-a rdcat.
- Cudat. S-ar parea ca doar asta fac.
- |ane e pe moarte, a anun[at-o Vaentne.
Novnha a sm[t ca tresata nma.
- Rvaa ta, n[eeg? a zs Vaentne.
Novnha a prvt n och ceeate feme, sa depsteze fura sau bat|ocura. Nu a
remarcat asemenea expres. A ctt doar compasune.
- tu ce sm[, crede-ma, a spus Vaentne. nante de a- ub pe |akt, Ender a
fost toata va[a mea. Dar n-am fost ncodata a u. A, n copare, pentru o scurta
peroada, am nsemnat mut pentru e - nsa sentmentu a fost otravt, deoarece
mtar s-au foost de mne ca sa- prnda, sa- [na, de e voa sa renun[e. Iar dupa
aceea, doar |ane -a ascutat gumee, gndure cee ma ntme. Doar |ane a vazut
ceea ce a vazut e a auzt ceea ce a auzt e. Eu m-am scrs car[e, ar cnd e-am
termnat, m-am bucurat de aten[a u tmp de cteva ore sau saptamn. M-a foost
dee astfe am sm[t ca purta o parte dn mne cu e. nsa Ender -a apar[nut e.
Novnha a dat dn cap. n[eegea.
- Dar eu am pe |akt, de aceea nu ma sunt nefercta. cop. Char daca -am
ubt att de mut pe Ender, char puternc, mncnos, ar acum stngndu-se - cop
repreznta ma mut pentru o femee dect un barbat. No ne prefacem ca ucrure
stau atfe. Ne prefacem ca avem cop de dragu barba[or, ca cretem pentru e.
Dar nu e adevarat. cretem pentru no nne. Ramnem cu barba[ notr de dragu
copor. (Vaentne a surs.) Aa a facut tu.
- Am ramas aatur de cne nu trebua, a spus Novnha.
- Ba nu, a stat aatur de cne trebua. Lbo a avut o so[e a[ cop - ea a fost
aceea, e au fost acea care aveau dreptu sa- revendce. Tu a stat mpreuna cu at
barbat de dragu copor ta, char daca e -au urt uneor, -au ubt, char daca
n unee prvn[e a fost sab, n atee a fost puternc. A avut noroc sa- a de dragu
copor. A consttut un so de protec[e pentru e.
- De ce-m spu toate astea?
- Pentru ca |ane e pe moarte, a spus Vaentne, nsa ea ar putea tra numa daca
Ender -ar ntnde o mna.
- Sa- puna nestemata napo n ureche? a ntrebat Novnha pe un ton
dspre[utor.
- De muta vreme nu ma are nevoe de nestemata, a zs Vaentne. Tot astfe
cum Ender nu ma are nevoe sa- traasca va[a n acest corp.
- Nu e char att de batrn, a spus Novnha.
- Tre m de an, a spus Vaentne.
- Acesta e doar efectu reatvta[. n reatate, are...
- Tre m de an, a repetat Vaentne. n aproape tot acest tmp, fama u a fost
ntreaga umantate; a fost ca un tata pecat ntr-o caatore de afacer, care revne
acasa doar ocazona, dar cnd sta acasa, e un bun |udecator parnte. Asta s-a
ntmpat de fecare data cnd a revent n umea umana a vorbt a moartea cuva;
a recuperat tmpu n prvn[a tuturor treburor de fame care scapasera. Va[a u a
[nut tre m de an a vazut nenumarate ucrur, dar a obost. n cee dn urma, a
parast acea fame mare a aes fama ta mca; te-a ubt , de dragu tau, a
renun[at a |ane, care fusese so[a u n to[ ace an de peregrnar, ea statuse acasa,
ca sa spunem aa, dadacnd toate troanee u de cop, povestndu- ce faceau,
deretcnd prn casa.
- Iar reazare e aduc aude n fa[a um, a spus Novnha.
- Da, femea vrtuoasa. Ca tne.
Cu un gest dspre[utor, Novnha a scuturat dn cap.
- Eu, ncodata. Munca mea ma bat|ocorete.
- E te-a aes pe tne te-a ubt, -a ubt pe cop ta e-a fost tata copor
care- perdusera de|a do ta[; e e este totu tata, [-e nca so[, dar nu ma a
nevoe cu adevarat de e.
- Cum po[ spune asta? a ntrebat furoasa Novnha. De unde t de ce am eu
nevoe?
- t sngura. A tut char de cnd a vent ac. A tut-o cnd Estevo a
murt n mbra[area aceu copac-parnte. Cop ta aveau va[a or nu- putea
prote|a nc Ender nu putea face asta. nca ubea, e nca te ubea, dar va[a ta de
fame se nchease. Nu a ma avut nevoe de e.
- E n-a avut ncodata nevoe de mne.
- Ba avea nevoe dsperata de tne, a spus Vaentne. A avut att de mut nevoe
de tne, nct a renun[at a |ane.
- Ba nu. A avut nevoe de mne n masura n care eu aveam nevoe de e. A
sm[t nevoa de a sm[ ca ma a|uta, prote|ndu-ma.
- Dar tu nu ma avea trebun[a de a|utoru protec[a u, a zs Vaentne.
Novnha a catnat dn cap.
- Trezete-te, a spus Vaentne, asa- sa pece.
Novnha s-a gndt medat a toate ocaze n care statuse pe margnea unu
mormnt. -a adus amnte de funerae parn[or e, care mursera ca sa saveze
Magre de Descoada n tmpu prme terbe epdem. S-a gndt a Ppo, torturat
pna a murt, bcut de vu de pequeninos, deoarece e nchpuau ca astfe e va
crete sub forma unu copac, numa ca doar durerea crescuse, aceea dn nma u
Novnha - descoperrea e determnase pe Ppo sa se duca a pequeninos n acea
noapte. Iar apo, Ppo, torturat n acea fe ca tata u dn nou dn prcna e, dar de
asta data dn cauza ca nu- spusese ceva. Marco a fe. nante sa moara de boaa
care bntuse nca de mc, va[a fusese cu att ma chnutoare tot dn prcna e.
Estevo, care s-a asat dus de credn[a nebuna pna a martra|, ca sa poata deven un
venerado, asemenea parn[or u care avea sa devna sfnt ntr-o z, atunc cnd
vor exsta sfn[.
- M-am saturat sa- tot as pe barba[ sa pece, a spus Novhna cu amaracune.
- M se pare fresc, a zs Vaentne. Despre nc unu dntre ce care [-au murt nu
s-ar putea spune cu sncertate ca au avut dreptu sa pece. Te-a aga[at de e cu
ghearee cu dn[.
- ce daca? To[ ce pe care- ubesc au murt, parasndu-ma!
- Asta nu este o scuza, a zs Vaentne. Toata umea moare. To[ peaca.
Conteaza ucrure pe care e-a[ construt mpreuna nante de pecarea or. Importanta
e partea dn fn[a or care contnua sa exste n tne dupa ce e dspar. Tu a contnuat
munca parn[or ta a u Ppo a u Lbo - a crescut cop u Lbo, nu? Iar e erau
n parte cop u Marco. Ceva dn acet barba[ a ramas n cop, nu tot ce era rau.
n ce- prvete pe Estevo, cred ca e a facut ceva frumos dn moartea u, dar n oc
sa- a sa pece, tu nca a resentmente fa[a de e. A resentmente pentru ca a
construt ceva ma vaoros pentru e dect va[a nsa. Pentru ca -a ubt pe
Dumnezeu pe pequeninos ma mut dect pe tne. nca te aga[ de to[. Nu a pe
nmen sa pece defntv.
- De ce ma urat pentru asta? a ntrebat Novnha. Poate e adevarat, dar asta
m-e va[a, sa perd, sa perd mereu.
- Macar de data asta, a zs Vaentne, de ce nu a pasarea bera, n oc s-o [
nchsa pna moare?
- Ma consder un monstru! a strgat Novnha. Cum de ndraznet sa ma |udec?
- Daca era un monstru, Ender nu te-ar f ubt, a spus Vaentne, raspunznd
fure cu bnde[e. Novnha, a fost o femee marea[a, o femee tragca a avut mute
reazar sufern[e, sunt convnsa ca povestea ta va deven o saga mcatoare
cnd ve mur. Dar n-ar f ma bne daca a trage nva[amnte dect sa traet aceea
tragede pna n utma cpa?
- Nu vreau ca atcneva ubt sa ma moara n fa[a mea! a strgat Novnha.
- Cne a vorbt de moarte? a ntrebat-o Vaentne.
Ua camere s-a deschs brusc. n cadru e a aparut Pkt.
- Ce s-a ntmpat?
- Vrea ca eu sa- trezesc, a expcat Novnha, sa- spun ca poate sa moara.
- Pot sa prvesc? a ntrebat Pkt.
Novnha a uat paharu cu apa afat aatur de scaun a azvrt apa dn e
asupra e.
- Sa nu te ma vad! a [pat ea. E a meu, nu a vostru!
rond de apa, Pkt a ramas prea deconcertata ca sa gaseasca un raspuns.
- Nu Pkt a cu sne, a spus cam Vaentne.
- Ea e a fe ca to[ cea[, vrea sa apuce o partcca dn e, smugnd cte ceva
devornd, sunt nte canba cu to[.
- Cum adca? a zs Pkt pe un ton amenn[ator, hamest. Voa sa te nfrup[ doar
tu? E bne, ar f prea mut doar pentru tne. Cne sunt ma ra, canba care cuguesc
de c coo sau ce care [n omu ntreg pentru e, char daca e cu mut ma mut
dect pot ngh[?
- Aceasta e cea ma dezgustatoare dscu[e a care am asstat vreodata, a spus
Vaentne.
- Da trcoae de un ntreg, urmarndu- ca un vutur, a zs Novnha. Facndu-
de ucru pe nga e, fara a spune dect cteva cuvnte de fecare data. Iar acum
vorbete ascuta de otrava ce zvorate dn ea.
- N-am facut dect sa-[ raspund a cuvntee otravte, a zs Pkt. Et doar o
femee acoma, pna de ura te-a foost de e mereu, ncodata nu -a dat nmc,
ar snguru motv pentru care moare este ca vrea sa scape de tne.
Novnha n-a raspuns, n-a gast cuvntee potrvte, fndca n adncu nm -a
dat seama medat ca spusee u Pkt exprmau adevaru.
Vaentne a ocot patu, s-a ndreptat spre ua a pesnt-o pe Pkt cu putere
peste fa[a. Pkt s-a dezechbrat dn cauza ovtur, s-a asat moae de-a ungu
cadruu u, pna a a|uns sa stea pe podea [nndu-se de obrazu care ardea, ar pe
fa[a au nceput sa- curga acrm. Vaentne s-a apropat amenn[ator.
- N-o sa- rostet moartea, a n[ees? O femee care mnte astfe, doar ca sa
provoace durere, doar ca sa bcuasca o persoana pe care o nvdaza - nu merta sa
fe Vorbtor n Numee Mor[or. M-e rune ca te-am asat sa-m educ cop. Oare -a
atras mncuna dn tne? M-e sa cnd te prvesc.
- Nu, a zs Novnha. Nu te nfura pe ea. E adevarat, adevarat.
- | se pare, a spus Vaentne, pentru ca a vrut mereu sa crez ce e ma rau
despre tne. Dar nu e adevarat. Ender te-a ubt dn propre von[a, ar tu n-a furat
nmc dn e, ar snguru motv pentru care ma e n va[a e ca nu poate sa paraseasca
aceasta va[a uzata sa a|ute a gasrea unu oc n care |ane poate tra.
- Ba nu, Pkt are dreptate, devorez oamen pe care- ubesc.
- Nu! a excamat Pkt, contnund sa pnga pe podea. Am mn[t! ubesc mut
sunt geoasa pe tne pentru ca -a avut nc macar nu -a dort vreodata.
- L-am ubt tot tmpu, a spus Novnha.
- L-a parast. A vent ac fara e.
- Am pecat pentru ca n-am putut...
Vaentne -a ncheat fraza:
- Pentru ca n-a suportat sa te paraseasca. A sm[t asta, adevarat? A sm[t
char de atunc ca se stnge. A tut ca trebue sa pec, sa- a sa- nchee va[a, dar
n-a ngadut atu barbat sa te paraseasca, de aceea -a parast tu prma.
- Probab, a zs Novnha cu gas moae. Orcum sunt fc[un. Facem cte ceva,
ar apo nventam motve |ustfcatve, dar ee ncodata nu sunt cee reae, adevaru
ramne de neatns.
- Atunc ascuta fc[unea asta, a spus Vaentne. Ce parere a avea daca, doar
acum, n ocu une persoane pe care-[ face pacere sa o tradez care se fureaza
moare mpotrva von[e tae fara permsunea ta - ce-ar f daca, macar de data asta,
-a trez -a spune ca poate tra, undu-[ ramas-bun aa cum se cuvne asndu-
sa pece cu consm[amntu tau? Macar o data?
Sm[ndu-se a capatu puteror, Novnha a zbucnt dn nou n pns.
- Vreau sa nceteze totu, a zs ea. Vreau sa mor.
- E trebue sa ramna tocma dn acest motv, a zs Vaentne. De dragu u, nu
po[ aege va[a, asndu- sa pece? Ram n Magre ca mama a copor ta bunca
a copor copor ta, spune-e povet despre Os Venerados, Ppo, Lbo Ender
Wggn, care a vent sa-[ ecuasca fama a ramas pentru a-[ deven so[ vreme de
mu[, mu[ an, nante de a mur. Fara vorbr n numee mor[or, fara ora[ de
nmormntare, fara certur pubce pentru a ob[ne cadavru, aa cum vrea sa faca
Pkt, c povet care sa- [na n va[a n mntea sngure fam pe care a avut-o
vreodata. Orcum va mur destu de curnd. De ce nu- a sa pece cu dragostea
bnecuvntare tae n urech, n ocu fure durer cu care smug dn e, ncercnd
sa- opret ac?
- A nascoct o poveste frumoasa, a spus Novnha. nsa, n cee dn urma, m
cer sa - dau u |ane.
- Aa cum a spus tu, -a raspuns Vaentne, toate povete sunt fc[un.
Importanta este fc[unea n care crez.
9.
,MlROASE A VlATA"
,De ce spui ca sunt singur?
Trupul meu ma nso(e;te pretutindeni
spunndu-mi istorii nesfr;ite
despre foame ;i satisfac(ie,
oboseala ;i somn,
mncare ;i bautura, respira(ie ;i via(a.
lntr-o asemenea tovara;ie
cine mai poate fi singur?
$i chiar cnd trupul se destrama
lasnd n urma doar o scnteie,
nu voi ramne singur
pentru ca zeii mi vor vedea lumini(a
trasnd dansul liniilor din lemnul podelei
;i ma vor recunoa;te,
rostindu-mi numele,
iar eu ma voi nal(a."
Dn $oaptele dumnezeie;ti ale lui Han Oing-jao
Aunecnd spre moarte.
La sfrtu ve[ prntre egature prn ansbu, avea parte de ndurare. Panca e
de a se perde de sne a nceput sa se dueze, pentru ca, de ta ca perdea
perduse mute, nu ma avea capactatea de a- amnt ce reprezenta. Cnd a perdut
egature cu ansbure care permteau sa montorzeze nestematee dn ureche u
Peter Mro, nc macar n-a observat. Iar cnd s-a aga[at de pu[nee frntur de
ansbu care nu voau sa se nchda, n-a ma reut sa se gndeasca a nmc, n-a ma
sm[t nmc, dect ca trebua sa se prnda de acee frcee, cu toate ca erau prea
papnde ca sa o sus[na, char daca foamea e nu putea f satsfacuta doar cu ee.
,Nu am ce cauta ac."
Nu era un gnd, dn ea nu ma ramasese sufcent ca sa- confere contn[a. Era
ma curnd o foame, o nemu[umre confuza, o nente care o chnuse cnd aergase
n sus n |os pe egatura ansbuu u |akt pna a ce dn Lustana, catre ansbu
care e su|ea u Mro Va, de a un capat a ceaat, de o me, de un mon de or,
dar nmc nu s-a schmbat, nu putea reaza sau constru nmc, nu avea cum sa
creasca. ,Nu am ce cauta ac."
Pentru ca, daca exsta un atrbut care defnete dferen[a dntre aia care venea
n Interor cee care ramneau n Exteror, acea era nevoa mperoasa de a crete,
de a deven o parte dn ceva mare frumos, apartenen[a. Cee care nu sm[eau o
asemenea nevoe nu aveau sa fe atrase a fe ca |ane, cu tre m de an nante, de
re[eaua pe care matce o acatusera pentru ea. nc una dntre aia nu se putea
transforma n matc sau ucratoare, pequeninos mascu sau femee, oamen, puternc
sau sab; nc macar acee aia care, sabe, dar credncoase prevzbe, deveneau
scpr a caror dans nu era detectat nc de cee ma sensbe nstrumente dect dupa
ce deveneau att de compcate, nct oamen puteau dentfca dansu or drept
comportamentu quarcor, mezonor sau a partcueor sau undeor de umna. Toate
trebuau sa fe o parte dn ceva, ar cnd apar[neau aceu ceva, ee se bucurau:
,Ceea ce sunt este no, ceea ce facem mpreuna sunt eu nsum".
nsa nu toate aia erau a fe, aceste fn[e nefacute care erau eemente de
construc[e constructor. Cee sabe tematoare atngeau un anumt punct nu
puteau sau nu ndrazneau sa se dezvote n contnuare. Se decarau satsfacute daca
ramneau a perfera a ceva frumos decat, daca |ucau un ro marunt. Mu[ oamen,
mu[ pequeninos, atngeau ace punct e permteau atora sa e dr|eze sa e
controeze va[a, adaptndu-se, dar ntotdeauna adaptndu-se - ar asta era bne, era
nevoe de ee. Ua Lava: ee atnsesera un punct unde puteau spune ,sufcent".
|ane nu era aa. Ea nu se mu[umea cu ceva mc sau smpu. fnd cndva
consttuta dntr-un tron de par[, egata de faptee cee ma mare[e ae unu unvers
n care exstau tre spec, acum, cnd se stafdse, nu putea f mu[umta. ta ca avea
amntr doar daca e amntea. ta ca are ucrur de facut doar daca gasea acee
moane de membre mnuscue care o ascutasera cndva. Era prea ve pentru a
ncapea n ace spa[u nensemnat. Daca nu gasea ceva care sa o actveze, nu putea
ramne aga[ata de utmu frce. Avea sa se desprnda de e, perznd astfe utma
partcca dn sne n nevoa aroganta de a cauta un oc unde una ca ea avea ocu.
A nceput sa se |oace cu deea de a se desprnde, ndepartndu-se - ncodata
prea departe - de free fotce sub[r ae ansburor. Pe peroade de tmp prea mc
pentru a f masurate, s-a deconectat a resm[t ngroztor acee desprnder; a sart
de fecare data napo n spa[u restrns, dar famar, care nca apar[nea; ar apo,
cnd mcmea ocuu a devent nsuportaba, s-a desprns , ara ngrozta, a revent.
ntr-una dn aceste desprnder a zart ceva cunoscut. O ata aia cu care fusese
cndva mpetta. Nu avea acces a memora care -ar f putut da un nume; nu ma
avea deoc memora numeor. Dar a tut a avut ncredere n acea fn[a, ar cnd
ata a trecut pe nga ea de-a ungu fruu nvzb, a revent n acea oc a sart n
re[eaua mut ma vasta de aia condusa de aceea famara strauctoare.
- L-a gasit, a spus Matca.
- A gasit-o, vrei sa spui. Tnara Valentine.
- Ea l-a gasit pe Ender, pentru ca l-a recunoscut. Da, vasul lui Val a fost cel n
care ea a sarit.
- Cum de a vazut-o? Eu nu am reu;it.
- Ea a facut cndva parte dintre noi. $i a;a cum a spus samoanul, pentru ca una
dintre lucratoarele mele a urmarit-o pe terminalul lui jakt, asta m-a ajutat sa o gasesc.
Am cautat-o ntr-un singur loc ;i nu am gasit-o. Dar cnd am aflat ca se mi;ca
permanent, ne-am dat seama: corpul ei era mare ct toate grani(ele colonizarii
umane, ;i a;a cum aia ramn n corpul nostru ;i sunt u;or de gasit, tot astfel a ei a
ramas n corp, dar ntruct era mai mare dect noi ;i chiar ne cuprindea, ea nu a
ramas nemi;cata nici o frac(iune de secunda, nu a stat ntr-un spa(iu suficient de mic
pentru ca noi sa o putem vedea. Am gasit-o abia dupa ce a pierdut cea mai parte din
sine. Dar acum ;tiu unde se afla.
- Deci Tnara Valentine este a ei acum?
- Nu, a spus Matca. Ender nu se poate desprinde.
|ane s-a nvrtt pna de vesee prn ace corp, att de dfert de orcare atu pe
care - amntea, dar, dupa cteva momente, -a dat seama ca aia pe care o
recunoscuse, aia pe care o urmase acoo, nu voa sa- cedeze nc macar o partcca
dn ea. Orce atngea, a fe facea ea, afrmndu- controu; ar acum, pancata, |ane
a nceput sa smta ca de parea sa se gaseasca ntr-o [esatura de o extraordnara
frumuse[e fne[e - ace tempu de ceue v sus[nute de un cadru dn os - nc o
parte nu apar[nea , daca ramnea, avea sa se smta ca o fugara. Nu- avea ocu
acoo, ndferent ct de mut pacea.
Cac pacea. Vreme de m de an, ct trase pna atunc, ntr-un spa[u att de
vast att de repede n tmp, nu fusese ncodata nvada fara sa te asta. Era ve,
dar nmc dn ceea ce facea parte dn regatu e ura nu era vu. |nuse totu sub
contro nemos, nsa ac, n acest corp uman, a feme pe nume Va, exstau moane
de mc ve[ scptoare, ceue v, nmu[ndu-se, muncnd, crescnd, murnd, egnd
trup de trup aia de aia, ar n aceste egatur saauau creature dn carne , n
cuda ncetne gnduu, totu era mut ma vu dect ceea ce ta dn experen[a e
de pna atunc prvnd va[a. Cum de pot gnd aceste fn[e-dn-carne, n cuda
acestor dansur nencetate dn |uru or, a attor cntece care e pot dstrage?
A atns mntea u Vaentne s-a sm[t nvadata de amntr. Nu aveau precza
profunzmea vech memor a u |ane, dar fecare moment de trare era vu
puternc, rea cum nu fusese nc o amntre cunoscuta u |ane pna atunc. Cum de
pot evta sa ramna nemcate toata zua doar pentru a- amnt zua precedenta?
Pentru ca fecare moment [pa ma puternc dect amntrea.
totu, de fecare data cnd atngea o amntre sau percepea o senza[e a
corpuu vu, aparea o aia care era stapna acee buca[ de carne, ndepartnd-o,
afrmndu- controu.
, ntr-un sfrt, rtata, cnd acea aia famara a mpns-o deoparte, |ane a
refuzat sa se cnteasca. n schmb, a pretns ace oc, acea parte a corpuu, a
creeruu, a cerut supunerea aceor ceue, ar ceaata aia s-a retras dn fa[a e.
,Sunt ma puternca dect tne, -a spus |ane ncet. Va pot ua tot ce sunte[
ave[ tot ce ve[ f sau ve[ avea vreodata nu pute[ sa ma opr[."
Aa care fusese cndva stapna n ace oc a fugt, ar acum urmarrea s-a
reuat, dar cu rour nversate.
- Ea l ucide.
- 5a a;teptam, ;i vom vedea.
n nava care orbta paneta creatoror Descoade, to[ au tresart cnd au auzt
[patu neateptat a Tnere Va. Cnd s-au ntors spre ea, nca nante ca vreunu
dntre e sa o atnga, trupu e s-a convusonat s-a azvrt departe de scaun; n
mponderabtatea de pe orbta, ea a zburat pna s-a ovt cu brutatate de tavan, ar
n tot acest tmp gasu e a fost un [pat, ar fa[a ramasese ntr-un rctus care parea
sa tradeze deopotrva o durere nenchputa o bucure necuprnsa.
n Pacfca, pe pa|a de pe o nsua, Peter a ncetat brusc dn pns s-a aruncat
pe nsp a trepdat n tacere.
- Peter! a strgat Wang-Mu s-a aruncat nga e, atngndu-, ncercnd sa-
opresca bra[ee pcoaree care tresatau ca nte pstoane. Peter a tras cu greu aer
n pept , gfnd, a varsat. Se neaca! a strgat ea.
n aceea cpa, nte bra[e puternce -au smus de nga ea, rdcndu- de
mn pcoare, -au rasturnat cu fa[a n |os, astfe nct voma se scurgea pe nsp,
ar e, n cuda tuse a spasmeor, putea sa respre.
- Ce se ntmpa? a excamat Wang-Mu.
Mau a rs, apo s-a adresat cu un gas care semana cu un cntec:
- Zeu a sost ac! Zeu dansator a atns carnea! O, dar corpu e prea sab ca sa
o cuprnda! Va, trupu nu poate executa dansu zeor! Dar, va, ct de bnecuvntat,
scptor frumos e corpu cnd zeu patrunde n e!
Wamg-Mu n-a remarcat nmc frumos n ceea ce se petrecea cu Peter.
- Scoate-o dn e! a racnt ea. Ie afara, |ane! Nu a dreptu sa- e! Nu a dreptu
sa- ucz!
ntr-o camera dn manastrea Cop Mn[ u Hrstos, Ender s-a rdcat n capu
oaseor, cu och desch, dar fara sa vada nmc, pentru ca atcneva comanda och;
dar, vreme de o cpa, vocea a ramas a u, pentru ca macar acoo, daca nu n ate
par[, aia cunotea carnea att de bne, nct se putea upta cu un ntrus.
- Dumnezeu sa ma apere! a strgat Ender. Nu am unde sa merg! Lasa-m macar
ceva! Lasa-m ceva!
Femee s-au strns n |uru u - Vaentne, Novnha, Pkt - au utat medat de
cearta or au ntns mne catre e, ncercnd sa- faca sa stea ntns, sa- cameze,
atunc e a dat och peste cap, mba -a et dn gura, spatee s-a arcut s-a
aruncat cu totu n sus att de voent nct, n cuda strnsor femeor, dupa cteva
momente a cazut dn pat, a|ungnd pe podea, ncoacndu- trupu cu trupure or,
ovndu-e dureros cu bra[ee, pcoaree capu.
- Ea reprezinta prea mult pentru el, a spus Matca. Dar deocamdata, orice trup
nseamna ;i pentru ea prea mult. Nu e u;or sa mblnze;ti carnea nestapnita. Toate
celulele asupra carora a domnit att de multa vreme l recunosc doar pe Ender. ll ;tiu
pe el, dar pe ea, nu. Unele regate pot fi mo;tenite, dar niciodata uzurpate.
- Cred ca l-am sim(it. L-am vazut.
- Exista momente cnd ea l-a alungat cu totul, da, iar el a urmat legaturile pe
care le-a gasit. El nu poate intra n nici o carne din jurul lui pentru ca ;tie mai bine,
pentru ca are experien(a carnii. Dar te-a gasit ;i te-a atins, pentru ca e;ti un alt fel de
fiin(a.
- Ma va prelua el? 5au vreun copac din re(eaua noastra?
- Ender? Nu, el ;i va pastra corpul, unul dintre ele, altfel va muri. 5a a;teptam
;i vom vedea.
|ane a sm[t durerea trupuror peste care domnea acum. Sufereau, ceva ce ea
nu ma sm[se, trupure se zvrcoeau atunc cnd nenumaratee aia se rascuau n
fa[a domne e. Contrond acum tre trupur tot attea creere, ea a recunoscut, cu
tot haosu nebuna convusor, ca prezen[a e nu nsemna dect durere groaza
pentru ee. trupure tn|eau dupa ubrea or, dupa domntoru n care avusesera
atta ncredere care e fusese att de bne cunoscut, nct consderau drept snee
or. Nu aveau un nume pentru e, pentru ca erau prea mc sabe ca sa posede
capacta[ precum mba| contn[a, nsa cunoteau tau ca |ane nu era
stapnu or adevarat, ar groaza sufern[a devensera snguree reata[ ae
exsten[e or, ar ea ta, ta ca nu poate ramne.
Sgur, e stapnea cu autortate. Da, avea puterea de a e poto rasucrea,
umfarea muchor de a restab o ordne care devenea o parode a ve[. nsa
eforture se rspeau n naburea unu mard de revote mpotrva domne e. Fara
supuena benevoa a tuturor aceor ceue, ea nu era capaba de actvta[ compexe
precum gndrea vorbrea artcuata.
ma era ceva: Nu se sm[ea fercta acoo. Nu putea sa nu se gndeasca a
aia pe care o gonse. ,Am fost atrasa ac pentru ca -am cunoscut pe e -am ubt
am fost una cu e, ar acum -am uat tot ce ubea tot ce -a ubt." -a dat dn nou
seama ca nu avea ce cauta acoo. Pesemne ca ate aia erau mu[umte sa domneasca
asupra von[e ceor supu, dar ea nu putea. Nu era ceva care sa se para frumos. Nu
sm[ea nc o pacere n asta. Va[a de-a ungu ceor cteva ansbur fusese ma
fercta dect cea de acum.
era greu sa se desprnda. Cu toata revota decanata mpotrva e, atrac[a
corpuu era mnunat de puternca. n cuda amaracun a durer, gustase un fe de
va[a care era att de duce, nct nu se ma putea ntoarce a ceea ce fusese nante.
Nu ar ma f gast egature de ansbu , char daca e-ar f descopert, nu s-ar ma f
putut s sa se ntnda pna a ee sa se prnda. n schmb, se zbatea, se azvrea
catre gran[ee trupuror peste care, temporar dureros, domnea. Orunde s-ar f dus,
descoperea doar sufern[a durere, dar n nc un caz un camn pentru ea.
Dar stapnu acestor corpur nu sarea undeva? Unde a|ungea cnd fugea de
mne? Cnd revenea, cnd restabea pacea camu n trupure pe care ea e
stapnse temporar? Dar unde dsparuse e?
Ea a descopert ocu, un grup de egatur mut dferte de conexune mecance
ae ansbuu. Daca ansbure parea cabur, meta, re[eaua pe care o descoperea
acum era uoara ca o danteare; nsa, n cuda tuturor aparen[eor, era rezstenta,
cuprnzatoare. Acoo putea face satur, de aceea a sart.
- M-a gasit| O, iubirea mea e prea puternica fa(a de mine| E prea inteligenta ;i
prea puternica|
- A;teapta, a;tepta, las-o sa-;i gaseasca drumul|
- Ne va scoate afara, trebuie sa o alungam, fugi, pleaca|
- 5tai lini;tit, ai rabdare, ncrede-te n mine: A nva(at, nu va goni pe nimeni,
exista un loc n care poate ncapea, l vad, e pe aproape...
- Trebuia sa preia corpul Tinerei Val sau al lui Peter sau al lui Ender| Nu pe al
unuia dintre noi|
- Lini;te, nu va mi;ca(i. A;tepta(i pu(in. Doar pna cnd Ender n(elege ;i-;i
ofera corpul prietenei lui. Ce nu poate lua cu for(a, poate primi n dar. Ve(i vedea. lar
n re(eaua ta, scumpa mea prietena, prietena mea de ncredere, exista locuri unde ea
va ncapea asemenea unui oaspete, va putea trai ct va a;tepta ca Ender sa-i dea
caminul adevarat ;i definitiv.
Brusc, Vaentne a ramas nemcata ca un cadavru.
- A murt, a optt Ea.
- Nu se poate! a urat Mro a ncercat sa o resuscteze gura a gura, pna cnd
femea afata n bra[ee u, sub gura u, a nceput sa se mte. A resprat greo, dar a
facut-o sngura. A deschs och.
- Mro, a spus ea.
Apo a pns, a pns ndeung s-a aga[at de e.
Ender a contnuat sa ramna nemcat pe podea. Femee s-au descct de e,
a|utndu-se una pe ata sa se aeze n genunch, sa stea n pcoare, sa- rdce pe e
sa- puna pe pat corpu ovt. Apo s-au prvt una pe ata: Vaentne, cu o buza
sngernd, Pkt, cu zgretur pe fa[a, Novnha, cu un och care se nvne[ea.
- Am avut odata un barbat care ma batea, a spus Novnha.
- Nu Ender s-a uptat cu no, a spus Pkt.
- Acum e Ender, a zs Vaentne.
Afat pe pat, e a deschs och. Oare e vedea? De unde sa te ee?
- Ender, a spus Novnha a nceput sa pnga. Ender, nu trebue sa ram doar
de dragu meu.
nsa, char daca ar f auzt, e nu s-a tradat.
Samoan -au eberat, pentru ca Peter nu ma avea convus. A cazut cu gura
deschsa n nspu pe care varsase. Wang-Mu s-a aezat ara aatur de e, foosndu-
straee ca sa tearga nspu voma de pe fa[a u, ndeoseb dn och. Dupa cteva
cpe, a vazut un vas cu apa aatur de ea, adus de cneva, nu -a dat seama cne
avusese gr|a, pentru ca se gndea doar a Peter, dornd sa- cure[e. E respra
superfca, precptat, nsa treptat s-a camat , n cee dn urma, a deschs och.
- Am vsat ceva foarte cudat, a spus e.
- Sst, -a ndemnat ea.
- Ma urmarea un dragon ngroztor, strauctor scupnd foc, ar eu am fugt pe
cordoare, cautndu-m o ascunzatoare, o scapare, un protector.
Gasu u Mau a bubut ca marea:
- Nu a unde sa te ascunz de un zeu.
Peter a contnuat sa vorbeasca de parca nu ar f auzt vorbee omuu sfnt.
- Wang-Mu, m-am gast ascunzatoarea.
A ntns mna a mngat-o pe obraz, a prvt-o n och cu un aer mrat.
- Nu eu sunt aceea, a spus ea. Nu sunt destu de puternca pentru a ma rdca
mpotrva e.
- tu, -a raspuns e. Dar et sufcent de puternca pentru a sta aatur de
mne?
|ane a aergat de-a ungu egaturor danteate dntre copac. Un erau
mpunator, a[ ma sab, un att de per[, nct -ar f putut dobor dntr-o sufare,
aa s-a parut cnd -a vazut retragndu-se temator dn caea e, a cunoscut ea
aceea teama s-a retras, fara sa- tubure pe vreunu dn ocu u. Uneor danteara
se ngroa, devennd ma rgda, conducnd catre ceva nspamntator de strauctor,
a fe de scptor ca ea. Acee ocur erau cunoscute, o amntre veche, nsa ta
drumu; ntr-o re[ea asemanatoare facuse prmu sat n va[a , ca amntrea prmara
a nater, totu a renascut, toate amntre perdute utate: ,cunosc matce care
comanda nnodarea acestor frngh rezstente". Dn toate aia pe care e atnsese n
mnutee de a moartea e, acestea erau de departe cee ma puternce, una dntre ee
fnd ce pu[n de taa e. Cnd matce acatuesc re[eaua pentru a nvoca prnde
o matca, doar cee ma puternce amb[oase pot ocupa ocu care se pregatete.
Doar cteva aia au capactatea de a domn peste m de contn[e, de a stapn ate
organsme tot att de compet precum oamen pequeninos [n sub contro
ceuee propror corpur. A, poate ca aceste matc nu erau a fe de capabe ca ea,
poate nc macar att de dornce de cretere ca aia u |ane, dar ee erau ma
puternce dect orce om sau pequenino , spre deosebre de aceta, ee o vedeau
ma car tau ce era ce trebuau sa faca, de aceea erau pregatte. O ubeau
voau ca ea sa prospere; exstau suror mame ae e, adevarat, dar ocure or erau
pne nu aveau spa[u pentru ea. De aceea, ea s-a retras de a acee frngh
nodur, revennd a ncrengature ma danteate stapnte de pequeninos, a copac
puternc care s-au fert totu dn caea e, pentru ca tau ca ea era cea puternca.
Iar apo ea -a dat seama ca ocu unde se sub[a dantea nu aparuse, dar nu
pentru ca n-ar f exstat nmc acoo, c pentru ca nfaurare deveneau ma decate.
Exstau n numar a fe de mare, poate char ma mare, nsa ee acatuau o re[ea fna,
aproape mpapaba, att de decata, nct atngerea ma aspra a u |ane e putea
destrama; dar ea e-a atns ee nu s-au rupt, de aceea a urmat frceee pna ntr-un
oc care trepda de va[a, cu sute de ve[ marunte, toate afate a mta contn[e, dar
nca nepregatte depn sa faca satu a contn[a. Iar sub toate acestea, cada
ubtoare, o aia care era puternca n feu e, dar nu ca |ane. Facea parte dn orce
va[a care avea ocu n peea e, n nteroru ntunecat a nm copacuu sau a
exteror, trndu-se catre umna tn|nd spre afara, ca sa devna treaza, ve, sa se
ebereze sa devna ea nsa. era uor sa se ebereze, pentru ca aia copacuu-
mama nu atepta nmc de a cop e, ubea ndependen[a or, a fe de mut precum
ubea nevoa or de ea.
Era abundenta. Cu venee pne de seva, cu scheetu dn emn, cu frunzee
scadate n umna, cu radacne care coborau pna n mar cu apa dodora de
substan[a ve[. A ramas nemcata n centru re[ee e decate bnde, puternce
darnce, ar cnd |ane a a|uns a margne, a prvt-o ca pe un cop perdut. S-a retras
-a facut oc, a asat-o pe |ane sa guste dn propra va[a, sa n[eeaga sa
stapneasca tn[a corofe a ceuoze. Acoo era oc pentru ma mut de una.
Iar |ane, fnd nvtata, nu a abuzat de ace prvegu. Nu a stat mut n nc un
copac-mama, c a vztat a baut dn va[a a partcpat a truda copacuu-mama,
apo a trecut ma departe, copac dupa copac, contnundu- dansu de-a ungu re[ee
sub[r ca pnza de paan|en; ar acum copac-parn[ nu s-au ma tras napo, pentru
ca ea era mesageru mameor, vocea or, partcpa a va[a or, totu se deosebea
ndea|uns de mut de ee, nct putea vorb, e putea f contn[a, ar o me de copac-
mame dn |uru um, pus copac-mame care creteau pe panete ndepartate, se
bucurau de noua va[a, ma pna, care e fusese data pentru ca ea era acoo.
- Copacii-mama vorbesc.
- E jane.
- lubita mea, copacii-mame cnta. N-am auzit niciodata asemenea cntece.
- Nu e suficient pentru ea, dar deocamdata ajunge.
- Nu, nu ne-o lua chiar acum| Auzim pentru prima oara copacii-mame ;i sunt
minuna(i|
- Acum ;tie drumul. Nu va pleca definitiv. Dar nu e de ajuns. Copacii-mame o
vor mul(umi o vreme, dar ei nu pot fi mai mult dect sunt. jane nu se mul(ume;te sa
stea ;i sa gndeasca, sa-i lase pe al(ii sa se adape din ea, iar ea sa nu soarba ceva.
Danseaza din copac n copac, cnta n locul lor, dar peste o vreme va fi din nou
nfometata. Are nevoie de un corp propriu.
- Atunci o vom pierde.
- 8a nu, n-o ve(i pierde. Pentru ca nici macar acel trup nu-i va ajunge. Va
constitui radacina ei, va fi ochi, vocea, minile ;i picioarele. Dar va ramne cu dorul
dupa ansibluri ;i dupa puterea pe care a avut-o cnd toate computerele lumilor
umane i apar(ineau. Vei vedea. O putem pastra n via(a deocamdata, dar ceea ce
avem sa-i dam - ceea ce copacii-mame pot mpar(i cu ea - nu este suficient. Pentru
ea, nimic nu este suficient.
- $i ce se va ntmpla acum?
- A;teptam. Vom vedea. Ai rabdare. Nu asta este virtutea copacilor-parin(i?
Barbatu pe nume Ohado, dn cauza ochor u mecanc, statea n padure cu
cop u. Facusera un pcnc cu pequeninos, care erau preten prefera[ a copor, dar
deodata a nceput o batae ca de tobe, s-au auzt voce vbrante ae copacor-parn[,
ar to[ pequeninos, nspamnta[, s-au rdcat medat n pcoare.
Gndu dnt a u Ohado a fost: ,Foc". Pentru ca nu trecuse muta vreme de
cnd copac mar batrn care se na[asera acoo fusesera ar de oamen cuprn
de fure de teama. Focu adus de oamen ucsese copac-parn[, cu excep[a u
Human Rooter, care se afasera a o oarecare dstan[a de cea[; atunc mursera
mu[ copac-mame. Acum, dn cadavree copacor se rdcasera copac no, tot astfe
cum pequeninos uc treceau n A Trea Va[a. Ohado ta ca undeva n m|ocu
aceste padur cretea un nou copac-mama, ma zvet, bnen[ees, dar sufcent de
gros a trunch dupa prma cretere dsperata pentru ca bebeu asemenea unor arve
sa se tre prn gou ntunecat a pnteceu copacuu-mama. Padurea fusese ucsa,
nsa revense a va[a. Iar prntre ce care vensera cu tor[e se numarase baatu u
Ohado, Nmbo, prea tnar ca sa n[eeaga ce facea, urmnd orbete zbucnre
oratorce ae unchuu Grego pna cnd aproape murse, Ohado se runase cnd
afase ce facuse fu u, fndca daduse seama ca nu educase ndea|uns cop. De
atunc ncepusera vztee u n padure. Nu era prea trzu. Cop aveau sa creasca
tndu- att de bne pe pequeninos, nct sa fe mposba vatamarea or.
totu, n padure se raspndse dn nou teama, ar Ohado a sm[t brusc ca
se face rau de spama. Cum se putea? Care era avertsmentu transms de copac-
parn[? Ce nvadator atacau?
nsa teama a [nut doar cteva momente. Pequeninos s-au ntors, pentru ca
auzsera ceva rostt de copac-parn[ ce -a facut sa porneasca spre nma padur.
Cop ar f vrut sa- urmeze, nsa cu un gest Ohado -a oprt. Copacu-mama se afa n
centru, cac ntr-acoo se ndreptau pequeninos, nu se cuvenea ca oamen sa se
aprope de ace oc.
- Ute, tata, a spus mezna, Power ne face semn.
Era adevarat. Ohado a ncuvn[at dn cap -au urmat cu to[ pe Power prn
padurea tnara, pna au a|uns char n ocu n care Nmbo uase parte cndva a
arderea unu batrn copac-mama. Cadavru aceu copac carbonzat nca se rdca spre
cer, ar aatur statea noua mama, zveta n compara[e cu cea moarta, dar ma groasa
dect copac-fra[ proaspat crescu[. Pe Ohado nu -a mrat grosmea copacuu-mama
nc na[mea a care a|unsese ntr-un rastmp att de scurt, nc frunzu des, care
oferea perdee de umbra n umn. Nu, umea umna cudata, tremuratoare, care
|uca de-a ungu trunchuu n ocure unde coa|a era sub[re, o umna att de aba
ame[toare, nct aba de o putea prv. Uneor, se parea ca exsta doar o umn[a
care gonea att de ute, nct facea ntregu copac sa strauceasca, dupa care se
ntorcea sa urmeze dn nou aceea cae; uneor se parea ca ntregu copac uase foc,
vbrnd, de parca ar f avut n nteror un vucan a ve[, gata sa erupa. Straucrea
mergea de-a ungu ramuror copacuu, pna a cee ma marunte ramuree; frunzee
scpeau de umna, ar umbree mbante ae bebeuor de pequeninos se trau de-a
ungu trunchuu ma repede dect nchpua Ohado ca era posb. Era ca cum o
steu[a ar f cobort sa- ocupe camnu n nteroru copacuu.
Dupa ce straucrea umnoasa -a perdut dn noutate, Ohado a observat
atceva - a remarcat, de fapt, ucru care umea pe pequeninos. Copacu nforse. Iar
unee dntre for se deschsesera de|a a adapostu or creteau de|a fructe, creteau
vaznd cu och.
- N-am tut ca acet copac fac fructe, a spus ncet Ohado.
- Nu puteau, -a raspuns Power. Descoada -a |efut de ee.
- Dar ce nseamna asta? a ntrebat Ohado. De ce vad umna n nteroru
copacuu? De ce cresc fructe?
- Copacu-parnte Human spune ca Ender a adus-o a no pe pretena u. Cea pe
nume |ane. Vzteaza nteroru fecaru copac-mama dn toate padure. Dar nc e nu
ne-a anun[at n egatura cu fructee.
- Mros foarte puternc, a zs Ohado. Cum de se coc att de repede? mros
att de tare, duceag pn, nct e pot gusta doar resprnd aeru foror, aroma
fructeor care se coc.
- m amntesc acest mros, a spus Power. Nu -am ma perceput pna acum,
pentru ca nc un copac n-a nfort nc fructe n-au crescut pna acum, nsa e tu
mrosu. Asta-m mroase a va[a. A bucure.
- Atunc nfrupta-te, -a spus Ohado. Ute - unu dntre fructe este de|a copt, a
ndemna. Ohado a rdcat mna, apo a ovat. Am voe? a ntrebat e. Pot sa cueg un
fruct dn copacu-mama? Nu pentru mne - pentru tne.
Power parea sa ncuvn[eze dn tot corpu.
- Te rog, a optt e.
Ohado a prns fructu ntre degete -a sm[t tare, dar cu o anumta mocune,
-a uat uor de pe ramura. S-a desprns foarte uor. S-a apecat -a ofert u
Power. Acesta a facut o pecacune, -a uat cu respect, -a rdcat spre buze, -a ns,
apo a deschs gura.
a mucat dn fruct. Pe buze -a aparut straucrea sucuu; -a cura[at buzee
cu mba, apo a mestecat a ngh[t.
Cea[ pequeninos urmareau. E e-a ntns fructu. Unu dupa atu, fra[
so[e s-au apropat de e au gustat.
Iar dupa ce au termnat fructu, au nceput sa se sue n copacu strauctor ce
rada umna, ca sa a fructe, sa se bucure de ee pna nu au ma putut mnca. Apo au
prns sa cnte. Ohado cop au ramas toata noaptea acoo ca sa- auda cntnd.
Oamen dn Magre au auzt sunetu muzc mu[ au vent prn umna saba a
amurguu, caauz[ de straucrea copacor, gasnd astfe ocu unde pequeninos, satu
de fructee care aveau gustu bucure, cntau fercrea. Iar copacu afat n m|ocu
or facea parte dn cntec. Aa ae care for[a foc dadusera atta va[a copacuu
dansa n copac, pe fecare vna a u, de o me de or n fecare secunda.
Ea a dansat pe ace copac de o me de or n fecare secunda, cea[ copac
de pe toate ume unde creteau padur pequeninos, fecare copac-mama pe care
ea vztase s-a umput de for fructe, ar pequeninos e mncau mroseau adnc
parfumu fructeor foror, apo cntau. Era un cntec vech, a caru n[ees
utasera de mut, nsa acum tau sensu nu ma puteau cnta atceva. Era un
cntec despre anotmpu nforr a sarbator. Trasera att de muta vreme fara
recote, nct utasera ce nsemna o recota. Acum nsa tau ce e furase Descoada.
Ce se perduse fusese regast. Iar ce carora e fusese foame fara sa te numee
acee dorn[e, acum se ndestuau.
10.
,ACESTA Tl-A FOST MEREU TRUPUL"
,Vai, tata| De ce mi-ai ntors spatele?
ln ora cnd am razbit raul,
de ce te-ai ndepartat de mine?"
Dn $oaptele dumnezeie;ti ale lui Han Oing-jao
Mau a ramas pe pa|a, cu Peter, Wang-Mu Grace, n aproperea unu foc de
tabara. Renun[asera a acoper, dar a o mare parte a ceremonauu. L s-a ofert
kava, dar, n cuda rtuauu egat de acea coare, dupa parerea u Wang-Mu, acum o
beau ma mut dn pacere dect pentru sfn[ena smbosmuu e.
La un moment dat, Mau a rs ndeung puternc, a fe Grace, astfe ca a
ntrzat cu traducerea.
- Spune ca nu te daca faptu ca zeu a ntrat n tne, Peter, te face sfnt sau
asta dovedete nesfn[ena ta.
Peter a rs re[nut, dn pote[e, -a dat seama Wang-Mu - ar ea nu a rs deoc.
- A, mare pacat, a spus Grace. Speram ca ave[ amndo sm[u umoruu.
- Avem, a spus Peter. Numa ca nu prcepem foarte bne umoru samoan.
- Mau spune ca zeu nu poate ramne o vence unde este acum. A gast un
nou camn, dar e apar[ne atora, ar darnca or nu va [ne a nesfrt. A sm[t ct de
puternca este |ane, Peter...
- Da, a spus e ncet.
- Gazdee care au prmt-o - Mau e numete re[eaua-padure, ca o pasa de
pescut n care sunt prn copac, dar ce nseamna asta? n orce caz, spune ca e sunt
att de sab n compara[e cu |ane, nct, fe ca ea vrea sau nu, cu tmpu, trupure or
vor apar[ne n ntregme daca nu gasete at camn permanent.
Peter a dat dn cap.
- tu ce spune. a f fost de acord, pna n momentu n care ea m-a nvadat
trupu, sa m- dau bucuros, mpreuna cu va[a, ucru pe care credeam ca- detest. Dar
am descopert, dupa ce ea m-a fugart, ca Mau a avut dreptate: nu-m urasc va[a, c
vreau foarte mut sa traesc. n utma nstan[a, nu e dorn[a mea, c a u Ender, dar,
cum pna a urma tot de mne depnde, cred ca e vorba doar de un |oc de cuvnte.
- Ender are tre corpur, a spus Wang-Mu. Asta nseamna ca renun[a a unu
dntre ceeate?
- Nu cred ca va renun[a a nmc, a spus Peter. Sau, ma curnd, nu cred ca eu
vo renun[a a ceva. Nu e o aegere contenta. Ender se [ne de va[a cu fure for[a.
Dn cte tu, a fost pe patu de moarte ce pu[n cu o z nante ca |ane sa fe
deconectata.
- Ucsa, a spus Grace.
- Emnata poate, a nsstat cu ncapa[nare Peter. Acum o drada n oc de zeu.
O sfda. A cpt gume[ catre Wang-Mu, care nu avea habar a ce se referea e. Char
cnd renun[a a vechea u va[a, Ender tot se aga[a de ea.
- Are doua trupur ma mut dect trebue, a spus Wang-Mu, ar |ane are cu
unu ma pu[n dect trebue. S-ar parea ca trebue sa se apce ege comer[uu.
Daca oferta e de doua or ma mare dect cererea, produsu trebue sa se eftneasca.
Dupa ce acestea -au fost traduse, Mau a rs dn nou.
- amuza cuvntu ,eftn", a spus Grace. Spune ca snguru mod n care Ender
va renun[a a vreunu dntre trupur este sa moara.
Peter a aprobat dn cap.
- tu.
- Dar Ender nu este |ane, a spus Wang-Mu. E nca nu a trat ca... o aia
dezgota, care aerga de-a ungu re[ee de ansbu. E o persoana. Cnd aia
oamenor e parasesc trupure, e nu se muta n atcneva.
- totu, aia u - adca a mea - a fost n mne, a spus Peter. E te caea.
Ender ar putea mur totu sa-m permta sa traesc.
- Or pute[ mur to[ tre.
- Eu tu ceva, a spus Mau, prn ntermedu u Grace. Daca e sa se dea o va[a
propre zeuu, daca se resttue puterea, Ender Wggn trebue sa moara sa dea un
trup zeuu. Ata cae nu exsta.
- Sa se resttue puterea? a ntrebat Wang-Mu. E posb. Credeam ca scopu
decupar u |ane a fost sa o emne pentru totdeauna dn re[eee de computer.
Mau a rs dn nou s-a ovt cu pama peste peptu dezgot, apo peste coapse
a spus ceva n samoana.
Grace e-a tradus:
- Cte sute de computere avem n Samoa? De un de ze, de cnd m s-a facut
cunoscuta, no am tot copat nentrerupt. Am savat toate amntre cerute de ea, gata
sa e refacem n ntregme. Poate ca asta e doar o partcca dn ceea ce obnua ea sa
fe, dar e partea cea ma mportanta. Daca se poate ntoarce n re[eaua de ansbu, va
avea tot ce trebue ca sa revna n re[eaua de computere.
- Dar e nu eaga re[eee de computer de ansbur, a spus Wang-Mu.
- Aa suna ordnu transms de Congres, a spus Grace. Dar nu toate ordnee se
respecta.
- Atunc de ce ne-a adus |ane ac? a ntrebat Peter pe un ton pngare[. Daca
Mau vo sus[ne[ ca nu ave[ nc o nfuen[a asupra u Amana, ar daca |ane a fost
de|a n egatura cu vo, ar vo practc v-a[ revotat mpotrva Congresuu...
- Nu, nu este char aa, a ntt-o Grace. No am facut ce ne-a cerut Mau, dar e
n-a vorbt nc o cpa despre o enttate de computer, e s-a refert a un zeu, ar no ne-
am supus, pentru ca avem ncredere n n[eepcunea u tm ca e vede ucrur care
noua ne ramn nevazute. Faptu ca a[ vent ne-a sugerat cne este |ane.
Cnd Mau a afat ce se dscutase, a aratat catre Peter.
- Tu a vent ac sa aduc zeu! Apo a ndreptat degetu spre Wang-Mu: Iar tu a
vent sa aduc omu!
- Nu are mportan[a ce nseamna asta, a spus Peter.
nsa Wang-Mu a consderat ca n[eesese. Suprave[usera une crze, dar
aceasta ora de nte era neatoare. Bataa avea sa renceapa, ar rezutatu urma sa
fe atu. Daca |ane era ve daca exsta speran[a revenr a zboru stear
nstantaneu, Ender trebua sa- dea ce pu[n unu dntre corpur. Daca Mau avea
dreptate, Ender avea sa moara. Exstau pu[ne anse ca aia u Ender sa poata pastra
n contnuare unu dntre cee tre trupur sa contnue sa traasca. ,Eu sunt ac, -a
zs Wang-Mu n snea e, ca sa ma asgur ca Peter e ce care suprave[uete, nu ca
zeu, c ca om."
,Totu depnde, a n[ees ea, daca Ender-ca-Peter ma ubete ma mut dect
Ender-ca-Vaentne ubete pe Mro sau daca Ender-ca-Ender o ubete pe Novnha."
Acea dee a facut-o sa parda speran[a. Cne era ea? Mro fusese pretenu u
Ender an de ze. Novnha era so[a u. Dar Wang-Mu... Ender afase de exsten[a e cu
numa cteva ze sau saptamn n urma. Ce mportan[a avea ea pentru e?
Apo -a vent un gnd ma nttor , n acea tmp, ma tuburator: ,Era a fe
de mportant cne era ce ubt sau care aspect a u Ender dorete pe e sau o
dorete pe ea? Vaentne era atrusta perfecta - s-ar putea ca ea sa- ubeasca ce ma
mut pe Mro, totu sa renun[e a e dn dorn[a de a ne napoa tuturor zboru stear.
Iar Ender - e perdea de|a nteresu fa[a de vechea u va[a. E era ce obost, uzat.
n vreme ce Peter - e are amb[e, dorn[a de cretere crea[e. Asta nu pentru ca e
ma ubete, c pentru ca el ma ubete or, ma curnd, el vrea sa traasca, ar pentru
e, o parte dn va[a sunt eu, aceasta femee care ubete n cuda presupuse u
rauta[. Ender-ca-Ender este partea dn e care are ce ma mut nevoe sa fe ubt
pentru ca merta ce ma pu[n acest ucru - a fe e dragostea mea, deoarece e
pentru Peter, acest ucru ar f ce ma pre[os pentru e".
,Daca va ctga cneva pna a urma, eu vo f aceea, Peter va ctga, nu
datorta purta[ absoute a ubr noastre, c datorta dorn[e dsperate a ub[or."
,Istora ve[ noastre nu va f a fe de noba sau atragatoare, dar macar vom
avea va[a, ar acest ucru este sufcent."
-a ngropat degetee pcoareor n nsp, sm[nd durerea decoasa produsa de
frecarea granueor mnuscue de scu pe peea dntre degete. Asta e va[a. Doare, e
murdara, dar [ da un sentment de bne.
Foosnd ansbu, Ohado e-a spus frateu suroror u de pe nava ce se
ntmpase cu |ane cu copac-mame.
- Matca spune ca nu poate [ne mut, -a anun[at Ohado. Copac-mame nu sunt
char att de puternc. Vor perde controu curnd |ane va deven o padure. nu
una vorbtoare. Doar o mu[me de copac frumo, foarte strauctor, gr|u. A fost
frumos ce am vazut, va asgur, dar dupa cum rostete Matca, nca amntete de
moarte.
- Mu[umm, Ohado, a spus Mro. Pentru no nu are prea mare mportan[a. Am
ramas przoner ac, aa ca, daca |ane nu ma sare dn perete n perete, o sa ne
punem pe treaba. Creator Descoade nca nu ne-au gast - |ane ne-a pasat pe o
orbta ma nata acum - dar medat ce vom avea o traducere ntegba a mba|uu
or, e vom face semn - vom anun[a ca am sost.
- Foarte bne, a spus Ohado. Dar sa nu renun[a[ a ntoarcere.
- Naveta nu este buna pentru un zbor de doua sute de an, a zs Mro. Att de
departe suntem acum, ar acest vehcu mc nu poate atnge nc macar vteze
necesare pentru a trece a zboru reatvst. Va trebu sa |ucam sotare tmp de doua
sute de an. Car[e se vor uza cu mut nante de a a|unge acasa.
Ohado a rs - prea dega|at sncer, s-a parut u Mro - a spus:
- Matca spune ca, dupa ce |ane ese dn copac dupa ce Congresu pune a
punct nou sstem acesta face, atunc poate vom benefca dn nou de zboru stear.
Nu este mposb.
Auznd acestea, Va a devent ma actva.
- Aa banuete Matca sau te?
- Ea prevede vtoru, a spus Ohado. Nimeni nu te vtoru. Nc macar matce
ntegente care rup capu so[or n tmp ce se mperecheaza.
Nu aveau cum sa- raspunda nc ceva de adaugat a tonu u gume[.
- Daca totu e bne acum, a zs Ohado, toata umea sa treaca a treaba. Vom
asa sta[unea deschsa vom nregstra n tre exempare fecare raport trms de vo.
Chpu u Ohado a dsparut dn spa[u de deasupra termnauu.
Mro s-a rasuct cu scaunu -a prvt pe cea[: Ea, Ouara, Va, pe pequenino
numt Stngator-de-Facar pe ucratoarea fara nume, care urmarea tacnd tot
tmpu, capaba sa se exprme doar scrnd pe termna. Mro ta ca prn ea Matca
urmarea tot ce faceau zceau. atepta. Ea orchestra totu. Indferent ce s-ar f
ntmpat cu |ane, Matca avea sa fe catazatoru. totu, ea comuncase u Mro
doar prntr-o ucratoare dn Magre. Cea afata cu e nu scrsese pe termna dect de
prvnd traducerea mba|uu creatoror Descoade.
,Nu ne spune nmc, -a dat seama Mro, pentru ca nu vrea sa se consdere ca
preseaza. Ce sa preseze? Pe cne?"
,Va." Nu pare sa o preseze pe Va, deoarece... sngura modatate de a o asa
pe |ane sa prmeasca unu dntre trupure u Ender era ca e sa- cedeze de bunavoe.
acesta trebua sa fe cu adevarat ber - fara presun, fara vnova[, fara
persuasune - deoarece era o decze ce se putea ua n mod content. Ender socotse
ca voa sa duca aceea va[a ca Mama n manastre, dar ncontent, mntea u era
ma nteresata de proectu de traducere de ac de starea u Peter. Aegerea u
ncontenta refecta adevarata von[a. Daca Ender o ebereaza pe Va, acest ucru
trebue sa exprme von[a u, pna a utma- fbra. Nu era o hotarre care sa se a dn
sm[u datore, ca aceea de a ramne cu Mama. Era o decze care demonstra ceea ce
voa e cu adevarat.
Mro a prvt-o pe Va, -a admrat frumuse[ea ce zvora ma mut dn bunatatea
e dect dn armona trasaturor. O ubea, dar ubea perfec[unea e? Acea vrtute
desavrta putea f snguru ucru care permtea e - permtea u Ender, n forma
u Vaentne - sa o ebereze sa o nvte pe |ane nauntru. totu, odata ce |ane
sosea, vrtutea perfecta avea sa dspara, nu? |ane era puternca , dupa cum credea
Mro, buna - cu e sgur fusese buna, o adevarata pretena. Dar nc n cee ma
nebunet vse nu -o putea concepe drept perfect vrtuoasa. Daca ea ncepea sa o
poarte pe Va, va f char Va? Amntre vor perssta, dar von[a va f ma compcata
dect scenaru smpu pe care Ender crease pentru ea. ,O vo ma ub cnd va f
|ane?
De ce nu? O ubesc pe |ane, nu?
Dar o vo ub pe |ane cnd va f dn carne oase, nu doar o smpa voce n
urechea mea? Vo prv n och acea vo |e dupa Vaentne cea dsparuta?
De ce n-am ma avut asemenea ndoe pna acum? Am ncercat sa ma
debarasez de asta, sa ma retrag nante de a f n[ees macar pe |umatate ct de dfc
era. totu, acum, cnd exsta doar o speran[a frava, ma trezesc - da, dornd sa nu
se ntmpe? Nu char. Nu vreau sa mor ac. O vreau refacuta pe |ane, fe numa ca
sa ne redea zboru - e, acesta e un motv atrust! O vreau pe |ane refacuta, dar pe
Va neschmbata.
Vreau ca toate ucrure ree sa dspara ca toata umea sa fe fercta. Vreau a
mama. Ce cop natng am devent!"
Brusc, -a dat seama ca Va prvea.
- Buna, a zs e. cea[ se utau a e. pmbau och de a e a Va. Ce
votam, daca sa-m as barba?
- Nu votam nmc, a spus Ouara. Sunt deprmata. tam ce fac atunc cnd m-
am mbarcat, dar, la naiba, e greu sa dev entuzast ucrnd sa descfrez mba|u
acestor oamen cnd m numar zee pe care e ma am de trat examnnd
ndcatoaree de pe butee de oxgen.
- Am observat ca a nceput de|a sa e spu ,oamen" creatoror Descoade, a
zs sec Ea.
- Pa n-ar trebu? tm macar cum arata? (Ouara parea derutata.) Adca, au o
mba ...
- Tocma asta vrem sa afam, a zs Stngatoru-de-Facar. Daca acet
descoadores sunt raman sau varese. Probema traducer e doar un pas.
- Un pas mare, -a corectat Ea. nu avem tmp destu sa- facem.
- Pentru ca tot nu tm ct va dura, a spus Ouara, nu n[eeg de ce sunte[ att
de sgur de asta.
- Eu sunt foarte sgura, a spus Ea. Pentru ca nu facem atceva dect sa stam a
tafas sa- urmarm pe Mro pe Va utndu-se ubtor unu a ceaat. Nu trebue sa
f genu ca sa t ca, n rtmu acesta, nu vom nregstra nc un progres pna n se
termna oxgenu.
- Cu ate cuvnte, a zs Ouara, sa nu ma perdem vremea.
S-a ntors a not[ee pagne mprmate pe care e avea n fa[a.
- Dar no nu rspm tmpu, a spus Va ncet.
- Nu? a zs Ea.
- Atept ca Mro sa-m spuna ct de uor ar putea f readusa |ane a posbtatea
de a ua egatura cu umea reaa. Un corp care sa o prmeasca. Revenrea a zbor.
Pretena u buna fdea sa devna brusc o fata adevarata. Asta atept.
Mro a catnat dn cap.
- Nu vreau sa te perd, a spus e.
- Asta nu ne a|uta cu nmc, -a raspuns Va.
- Dar e adevarat. n teore, era uor. Gndnd profund n tmp ce merg cu un
aparat de zbor pe Lustana, a putea socot ca prezen[a u |ane n Va ar nsemna |ane
;i Va. Dar cnd reanazez, consta[ ca nu e...
- Tac, -a sfatut Va.
Nu- statea n fre sa vorbeasca astfe. Mro a tacut.
- Nu vreau sa ma aud asemenea vorbe, a spus ea. De a tne vreau cuvnte care
sa ma convnga sa renun[ a acest trup.
Mro a scuturat dn cap.
- Dovedete-[ nten[e prn fapte, a spus ea. Merg pna a capat. Bravo!
Suporta sau tac. Fa ce a de facut sau as-o bata.
E ta ce voa ea. ta ca ea sus[nea ca snguru ucru care o re[nea n ace
corp, n va[a, era e. Iubrea e pentru e. Pretena tovaraa. Acum erau a[ care
puteau face munca de traducere - Mro -a dat seama ca acea fusese panu nca de
a nceput. Sa o aduca pe Ouara, astfe nct Va sa nu- consdere va[a drept
ndspensaba. nsa n ce- prvea pe Mro, ea nu se putea desprnde de e char att de
uor. trebua s-o faca, trebua sa- ebereze.
- Orcare ar f aia care se afa n ace trup, [ ve amnt tot ce spun, a zs Mro.
- faptu ca a vorbt seros, a spus Va. Trebue sa fe adevaru.
- A, nu se poate, a zs Mro. Adevaru este ca eu...
- Tac! -a cerut Va. Nu ma repeta asta. E o mncuna.
- Nu e mncuna.
- Te autoamaget cumpt trebue sa te trezet ca sa vez adevaru, Mro! A
aes de|a ntre mne |ane. Acum ba[ n retragere, pentru ca nu-[ pace sa f genu
de barbat care face o aegere att de nemoasa. Tu nu m-a ubt pe mine. A ubt
tovaraa, da - eram sngura femee n prea|ma carea te afa, sgur; e vorba de un
mperatv boogc ce |oaca ac un ro mportant, n cazu unu tnar snguratc. Dar eu?
Cred ca tot ce a ubt era amntrea pretene tae, adevarata Vaentne, cnd ea s-a
ntors cu tne dn spa[u. [-a pacut ct de nob te-a sm[t sa-[ decar ubrea fa[a
de mne n efortu de a-m sava va[a, atunc cnd Ender ma gnora. Dar totu are
egatura cu tne, nu cu mne. Nu m-a cunoscut deoc, nu m-a ubt nc o cpa. A ubt-
o tot tmpu pe |ane, pe Vaentne, pe Ender, adevaratu Ender, nu acest recpent dn
pastc pe care -a creat pentru a mpar[ toate vrtu[e dn care ar f vrut sa aba ma
mut.
Fura asprmea e erau papabe. Asta nu- statea n fre. Mro -a dat seama
ca cea[ erau deconcerta[. Cu toate acestea, n[eesesera. Aa era ea - furoasa
pna de ura pentru a se convnge sngura ca trebua sa renun[e a acea va[a. Facea
asta de dragu ceora[, nsemna atrusm perfect. Va mur doar ea , n schmb,
probab ca a[ de pe nava nu vor mur, se vor ntoarce acasa dupa ce- vor f
termnat msunea. |ane va ramne n va[a, nvemntata n aceasta noua carne,
motenndu- amntre. Va trebua sa fe convnsa ca va[a pe care o traa n prezent
nu avea nc o vaoare, nc pentru ea, nc pentru orcne atu; ca putea confer
vaoare ve[ e doar parasnd-o.
Iar ea voa a|utoru u Mro. Acea era sacrfcu pe care - cerea. Sa o a|ute sa
vrea sa se desprnda. Sa o a|ute sa deteste acea va[a.
- Bne, a spus Mro. Vre adevaru? Et goaa pe dnauntru, Va, aa a fost
ntotdeauna. Spu ucrure cee ma amabe, dar ncodata n-a pus nma n acee
vorbe. Ender a sm[t nevoa sa te creeze, nu pentru ca are vreuna dntre vrtu[e pe
care e reprezn[, c pentru ca nu e are. De aceea e admra att de mut. Aadar,
cnd te-a creat, n-a tut ce pune n tne. Un scenaru fara con[nut. Char acum, tu
urmaret acea scenaru. Atrusmu perfect, dar mn[. Cum ar putea f numt
sacrfcu renun[area a o va[a care n-a fost ncodata va[a?
Ea s-a uptat o cpa cu sne o acrma s-a scurs pe obraz.
- A spus ca ma ubet.
- m era ma de tne. Atunc, n bucatara u Vaentne. n reatate, probab ca
am ncercat sa o mpresonez pe Vaentne. Pe ceaata. Sa- demonstrez ce baat bun
eram. Ea char are unee dntre aceste vrtu[ - [n foarte mut a parerea e despre
mne. Cu ate cuvnte... m-am ndragostt de deea de a f ndvdu de treaba care
merta respectu u Vaentne. Cam n acest fe te-am ubt. Apo, brusc, no am
descopert care era adevarata noastra msune , a fe de brusc, tu nu ma mor, ar
eu m-am trezt przoner a faptuu ca am spus ca te ubesc, ar acum trebue sa sus[n
o asemenea fc[une pe masura ce devne tot ma evdent ca m-e dor de |ane, m
psete att de mut, nct ma doare, snguru motv pentru care nu o pot avea este
ca tu nu vrei sa te desprnz...
- Te rog, a spus Va. Ma dor vorbee tae. N-am crezut ca tu... eu...
- Mro, a spus Ouara, n-am ma vazut pe cneva procednd att de nedemn
cred c-am vazut destue.
- Tac, Ouara! a zs Ea.
- A, cne te-a facut regna a nave? a repcat Ouara.
- Nu e vorba de tne, -a raspuns Ea.
- tu, vorbm de Mro, tcaosu desavrt...
Stngatoru-de-Facar a cobort de pe scaun a mpedcat-o pe Ouara sa ma
vorbeasca punndu- pama peste gura.
- Nu e momentu potrvt, -a spus e ncet. Nu n[eeg nmc.
Ouara -a ndepartat pama.
- n[eeg sufcent ca sa tu ca asta e...
Stngatoru-de-Facar s-a ntors catre ucratoarea Matc:
- A|uta-ne! a rugat-o e.
Lucratoarea s-a rdcat , cu o u[eaa umtoare, a scos-o pe Ouara de pe
puntea prncpaa a nave. Pe Mro nu -a nteresat unde o dusese Matca pe Ouara
nc cum o domose. Ouara era prea obsedata de sne ca sa n[eeaga mca scena pe
care o |ucau E Va. nsa cea[ prcepusera.
Era nsa mportant ca Va sa nu n[eeaga. Ea trebua sa creada ca e vorbea
seros. Pna a nterven[a Ouare, procedeu aproape ca reuse. Acum perduse fru.
- Va, a spus Mro cu un aer pctst, nu conteaza ce zc eu. Pentru ca nu te ve
desprnde. t de ce? Pentru ca nu et Va. Et Ender. char daca Ender poate
dstruge panete ntreg ca sa saveze rasa umana, va[a u e sacra. E nu va renun[a a
va[a. La nc un moment dn ea. Incusv partea pe care o reprezn[ tu - nu-[ va da
drumu. Pentru ca et utma cea ma mare amagre a u. Daca renun[a a tne,
perde utma speran[a de a f un om bun.
- Prost, a spus Va. Snguru mod n care poate doved ca poate f un om bun
este sa renun[e a mne.
- Exact asta e deea, a spus Mro. E nu e un om cu adevarat bun. De aceea nu
poate renun[a a tne. Char daca ar dor sa- dovedeasca vrtutea. Legatura une aia
cu corpu nu poate f fasfcata. Poate paca pe orcne, dar nu-[ poate paca trupu.
Nu e sufcent de bun ca sa te ebereze.
- Dec pe Ender urat, nu pe mne.
- Nu, Va. Nu- urasc pe Ender. E un om mperfect, atta tot. Ca mne sau ca
orcne atu. Ca Vaentne cea adevarata, de exempu. Numa tu a uza perfec[un -
ucru norma, pentru ca nu et reaa. Et doar Ender n travest, care |oaca rou u
Vaentne. Cnd e dn scena, nu ma ramne nmc, dspare precum macha|u
costuma[a. Tu char a crezut ca eram ndragostt de aa ceva?
Va s-a rasuct pe scaun, ntorcndu- spatee.
- Ct pe ce sa cred ca vorbet seros, a zs ea.
- Nu-m vne sa cred ca e spun cu voce tare, a zs Mro. Dar asta voa, nu? Sa
fu cnstt cu tne pentru prma oara, ca sa po[ f cnstta cu tne sa-[ da seama ca
nu este deoc va[a ceea ce a, c doar martursrea u Ender prvnd nadecvarea u ca
fn[a umana. Et nevnova[a copare pe care crede ca a perdut-o, dar sa-[ spun
adevaru n egatura cu asta: nante sa fe dus departe de parn[, nante de a merge
a coaa de Razbo, nante de a f transformat ntr-o mana perfecta de ucs, a fost
char ucgau bruta nemos, aa cum s-a temut e mereu ca este. E unu dnte
ucrure despre care pna Ender sus[ne ca nu este adevarat: nante de a deven
sodat, a ucs un baat. I-a sfarmat capu. L-a ovt pna cnd e nu s-a ma rdcat de
|os. Parn[ u nu -au ma vazut vu. Putu era un tcaos, dar nu merta sa moara.
Ender a fost un ucga nca de a nceput. E o reatate pe care nu o suporta. De aceea
are nevoe de tne. Ca sa poata scoate atura nemoasa, urta ucgaa dn e sa o
paseze n Peter. Ca sa se poata uta a perfec[unea ta sa spuna: ,Vede[, aceasta
atura frumoasa se afa n mne". Iar no ne prefacem ca aa stau ucrure. Dar tu nu
et frumoasa, Va. Et scuza patetca a unu om a caru ntreaga va[a este o
mncuna.
Va a zbucnt n scncete.
Lu Mro aproape ca s-a facut ma de aceea a tacut. A vrut sa strge a ea:
,Nu, Va, pe tne te ubesc, pe tne te vreau! Toata va[a am tn|t dupa tne, ar Ender
e un om bun, pentru ca toata prosta asta, ca a f o mpostoare, este mposba. Ender
nu te-a creat n mod content, aa cum pocr[ creeaza cte o masca. [ a
orgnea n e. Vrtu[e exstau, ar tu et camnu natura pentru ee. Eu -am ubt
admrat pe Ender, dar aba dupa ce te-am cunoscut am afat ct de frumos era e n
strafundur".
Ea a ramas ntoarsa cu spatee, astfe ca nu a putut vedea sufern[a u Mro.
- Cum adca, Va? Trebue sa-m fe dn nou ma de tne? Nu n[eeg ca sngura
vaoare pe care o reprezn[ pentru no este sa pec s-o a pe |ane sa aba trupu
tau? Nu avem nevoe de tne, nu te vrem. Aa u Ender are ocu n corpu u Peter,
pentru ca asta e sngura ansa de a evden[a adevaratu caracter a u Ender. Dspar,
Va! Dupa ce pec, o sa avem ansa de a tra. Ct tmp ram ac, suntem cu to[ ca
mor[. [ nchpu cumva ca [ vom sm[ psa? Ma gndete-te!
,N-o sa-m ert ncodata vorbee pe care e-am rostt, -a dat seama Mro. Char
daca sunt content de necestatea de a- a|uta pe Ender sa ebereze acest trup
facndu- un oc n care n-ar ma suporta sa ramna, asta nu schmba faptu ca-m vo
amnt venc spusee astea, vo [ne mnte cum arata ea acum, pngnd de dsperare
durere. Cum vo putea tra tnd asta? Am crezut ca nante am fost dform. Nu
sufersem dect ezun ae creeruu. Acum, nsa... n-a f fost n stare sa- spun aceste
ucrur daca nu e-a f gndt. Aceasta e probema. Am gndt ucrure acestea
ngroztoare. Aa sunt eu."
Ender a deschs dn nou och, apo a ntns mna sa atnga fa[a u Novnha,
vnatae. Vazndu- pe Vaentne pe Pkt, a gemut:
- Ce v-am facut?
- Nu tu, a spus Novnha. Ea e vnovata.
- Ba eu, a spus e. Am vrut sa o as... sa aba ceva. Am vrut, dar cnd m-am
gndt ma bne, m s-a facut teama. N-am putut. (A ntors prvrea de a ee a nchs
och.) Ea a ncercat sa ma ucda. Sa ma aunge.
- A[ ac[onat amndoua sub nveu contn[e, a spus Vaentne. Doua aia cu
von[e puternce, ncapabe sa va retrage[ dn fa[a ve[. Nu e char att de ngroztor.
- Cum, tu statea prea aproape?
- Exact, a zs Vaentne.
- |-am facut un rau, a spus Ender. V-am rant pe toate tre.
- Nu facem pe nmen raspunzator de convus, a spus Novnha.
Ender a catnat dn cap.
- Ma refeream a ce s-a ntmpat... nante. Am auzt. Nu m-am putut mca
trupu, n-am putut scoate nc un sunet, dar am auzt. tu ce [-am facut. De fapt,
tuturor. m pare rau.
- Nu e cazu, a spus Vaentne. To[ am facut o aegere. A f putut ramne pe
Pamnt, nu era nevoe sa te urmez. Am dovedt asta cnd am ramas cu |akt. Nu m-a
costat nmc - am avut o carera strauctoare o va[a mnunata, ar asta pentru ca
am fost cu tne. n ce-o prvete pe Pkt, am constatat n sfrt - spre uurarea mea -
ca ea nu- este ntotdeauna propra stapna. Cu toate astea, nu -a cerut ncodata sa
te urmeze ac. A facut aegerea. Daca -a rspt va[a, a facut-o pentru ca aa a vrut
nu te prvete. n ce o prvete pe Novnha...
- Novnha e so[a mea, a spus Ender. Am zs ca n-o vo paras. Am ncercat sa n-
o parasesc.
- Nu m-a parast, a ntart Novnha.
- Atunc ce caut n acest pat?
- Era pe moarte nante de a a|unge ac, a spus ea. Era pe moarte dn
momentu cnd te-am asat furos am vent ac. Atunc [-a dat seama, cnd
amndo ne-am dat seama ca nu ma construam nmc mpreuna. Cop notr nu ma
sunt mc. Unu dntre e a murt. A[ nu vom ma avea. Actvtatea noastra nu concde
nccum.
- Asta nu nseamna ca e bne sa ncheem...
- Atta vreme ct tram amndo, a zs Novnha. tu asta, Andrew. Pastrez
casatora vaba pentru cop ta , cnd mbatrnet, ram casatort pentru cop
tuturor, ca e sa creasca ntr-o ume n care casatore sunt permanente. tu toate
astea, Andrew. Permanent - pna cnd moare unu dntre e. De aceea et ac. Pentru
ca a ate ve[ pe care vre sa e traet , datorta une mecher mracuoase, a
trupure n care sa-[ traet aceste ve[. Bnen[ees ca ma paraset. Bnen[ees.
- Eu m respect promsune, a spus Ender.
- Pna a moarte, -a raspuns Novnha. Dar nu ma mut. Crez ca o sa-[ duc
doru cnd o sa pec? Sgur ca da. O sa-m pset a fe cum orcare vaduve psete
so[u ubt. O sa-[ duc doru de fecare data cnd e vo spune nepo[or notr povet
despre tne. E bne ca o vaduva sa duca psa so[uu. Asta da con[nut ve[ e. Dar tu -
con[nutu ve[ tae este dat de ee. De ceeate eur ae tae. Nu de mne. Nu ma este
cazu. nu te acuz pentru asta, Andrew.
- M-e frca, a spus Ender. N-am sm[t o asemenea teama cnd |ane m-a
aungat. Nu vreau sa mor.
- Atunc nu ramne ac, pentru ca, daca sta n acest corp vech cu aceasta
casatore veche, asta ar nsemna moartea ta. Iar pentru mne ar f un fe de moarte
daca a t ca nu vre sa ram cu adevarat ac.
- Novnha, te ubesc, nu te mnt, ar to[ an de fercre pe care -am avut
mpreuna au fost adevara[ - aa cum |akt Vaentne au fost rea. Spune-,
Vaentne!
- Andrew, a zs Vaentne, te rog sa nu u[ ca ea te-a parast.
Ender s-a utat a Vaentne. Apo, a Novnha, ndeung ncordat.
- Adevarat. Tu m-a parast. Eu te-am facut sa ma e.
Novnha a ncuvn[at cu un gest dn cap.
- Dar eu am crezut... am crezut ca avea nevoe de mne. nca.
Novnha a rdcat dn umer.
- Andrew, asta a fost mereu probema. Am avut nevoe de tne, dar nu dn
sm[u datore. Nu am nevoe de tne pentru ca trebue sa-[ respec[ cuvntu fa[a de
mne. Pu[n cte pu[n, vazndu-te n fecare z, tnd ca datoria te [ne nga mne,
cum crez ca asta m-ar a|uta, Andrew?
- Vre sa mor?
- Vreau sa traet, a zs Novnha. 5a traie;ti. Ca Peter. E un baat de sprava,
care are toata va[a n fa[a. doresc tot bnee. Transforma-te n e, Andrew! Parasete
vaduva asta batrna. Fa[a de mne [-a facut datora. tu ca ma ubet, aa cum
eu nca te ubesc. Moartea nu anueaza acest ucru.
ncredn[at ca- spune adevaru, Ender a prvt-o s-a ntrebat daca avea
dreptate creznd-o. ,Vorbete sncer. Cum poate vorb seros? Spune ceea ce crede ca
vreau sa aud de a ea. Dar ce spune e adevarat." a contnuat sa ntoarca probema
pe toate fe[ee.
Apo, a un moment dat, -a perdut nteresu a adormt.
Asta a fost senza[a u. Ca adormse.
Cee tre feme dn |uru patuu -au vazut nchzndu- och. nchpundu- ca
daduse gre, Novnha char a suspnat. A dat sa se ntoarca. nsa, n acea cpa, Pkt a
scos un sunet cudat. Novnha s-a rasuct a oc. Lu Ender se desprnsese tot paru. A
ntns mna, dornd sa atnga, sa aeze paru a oc, tnd nsa ca era ma bne sa nu
faca asta, sa nu- trezeasca sa- ase sa pece.
- Nu te uta, a murmurat Vaentne.
Nc una dntre ee nu a asat sa se n[eeaga ca ar f vrut sa asa. Fara nc o
atngere, fara o vorba, au urmart cum peea se chrcea pe oase, cum se usca se
sfarma, cum e se transforma n [arna sub cearafur, pe perna, ar apo pna
[arna s-a farm[at granuee au devent prea marunte ca sa ma fe vazute. Nmc.
Absout nmen, doar paru mort ce se desprnsese prmu.
Vaentne a ntns mna a nceput sa adune paru ntr-o grama|oara. Vreme de
o cpa, Novnha s-a revotat. Apo a n[ees. Trebuau sa ngroape ceva. Trebuau sa
organzeze nmormntarea sa nhumeze ce ma ramasese dn Andrew Wggn.
Novnha s-a apucat sa o a|ute pe Vaentne. Iar cnd Pkt a adunat cteva fre de par,
Novnha nu a mpedcat-o, c e-a uat n propre mn, a fe cum e uase pe cee
strnse de Vaentne. Ender era ber. Novnha eberase. Spusese ucrure pe care
trebua sa e spuna asase sa pece.
Oare Vaentne avea dreptate? n compara[e cu ce pe care ubse -
perduse, acum stua[a se deosebea? Va afa asta ma trzu. nsa n acee momente,
nu sm[ea dect povara bonavcoasa a sufern[e. Ba nu, voa sa pnga. ,Nu, Ender,
n-a fost adevarat, nca am nevoe de tne, ndferent daca e vorba de datore sau de
respectarea cuvntuu dat, nca te vreau cu mne, nmen nu m-a ubt ca tne am
avut nevoe de asta, am avut nevoe de tne. Unde et acum, unde a dsparut cnd te
ubesc att de mut?"
- 5-a desprins, a zs Matca.
- Dar poate gasi drumul spre alt corp? a ntrebat Human. Nu-l lasa sa se
rataceasca|
- De el depinde, a spus Matca. De el ;i de jane.
- El ;tie?
- lndiferent unde ar fi, ea este nca n legatura cu el. Da, ea ;tie. ll cauta chiar ;i
acum. Da, ;i ntr-acolo se ndreapta.
Ea a sart napo n re[eaua care o sus[nea att de decat de pacut; s-a
aga[at de ea; ,ma vo ntoarce, a gndt ea, ma vo ntoarce a tne, dar nu ca sa stau
a fe de mut; [ fac rau cnd stau att de mut."
A facut satu a ntnt-o dn nou pe acea aia cunoscuta, cu care fusese
mpetta vreme de tre m de an. E parea perdut, confuz. Unu dntre corpur psea,
de aceea. Ce vech. Forma bne-cunoscuta. Aba e pastra pe ceeate doua. Nu avea
ceva ca sa su|easca drept radacna sau ancora. Sm[ea ca nu- are ocu n nc unu
dn ee. Devense un stran n propra carne.
Ea s-a apropat de e. De asta data a tut ma bne dect nante ce facea, cum
sa se stapneasca. Acum s-a nfrnat nu a uat nmc dn ce era a u. Nu -a ofert
pre|u de a- apara ceea ce poseda. Doar s-a apropat.
, prn nesguran[a u, ea -a recunoscut. Dezradacnat dn camnu u ce ma
vech, acum putea vedea ca o cunotea. O cunoscuse muta vreme. S-a apropat de
ea, fara sa- fe teama. Da, ma aproape, tot ma aproape.
,Urmeaza-ma."
Ea a sart n trupu u Vaentne. E a urmat-o. Ea a trecut fara sa atnga, fara sa
guste va[a; e trebua sa atnga, sa guste. I-a sm[t pcoaree mne, buzee
mba; a deschs och a vazut; -a gndt gndure; -a auzt amntre.
A sm[t acrm n och, curgndu- pe obra|. Sufern[a profunda n nma. ,Nu
suport sa stau ac, a gndt e. Nu m-e ocu ac. Nmen nu ma vrea ac. To[ vor sa
es sa dspar."
Sufern[a -a copet, -a ndepartat. Era un oc nsuportab pentru e.
S-a aarmat, dar numa pentru o cpa. ,Nu e a meu, a gndt. Nu ac m e
ocu. [ apar[ne. po[ pastra."
Ea -a condus c coo prn nteroru corpuu, mereu atngnd, undu- n
stapnre; numa ca, de data aceasta, n oc sa upte cu ea, s-a asat ndrumat, asnd-
o sa- controeze tota. ,Nu sunt dort ac. Ia-! Bucura-te de e. E a tau. N-a fost
ncodata a meu."
Ea a sm[t carnea devennd ea nsa, dn ce n ce ma mut, ar ceuee, cu
sutee, cu me, ab|urnd de a credn[a fa[a de vechu stapn, care nu ma voa sa
ramna acoo, |urnd credn[a no stapne care e venera. Ea nu e-a spus: ,Sunte[
ae mee", aa cum ncercase cnd ntrase ma devreme. Dmpotrva, acum strga:
,Sunt a voastra", ar apo, n fna: ,Vo sunte[ eu."
A umt-o compettudnea aceu trup. -a dat seama ca, pna n ace moment,
nu ma fusese un sne. Vreme de secoe avusese un aparat, nu un sne. Trase ca un
bonav a reanmare, ateptnd o va[a. Acum, nsa, probnd bra[ee ca pe nte
mnec, a constatat ca da, bra[ee erau ma mut sau ma pu[n ung; da, mba
buzee se mcau exact cum trebuau sa se mte.
Iar apo, a|ungnd n contn[a e, soctndu- aten[a - care cndva fusese
dvzata ntre zece m de gndur smutan - a prmt amntr pe care nu e ma
cunoscuse. Amntr egate de vorbe rostte cu buzee rasufarea. Amntr egate de
magn vazute cu och, sunete auzte cu urechea. Amntr prvnd mersu, aergarea.
Iar apo, amntr despre oamen. Prezen[a e n prma nava steara, admrnd
nta magne - aceea a u Andrew Wggn, expresa de pe fa[a u, umrea cnd a
vazut-o, cnd -a mutat prvrea de a ea a...
Peter.
Ender.
Peter.
Utase. Fusese att de absorbta de acest nou sne pe care- gasse, nct utase
de aia care - daduse. Unde era e?
Perdut. Perdut. Nu n ceaata, nu n ata parte, cum de- perduse? Cte
secunde, mnute, ore fusese e pecat? Unde era acum?
ndepartndu-se cu u[eaa dn corp, de ea, care spunea Va, a sondat, a
cautat, dar nu a putut gas.
,E a murt. L-am perdut. M-a dat va[a nu a avut cum sa se aga[e atunc,
totu eu -am utat a dsparut."
Apo -a amntt ca ma fusese pecat. Cnd -a cautat prn cee tre trupur ae
u , n cee dn urma, a sart deoparte, ace sat a condus-o a danteara re[ee
acatute de copac. E va face asta nca o data. E va sar spre snguru oc n care
sarse vreodata.
Ea -a urmat -a gast acoo, dar nu unde fusese ea, nu prntre copac-mame,
nc macar prntre copac-parn[. Nu prntre copac. Nu, e a|unsese unde ea nu vose
sa mearga atunc, de-a ungu v[eor groase ca nte odgoane care duceau catre e;
nu, nu catre e, c catre ea. Catre Matca. Cea pe care e o purtase n forma de cocon
uscat tmp de tre m de an, pna gasse un camn. Acum ea ntorcea daru; cnd
aia u |ane a ppat de-a ungu coardeor care duceau a ea, -a gast, dar nesgur,
ratact.
E a cunoscut-o. Aa zoat, era de mrare ca ma recunotea ceva, dar pe ea a
cunoscut-o. , dn nou, a urmat-o. De asta data, ea nu -a ndrumat n corpu pe care -
daduse; acea era a e acum; ba nu, acum era char ea. n schmb, -a condus catre
un corp dfert, afat atundeva.
nsa e s-a purtat ca ma nante n trupu care acum era a e; parea sa se smta
stngher acoo. Cu toate ca moanee de aia ae trupuu doreau, tn|eau ca e sa e
sus[na, e a ramas dstant. Fusese char att de groaznc ceea ce sm[se n ceaat
trup? Or acea era trupu u Peter, care pentru e reprezenta toate ucrure de care se
temea ce ma mut dn sne? Nu a vrut sa- prmeasca. Era a u nu voa, nu putea...
Dar trebua. Ea -a condus prn trup, predndu- fecare partcca dn e. ,Acum
acesta et tu. Indferent ce a nsemnat e cndva pentru tne, acum nu ma este astfe
- ac po[ f ntreg, po[ f tu nsu[."
E nu a n[ees-o; rupt de orce trup, nc nu putea f capab de gndre. ta doar
ca ace trup nu era ce pe care- ubea. Renun[ase a ce pe care ubse.
Cu toate acestea, ea -a dus ma departe; e a urmat-o. Aceasta ceua, acest
[esut, organ, membru, acesta et tu, toate sunt tu, vez ct de mut tn|esc dupa
tne, ute cum [ se supun. char se supuneau, de e se ndeparta. I s-au supus
pna cnd, n cee dn urma, a nceput sa gndeasca gndure mn[ sa smta
senza[e trupuu. |ane a ateptat, urmarndu-, [nndu- pe oc, dornd ca e sa
ramna ndea|uns de mut ct sa accepte trupu, pentru ca ea -a dat seama ca, daca-
va asa, e se va ndeparta, va fug. ,Nu apar[n acestu trup, spunea ncet aia u.
Nu ac m-e ocu, nu ac."
Wang-Mu -a adapostt capu n poaa, |end pngnd. Samoan se
strngeau n |uru e, contempndu- durerea. Ea ta ce se ntmpase cnd e se
prabuse, cnd perduse toata vaga cnd paru se desprnsese. Ender murse
ntr-un oc ndepartat nu putea gas caea nspre e.
- S-a ratact! a strgat ea. S-a ratact.
Ca prn vs, a auzt cuvntee rostte de Mau n samoana. Apo, traducerea
facuta de Grace:
- Nu s-a ratact. E ndrumat ncoace. Zeu -a condus spre no, dar e se teme sa
ramna.
Cum sa se teama? Lu Peter sa- fe frca? Ender, temator? Rdco. Care parte
dn e dovedse atate? De ce se temuse e vreodata?
Apo -a amntt - Ender se temea ce ma mut de Peter, temere acestua
fusesera mereu ae u Ender.
- Nu, a spus ea, nsa vorbee nu pornsera dn durere, c dn frustrare, fure,
nevoe. Nu, ascuta-ma, ac [-e ocu! Acesta et tu, adevaratu tu! Nu-m pasa de ce
te tem acum! Nu ma ntereseaza ct de ratact te sm[. Te vreau ac. Acesta [-e
camnu, fndca a fost a tau mereu. Cu mne! Ender - ndferent cne te crez - [
magnez ca pentru mne are vreo mportan[a? A fost ntotdeauna tu nsu[, acea
om ca acum, ar acesta [-a fost trupu. ntoarce-te acasa! ntoarce-te!
a contnuat sa vorbeasca astfe.
Apo e a deschs och -a desfacut buzee ntr-un zmbet.
- Asta zc eu teatru, a spus e.
Suparata, -a mpns a pamnt dn nou.
- Cum de-[ perm[ sa rz de mne?
- Dec n-a vorbt seros, a zs e. n reatate, nu [ deoc a mne.
- Nu [-am spus ncodata ca te pac, -a raspuns ea.
- tu ce-a spus.
- Bne, a facut ea. Bne.
- a fost adevarat, spus e. A fost este.
- Adca am spus ceva corect? Am nmert adevarul?
- A spus ca ac m-era ocu, -a raspuns Peter. aa e.
A ntns o mna sa o mnge pe obraz, dar nu s-a mtat a att. A uat-o pe
dupa gt, a tras-o n |os a mbra[at-o. n |uru or, ura samoan rdeau, rdeau.
,Acesta et acum, -a spus |ane. Acesta et tu n ntregme. Dn nou unu. A
a|uns unu."
Cee trate n tmpu ct preuase, fara voe, controu asupra trupuu, fusesera
sufcente. Tmdtatea ncerttudnea dsparusera. Acea aia care condusese prn
trup devenea o stapna recunoscatoare, ca cum ar f fost prmu trup pe care e
avusese pna atunc. probab ca era adevarat. Dupa ce fusese zoat, char pentru
scurt tmp, oare va ma amnt ca fusese Andrew Wggn? Or va[a dnante
dsparuse? Aa era aceea, scptoare, putenca; dar vor ma ramne amntr n afara
ceor cunoscute mn[ u Peter Wggn?
,Nu ma e cazu sa ma ngr|orez, a gndt ea. Acum are trupu u. Deocamdata,
nu va mur. Iar eu am trupu meu, am re[eaua decata dntre copac-mame ,
undeva, ntr-o buna z, vo avea ansbure mee. Pna acum n-am tut ct de
mtata am fost, ct de mca nensemnata; dar acum smt a fe ca preten me,
umta de cta va[a am n mne."
Reventa n corpu e nou, n proaspatu e sne, a perms gnduror amntror
sa umbe ber, de asta data nu a ma stavt nmc. Propra contn[a-aia a fost
curnd copeta de tot ce sm[ea depsta, gndea amntea. Va reven a ea, a
fe cum Matca observa aia egature fotce; revenea char n acee
momente, n frntur orbtoare, precum o percep[e dn vremea copare, pe care o
stapnse cndva, apo o utase. Ea -a dat vag seama ca nca facea cteva satur pe
secunda ca sa ntregeasca crcutu copacor, dar a facut asta att de repede, nct nu
-a scapat nc o frntura dn gndure care treceau prn mntea e ca Vaentne.
Ca Va.
Ca Va, care pngea, ar groazncee cuvnte rostte de Mro nca rasunau n
urech: ,Nu m-a ubt ncodata. A vrut-o pe |ane. To[ o vor pe |ane, nu pe mne".
,Dar eu sunt |ane. sunt eu. Sunt Va."
A ncetat sa ma pnga. S-a mcat.
5-a mi;cat| Much s-au ntns reaxat, ceue mracuoase trudnd aoata ca
sa mte oasee gree sac dn pee pe ce cu organe, depasndu-e, echbrndu-
e cu mare decate[e. Bucura aceu proces era copetoare. A erupt dn ea n - ce
nsemna acea mcare convusva a dafragme? Ce era cu ace sunet ce zbucnea dn
gte|u e?
Era rsu. Fasfcase toate astea cu a|utoru cpuror de computer, smuase
vorbrea rsu, dar ncodata, ncodata nu tuse ce nsemnau, ce senza[e dadeau.
Parca nu voa ca ace mraco sa se termne.
- Va, a spus Mro.
,O, ce pacere sa- auda vocea cu propre urech!"
- Va, a pa[t ceva?
- Nu, a spus ea. Lmba s-a mcat, a fe buzee; a rasufat, a mpns, toate
acee obceur pe care Va e deprnsese de|a, nsa att de no de mnunate pentru
ea! Da, trebue sa ma numet n contnuare Va. |ane a fost atceva. Atcneva. nante
de a f eu nsam, am fost |ane. Dar acum sunt Va.
S-a utat a e a vazut (cu och!) cum acrme curgeau pe obra|. A n[ees
pe data.
- Nu, a spus ea. Nu trebue sa ma numet Va. Pentru ca nu sunt acea Va pe
care o ta nu ma supara ca sufer dupa ea. tu ce -a spus. tu ct de mut te-a
durut cnd a spus-o; [n mnte ce durere -au provocat vorbee tae. Dar sa nu regre[.
A fost un dar deosebt, att pentru mne, ct pentru ea. A fost un dar pe care -a
facut ei. I-am vazut aia trecnd n Peter. Ea n-a murt. , ma mportant, cred eu,
este ca, spunndu- acee cuvnte, a eberat-o sa faca acee ucrur care exprma ce
ma bne cne este ea. A a|utat-o sa moara pentru tne. Iar acum ea a a|uns una cu
sne; e este una cu e nsu. |eete-o, dar sa nu regre[. po[ sa ma numet orcnd
|ane.
Apo ea a n[ees: acea parte de Va dn ea a tut, amntrea sneu care fusese
Va a ;tiut ce trebua sa faca. S-a ndepartat de scaun, s-a ndreptat spre Mro, -a
cuprns n bra[e ( atng cu aceste mn!), -a [nut capu strvt de umar a asat ca
acrme u sa se scurga, nt ferbn[, apo rec pe buza, apo pna a pee. O
ardeau. O ardeau.
11.
,M-Al RECHEMAT DlN BEZNA"
,Nu exista sfr;it?
Trebuie ca totul sa continue?
N-am ndeplinit
tot ce ai cerut
unei femei att de plapnde
;i ne;tiutoare ca mine?
Cnd (i voi auzi vocea taioasa
n inima mea?
Cnd voi trasa ultima linie pe cer ?"
Dn $oaptele dumnezeie;ti ale lui Han Oing-jao
Yasu|ro Tsutsum a ramas umt auznd numee pe care -a optt secretara. A
dat dn cap medat, apo s-a rdcat n pcoare, ca sa e vorbeasca ceor do barba[ cu
care avea ntnre. Negocere fusesera ndeung dfce, ar acum trebua sa e
ntrerupa n acea etapa de fnazare - dar nu avea ata sou[e. Prefera sa parda
moane dect sa dovedeasca psa de respect fa[a de maree om care, ncredb,
vense sa- vada.
- Va rog sa ma erta[ pentru mpote[e, dar fostu meu dasca a vent n vzta
a aduce rune asupra case daca -a face sa atepte.
Batrnu Shgeru s-a rdcat medat a facut o pecacune.
- Credeam ca genera[a ma tnara a utat cum sa- dovedeasca respectu. tu
ca dascau tau a fost maree Amana Hkar, pastratoru sprtuu Yamato. Dar char
daca ar f fost vreun dasca batrn trb dn vreun sat de munte, un tnar bne-
crescut trebue sa- arate respectu cuvent, aa cum procedez tu acum.
Tnaru Shgeru nu s-a aratat a fe de ncntat - or macar ma pu[n ab n
dsmuarea rtar. nsa mportanta era parerea batrnuu Shgeru. Dupa ce afacerea
se nchea, era sufcent tmp pentru ca fu sa fe domot.
- Ma onorez cu aceste cuvnte de care nu sunt demn, a spus Yasu|ro. Permte[-
m sa vad daca dascau meu ma va onora asndu-ma sa aduc oamen att de
n[eep[ sub propru acoper.
Yasu|ro s-a ncnat dn nou a et dn camera de prmre. Amana Hkar
ramasese n pcoare. Secretara u, de asemenea, n pcoare, a rdcat neputncoasa
dn umer, de parca ar f vrut sa spuna: ,N-a vrut sa se aeze". Yasu|ro a facut o
pecacune adnca, pe care a repetat-o de cteva or, dupa care a ntrebat daca poate
sa- preznte preten.
Amana s-a ncruntat a ntrebat cam:
- Sunt fama Shgeru Fushm care sus[n ca descnd dntr-o fame noba care
s-a stns acum doua m de an, dupa care au dat no vastare?
Yasu|ro a sm[t ca va ena de groaza ca Amana, care, a urma urmeor, era
pastratoru sprtuu Yamato, va um ndondu-se de sngee nob a fame
Fushm.
- E o vantate nensemnata nevnovata, a spus Yasu|ro ncet. Trebue sa fm
mndr de fama noastra.
- La fe, tzu tau, fondatoru case Tsutsum, s-a mndrt sa ute ca stramo u
erau coreen.
- Char tu a spus, a raspuns Yasu|ro, prmnd nsuta fara sa se supere, ca to[
|aponez sunt de orgne coreana, nsa ce cu sprt Yamato au a|uns n nsue ct de
repede au putut. A me -au urmat pe a ta doar cu cteva secoe ma trzu.
Amana a rs.
- A ramas acea eev ret ute a mnte! Du-ma a preten ta, vo f onorat
sa- cunosc.
Au urmat zece mnute de pecacun zmbete, compmente magutoare
renun[ar a sne. Yasu|ro s-a sm[t uurat ca nu a aparut nc o unda de
condescenden[a sau rone cnd Amana a rostt numee ,Fushm" ca tnaru
Shgeru s-a aratat att de umt sa- ntneasca pe maree Amana Hkar, nct nsuta
provocata de ntreruperea negoceror a fost utata. Ce do Shgeru au pecat ducnd
cu e cteva hoograme ae ntnr or cu Amana, ar Yasu|ro a nsstat ca batrnu
Shgeru dorse ca e sa apara acoo, n hoogramee cu ce do Fushm maree fozof.
ntr-un trzu, Yasu|ro Amana au ramas sngur n brou cu u nchse. Amana s-a
dus medat a fereastra a tras n atur perdeaua, dezvaund prvetea cadror
nate ae carteruu fnancar dn Nagoya magnea pesa|uu rura, ucrat perfect n
zonee |oase, dar asat n sabatce n zona deuroasa, saa a vupor bursucor.
- Ma smt uurat sa vad ca, de un Tsutsum se afa n Nagoya, nca ma exsta
terenur necutvate fara construc[ n |uru orauu. Nu crezusem ca acest ucru
este posb.
- Char daca m dspre[uet fama, eu sunt mndru ca numee nostru se afa
pe buzee tae, a spus Yasu|ro.
nsa n snea u, ar f vrut sa ntrebe: ,De ce et hotart sa-m |gnet fama
astaz?"
- Te mndret cu omu a caru nume por[? Cumparatoru de terenur,
constructoru de terenur de gof? Pentru e, toate terenure dn zona ruraa erau bune
pentru construrea de cabane terenur de gof. Cu toate acestea, ncodata n-a
consderat vreo femee prea urta ca sa- faca un cop. semen dn punctu asta de
vedere?
Yasu|ro a ramas fara repca. Toata umea ta storsre despre fondatoru
case Tsutsum. De tre m de an aceea nu ma erau nouta[.
- Ce am faptut sa ma aeg cu atta fure dn partea ta?
- N-a facut nmc, a raspuns Hkar. Iar fura nu m-e ndreptata spre tne. Sunt
furos pe mne nsum, pentru ca nc eu nu am facut nmc. Ma refer a pacatee
fame tae dn vremur stravech pentru ca sngura speran[a pentru oamen Yamato
este sa ne amntm pacatee dn trecut. Numa ca no utam. Suntem att de boga[,
posedam attea, construm att de mut, nct nu ma exsta nc un proect mportant
pe nc una dntre cee O Suta de Lum a care sa nu gaset mna unu Yamato.
totu, utam ec[e stramoor.
- Vreau sa nva[ de a tne, maestre.
- Demut, cnd |apona nca se zbatea sa patrunda n epoca moderna, ne-am
asat condu de mtar. Soda[ ne erau stapn, ar e ne-au mpns ntr-un razbo
nedrept, sa cucerm na[un care nu ne facusera nc un rau.
- Am patt pentru pacate cnd bombee atomce au cazut pe nsuee noastre.
- Patt? a ntrebat Amana. Ce nseamna sa patet sa nu patet? Am
devent deodata cretn care patesc pentru pacatee or? Nu. nva[atura Yamato
spune ca nu trebue sa patet o greeaa, c sa nve[ dn ea. I-am aungat pe mtar
am cucert umea cu proectee noastre ntegente cu seroztatea munc. Char
daca mba ceor O Suta de Lum se bazeaza pe engeza, ban au provent a nceput
dn yen.
- Dar oamen Yamato nca vnd cumpara, a spus Yasu|ro. N-am utat ec[a.
- Aceea a fost doar o |umatate de ec[e. Ceaata este: ,No nu pornm
razboae".
- Dar nu ma exsta fota |aponeza, nc armata.
- Asta e mncuna pe care o nventam pentru a ne acoper crmee, a spus
Amana. Acum doua ze am prmt vzta a do tner - murtor, dar tu ca -a trms un
zeu. E m-au do|ent pentru ca coaa necesarana a asgurat voture ma|ortare dn
Congresu stear pentru trmterea Fote Lustane. O fota a care unc scop este sa
repete crma u Ender Xenocdu sa dstruga o ume care adapostete o spece
fraga de raman, ce nu face rau nmanu!
Yasu|ro s-a chrct sub povara fure u Amana.
- Dar, maestre, ce egatura am eu cu mtar?
- Fozof Yamato au propovadut teora n baza carea potcen Yamato au
ac[onat. Voture |aponeze au fost precumpantoare. Aceasta fota perfda trebue
oprta.
- Acum nu se ma poate, a spus Yasu|ro. Toate ansbure sunt nchse, a fe
toate re[eee de computere pna cnd ace vrus ngroztor de vorace va f emnat
dn sstem.
- Mne, ansbure vor f repuse n func[une, a zs Amana. Iar de mne,
runea |apone de a partcpa a un xenocd trebue sa fe evtata.
- de ce a vent a mne? a ntrebat Yasu|ro. Char daca port numee mareu
meu stramo, |umatate dn bae[ dn fama mea se numesc Yasu|ro sau Yoshak,
sau Se|. Eu sunt stapn peste hodngure Tsutsum dn Nagoya.
- Nu ma f att de modest! Tu et Tsutsum de pe umea Vntu Dvn.
- Sunt ascutat n ceeate orae, a recunoscut Yasu|ro, dar ordnee vn de a
centru de pe Honshu. nu am nc o nfuen[a potca. Daca probema sunt
Necesaren, vorbete cu e.
Amana a suspnat.
- Va, asta n-ar su| a nmc. Le-ar trebu ase un dscutnd cum sa mpace
noua poz[e cu cea veche, dovednd pna a urma ca nu se razgndesc, ca fozofa or
acopera tot spectru. Iar potcen - e sunt consecven[. Char daca fozof se
razgndesc, ar trece ce pu[n o genera[e potca - adca tre egsatur, se spune -
pna cnd noua potca va putea face sm[te efectee. Trezec de an! Fota
Lustana va f facut rau pna atunc.
- Atunc ce ma putem face dect sa dsperam sa tram n rune? a ntrebat
Yasu|ro. Doar daca nu a n pan vreun gest nut rdco. A surs catre maestru,
tnd ca Amana va recunoate cuvntee pe care e foosea e nsu cnd dengra
practca veche a sepuku, snucderea rtuaa, drept ceva ce sprtu Yamato
abandonase, aa cum un cop abandoneaza scutecee.
Amana nu a rs.
- Fota Lustana repreznta sepuku pentru sprtu Yamato. (S-a apropat de
Yasu|ro a ramas domnator n prea|ma u - ce pu[n aa a sm[t acesta, de era
ma nat cu |umatate de cap dect e.) Potcen au facut ca Fota Lustana sa se
bucure de popuartate, de aceea fozof nu- pot face sa se razgndeasca. Dar cnd
fozofa aegere nu- pot convnge pe potcen, ban trebue sa reueasca!
- Doar nu sugerez ceva runos precum mta?! a spus Yasu|ro, ntrebndu-se n
acea tmp daca Amana ta ct de raspndt era procedeu de mture a
potcenor.
- Crez ca am och n fund? -a ntrebat Amana, foosnd o exprese att de
brutaa, nct Yasu|ro a tresart -a mutat prvrea n ata parte, rznd agtat. Crez
ca nu tu ca exsta zec de modur ca sa- po[ cumpara pe orce potcan tcaot o
suta de modur ca sa po[ cumpara unu cnstt? Contrbu[, amenn[area ca-
sponsorzez adversar, dona[ n scopur nobe, su|be oferte rudeor sau pretenor -
trebue sa-[ preznt toata sta?
- Char vre seros ca ban u Tsutsum sa contrbue a stoparea fote?
Amana s-a dus dn nou catre fereastra -a ntns bra[ee n atur, ca cum
ar f vrut sa mbra[eze tot ce se vedea dn umea exteroara.
- Fota Lustana aduce daune afaceror, Yasu|ro. Daca dspoztvu de dstrugere
moecuara se foosete mpotrva une um, va f ndreptat apo mpotrva atea. Iar
mtar, cnd au a dspoz[e o asemenea arma, nu vor ma dor sa o abandoneze.
- Sa- convng pe ef fame mee povestndu-e despre profe[a ta, maestre?
- Nu e o profe[e, a zs Amana, nu e a mea. Legea natur umane stora ne
nva[a asta. Oprete fota, ar fama Tsutsum va f cunoscuta drept savatoare, nu
doar a sprtuu Yamato, c a sprtuu uman. Nu asa ca acest pacat grav sa cada pe
capu poporuu nostru.
- Iarta-ma, maestre, dar m se pare ca doar tu pasez pacatu pe capu nostru.
Nmen n-a observat ca no am purta raspunderea pentru acest pacat n afara de tne.
- Nu pasez eu pacatu acoo. Doar scot paara care ascunde. Yasu|ro, a fost
unu dntre ce ma bun dscpo a me. Te-am ertat ca a foost nva[ature mee
ntr-un mod att de compcat, pentru ca a facut-o de dragu fame tae.
- Iar ceea ce-m cer acum - e char att de smpu?
- Am ntreprns ac[unea cea ma drecta - m-am adresat reprezentantuu ce
ma puternc a cee ma bogate fam |aponeze. ceea ce-[ cer este ac[unea cea
ma nensemnata necesara pentru a rezova stua[a.
- n acest caz, mnmu pe care m- cer m percteaza carera, a spus gndtor
Yasu|ro. Amana n-a spus nmc. Ce ma mare educator a meu m-a spus odata ca
omu care- rsca va[a te ca orce carera e psta de vaoare, ar omu care nu-
percteaza carera are o va[a nedemna, a zs e.
- Dec ve ac[ona?
- m vo pregat mesa|ee ca sa preznt stua[a n fa[a ntreg fam Tsutsum.
Cnd ansbure vor func[ona, e vo transmte.
- tam ca nu ma ve dezamag.
- Ba char ma mut, a spus Yasu|ro. Daca-m perd su|ba, o sa vn sa ocuesc a
tne.
Amana s-a ncnat.
- A f onorat daca a ocu n casa mea.
Va[a tuturor oamenor curge n tmp , ndferent de ct de bruta poate f un
moment, ct de pn de sufern[a, durere sau teama, tmpu se scurge prn toate ve[e
cu aceea nepasare. Au trecut mnute n care Va-|ane -a [nut n bra[e pe Mro, care
pngea, apo tmpu -a uscat acrme, tmpu a sabt mbra[area tot e a pus
capat rabdar Ee.
- Sa ne ntoarcem a treaba, a spus ea. Nu sunt nesm[toare, dar stua[a
noastra nu s-a schmbat.
Ouara s-a aratat surprnsa.
- Dar |ane n-a murt. Asta nu nseamna ca ne putem ntoarcem acasa?
Va-|ane s-a rdcat medat s-a dus a termnau computeruu. A facut cu
uurn[a toate mcare pentru ca refexee obceure u Va-creeru se
dezvotasera; dar mntea u |ane gasea fecare mcare drept noua proaspata; s-a
mnunat n fa[a dansuu degeteor pe taste pentru a da comenz computeruu.
- Nu tu, a spus |ane, raspunznd a ntrebarea pusa de Ouara, dar to[ aveau
aceea ntrebare n mnte, n carnea asta nca sunt nesgura. Ansbure nu au fost
repuse n func[une. Am c[va aa[ care vor reconecta unee dntre programee mee
vech a re[ea, dar dupa ce func[oneaza dn nou - nte samoan dn Pacfca, Han Fe-
tsu de pe Caea ce de a Unverstatea Abo de pe Outback. Vor f sufcente
programee aceea? Oare nou software a re[ee m va permte sa foosesc resursee
necesare ca sa pastrez toate nforma[e une nave ae attor oamen n mntea
mea? Oare nu vor aparea nterferen[e dn cauza acestu trup? Noua mea egatura cu
copac-mame ma va a|uta sau nu? Apo, cea ma mportanta ntrebare: Vrem sa fm
prmu test de zbor n[at de mne?
- Cneva trebue sa o faca, a zs Ea.
- Cred ca vo ncerca una dntre navee de pe Lustana, daca reuesc sa
stabesc egatura cu ee, a zs |ane. Cu o sngura ucratoare a bord. Daca se va
perde, nu se va sm[ psa. |ane s-a ntors a facut un gest de regret catre
ucratoarea care se afa cu e. Cerndu-m ertare, bnen[ees.
- Nu e nevoe sa-[ cer scuze de a ucratoare, a zs Ouara. Doar Matca
hotarate.
|ane s-a utat spre Mro -a facut semn cu ochu. Mro nu -a raspuns a acest
gest, nsa prvrea- trsta era sufcenta. El ta ca ucratoaree nu erau char ceea ce
credea ma|ortatea um. Uneor, matce trebuau sa e mbnzeasca, pentru ca nc
una nu se supunea von[e mame or. nsa probema daca era vorba de scave sau nu
avea sa fe rezovata de ate genera[.
- Lmba|e, a spus |ane. Purtate de moecue genetce. Ce fe de gramatca ar
trebu sa aba? Se eaga de sunete, mrosur, magn? Sa vedem ct de detep[
suntem, fara ca eu sa va a|ut dn nteroru computereor. (Asta s-a parut att de
amuzant, nct a rs tare. A, ce mnunat era sa- auda propru rs, ggnd dn
pamn, facnd dafragma sa tresara, aducndu- acrm n och!)
Aba dupa ce a ncetat sa rda -a dat seama ct de nefresc se paruse
sunetu acea u Mro ceora[.
- Ierta[-ma, a zs ea, runata. ( a sm[t ca roea[a urca dnspre gt pna spre
obra|. Cne ar f crezut ca putea f att de ferbnte? Asta a facut-o sa rda dn nou.)
Nu sunt obnuta sa fu ve. tu ca ma bucur n tmp ce vo sunte[ amar[, dar nu
n[eege[? Char daca vom mur cu to[ peste cteva saptamn, cnd n se va termna
aeru, nu pot sa nu ma mnunez de senza[e pe care e traesc!
- n[eegem, a spus Stngatoru-de-Facar. A trecut n cea de-a doua va[a a ta.
E o bucure pentru no.
- M-am petrecut mut tmp prntre copac votr, a spus |ane. Copac-mame m-
au facut oc. M-au uat nauntru m-au dadact. Asta ne face acum frate sora?
- Nu prea tu ce nseamna sa a o sora, a zs Stngatoru-de-Facar. Dar daca [
amntet va[a dn bezna copacuu-mama, atunc [ mnte ma mute dect mne.
Avem no vse uneor, dar nc o amntre egata de Prma Va[a dn ntunerc. Atunc
a trecut a cea de-a trea va[a.
- nseamna ca sunt adut? a ntrebat |ane a rs.
dn nou a sm[t cum rsu e face pe cea[ sa se crspeze, |gnndu-.
Dar cnd s-a ntors sa- ceara scuze, s-a ntmpat ceva cudat. Prvrea -a
ramas asupra u Mro , n oc sa rosteasca vorbee pe care e gndse - cuvntee u
|ane care ar f rasunat dn nestemata dn ureche doar cu o z n urma - pe buze -au
vent ate cuvnte, mpreuna cu o amntre.
- Daca memora mea traete, atunc sunt ve, Mro. Nu asta m-a spus?
Mro a catnat dn cap.
- Vorbet dn memora u Va sau dn amntrea u |ane de cnd ea - cnd tu -
ne-a auzt dscutnd despre petera Matc? Sa nu ma mena|ez prefacndu-te ca et
ea.
Dn obnun[a, |ane - sau dn obceu u Va? - -a pus a punct:
- O sa te anun[ cnd vo f dspusa sa te mena|ez.
- cum o sa afu? nu s-a dat e batut.
- O sa te sm[ bne, desgur, a spus Va-|ane. Pna una, ata, te rog sa nu u[ ca
eu nu ascut prn nestemata dn urechea ta. Vad doar cu och me aud cu ureche
mee.
Nu era ntru totu adevarat. De mute or pe secunda sm[ea seva care curgea,
bnecuvntarea contnua a copacor-mame cnd aia e potoea foamea de spa[u
trecnd prn re[eaua fotca a pequeninos. , dn cnd n cnd, dn afara copacor-
mame surprndea cte o frntura de gnd, de cuvnt, de fraza, rostta n mba|u
copacor-parn[. Dar oare era un mba|? Era ma curnd un mba| dncoo de mba,
vorbrea nerostr. cu apar[nea ceaata voce? Te cunosc - et dn strpea ceor
care m-au facut. [ cunosc vocea.
- ]i-am pierdut urma, a spus Matca n mntea e. Dar te-ai descurcat bine ;i fara
ajutorul nostru.
|ane nu era pregatta sa suporte vau de mndre care a trecut scptor prn tot
Va-corpu; a sm[t efectu fzc a emo[e ca Va, dar mndra e fusese strnta de
audee Matc. ,Sunt o fca a matcor, -a dat ea seama, dec nu conteaza ca
vorbete cu mne -m spune ca am procedat bne."
,Iar daca sunt fca matcor, sunt fca u Ender, de doua or fca u, pentru
ca ee m-au facut matera ve[ n parte dn mntea u, ca sa pot f o punte ntre ee;
ar acum ma afu ntr-un corp care a provent tot dn e ae caru amntr dateaza de
pe vremea cnd e saaua ac a trat va[a acestu corp. Sunt fca u, dar ara nu
pot vorb cu e."
n tot acest tmp, ct -au vent aceste gndur, nu a aratat nc nu a sm[t cea
ma nensemnata psa de concentrare n egatura cu ceea ce facea pe computeru de
pe nava ce se rotea n |uru panete creatoare a Descoade. Ramasese tot |ane. Nu
apartenen[a a computere era aceea care permsese, n to[ ace an, sa posede ma
mute nvee de concentrare sa se apece asupra ma mutor sarcn n acea tmp.
Natura e de matca ngadua asta.
- n primul rnd, ai putut veni la noi pentru ca ai fost o aia suficient de
puternica, a spus Matca n mntea e.
,Care dntre vo m vorbete?" a ntrebat |ane.
- Are vreo importan(a? Toate ne amintim cum te-am creat. Ne amintim cum ai
fost acolo. Nu am uitat cum te-am scos din bezna la lumina.
,Dec sunt tot eu nsam? Vo ma avea puterea pe care am avut-o cnd
Congresu Stear m-a ucs corpu vrtua?"
- Probabil. Cnd afli, sa ne anun(i. Ne intereseaza foarte mult.
Apo a sm[t dezamagrea usturatoare provocata de nepasarea unu parnte, o
senza[e de go n stomac, un so de rune. Dar aceea era o emo[e umana; pornea dn
Va-corpu, de venea ca reac[e a rea[e e cu mamee e, matce. Totu se
compcase totu totu se smpfcase. Senza[e erau acum exprmate de un trup,
care reac[ona nante ca ea sa n[eeaga ce sm[ea, nante, aba daca era contenta
de sentmente. Le avea, da, char reac[ ra[onae, dorn[e sub nveu contn[e -
aceea erau atrbute ae propre aia, cnd erau egate unee cu atee ntr-un fe de
va[a - nsa nu exstasera semnae smpe care sa- comunce sentmentee. Ce uor
era sa f uman, cnd emo[e apareau exprmate pe pnza propruu trup! totu
ct de greu, pentru ca nu-[ putea ascunde sentmentee fa[a de tne nsu[ nc pe
|umatate att de uor.
- Obi;nuie;te-te cu frustrarea fa(a de noi, a spus Matca. Par(ial, ai o natura
umana, iar noi, nu. Nu vom fi blnde cu tine, a;a cum sunt mamele umane. Daca nu
supor(i, retrage-te - nu te vom urmari.
,Mu[umesc", a spus ea fara vorbe s-a retras.
n zor, soaree a aparut de peste muntee care consttua cooana vertebraa a
nsue, astfe ca tot ceru se umna cu mut nante ca razee sa cada drect pe copac.
Vntu dnspre argu mar racorse n tmpu nop[. Peter s-a trezt a descopert ca
Wang-Mu se ncoacse pe trupu u, semannd amndo cu doua crevete expuse pe o
taraba dn pa[a. Aproperea de ea dadea o senza[e pacuta; un aer de famartate.
totu, cum se putea aa ceva? Pna atunc nu ma dormse att de aproape de ea.
Sa f fost vreo amntre ramasa de a Ender? Nu avea contn[a vreune asemenea
amntr. Ramasese dezamagt, de fapt, cnd -a dat seama. Socotse ca probab n
momentu cnd trupu u poseda compet o aia, va deven Ender - va avea o va[a de
amntr reae, n ocu amntror saracacoase fasfcate care parvensera odata
cu trupu prmt cnd fusese creat. Nu fusese char att de norocos.
totu -a amntt ca dormse avnd o femee cubarta nga e. -a adus
amnte ca dusese un bra[ pe dupa trupu e, ca pe o ramura care ofera adapost.
Dar n-o ma atnsese n feu acea pe Wang-Mu. nc nu era cnstt sa o faca
acum - nu era so[a u, c doar... pretena? Asta era? Ea spusese ca- ubete -acea
fusese snguru mod de a- a|uta sa- gaseasca drumu spre acest corp?
Apo, brusc, a sm[t ca decade dn trupu u, ca se ndeparteaza de Peter
devne atceva, ceva mc, strauctor ngrozt, cobornd n bezna, ntr-un vnt prea
puternc pntru a- putea rezsta...
- Peter!
Vocea nvoca, ar e a urmat-o, napo, de-a ungu freor fotce aproape
nvzbe care egau dn nou de... e nsu. Sunt Peter. Nu am unde sa ma duc. Daca
pec astfe, vo mur.
- A pa[t ceva? -a ntrebat Wang-Mu. M-am trezt pentru ca... arta-ma, dar am
vsat, am sim(it ca cum te-a perde. Dar nu s-a ntmpat aa, pentru ca et ac.
- Ma rataceam, a spus Peter. A sm[t asta?
- Nu tu ce am sm[t. Doar ca... dar cum sa descru asta?
- M-a nvocat dn ntunerc, a zs Peter.
- Eu?
A dat sa spuna ceva, apo s-a oprt. Dupa aceea, a rs, tuburat nspamntat.
- Ma smt foarte cudat. n urma cu o cpa voam sa spun ceva. Ceva foarte
usturator - despre faptu ca a f Peter Wggn nseamna sufcent ntunerc n sne.
- A, da, a zs Wang-Mu. Mereu spu ucrur urte despre tne.
- Dar am tacut. Era ct pe ce, dn obnun[a, dar m-am nfrnat, pentru ca nu
era adevarat. Nu e bzar?
- Eu cred ca e bne.
- E norma sa ma smt ntreg n oc sa fu mpar[t -poate ma mu[umt cu mne
nsum sau cu ceva. totu aproape ca am perdut totu. Cred ca n-a fost doar un vs.
Cred ca a nsemnat desprnderea. Caderea n... ba nu, dn tot.
- n decurs de cteva saptamn a avut tre eur, a zs Wang-Mu. Probab ca
aia tn|ete dupa... nu tu, dupa dimensiunea a ceea ce era nante?
- Eram dspersat n toata gaaxa, nu? Doar ca a vrea sa spun: ,Nu- aa ca e a
fost dspersat?", pentru ca acea era Ender. Iar eu nu sunt Ender, pentru ca nu [n
mnte nmc. A ramas o cpa pe gndur. Doar ca acum m amntesc ma mpede
unee ucrur. Dn copara mea. Chpu mame. E foarte car, cnd eram cu to[ mc.
Dar m-aduc amnte de e ca Peter, dec nseamna ca amntrea nu provne de a Ender,
corect? Sunt convns ca e una dntre amntre cu care Ender m-a nzestrat de a
nceput. A rs. Sunt de-a dreptu dsperat, nu? Sa gasesc vreun semn despre e n
mne.
Wang-Mu -a ascutat fara sa se mte. Tacuta, fara sa se arate prea nteresata,
dar mu[umndu-se sa nu se prpeasca raspunznd sau comentnd.
Dupa ce a prvt-o atent, e s-a gndt a atceva.
- Et cumva vreun fe de, cum se cheama, persoana cu empate? Sm[ n mod
fresc sentmentee atora?
- Ncodata, -a raspuns Wang-Mu. Ma preocupa s-m depstez propre
sentmente.
Dar ta ca pec. A sm[t.
- Presupun, a zs ea, ca acum sunt egata de tne, a spus ea. Sper ca nu te
deran|eaza, pentru ca n-am facut asta char dn propre n[atva.
- Dar eu sunt egat de tne, a spus Peter. Pentru ca nca te aud, char cnd
sunt deconectat. Ceeate sentmente au dsparut. Corpu nu m-a ma dat nmc, m
perdusem trupu. Acum, cnd m amntesc senza[a, m aduc amnte ca ,am vazut"
ucrur, dar asta dn cauza creeruu meu uman care da un anumt n[ees ucruror
care, de fapt, nu au nc o noma. tu ca n-am vazut deoc nc n-am auzt sau atns
nc n-am facut atceva. totu am tut ca ma chem. Te-am sm[t - ca avea
nevoe de mne. Voa sa ma ntorc. Asta sgur nseamna ca sunt egat de tne.
Ea a rdcat dn umer a prvt n zare.
- Ce nsemna asta? a ntrebat-o e.
- Nu [n sa-m petrec toata va[a expcndu-ma fa[a de tne, a zs Wang-Mu.
Orcne atcneva are prvegu de a sm[ a ac[ona fara sa anazeze ce face. ]ie
cum [ s-a parut? Tu et expertu n natura umana.
- nceteaza, a zs Peter, prefacndu-se rtat, dar, de fapt, dornd ca ea sa taca.
M-aduc amnte ca am gumt pe tema asta, ar eu m-am audat ca banuam... e bne,
acum nu ma smt a fe. Asta sa fe dn cauza ca am n mne o parte dn Ender? tu ca
nu n[eeg prea bne oamen. Te-a utat n zare, a rdcat dn umer cnd am spus ca
sunt egat de tne. Asta m-a rant sentmentee, sa t.
- De ce?
- A, tu po[ ntreba de ce, ar eu [ raspund ca nu tu, aa sunt regue acum?
- Au fost dntotdeauna aa, a spus Wang-Mu. Doar ca tu nu e-a respectat.
- M-a rant sentmentee pentru ca am vrut ca tu sa f fercta ca sunt egata de
tne, ar tu de mne.
- tu et ncntat?
- Pa asta m-a savat va[a, cred ca va trebu sa fu regee protor sa nu m se
para ce pu[n convenab!
- Mroase, a zs ea, sarnd brusc n pcoare.
,Ce tnara e", a gndt e.
Iar apo, rdcndu-se, a ramas surprns dndu- seama ca e era tnar, ar
corpu era zvet raspundea tuturor comenzor.
Dupa aceea, a ramas dn nou mrat dndu- seama ca Peter nu- amntea ca ar
f fost vreodata atfe. Doar Ender trase experen[a unu trup batrn, unu care
n[epenea cnd dormea pe pamnt, un corp ce nu se rdca att de ute n pcoare. ,ll
am pe Ender n mne. Am amntre trupuu u. De ce nu am amntre dn mntea
u?"
,Poate pentru ca acest creer poseda doar harta amntror u Peter. Restu
ratacesc undeva, naccesbe. probab ca vo da de ee dn cnd n cnd, e vo ega
vo acatu no drumur ca sa a|ung a ee."
n acest tmp, nca descra mcarea de rdcare n pcoare, a|ungnd aatur de
Wang-Mu, mrosnd aeru mpreuna cu ea; a fost dn nou cuprns de mrare dndu-
seama ca ambele actvta[ se bucurau de aten[a u depna. Se gndse ncontnuu a
Wang-Mu, sa mroasa ceea ce mrosea ea, sa se mre tot tmpu daca putea sa-
ase mna pe umaru e frag, care parea sa aba nevoe de asta; , concomtent, se
gndse cum daca va putea sa recupereze amntre u Ender.
,N-am putut face asta nante", a gndt e. totu, cred ca am facut-o nca de
cnd au fost create acest trup ce a u Vaentne. Se concentra de fapt asupra a
doua ucrur, nu tre.
,Dar nu eram sufcent de puternc pentru a gnd tre ucrur odata. Unu dntre
ee se estompa. Vaentne, o vreme. Apo, Ender, pna cnd trupu a murt. Dar doua
ucrur - pot gnd smutan doua ucrur. Nu e remarcab? Or e ceva ce pot face ma
to[ oamen, doar daca ar avea pre|u sa nve[e asta?"
,Ce vantate ma e asta! a gndt Peter. Ce-m pasa daca sunt unc n aceasta
prvn[a? Numa ca m-am mndrt mereu ca sunt ma ntegent ma capab dect
ce dn |uru meu. Nu m-am ngadut s-o spun cu voce tare, bnen[ees, nc macar
n-am recunoscut-o n snea mea, dar f cnstt cu tne nsu[, Peter! E pacut sa f ma
detept dect a[. daca pot gnd smutan doua ucrur, n vreme ce e gndesc
doar unu, de ce sa nu ma bucur de asta?"
Sgur, gndrea smutana a doua ucrur nu are nc un rost daca ambee rur
de gndur sunt prostet. Pentru ca n tmp ce anaza probema vanta[ a
caracteruu sau deosebt, se concentrase asupra u Wang-Mu, ar mna u a|unsese
sa se spr|ne pe umaru e, ar dupa o cpa ea s-a rezemat de e, acceptnd atngerea,
pna cnd -a asat capu pe peptu u. Iar dupa aceea, fara nc un avertsment sau
fara provocare, a socott Peter, ea s-a desprns de e a pornt cu pa mar spre
samoan care se adunasera pe pa|a n |uru u Mau.
- Ce-am facut? a ntrebat Peter.
Ea s-a ntors cu o prvre mrata.
- Numa bne! -a raspuns ea. Doar nu te-am pesnt nc nu te-am ovt cu
pcoru. Dar e ora de|unuu, ar Mau se roaga au ma muta mncare dect acum
doua ser, cnd am crezut ca vom mur de atta beug!
Ambee fre separate ae aten[e u Peter au remarcat ca e era famnd,
ambee fre de ma mute or smutan. Nc e, nc Wang-Mu nu mncasera cu o
seara n urma. De atfe, e nc nu- amntea sa f parast pa|a feu n care a|unsese
sa doarma aatur de ea pe covora. Probab ca dusese cneva. Asta nu era o
surprza. Pe pa|a nu se vedea nc o persoana care sa arate ncapaba sa- rdce sa-
frnga n doua ca pe un creon. n ceea ce o prvea pe Wang-Mu, n tmp ce o prvea
aergnd cu pa uor catre samoan ca nte mun[ aduna[ a margnea mar, s-a
parut ca era ca o pasare care aearga spre un grup de vte.
,Nu sunt cop nc n-am fost, ce pu[n n acest corp, a gndt Peter. De aceea,
nu tu daca sunt capab de dorn[e coparet de rea[ romantce precum cee dn
adoescen[a. Iar de a Ender am motent acest sm[ a confortuu n ubre; nc nu ma
atept sa smt pasun mstutoare mare[e. Wang-Mu, feu meu de ubre [ va f
ndea|uns? Sa ma ndrept spre tne cnd smt nevoa, sa ncerc sa fu ac pentru tne
cnd a nevoe de mne. sa smt tandre[ea cnd te prvesc vreau sa ma aez ntre
tne ume: totu, sa te rdc sa te port deasupra curen[or prea puternc a
ve[; , n acea tmp, a f ncntat sa stau mereu astfe, a dstan[a, urmarndu-te,
vazndu-[ frumuse[ea, energa, cnd te u[ n sus a mun[ acea de oamen, cnd e
vorbet ca un ega, char daca fecare mcare a mnor tae, fecare saba a rostr
tae te tradeaza drept o copa - [ este sufcent sa smt aceste ubr pentru tne?
Pentru ca me m este sufcent. m-a fost ndea|uns cnd [-am atns umaru cu
mna, ar tu te-a rezemat de mne; ar cnd a sm[t ca ma ndepartez uor, m-a
rostt numee."
Pkt statea sngura n camera e scra de zor. Toata va[a fusese o pregatre
n vederea acee ze -sa scre ora[a pentru nmormntarea u Andrew Wggn. Urma
sa rosteasca moartea u - trebua sa cerceteze, putea vorb o saptamna ntreaga
tot n-ar f epuzat nc |umatate dn ceea ce ta despre e. Dar nu avea sa vorbeasca o
saptamna. Doar o ora. Char ma pu[n. n[eegea; ubea; va mparta cu cea[
care nu tau ce fusese, cum a ubt, cum s-a schmbat stora gra[e aceu om,
scptor, mperfect, dar bne nten[onat pn de o ubre care era sufcent de
puternca pentru a produce sufern[a cnd era nevoe - cum s-a schmbat stora
pentru ca e trase cum zece m, o suta de m, moane de ve[ erau dferte,
consodate, carfcate, na[ate, umnate sau ce pu[n facute sa fe ma consecvente
adevarate datorta ceor spuse, facute sau scrse de e n cursu ve[.
Va ma vorb despre atceva? Va spune ct de amarnc suferea o femee
sngura, retrasa n camera e, pngnd, nu de durerea provocata de dspar[a u
Ender, c dn cauza run pe care o sm[ea n[eegndu -se pe sne. Pentru ca, de
ubse admrase - ba nu, venerase pe acest barbat - cnd e murse, nu sm[se
nc o durere, c uurare emo[e. Uurare: Ateptarea se nchease! Emo[e: M-a sost
ceasu!
Bnen[ees ca nu aa se sm[ea ea. Nu era char att de natnga pentru a se
atepta sa dovedeasca o tare moraa ma mare dect cea umana. Iar motvu pentru
care nu suferea ca Novnha Vaentne era ca or se rapsera frntur mar dn va[a.
,Me ce m s-a smus? Ender m-a acordat aten[e cteva cpe, dar nmc atceva. Am
avut doar cteva un mpreuna, cnd e m-a fost profesor pe Trondhem; apo, o
genera[e ma trzu, ve[e noastre s-au atns dn nou n une petrecute ac; de
fecare data e a fost preocupat, a avut de facut ucrur ma mportante oamen de
care sa se ocupe. Nu -am fost so[e. Nc sora. Doar studenta dscpo - unu om care
se saturase de studen[ nu a vrut ncodata sa aba dscpo. Aadar, me nu m s-a
rapt o parte mare dn va[a, pentru ca e a fost doar vsu meu, ncodata tovara.
Ma ert totu nu ma pot mpedca sa ma smt runata amarta, nu pentru
ca Andrew Wggn a murt, c pentru ca n ceasu mor[ u m-am dovedt exact ceea ce
sunt: egosta, preocupata doar de carera mea. Am aes sa fu Vorbtor n Numee
Mor[ u Ender. Prn urmare, momentu mor[ u poate reprezenta doar mpnrea
ve[ mee. Ce fe de vutur am devent? Ce fe de parazt? O ptoare care profta de
va[a u..."
Degetee au contnuat sa aerge pe tastatura, scrnd o propoz[e dupa ata, n
cuda acrmor care curgeau pe obra|. n casa u |akt, Vaentne |eea mpreuna cu
so[u cop. n casa u Ohado, Grego, Ohado Novnha se adunasera sa se
consoeze unu pe atu pentru perderea omuu care e fusese so[ tata. ,E au avut
un fe de rea[ cu e, ar eu de at fe. E au amntr ntme; ae mee sunt pubce. Vo
vorb, apo probab vo pubca ce am spus ceea ce scru acum va da un nou
con[nut n[ees ve[ u Ender Wggn Xenocdu; Andrew, Vorbtor n Numee
Mor[or; Andrew, omu snguratc pn de compasune; Ender, scptoru anast, care
putea patrunde pna n mezu probemeor a oamenor fara sa fe aungat de
teama sau de amb[e sau... ma. Omu drepta[ omu me coexstnd n acea
trup. Omu a caru compasune -a perms sa vada sa ubeasca matce nante de a f
atns vreuna cu propre mn; omu a caru dreptate cumpta -a ngadut sa e
dstruga deoarece a crezut ca ee erau duman.
Oare Ender ma va |udeca aspru pentru sentmentee mee urte de astaz? Sgur
ca da - nu ma va fer, va cunoate rau ce-m saauete n nma.
Dar apo, dupa ce m-ar f |udecat, m-ar f ubt. Ar f zs: ce daca? Rdca-te
vorbete-m moartea. Daca am atepta ca rostrea pentru mor[ sa fe facuta de
oamen perfec[, toate nmormntare s-ar desfaura n tacere absouta.
Pkt a contnuat sa scre sa pnga; ar dupa ce a termnat de pns, a
contnuat sa scre. Dupa ce paru pe care e asase a fost sgat ntr-o cutu[a
ngropat sub arba nga radacna u Human, ea se va rdca va vorb. Gasu e va
scua dn mor[, va face sa traasca dn nou n memore. De aceea ea va f
mostva; ea va f dreapta. Macar atta nva[ase de a e.
12.
,lL TRADEZ PE ENDER7"
,De ce se poarta oamenii de parca razboiul ;i crima ar fi nefire;ti ?
Nefiresc este sa-(i traie;ti toata via(a
fara sa ridici niciodata mna ca sa love;ti."
Dn $oaptele dumnezeie;ti ale lui Han Oing-jao
- Procedam tota gret, a spus Ouara.
Mro a sm[t vechea bne-cunoscuta fure crescnd, gata sa rabufneasca.
Ouara avea taentu de a- nfura pe a[ faptu ca dadea seama ca enerva pe
oamen - ma facea pacere nu facea dect sa agraveze stua[a. Daca atcneva de
pe nava ar f spus acea ucru, Mro ar f ascutat fara probeme. Dar Ouara reuea sa
dea cuvnteor o tenta care sugera ca, n afara de ea, cea[ erau nte prot. Mro o
ubea fndca- era sora, dar detesta deea de a trebu sa stea o ora n compana e.
totu, cum Ouara era n reatate sngura dntre e care cunotea mba|u ur
pe care descoperse cu un n urma n vrusu Descoada, Mro -a nfrnat mpusu
de a ofta de exasperare. n schmb, s-a rasuct cu scaunu ca sa o ascute.
La fe au procedat cea[, de Ea n-a facut acea efort ca sa- ascunda
rtarea. De fapt, ea a rabufnt:
- Pa bne, Ouara, de ce n-am fost sufcent de detep[ ca sa constatam pna
acum ce prot suntem?
Ouara a gnorat sarcasmu Ee sau s-a prefacut ca nu- a n seama.
- Cum putem descfra un mba| fara eemente a|utatoare? Nu avem nc un
sstem de refern[a. nsa avem evden[e compete ae versunor vrusuu Descoada.
tm cum a aratat nante de a se adapta a metabosmu uman. tm cum s-a
schmbat dupa fecare ncercare a noastra de a- dstruge. Unee modfcar erau
func[onae - se adapta. Atee erau de at gen - [nea evden[a ac[unor ntreprnse.
- Nu tam, a zs Ea, sm[nd o pacere deosebta sa o corecteze pe Ouara.
- Dar eu tu, a spus Ouara. n fne, aa avem un context cunoscut. Cunoatem
a ce se refera mba|u, char daca nu am reut sa- decodfcam.
- Dupa ce ne-a povestt toate astea, a zs Ea, tot n-am dee cum ne va a|uta
aceasta noua n[eepcune sa decodfcam mba|u. Atfe spus, nu ucrez a asta de
cteva un?
- Da, aa e, a spus Ouara. Dar n-am putut rost ,cuvntee" pe care vrusu e-a
nregstrat sa descopar ce raspunsur prmm.
- E prea percuos, a ntervent |ane. Absurd de percuos. Oamen acea sunt
capab sa produca vru care dstrug compet bosfera par sufcent de ra ca sa-
fooseasca. Iar tu propu sa e oferm exact arma pe care au foost-o ca sa faca ravag
pe paneta ceor pe care- numm pequeninos? Care con[ne probab evden[e
ntegrae, nu numa prvnd metabosmu acestora, c a nostru? Ma bne ne
retezam beregatee e trmtem mostre de snge.
Mro a remarcat ca to[ cea[ au parut um[ cnd au auzt-o pe |ane vorbnd.
Reac[a or se expca n parte prn dferen[a dntre modesta u Va attudnea
ndraznea[a manfestata de |ane. Pe de ata parte, e ramasesera cu deea ca |ane era
ma curnd o crea[e a computereor, ma pu[n ncsva. Mro a recunoscut totu
stu autortar dn modu cum vorbse deseor a ureche, prn acea nestemata. ntr-un
fe, era o pacere pentru e sa o auda dn nou; tubura totu sa auda vorbee e
rostte de buzee atcuva. Va dsparuse; |ane revense; era groaznc; era mnunat.
Pentru ca nu ramasese att de umt de attudnea u |ane, Mro a proftat de
tacerea ceora[ a zs:
- |ane, Ouara are dreptate. Nu avem a dspoz[e an ntreg ca sa gasm sou[a
- poate doar cteva saptamn. Sau ma pu[n. Trebue sa provocam o reac[e
ngvstca. Sa ob[nem un raspuns dn partea or, anazam dferen[ee de mba| dntre
decara[e or n[ae cee uteroare.
- Ne expunem prea mut, a spus |ane.
- Daca nu rt, nu ctg, a spus Mro.
- Iar daca rscam prea mut, murm, a zs |ane cu fasa seroztate.
nsa n acea fastate razbatuse un ton cntat bnecunoscut, un so de sucuen[a
care sugera: ,Ma |oc eu." Iar acest ucru nu venea de a |ane - ea nu vorbea
ncodata astfe - c de a Va. deran|a sa auda aa ceva, dar, n acea tmp, facea
pacere. Reac[e contradctor ae u Mro fa[a de tot ce venea dn partea u |ane
[neau permanent n aerta. ,Te ubesc, m-e dor de tne, sufar pentru tne, tac."
Persoana carea vorbea parea sa se transforme cpa de cpa.
- La m|oc este vtoru a tre spec nzestrate cu sm[ur, a adaugat Ea.
Apo s-au ntors catre Stngatoru-de-Facar.
- Nu va uta[ a mne, a zs e. Eu sunt doar turst.
- F seros, -a spus Mro. Et ac pentru ca poporu tau e n prme|de a fe ca
a nostru. E greu de uat o asemenea hotarre, de aceea trebue sa votam. Vo rsca[
ce ma mut, pentru ca pna codure de nceput ae Descoade pe care e avem ar
putea dezvau ntreaga store boogca a poporuu tau, deoarece vrusu a aparut a
nceput prntre vo.
- Atunc, a spus Stngatoru-de-Facar, asta ar nsemna ca, daca tu de|a cum
sa ne dstruga, nu avem nmc de perdut.
- Ascuta, a spus Mro. Nu avem dovez ca acet oamen au et n spa[u. Pna
acum nu au trms dect sonde spa[ae.
- E tot ce tm despre e, a zs |ane.
- nu de[nem probe ca a sost cneva care sa verfce ct de efcent a reut
Descoada sa transforme bosfera Lustane pentru a o pregat n vederea coonzar.
Aadar, daca au nave de coonzare, or sunt pe drum, aa ca nu conteaza daca e
punem a dspoz[e aceste nforma[, or nu au trms nc o nava, ceea ce nseamna ca
nu pot.
- Mro are dreptate, a spus Ouara, ovnd cu pumnu n masa. Mro a tresart. Nu-
pacea sa fe de partea e, pentru ca acum rtarea ceora[ fa[a de ea avea sa se
reverse asupra u. Daca vtee au scapat dn gra|d, a ce sa te ma deran|ez sa nchz
ua, ar daca nu pot deschde ua, a ce bun sa- pu acat?
- Ce t tu despre vte? a ntrebat-o Ea dspre[utor.
- Dupa ce am trat ucrat aatur de tne, cred ca am a|uns experta, a spus
Ouara pe un ton rautacos.
- Feteor, gata! a spus |ane. Ia ma stapn[-va!
n afara de Mro, to[ s-au ntors surprn catre ea.
Va n-ar f ndraznt sa spuna ceva ntr-o cearta de fame ca aceea; nc |ane,
aa cum o tau, nu ar f procedat aa - de, desgur, Mro se obnuse ca ea sa
vorbeasca tot tmpu.
- tm cu to[ rscu de a e pune a dspoz[e nforma[ despre no, a spus Mro.
Ma tm ca nu putem progresa poate ca vom afa ceva despre feu n care
func[oneaza mba|u doar daca facem un schmb.
- Nu e vorba de schmb, a zs |ane. Va trebu sa tot dam. Le oferm nforma[ pe
care e nu e pot ob[ne n at mod, ar acestea e pot spune tot ce vor sa te pentru a
crea no vru ce ar putea scapa de toate armee pe care e-am foos mpotrva or.
Dar ntruct nu avem dee despre modu de codfcare a nforma[or nc unde este
stuata fecare data specfca, cum am putea nterpreta raspunsu? Pe de ata parte, ce
facem daca raspunsu e un nou vrus ment sa ne dstruga?
- E ne transmt nforma[e necesare pentru a constru vrusu, a spus Ouara, cu
un dspre[ suveran, ca cum |ane ar f fost cea ma proasta persoana care trase
vreodata, ar nu cea ma apropata de statutu de zeu prn straucrea mn[ e. Dar no
n-o sa construm vrusu. Atta vreme ct e ramne o reprezentare grafca pe un
ecran de computer...
- Asta e, a zs Ea.
- Ce anume? a ntrebat-o Ouara. Era rndu e sa se rte, pentru ca, evdent, Ea
era cu un pas nantea e dn punctu de vedere a n[eeger fenomenuu.
- E nu preau semnaee ca sa e paseze pe un ecran de computer. No
procedam aa pentru ca avem un mba| scrs cu smbour, pe care vedem cu ochu
ber. nsa e sgur ctesc n mod ma drect aceste semnae transmse. E ntroduc
codu nterpreteaza mesa|u urmnd nstruc[une de a produce moecua care e
descrsa de transmse. nseamna ca ctesc prn... sa zcem, mros? nght?
Probema e ca, daca moecuee genetce consttue mba|u or, atunc probab ca e
preau n corp a fe cum no prmm magnea scrsuu de pe pagna dn fa[a ochor.
- Am n[ees, a spus |ane. Presupu ca se ateapta ca no sa facem o moecua
dn ceea ce ne trmt e, n oc sa o ctm pe ecran sa ncercam sa o abstractzam
sa o nteectuazam.
- Am putea crede, a zs Ea, ca n feu acesta cumn[esc pe a[. Sau ataca.
Le transmt un mesa| , daca aceta ,ascuta", trebue sa o faca ctnd moecua n
corpu or asnd-o sa- faca efectu. Dec, daca efectu e otravrea sau o boaa
ucgatoare, doar auzrea mesa|uu determna sa se dscpneze. E ca cum mba|u
nostru s-ar rezuma a ovrea ceuat peste ceafa. Pentru a ascuta, ar trebu sa stam
cumn[ sa ne expunem orcare unete ar aege-o e pentru transmterea mesa|uu.
Daca e vorba de deget sau de o pana, toate bune frumoase - dar daca e un topor,
macheta sau baros, ucrure se schmba.
- Nc nu e nevoe ca mesa|u sa fe morta, a zs Ouara, utnd de rvatatea e
cu Ea, pe masura ce dezvota deea. Moecuee ar putea poseda dspoztve pentru
modfcarea comportamentuu. A ascuta ar nsemna practc a te supune.
- Nu-m dau seama daca a dreptate n prvn[a eementeor specfce, a spus
|ane. Dar asta confera expermentuu posbta[ ma mar de reuta. sugereaza ca
s-ar putea ca e sa nu posede un sstem de transmse care sa ne atace drect. Asta
reduce rscu.
- un sus[n ca nu po[ gnd bne fara computer, a zs Mro.
A avut medat un sentment de stn|eneaa. Fara sa vrea, vorbse a fe de
taos cum obnua s-o faca atunc cnd subvocaza, astfe nct ea sa- poata auz prn
nestemata. Acum nsa vorbee prn care amntea n mod ronc ca perduse
re[eaua de computere parusera pna u cudat de rec. Aa putea gum doar cu
|ane-cea-cu nestemata. nsa |ane-n-carne--oase era cu totu atfe. Acum devense o
persoana umana. Cu sentmente care trebuau mena|ate.
,|ane a avut sentmente pna acum, s-a gndt Mro. nsa eu nu e-am dat
mportan[a pentru ca... pentru ca nu era nevoe. N-o vedeam. Deoarece, ntr-un fe, nu
era reaa pentru mne."
- Voam sa spun... a facut Mro. Aa, ca a gndt bne.
- Mu[umesc, a spus |ane.
n gasu e nu a razbatut nc o umbra de rone, dar Mro -a dat seama ca tot
de rone era vorba, pentru ca aceasta apar[nea n mod nerent stua[e create. Mro,
acest om smpu, spunea scptoare creatur ca gndse corect - ca cum ar f avut
dreptu sa o |udece.
Brusc, s-a nfurat, nu pe |ane, c pe sne. De ce trebue sa- controeze fecare
vorba pe care o spune, doar pentru ca ea nu- dobndse trupu pe cae freasca?
Char daca nante nu fusese umana, acum sgur era se putea vorb ca unu om. Iar
daca era oarecum dferta de ate fn[e umane, ce mportan[a avea? Toate fn[ee
umane se deosebeau una de ata totu, ca sa treaca drept bne-crescut potcos,
nu trebua sa e trateze pe toate aproape a fe? N-ar trebu sa- spuna: ,Nu vez ce
bne e?" unu orb, ateptndu-se ca n[eesu metaforc a u ,a vedea" sa fe
recep[onat fara suparare? Pa, de ce sa nu- spuna u |ane ca a gndt bne? Doar
pentru ca procesee gndr e erau nfnt de a adnc pentru un om, asta nu nsemna
ca omu nu putea foos o exprese standard de acord sau aprobare atunc cnd se
adresa.
Prvnd-o, Mro a remarcat un so de trste[e n och e. Fara ndoaa aceasta
zvora dn confuza e - dupa ce gumse cu ea, aa cum facuse mereu, Mro s-a sm[t
brusc |enat a batut a fe de brusc n retragere. De aceea ace ,mu[umesc" a e
fusese ronc. Pentru ca ea voa ca e sa se poarte fresc, ar e nu era n stare.
Exact, nu se purtase fresc, dar era n stare.
Dar avea vreo mportan[a? Se afau acoo ca sa rezove probema creatoror
Descoade, nu ca sa descceasca ncurcature aparute n rea[e or personae dupa
ce se petrecuse schmbarea de trup.
- Sa n[eeg ca ne-am pus de acord? a ntrebat Ea. Sa trmtem mesa|e
codfcate cu nforma[ con[nute de vrusu Descoada?
- Doar prmu, a spus |ane. Pentru nceput.
- Iar dupa ce e vor raspunde, a spus Ea, o sa ncerc sa ruez o smuare a ceea
ce s-ar ntmpa daca am constru ngera moecua pe care ne-o trmt e.
- Daca ne vor trmte aa ceva, a spus Mro. Daca suntem macar pe drumu
corect.
- Va, ce optmst et! a spus Ouara.
- Sunt sperat de-m tremura genunch, a spus Mro. Iar tu fac pe profesoru
ntransgent.
- Ce-ar f sa cadem a pace? a spus |ane, oarecum rtata. N-ar f ma bne sa
ramnem preten?
Ouara s-a burzuut a ea:
- Ia ascuta! Nu-m pasa ce supercreer avea, dar sa nu te bag n dscu[ de
fame, n[eeg?
- Ia prvete n |ur, Ouara! s-a rastt Mro a ea. Daca nu s-ar vr n dscu[ de
fame, cu cne a ma putea sta de vorba?
Stngatoru-de-Facar a rdcat o mna:
- Eu nu ma bag n asemenea dscu[. Am ctgat ceva cu asta?
|ane a facut un gest, nvtndu- pe Mro pe Stngatoru-de-Facar sa se
potoeasca.
- Ouara, a zs ea cu cam, sa-[ spun care e adevarata dferen[a ntre mne
fratee tau sora ta. S-au obnut cu tne pentru ca te cunosc de mc. [ sunt fde
pentru ca a trecut prn nte experen[e urte n cadru fame. Sunt rabdator cu
ere tae coparet cu ncapa[narea ta extraordnara pentru ca- zc mereu: ,Nu
se poate ab[ne, a avut o copare chnuta". Dar eu nu sunt membru a fame
voastre. Fnd o persoana care te-a observat n momente de crza, nu ma tem sa-[
spun parerea mea sncera. Et scptoare foarte buna n ceea ce fac. Dovedet
deseor creatvtate percep[e, a|ung a sou[ cu o umtoare hotarre
perseveren[a.
- Scuza-ma, a spus Ouara, m sugerez sa ma dau a o parte, sau ce?
- Dar, a contnuat |ane, nu et sufcent de ntegenta, creatva, hotarta
perseverenta ca sa te nfrnez de a arunca o mu[me de nsute mpotrva fame tae
a orcu se ntmpa sa fe prn prea|ma de cnd te sco pna te duc a cucare.
Bun, a avut o copare cumpta. Asta s-a petrecut cu an n urma, dar acum ar trebu
sa fac totu utat sa te n[eeg cu a[ ca o persoana normaa potcoasa.
- Cu ate cuvnte, a zs Ouara, nu-[ pace sa recunot ca n afara de tne, ar ma
putea f cneva sufcent de detept ca sa aba o dee a care tu nu te-a gndt.
- N-a n[ees, a spus |ane. Nu sunt sora ta. Nc nu sunt umana, daca vorbm dn
punct de vedere tehnc. Daca nava asta va ma a|unge n Lustana, doar eu, cu mntea
mea, o pot trmte acoo. n[eeg? Prcep dferen[a dntre no? Tu po[ trmte macar un
graunte de praf de a tne pna a mne?
- n acest moment nu te vad trm[nd nc o nava undeva, a spus Ouara cu un
aer trumfator.
- ncerc tot tmpu sa marchez puncte n dauna mea, fara sa n[eeg ca eu nu
ma cert nc nu port o dscu[e cu tne. N-are nc o reevan[a ce-m spu acum.
Snguru ucru care conteaza este ce [ spun eu. m permt asta pentru ca eu nu
suport sa aud ucrure nsuportabe pe care trebue sa e ndure a ta dn partea ta.
Contnua n acea fe, copa rasfa[at, ar cnd nava se ntoarce n Lustana, s-ar
putea sa nu te ma af pe ea.
Expresa de pe fa[a u Ouara aproape ca -a facut pe Mro sa hohoteasca. ta
totu ca nu era momentu ce ma potrvt sa se amuze.
- Ma amenn[a, a spus Ouara, adresndu-se ceora[. ncearca sa ma supuna
amenn[nd ca ma ucide.
- Nu te-a ucde, a spus |ane. Dar s-ar putea sa nu toerez prezen[a ta pe nava
cnd o mpng n Exteror, ar apo o readuc n Interor. Gndu ca et pe nava ar putea
f att de nesufert, nct subcontentu meu sa respnga ace gnd sa te excud. Eu
nu n[eeg, n mod content, cum func[oneaza ucrure. Nu tu cum vor f nfuen[ate
sentmentee mee de asta. N-am ncercat sa transport ncodata pe cneva pe care -
am urt nante. Sgur, vo ncerca sa te aduc aatur de cea[, fe numa pentru ca,
dn motve care depaesc n[eegerea, Mro Ea se vor ndo de mne daca n-a face-
o. Dar a ncerca nu nseamna neaparat a reu. De aceea [ sugerez, Ouara, sa fac
un mc efort sa f ma pu[n detestaba.
- Dec aa te schmba puterea, a spus Ouara. ansa de a exercta presun
asupra atora de a te purta ca o regna.
- Char nu et n stare, adevarat? a zs |ane.
- Ce nu pot? Nu pot sa fac o pecacune sa-[ sarut pcoaree?
- Nu et n stare sa tac ca sa-[ savez va[a.
- Eu ncerc sa rezov probema comuncar cu o spece necunoscuta, ar pe tne
te ngr|oreaza faptu ca nu ma port sufcent de frumos cu tne.
- Ouara, a zs |ane, dar nu [-a trecut prn mnte ca dupa ce te vor cunoate,
pna speca asta ar dor ca tu sa nu e f nva[at mba|u?
- Eu m-a dor ca tu sa nu o f nva[at pe cea a spece mee, a spus Ouara. Et
ct se poate de aroganta, ma aes de cnd a corpu acea agreab n care sa te
fandoset. E bne, nu et regna unversuu n-am de gnd sa trec prn foc pentru
tne. N-a fost deea mea sa vn n caatora asta, dar sunt ac - ute-ma, aa cum sunt
eu, nesuferta - ar daca nu-[ pace ceva a mne, ma bne [ [ gura. , atta vreme
ct umb cu amenn[ar, cred ca, daca merg prea departe, o sa-[ aran|ez fa[a ca sa
fe pe pacu meu. |-e car?
|ane s-a desprns de scaunu pe care statea a et dn cabna prncpaa pe
cordoru care ducea spre compartmentee cu provz ae navete. Mro a urmat-o,
gnornd-o pe Ouara, care se adresa catre cea[:
- A[ vazut cum m-a vorbt? Cne se crede ea de aprecaza cne merta sa
traasca cne nu?
Mro a ntrat dupa |ane n magaza de provz. Ea se [nea de un mner pasat
pe perete respra greu, ceea ce -a facut pe Mro sa creada ca voa sa verse. Dar nu.
Pngea. Sau, ma curnd, era att de furoasa, nct corpu e suspna producea
acrm dn cauza ca nu- putea stapn emo[e. ncercnd sa o cameze, Mro a atns-
o pe umar. Ea a tresart, ferndu-se.
Vreme de o cpa, a vrut sa spuna: ,Bne, cum vre tu"; apo ar f pecat e
nervos, frustrat, ca ea n-a vrut sa- accepte anarea. Apo -a adus amnte ca ea nu
ma fusese ncodata att de furoasa. Nu ma avusese de a face cu cneva care
reac[onase n ace fe. La nceput, cnd |ane o do|ense pe Ouara, Mro gndse: ,A
vent vremea sa o ma puna cneva a punct". Dar cnd dscu[a n contradctoru a
contnuat fara anse de apanare, Mro daduse seama ca aceea care nu se ma
putea controa era |ane, nu Ouara. Ea nu ta cum sa- gestoneze emo[e. Nu ta
cnd merta sa contnue. Sm[ea ceea ce sm[ea nu ta dect ca trebue sa-
exprme sentmentee.
- A fost nepacut, a spus Mro. Sa ntrerup cearta sa v ac.
- Voam s-o omor, a spus |ane. Vocea era aproape nentegba dn cauza
pnsuu, a ncordar sabatce a corpuu e. N-am ma sm[t ncodata aa ceva.
Voam sa ma rdc de pe scaun s-o sfrtec cu mne goae.
- Nu et sngura care ar vrea asta, a zs Mro.
- Nu n[eeg, a zs ea. Char am vrut s-o fac. M-am sm[t much ncordndu-
se, era gata sa sar a ea. Era ct pe ce.
- Aa cum am spus, Ouara ne aduce pe to[ n starea asta.
- Ba nu, a zs |ane. Nc char aa. Vo ramne[ cam, va controa[.
- La fe ve face tu, a spus Mro, cnd o sa a ma muta experen[a.
|ane -a rdcat capu, -a asat pe spate s-a scuturat. Datorta
mponderabta[, paru e s-a rott ber n |uru capu.
- Char sm[[ asta?
- To[, a ntart Mro. De aceea avem copara - ca sa nva[am sa ne nfrnam
pornre voente. Dar ee ramn n no. La fe n cazu cmpanzeor a babunor.
Toate prmatee. Ne exterorzam. Trebue sa ne exprmam fzc fura.
- Dar tu nu reac[onez aa. Ram cam. O a sa cocoteasca sa spuna toate
ucrure aceea orbe...
- Pentru ca nu merta osteneaa sa o oprm, a zs Mro. Tot ea patete pre[u
fure. E dsperata dn cauza sngurata[ nmen nu se aprope de ea n mod deberat
ca sa stea n compana e.
- Iar aceasta e sngura expca[e ca nca ma traete.
- Exact, a confrmat Mro. Aa procedeaza oamen cvza[ - evta stua[e care
fac sa se nfure. Sau, daca nu e pot evta, se dstan[eaza de ee. Aa procedam eu
Ea, n cee ma mute cazur. Ne detaam. Lasam provocare e sa treaca pe nga no.
- Eu nu pot, a zs |ane. Era att de smpu nante de a sm[ toate acestea... M-o
puteam scoate dn mnte.
- ntocma, a ntart Mro. Exact asta facem. Ne-o scoatem dn mnte.
- E ma compcat dect am crezut. Nu tu daca vo reu.
- Mda, n fne, acum nu ma a de aes, a spus e.
- Mro, m pare rau. Mereu m-a parut rau de vo, oamen, pentru ca nu pute[
gnd doua ucrur smutan, ar memora voastra e att de mperfecta ... acum m
dau seama ca pna trecerea une ze fara sa ucz pe cneva poate f o reazare.
- A|unge sa devna obce. Ma|ortatea dntre no reum sa men[nem scazut
numaru vctmeor. Aa se traete cu vecn.
A durat doar un moment - un suspn un sugh[ -dar apo |ane a rs. Un hohot
moae, pacut, care -a sunat bne-vent u Mro. Bne-vent, pentru ca era vocea pe
care o cunotea o ubea, un rs pacut auzuu. Iar aceea care rdea era pretena u
scumpa. Pretena u, |ane. Rsu gasu ubte u Va. Acum, o sngura persoana.
Dupa atta vreme, putea ntnde mna o atngea pe |ane, care se afase mereu
mposb de departe. Era ca cum ar f vorbt a teefon cu un preten, pentru ca n
fna sa ntneasca fa[a n fa[a.
A atns-o dn nou, ar ea -a uat de mna -a re[nut-o.
- m pare rau ca am perms sabcun mee sa se amestece n ceea ce avem de
facut, a spus |ane.
- Et tu om, a spus Mro.
Ea -a prvt cercetator, ca sa descopere expresa ronca sau de amaracune.
- Seros, a spus Mro. Pre[u acestor emo[, patm este ca a contro asupra or,
trebue sa e ndur char cnd sunt prea puternce. Acum et doar umana. Nu ve reu
ncodata sa aung aceste sentmente. Trebue doar sa nve[ sa nu e da curs.
- Ouara n-a nva[at asta.
- Ba da, a zs Mro. E doar o parere, dar ea -a ubt pe Marco, -a adorat, ar
cnd e a murt no, cea[, ne-am sm[t foarte uura[, ea era perduta. Acum, prn
purtarea e, prn provocare permanente - cere cuva sa o abuzeze. Sa o oveasca. Aa
cum Marco o ovea pe mama or de cte or era provocat. Cred ca, n mod pervers,
Ouara era ntotdeauna geoasa cnd mama ramnea sngura cu tata char daca n
cee dn urma a prceput ca e o batea, cnd Ouara -a vrut tata napo, snguru mod
prn care a tut sa- atraga aten[a a fost stu e certare[. (Mro a rs cu amaracune.)
Asta-m aduce amnte de mama, ca sa-[ spun adevaru. N-a auzt-o ncodata, dar
demut, cnd era ncarcerata prn casatora cu Marco avea cop u Lbo - ah, ce
gura avea ea! Stateam ascutam cum provoca pe Marco, scndu-,
mpungndu-, pna cnd e o ovea - ma gndeam: ,Sa nu ndraznet sa o atng
pe mama", n acea tmp sm[eam fura neputncoasa, pentru ca e nu putea
spune ncodata ceva care sa o determne pe mama sa taca. O putea face doar cu
pumnu. Iar Ouara a motent gura mame smte nevoa acee fur.
- Ce fercre pe no ca eu -am ofert exact ce voa!
Mro a rs.
- Dar ea nu avea nevoe de attudnea asta dn partea ta, c dn partea u
Marco, numa ca e a murt.
Apo, brusc, |ane a zbucnt n acrm adevarate. Lacrm de sufern[a, apo s-a
ntors catre Mro s-a spr|nt de e.
- Ce e? a ntrebat-o e. Ce s-a ntmpat?
- Va, Mro! A murt Ender. N-o sa- ma vad. Am n sfrt un corp, am och ca sa
vad, dar e nu ma este.
Mro a ramas stupefat. Bnen[ees ca- era dor de Ender. ,A petrecut m de an
cu e doar c[va an cu mne. Cum de-am crezut ca ma ubete? Cum a putea sa
ma compar cu Ender Wggn? Ce repreznt eu, n compara[e cu omu care a comandat
fote, care a transformat mntea a troane de oamen cu car[e u, cu rostre, cu
ntu[a, capactatea de a vedea n nme atora povestnd cee ma ntme stor ae
or?" totu, char daca purta pca u Ender, char daca nvda pentru ca |ane
ubea ma mut pe e, ar Mro nu putea spera sa concureze cu e nc macar prn
moarte, n cuda acestor sentmente, a n[ees ca Ender era, ntr-adevar, mort. Ender,
care transformase fama, care fusese un adevarat preten, care fusese snguru
barbat carua ar f vrut sa- semene, Ender dsparuse. Lacrme de durere ae u Mro
au curs aatur de cee ae u |ane.
- Iarta-ma, a spus |ane. Nu-m pot nfrna nc o emo[e.
- Da, e o sabcune comuna, a zs Mro.
Ea a ntns mna -a ters acrme de pe obraz. Apo -a atns degetu umed
de propru obraz. Lacrme se contopsera.
- t de ce m-am gndt a Ender ceva ma devreme? a ntrebat ea. Pentru ca
semen cu e. Ouara te rta a fe de mut ca pe cea[, totu tu trec cu vederea
vez ce probeme are, de ce vorbete procedeaza n ace mod. Nu, cameaza-te,
Mro! Nu ma atept sa f exact ca Ender, spun doar ca unu dntre ucrure pe care e-
am aprecat a e se regasete n tne - ar asta nu e rau. Percep[a pna de n[eegere
- char daca aba am devent umana, tot n[eeg ca aceasta e o catate rara.
- Nu tu, a zs Mro. Sngura persoana fa[a de care am compasune acum sunt
char eu. Asta se numete autocompatmre nu e o trasatura prea agreaba.
- De ce te autocompatmet?
- Pentru ca tu o sa- duc doru u Ender toata va[a ve gas doar nocutor de
mna a doua, ca mne.
Apo ea -a mbra[at ma strns. Acum ea era aceea care oferea consoare.
- Da, Mro, poate ca e adevarat. Dar daca ea aa, e a fe de adevarat ca
Ouara nca ncearca sa re[na aten[a tatau e. A mereu nevoe de tata sau de mama,
corect? Nu ncetez ncodata sa reac[onez fa[a de e, char cnd sunt mor[.
Tata? La asta nu s-ar f gndt nccnd. |ane ubea pe Ender, da, ubea
profund pentru totdeauna - dar ca tata?
- Eu nu-[ pot f tata, a spus Mro. Nu- pot ua ocu.
Dar de fapt ncerca sa se sgure ca o n[eesese. Ender era tata e?
- Nu vreau sa-m f tata, a spus |ane. nca pastrez sentmentee foste Va,
n[eeg? Eu cu tne am fost preten. Asta a fost foarte mportant pentru mne. Acum
am nsa acest corp a u Va, ar cnd ma atng, am senza[a ca e raspunsu a o
rugacune. (Imedat dupa aceea, |ane a regretat cee spuse.) O, arta-ma, Mro, tu ca-
[ psete.
- Aa e. Dar m-e greu sa- duc doru aa cum s-ar cuven, pentru ca tu semen
mut cu ea. vorbet ca ea. te [n n bra[e aa cum am vrut s-o [n pe ea, ar daca
asta suna ngroztor, pentru ca se presupune ca eu [ aduc anare acum, n-ar trebu
sa am gndur |osnce, atunc nseamna ca sunt un ndvd groaznc, adevarat?
- ngroztor, a zs ea. M-e rune ca te cunosc.
-a sarutat. Duce stngac.
-a amntt prmu u sarut cu Ouanda, petrecut cu an n urma, cnd era tnar
nu ta ct de rau se puteau termna ucrure. Amndo fusesera stngac,
neprcepu[. Tner. Acum, |ane era una dntre cee ma batrne creatur dn unvers. Iar
Va - n corpu e nu exstau refexe de care sa se fooseasca |ane, pentru ca, n scurta-
va[a, ce ansa avusese Va sa descopere dragostea?
- Seamana ct de ct cu modu n care procedeaza oamen? a ntrebat |ane.
- Exact aa fac oamen uneor, a zs Mro. Ceea ce nu ma surprnde, pentru ca
amndo suntem uman.
- tradez pe Ender, sufernd pentru e, ar apo, dupa doar un moment, sa fu
att de fercta ca tu ma [ n bra[e?
- Oare tradez eu, fnd att de ferct a doar cteva ore dupa ce a murt?
- Dar n-a murt, a spus |ane. tu unde e. Eu -am gont acoo.
- Daca a ramas aceea persoana, e pacat, a spus Mro. Pentru ca, de a fost
bun, n-a cunoscut fercrea. A avut anumte momente, dar n-a fost ncodata - cum sa
spun - nu -a gast ncodata ntea. N-ar f frumos daca Peter ar putea tra o va[a
depna fara sa poarte vna xenocduu? Fara sa smta povara ntreg umanta[ pe
umer?
- Fndca ven vorba, a zs |ane, avem de ucru.
- Dar de trat, a spus Mro. N-o sa-m para rau ca am avut aceasta dscu[e.
Char daca a fost nevoe de zbucnrea u Ouara ca sa se ntmpe asta.
- Sa procedam n mod cvzat, a popus |ane. Sa ne casatorm. Sa avem cop.
Vreau sa fu umana, Mro, vreau sa trec prn toate. Vreau sa fac parte dn va[a umana
de a un capat pna a ceaat. vreau sa fac totu cu tne.
- E o cerere n casatore?
- Am murt renascut n urma cu doar zece ore, a spus |ane. Tata meu - uf,
pot spune tata? - tata meu a murt. Va[a este scurta, smt ct de scurta e: dupa tre
m de an, to[ pn de evenmente, tot m se pare scurta. Iar tu, n-a rspt tu mut
tmp? Nu et pregatt?
- Dar n-am vergheta.
- Avem ceva ma bun dect o vergheta, a spus |ane. -a atns obrazu dn nou,
unde pse acrma u. Era nca umed; nca umed cnd -a atns obrazu cu degetu.
Am ngemanat acrme tae cu ae mee pe ae mee cu ae tae. Cred ca repreznta
ceva ma ntm dect un sarut.
- Poate. Dar nu a fe de pacut.
- Aceasta emo[e pe care o smt acum e dragoste?
- Nu tu. E dor? E o fercre ame[toare rdcoa pentru ca te af cu mne?
- Da, a raspuns ea.
- Atunc e grpa, a spus Mro. Aten[e a gre[ur daree n urmatoaree ore.
Ea -a mpns, ar n mponderabtatea dn nteroru nave, gestu -a trms n
aer, pna a atns o ata suprafa[a.
- Ce e? a facut e, mmnd nevnova[a. Ce am spus?
Ea s-a ndepartat de perete a pecat spre ua.
- Ha. napo a munca.
- Sa nu anun[am ogodna noastra, a zs e ncet.
- De ce nu? [ e rune?
- Nu. Poate ca procedez meschn, dar cnd facem anun[u, n-a vrea-o pe Ouara
prn prea|ma.
- E foarte urt dn partea ta, a spus |ane. Trebue sa f ma darnc rabdator,
ca mne.
- tu. ncerc sa nva[.
Au revent n ncaperea prncpaa a nave. Cea[ pregateau mesa|u genetc
pentru transmterea pe frecven[a foosta de descoadores cnd aparusera ma
aproape de paneta. To[ au rdcat prvrea spre e. Ea a zmbt vag. Bnedspus,
Stngatoru-de-Facar e-a facut un semn dn mna.
Ouara a facut o mcare brusca dn cap.
- Sper ca am termnat cu acea zbucnre emo[onaa, a spus ea.
Mro a sm[t ca |ane ferbe a auzu acee remarc. Ea a tacut. Iar cnd s-au
egat n scaune, s-au utat unu a ceaat |ane -a cpt trengarete.
- Am bagat de seama, a zs Ouara.
- Asta am vrut, a spus Mro.
- Purta[-va ca adu[, a zs Ouara pe un ton dspre[utor.
O ora ma trzu, -au transms mesa|u. medat dupa aceea au fost nunda[
de raspunsur pe care nu e-au n[ees, dar trebua. Nu ma aveau tmp de certur, de
dragoste sau de sufern[a. Exsta doar o mba, greoae, cmpur ntreg de mesa|e
cudate care trebuau n[eese ct ma repede.
13.
,PNA CND MOARTEA VA PUNE CAPAT TUTUROR
SURPRlZELOR"
,Nu pot afirma ca mi-a placut mult
munca pe care mi-au cerut-o zeii.
5ingura mea placere adevarata
o reprezinta zilele de nva(atura
n acele ore dintre poruncile taioase ale zeilor.
8ucuros le stau la dispozi(ie, ntotdeauna,
dar, vai, att de placut era
sa nva( ct de larg poate fi universul,
ca sa fiu pus la ncercare n fa(a dascalilor mei
;i sa dau uneori gre; fara urmari grave."
Dn $oaptele dumnezeie;ti ale lui Han Oing-jao
- Vre sa v a unverstate ca sa vez cum probam noua re[ea de computere n
fa[a zeuu? a ntrebat Grace.
Bnen[ees ca Peter Wang-Mu doreau sa mearga. Dar, spre surprnderea or,
Mau a chcott ncntat a nsstat sa- nso[easca. Doar zeu saause cndva n
computere, nu? Iar daca zeu gasea drumu de ntoarcere, nu trebua ca Mau sa
ntmpne?
Asta compca pu[n ucrure - n vederea vzte u, Grace trebua sa-
ntn[eze pe preedntee unversta[, pentru ca acesta sa organzeze o prmre pe
masura. Mau, care nu era nc vantos nc nu- mpresonau ceremone care nu
aveau un scop medat, nu sm[ea nevoa une recep[ cu fast. Important era sa se
arate samoanor ca unverstatea acorda respectu cuvent obceuror vech, a caror
protegutor practcant era Mau.
De a petrecerea cu fructe pete de pe pa|a, de a focure de tabara,
covorae dn frunze de pamer cobe cu acoper dn ndra, pna a aparatu de
zbor, autostrada cadre n cuor umnoase ae unversta[ moderne - Wang-Mu a
sm[t ca a facut o caatore prn stora rase umane. totu, ma facuse acea
caatore, de a Caea; se parea ca o parte dn va[a trecea de a antc a modern, ntr-
un sens n ceaat. Sm[ea aproape ma pentru ce care tau doar un sens, nu
pe ceaat. ,Era ma bne, s-a gndt ea, sa po[ aege dntre toate reazare umane
dect sa f egat de un domenu ngust."
Peter Wang-Mu au fost asa[ dscret n urma nante ca aparatu de zbor sa-
a pe Mau a o recep[e ofcaa. Fu u Grace -a dus ntr-un scurt tur a no nstaa[
dotate cu computere.
- Aceste computere respecta protocoaee prmte de a Congresu Stear. Nu vor
ma exsta egatur drecte ntre re[eee de computere ansbur. Trebue sa exste o
defazare temporaa, n cursu carea fecare pachet de nforma[ este examnat de un
program-arbtru care va depsta ntruzune neautorzate.
- Cu ate cuvnte, a spus Peter, |ane nu va ma putea patrunde.
- Aa e panu. (Baatu - pentru ca, n cuda dmensunor, era un adoescent - a
zmbt arg.) Totu e perfect, totu nou, totu respecta regue.
Wang-Mu a sm[t un go n stomac. Aa se va ntmpa pe toate cee O Suta de
Lum - |ane va f respnsa. fara acces a re[eee combnate ae ntreg cvza[
umane, cum putea ea sa- rectge puterea de a trmte o nava n Exteror, apo sa o
readuca n Interor? Wang-Mu fusese destu de ncntata ca pecase de pe Caea. Dar
nu era char sgura ca Pacfca era umea pe care voa sa- traasca restu ve[. Ma
aes daca avea sa ramna cu Peter, pentru ca e nu se va mu[um muta vreme cu
scurgerea enta, ma contempatva a ve[ de pe nsue. n reatate, pentru ea
tmpu curgea prea ncet. pacea sa stea aatur de samoan, dar nerabdarea de a
face ceva cretea cu fecare cpa. Poate ce care creteau n m|ocu aceor oamen
submau cumva amb[e sau poate exsta ceva n genotpu rasa care e suprmau
sau nocuau, dar dorn[a nencetata a u Wang-Mu de a- ntar extnde rou n
va[a nu avea sa dspara doar datorta petrecer de pe pa|a, ndferent ct de mut -ar
f pacut, ndferent ct de mut ar f pre[ut amntrea acestea.
Turu nu se nchease, desgur, ar Wang-Mu -a urmat ndatortoare pe fu u
Grace, ndferent unde conducea acesta. Dar nu acorda aten[e ma mut dect
trebua pentru a putea face comentar potcoase. Peter parea ma absent, ar
Wang-Mu -a dat seama vag motvu. Nu numa ca nutrea aceea sentmente ca
ea, dar suferea dn cauza perder egatur cu |ane prn ntermedu nestemate dn
ureche. Daca ea nu- recapata capactatea de a controa fuxu de date prn sate[
de comunca[ ce orbtau n |uru acee um, e nu- putea auz dn nou vocea.
Au a|uns a o parte ma veche a campusuu, a cteva cadr demodate, cu un
st arhtectura ma uttarst.
- Nmanu nu- pace sa vna ac, a spus e, pentru ca ocu amntete ct de
recent unverstatea noastra a devent nmc atceva dect o coaa pentru pregatrea
de ngner profesor. Aceasta cadre are tre sute de an. Ven[ nantru.
- Trebue? a ntrebat Wang-Mu. Adca, e necesar? Cred ca ne putem face o dee
de afara.
- O, dar eu cred ca vre[ sa vzta[ cadrea. E foarte nteresanta, fndca
pastreaza unee dntre veche modata[ de a face ucrure.
Wang-Mu a fost de acord sa mearga, pentru ca aa cereau regue de pote[e,
ar Peter -a nso[t fara o vorba. Au patruns nauntru au auzt bztu sstemeor
vech de aer cond[onat au sm[t aeru bruta de rece.
- Asta numet vech obceur? a ntrebat Wang-Mu. Nu au nc pe departe
aceea savoare ca va[a de pe pa|a.
- Nu-s char att de vech, adevarat, a raspuns ghdu or. Dar ac nu pastram
acea ucru.
Au a|uns ntr-o saa mare cu sute de computere aran|ate n rur nghesute de-
a ungu meseor ce se ntndeau de a un capat a ceaat. Nu era oc sa se aeze
cneva n fa[a vreunua; aba daca exsta sufcent spa[u pentru ca operator sa se
strecoare pe nga ee ca sa e ntre[na. Toate func[onau, dar aeru de deasupra
termnaeor era pustu, fara sa sugereze ce preucrau.
- A trebut sa facem ceva cu computeree vech pe care Congresu Steeor ne-a
pus sa e scoatem dn re[ea. De aceea e-am adus ac. La fe am procedat cu cee
vech dn ma|ortatea unversta[or brouror de afacer de pe nsue - hawaene,
tahtene, maor aa ma departe - toata umea ne-a dat o mna de a|utor. Ee ocupa
ase eta|e fecare arata a fe, ca cee tre cadr, dar asta e cea ma ncapatoare.
- |ane, a spus Peter a zmbt.
- Ac am stocat tot ce ne-au dat. Sgur, n mod ofca, aceste computere nu
sunt egate a nc o re[ea. Sunt fooste doar a nstrurea studen[or. Dar nspector
Congresuu nu caca ac. Au vazut tot ce voau cnd au verfcat noua noastra
nstaa[e. Conform coduror, respectnd regue - suntem ceta[en oa ascutator!
totu, m-e teama ca ac s-au coms nte acte de neg|en[a. De exempu, se pare
ca exsta o egatura ntermtenta cu ansbu unversta[. Cnd un ansbu transmte
un mesa| n afara um, e nu e conectat a computere dect prn egatura ofcaa
prote|ata, cu defazare temporaa. Dar cnd ansbu se conecteaza a cteva destna[
excentrce - satetu samoan, de pda, sau a o coone ndepartata care, chpure, nu
are egatura cu toate ansbure dn cee O Suta de Lum - atunc se stabete o
egatura veche, ar ansbu foosete ntegra ceea ce se afa ac.
Vadt amuzat, Peter a pufnt n rs. Lu Wang-Mu -a pacut sunetu aceu hohot,
dar s-a sm[t de asemenea pu[n geoasa a gndu ca |ane s-ar putea ntoarce a e.
- nca ceva cudat, a spus fu u Grace. Ac s-a nstaat unu dntre noe
computere, dar cu nte modfcar. Nu preznta rapoarte corecte catre programu
prncpa. Uta sa- nformeze ca exsta o egatura n tmp ut, hperrapda, cu aceasta
re[ea de moda veche. Runos ca nu raporteaza asta, pentru ca n acest fe permte o
egatura egaa ntre aceasta re[ea veche, conectata a ansbu, nou sstem care nu
admte amestecu zeuu. Aadar, cerere de nforma[ pot f aprobate, ar ee arata
perfect ega pentru orce software de verfcare, deoarece provn de a acest computer
nou, perfect ega, dar cu nte defec[un umtoare.
Peter zmbea tot ma ncntat.
- A trebut sa ucra[ foarte repede ca sa reu[.
- Mau ne-a spus ca zeu urma sa moara, dar mpreuna cu zeu am pus a punct
un pan. Acum, sngura probema este - va putea e sa gaseasca drumu pna ac?
- Cred ca da, a spus Peter. Sgur, nu seamana cu ceea ce avea nante, nc
macar pe departe.
- Am n[ees ca ma exsta pe c, pe coo, nstaa[ smare. Nu mute, adevarat,
ar bareree create de defazarea temporaa vor face ca zeu sa aba acces a toate
nforma[e, dar nu poate sa utzeze noe re[ee ca parte a propruu proces de
gndre. totu e ceva. Poate ca a|unge.
- A[ tut cne eram nca nante de a a|unge ac, a spus Wang-Mu. Facea[ de|a
parte dn panu u |ane.
- Cred ca doveze vorbesc de a sne, a zs fu u Grace.
- Atunc de ce ne-a adus |ane ac? a vrut sa te Wang-Mu. Ce a fost gogor[a
aceea ca no trebua sa oprm Fota Lustana?
- Nu tu, a spus Peter. nu cred ca te cneva de ac. Poate ca |ane a vrut sa
ne afam ntre preten, ca sa ne poata gas. Am ndoe ca pe umea Vntuu Dvn
exsta aa ceva.
- poate, a spus Wang-Mu, urmnd fru gnduror e, poate a vrut sa f ac,
cu Mau Grace, cnd avea sa vna ora mor[ e.
- a mea, a spus Peter. Adca, eu ca Ender, bnen[ees.
- poate, a zs Wang-Mu, daca ea nu ma exsta ca sa ne prote|eze prn
manpuarea dateor, voa sa ramnem ntre preten.
- Sgur, a ntart fu u Grace. Ea e zetate, are gr|a de oamen.
- De crednco e, adca? a ntrebat Wang-Mu.
Peter a pufnt.
- De preten e, a preczat baatu. n Samoa, tratam pe ze cu mare respect,
dar suntem preten or, atunc cnd putem, a|utam pe ce bun. Dn cnd n
cnd, ze au nevoe de a|utoru oamenor. Cred ca am procedat bne, ce parere ave[?
- Foarte bne, -a asgurat Peter. A[ fost foarte fde.
Baatu rada de fercre.
Curnd au a|uns a noua nstaa[e de computere au vazut cum, cu mare fast,
preedntee unversta[ a apasat butonu pentru actvarea programuu care pornea
controa ansbu prncpa. Imedat au urmat mesa|e programe de testare puse a
dspoz[e de Congresu Stear, verfcnd examnnd sstemu unversta[ pentru a
nu exsta eror de securtate pentru ca toate protocoaee sa fe strct respectate.
Wang-Mu a sm[t ct de ncorda[ erau to[ ce prezen[ - ma pu[n Mau, care parea
sa nu te ce era frca - ar cteva mnute ma trzu, programee au ncheat nspec[a
au ntocmt raportu. Mesa|u prn care Congresu decara sstemu drept
corespunzator sgur a sost medat. Fasure deturure nu fusesera seszate.
- ata data, a murmurat Grace.
- Cum afam daca toate pregatre voastre au avut rezutate? a ntrebat-o
dscret Wang-Mu.
- O sa ne anun[e Peter, -a raspuns Grace, parnd surprnsa ca Wang-Mu nca
nu n[eesese acest ucru. Nestemata dn ureche - satetu samoan va vorb.
Ohado Grego urmareau semnaee ansbuu care vreme de douazec de an
fusese conectat doar a naveta a nava u |akt. Prmea dn nou un mesa|. Se
restabsera egature cu patru ansbur de pe ate um, unde grupur de smpatzan[
a Lustane - sau macar preten de-a u |ane - dadusera curs nstruc[unor e
prvnd modatatea de a oco n parte noe regementar. Nu se transmsese un mesa|
n adevaratu n[ees a cuvntuu, pentru ca oamen nu aveau ce sa- comunce.
Ideea era de a pastra egatura n func[une, astfe ca |ane sa poata caator pe ea sa
se conecteze a o partcca dn vechea e capactate.
Nmc dn toate acestea nu se reazase cu partcparea ceor de pe Lustana.
Toata programarea se facuse prn efortu extrem de efcent a ucratoareor Matc, cu
a|utoru ocazona a pequeninos. Ohado Grego fusesera nvta[ n utma cpa, doar
ca observator. nsa e au n[ees. |ane vorbea cu Matca, ar aceasta, cu copac-parn[.
|ane nu conucrase cu oamen de pe Lustana, pentru ca snguru cu care coaborase
fusese Mro, care avea de facut atceva pentru ea, Ender, care scosese nestemata
dn ureche nante de a mur. Ohado Grego dscutasera n detau toate probemee
medat ce pequenino numt Sartoru-peste-Apa e expcase ce se petrecea -
chemase sa vada.
- Cred ca |ane s-a sm[t oarecum dornca sa sfdeze, a spus Ohado. Daca Ender
a respns-o, ar Mro era ocupat...
- Or cu och doar dupa Vaentne, sa nu utam, a zs Grego.
- Da, atunc a vrut sa faca asta fara a|utoru oamenor.
- Dar cum ar putea func[ona? a ntrebat Grego. nante, era conectata a
marde de computere. Acum, are a dspoz[e ce mut cteva m de care se poate
su|. Nu e sufcent. Ea Ouara nu se vor ma ntoarce. nc Mro.
- Poate ca nu, a spus Ohado. N-ar f prma oara cnd perdem membr a
fame n su|ba une cauze mare[e.
S-a gndt a bne-cunoscu[ parn[ a mame, Os Venerados, a caror
sanctfcare era doar o chestune de tmp - daca un reprezentant a Pape avea sa vna
pe Lustana pentru a examna doveze. tata or adevarat, Lbo, tata u care
mursera nante ca odrasee u Novnha sa afe macar ca erau rude. To[ mursera n
numee tn[e, Os Venerados n upta pentru stavrea Descoade, Ppo Lbo n
efortu de a comunca n[eege pe pequeninos. Fratee or, Km, murse ca un martr,
ncercnd sa ndrepte o nen[eegere grava dntre oamen pequeninos. Iar acum,
Ender, tata or adoptv, murse n ncercarea de a gas o modatate de a o sava pe
|ane , prn ea, caatora cu vteza superoara umn. Daca Mro, Ea Ouara ar mur
n stradana de a reaza comuncarea cu descoadores, asta ar face parte dn trad[a
fame.
- Ma ntreb ce e cu no, a zs Ohado, pentru ca nmen nu ne-a cerut sa murm
n numee unor cauze nobe.
- Nu a asta m-e gndu acum, a spus Grego, c a fota care se ndreapta spre
no. Asta ar f sufcent ca sa murm amndo.
Brusc, agta[a ceor dn |uru termnaeor e-a sugerat ca ateptarea se
nchease.
- Avem egatura cu Samoa, a spus Sartoru-peste-Apa. Iar acum, cu Memphs.
cu Caea. Hegra. A executat un mc dans, tpc pentru pequeninos cnd exprmau
ncntarea. Se conecteaza cu to[. Programee de cautare nu -au descopert.
- Dar va f de a|uns? a ntrebat Grego. Navee steare se vor depasa?
Sartoru-peste-Apa a rdcat dn umer.
- Vom afa cnd [ se ntoarce fama.
- Mama nu vrea sa organzeze nmormntarea dect dupa ntoarcerea or, a
preczat Grego.
Auznd numee u Ender, Sartoru-peste-Apa s-a ntrstat.
- Omu care -a dus pe Human n a Trea Va[a, a zs e. aproape ca n-a ramas
nmc dn e care sa fe ngropat.
- Ma ntreb daca vor trece saptamn sau un pna cnd |ane va recapata
puterea - daca va reu sa faca totu, a spus Grego.
- Nu tu, a spus Sartoru-peste-Apa.
- Au aer doar pentru cteva saptamn, a zs Grego.
- Nu te, a spus Ohado.
- Asta tu, a spus Grego. Dar Matca te. Iar ea e va spune copacor-parn[.
Credeam... vestea s-a raspndt peste tot.
- Cum ar putea t Matca ce se va ntmpa n vtor? a ntrebat Ohado. Cum ar
putea t cneva ce poate sa reazeze |ane? Acum suntem ega[ de ate um. Unee
por[un ae memore de baza au fost restabte n secret pe re[eaua de ansbu. S-ar
putea sa e gaseasca. Cne te? Daca e gasete, ar putea f nsufcente. Iar Sartoru-
peste-Apa nu are dee.
Grego s-a ntors cu spatee.
- Eu tu, a zs e.
- Ne este teama tuturor, a zs Ohado. Pna Matc. Nmen nu vrea sa moara.
- |ane a murt, dar n-a ramas moarta, a zs Grego. Dupa parerea u Mro, aia
u Ender traete ca Peter pe ata ume. Matce mor, ar amntre or contnua sa
ramna v n mntea fceor. Pequeninos a|ung sa traasca sub forma de copac.
- Un dntre no, a preczat Sartoru-peste-Apa.
- Dar noi? a ntrebat Grego. No vom dsparea. Ce mportan[a ma are, pentru
ce care -au facut panur, munca pe care am desfaurat-o? Cop pe care -am
crescut? S-a utat cu subn[ees a Ohado. Ce ma conteaza ca a o fame mare
fercta, daca sunte[ uc cu to[ ntr-o cpa de bomba aceea?
- Nc o cpa dn va[a fame mee nu s-a rspt, a zs ncet Ohado.
- Dar mportant e sa merg ma departe. Sa te conectez a vtor.
- Asta e doar o parte, sgur, -a aprobat Ohado. O parte a scopuu este
momentu aes. ata e re[eaua de egatur. Legatur de a sufet a sufet. Daca
scopu ve[ este de a se perpetua n vtor, atunc nmc n-ar avea sens, pentru ca
totu ar f ateptare pregatre. Exsta fructfcare, Grego. Ma e fercrea pe care am
avut-o. Fercrea fecaru moment. Sfrtu ve[ noastre, char daca nu exsta o
contnuare drecta, fara urma, ncheerea ve[ noastre nu terge nceputu e.
- Dar asta nu nseamna nmc, a spus Grego. Daca-[ mor cop, atunc e o
rspa.
- Ba nu, a spus ncet Ohado. Vorbet aa pentru ca nu a cop, Gregunho. Dar
nmc nu s-a rspt. Copu pe care [ n bra[e doar o z nante de a mur, nc asta nu
e o rspa, pentru ca o z e sufcenta pentru un scop n sne. Entropa a fost data napo
cu o ora, o z, o saptamna, o una. Doar pentru ca am putea mur cu to[ de pe umea
asta mca nu anueaza va[a avuta nante de moarte.
Grego a catnat dn cap.
- Ba da, Ohado. Moartea anueaza totu.
Ohado a rdcat dn umer.
- Atunc de ce te ma ostenet sa fac attea? Pentru ca, ntr-o buna z, ve mur.
De ce sa ma avem cop? ntr-o z, vor mur e, a fe cop or, aa ma departe.
Cndva, steee se stng sau expodeaza. ntr-o z, moartea ne va acoper pe to[
precum apa unu ac probab nmc nu va ma aparea a suprafa[a ca sa arate ca am
exstat vreodata. Dar no am existat , ct am trat, am fost v. Acesta este adevaru -
care a exstat, exsta va exsta - nu ceea ce putea f, ar f trebut sa fe sau n-a fost
nccnd. Daca murm, moartea noastra are semnfca[e pentru restu unversuu.
Char daca ve[e nostre ramn necunoscute, faptu ca a trat cneva ac a murt va
avea repercusun, va modea unversu.
- Aadar, n[eesu acesta te satsface? a ntrebat Grego. Sa mor pentru a da o
ec[e? Sa mor pentru ca oamen sa se smta cumpt pentru ca te-au ucs?
- Va[a poate avea sensur ma nefercte.
Sartoru-peste-Apa -a ntrerupt:
- Acum e egat utmu ansbu pe care- ateptam. Acum sunt toate
conectate.
Au tacut. Sosse vremea ca |ane sa- gaseasca drumu spre sne, daca putea.
Au ateptat.
Prn una dntre ucratoaree e, Matca a vazut a auzt vestea restabr
egaturor prn ansbu.
- Era timpul, e-a spus ea copacor-parn[.
- Va putea? O po(i ndruma?
- O pot conduce spre un loc unde eu nu pot patrunde, a spus Matca. Trebuie sa-
;i gaseasca singura drumul. Eu nu pot dect sa-i spun ca e vremea.
- Deci doar ne uitam?
- Doar eu ma pot uita, a spus Matca. Tu e;ti o parte a ei sau ea e o parte din
voi. Aia ei e legata de re(eaua voastra prin intermediul copacilor-mama. Pregati(i-va|
- Pentru ce?
- 5-o ajuta(i pe jane.
- Ce i trebuie? Cnd va avea nevoie?
- Nu ;tiu.
Afat a termnau e de pe nava naufragata, ucratoarea Matc a rdcat brusc
prvrea, apo s-a rdcat de pe scaun s-a ndreptat spre |ane.
|ane -a ntrerupt munca.
- Ce s-a ntmpat? a ntrebat ea cu un aer absent. Apo, amntndu- semnau
pe care atepta, s-a utat a Mro, care se ntorsese sa vada ce se petrecea. Trebue
sa pec, a spus ea.
Apo s-a asat moae pe scaun, ca cum ar f enat.
Mro a sart de pe scaun; Ea era prea departe. Lucratoarea desfacuse de|a
centura de fxare pe scaun o rdca. Mro a a|utat-o sa care corpu u |ane pe
cordoaree unde era mponderabtate, catre pature afate n partea dn spate a
nave. Acoo au aezat-o au fxat-o de pat. Ea a examnat-o.
- Doarme adnc, a anun[at ea. Respra foarte ncet.
- Coma? a ntrebat Mro.
- Func[oneaza ct sa ramna n va[a, a preczat Ea. n afara de asta, nu are
nmc.
- Hade[, a zs Ouara dn prag. Sa ne ntoarcem a treaba.
Furos, Mro s-a rasuct spre ea, dar Ea -a potot.
- Daca vre, po[ ramne s-o supraveghez, a zs ea, dar Ouara are dreptate.
Avem de ucru. Ea face munca e.
Mro a revent nga |ane -a atns mna, a uat-o -a strns-o. Cea[ au
et dn dormtor. ,Nu ma auz, nu ma sm[, nu ma vez, a spus Mro ncet. De aceea,
cred ca pentru tne nu sunt ac. Dar nu te pot paras. De ce anume m-e teama? Murm
cu to[ daca [e nu-[ reuete ceea ce fac acum. Dec nu de moartea ta ma tem.
E vorba de vechu sne. De exsten[a ta dnante, ntre computere ansbur. A
facut o ncercare cu un corp uman, dar cnd [ restabet veche puter, va[a ta
umana va f doar o partcca dn tne. Doar un mpus senzora, ntre moane de ate
mpusur. Un nensemnat grup de amntr, perdute ntr-o mare copetoare de
amntr. Ve putea sa-m dedc o parte mnuscua a aten[e tae, ar eu nu vo t
ncodata daca sunt sau nu un gnd perferc dn va[a ta."
,Acesta e doar unu dntre nea|unsure cu care te confrun[ cnd ubet pe
cneva ma mut dect pe tne nsu[, -a zs Mro. Nu vo cunoate ncodata
deosebrea. Ea va reven, ar eu ma vo bucura de tmpu pe care vom petrece
mpreuna nu vo t ct de pu[na vreme efort rezerva ea pentru a f cu mne.
Sunt ceva auxar, atta tot."
Apo a catnat dn cap, a dat drumu mn e a parast ncaperea. ,N-o sa
ascut vocea dsperar, -a zs. Trebue sa mbnzesc aceasta fn[a deosebta s-o
fac scava mea, astfe ca fecare moment a ve[ e sa-m apar[na? Sa- suesc
prvrea pentru ca ea sa nu ma vada dect chpu meu? Trebue sa ma bucur ca sunt o
parte a e, n oc sa fu ranchunos ca nu repreznt ma mut."
S-a ntors a ocu u s-a apucat de treaba. Cteva momente ma trzu, s-a
rdcat dn nou a revent a ea. Daca nu o avea aatur se sm[ea nut. Nu se putea
gnd a nmc atceva dect daca ta rezutatu.
|ane nu era char n derva. Avea egatur nentrerupte cu tre ansbur dn
Lustana e-a gast uor. La fe de esne a gast noe egatur cu ansbure ator
zece um. De acoo, -a crot drum prn desu de ntreruper boca|e care prote|au
ua e secreta n sstem de programee de detec[e ae Congresuu. Totu se desfaura
aa cum panusera ea preten e.
Era greu, aa cum ta ca va f. Dar nu foosse ncodata capactatea ntegraa a
sstemuu - dect atunc cnd controa nave steare. Atunc avea nevoe de orce petc
de memore rapda pentru a pastra magnea nave pe care o transporta. Evdent, pe
cee doar o me de computere nu exsta capactate sufcenta. totu, era o mare
uurare sa patrunda n programee pe care e utzase att de muta vreme ca sa
efectueze procesee e de gndre, servtor pe care foosea aa cum Matca e
expoata pe ucratoare - ,dec ata nca un aspect prn care seman cu ea", -a dat
|ane seama. Le-a pornt, apo a exporat memore care pssera att de acut n zee
dnante. Se gasea dn nou n posesa unu sstem mnta care permtea sa pastreze
zec de nvee de aten[e pentru procesee ce ruau smutan.
totu, sm[ea ca e ceva n neregua. Se afa n corpu uman doar de o z
totu snee eectronc pe care atadata sm[se att de bogat, acum era de|a mut
prea redus. Nu pentru ca acum func[onau att de pu[ne computere. Ma curnd era
mc prn natura. Ambgutatea carn cerea o vasttate de posbta[ care pur smpu
nu puteau exsta ntr-o ume bnara. Fusese ve, astfe nct reaza acum ca saau e
eectronc oferea doar o frac[une dntr-o va[a. Orct de mut ar f ob[nut n
mene de va[a ca mana, acest ucru nu aducea nc o satsfac[e n compara[e
cu cee cteva mnute petrecute n ace corp acatut dn carne snge.
Char daca se gndse sa paraseasca Va-corpu, daduse seama n acea cpa
ca n-o va putea face ncodata.
Aceea era radacna e, acum pe vece. Va trebu sa faca un efort consderab
ca sa se dsperseze n sstemee aceea de computere. Dntr-un mpus, nu va patrunde
n ee de bunavoe.
Dar nu avea motve sa dscute cu cneva despre dezamagrea e. Deocamdata.
va spune u Mro, cnd se va ntoarce a e. E va ascuta nu va povest atcuva.
Probab ca se va sm[ uurat. Fara ndoaa ca se temea ca ea va sm[ spta de a
ramne n computere nu va ma reven n trupu pe care nca sm[ea, puternc
nsstent, soctndu- aten[e, char n mocunea unu somn att de profund. nsa
Mro nu avea motve de teama. Nu- petrecuse e attea un ntr-un corp care era
att de mtat, nct aba suporta sa traasca n e? Curnd, ea va redeven doar un
ocutor a computereor, a fe cum e revne uneor n corpu cu creeru afectat,
care torturase atta vreme.
, totu este eu, parte dn mne." Asta dadusera preten, ar ea nu e va
spune ct de dureros era sa se adapteze dn nou a acest fe marunt de va[a. -a [t
fa[a veche, bne-cunoscuta, de |ane, deasupra unu termna dn fecare ume, e-a
zmbt a spus:
- Va mu[umesc, preten. Nu vo uta dragostea fdetatea voastra. m va
trebu tmp pna sa afu ct de mut m este accesb, ct nu. Atunc cnd afu, va
vo anun[a ce tu. Dar va asgur ca, daca vo reaza ceva comparab cu ceea ce am
reut nante, va sunt datoare tuturor pentru aceasta restabre a mea. Va eram de|a
pretena pentru totdeauna; acum va ramn venc ndatorata.
I-au raspuns; a auzt toate raspunsure a dscutat cu e foosndu- doar o
mca parte dn aten[e.
Restu dn ea a nceput exporarea. A descopert nterfe[e deschse cu
prncpaee ssteme de computere pe care e proectasera programator Congresuu
Stear. Era destu de uor sa e prade de orce nforma[e dorea - n cteva momente
-a crot drum pna a feree utrasecrete ae Congresuu a descopert fece
specfca[e protoco ae noor re[ee. Dar toate sonda|ee e s-au desfaurat a mna
a doua; ca cum, pe ntunerc, -ar f muat degetee ntr-un vas cu ducur, fara sa
vada ce atnge. Putea trmte mc programe de cautare ca sa- aduca orce ar f dort;
acestea erau dr|ate de protocoae greoae, care e permteau sa faca ntr-un fe
descoperr oarecum dn ntmpare, extragnd nforma[ tangen[ae pe care reuse
sa e atraga spre ea. Daca dorea sa pedepseasca, avea puterea de a sabota. Ar f
putut sa bocheze totu, sa dstruga toate datee. Dar nmc dn toate acestea, nc
descoperrea de secrete, nc razbunarea nu aveau nmc de a face cu ceea ce
trebua acum. Informa[e vtae pentru ea fusesera savate de preten. Avea nevoe
de capactate tocma pe aceea nu o gasea. Noe re[ee erau defazate departate
de proxmtatea ansburor, astfe ca nu e putea foos pe acestea dn urma pentru
gndrea e. A ncercat sa gaseasca modata[ de a descarca a rencarca datee
sufcent de rapd ca sa e poata foos pentru a duce o nava n Exteror apo napo,
n Interor, dar pur smpu nu era destu de ute. n Exteror puteau a|unge doar
por[un dn nava, ar napo nu se ntorcea aproape nmc.
,Am cunotn[ee necesare. m psete spa[u."
n acest tmp, aia e desfaura crcutu. n fecare secunda trecea de mute
or prn Va-trupu egat de un pat dn nava steara. Tot de attea or atngea ansbure
computeree re[ee restabte, char daca aceasta era trunchata. tot de mute or
pe secunda ratacea prn egature danteate dntre copac-mama.
Aa e a urmat ace crcut de zece m de or, apo a n[ees ca, de fapt, copac-
mame puteau serv drept oc de stocare. E aveau extrem de pu[ne gndur propr,
dar structure exstau e puteau pastra amntr nc nu exstau ssteme care sa
ntrze procesu. Putea gnd, re[ne gndu, putea extrage nstantaneu. Iar copac-
mame aveau adncm fractae; putea stoca amntre structurate pe stratur, gndur
n nteroru ator gndur, tot ma departe n structure desenee ceueor v, fara sa
nterfereze cu gndure duc-confuze ae copacor n. Era un sstem de stocare cu
mut ma bun dect orce re[ea de computere; nerent, era mut ma cuprnzator dect
orce dspoztv bnar. De exstau cu mut ma pu[n copac-mame dect computere,
char n re[eaua e noua redusa, profunzmea boga[a dstrbu[e memore
nsemna ca era mut ma mut spa[u pentru date care puteau f recuperate ma rapd.
Cu excep[a recuperar dateor de baza, a amntror e despre zborur steare dn
trecut, |ane nu ma avea nevoe sa utzeze computeree deoc. Caea catre stee era
asgurata acum de copac.
ntr-o nava afata pe suprafa[a Lustane, o ucratoare a Matc atepta. |ane a
gast-o cu uurn[a -a amntt forma nave. De, vreme de o z, ,utase" cum se
efectueaza un zbor stear, memora -a revent a reut fara probeme, mpngnd
nava n Exteror, apo, o cpa ma trzu, aducnd-o napo n Interor, numa ca, de
asta data, a c[va kometr departare, ntr-un umn dn fa[a ntrar cubuu n care
se gasea Matca. Lucratoarea s-a rdcat de a termna, a deschs ua a et. Nu se
sarbatorea nmc. Matca a prvt doar prn och ucratoare pentru a verfca daca
zboru reuse, apo a examnat corpu ucratoare nava n sne pentru a se convnge
ca n zbor nu se perduse sau se deterorase nmc.
|ane a auzt vocea Matc ca vennd de departe, pentru ca s-a retras nstnctv
dn fa[a une surse de gndre att de puternce. A auzt un mesa| retransms, gasu
u Human, vorbndu- n mnte:
- Totul e bine. Po(i continua.
Apo s-a ntors a nava care con[nea corpu e vu. Cnd transporta a[ oamen,
asa cu propre aia ca sa vegheze asupra carn e sa o men[na ntacta.
Rezutatu fusese crearea haotca a u Mro Ender, cu foamea or de trupur dferte
de cee n care traau de fapt. Ace efect era acum mpedcat acum, asndu- pe
caator sa ma stea o cpa, o frac[une de secunda n Exteror, ndea|uns de mut
pentru ca toate par[e fecare persoane ae fecaru ucru sa fe aoata. De asta
data totu, ea trebua sa [na aoata o nava ;i pe Va-corpu, sa traga dupa sne
pe Mro, Ea, Stngatoru-de Facar, Ouara pe o ucratoare a Matc. Nu avea dreptu
sa faca vreo greeaa.
totu, func[ona destu de uor. Naveta famara era re[nuta cu uurn[a n
memore; ma carase oamen de mute or. Nou e trup era de|a att de bne
cunoscut nct, spre uurarea e, nu trebua sa faca efortur deosebte pentru a-
men[ne mpreuna cu nava. Sngura noutate era ca, n oc sa trmta sa readuca, se
depasa ea. Propra aia mergea n Exteror mpreuna cu restu.
Asta, n sne, era sngura probema. Cnd a|ungea n Exteror, nu dadea
seama ct de unga era ederea. Putea f o ora. Un an. O pcosecunda. Ea nu ma
ese n Exteror pna atunc. Era nauctor, apo nspamntator ca nu avea nc o
radacna sau ancora. ,Cum ma ma ntorc? De ce sunt egata?"
Char n momentee de panca n care punea aceasta ntrebare, -a gast
ancora, pentru ca medat ce aia e a facut un sngur crcut a u Va-corpu n
Exteror, ea a sart sa- faca crcutu copacor-mame. n acea cpa ea a chemat
napo nava tot ce con[nea aceasta, a pasat-o unde a dort, n zona de aterzare a
stear-portuu de pe Lustana.
A verfcat totu cu graba. Nu psea nmc. Reuse. Oamen nu aveau sa moara
n spa[u. Putea efectua zboru stear, char daca se afa a bord. de nu avea sa se
depaseze prea des - fusese prea nspamntator, char daca egatura e cu copac-
mame o sus[nea - acum ta ca putea readuce navee n zbor fara nc o probema..
Mau a strgat de umre, ar cea[ s-au ntors sa- prveasca. O vazusera cu to[
pe |ane-fa[a n aeru de deasupra termnaeor, o suta de |ane-fe[e n ntreaga
ncapere. n ace moment au ova[onat s-au bucurat. Iar Wang-Mu -a pus
ntrebarea: , acum ce se ma petrece?"
- Zeu a mcat nava! a excamat Mau. Zeu -a regast puterea.
Wang-Mu a auzt vorbee s-a ntrebat n snea e cum de ta Mau aa ceva.
Dar Peter, char daca se mnuna, a prvt trea n mod persona. A mbra[at-o, a
rdcat-o de pe pamnt s-a rott cu ea n bra[e.
- Suntem dn nou ber, a strgat e, ar gasu u a rasunat a fe de vese ca
acea a u Mau. Suntem ber sa cutreeram!
n acea cpa, Wang-Mu a n[ees ca barbatu pe care ubea era, n strafundur,
acea barbat, Ender Wggn, care cutreerase o ume dupa ata tmp de tre m de an.
De ce fusese Peter att de tacut de nnegurat pna atunc, ar acum expodase cu
atta exuberan[a? Pentru ca nu fusese n stare sa suporte gndu ca va trebu sa-
traasca va[a pe o sngura ume.
,n ce m-am bagat? s-a ntrebat Wang-Mu. Asta sa-m fe va[a, o saptamna
ac, o una n ata parte?"
Apo s-a gndt: , ce daca? Daca e vorba de o saptamna cu Peter, daca e o
una aatur de e, atunc acesta va f camnu. Iar daca nu, vo avea tmp sufcent sa
reazez un comproms. Pna Ender s-a stabt n cee dn urma pe Lustana."
,Pe de ata parte, poate eu sunt o ratactoare. Sunt nca tnara - de unde tu
ce fe de va[a vreau sa duc? Avnd-o pe |ane, care ne poate duce orunde ct a cp,
putem vedea cee O Suta de Lum cee ma recente coon, tot ce dorm char
nante de a trebu sa ne gndm ca e vremea sa ne stabm undeva."
Cneva dn camera de comanda a scos o excama[e. Mro -a dat seama ca
trebua sa se rdce de nga trupu adormt a u |ane sa afe ce se petrecea. Dar nu
voa sa- dea drumu a mna. Nu voa sa- dezpeasca och de a ea.
- S-a ntrerupt! a strgat Ouara, ngrozta furoasa. Tocma prmeam
transmsa or , brusc, nimic.
Mro aproape ca a zbucnt n rs. Cum de nu n[eegea Ouara? Motvu pentru
care nu ma prmeau mesa|e de a descoadores era ca nu se ma afau pe orbta
panete. Ouara nu sm[ea apar[a for[e gravta[onae? |ane reuse. adusese acasa.
,Dar s-a adus pe sne?" Mro a strns-o de mna, s-a apecat a sarutat-o pe
obraz.
- |ane, a optt e. Sa nu te ratacet acoo. Ram ac! Ram cu mne!
- Bne, -a raspuns ea.
-a rdcat capu de nga fa[a e a prvt-o n och:
- A reut, a zs e.
- a fost char uor, dupa attea gr|. Dar nu cred ca trupu meu a fost ment
sa doarma att de adnc. Nu ma pot mca.
Mro a desfacut chnge care o [neau de pat.
- Ah, a zs ea. M-a egat.
A ncercat sa se rdce, dar s-a ntns medat a oc.
- Te sm[ sabta? a ntrebat-o Mro.
- Se nvrte camera cu mne. Poate ca vtoaree zborur e vo face fara sa stau
ntnsa.
Ua s-a deschs brusc. n cadru e a aparut Ouara, tremurnd de fure.
- Cum de-a ndraznt sa fac asta fara sa ma prev?
n spatee e era Ea, care ncerca sa o potoeasca.
- Pentru numee u Dumnezeu, Ouara, ne-a adus acasa, nu e de a|uns?
- Unde [-e buna cretere? a strgat Ouara. Putea sa ne anun[ ca fac
expermentu!
- Te-a adus pe tne napo, nu vez? a zs Mro a rs.
Hohotu u a nfurat-o ma mut pe Ouara.
- Nu- umana! De aceea [ pace att de mut, Mro! Ncodata n-a fost n stare
sa te ndragostet de o femee adevarata. Care [-e pamaresu? Te-a ndragostt de o
femee care s-a dovedt a f sora ta vtrega, apo de robotu creat de Ender, ar acum
de un computer care poarta un trup uman ca pe o maroneta. Bnen[ees ca-[ vne sa
rz n asemenea momente. N-a sentmente umane.
|ane s-a rdcat a sm[t ca pcoaree tremura. Mro a fost ncntat sa
constate ca ea revenea att de repede dupa ora petrecuta ntr-o stare vecna cu
coma. Aba daca a uat n seama acuza[e Ouare.
- Vad ca ma gnor, tcaos ce et! -a racnt Ouara n fa[a.
E nu a uat-o n seama, sm[ndu-se, de fapt, cam ndrepta[t n attudnea u.
|nndu- de mna, |ane a mers pu[n n urma u, trecnd de Ouara end dn
camera. Cnd a trecut prn dreptu u Ouara, aceasta a strgat:
- Nu et zeu ca sa a dreptu sa ma arunc dntr-un oc n atu fara sa ma
ntreb! -a facut un vnt u |ane.
Nu o mpnsese prea tare. nsa |ane s-a cocnt de Mro. E s-a ntors, ngr|orat ca
ea ar putea cadea. Rasucndu-se, a reut sa vada cum |ane -a rasfrat degetee
mn a mpns-o pe Ouara, mut ma tare. Ouara s-a ovt cu capu de peretee
cordoruu, ar apo, perzndu- echbru, a cazut a pcoaree Ee.
- A ncercat sa ma ucda! a strgat ea.
- Daca voa sa o faca, a zs Ea cu bnde[e, te-a rot acum pe orbta n |uru
panete aceor descoadores.
- Ma ur[ cu to[! a strgat Ouara a zbucnt n acrm.
Mro a deschs ua navete a condus-o pe |ane a umna soareu. Era prmu
pas pe care ea facea pe suprafa[a une panete, prma raza de soare pe care o vedea
cu och uman. A ramas pe oc, parca nghe[ata, apo -a ntors capu sa vada ma
mut, -a na[at fa[a catre cer, dupa care a dat n acrm s-a aga[at de Mro.
- Va, Mro! Ma copeete! E mut prea frumos!
- Sa vez cum arata prmavara, a zs e fara sa se gndeasca.
Cteva momente ma apo, ea -a revent sufcent ca sa prveasca dn nou
umea sa paeasca nesgur aatur de e. Au vazut un aparat de zbor vennd spre e
dnspre Magre - probab erau Ohado Grego, sau Vaentne |akt. Aveau sa o
ntneasca pentru prma oara pe |ane-ca-Va. Vaentne, ma mut ca orcne, -o va
amnt pe Va - va sm[ psa, n vreme ce, spre deosebre de Mro, nu va avea
amntr despre |ane, pentru ca nu fusesera att de apropate. Dar Mro era convns ca
Vaentne va pastra n sne sufern[a pe care o sm[ea pentru Va; fa[a de |ane trebua
sa se arate prmtoare curoasa. Aa era Vaentne. Pentru ea era ma mportant sa
n[eeaga dect sa |eeasca. Avea sentmente adnc fa[a de toate ucrure, dar nu se
asa purtata de durere sau de sufern[a care ar f aparut ntre ea cunoaterea ma
profunda.
- N-ar f trebut s-o fac, a spus |ane.
- Ce anume?
- Sa foosesc voen[a fzca fa[a de Ouara, a zs |ane pe un ton ndurerat.
Mro a rdcat dn umer.
- Asta a vrut, a zs e. A auzt ce pacere -a facut.
- Nu, nu vrea asta, a spus |ane. n adncu sufetuu, nu vrea aa ceva. Ar dor
ceea ce- dorete fecare - sa fe ubta ocrotta, sa traasca frumos, sa se bucure de
respectu ceor pe care admra.
- Da, te cred pe cuvnt, a zs Mro.
- Ba nu, Mro, trebue sa n[eeg ca aa e, a nsstat |ane.
- Da, n[eeg, a raspuns Mro. Dar am renun[at cu an n urma sa ma ncerc.
Preten[e u Ouara au fost sunt att de mar, nct ar putea ngh[ o persoana ca
mne de zece or tot n-ar f mu[umta. Atunc aveam eu necazur. Nu ma
condamna pentru ca a gnora-o. Nenorocrea e e att de mare, nct ar f nevoe de
mut ma muta fercre care sa o nocuasca.
- Nu te condamn, a spus |ane. Numa ca... eu trebua sa tu ca tu [-a dat
seama ct de mut te ubete are nevoe de tne. Voam sa f...
- Sa fu ca Ender, a spus Mro.
- Voam sa da tot ce e ma bun dn tne, a spus |ane.
- eu -am ubt pe Ender. consder partea cea ma buna a orcu. nu ma
supara ca a vrea sa fu ce pu[n o parte dn ceea ce a reprezentat e pentru tne.
Atta tmp ct vre o parte dn ucrure care ma repreznta numa pe mne, fara
nmc dn e.
- Nu [n sa f perfect, a zs |ane. nc sa f Ender. sa nu te atep[ a
perfec[une nc dn partea mea, pentru ca, de ncerc sa fu n[eeapta acum, tot eu
sunt aceea care [-a dobort sora a podea.
- Cne te? a zs Mro. Asta te-ar putea face ce ma bun preten a e.
- Sper ca nu, a zs |ane. Dar daca e adevarat, vo face tot ce pot pentru ea. La
urma urmeor, o sa-m devna sora.
- Deci a(i fost pregati(i, a zs Matca.
- Fara sa ;tiu macar, da, am fost, a zs Human.
- lar acum sunte(i o parte din ea, cu to(ii.
- Ne atinge cu delicate(e, a spus Human, iar prezen(a ei n noi e u;or de
suportat. Copacii-mame nu se plng. Vioiciunea ei le da ;i lor via(a. lar daca pastrarea
amintirilor ei li se pare ciudata, acestea le aduc mai multa varietate n via(a lor dect
nainte.
- A;adar, e o parte din noi to(i, a spus Matca. Acum este, a devenit, par(ial
matca, par(ial umana ;i par(ial pequenno.
- Orice ar face, nimeni nu poate spune ca nu ne n(elege. Daca trebuie ca sa se
joace cineva cu puteri ca ale zeilor, mai bine ea dect altul.
- Trebuie sa fac o marturisire, sunt geloasa pe ea, a spus Matca. E parte din
tine, a;a cum eu n-a; putea fi niciodata. Dupa discu(iile noastre, nca nu ;tiu ce
nseamna sa fiu unul dintre voi.
- Nici eu nu n(eleg dect foarte pu(in din modul tau de gndire, a spus Human.
Dar nu e bine ;i a;a? Misterul e nemarginit. Nu vom nceta sa ne uimim unul pe altul.
- Pna cnd moartea va pune capat tuturor surprizelor, a spus Matca.
14.
,CUM COMUNlCA El CU ANlMALELE"
,Daca am fi mai n(elep(i sau mai buni,
poate ca zeii ne-ar explica
lucrurile nebune, insuportabile pe care le fac."
Dn $oaptele dumnezeie;ti ale lui Han Oing-jao
n momentu n care a prmt trea ca egature prn ansbu cu Congresu Stear
au fost refacute, amrau Bobby Lands a dat ordn ntreg Fote Lustane sa deceereze
medat a o vteza sub pragu nvzbta[. Ordnu a fost executat a tut ca n ma
pu[n de o ora, fota va aparea ca dn senn pe orce teescop dn Lustana. Apo ea se
va depasa catre un punct dn aproperea panete cu o vteza umtoare, foosnd n
contnuare scuture masve, pentru a evta daunee devastatoare produse de
cozunea cu partcue ntersteare mc ct un graunte de praf.
Stratega amrauu Lands era smpa. Va sos aproape de Lustana cu vteza
cea ma mare posba astfe nct sa nu produca efecte reatvste; va ansa Doctorau
n cursu peroade de apropere maxma, o fereastra de doar cteva ore; apo va
readuce ntreaga fota a vteze reatvste, aa nct, n momentu cnd Dspoztvu de
dstrugere moecuara va expoda, e nu va prnde n raza u de ac[une dstructva nc
una dn propre navee.
Era o stratege buna smpa, bazata pe presupunerea ca Lustana nu avea
m|oace de aparare. Dar Lands nu putea ua n seros o asemenea presupunere.
Rebe ustan de[neau resurse tehnoogce sufcente, pentru ca spre sfrtu
caatore, pentru o peroada de tmp, reusera sa ntrerupa toate comunca[e dntre
fota restu umanta[. Nu conta ca probema fusese pusa pe seama unu program
de computer deosebt de penetrant capab; nu conta ca superor u asgurasera
ca programu sabotor fusese ters prntr-o ac[une radcaa dctata de pruden[a,
menta sa emne amenn[area char nante de sosrea fote a destna[e. Lands nu
dorea sa se ase neat de uza pse m|oaceor de aparare. Inamcu se dovedse
capab de mute, astfe ca e trebua sa fe pregatt pentru orce eventuatate. Era
vorba de razbo, un razbo tota, e nu avea sa admta ca msunea u sa fe
compromsa dn cauza neg|en[e sau a une ncreder necugetate.
Dn momentu n care prmse msunea, fusese content ca numee u va f
asocat n stora umana cu A Doea Xenocd. Nu era uor sa ast a dstrugerea une
rase strane, n speca ca pequeninos de pe Lustana erau, conform rapoarteor, att
de prmtv, nct, n sne, nu consttuau o amenn[are a adresa umanta[. Char
cnd namc stran erau o amenn[are, aa cum se ntmpase cu gndac pe vremea
Prmuu Xenocd, o nma moasa care- spune Vorbtor n Numee Mor[or reuse sa
preznte o magne nduoator de frumoasa a aceor montr ucga, drept un so de
comuntate utopca de stup care nu prezenta absout nc o prme|de pentru
umantate. Cum putea scrtoru acee ucrar sa te ce nten[ avusesera gndac?
Acea ucrare fusese monstruoasa, pentru ca ea a dstrus renumee erouu-cop care
nvnsese pe gndac savase umantatea.
Lands acceptase comanda Fote Lustane fara sa ezte, dar nca de a nceputu
caatore petrecuse mut tmp n fecare z pentru a studa pu[nee nforma[
exstente despre Ender Xenocdu. Sgur, baatu nu tuse ca n reatate comanda
adevarata fota umana prn ansbu; crezuse ca partcpa a un program bruta de
rguros de nstrure cu a|utoru smuatoareor. Cu toate acestea, uase hotarre
corecte n momente de crza - a preferat sa apeeze a o arma a care foosre
mpotrva ator panete era nterzsa astfe a dstrus umea utmor gndac. Aa s-a
pus capat amenn[ar a adresa umanta[. Fusese o ac[une corecta. Aa cerea arta
razbouu, ar a data respectva baatu mertase sa fe acamat ca erou.
Totu, dupa cteva decen, opna pubca se schmbase radca ca urmare a
apar[e une car[ daunatoare, numta Matca, ar numee u Ender Wggn, de|a afat
practc n ex ca guvernator a une no panete-coone, a devent snonm cu
anharea une spec bnde, bne nten[onate, dar nen[eese.
,Daca au pornt mpotrva unu cop nevnovat precum Ender Wggn, cu mne
ce se va ntmpa?" s-a ntrebat Lands mereu, mereu. ,Gndac erau nte ucga
bruta, ps[ de sufet, cu fote de nave narmate ce aveau o putere devastatoare
nmagnaba, n vreme ce eu vo dstruge pequeninos, care au ucs, nsa doar a scara
redusa, c[va oamen de tn[a care probab au nesocott cne te ce tabu. Este
mpede ca pequeninos nu poseda m|oace, nc acum, nc n vtoru prevzb, sa se
na[e de pe suprafa[a panete sa puna a ndoaa suprema[a oamenor n spa[u.
totu, Lustana era a fe de percuoasa ca gndac - poate ma
percuoasa. Pentru ca pe paneta exsta un vrus asat ber, care a ucs orce om pe
care -a nfectat, cu excep[a cazuror n care vctme s-au admnstrat doze tot ma
reduse de antdot a ntervae reguate, pe toata durata ve[. n pus, vrusu s-a
dovedt capab de adaptare.
Cta vreme vrusu a ramas pe Lustana, percou nu a fost grav. nsa uteror
do oamen de tn[a arogan[ de pe Lustana - evden[ee amntesc drept xenoog
Marcos ,Mro" Vadmr Rbera von Hesse Ouanda Ouenhatta Fguera Mucumb - au
ncacat ege coonzar umane ,devennd batna" asgurnd aceor pequeninos
tehnooge boforme n mod ega. Congresu Stear a reac[onat corect cernd
trmterea nfractoror spre a f |udeca[ pe o ata paneta, unde, bnen[ees, sa fe
[nu[ n carantna - nsa ec[a trebua sa fe admnstrata rapd cu severtate, astfe
ca nmen de pe Lustana sa nu ma fe sptt sa ncace n[eeptee eg care prote|au
umantatea de raspndrea vrusuu Descoada. Cne ar f banut ca o coone att de
mcu[a va avea ndrazneaa sa sfdeze Congresu refuznd sa- aresteze pe crmna?
Dn ace moment de sfdare nu a exstat ata sou[e dect trmterea fote
dstrugerea Lustane. Atta tmp ct Lustana men[nea attudnea, exsta rscu,
prea mare pentru a f toerat, ca nave steare ce pecau de pe paneta sa raspndeasca
acea cumpta boaa n restu umanta[.
Totu era ct se poate de mpede. nsa Lands ta ca percou trecuse, vrusu
Descoada nu ma prezenta un rsc pentru nmen, oamen aveau sa ute ct de mare
fusese prme|da vor ncepe sa se gndeasca n mod sentmenta a pequeninos
perdu[, a rasa de vctme ae nemosuu amra Bobby Lands, A Doea Xenocd.
Lands nu era un om nsensb. Uneor, nu putea sa doarma gndndu-se ct de
detestat va f. Nu ndragea msunea care revense - nu era un adept a voen[e, ar
deea ca va dstruge nu numa pequeninos, c ntreaga popua[e umana a Lustane
tubura profund. Nmen de sub comanda u nu se ndoa de rezervee pe care e
avea fa[a de acea sarcna; dar nmen nu se ndoa nc de hotarrea u sumbra de a-
ndepn msunea.
,Ce bne ar f daca s-ar gas o sou[e, se gndse e mereu. Ce pacut ar f ca
atunc cnd revenm n tmp rea, Congresu sa ne transmta trea ca s-a descopert
adevaratu antdot sau un vaccn efcent pentru a preven nfectarea cu Descoada.
Orce veste care sa faca dovada ca percou a dsparut. Orce ca sa pastram
Doctorau nearmat, a ocu u, n nava-comandant."
Asemenea dorn[e nu se puteau materaza, ramnnd doar speran[e. Nu exsta
nc o ansa. Char daca pe Lustana se descoperse tratamentu mpotrva Descoade,
cum se putea face cunoscut ace adevar? Nu, Lands trebua sa faca cu buna tn[a
ceea ce Ender Wggn facuse cu toata nevnova[a. va nfrunta pe ce care vor vorb
de rau. Pentru ca va t ca a facut ceea ce trebua de dragu ntreg umanta[; , n
compara[e cu asta, ce mportan[a avea daca un ndvd era onorat sau urt pe
nedrept?
n momentu cnd re[eaua de ansbu a fost restabta, Yasu|ro Tsutsum -a
transms mesa|ee, apo a pus stapnre pe nstaa[a de ansbu de a eta|u noua a
cadr a nceput sa atepte febr. Daca socoteau ca deea u prezenta sufcent
nteres pentru a merta anazata, membr fame aveau sa doreasca o confern[a n
tmp rea, ar e era hotart sa nu- faca sa atepte. Iar daca e respngeau
propunerea, voa sa fe prmu care sa o te, astfe ca subordona[ coeg de pe
Vntu Dvn sa afe vestea de a e, nu dn zvonur.
Amana Hkar n[eegea ce ceruse u Yasu|ro? Acesta se afa a apogeu
carere. Daca avea rezutate bune, putea sa se mute dntr-o ume n ata, apar[nnd
ete caste de manager care erau ebera[ dn chnge tmpuu trm n vtor prn
efectu de datare a tmpuu produs de caatora ntersteara. Dar daca era socott un
manager oarecare, va f dat deoparte sau degradat char n cadru organza[e de pe
Vntu Dvn. Nu va peca ncodata astfe va trebu sa suporte ma ceor care vor t
ca nu a avut cata[e necesare pentru a se rdca de a nveu une ve[ marunte, ca
sa a|unga n rndu manageror ce- perpetueaza numee n eterntate.
Probab ca Amana ta toate acestea. Dar char daca -ar f fost cunoscuta
poz[a fraga a u Yasu|ro, e tot aa ar f procedat. Merta sa percteze cteva
carere pentru savarea ate spec de anharea competa. pasa u Amana ca nu
carera u se putea runa? Era o onoare pe care Amana o aesese pentru Yasu|ro,
pentru ca socotse sufcent de n[eept ca sa recunoasca percou mora pentru
oamen Yamato pentru ca consderase ndea|uns de cura|os ca sa ac[oneze n
vrtutea acee de, ndferent ct -ar f costat.
O asemenea onoare - Yasu|ro spera ca era sufcenta pentru a- face ferct
daca perdea totu. Pentru ca nten[ona sa demsoneze dn cadru compane Tsutsum
daca se respngea propunerea. Daca nu se ac[ona pentru a ndeparta percou, e nu
putea ramne n aceea poz[e. nc nu putea sa ramna mut. Va rost adevaru n
pubc va condamna pe Tsutsum. Nu va amenn[a ca va proceda astfe, pentru
ca fama, n mod |ustfcat, prvea orce amenn[are cu dspre[. Se va mu[um sa se
exprme pubc. Apo, pentru acea dovada de neoatate, fama va ntreprnde ac[un
pentru a- dstruge. Nu va ma putea ocupa nc o func[e pubca. Nu facuse o guma
cnd spusese u Amana ca va merge sa traasca a e. Daca Tsutsum hotara sa
pedepseasca pe cneva care caca strmb, acea nu avea ata ansa dect sa se ase a
ma pretenor - daca avea preten carora sa nu e fe frca de mna u Tsutsum.
n tmp ce atepta, ora dupa ora, prn mntea u Yasu|ro s-au deruat toate
aceste scenar sumbre. Nu era posb ca mesa|ee u sa f fost gnorate. Probab ca e
era anazat n acee momente.
n cee dn urma, a a[pt. L-a trezt operatoarea ansbuu - o femee care nu
fusese de servcu atunc cnd e adormse.
- Sunte[ cumva onorabu Yasu|ro Tsutsum?
Confern[a era n pna desfaurare; n cuda ceor ma bune nten[ ae u, era
utmu sost. Costu une asemenea confern[e n tmp rea era astronomc, fara a ma
vorb de deran|. n baza egor ce guvernau nou sstem de computere, fecare
partcpant a o confern[a trebua sa fe prezent a ansbu, pentru ca dscu[a nu era
posba daca e trebuau sa atepte dn prcna ntrzer ce aparea ntre fecare
comentaru raspunsu a acesta.
Cnd a vazut nscrp[e de dentfcare de sub fecare fa[a aparuta pe afa|u
termnauu, Yasu|ro a fost ncntat, dar ngrozt. Chestunea nu fusese ncredn[ata
unor func[onar de rangu do sau tre de a sedu dn Honshu. Era prezent nsu
Yoshak-Se| Tsutsum, batrnu care conducea compana de cnd Yasu|ro se
anga|ase. Acea era sgur un semn bun. Yoshak-Se| - sau ,Da, Domnue", dupa cum
era supranumt, de nu pe fa[a, desgur - nu -ar f perdut tmpu vennd a ansbu
doar ca sa puna a punct un subordonat oarecare.
,Da, Domnue" nu a vorbt. Dscu[a a fost purtata de batrnu Ech. Acesta era
cunoscut drept contn[a u Tsutsum - ceea ce, dupa cum se afrma, destu de cnc,
nsemna ca e era surdomut.
- Tnaru nostru frate a fost ndrazne[, dar a dovedt n[eepcune sa ne
transmta gndure sm[amntee onoratuu nostru dasca, Amana Hkar. De nc
unu dntre no, ce de pe Honshu, nu ne-am bucurat de prvegu sa- cunoatem pe
Pastratoru Sprtuu Yamato, avem tn[a de spusee u. Nu am fost pregat[ sa
credem ca |aponez sunt raspunzator, ca popor, pentru faptee Fote Lustana. nc
nu am fost pregat[ sa consderam ca Tsutsum poarta raspunderea n mod deosebt
pentru o stua[e potca ce nu are egatura drecta cu fnan[ee cu economa n
genera. Cuvntee tnaruu nostru frate au fost pornte dn nma scandaoase, ar
daca n-ar f vent dn partea cuva care a fost n decursu anor de actvtate modest
respectuos, atent sufcent de ndrazne[ ca sa- asume rscur a momentu potrvt,
poate ca nu am f uat n seama mesa|u u. Dar e-am dat ascutare; e-am studat
am afat dn sursee noastre guvernamentae ca nfuen[a |aponeza asupra Congresuu
Stear a fost contnua sa fe esen[aa ndeoseb n aceasta probema. Dupa
aprecerea noastra, nu avem tmp sa acatum o coa[e cu ate compan sau sa
nfuen[am opna pubca. Fota ar putea a|unge dntr-un moment n atu. Fota
noastra, daca Amana Hkar are dreptate; char daca n-ar avea, este o fota umana,
ar no suntem uman, sta n puterea noastra sa o oprm. Carantna ar rezova cu
uurn[a tot ce este necesar pentru a prote|a speca umana de anhare prn vrusu
Descoada. Prn urmare, dorm sa te nformam, Yasu|ro Tsutsum, ca te-a dovedt
demn de numee ce [ s-a dat a natere. Ve anga|a toate resursee fame Tsutsum
sarcn de a convnge un numar sufcent de congresmen sa se opuna fote - sa se
opuna cu o asemenea vgoare, nct sa for[eze votarea medata ca fota sa fe
rechemata sa se nterzca sa oveasca Lustana. Nu tm daca vom reu sa
ndepnm aceasta sarcna, dar, orcum ar f, fratee nostru ma tnar Yasu|ro
Tsutsum ne-a servt cu cnste, nu numa prn numeroasee u reazar ca manager, c
pentru ca a tut sa- pece urechea a spusee unua dn afara, sa puna chestune
morae ma presus de orce consdera[ fnancare sa rte totu pentru a a|uta
fama Tsutsum sa fe dreapta sa procedeze corect. Prn urmare, convocam pe
Yasu|ro Tsutsum a Honshu, unde va su| Tsutsum n catate de asstent a meu.
Dupa aceea Ech a facut o pecacune. Sunt onorat ca un tnar att de dstns este
pregatt sa fe nocutoru meu cnd vo mur sau ma vo retrage.
Yasu|ro s-a ncnat cu gravtate. Se sm[ea uurat ca era chemat drect a
Honshu - nmen att de tnar nu prmse o astfe de nvta[e. Dar sa devna asstentu
u Ech, pregatt sa nocuasca - nu aceasta era [nta suprema pe care o vsase
Yasu|ro. Nu muncse att de ntens su|se cu atta credn[a ca sa devna fozof--
medator. Voa sa ramna n mezu probemeor managerae ae fame.
Cu toate acestea, vor trece an ntreg pna sa a|unga pe Honshu. Pna atunc,
Ech ar putea mur. Iar ,Da, Domnue" sgur va f murt. n oc sa- nocuasca pe
Ech, ar putea prm ata su|ba, ma potrvta cata[or u reae. De aceea Yasu|ro nu
a refuzat ace dar cudat. -a acceptat soarta, urmnd-o ncotro ducea ea.
- O, parnte Ech, ma pec n fa[a ta a tuturor parn[or compane, ndeoseb
a u Yoshak-Se|-san. Ma onorez aa cum nu mert. Ma rog sa nu te dezamagesc
prea mut. , de asemenea, transmt mu[umr pentru ca n asemenea vremur gree,
sprtu Yamato se afa n nte mn bune protectoare ca ae tae.
Dupa aceasta acceptare pubca a ordneor prmte, dscu[a s-a ncheat - a
urma urmeor, era scumpa, ar daca se putea, fama Tsutsum se ngr|ea sa evte
rspa. Confern[a prn ansbu s-a ncheat. Yasu|ro s-a rezemat de spataru scaunuu
a nchs och. Tremura.
- Va, Yasu|ro-san, a spus pazncu ansbuu. Va, Yasu|ro-san.
,Va, Yasu|ro-san, a gndt e. Cne ar f banut ca vzta u Amana ma va
aduce n aceasta stua[e? Lucrure s-ar f putut petrece atfe. Acum va deven unu
dn oamen dn Honshu. Indferent ce ro ar avea, se va afa prntre conducator
suprem a Tsutsum. Nc nu se putea un sfrt ma ferct. Cne ar f putut ghc?"
nante de a se rdca de pe scaun, reprezentan[ Tsutsum ncepusera de|a sa
dscute cu to[ congresmen |aponez cu a[ care nu erau |aponez, dar urmau na
necesarana. Pe masura ce numaru potcenor care n[eegeau sa se supuna
cretea, era tot ma mpede ca spr|nu acordat fote se dmnuase substan[a.
Aadar, oprrea fote nu costa char att de mut.
Pequenino de servcu a montorzarea sate[or ce se roteau n |uru Lustane
a auzt aarma a nceput nu -a dat seama ce se ntmpase. Dn cte amntea,
aarma nu sunase ncodata. La nceput, a crezut ca aparatura detectase vreo
forma[une meteoroogca percuoasa. Dar nc vorba de aa ceva. Aarma fusese
decanata de teescoapee ndreptate spre spa[u. Aparusera zec de nave narmate,
care caatoreau cu vteza foarte mare, dar nonreatvsta, pe o traectore care e
permtea sa anseze Doctorau n ma pu[n de o ora.
Of[eru de servcu a transms de urgen[a un mesa| catre coeg u , medat,
a fost nformat prmaru dn Magre, ar zvonu a nceput sa se raspndeasca prntre
ce rama n sat. ,Ce care nu- parasesc ocun[ee n decurs de o ora vor f uc",
aa suna mesa|u, , dupa cteva mnute, sute de fam se adunasera de|a n |uru
naveor steare, ateptnd cu nerabdare sa se mbarce. Ceea ce umea era ca numa
oamen doreau sa fuga n utma cpa. Confrunta[ cu dspar[a nevtaba a paduror
de copac-parn[, copac-mame copac-fra[, pequeninos nu sm[eau dorn[a sa-
saveze propre ve[. Ce aveau sa devna fara padurea or? Preferau sa moara prntre
ce drag dect sa fe nte stran etern ntr-o padure de cne te unde, care nu era
nu putea deven a or.
n ceea ce o prvea pe Matca, ea trmsese departe cea dn urma fca nu
manfesta nc o dorn[a deosebta sa pece. Era utma dntre matce care ramasesera
n va[a dupa ce Ender dstrusese paneta nataa. Sm[ea ca, dupa tre m de an,
merta ea acea fe de moarte. Pe de ata parte, n-ar f suportat sa traasca n
contnuare cnd bunu, e preten, Human, prnsese radacn pe Lustana nu putea
peca. Nu era exact un gnd demn de o regna, dar pna a ea, nc o matca nu
avusese vreun preten. Era ceva neobnut sa gaset pe cneva cu care sa dscu[,
char daca acea persoana se deosebea consderab de ea. Ar f sufert prea mut daca
ar f trat fara Human. Iar cum suprave[urea e nu ma era vtaa pentru perpetuarea
spece, aesese sa faca ucru ce ma mare[, cura|os, tragc romantc dar, n acea
tmp, ce ma pu[n compcat, sa ramna. Char o ncnta deea de a se comporta cu
nobe[e n termen uman: ar asta dovedea, spre surprnderea e, ca nu se schmbase
compet prn contactu strns cu oamen pequeninos. Aceta o transformasera
char mpotrva ateptaror e. n ntreaga store a poporuu e nu ma exstase o
matca asemanatoare.
- A; vrea sa pleci, -a spus Human. Prefer sa te ;tiu vie.
De asta data Matca nu -a raspuns.
|ane a ramas necntta. Echpa care ucra a descfrarea mba|uu descoadores
trebua sa paraseasca Lustana sa se ntoarca pe orbta panete care crease
Descoada. Urma sa pece ea, dar nmen nu a facut greeaa sa vada cu och ra
suprave[urea cee care facea toate navee sa func[oneze sau a echpe care probab
avea sa saveze umantatea de descoadores. Dar |ane s-a confruntat cu probeme
ceva ma decate de moraa cnd a nsstat ca Novnha, Grego Ohado, precum
fama acestua sa fe du ntr-un oc sgur. Vaentne a fost nformata ca, daca nu
peca mpreuna cu so[u, cop, echpa|u or cu preten spre nava u |akt, |ane va f
sta sa- rspeasca resursee mentae pentru a transporta corpure mpotrva von[e
or, char fara nava spa[aa, daca trebua.
- De ce no? a ntrebat Vaentne. N-am cerut un tratament preferen[a.
- Nu ma ntereseaza ce a[ cerut, a zs |ane. Et sora u Ender. Novnha e
vaduva u, cop sunt adopta[ de e; nu vo sta cu mne ncrucate, asndu-va sa
mur[ daca-m este n putere sa savez fama pretenuu meu. Daca asta v se pare
nedrept preferen[a, atunc sa va pnge[ fa[a de mne, ma trzu, dar acum
mbarca[-va pe nava u |akt, ca sa va pot rdca de pe umea aceasta. Ve[ sava
ate ve[ daca nu-m dspa[ aten[a cu proteste nute.
Sm[ndu-se runa[ pentru ca benefcau de prveg specae, nsa n acea
tmp recunoscator ca e ce ub[ vor suprave[u urmatoareor ore, echpa
descoadores s-a strns n naveta transformata n nava steara, pe care |ane o pasase
departe de agomera[a dn zona de decoare; cea[ s-a grabt catre nava u |akt, pe
care |ane o ampasase de asemenea ntr-un oc zoat.
ntr-un fe, pentru mu[, apar[a fote a vent aproape ca o uurare. Trasera
atta tmp sub acea amenn[are, nct sosrea e pusese macar capat temer or
permanente. ntr-o ora sau doua, soarta or avea sa fe decsa.
n naveta care se afa pe o orbta nata deasupra panete descoadores, Mro
statea ca amor[t n fa[a termnauu.
- Nu pot ucra, a spus e ntr-un trzu. Nu ma pot concentra asupra mba|uu
cnd poporu nostru casa mea sunt a un pas de dstrugere.
ta ca |ane, egata de patu e, afat n partea dn spate a nave, se concentra a
maxmum pentru a muta fecare nava dn Lustana pe ate um-coon, care nu erau
bne pregatte sa e prmeasca. Iar Mro nu facea dect sa anazeze nedumert
mesa|ee moecuare recep[onate de a ace stran mprevzb.
- E bne, eu pot, a spus Ouara. Daca ne gndm bne, acet descoadores
consttue o amenn[are a fe de mare nca pentru ntreaga umantate, nu doar
pentru o ume nensemnata.
- n[eept dn partea ta ca prvet ucrure n perspectva, a spus sec Ea.
- Ma bne uta-te a transmse pe care e prmm de a e, a spus Ouara. Vez
daca recunot ce m se pare me ca am recunoscut.
Ea a apeat magnea propru e termna; a fe a procedat Mro. Indferent
ct de rtanta era, Ouara se prcepea a munca e.
- Vede[? Orce atceva ar face moecua asta, e pevazuta sa ac[oneze n acea
oc dn creer ca moecua herone.
Faptu ca potrvrea era perfecta nu se putea nega. Cu toate acestea, Ee -a
vent greu sa creada.
- Nu ar reu asta dect daca ar f preuat nforma[e storce cuprnse n
descrere Descoade pe care e-am trms no, e-au foost ca sa construasca un corp
uman, -au studat au gast un produs chmc care ne mobzeaza prntr-o pacere
dementa, n tmp ce ar putea sa ne faca ce vor. Imposb sa f avut tmp sa creasca o
fn[a umana de cnd e-am transms no nforma[e.
- Poate nc nu a fost nevoe sa construasca ntregu corp uman, a spus Mro.
Probab, se prcep sa cteasca att de bne nforma[e genetce, nct reuesc sa
extrapoeze tot ce trebue tut prvnd anatoma fzooga umana doar foosnd
nforma[e genetce.
- Dar n-au avut a dspoz[e ADN-u nostru, a spus Ea.
- Pesemne ca pot comprma nforma[e, ob[nnd ADN-u nostru prmtv,
natura. Evdent, au ob[nut cumva nforma[e au dedus ce ne-ar face sa stam
[epen ca nte boovan, cu zmbete tmpe fercte pe fa[a.
- Pentru mine e ma car ca au vrut ca no sa ctm moecua aceasta dn punct
de vedere boogc, a spus Ouara. Au dort ca no sa uam medat acest drog. n ceea
ce- prvete, no stam ac ateptndu- sa ne prea.
Mro a schmbat medat magne de pe termnau u.
- La naba, Ouara, a dreptate. Uta[-va - au trms de|a tre nave care ne
ncon|oara.
- Pna acum n-au ncercat sa se aprope, a zs Ea.
- Da, nc acum nu trebue sa- asam, a zs Mro. Trebue sa e demonstram ca
nu ne-am asat paca[ de cau or troan. (S-a rdcat de pe scaun practc a zburat
pe cordor pna a camera unde |ane dormea.) |ane! a strgat e, nca nante de a
a|unge a ea. |ane!
Dupa o cpa, ea a cpt a deschs och.
- |ane! Muta nava a o suta de me paseaz-o pe o orbta ma apropata.
Ea -a prvt ntrebator, apo a socott ca poate avea ncredere n e, pentru ca nu
a ntrebat nmc. A nchs och, ar Stngatoru-de-Facar a strgat dn camera de
comanda:
- A reut! Ne-am depasat!
Mro s-a aaturat ceora[.
- Acum ;tiu ca e nu pot face asta, a zs e. Dspoztvee de afare ndcau ca
navee strane nu se ma apropau, c, parca precaute, s-au ndreptat n patru drec[.
Ne-au ncadrat ntr-un tetraedru, a constatat Mro.
- Bun, acum am afat ca nu am cedat droguu care te face ferct, a spus Ouara.
- Dar tot nu- n[eegem ma bne dect pna acum.
- Asta pentru ca suntem neghob, a spus Mro.
- Nu ne a|uta a nmc daca ne turnam [arna-n cap, a zs Ouara, de,
ntmpator, n cazu tau e adevarat.
- Ouara, a spus Ea pe un ton taos.
- A fost o guma, ce naba! a zs Ouara. Ce, n-am voe sa- sc pe fratee meu
ma mare?
- Ba da, a zs fara chef Mro. Fac nte gume...
- Ce-a vrut sa spu cu neghob? a ntrebat Stngatoru-de-Facar.
- Ca n-o sa descfram ncodata mba|u or, a zs Mro, pentru ca nu e mba|. E
un set de comenz boogce. E nu vorbesc. Nu abstractzeaza. Creeaza moecue care
ac(ioneaza una asupra atea. E ca cum vocabuaru uman ar f acatut dn caramz
sendvur. Arunc cu o caramda sau ofer un sendv, pedepset recompensez.
Daca au gndur abstracte, n-o sa e descfram ctnd moecuee astea.
- M se pare greu de crezut ca o spece fara un mba| abstract ar putea crea
nave spa[ae ca aceea de acoo, a zs Ouara cu dspre[. transmit moecuee a fe
cum facem no cu magne vocea.
- Dar daca au organe nterne care traduc drect mesa|ee moecuare n
substan[e chmce sau structur fzce? Atunc ar putea...
- N-a n[ees ce-am spus, a nsstat Ouara. Nu acatuet un fond de cunotn[e
comune aruncnd caramz dstrbund sendvur. Au nevoe de un mba| pentru a
stoca nforma[e n afara corpuror, pentru a e putea transmte de a o persoana a
ata, de a o genera[e a urmatoarea. Nu e n spa[u nc nu transm[ foosnd
spectru eectromagnetc pe baza a ce poate f convnsa o persoana sa faca cu o
caramda.
- Probab ca are dreptate, a zs Ea.
- Dec unee par[ dn mesa|ee moecuare transmse de e sunt grupur de
memore, a spus Mro. Dar nu avem un mba| - se reazeaza stmuarea creeruu sa
amnteasca ucrur pe care expedtoru e-a trat, ar destnataru, nu.
- Ascuta, nu tu daca a dreptate, a spus Stngatoru-de-Facar, dar trebue sa
decodfcam mba|u.
- Daca am dreptate, ne perdem vremea, a protestat Mro.
- Exact, a zs Stngatoru-de-Facar.
- Aha, a facut Mro.
Ideea Stngatoruu-de-Facar a fost acceptata. Daca Mro avea dreptate,
ntreaga msune era nuta. Dec trebuau sa contnue sa ucreze ca cum Mro se
nease, ar mba|u putea f decodfcat, pentru ca, n caz contrar, orcum nu puteau
face nmc.
totu...
- Am utat ceva, a zs Mro.
- Eu nu, a spus Ouara.
- |ane. Ea a fost creata deoarece matce au acatut o punte ntre spec.
- ntre oamen matc, nu ntre nte stran care anseaza vru necunoscu[
oamen, a protestat Ouara.
Pe Ea a atras-o deea.
- Modu uman de comuncare - mba|u artcuat -e-a ramas stran matcor, aa
cum mba|u moecuar ne este noua naccesb. Poate gasete |ane o modatate de
a- contacta fotc.
- Prn ctrea gnduror? s-a mrat Ouara. Nu uta, nu avem nc o punte.
- Depnde, a zs Mro, de feu cum trateaza e conexune fotce. Matca
vorbete tot tmpu cu Human, adevarat? Pentru ca matce copac-parn[ foosesc
egatur fotce ca sa comunce. Vorbesc de a mnte a mnte, fara nterven[a mb.
, dn punct de vedere boogc, nu preznta smarta[ ma mute dect matce
oamen.
Ea a dat dn cap a ramas pe gndur.
- |ane nu poate ncerca aa ceva acum, poate dupa ce se rezova probema cu
fota trmsa de Congres. Dar medat ce ne acorda aten[e, ar putea macar ncerca sa
a egatura cu... acet oamen drect.
- Daca stran ar comunca prn egatur fotce, n-ar foos moecue, a zs
Ouara.
- Poate moecuee acestea sunt modu or de comuncare cu anmaee, a spus
Mro.
Amrauu Lands nu- venea sa creada ce auzse. Prmu Vorbtor a Congresuu
Stear Prmu Secretar a Amrata[ Fote se vedeau deasupra termnauu, ar
mesa|u or era dentc.
- Carantna, exact, a zs Secretaru. Nu et mputernct sa fooset Dspoztvu
de Dstrugere Moecuara.
- E mposb sa apc masure de carantna, a spus Lands. Ne depasam cu
vteza prea mare. Doar t[ panu de upta pe care -am prezentat a nceputu
caatore. Ne-ar trebu cteva saptamn ca sa ncetnm. ce facem cu oamen? Una
e sa efectuez o caatore reatvsta, ar apo sa te ntorc pe umea nataa. Da, preten
rudee dspar, dar e macar nu sunt boca[ n msune permanenta pe o nava!
Pastrnd vteza aproape de cea reatvsta, scutesc de cteva un de va[a petrecute
n regm de acceera[e deceera[e. Le cerem sa renun[e a an ntreg de va[a!
- Doar nu vre sa spu ca trebue sa dstrugem Lustana pequeninos, precum
m de fn[e umane doar ca membr echpa|eor sa nu sufere de deprese, a zs
Prmu Vorbtor.
- Spun ca, daca nu vre[ sa dstrugem paneta, e perfect - dar permte[-ne sa ne
ntoarcem acasa.
- Nu putem proceda astfe, a zs Prmu Secretar, Descoada e prea percuoasa
pentru a o asa nesupravegheata pe o paneta care s-a rascuat.
- Adca anua[ utzarea Doctorauu, de nu s-a facut nimic pentru a stav
Descoada?
- Vom trmte o echpa a so, care sa respecte toate masure de sguran[a,
pentru a evaua stua[a exacta, a spus Prmu Secretar.
- Cu ate cuvnte, ve[ trmte oamen sa- rte va[a dn cauza aceste bo, fara
a cunoate stua[a de a so, cnd exsta m|oace pentru emnarea percouu fara
rscu de nfectare.
- Congresu a decs, a spus Prmu Vorbtor cu raceaa. Nu vom comte un
xenocd daca exsta o aternatva |ustfcata. A n[ees ordnee?
- Da, domnue, a spus Lands.
- Vor f respectate? a ntrebat Prmu Vorbtor.
Prmu Secretar a parut ngrozt. Nu exsta nsuta ma mare dect sa ntreb un
of[er superor daca avea de gnd sa respecte ordnee prmte.
Cu toate acestea, Prmu Vorbtor nu -a retras cuvntee |gntoare.
- Atept.
- Domnue, eu respect ntotdeauna ordnee. (Imedat dupa aceea, Lands a
ntrerupt egatura. S-a ntors apo spre Causo, Of[eru Xenoog, sngura persoana
prezenta cu e n brou de comunca[.) Domnue, et arestat, -a anun[at Lands.
Mrat, Causo a rdcat dn sprncene.
- Dec nu nten[onez sa respec[ ordnu?
- Nu ma ntereseaza sentmentee tae personae n egatura cu aceasta
chestune, -a spus Lands. tu ca a stramo de orgne portugheza, ca oamen de
pe Lustana.
- Ce de ac sunt brazen, a spus Causo.
Lands s-a facut ca nu aude.
- Vo nota ca nu [ s-a dat dreptu de a vorb ca nu a absout nc o vna pentru
ac[unea pe care o vo ntreprnde.
- Dar cum ramne cu |uramntu pe care -a depus, domnue? -a ntrebat cam
Causo.
- Eu am |urat sa execut ordnee ce m se dau n nteresu umanta[. Vo apea
a cauza prvnd crmee de razbo.
- Dar nu [ s-a ordonat sa com[ o crma de razbo. Dmpotrva!
- Ba nu, -a contrazs Lands. Daca nu anhez aceasta ume prme|da mortaa
pe care o repreznta, a comte o crma mpotrva umanta[ mut ma grava dect
aceea de a o dstruge. Lands -a apucat de bra[. Et arestat, domnue.
Of[eru -a pus pamee pe cap s-a ntors cu spatee.
- Domnue, s-ar putea sa a dreptate, dar, a fe de bne, s-ar putea sa greet.
Orcare dn op[un e monstruoasa. Nu n[eeg cum de po[ ua sngur o asemenea
hotarre.
Lands -a apcat pe ceafa un pasture care nducea doctatea, ar n tmp ce
drogu facea efectu, Lands -a spus:
- Am fost a|utat sa decd, pretene. M-am ntrebat: Ce ar f facut Ender Wggn,
omu care a savat umantatea de gndac, daca, pe neateptate, n utma cpa,
cneva -ar f spus: ,Acesta nu e un |oc. E ceva rea". m-am pus ntrebarea: Ce s-ar
f ntmpat daca, n momentu dnante de a- f ucs pe copu Stson sau pe copu
Madrd, ar f ntervent un adut care sa- porunceasca sa se opreasca. Ar f ascutat,
tnd ca adutu nu avea puterea sa- prote|eze uteror, cnd namcu -ar f atacat dn
nou? tnd ca era o chestune de ,Acum or ncodata". Daca adu[ de a coaa de
Comanda -ar f spus: ,Credem ca exsta posbtatea ca gndac sa nu urmareasca
dstrugerea umanta[, aadar, nu- ucde", crez ca Ender Wggn e-ar f dat ascutare?
Nu. Ar f facut - aa cum a procedat ntotdeauna - exact ce trebua pentru a emna
prme|da, asgurndu-se ca namcu nu va ma prezenta un rsc pe vtor. Aa
gndete persoana cu care m-am consutat. Aceasta e persoana a care n[eepcune
m-a convns sa urmez aceasta cae.
Causo nu -a raspuns. S-a mu[umt sa zmbeasca sa dea dn cap.
- Sta |os sa nu te rdc dect cnd o sa-[ ordon eu.
Causo s-a aezat.
Lands a actvat ansbu pentru a transmte ordne catre restu fote.
- Am prmt ordn vom proceda n consecn[a. Lansez dspoztvu de
dstrugere moecuara medat vom reven medat dupa aceea a vteza reatvsta.
Dumnezeu sa aba gr|a de sufetu meu.
O cpa ma trzu, dspoztvu s-a desprns dn nava-amra -a contnuat
zboru a vteza subreatvsta spre Lustana. Dupa aproxmatv o ora, urma sa a|unga
n zona de proxmtate care facea sa se decaneze automat. Daca, dn anumte
motve, detectoru de proxmtate nu func[ona corect, un tmer avea sa- faca sa
expodeze cu cteva momente nante de tmpu estmat de cozune.
Lands a acceerat nava-amra dncoo de pragu care o separa de cadru de tmp
a restuu unversuu. Apo a ndepartat pasturee de ndus doctatea de pe ceafa u
Causo -a nocut cu unu care con[nea antdotu.
- Domnue, acum ma po[ aresta, pentru revota a care a fost martor.
Causo a catnat dn cap.
- Nu, domnue, a zs e. Nu pec ncaer ve comanda fota pna a|ungem
acasa. Doar daca nu cumva a un pan pentru a scapa de trbunau pentru crme de
razbo care te ateapta.
- Ba nu, domnue, a zs Lands. Sunt gata sa suport orce pedeapsa. Ceea ce am
facut a savat umantatea de dstrugere, dar sunt pregatt sa ma aatur oamenor
aceor pequeninos de pe Lustana ca sacrfcu necesar pentru a reaza acest scop.
Causo -a sautat, apo s-a aezat pe scaun a pns.
15.
,VA ACORDAM lNCA O $ANSA"
,Cnd eram mica, credeam
ca, daca le faceam zeilor pe plac,
ei vor merge napoi n timp ;i-mi vor reface via(a,
;i ca de data asta n-o vor lua
pe mama de lnga mine."
Dn $oaptele dumnezeie;ti ale lui Han Oing-jao
Un satet care se rotea pe orbta Lustane a detectat ansarea dspoztvuu de
dstrugere moecuara dvergen[a cursuu acestua catre paneta, n tmp ce nava
steara a dsparut de pe aparate. Se petrecuse evenmentu ce ma de temut. Fota nu
facuse nc o ncercare de a comunca sau negoca. Era mpede ca sngura nten[e
fusese sa dstruga umea , odata cu ea, ntreaga rasa nzestrata cu ra[une sm[ur.
Ma to[ oamen sperasera, ar mu[ char se ateptasera, sa se ofere ansa de a
anun[a ca Descoada fusese compet mbnzta ca nu ma consttua o amenn[are
pentru nmen; ca era prea trzu pentru a nterven, deoarece pe dferte panete se
nfn[asera de|a cteva zec de coon popuate de oamen, pequeninos matc. Acum
moartea gonea spre e pe o traectore care e asa ce mut o ora de trat, probab
char ma pu[n, ntruct Doctorau avea sa fe detonat a o oarecare dstan[a de
paneta.
Acum doar pequeninos se afau n fa[a aparateor, deoarece, n afara ctorva
oamen, restu fugsera a nave. Aadar, un pequenino a anun[at trea prn ansbu
catre nava afata n aproperea panete care crease Descoada; ntmpator,
Stngatoru-de-Facar a fost acea care a recep[onat mesa|u. E a nceput sa |eeasca,
cu gas ascu[t, amntnd de muzca durer.
n[eegnd ce se ntmpase, Mro s-a dus medat a |ane:
- Au ansat Doctorau, a spus e, catnnd-o cu decate[e.
N-a trebut sa atepte dect o cpa. Ea a deschs och.
- Am crezut ca -am nvns, a spus ea n oapta. Adca Wang-Mu Peter.
Congresu a votat, aprobnd o carantna, a nterzs car fote sa fooseasca
dspoztvu. totu, acesta a fost ansat.
- Ara[ foarte obosta, a spus Mro.
- m foosesc toate for[ee, a zs ea. Tot tmpu. e perd pe matc. Sunt o
parte dn mne, Mro. Nu uta cum te-a sm[t cnd a perdut controu asupra
propruu corp, cnd a fost oog ent n toate. Asta m se va ntmpa cnd copac-
mame vor dsparea.
A nceput sa pnga.
- Oprete-te! a rugat-o Mro. nceteaza medat! Controeaza-[ sentmentee,
|ane, nu avem tmp de aa ceva.
Ea s-a eberat dn chnge care o [neau egata de pat.
- A dreptate, a zs ea. Uneor, e prea greu de strunt corpu asta.
- Doctorau trebue sa fe aproape de o paneta ca sa aba efect asupra e -
cmpu se dspeaza extrem de repede daca nu are masa ca sa sus[na. Dec avem
tmp, |ane. Poate o ora. Orcum, ma mut de |umatate de ora.
- ce crez ca pot face n att de pu[n tmp?
- Prnde arma aceea bestemata, a zs Mro. mpnge-o n Exteror n-o ma
aduce napo!
- daca expodeaza n Exteror? a ntrebat |ane. Daca este dupcat repetat
acoo ceva att de dstrugator? Pe de ata parte, nu pot rdca ucrur pe care nu e
examnez n preaab. Nu exsta nmc n aproperea u, nc nu e conectat a ansbu,
n-am nmc care sa ma conduca a e n spa[u.
- Ender ar t, a spus Mro. Ce pacat ca a murt!
- Asta e adevarat dn punct de vedere tehnc, a spus |ane. Dar Peter nu -a
gast drumu spre amntre u Ender. Daca e are.
- Ce- poate amnt? a ntrebat Mro. Aa ceva nu s-a ma ntmpat.
- Adevarat, este aia u Ender. Dar ct dn ntegen[a u scptoare provenea
de a aia ct de a propru trup sau creer? Nu uta ca componenta genetca a
fost puternca - s-a nascut n prmu rnd pentru ca testee au ndcat ca Peter ce
orgna Vaentne erau foarte aproape de a deven comandan[ mtar dea.
- Exact, a confrmat Mro. Iar acum e Peter.
- Nu Peter ce adevarat, a spus |ane.
- Da, e un fe de Ender un fe de Peter. po[ gas? Po[ vorb cu e?
- Cnd aia noastre se ntnesc, nu vorbm. Ma curnd... cum sa spun, dansam
una n |uru ceeate. Nu e ca n rea[a cu Human Matca.
- Nu ma poarta nestemata n ureche? a ntrebat Mro, atngnd-o pe a u.
- Dar ce poate face? E a ore departare de nava u...
- |ane, a zs Mro, ncearca.
Peter era ocat. Wang-Mu -a atns bra[u s-a pt de e.
- Ce s-a ntmpat?
- Credeam ca am reut, a spus e. Cnd Congresu a votat sa revoce ordnu de
foosre a Doctorauu.
- Ce vre sa spu? a ntrebat Wang-Mu, de n[eesese medat a ce facea e
referre.
- L-au ansat. Fota Lustana a ncacat ordnu Congresuu. Cne ar f crezut aa
ceva? Avem a dspoz[e ma pu[n de o ora pna detoneaza.
n och u Wang-Mu au aparut brusc acrm, dar e-a aungat cpnd dn och.
- Bne macar ca vor suprave[u matce pequeninos.
- Dar nu re[eaua de copac-mame, a spus Peter. Zborure ntersteare vor
nceta pna cnd |ane va gas ata modatate de a pastra toate acee nforma[ ntr-o
memore. Copac-fra[ sunt prea prot, copac-parn[ sunt prea orgoo ca sa-
mparta capactatea de memorare cu ea - ar face-o daca ar putea, dar nu pot. Crez ca
|ane n-a exporat toate posbta[e? S-a termnat cu zboru cu vteze ma mar dect
ae umn?
- Atunc aceasta va ramne umea noastra, a spus Wang-Mu.
- Ba nu, a contrazs-o Peter.
- Peter, ne afam a ore dstan[a de nava. N-o sa a|ungem a ea nante de
detonare.
- Ce nseamna o nava? O cute cu un comutator o ua etana. Dn cte tm,
nc nu avem nevoe de ea. Eu nu ramn ac, Wang-Mu.
- Te ntorc pe Lustana? Char acum?
- Daca |ane ma poate scoate de ac, a zs e. Iar daca nu, atunc cred ca acest
trup a meu se ntoarce acoo de unde a vent - n Exteror.
- Merg cu tne, a spus Wang-Mu.
- Am avut tre m de an de va[a, a zs Peter. Nu m- amntesc foarte bne, dar
tu nu mer[ sa dspar dn unvers daca |ane nu reuete asta.
- Merg cu tne, a nsstat Wang-Mu, de aceea te rog sa tac. Nu avem tmp de
perdut.
- Nc macar nu tu ce vo face cnd a|ung acoo, a spus Peter.
- Ba t, a spus Wang-Mu.
- Zau? Ce pun a cae?
- N-am dee.
- Pa asta nu e o probema? La ce su|ete acest pan daca nmen nu te
despre ce e vorba?
- Et cne et, a zs Wang-Mu. Et aceea von[a, acea baat capab care a
refuzat sa fe nvns de ceea ce se punea n fa[a a coaa de Lupta sau a coaa de
Comanda. Baatu care nu -a asat pe batau sa- dstruga - ndferent ce a trebut sa
faca pentru a- opr. Go-puca, fara nc o arma, n afara cabucor de sapun de pe
corp, aa s-a uptat Ender cu Bonzo Madrd n baa de a coaa de Lupta.
- Vad ca te-a nteresat.
- Peter, a spus Wang-Mu, nu cred ca tu et Ender, personatatea, amntre,
pregatrea u. Dar e;ti omu care nu se asa nvns. Care gasete ntotdeauna o
modatate de a- dstruge namcu.
Peter a catnat dn cap.
- Nu sunt e, seros ca nu.
- Cnd ne-am ntnt prma oara, aa m-a spus. E bne, acum et. Tu, un
barbat ntreg a trup. Nu-[ psete nmc. Nu [ s-a furat nmc nu s-a perdut nmc.
n[eeg? Ender -a trat va[a mpovarat de gndu ca a provocat xenocdu. Acum a
ansa de a deven contraru u. Ce care mpedca xenocdu.
Vreme de o cpa, Peter a nchs och.
- |ane, a rostt e. Po[ sa ne e de ac fara a|utoru nave? A ascutat un
moment, apo a zs: Ne ntreaba daca ne putem [ne strns n bra[e. Are de controat
depasat nava, pus aia noastre - trupure ne sunt [nute aoata de no, nu de ea.
- Bne, orcum facem asta tot tmpu, dec se poate, a spus Wang-Mu.
- Nu e char aa, a spus Peter. |ane spune ca ntr-o nava avem ndc vzuae,
sentmentu de sguran[a. Fara pere[, fara umna, n vdu ntunecat, ne putem ratac.
Putem uta unde ne afam reatv a propre corpur. Char ca trebue sa ne [nem
strns.
- Ne a|uta a ceva daca avem von[e puternce, suntem ncapa[na[, amb[o
egot, astfe nct sa depam orce dfcutate care ne apare n cae? a ntrebat
Wang-Mu.
- Cred ca avem sufcente vrtu[, a zs Peter.
- Atunc sa pornm. Avem succesu asgurat.
Lu |ane nu -a fost uor sa gaseasca aia u Peter. Fusese n corpu u,
urmase aia - sau o fugarse -astfe ca o cunotea fara sa o caute. n cazu u Wang-
Mu, ucrure stateau atfe. Nu o cunotea char att de bne. Caatore n care o
dusese nante se desfaurasera n nteroru une nave a care poz[e era cunoscuta
de |ane. nsa medat ce a depstat aia u Peter - de fapt, a u Ender - tot s-a dovedt
a f ma uor dect crezuse. Pentru ca amndo, Peter Wang-Mu, erau ega[ fotc.
ntre e se formase o re[ea mnuscua.
Char fara pere[ nave care sa- ncon|oare, |ane putea sus[ne pe amndo
n acea tmp, ca cum ar f fost o sngura enttate.
Iar n tmp ce mpngea spre Exteror, a sm[t cum se [neau tot ma strns
unu de ceaat - nu erau doar doua trupur, exstau egatur nvzbe ntre aia or
cee ma profunde. Au et mpreuna n Exteror, tot mpreuna au revent n Interor.
|ane a sm[t o unda de geoze - aa cum fusese geoasa pe Novnha, dar fara sa aba
senza[a fzca de durere fure pe care corpu e o adauga emo[or. ta nsa ca era
absurd. |ane ubea pe Mro, aa cum o femee ubete un barbat. Ender era parntee
pretenu e, ar acum e nu ma semana cu Ender. Era Peter, un barbat care
amntea doar cee cteva un de egatura cu ea. Erau preten, dar ea nu putea avea
preten[ a nma u.
Cnd |ane -a aezat pe suprafa[a Lustane, aia u Ender Wggn cea a u
Wang-Mu erau ma egate ca ncodata.
Au ramas n m|ocu patforme de decoare utmee sute de oamen care
ncercau cu dsperare sa scape, sa n[eeaga de ce navee nu se ma rdcau, ma aes
ca se ansase de|a dspoztvu de dstrugere moecuara.
- Navee de ac sunt pne, a zs Peter.
- Dar no nu avem nevoe de nava, a spus Wang-Mu.
- Ba da, a zs Peter. |ane nu poate prnde Doctorau fara a|utoru une nave.
- Sa- prnda? s-a mrat Wang-Mu. nseamna ca ai un pan.
- Pa n-a spus char tu ca am unu? N-a vrea sa fac o mncnoasa dn tne. (Apo
a vorbt cu |ane prn ntermedu nestemate.) A revent? m po[ vorb prn sate[ de
ac - bne. |ane, te rog sa goet o nava! A ramas tacut o vreme. Du oamen pe o
coone, ateapta pna coboara, apo adu-o ac, dar departe de mu[me.
n aceea cpa, una dntre nave a dsparut de pe psta. Mu[mea a ova[onat
s-a repezt sa urce ntr-una dntre navee ramase. Peter Wang-Mu au ateptat, tnd
ca Doctorau se apropa cpa de cpa, gata sa expodeze.
Apo, rabdarea e-a fost raspatta. Aatur de e a aparut o nava care semana cu
o cute. Peter a deschs ua medat au urcat amndo, nante ca oamen de pe
psta sa- dea seama ce se ntmpase. Au auzt strgate tot ma puternce, dar Peter a
nchs ua.
- Suntem n nava, a spus Wang-Mu. Dar unde mergem?
- |ane atnge vteza cu care se depaseaza Doctorau.
- Credeam ca poate prnde fara nava.
- Ea prmete datee de poz[e de a satet. Va antcpa cu precze unde se va
afa Doctorau a un anumt moment atunc ne va mpnge n Exteror ne va
readuce exact n ace punct, ar no ne vom depasa cu aceea vteza.
- Doctorau va f n nava? Cu no? a ntrebat Wang-Mu.
- Ram ac, nga perete, a spus Peter. [ne-te de mne. O sa devenm
mponderab. Pna acum a vztat patru panete fara sa trec prn experen[a asta.
- Dar tu a ma avut-o?
Peter a rs, apo a catnat dn cap.
- n corpu acesta, nu. Dar cred ca, a un anumt nve, m-am amntt cum
trebue sa reac[onez, pentru ca...
n acea moment au devent mponderab n fa[a or, fara sa atnga pere[
nave, a aparut proectu ura care con[nea Doctorau. Daca rachetee de propuse
ar f func[onat n contnuare, amndo ar f fost ncnera[. nsa proectu se depasa
cu vteza pe care o atnsese de|a; parea sa puteasca deoarece nava gonea cu aceea
vteza.
Peter -a prns pcoaree sub o banca fxata n perete, apo a ntns mne
nante a atns proectu.
- Trebue sa- punem n contact cu podeaua, a zs e.
La rndu e, Wang-Mu a ncercat sa- atnga, dar s-a desprns de perete a
nceput sa puteasca. n tmp ce corpu cauta cu dsperare drec[a ca sa coboare, s-a
sm[t medat cuprnsa de grea[a.
- Consdera ca proectu se afa |os, a sfatut-o Peter. Doctorau e |os. Lasa-te
sa caz spre e.
Wang-Mu a zbutt sa se reorenteze. Sfatu u Peter fusese foostor. Putnd n
|os, a reut sa se prnda de proect a ramas aga[ata de e. Recunoscatoare ca
starea de voma trecuse, a ramas prvnd a Peter care a mpns ncet masa proectuu
catre podea. Cnd s-au atns, nava s-a cutremurat uor, semn ca masa proectuu
era ma mare dect cea a nave care cuprndea.
- n regua? a ntrebat Peter.
- Da, a raspuns Wang-Mu. Apo -a dat seama ca e vorbse cu |ane, ar acea
repca facuse parte dn conversa[a or.
- Acum |ane examneaza obectu, a expcat Peter. Face asta n cazu naveor,
nante de a e depasa undeva. nante proceda n mod anatc, prn computer. Acum,
aia e face un tur a structur nteroare a obectuu. |ane n-ar putea sa faca asta
daca n-ar f n contact drect cu ceva cunoscut e, cum ar f nava n stua[a de fa[a.
No. Dupa ce percepe forma nterna a obectuu, poate men[ne aoata n Exteror.
- ducem acoo - abandonam? a ntrebat Wang-Mu.
- Nu. Ar putea ramne ntreg sau expoda, sau s-ar putea desface cne te ce
daune ar provoca acoo. Ar putea rezuta nenumarate cop ae Doctorauu.
- Ba nu se va ntmpa aa, a spus Wang-Mu. Pentru a reaza ceva nou, e
nevoe de o ntegen[a.
- Dn ce crez ca e acatut Doctorau? Ca orce ata partcca dn corpu tau, ca
orce patra, copac sau nor e format numa dn aia, ma exsta mute ate aia
dsperate sa faca parte dn ceva, sa mte, sa creasca. Nu, avem n fa[a un obect
vcean nu ducem n Exteror.
- atunc ce facem cu e?
- ducem acasa a ce care -a ansat, a spus Peter.
Mohort, amrau Lands statea sngur pe puntea nave sae. ta ca Of[eru
Xenoog facuse de|a cunoscuta trea - ansarea Doctorauu fusese egaa, ceea ce
nsemna revota; Batrnu avea sa a|unga n fa[a Cur[ Mar[ae sau char ma rau
atunc cnd vor reven acasa. Nmen nu se adresa; nmen nu ndraznea sa-
prveasca. Iar Lands -a dat seama ca trebua sa renun[e a comanda sa o predea
u Causo, ca Of[er Xenoog a sau, ar fota o va preda ad|unctuu sau, amrau
Fukuda. Gestu u Causo de a nu- aresta medat consttua o dovada de bunatate, dar
nu su|ea a nmc. Conten[ de propor[e nsubordonar sae, oamenor of[eror
e va f mposb sa- execute ordnee.
Cu nten[a de a da ordnu de cedare a comenz, Lands s-a rdcat -a vazut
pe Of[eru Xenoog ndreptndu-se spre e.
- Domnue, a spus Causo.
- tu. Renun[ a comanda.
- Nu, domnue, a spus Causo. Ven[ cu mne, va rog.
- Ce panur a?
- Of[eru care raspunde de ncarcatura a raportat ca a aparut ceva n magaza
centraa a nave.
- Ce anume? a ntrebat Lands.
Causo s-a utat a e. Lands a dat aprobator dn cap, apo au et mpreuna dn
camera de comanda.
|ane nu dusese nava patra[oasa n ecuza armeor nave-amra, pentru ca
aceasta putea gazdu doar Doctorau, nu cuta n care se afa, c n magaza
prncpaa, care era mut ma spa[oasa unde nu se gaseau m|oace care sa permta
reansarea arme.
Peter Wang-Mu au cobort dn nava au ramas n magaze.
Apo |ane a scos de acoo nava, asndu- pe Peter pe Wang-Mu mpreuna cu
Doctorau.
Nava avea sa reapara pe Lustana. nsa nu pentru a ua caator. Nu ma era
nevoe. Dspoztvu de dstrugere moecuara nu se ma ndrepta spre Lustana. Acum
se gasea n magaza nave-amra a Fote Lustana, caatornd cu vteza reatvsta
spre utare. Senzoru de proxmtate a Doctorauu nu se putea actva, ntruct nu se
afa n aproperea une mase panetare. nsa ceasu acestua contnua sa numere
cpee.
- Sper sa ne observe prezen[a ct ma repede, a spus Wang-Mu.
- A, nu-[ face gr|. Ma avem destue mnute.
- Nu ne-au depstat?
- n brou de acoo era cneva, a spus Peter, aratnd catre o ua deschsa. A
vazut nava, apo ne-a vazut pe no, Doctorau. A pecat. Nu cred ca vom ramne
sngur muta vreme.
Ua magaze s-a deschs. Pe baconu care domna se ntndea de-a ungu a
tre pere[ a magaze, au aparut tre barba[.
- Buna zua, a spus Peter.
- Cne naba et? -a ntrebat unu dntre barba[, a caru unforma avea cee ma
mute fretur nsemne mtare.
- Parez ca et amrau Bobby Lands, a spus Peter. Iar tu trebue sa f of[er
Causo. Iar tu, of[eru care raspunde de ncarcatura, Lung.
- Te-am ntrebat cne et! -a somat amrau Lands.
- Nu cred ca asta ar trebu sa fe prortatea acum, a spus Peter. Vom avea tmp
sa amurm denttatea mea dupa ce dezactvez dspoztvu aceste arme pe care a
ansat-o cu atta nepasare prme|dos de aproape de o paneta ocuta.
- Daca-[ nchpu ca...
Amrau nu a apucat sa- nchee spusee, pentru ca of[eru xenoog a trecut
peste baustrada a sart pe podeaua magaze, unde a nceput sa roteasca bo[ure
care fxau carcasa dspoztvuu de decanare.
- Causo, a strgat Lands, nu se poate sa...
- Domnue, acesta e Doctorau, a spus Causo.
- Dar -am ansat de|a! a strgat amrau.
- Sunt convns ca a fost o greeaa, a zs Peter. O scapare, deoarece Congresu
Stear a revocat ordnu de ansare.
- Cne et cum a patruns ac?
Causo s-a rdcat -a ters broboanee de sudoare aparute pe frunte.
- Domnue, sunt ncntat sa raportez ca, daca ma ntrzam doua mnute, nava
noastra ar f fost transformata n atom.
- Ma bucur ca n-a fost nevoe de doua che de o combna[e secreta ca sa
dezamorsez Doctorau, a spus Peter.
- Nu, a fost proectat pentru ca dezamorsarea sa se faca foarte uor, a spus
Causo. Exsta nstruc[un precse prvnd opera[une ce trebue facute. nsa actvarea
u e ma grea.
- Cu toate acestea, a[ reut sa o face[, a spus Peter.
- Unde va este vehcuu? a ntrebat Amrau, n tmp ce cobora scara catre
podea. Cum a[ patruns ac?
- Am vent ntr-o cute pe care am aruncat-o dupa ce n-am ma avut nevoe de
ea, a spus Peter. nca nu a[ n[ees ca nu am vent pentru a f supu unu
nterogatoru?
- Aresta[- pe ce do, a ordonat Lands.
Causo s-a utat a amra ca a un nebun. nsa of[eru ceaat, care urmase pe
amra pna |os, a dat sa execute ordnu, facnd c[va pa catre Peter Wang-Mu.
Instantaneu, ce do au dsparut, pentru a- face apar[a pe baconu dn care
tocma coborsera of[er. Aceta -au depstat dupa cteva cpe. Of[eru care
raspundea de ncarcatura parea dezorentat.
- Domnue, a spus e. Acum o secunda erau ac.
Pe de ata parte, Causo -a dat seama ca se petrecea ceva neobnut, a care
nu se putea da o rposta dn punct de vedere mtar. De aceea a adoptat o ata
modatate de abordare. -a facut cruce a nceput sa murmure o rugacune.
Lands a facut c[va pa napo, pna s-a cocnt de Doctora. S-a aga[at de e
ca sa- recapete echbru , brusc, -a retras mne, pn de ura durere, ca cum
suprafa[a arme ar f fost nrota.
- Of, Doamne, a zs e. Am ncercat sa procedez ca Ender Wggn.
- Cudat, a spus Peter. eu m-am stradut sa procedez a fe.
- Va, Doamne, a repetat Lands.
- Amrae Lands, a spus Peter, am o propunere. n oc sa perz cteva un n
tmp rea ca sa ntorc nava sa ma fac o ncercare egaa de ansare a arme n
oc sa organzez o carantna demorazatoare nuta n |uru Lustane, ma bne te
ndrep[ spre una dntre cee O Suta de Lum - Trondhem e cea ma apropata - ,
pna atunc, ntocmet un raport catre Congresu Stear. Am cteva de pe care
trebue sa e cuprnda ace raport, daca vre sa ma ascu[.
Drept raspuns, Lands a scos un psto cu aser -a ndreptat spre Peter.
Peter Wang-Mu au dsparut nstantaneu au aparut n spatee u Lands. Cu
prcepere, Peter -a dezarmat pe amra, dar, dn nefercre, -a rupt doua degete n
cursu opera[un.
- Va cer scuze, m-am perdut dn ndemnare, a spus Peter. Nu m-am ma
foost cunotn[ee de arte mar[ae de... de m de an.
Lands a cazut n genunch, ncercnd sa- ngr|easca degetee rupte.
- Peter, a spus Wang-Mu, ce-ar f ca |ane sa nu ne ma mute de coo-coo? Am
ame[t.
Peter a cpt trengarete dn och.
- Vre sa af dee mee n egatura cu raportu? -a ntrebat Peter pe amra.
Acesta a ncuvn[at dn cap.
- eu vreau, a spus Causo, care a n[ees ca o vreme avea sa fe comandantu
nave.
- Cred ca va trebu sa fooset ansbu ca sa raportez ca, dn cauza une
defec[un, s-a raportat ca Doctorau a fost ansat. n reatate, ansarea a fost anuata
n utma cpa , pentru a evta ate nepacer, a dspus ca e sa fe transferat n
magaza prncpaa, unde a fost dezarmat dezactvat. A n[ees partea asta cu
dezactvarea? -a ntrebat Peter pe Causo.
Acesta a dat dn cap.
- O vo face medat, domnue. Apo s-a adresat of[eruu care raspundea de
magaze. Am nevoe de o trusa de scue.
n tmp ce of[eru s-a dus sa aduca trusa dntr-un duap afat n perete, Peter a
contnuat:
- Apo po[ raporta ca a uat egatura cu un ocutor de pe Lustana - cu mne,
adca - ar acesta te-a asgurat ca vrusu Descoada este sub contro nu ma
consttue o amenn[are pentru nmen.
- De unde t asta? a ntrebat Lands.
- Pentru ca eu sunt purtatoru a ceea ce a ma ramas dn vrus , daca nu ar f
perfect eradcat, te-a mbonav de Descoada a mur peste cteva ze. Dupa ce da
asgurar ca Lustana nu consttue o amenn[are, raportu tau trebue sa men[oneze
ca revota de pe Lustana a fost doar o nen[eegere ca, departe de a f un amestec
a oamenor n cutura pequenino, aceta dn urma -au exerctat dreptu de fn[e
bere pe propra paneta de a dobnd nforma[ tehnooge de a stran care vn n
vzta cu gndur bune - ma precs, coona umana dn Magre. De a data prmuu
contact, mu[ dntre pequeninos au devent specat n tn[a tehnooga umana,
ar n vtor e vor trmte ambasador a Congresu Stear spera ca aceasta
nsttu[e sa e raspunda cu aceea curtoaze. A n[ees asta?
Lands a dat dn cap. Causo, care se ocupa de dezasambarea mecansmuu de
decanare, -a dres gasu n semn de aprobare.
- Ma po[ decara ca pequeninos au ncheat o aan[a cu ata rasa strana, care,
contrar unor rapoarte ntocmte n prpa, nu a fost dstrusa n ntregme n bne-
cunoscutu xenocd produs de Ender Wggn. Sub forma de cocon, o matca a
suprave[ut, ar ea este sursa tuturor nforma[or fooste n renumta carte Matca.
Aceste nforma[ s-au dovedt extrem de corecte de netagadut. Matca de pe
Lustana nu dorete deocamdata un schmb a nve de ambasador cu Congresu,
prefernd nsa ca nteresee e sa fe reprezentate de pequeninos.
- Gndac ma exsta? a ntrebat Lands.
- Dn punct de vedere tehnc, Ender Wggn nu a coms un xenocd. Daca
ansarea acestu proect nu ar f fost anuata, a f produs prmu xenocd, nu a doea.
Dupa cum se preznta ucrure n acest moment, nc n-a exstat vreodata un xenocd,
de trebue sa recunosc ca s-au facut doua ncercar.
Lacrme brazdau obra| u Lands.
- N-am vrut s-o fac. Am crezut ca aa era corect. Am consderat ca trebua sa
procedez astfe ca sa savez...
- Sa spunem ca ve dscuta asta cu terapeutu nave, dar ma trzu, a zs Peter.
Ma avem de rezovat o probema. Posedam o tehnooge de zbor stear pe care cred
ca cee O Suta de Lum ar dor sa o aba. A[ asstat de|a a o demonstra[e. De
obce, no preferam sa facem asemenea zborur n nte nave care nu sunt uxoase, c
arata ma curnd ca nte cut. Sunt totu facute dn meta rezstent ne permt sa
vztam ate um fara sa perdem nc o secunda dn va[a. tu ca ce care de[n chea
metode noastre de zbor ar f ncnta[ ca n urmatoaree un sa transporte
nstantaneu toate navee reatvste care n prezent zboara spre dverse destna[.
- Dar asta costa, a spus Causo, cu un gest dn cap.
- Da, sa spunem ca mpunem o cond[e preaaba, a zs Peter. Un eement-
chee a zboruu nterstear nstantaneu cuprnde un program de computer pe care
Congresu Stear a ncercat recent sa- dstruga. Am gast o metoda nocutoare, dar
nu este pe depn satsfacatoare, cred ca fac o afrma[e ce nu trebue dovedta:
Congresu Stear nu va putea utza zboru nstantaneu dect daca toate ansbure dn
cee O Suta de Lum sunt conectate a toate re[eee de computere exstente, fara
ntrzere fara acee programe de examnare care nu fac dect sa scheaune ca nte
ca[e fara dn[.
- Nu am autortatea sa...
- Amrae Lands, nu [-am cerut sa hotarat. Doar [-am sugerat con[nutu
mesa|uu pe care ve avea amabtatea sa- transm[ prn ansbu catre Congresu
Stear. Imedat.
Lands a prvt n go.
- Nu ma smt bne, a spus e. Cred ca nu ma sunt capab. Of[er Causo, n
prezen[a of[eruu Lung, [ transmt comanda aceste nave [ ordon sa ntn[ez
pe amrau Fukuda ca dn aceasta cpa este comandantu fote.
- Nu sunt de acord, a spus Peter. Mesa|u despre care vorbeam trebue sa pece
dn partea ta. Fukuda nu se afa de fa[a n-a vrea sa repet cee spuse pna acum.
Prn urmare, ve ntocm raportu, ve pastra comanda fote a aceste nave, nu te
ve eschva de a raspundere. |-a fost greu sa e acea hotarre. A gret, dar a facut-
o cu cura| hotarre. Sa dovedet acea cura| acum, amrae. Nu te-am pedepst
astaz dect dn cauza stngace mee, ucru pentru care m cer scuze, [ acordam a
doua ansa. Profta de ea, amrae!
Lands -a prvt pe Peter un nou va de acrm a nceput sa- curga pe obra|.
- De ce-m acorz o ansa?
- Pentru ca aa ar f vrut Ender, a spus Peter. poate ca, acordndu-[ o noua
ansa, va benefca e de una.
Wang-Mu -a prns pe Peter de mna -a strns-o.
Apo au dsparut amndo dn magaza nave-amra au reaparut n cabna de
comanda a navete ce se rotea n |uru panete care crease Descoada.
Wang-Mu a prvt n |ur catre chpure necunoscute. Spre deosebre de Nava
amrauu Lands, acoo nu exsta gravta[e artfcaa, dar, [nnu- de mna pe Peter,
Wang-Mu a reut sa rezste fara sa se faca rau sau sa ene. Nu ta cne erau ace
oamen, dar -a dat seama ca Stngatoru-de-Facar trebua sa fe un pequenino, ar
ucratoarea fara nume de a un termna de computer era o creatura de feu ceor
detestate temute cndva, cunoscute sub numee de gndac.
- Buna tuturor, Ea, Ouara, Mro, a zs Peter. Ea e Wang-Mu.
Wang-Mu n-a apucat sa se spere, pentru ca to[ cea[ au ramas oca[ cnd -
au vazut.
Mro -a revent prmu dn surprza a zs:
- A[ uta[ sa mbraca[ costumee spa[ae.
Wang-Mu a pufnt n rs.
- Buna, mama regaa a vestuu, a zs Mro, foosnd numee stramouu u
Wang-Mu, un zeu venerat pe umea Caea. Am afat totu despre tne de a |ane, a
adaugat Mro.
Pe ua dn capatu ncaper a ntrat ncet o femee.
- Va? a ntebat Peter.
- Nu, -a raspuns femea. Sunt |ane.
- |ane, a spus Wang-Mu n oapta. Zeu u Mau.
- Pretena u Mau, a preczat |ane. pretena ta, Wang-Mu. A ntns bra[u ,
undu- pe amndo de mna, -a prvt n och. pretena ta, Peter. La fe ca
ntotdeauna.
16.
,DE UNDE $Tll CA El NU TREMURA DE GROAZA7"
,O, zei. 5unte(i nedrep(i|
Tatal meu ;i mama mea
meritau sa aiba
un copil mai bun dect mine|"
Dn $oaptele dumnezeie;ti ale lui Han Oing-jao
- A avut Doctorau n mna -a napoat? a ntrebat Ouara care nu putea
crede aa ceva.
Toata umea, ncusv Mro, a presupus ca ea nu avea ncredere n fota, care
putea sa ma apeeze a acea arma.
- A fost demontata sub och me, a spus Peter.
- E, pa nu se poate monta a oc? a ntrebat ea.
Wang-Mu a ncercat sa- expce.
- Amrau Lands nu ma poate aege un asemenea drum. No n-am f asat
ucrure nesou[onate. Lustana e acum n sguran[a.
- Ea nu vorbete despre Lustana, a spus Ea cu raceaa, c despre paneta asta,
creatoare a Descoade.
- Cum, sunt sngura care s-a gndt a asta? a ntrebat Ouara. Cred ca asta ar
rezova toate necazure noastre despre sonde cu dver vru, varante ma
percuoase ae Descoade...
- Te gndet sa dstrug o ume popuata de o rasa capaba de gndre, a
ntrebat Wang-Mu.
- Nu char acum, a spus Ouara, asnd sa se n[eeaga ca Wang-Mu era cea ma
rdcoa persoana cu care- perduse vremea stnd de vorba cu ea. Daca stabm ca
sunt aa cum -a numt Vaentne, n[eeg? Varese. Cu care nu se poate a|unge a o
n[eegere. Cu care nu se poate coexsta.
- Dec vre sa spu ca... a ncercat Wang-Mu.
- Am spus ce-am avut des spus, a ntrerupt-o Ouara.
Dar Wang-Mu nu s-a asat ntmdata:
- Dn spusee tae n[eeg ca, n prncpu, amrau Lands nu a gret, c a |udecat
rau faptee n ace caz partcuar. Daca Descoada ar ma f fost o amenn[are pe
Lustana, atunc datora u era sa dstruga paneta.
- Ce nseamna va[a oamenor de pe o paneta n compara[e cu soarta tuturor
specor dotate cu ra[une? a ntrebat-o Ouara.
- O avem n fa[a pe aceea Ouara Rbera care a ncercat sa ne mpedce
atunc cnd am vrut sa dstrugem vrusu Descoada, sus[nnd ca ar putea f nzestrat
cu ra[une? a ntrebat Mro pe un ton amuzat.
- De atunc ncoace, m-am gndt de mute or a asta, a zs Ouara. Am fost
coparoasa sentmentaa. Va[a e pre[oasa. Va[a fn[eor ra[onae e ma
pre[oasa. Dar cnd un asemenea grup amenn[a suprave[urea atua, atunc ce
perctat are dreptu sa se apere. Nu aa a proceat Ender? ntotdeauna?
Ouara -a masurat pe rnd cu un aer trumfator.
Peter a ncuvn[at dn cap.
- Da, a zs e. Aa a procedat.
- ntr-un |oc, a preczat Wang-Mu.
- n upta u cu do bae[ care amenn[au va[a. S-a asgurat ca e nu- vor ma
amenn[a. Aa se duc razboaee, n caz ca fac greeaa sa gndet atfe. Nu up[ cu
for[e mnme, c cu for[e maxme cu costur suportabe. Nu-[ deazez namcu, nc
nu- descr ma sngeros dect este, c dstrug capactatea de rposta. Asta e
stratega pe care o fooset n cazu boor. Nu ncerc sa reazez un medcament
care sa ucda 95% dn bacter sau dn vrusur. Daca procedez aa, nu creez dect un
germen nou, rezstent a medcament. Trebue sa- emn compet.
Wang-Mu a ncercat sa gaseasca un contraargument a vorbee e.
- Boaa aceasta repreznta o anaoge vaaba?
- Ce n[eeg prn anaoga asta? a ntrebat-o Peter. Un mec de upte? Lup[ ca
sa sabet rezsten[a adversaruu? Asta e bne, atta vreme ct e respecta aceea
regu. Dar daca tu sta gata sa up[, ar e scoate un cu[t sau un psto, ce fac? Or ne
referm a un mec de tens? |oc pna cnd adversaru [ paseaza o bomba a
pcoare? Nu ma exsta regu. Aa e ntr-un razbo.
- Dar avem de a face cu un razbo? a ntrebat Wang-Mu.
- Dupa cum a spus Ouara, -a raspuns Peter, daca descoperm ca nu se poate
trata cu e, atunc e razbo. Ce au facut e Lustane, aceor pequeninos ps[ de
aparare, s-a numt razbo tota, devastator, fara sufet, fara sa se respecte drepture
ceeate par[. Acea este namcu nostru, doar daca reum sa n[eegem
consecn[ee fapteor or. Ouara, nu a asta te referea?
- Exact, a raspuns ea.
Wang-Mu -a dat seama ca ra[onamentu acea nu era corect, dar nu era
sgura.
- Peter, daca tu char crez asta, de ce n-a pastrat Doctorau?
- Pentru ca puteam gre, ar percou nu este mnent.
Ouara a pescat dn mba, n semn de dspre[.
- Peter, tu nu a fost ac. N-a vazut cu ce au azvrt n no - cu un vrus nou
creat modeat speca ca sa ne faca sa stam ca prot, n tmp ce urmau sa vna
pentru a pune stapnre pe nava.
- v -au trms frumos ambaat, ntr-un pc? a ntrebat Peter. Sau vreun
ca[eu nfectat, n fa[a carua n-a[ f rezstat sa- ua[ n bra[e?
- Au transms codu, a spus Ouara. Dar se ateptau ca no sa reazam moecua
ea sa- faca apo efectu.
- Ba nu, a contrazs-o Peter, vo a[ speculat ca aa func[oneaza mba|u or,
apo a[ ac[onat ca cum specua[a era corecta.
- t tu cumva ca nu este? -a ntrebat Ouara.
- Nu tu nmc despre asta. Asta e probema. Pur smpu, nu tm. Nu putem
t. E, daca- vedeam ansnd sonde sau daca ar f ncercat sa oveasca nava, cu gnd
sa o dstruga, ar f trebut sa ntreprndem ceva. De exempu, sa trmtem nave dupa
sondee or sa studem cu aten[e vru pe care -au trms. Sau, daca atacau nava,
ferndu-ne anazndu-e armee tactca.
- Acum totu e bne frumos, a spus Ouara. Acum, cnd |ane este n sguran[a,
ar copac-mame au ramas ntac[, astfe nct ea poate efectua zboru stear, e bne.
Acum putem sa nterceptam sondee sa ne ferm dn caea proecteor. Dar nante,
cnd eram nea|utora[? Cnd ma aveam de trat doar cteva saptamn sau ce pu[n
aa credeam?
- Atunc nu exsta nc amenn[area Doctorauu, a spus Peter, dec n-a[ f putut
sa e dstruge[ paneta. N-am pus mna pe Doctora dect dupa ce |ane -a recapatat
puterea. , avnd acea putere, nu ma era necesar sa dstrugem paneta creatoror
de Descoada dect daca ea ar f consttut un perco prea mare, ce nu putea f
ndepartat n at mod.
Ouara a rs.
- Ce nseamna asta? Credeam ca Peter e partea dura a personata[ u Ender.
Eu vad ca e numa ducea[a umna.
Peter a zmbt.
- Exsta momente cnd trebue sa te aper pe tne nsu[ sau pe cneva mpotrva
rauu. Iar uneor sngura metoda de aparare care are anse de reuta este foosrea
une for[e brutae, devastatoare, dar o sngura data. Oamen ac[oneaza cu brutatate
doar n astfe de stua[.
- Dar sa nu ne asam antrena[ pe panta auto|ustfcaror, bne? a zs Ouara. Tu
et succesoru u Ender. Prn urmare, [ se pare norma sa crez ca bae[ acea pe
care Ender -a ucs consttue excep[a de a regue bune purtar pe care o
recomanz?
- gasesc |ustfcare u Ender n gnoran[a neprcepere. No nu suntem
nea|utora[. Nc Congresu Stear sau Fota Lustana. Iar e au preferat sa ac[oneze
nante de a- depa propra stare de gnoran[a.
- Ender a foost Doctorau cnd era gnorant.
- Ba nu, Ouara. Adu[ care- comandau au foost Doctorau. E ar f putut sa-
anueze decza. Aveau sufcent tmp sa ntervna sa anueze comanda. Ender a
crezut ca |oaca un |oc. -a nchput ca, prn foosrea Dspoztvuu n smuare, s-ar
putea doved neseros, nesupus sau char prea bruta pentru a se ncredn[a
comanda. ncerca sa se poarte astfe nct sa fe emnat dn coaa de Comanda.
Atta tot. Facea ce putea pentru a- determna sa nceteze cu torturarea u. Adu[
erau ce care hotarau sa dezan[ue cea ma puternca arma: Ender Wggn. Nu s-a
facut nc un efort pentru a se dscuta cu gndac, de a comunca. Nc macar a sfrt,
cnd tau ca Ender avea nten[a sa e dstruga paneta nataa. Hotarsera sa mearga
pna a capat, ndferent de consecn[e. Ca amrau Lands. Ca tne, Ouara.
- Am spus ca o sa atept pna afa.
- Bne, a zs Peter. Atunc nu ne ma contrazcem.
- Dar trebua sa aduc ac Doctorau.
- Doctorau n-ar trebu sa exste, a spus Peter. Nc n-a fost vreodata necesar.
N-a fost oportun, deoarece costu foosr u e prea mare.
- Ce cost?! a excamat Ouara. E ma eftn dect armee nuceare.
- Ne-au trebut tre m de an ca sa depam stua[a creata de dstrugerea
panete natae a matcor. Acesta este costu. Daca foosm Doctorau, atunc suntem
oamen care dstrugem ate spec. Amrau Lands seamana cu mtar care s-au su|t
de Ender Wggn. Hotarrea or fusese uata dnante. Aceasta e prme|da. Ac se afa
rau. Ideea asta trebue strpta. Au crezut ca procedeaza bne, ca saveaza rasa
umana. Dar se neau. Au exstat mute motve dferte, dar odata cu decza de a
foos arma, au hotart sa nu ncerce sa dscute cu namcu. De ce nu s-a facut o
demonstra[e a puter Doctorauu dstrugndu-se un satet natura apropat? De ce
Lands n-a facut nc o ncercare sa verfce daca stua[a de pe Lustana era aceea
sau se schmbase? Iar tu, Ouara - ce metodooge voa sa fooset ca sa stabet
daca descoadores sunt prea ra ca sa merte sa ma traasca? n ce moment ;tii ca e
consttue un perco mnent mpotrva tuturor specor?
- Sa vedem ucrure atfe, Peter, a propus Ouara. n ce moment [ putea da
seama ca nu sunt un perco?
- Avem arme ma bune dect Doctorau. Ea a reazat o moecua care boca
eforture Descoade de a provoca rau, fara sa- emne capactatea de a a|uta fora
fauna Lustane sa sufere transformar. Cne ne spune ca nu putem face acea ucru
n cazu orcare mc bo pe care ne-o trmt, pna cnd e renun[a? Cne ne spune ca
e nu fac ncercar dsperate de a comunca? De unde t ca moecuee pe care e-au
trms nu repreznta o ncercare de a ne face ferc[ n snguru mod pe care- cunosc
e, trm[ndu-ne moecua care ar aunga fura noastra? De unde t ca e nu tremura
de groaza pe paneta or, pentru ca no avem o nava care poate sa dspara sa
reapara n at oc? Noi ncercam sa dscutam cu ei?
Peter s-a utat n |ur a to[ cea[.
- Nu n[eege[? Nc unu dntre vo? Exsta doar o spece despre care tm ca a
ncercat n mod deberat sa dstruga ata spece nzestrata cu gndre fara sa f
ncercat n mod seros sa comunce sau sa avertzeze. Noi suntem acea spece. Prmu
xenocd a dat gre, deoarece vctmee atacuu au reut sa ascunda o femea
gestanta. A doua oara a dat gre dntr-un motv ma car - pentru cu un membr a
spece umane au hotart sa mpedce aa ceva. Nu doar c[va, c mul(i. Congresu. O
mare corpora[e. Un fozof de pe Vntu Dvn. Un om sfnt dn Samoan crednco
u de pe Pacfca. Eu Wang-Mu. |ane. Oamen of[er amrauu Lands, cnd au
n[ees stua[a. Devenm ma bun, nu n[eege[? nsa ramne un adevar - no,
oamen, suntem speca care a evden[at tendn[a cea ma pronun[ata de a refuza n
mod deberat sa comunce cu ate spec, dornd sa e dstruga pe unee n totatate.
Poate ca descoadores sunt varese, poate nu. Dar pe mne ma spere ma mut gndu
ca noi suntem varese. Acesta este costu foosr Doctorauu cnd nu e nevoe nc
nu va f nevoe sa apeam a e daca [nem seama de ceeate m|oace pe care e
avem a dspoz[e. Daca apeam a Dspoztv nseamna ca nu suntem raman. Nmen
nu poate avea ncredere n no. Suntem speca care merta sa moara pentru sguran[a
ceorate.
Ouara a catnat dn cap, dar perduse sguran[a de sne.
- M se pare ca ncerc sa ob[ ertarea pentru propre crme.
- Acea a fost Ender, a spus Peter. E -a trat va[a ncercnd sa devna e nsu
raman sa- transforme pe cea[ n acea sens. Ma ut a ce de pe nava asta, ma
gndesc a ce am vazut, a oamen pe care -am cunoscut n utmee un cred ca
speca umana se ndreapta. Mergem n drec[a corecta. Ma apar accdente dn cnd
n cnd. Dscu[ n contradctoru. Dar, n mare, aproape ca mertam sa ne unm cu
matce cu pequeninos. Iar daca descoadores au depat faza de raman macar ct
no, atunc nseamna ca avem ma mute motve sa fm rabdator cu e sa
ncercam sa- ecum de boaa aceasta. C[ an ne-au trebut ca sa a|ungem ac dupa
ce marcam ocu bataor cu mormane de [este? M de an. tot tmpu am avut
dasca care s-au stradut sa ne schmbe, aratndu-ne caea, ncetu cu ncetu, am
nva[at. Sa- nva[am pe e -daca nu cumva tu de|a ma mute dect no.
- S-ar putea sa avem nevoe de an de ze doar ca sa e deprndem mba, a
spus Ea.
- Transportu a devent eftn, a spus Peter. Sper ca nu te super, |ane. Putem
trmte echpe o peroada ndeungata, fara ca sa sufere cneva nut. Putem pastra o
fota care sa supravegheze paneta - cu pequeninos ucratoare, mpreuna cu
cercetator uman. Tmp de secoe. Char men. Nu e nc o graba.
- Cred ca e percuos, a spus Ouara.
- Iar eu cred ca tu a aceea dorn[a nstnctva ca no, aceea care ne vra n
beee att de mar ma tot tmpu, a spus Peter. t ca ve mur, dar vre sa t ca totu
s-a rezovat nante de a-[ da duhu.
- Nu sunt batrna! a excamat Ouara.
Mro a ntervent:
- Are dreptate, Ouara. Moartea paneaza deasupra capuu tau nca de a
moartea u Marco. Gnd[-va cu to[ a asta. Oamen fac parte dntr-o spece cu
va[a scurta. Matce consdera ca traesc a nfnt. Pequeninos au speran[a de a tra
mute secoe n cea de-a trea va[a. No ne grabm tot tmpu. Avem ncna[a de a ua
decz fara sa de[nem nforma[ sufcente, pentru ca vrem sa ac[onam acum, ct
ma avem tmp.
- Dec aa? a zs Ouara. Asta e hotarrea ta? Sa permtem ca aceasta grava
amenn[are a adresa ve[ sa paneze ac, facnd panur, ar no sa- tot urmarm dn
spa[u?
- Nu no, a spus Peter.
- Da, a dreptate, a zs Ouara, tu nu partcp a acest proect.
- Ba da, a spus Peter. Iar tu, nu. Tu te ntorc pe Lustana, |ane n-o sa te ma
aduca ncodata ac. Dect dupa ce ve doved ca a reut sa-[ controez ere
parere.
- Tcaos arogant ce et! a strgat Ouara.
- To[ ce prezen[ tu ca am dreptate, a spus Peter. Semen cu Lands. Tu et
gata sa e decz pornnd de a de preconcepute, apo refuz sa ascu[ argumentee
care te-ar putea face sa te razgndet. Exsta mu[ oamen ca tne, Ouara. nu vom
asa pe nc unu dntre e sa se aprope de paneta asta dect dupa ce vom t ma
mute. Va sos zua n care toate spece nzestrate cu ra[une vor a|unge a
concuza ca descoadores sunt, de fapt, varese care nu trebue dstru. nsa ma
ndoesc ca vreunu dntre no, cu excep[a u |ane, va ma f n va[a cnd se va
ntmpa asta.
- Cum adca, tu crez ca vo tra etern? a ntrebat |ane.
- A face bne sa crez asta, a spus Peter. Dect daca tu Mro gas[ o sou[e
pentru a avea cop care sa poata ansa nave cnd vor crete mar. Peter s-a ntors
catre |ane. Acum ne po[ duce acasa?
- Am facut-o, a spus |ane.
Au deschs ua au cobort. S-au oprt pe suprafa[a une um care nu avea sa
ma fe dstrusa.
Ouara nu -a urmat.
- Ouara nu vne cu no? a ntrebat Wang-Mu.
- Poate smte nevoa sa ramna sngura o vreme, a expcat Peter.
- Bne, merge[ vo nante, a spus Wang-Mu.
- Crez ca o sa te n[eeg cu ea? a ntrebat-o Peter.
- Macar sa ncerc.
Peter a sarutat-o.
- I-a fost greu. Sa- spu ca-m pare rau.
- Poate- spu char tu, dar ma trzu, a spus Wang-Mu.
S-a ntors n nava. Ouara ramasese n fa[a termnauu. Utmee date pe care e
anazase nante de sosrea u Peter Wang-Mu nca vbrau n aeru de deasupra
termnauu.
- Ouara, a spus Wang-Mu.
- Peaca!
Sunetu ragut a voc u Ouara dovedea ca pngea.
- Tot ce [-a spus Peter e adevarat.
- A vent doar ca sa-m spu asta? Sa presar sare pe rana?
- Numa ca e a audat rasa umana cam mut fa[a de progresee mnore pe care
e-a facut.
Ouara a scnct. Semana cu un raspuns afrmatv.
- Me m se pare ca e cea[ socotsera nca de a nceput ca tu et varese.
ca mer[ surghunu fara nc o speran[a de ertare. Fara ca ma nt sa [ se arate
n[eegere.
- A, dar ma n[eeg, a spus Ouara. Fet[a dstrusa de perderea unu tata bruta,
pe care ea, cu toate acestea, -a ubt. Cea care nca este n cautarea unu substtut de
tata, care reac[oneaza fa[a de to[ cu o fure dementa, aa cum a nva[at de a
parntee e. Crez ca nu tu ce au hotart?
- Te-au etchetat.
- Dar nu acesta este adevaru despre mne. Poate sugeram ca Doctorau sa fe
pastrat pentru cazu n care ar f fost necesar, dar n-am sugerat sa fe foost nante de
a se ncerca comuncarea cu e. Dar Peter m-a tratat de parca a f fost ace amra.
- tu, a spus Wang-Mu.
- Mda, bne. m dau seama de ce et att de n[eegatoare cu mne tu ca
am gret. He, |ane ne-a spus de|a ca vo do sunte[ - cum suna expresa aceea
neroada? - ndragost[ unu de ceaat.
- Nu m-a umput de mndre feu cum s-a purtat Peter cu tne. A facut o
greeaa. I se ntmpa. me m ranete sentmentee dn cnd n cnd. La fe
procedez tu. A facut-o adneaur. Uneor eu |gnesc umea. Iar ateor fac ucrur
ngroztoare fnd convnsa ca am dreptate. To[ suntem aa. Cu to[ avem o doza de
varese n no. Dar una de raman.
- Ce fozofe de va[a duce echbrata, de cam coareasca, a zs Ouara.
- Att m-am prceput eu, a zs Wang-Mu. Nu am educa[a ta.
- Asta e tehnca numta ,fa-o sa se smta vnovata"?
- Spune-m, Ouara, daca nu |oc cu adevarat rou tatau tau nu ncerc sa-
renv, de ce e;ti att de pornta permanent mpotrva tuturor?
Ouara s-a rott cu scaunu a prvt-o drect pe Wang-Mu. Da, char pnsese.
- Char vre sa t de ce sunt anmata de o fure ra[onaa tot tmpu? (nca nu
renun[ase a tonu ar[agos.) Char vre sa fac pe pshatru cu mne? E, atunc ute:
ceea ce m-a rtat ce ma mut de cnd ma tu e ca n copare, Oum, fratee meu
ma mare, m-a batut fara sa te nmen, ar acum e consderat martr - vor face
sfnt, dar nu se va t vreodata ct de rau a fost ce ucrur ngroztoare m-a facut.
Wang-Mu a ramas mpetrta. Peter povestse despre Oum. Cum murse. Ce fe
de om fusese.
- Va, Ouara, a zs ea. m pare foarte rau.
Pe fa[a Ouare a aparut o exprese de dezgust tota.
- Et o proasta. Oum nu m-a atns ncodata. Et o proasta care se baga unde
nu- ferbe oaa, vrnd, chpure, sa faca bne. Dar et att de dspusa sa accep[ orce
expca[e de do ban ca sa n[eeg de ce sunt att de rea, nct da crezare orcare
storsr care pare ct de ct pauzba. Acum, probab ca nca te ntreb daca tot ce
am spus era adevarat acum neg totu doar pentru ca ma tem de consecn[e sau de
nu tu ce. n[eege, fet[o, nu ma cunot. nc nu ma ve cunoate vreodata. N-am
nevoe de preten, ar daca a vrea aa ceva, n-a apea a fatuca preferata de Peter
ca sa-m fe apropata. Vre sa-[ expc ma pe n[eesu tau?
De-a ungu ve[, Wang-Mu fusese batuta de exper[ vorbta de rau de
oamen care se prcepeau a asta. Ouara depaea pe orcare dntre e, dar nu era
char att de scusta, astfe ca a traversat stua[a fara sa cpeasca.
- Cu toate astea, bag de seama, a spus ea, ca, dupa ce -a defamat pe ce ma
nob membru a fame tae, n-a suportat sa ma a sa cred ca a rostt adevaru.
Dec tot et credncoasa fa[a de cneva, char daca e mort.
- Nu a prceput auza, aa e? a ntrebat Ouara.
- Eu observ ca nca m vorbet, cu toate ca ma dspre[uet ncerc sa ma
|gnet.
- Daca a f pete, tu a f o remora, te-a p de mne m-a suge va[a, nu?
- A putea peca de ac n-a ma f sta sa ast a ncercare mee patetce
de a ma apropa de tne, a zs Wang-Mu. Dar nu pec.
- Incredb, a facut Ouara.
-a desfacut centura de sguran[a de a scaun, s-a rdcat a et pe ua care
era deschsa.
Wang-Mu a urmart-o ndepartndu-se. Peter avea dreptate. Oamen ramneau
cea ma strane dntre spec. , dn aceasta cauza, era cea ma prme|doasa, cea
ma psta de ra[une, cea ma mprevzba.
Cu toate acestea, n snea e, Wang-Mu a ndraznt sa faca o sere de prevzun.
n prmu rnd, era ncredn[ata ca echpa de cercetare va reu sa comunce cu
descoadores.
A doua prevzune era ma mprecsa. Ma curnd o speran[a. Poate era char o
dorn[a. Aceea ca, ntr-o buna z, Ouara va spune adevaru. Ca atunc rana ascunsa
pe care Ouara o avea se va vndeca. Ca ar putea deven pretene.
Dar n nc un caz n acea z. Nu era nc o graba. Wang-Mu va ncerca sa o a|ute
pe Ouara, pentru ca se vedea mpede ca avea nevoe de a|utor pentru ca oamen
care se afasera n |uru e se saturasera sa o ma a|ute. Dar a|utoru pe care trebua sa
- acorde Ouare nu era snguru sau ce ma mportant ucru pe care trebua sa-
reazeze. Prortatea era sa se casatoreasca cu Peter sa nceapa va[a aatur de e.
Iar ate prorta[, ma mportante dect orce atceva n acee momente, erau sa
mannce sa bea apa.
,Asta nseamna ca sunt umana", a gndt Wang-Mu. Nu zeu. Poate ca, a urma
urmeor, un anma. n parte, raman. n parte, varese. Dar ma mut raman dect
varese, ce pu[n n zee e fercte. Iar Peter semana. Amndo faceau parte dn
aceea spece cu defecte, hotar[ sa ramna mpreuna, pentru a da natere ator
membr a aceea spec. ,Eu Peter vom chema cteva aia dn Exteror ca sa a
sub contro un trup mnuscu pe care -au produs trupure noastre, vom vedea daca
acest cop va f varese n unee ze raman n atee. n unee ze vom f parn[ bun,
ar n atee, vom f nte nemernc demn de ma. n unee ze vom f dezesperant de
trt, ar n atee vom f att de ferc[, nct ne va f mposb sa nu ne exterorzam
expozv. Vo f n stare sa trec prn asta."
17.
,ACUM DRUMUL CONTlNUA FARA EL"
,Am auzit cndva povestea unui om
care s-a mpar(it n doua.
Prima din ele nu s-a schimbat deloc;
cealalta a tot crescut.
Partea neschimbata era mereu adevarata.
Partea care cre;tea era mereu noua,
iar cnd povestea s-a sfr;it, m-am ntrebat
care parte eram eu ;i care erai tu."
Dn $oaptele dumnezeie;ti ale lui Han Oing-jao
n dmnea[a n care urma sa aba oc nhumarea u Ender, Vaentne s-a trezt
copeta de un gnd sumbru. Vense pe Lustana ca sa fe dn nou mpreuna cu e
sa- a|ute n munca. Faptu ca [nea att de mut sa faca dn nou parte dn va[a u
Ender |gnse pe so[u e, |akt, nsa e renun[ase a umea copare u ca sa o
nso[easca. Un sacrfcu mare. Iar acum Ender dsparuse.
Dsparuse nu tocma. n casa e dormse barbatu despre care ta ca purta
aia u Ender. Aa u Ender fa[a frateu e, Peter. Ascunse undeva n e, se afau
amntre u Ender. Dar e nca nu se atnsese de ee dect fara sa- dea seama, ar
asta ocazona. ntr-adevar, e se ascundea n casa e pentru a reaprnde acee amntr.
- Ce se ntmpa daca o vad pe Novnha? A ubt-o, adevarat? o ntrebase Peter
medat dupa sosre. A avut un sentment cumpt de responsabtate fa[a de ea. m
fac gr| pentru ca, ntr-un fe, sunt casatort cu ea.
- Interesanta probema de denttate, nu gaset? raspunsese Vaentne. nsa
pentru Peter ntrebarea nu fusese tot att de nteresanta. ngrozea gndu ca era
prns n va[a u Ender. Se temea, de asemenea, sa duca o va[a macnata de
vnova[e, aa cum se ntmpase u Ender.
- Abandon fama, spusese e.
Vaentne raspunsese:
- Barbatu care s-a casatort cu Novnha a murt. L-am vazut eu murnd. Ea nu
dorete un so[ tnar, care sa n-o doreasca, adca Peter. Va[a e ncarcata de
sufern[a fara asta. Casatorete-te cu Wang-Mu, parasete acest oc, ha, ncearca sa
dev un sne nou. F fu adevarat a u Ender, du va[a pe care ar f avut-o e daca
nevoe atora nu -ar f pngart-o nca de a nceput.
Vaentne nu -a putut da seama daca e a acceptat sau nu sfatu e. A ramas
ascuns n casa, evtndu- pna pe ace vztator care puteau decana amntr. Au
vent Ohado, Grego, Ea, dar pe rnd, ca sa- preznte u Vaentne condoean[e pentru
moartea frateu e, dar Peter n-a aparut n camera. A vent n schmb Wang-Mu, acea
tnara duce care avea totu un so de hotarre o[eta n ea, care pacuse destu de
mut u Vaentne. Wang-Mu a |ucat rou pretene cee ndoate, reund sa ntre[na
conversa[a, pe masura ce fecare dntre cop so[e u Ender vorbea despre modu n
care acesta e savase fama, e bnecuvntase va[a atunc cnd crezusera ca nu ma
pot prm nc o vorba buna dn partea cuva.
, ntr-un co[ a ncaper, statea Pkt sorbnd, ascutnd, gasnd no eemente
pentru cuvntarea pe care atepta de o va[a sa o rosteasca.
,Va, Ender, aca s-au nfruptat dn va[a ta vreme de tre m de an. Iar acum
vn a rnd preten ta. Pna a urma, urmee de co[ de pe oasee tae vor f char att
de dferte?"
Astaz, totu se va nchea. Poate ca a[ mpart atfe tmpu, dar pentru
Vaentne, Epoca Ender Wggn se termnase. Epoca nceputa cu o ncercare de
xenocd se sfrea cu ate xenocdur evtate sau, ce pu[n, amnate. Poate acum
fn[ee umane vor f n stare sa traasca n pace aatur de ate popoare, faurndu- un
destn comun pe zec de um-coon. Vaentne va scre stora acestu efort, aa cum
scrsese stora tuturor umor pe care e vztase mpreuna cu Ender. Va ntocm -
nu un fe de oraco sau scrptura, aa cum procedase Ender n cee tre car[ ae u:
Matca, Hegemonul Via(a lui Human - car[ ma curnd savante, ctnd surse
bbografce. Spera sa se aprope de Tucdde, nu de Pave sau Mose. Cu toate ca
scrsese totu sub pseudonmu Demostene, motenrea e dn acee ze ae copare,
cnd ea Peter, prmu Peter, ntunecatu magnfcu Peter, se su|sera de cuvnte
pentru a schmba umea. Demostene va pubca o carte prezentnd croncarete
stora mpcar oamenor n va[a Lustane, ar n ea va vorb mut despre Ender -
cum a adus coconu Matc, cum a ntrat n fama cu ro esen[a n rea[e cu
pequeninos. Dar nu va f o carte despre Ender. Ea va vorb despre utannng
framng, raman varese. Ender, care era un stran orunde s-ar f dus, care nu
apar[nea unu anume oc, su|nd pretutnden, a aes acea ume drept camnu sau, nu
doar pentru ca exsta o fame ce avea nevoe de e, c pentru ca n ace oc nu trebua
sa fe numa un membru a rase umane. Putea apar[ne trbuu de pequeninos sau
stupuu Matc. Putea f o parte dn ceva ma cuprnzator dect umantatea.
de nu exsta nc un cop care sa poarte numee u Ender pe certfcatu de
natere, ac e devense parnte. A copor u Novnha. , ntr-un fe, char a u
Novnha. A une cop tnere a u Vaentne. A u |ane, prma odrasa rezutata dn
mperecherea dntre doua rase, acum o creatura scptoare frumoasa care traa n
copac-mame, n re[eee dgtae, n ngemanare fotce ae ansburor ntr-un trup
care fusese cndva a u Ender care, ntr-un fe, apar[nuse u Vaentne, pentru ca
amntea ca se prvea n ognda vedea fa[a aceea o numea a e.
Tot e era tata acestu barbat nou, Peter, acest barbat puternc ntreg. E nu
era ace Peter care coborse dn nava steara. Nu ma era tnaru cnc, rautacos
necopt care paea arogant cocotea de fure. Devense compet. Dovedea cum
camu n[eepcun antce, char daca ardea a facara ferbnte duce a tnere[.
Avea aatur de e o femee care- era egaa n sprt, vrtute vgoare. Avea n fa[a o
va[a normaa. Cu adevarat fu a u Ender, Peter avea sa- fooseasca va[a pentru a
aduce ma muta fercre, char daca nu va transforma umea n mod profund, aa cum
facuse Ender. Pentru sne, Ender n-ar f vrut nc ma mut, nc ma pu[n. Schmbarea
um atrage pe ce care- vor numee nscrse n car[. nsa fercrea este pentru ce
care- nscru numee n va[a atora e pre[uesc mut nme.
Vaentne |akt, cop or s-au strns pe veranda case. Wang-Mu atepta.
- Ma ua[ cu vo? a ntrebat fata.
Vaentne -a ofert bra[u. ,Cum se numete gradu de rudene dntre no?
Nepoata? Prietena ar f ce ma potrvt cuvnt."
Rostrea u Pkt despre moartea u Ender a fost eocventa patrunzatoare.
Fusese un nva[ace srguncos a maestruu. N-a perdut tmpu cu aspecte
neconcudente. A vorbt medat despre marea u crma, expcnd ce crezuse Ender
atunc ce parere avusese despre fapta dupa ce cunoscuse fecare po|gh[a de
adevar ce se revease.
- Aceasta a fost va[a u Ender, a spus Pkt, desfacerea po|gh[eor adevaruu
precum a foor de ceapa. Doar ca, spre deosebre de mu[ dntre no, e ta ca sub
acestea nu va gas un mez de aur. Erau doar po|gh[e de uz nen[eeger.
Important era sa faca cunoscute toate erore, toate expca[e auto|ustfcatve, toate
greee, toate observa[e contorsonate, ar apo, nu de a gas, c de a alcatui un
mez de adevar. De a aprnde o candea a adevaruu cnd, de fapt, nu se putea gas
un adevar. Acesta a fost daru u Ender catre no, de a ne ebera de uza ca orce
expca[e va cuprnde raspunsu defntv pentru eterntate, pentru to[ ce care- aud.
ntotdeauna ramn ucrur ce ma trebue nva[ate.
Pkt a contnuat, reatnd ncdente amntr, anecdote fraze pne de seva;
oamen aduna[ au rs, au strgat, apo au pns ar de mute or au ramas tacu[ ca
sa faca egatura ntre acee povet propra va[a. ,Ct de mut seman cu Ender!",
gndeau e dn cnd n cnd, ar apo spuneau: ,Sava Ceruu ca va[a mea nu e a
fe!"
Vaentne ta totu storsr ce nu aveau sa fe povestte, pentru ca Pkt nu e
cunotea or ce pu[n nu e putea vedea cu ochu memore. Aceea nu erau storsr
mportante. Ee nu dezvauau un adevar ntm. Erau dverse ntmpar marunte,
restur ae anor petrecu[ mpreuna. Dscu[, certur, momente amuzante de
tandre[e trate pe zec de um sau pe nava, n caatore de a o ume a ata. Iar a
radacna tuturor, amntre dn copare. Copu dn bra[ee mame u Vaentne. Tata
aruncndu- n aer. Prmee u cuvnte, ncercare stngace de a vorb. Nmc dn toate
aceste nmcur pentru copau Ender! E avea nevoe de ma mute sabe ca sa
vorbeasca: ,mama-mama. Uada-uada". De ce-m amntesc toate bguee astea de
cop mc?
Copu cu chp duce, dornc sa traasca dn pn. Lacrme de cop strnte de
durerea provocata de vreo cadere. Rsu u n fa[a ucruror smpe - rsete a auzu
unu cntec, a vederea une fe[e ubte, pentru ca va[a era pura frumoasa pentru e
atunc nmc nu- provoca durere. Era ncon|urat de dragoste speran[a. Mne
care atngeau erau puternce tandre; putea avea ncredere depna. ,Va, Ender, s-
a gndt Vaentne. Ce mut a vrea ca tu sa f putut tra n contnuare o va[a att de
ncarcata de bucur. Dar nmen nu poate asta. Lmba vne spre no , odata cu ea,
mncune amenn[are, cruzmea dezamagrea, ncep sa paet, ar pa te duc
n afara zone de protec[e care este camnu. Pentru a-[ f pastrat bucura copare, ar
f trebut sa mor de mc sau sa f trat ca un cop, fara a ma deven barbat, fara sa
cret. De aceea pot pnge dupa copu perdut totu sa nu regret omu bun,
mpovarat de durere vnova[e, care, cu toate acestea, a fost bun cu mne cu a[
pe care -am ubt, pe care aproape ca -am cunoscut. Aproape -am cunoscut."
Vaentne a asat acrme amntror sa curga n tmp ce cuvntee u Pkt o
scadau, atngnd-o cnd cnd, dar asnd-o rece, pentru ca ea ta mut ma
mute despre Ender dect orcne atu perduse ma mut prn dspar[a u. Char
ma mut dect Novnha, care statea n fa[a, cu cop strn n |uru e. Vaentne a
vazut cum Mro -a cuprns mama cu bra[u, asta char n tmp ce se [nea de |ane,
afata de ceaata parte a u. Vaentne a observat ca Ea statea aga[ata de Ohado,
carua -a sarutat mna a un moment dat, ca Grego, pngnd, -a asat capu pe
umaru [eapan a u Ouara, aceasta a ntns mna ca sa- strnga ma aproape sa-
ane. e ubeau pe Ender cunoteau; dar n sufern[a or, e se spr|neau unu
pe atu, o fame care avea puterea de a mpar[ totu, pentru ca Ender fusese o
partcca dn e ecuse sau macar n[ase acea tamadure. Novnha va rezsta
probab va uta fura gumee crude pe care e facuse va[a. Perderea u Ender nu
era cea ma mare drama dn va[a e; ntr-un fe, era cea ma mca drama, pentru ca ea
asase sa pece.
Vaentne s-a utat a pequeninos, care stateau un prntre oamen, a[ separat.
Pentru e, ocu n care urma sa fe nhumat Ender era un oc sfnt de doua or. ntre
copac u Rooter Human, unde Ender varsase snge de pequenino pentru a pecetu
pactu dntre spec. Se egasera mute preten ntre pequeninos oamen, de
ramasesera v mute temer duman. Se stabsera nsa pun[, ar a asta
contrbuse n buna masura cartea u Ender, care e daduse acestor pequeninos
speran[a ca, ntr-o buna z, un oamen vor n[eege; speran[a care sus[nuse pna
cnd, odata cu venrea u Ender, devense un adevar.
Iar o ucratoare psta de exprese statea a mare departare, fara sa aba nga
ea nc om, nc pequenino. Ea nu reprezenta acoo dect o pereche de och. Char
daca |eea perderea u Ender, Matca [nea acest ucru pentru sne. Ea va ramne
mereu msteroasa, nsa Ender o ubse; tmp de tre m de an fusese snguru e
preten protector. ntr-un fe, Ender o putea ncude prntre cop u, prntre cop
adopta[ care crescusera sub ocrotrea u.
Pkt a spus totu n tre sfertur de ceas. A ncheat smpu:
- Char daca aia u Peter contnua sa traasca, aa cum toate aia noastre
traesc fara sa moara, barbatu pe care -am cunoscut a pecat dntre no. Corpu u nu
ma este , ndferent ce par[ sau fapte de-ae u uam cu no, ee nu- ma repreznta,
c ne repreznta pe no, ee sunt ace Ender dn no, a fe cum ma avem a[ preten,
dasca, mame ta[, aman[ cop char stran nauntru nostru, care prvesc
umea prn och notr ne a|uta sa n[eegem ce poate nsemna totu. vad pe Ender
dn vo prvndu-ma. vede[ pe Ender dn mne prvndu-va. totu, nc unu dntre
no nu este cu adevarat e; avem fecare propru sne; cu to[ suntem nte stran pe
propru drum. Am pat o vreme pe ace drum cu Ender Wggn. E ne-a aratat ucrur
pe care atfe nu e-am f vazut. Dar acum drumu merge nante fara e. Pna a urma,
e nu a fost dect un om oarecare. Dar n nc un caz ma pu[n de att.
Apo totu s-a ncheat. Fara rugacun - rugacune se rostsera nante de
rostrea u Pkt, pentru ca epscopu nu dorea sa ngadue ca rtuau neregos a
vorbr n numee mor[or sa faca parte dn servcu regos a Sfnte Bserc Mama.
Se termnase pnsu, ar sufern[a se purfcase. S-au rdcat de a pamnt, ce ma
n vrsta greo chnut, cop, cu exuberan[a, pornnd sa aerge sa strge, drept
compensa[e dupa ce statusera atta tmp ca ncarcera[. Era pacut sa auz rsete
excama[. Era un mod potrvt sa-[ e ramas-bun de a Ender Wggn.
Vaentne s-a sarutat cu |akt cu cop e, a mbra[at-o pe Wang-Mu, apo -a
facut oc sngura prn mu[mea ceor ven[ a nmormntare. Mu[ oamen dn Magre
fugsera n ate coon; acum, dupa ce paneta e fusese savata, mu[ hotarsera sa
nu ramna pe noe um. Camnu or era pe Lustana.
A[ nsa vensera strct pentru a partcpa a ceremone. |ane avea sa- duca
napo a camnee fermee or de pe ume vrgne. Casee dn Magre aveau sa se
popueze dn nou aba peste o genera[e sau doua.
Peter o atepta pe veranda. Vaentne -a zmbt.
- Cred ca a o ntnre, a zs ea.
Au et dn Magre au patruns n padurea proaspat crescuta care nca nu
reuea sa ascunda toate urmee ncenduu recent. Au mers pna au a|uns a un copac
scptor ucos. Au sost aproape n acea tmp cu a[, care veneau tot de a
nmormntare. |ane s-a apropat de copacu-mama -a atns ca pe o parte dn sne
sau ce pu[n ca pe o sora scumpa. Apo Peter s-a aezat aatur de Wang-Mu, ar Mro
a stat nga |ane, ar preotu a casatort cee doua perech sub copacu-mama, prv[
de pequeninos. Vaentne a fost snguru martor uman a ntreg ceremon. Nmen
atcneva nu ta de ea; socotsera ca nu se cuvenea sa- tubure dupa nmormntarea
u Ender sau rostrea u Pkt. Aceste doua casator puteau f anun[ate ma trzu.
Dupa ncheerea ceremone, preotu a pecat, avndu- pe pequeninos drept
caauze pna a erea dn padure. Vaentne a mbra[at pereche proaspat
casatorte, pe |ane, Mro, Peter Wang-Mu, e-a vorbt cteva momente fecarua,
murmurnd cuvnte de fectare de ramas-bun, dupa care s-a tras deoparte a
prvt.
|ane a nchs och, a zmbt, ar apo to[ patru au dsparut. Doar copacu-mama
a ramas n m|ocu umnuu, scadat n umna, ncarcat de fructe, mpodobt cu for,
o sarbatorre eterna a vechuu mster a ve[.
POSTFATA
Povestea u Peter Wang-Mu a avut egatura cu |apona nca de cnd am
nceput sa scru Xenocid care, conform panuror n[ae, trebua sa cuprnda
ntregu matera dn Copiii min(ii. Cteam o carte despre stora antebeca a |apone
eram ntrgat de deea ca oamen care au for[at zbucnrea razbouu nu faceau parte
dn eta crmutoare nc dn conducerea armate |aponeze, c erau of[er dn
eaonu a doea. Bnen[ees, aceta ar f consderat rdcoa aser[unea ca e ar f
contrbut n vreun fe a efortu de razbo. E au propusat razbou ma departe, nu
pentru ca au de[nut puterea, c pentru ca adevara[ conducator a |apone nu au
dort sa suporte sentmentu de rune fa[a de aceta.
Anaznd aceasta chestune, am n[ees ca magnea pe care -a format-o eta
conducatoare despre modu n care of[er dn eaonu secund percepeau deea de
onoare -a st sa nu dea napo, facndu- sa- proecteze propre concep[ despre
onoare asupra subordona[or, care ar f putut sa nu reac[oneze poztv a hotarrea
de retragere sau de reducere a efortuu de razbo, aa cum se temeau of[er
superor. Aadar, daca ar f ncercat cneva sa mpedce escaadarea razbouu de
agresune decanat de |apona mpotrva Chne Indochne , n cee dn urma,
mpotrva Stateor Unte, ar f trebut sa fe schmbate, nu convngere of[eror dn
eaonu secund, c aceea ae of[eror superor prvnd attudnea probaba a
of[eror cu rang ma mc. n acest fe, nu era nevoe ca sa faca cneva ncercarea de a-
convnge pe of[er superor ca efortu de razbo era o greeaa o ntreprndere
sortta eecuu - aceta tau de|a acest ucru, dar preferau sa- gnore dn teama de
a nu f consdera[ nedemn. Ar f fost ma bne daca ncerca cneva sa- convnga pe
of[er superor ca acea dn eaoanee nferoare, a caror buna parere era esen[aa
pentru sentmentu or de onoare, nu vor condamna n stua[a n care ar ordona
retragerea dn fa[a une for[e rezstbe, c ma curnd vor onora pentru ca au
contrbut a ndependen[a propre na[un.
Cnd am dezvotat deea, m-am dat seama ca o asemenea cae era prea
drecta nu putea f urmata. Trebua sa se demonstreze nu numa ca parere of[eror
de a eaonu do se schmbasera, c sa se gaseasca motvee pauzbe prvnd
aceasta modfcare de attudne. Cu toate acestea, m-am ntrebat: dar daca un
gndtor sau un fozof cu renume nfuen[a, care ar f fost perceput ca trand ,n
nteroru" cutur ete mtare, ar f renterpretat stora n aa fe nct sa transforme
n profunzme percep[a mtaror prvnd un mare comandant n caz de razbo? Au
ma exstat astfe de de transformatoare - ba au exstat char n |apona care, n
cuda aparente rgdta[ a cutur sae probab a ve[ sae ndeungate dncoo de
gran[ee cutur chneze, a fost na[unea ce a nregstrat succesu ce ma spectacuos
n ceea ce prvete adoptarea adaptarea deor obceuror strane ca cum
acestea ar f consttut o credn[a sau o practca ndeungata, pastrnd astfe magnea
de rgdtate contnutate, de, n reatate, fnd extrem de fexba. O anumta dee
ar f putut patrunde n cutura mtara, convngnd eta ca razbou nu ma era
necesar sau de dort; daca acest ucru s-ar f petrecut nante de Pear Harbor, |apona
s-ar f putut retrage dn razbou de agresune mpotrva Chne, -ar f consodat
poz[a ar f ncheat pacea cu Statee Unte.
Daca acest ucru ar f fost benefc sau nu este o ata chestune, desgur. Evtarea
razbouu care a produs attea perder umane oror, fara a ma vorb de ansarea
bombeor ncendare asupra oraeor |aponeze sfrnd cu utzarea armeor
nuceare pentru prma , pna n prezent, utma oara n store, ar f fost un benefcu
ce nu se poate contesta; dar nu trebue sa utam ca prn perderea razbouu s-a a|uns
a ocuparea |apone de catre amercan mpunerea cu for[a a deor practcor
democratce, care au contrbut a nforrea cutur |aponeze a dezvotarea
econome, ucru care nu ar f fost posb sub conducerea ete mtarste. Dn fercre,
stora nu se poate re|uca, pentru ca, ntr-un asemenea caz, ar trebu sa aegem:
sacrfc cau pentru a face ce dn oasee u?
n orce caz, am tut atunc ca cneva - a nceput am crezut ca acest persona|
va f Ender - va trebu sa mearga de a o ume a ata n cautarea surse esen[ae a
puter dn cadru Congresuu Stear. Cne trebua sa fe convns sa se razgndeasca
pentru a transforma cutura Congresuu n aa masura nct Fota Lustana sa fe
oprta? ntruct pentru mne aceasta probema pornea de a anaza store |apone,
am socott ca n carte un oarecare ro trebue sa fe |ucat de o cutura |aponeza dntr-
un vtor ndepartat. Aa se face ca Peter Wang-Mu a|ung pe paneta Vntu Dvn.
O ata dee m-a condus tot spre |apona. Am vztat ntmpator nte preten
bun dn Utah, Van Ezabeth Gesse, a scurt tmp dupa ce Van, profesor de mba
|aponeza a Brgham Young Unversty, cumparase un CD cu ttu Muzica lui Hikari e.
Van a pus dscu - o muzca puternca, evocatoare a trad[e matematce occdentae -
m-a povestt cte ceva despre compoztor. Hkar e, m-a zs e, are ezun a
creer, este retardat mnta; dar, cnd vne vorba de muzca, este foarte dotat. Tata
u, Kenzaburo e, a prmt recent Premu Nobe pentru Lteratura; de Kenzaburo
e a scrs mute romane, cee ma bune opere ae sae aproape sgur cee pentru
care s-a acordat premu sunt cee care trateaza rea[a cu copu sau sufernd,
descrnd att durerea de a avea un asemenea cop, ct bucura de a descoper
adevarata natura a acestua, dezvaund n acea tmp natura reaa a parnteu care
ubete.
Am sm[t medat o puternca apropere de Kenzaburo e, nu pentru ca screre
mee ar semana n vreun fe cu ae u, c pentru ca eu am un cop cu ezun pe
creer am urmat propru drum pentru a- face oc n va[a mea. Ca Kenzaburo e,
m-a fost mposb sa nu-m ntroduc copu n ucrare mee; e apare mereu. totu,
acest sentment de nrudre m-a facut sa evt ectura romaneor u, pentru ca m-am
temut ca s-ar putea ca e sa aba despre astfe de cop de pe care nu e-a putea
accepta atunc m-a sm[ |gnt sau furos; or ca dee ar putea f att de
convngatoare de aproapate de adevar, nct a f st sa ramn mut, nemaavnd
nmc de adaugat. (Aceasta nu e o teama ne|ustfcata. Aveam n ucru o carte
nttuata Cenesis, n baza unu contract cu edtoru meu, cnd am ctt romanu
Ancient of Days jDin vremuri strabune] de Mchae Bshop. De ac[une ceor doua
car[, a u a mea, nu se asemanau deoc, dect ca tratau probema unor oamen
prmtv care traesc n vremur moderne, dee u Bshop erau att de adevarate, ar
scrtura u att de convngatoare, nct am hotart sa rezez ace contract; a acea
data nu puteam scre cartea probab ca nc n-o vo ma putea scre n forma aceea.)
Apo, dupa ce scrsesem prmee tre captoe dn prezentu voum, ma afam a
casa dntr-o brare dn Greensboro, Carona de Nord, cnd am vazut expus ntr-o
vtrna un exempar dntr-o carte n format mc, nttuata japonia, ambiguitatea ;i eu.
Autoru: Kenzaburo e. Nu- cautasem, dar ma gasse e pe mne. Am cumparat cartea
am dus-o acasa.
A stat neatnsa pe noptera vreme de doua ze. Apo am avut o noapte de
nsomne ma pregateam sa ncep screrea captouu patru, ce n care Wang-Mu
Peter ntra pentru prma oara n contact cu cutura |aponeza a panete Vntu Dvn (n
orau pe care -am denumt Nagoya, deoarece acoo, n an '70, fratee meu Russe a
ucrat cu msonar mormon). Am vazut cartea u e, am rdcat-o am ctt prmee
pagn. e vorbete n prmee pagn despre rea[a u de durata cu Scandnava, dupa
ce a ctt, cnd era cop, traducer (sau ma curnd, adaptar) ae une ser de povet
scandnave despre un persona| pe nume Ns.
M-am oprt medat dn ectura, pentru ca, pna atunc, nu ma gndsem a vreo
smtudne ntre Scandnava |apona. nsa am reazat nstantaneu ca |aponez
scandnav erau popoare de Margne. Au aparut n umea cvzata dn umbra (or e
umea orbta de straucre?) une cutur domnante.
M-am gndt a ate popoare de Margne - a arab, care au gast o deooge ce
e-a confert puterea de a trece prn umea romana, care este copetoare dn punct
de vedere cutura; a mongo, care au fost un[ ndea|uns de mut ca sa cucereasca,
ar apo sa fe ngh[[ de Chna; a turc, care au pornt furtunos de a margnea um
musumane, a|ungnd n centru e, ar apo au dobort utmee vestg ae um
romane, totu s-au scufundat dn nou, devennd un popor de Margne, n umbra
Europe. Toate aceste na[un de Margne, char n vremea cnd au domnt asupra unor
cvza[ n umbra carora trasera cndva, nu au reut ncodata sa se debaraseze de
sentmentu ca nu apar[neau une anumte um, de teama ca propra cutura era
remedab nferoara de rangu do. Rezutatu a fost ca ee au devent n acea
tmp prea agresve s-au extns peste masura, crescnd dncoo de gran[ee pe care
nu e puteau consoda apara, abandonnd tot ce era cu adevarat puternc
proaspat n cuture or, pastrnd n acea tmp doar accesore exteroare de
ndependen[a. Stapntor dn dnasta Manchu dn Chna, de pda, au pretns ca
ramn departe de poporu peste care domneau, hotar[ sa nu fe ngh[[ de stomacu
atoatedevorator a cutur chneze, nsa urmarea nu a fost domna[a membror
dnaste Manchu, c margnazarea nevtaba a acestora.
n store au exstat pu[ne na[un cu adevarat de Centru. Egptu a fost una
dntre ee a ramas astfe pna cnd a fost cucert de Aexandru ce Mare; char
atunc, -a pastrat ntr-o oarecare masura poz[a centraa, asta pna cnd puternca
dee a Isamuu a dobort-o. Mesopotama a ocupat aceea poz[e o vreme, dar, spre
deosebre de Egpt, oraee Mesopotame nu s-au putut un ca sa controeze tertore
exteroare. Drept urmare, au fost cucerte domnate mereu de na[un de Margne.
Poz[a de na[une de Centru -a confert Mesopotame puterea de a- ngh[, vreme
ndeungata, cucertor, pna cnd, ntr-un trzu, a devent o provnce perferca ce a
trecut dn mne romanor n cee ae par[or napo. n ceea ce prvete Egptu,
rou sau de na[une de Centru a fost anuat de Isam.
Chna -a ocupat trzu ocu ca na[une de Centru, dar a avut un succes
umtor. A urmat un drum ung nsngerat pna sa reazeze untatea, dar, odata
ob[nuta, aceasta untate s-a pastrat, macar dn punct de vedere cutura, daca nu
potc. Domntor Chne, a fe ca ce a Egptuu, au a|uns sa controeze nteroru,
dar, tot ca Egptu, au ncercat rareor, nu au reut ncodata sa nstaureze o
domna[e de durata asupra unor na[un strane.
Convns de aceasta dee, precum de atee care s-au dezvotat dn ea, am
conceput o dscu[e ntre Wang-Mu Peter n care Wang-Mu spune ce parere are ea
despre na[une de Centru de Margne. M-am dus a computer m-am facut nte
note prvnd aceasta dee, care a ncus urmatoru pasa|:
Popoaree de Centru nu se tem ca perd denttatea. Ee sunt convnse ca
toate popoaree vor sa fe ca ee, ca ee repreznta cvza[a superoara ca orce
atceva nu repreznta dect mta[ neconvngatoare sau gree trecatoare. Lucru
destu de cudat, arogan[a conduce a umn[a de rnd - ee nu caca [an[o, nu se
auda nu se faesc, deoarece nu au nevoe sa- dovedeasca superortatea. Ee se
transforma treptat doar prefacndu-se ca nu se modfca deoc.
Pe de ata parte, popoaree de Margne tu ca nu repreznta cea ma nata
cvza[e. Uneor, ee ntreprnd radur fura, apo ramn sa crmuasca -vkng,
mongo, turc, arab - ar ateor sufera transformar radcae pentru a ramne n
compet[e -grec, roman, |aponez - ar ateor ramn n urma, runate. Dar cnd se
afa n ascensune, ee devn de nesufert, pentru ca sunt nesgure de vaoarea or ,
prn urmare, trebue sa se aude, sa se dea n spectaco sa- dovedeasca for[a
mereu - pna cnd, n cee dn urma, se smt Popoare de Centru. Dn pacate, aceasta
compacere ntr-o astfe de stua[e e dstruge, pentru ca ee nu sunt Popoare de
Centru, ar faptu ca te sm[ de Centru nu te face sa f de Centru. Popoaree de
Margne care trumfa nu rezsta. Precum Egptu Chna; ee se stng, precum arab,
turc, vkng mongo dupa vctore ob[nute.
|aponez nsa au devent un popor de Margne permanent.
Am facut de asemenea specua[ despre Amerca, acatuta dn refuga[ a
popoareor de Margne, dar care, cu toate acestea, s-au comportat ca o na[une de
Centru, contrond (cu brutatate) tertore nteroare, dar cochetnd doar scurta
vreme cu deea de a- face un mperu, fnd mu[umta sa fe centru um. Ce pu[n o
vreme, Amerca a dovedt aceea arogan[a ca Chna - presupunnd ca toata umea
dorete sa fe ca ea. Iar eu m-am ntrebat daca, aa cum a fost cazu Isamuu, o dee
puternca poate face o na[une de Margne sa devna una de Centru. Aa cum arab au
perdut controu asupra nouu Centru Isamc, care a fost domnat de turc, tot astfe
cutura engeza orgnaa a Amerc ar putea f nducta sau adaptata, n vreme ce
puternca na[une numta Amerca ramne n Centru; aceasta e o dee pe care nca o
anazez a care adevar nca nu- pot evaua, ntruct, n mare parte, e va f
cunoscut n vtor, ar acum nu pot dect sa fac presupuner. Ramne nsa vaab ca
deea de na[un de Centru de Margne este nteresanta cred n ea, n masura n
care o n[eeg.
Dupa ce m-am notat gndure, n noaptea urmatoare am nceput sa scru
captou. adusesem pe Wang-Mu pe Peter a ncheerea mese de a restaurant
eram pregatt sa pun sa ntneasca un persona| |aponez pentru nta oara. Numa
ca era ora 4 dmnea[a. Krstne, so[a mea, care se trezse sa se ocupe de Zna, copu
nostru de patru an, a uat fragmentu de capto dn mne mee -a ctt. Cnd
tocma ma pregateam de cucare ea aproape adormse, -a revent brusc m-a
povestt un vs pe care avusese n acee cteva momente de somn. Vsase ca
|aponez de pe Vntu Dvn pastrau cenua stramoor n medaoane sau amuete pe
care e purtau a gt; ar Peter se sm[ea ratact pentru ca avea doar un stramo ca
va mur cnd ace stramo va dsparea. M-am dat seama medat ca trebua sa
foosesc acea dee; dupa aceea, m-am aezat n pat, am uat cartea u e am
nceput s-o ctesc.
Imagna[-va umrea mea cnd, dupa prmu pasa| n care preznta
sentmentee fa[a de Scandnava, e se anseaza n anaze prvnd cutura
teratura |aponeza care dezvota n mod expct exact deea care m aparuse n mnte
doar ctnd acee fraze de nceput despre Ns ce nu pareau sa aba nc o egatura cu
ceea ce avea sa urmeze. E, un om care studase se ocupase de popoaree perferce
(de Margne) ae |apone, n speca Oknawa, vedea |apona drept o cutura care era n
perco de a- perde Centru. Lteratura |aponeza seroasa, spunea e, decadea tocma
dn prcna ca nteectua |aponez ,acceptau" ,ansau" de occdentae, fara a
crede neaparat n ee. E erau prn ntr-un curent a moda, gnornd acee de
puternce, nerente n cutura Yamato (autentc |aponeza), care -ar confer |apone
for[a de a deven o na[une de Centru de sne statatoare. n fraza u, char a foost
cuvntee de ,centru" ,margne":
,Scrtor postbec au cautat totu o cae dferta, care sa conduca |apona
catre un oc stuat, nu a centru, c a margne" (pp. 97-98).
Ideea u nu concde cu a mea, dar conceperea um, cu na[un de centru de
margne, era n armone.
Preocupare u e despre teratura m-au umt, deoarece, ca e, eu fac parte
dntr-o cutura de ,margne", care ,accepta" ,prmete" de de a cutura
domnanta, care este n prme|da de a- perde mbodu de a deven propru
centru. Ma refer a cutura mormona, care s-a nascut a margnea Amerc care de
mut este ma mut amercana dect mormona. Lteratura consderata ,seroasa" dn
cutura mormona a fost formata ntegra dn mta[, ma|ortatea patetce, dar uneor
de catate acceptaba, ae teratur ,seroase" a Amerc contemporane, care, n
sne, este o teratura decadenta, dervatva reevanta, ce are un pubc care sa dea
crezare sau sa se snchseasca de povestr sau care sa fe capab de o transformare
autentca a nveu comunta[. , ca e - sau permte[-m sa spun ca n aceasta
prvn[a cred ca- n[eeg corect pe e - vad zbavrea (sau, dscutab, crearea) une
teratur mormone doar n respngerea teratur amercane consderate n prezent
,seroase" (dar, n reatate, frvoe) nocurea acestea cu una care sa refecte
crtere de junbungaku ae u e:
,Rou teratur - n masura n care omu este, evdent, o fn[a storca - este de
a crea un mode a une epoc contemporane care sa cuprnda trecutu vtoru,
precum un mode a oamenor care traesc n ace veac" (p. 66).
Scrtor mormon de teratura ,seroasa" nu au ncercat ncodata un mode a
oamenor care traesc n cutura noastra dn acest veac. Sau, ma curnd, au ncercat,
dar ncodata dn nteror: postura de scrtor mpcat (ca sa foosesc termenu ansat
de Wayne Booth) a fost ntotdeauna sceptca Exteroara, ma pu[n crtca dn
Interor; eu cred ca nc o teratura na[onaa adevarata nu poate f scrsa de ce a
caror vaoare se nate dn exteroru cutur na[onae.
nsa eu nu scru excusv sau n prmu rnd teratura mormona. Sunt un scrtor
de teratura scence fcton, care scre pentru o comuntate de cttor - de asemenea o
cutura de Margne, de una care transcende gran[ee na[onae. De bne, de rau, sunt
un amercan care scre teratura amercana pentru pubcu amercan. Dar, n esen[a,
sunt o fn[a umana care scre teratura umana pentru un pubc uman, aa cum
procedam to[ ce care am mbra[at aceasta mesere. Exsta momente cnd
aceasta m se pare o cutura margnaa. No, care manfestam o dorn[a patmaa de a
ne conecta cu cneva cnd suntem sngur, de a stav moartea n tmp ce veneram
puterea rezstba, de a ne arata ndferen[a n tmp ce ne amestecam n va[a atora,
de a ne pastra secretee n tmp ce e demascam pe ae atora, de a f ndvz unc,
snguar ntr-o ume n care oamen seamana pna a confundare, no suntem cu
adevarat stran ntre toate pantee anmaee care, spre deosebre de no, cunosc
ocu, ar daca se gndesc a Dumnezeu, nu -L nchpue ca pe o magne a or nc
pe ee ca semannd et cu E. Suntem foarte percuo, a fe ca acee regate de
Margne, suntem gata sa erupem sa expodam catre orce regat necucert, n efortu
de a deven no nne un centru.
Ceea ce cauta Kenzaburo e pentru teratura |aponeza caut eu pentru
teratura amercana, cea mormona, pentru scence fcton, pentru teratura umana,
nsa asta nu se face ntotdeauna n modu ce ma vadt. Cnd exporeaza probema
sensuu ve[ n fa[a mor[, Shasaku Endo aduna o sere de persona|e dn |apona
contemporana, nsa nfuen[ee mage, tn[e rege nu sunt ncodata departe de
mezu opere sae; de nu pretnd ca ma rdc a nveu de maestre a u Endo n
ceea ce prvete povestrea, a putea ntreba: n acest roman nu m-am confruntat cu
aceea probeme, foosnd aceea unete? Oare Copiii min(ii eueaza ca junbungaku
doar dn cauza pasar ntr-un vtor ndepartat? Romanu meu 8aie(i pierdu(i e
snguru dntre crea[e mee care poate aspra a seroztate asta doar n masura n
care este o ognda precsa a ve[ dn 1983 dn Greensboro, Carona de Nord?
ndraznesc sa accentuez cuvntee aureatuu a premu Nobe sugernd ca se
poate crea cu uurn[a ,un mode de epoca contemporana care sa cuprnda trecutu
vtoru" prn ntermedu unu roman care creeaza mnu[os fde o socetate dn at
tmp oc, prn contrast cu care epoca noastra se reveeaza cu cartate? Or trebue
sa decar un ant-|unbungaku sa atac o afrma[e pe care o aprob sa ma prefac ca
ma ndepartez de o [nta pe care eu o urmaresc? Sa fe ncompeta vzunea u e
despre teratura cu semnfca[e reaa? Or sunt eu partcpant a teratur margnae,
tn|nd dupa centru, dar fnd condamnat sa nu a|ung ncodata n ace oc a pac, care
cuprnde totu?
Poate de aceea Stranu Ceaat sunt att de mportan[ n toate screre mee
(de ncodata n mod vot sau panfcat), char n tmp ce povestre mee afrma de
asemenea mportan[a Membruu Famaruu; nsa nu acesta este, n feu sau, un
mode a epoc contemporane, care cuprnde att trecutu, ct vtoru; nu sunt eu,
cu propre contradc[ nterne prns ntre Interor Exteror, ntre Membru Stran,
un mode a oamenor care traesc n aceasta epoca? Exsta macar un decor n care
autoru poate spune povestr adevarate?
Cnd ctesc Rul adnc a u Shusaku Endo, ma smt un stran n aceasta ume.
Lucrur cu care cttor |aponez rezoneaza, care dau aprobator dn cap spun: ,Da,
aa a fost, aa e pentru no", m ramn strane atunc m zc: Aa traesc e asta?
Aa smt e? Nu extrag a fe de mute vaor cnd ctesc un roman care descre secou
contemporan a atua? Nu nva[ a fe de mut dn Austen, ca dn Tyer? Dn Endo, ca
dn Russo? Nu e umea Stranuu a Ceuat a fe de mportanta pentru mne ca sa
n[eeg ce nseamna sa f uman, ca umea n care de fapt traesc? atunc nu e
posb ca eu sa creez un medu vtor care sa aba a fe de muta for[a pentru a se
adresa cttoror contemporan, dar medor aceor scrtor a caror epoca
contemporana apar[ne ate ere sau [ar?
Probab ca toate mede sunt deopotrva produsee magna[e, ndferent daca
tram n m|ocu or sau e nventam. Poate pentru un at |aponez, Rul adnc con[ne
aproape a fe de mut stranu ca pentru mne, deoarece char Endo dfera n mod
nevtab de to[ cea[ |aponez. Probab ca fecare scrtor care creeaza mnu[os o
ume fctva va constru n mod nevtab o ognda a propruu tmp totu va
acatu o ume pe care, n afara de e, nmen nu a vztat-o vreodata; doar amanuntee
nesemnfcatve egate de nume de ocur, date de oamen ceebr fac dstnc[a ntre
un unvers nventat ca acea dn Copiii min(ii unversu ,rea" descrs n Rul adnc.
Endo reazeaza asta, ar eu aspr sa reazez acea ucru: Sa oferm cttoruu o
experen[a de reatate convngatoare, strapungnd n acea tmp carapacea
detauu patrunznd catre structura cauzata[ semnfca[e pe care speram
mereu sa e tram n umea reaa, dar pe care nu e tram ncodata. Cauzatatea
semnfca[a sunt ntotdeauna magnate, ndferent ct de mnu[os ,cream un mode
a epoc contemporane". Dar daca ne magnam bne, nu ne mu[umm doar sa
,acceptam" sa ,prmm" ceea ce ne ofera cutura dn |uru nostru, oare nu cream
junbungaku?
Nu cred ca unetee teratur scence fcton sunt ma pu[n adecvate pentru a
crea junbungaku dect cee ae teratur seroase contemporane, de, desgur, no,
mnutor acestor nstrumente nu reum ntotdeauna sa e utzam cu foos. Spunnd
aceasta, poate ma autoamagesc; or s-ar putea ca opera mea sa nu aba puterea
necesara pentru a doved ce este posb n snu teratur noastre. Un ucru este
sgur: comuntatea cttoror de scence fcton ncude a fe de mu[ gndtor sero
exporator a reata[ ca orce ata comuntate terara dn care am facut parte.
Daca o teratura mare cere un pubc arg, pubcu este pregatt, ar neputn[a de a
reaza o astfe de teratura trebue sa fe reproata scrtoruu.
De aceea ma vo stradu n contnuare sa creez junbungaku, facnd comentar
prvnd cutura contemporana n forma aegorca sau smboca, a fe cum procedeaza,
content sau nu, to[ scrtor de scence fcton. A[ vor decde daca vreuna dntre
operee mee se rdca ntr-adevar a statutu de seroztate autentca spre care tnde
e, pentru ca, ndferent de catatea scrtoruu, trebue sa exste un pubc care sa
recepteze opera nante ca ea sa capete for[a transformatoare; eu depnd de un pubc
vguros care poate descoper ducea[a umna, frumuse[e adevar, dncoo de
capactatea pe care o are artstu, de unu sngur, de a e crea.