AFECTIVITATEA Afectivitatea cuprinde totalitatea trairilor noastre, placute sau neplacute, mai intense sau mai putin intense,

fugitive sau durabile. Formele afective sunt: emotiile, dispozitia, sentimentele si pasiunile. Dispozitia (tonusul afectiv) poate fi buna, scazuta sau crescuta, corespunzandu-i calmul, tristetea sau veselia. Tulburarile dispozitiei pot fi: negative - depresiunea psihica ntalnita n melancolie, unde are intensitatea unei dureri morale; pozitive: dispozitia poate fi exagerat crescuta - euforia, o stare de dispozitie pozitiva, care apare n excitatia maniacala. Emotiile sunt stari afective scurte, ocazionate de excitanti diversi care influenteaza toata viata psihica si se nsotesc de reactii vegetative: frica, panica, bucuria. motiile puternice se reflecta patologic prin panica, extaz. !e vorbeste de o labilitate emotionala, cu treceri repezi de la ras la plans, ca n dementa arterosclerotica: rasul sau plansul nemotivate se ntalnesc n schizofrenie. "nxietatea este o stare de asteptare dureroasa. Sentimentele sunt stari afective de lunga durata, mai complexe, la care contribuie si gandirea si #udecata: prietenie, dragoste. Sentimentele se pot modifica n bolile psihice, mai ales n schizofrenie, inversiunea sentimentelor (ura pentru parinti, copiii, frati, surori), dragoste pentru persoane necunoscute sau fictive; ambivalenta afectiva, care cuprinde n acelasi timp sentimente de dragoste si ura pentru aceeasi persoana; indiferentismul, care include lipsa oricarui sentiment afectivitatea parado ala (apare in schizofrenie) se manifesta prin raspunsuri emotionale pozitive de veselie, placere, la traume psihice negative (moarte, boala) si emotii negative (plans) la auzirea unei vesti pozitive. !asiunile sunt cele mai complexe stari afective, ele implica procese cognitve precum gandirea, memoria, atentia, perceptia.