UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC I MECATRONIC

DEZVOLTARE DE PRODUS

TURBINE EOLIENE DE MIC PUTERE PENTRU UZ CASNIC

Student: Marinela ANDREIU

Bucuresti 2011

INTRODUCERE
n contextul noii ere energetice i a noilor tehnologii, care au cunoscut o tot mai mare dezvoltare, a crescut interesul pentru reducerea, prin intermediul surselor de energii regenerabile, a consumului de combustibili fosili i implicit a polurii. O direcie reprezentativ n cadrul domeniului utilizrii surselor de energie regenerabil se refer la conversia energiei eoliene n energie electric, bazat pe utilizarea de turbine eoliene; dezvoltarea acestor sisteme de conversie a condus la identificarea de noi soluii inovative caracterizate prin eficien ridicat, costuri reduse, fiabilitate i adaptabilitate la condiiile de implementare. Lucrarea de fa are ca principal obiectiv conceperea, realizarea i optimizarea unui rotor de turbin eolian de mic putere care s porneasc la viteze reduse ale vntului (sub 3 m/s), specific zonelor de implementare cu potenial eolian redus, caracterizat prin tehnologie simpl, pre de cost sczut i o ntreinere uoar.

1. Stadiul actual n dezvoltarea turbinelor eoliene i identificarea obiectivelor referitoare la turbinele eoliene de mic putere
n acest capitol se prezint stadiul actual privind dezvoltarea turbinelor eoliene destinate producerii de electricitate. 1.1 Istoricul eolienelor Moara de vnt este stramosul generatoarelor eoliene (Fig. 1). Ea a aparut n Evul Mediu n Europa. Ea a functionat la nceput cu ax vertical.

Fig.1: Imagine a doua mori de vnt (Sursa: http ://www.sizilien-sicily-sicilia.de/Energie-uk.htm) Mai trziu, morile se orientau dupa directia vntului si au fost puse pnze pentru a capta mai bine energia vntului. (Fig. 2)

Fig. 2: Imagine a unei mori de vnt cu pnze (Sursa: http://www.olympia.nl/home1-5/griekenland/kos/pages-kos/atmz/bezienswantimachiakos.html) Prima moara de vnt cu pale profilate a aparut n secolul doisprezece. Chiar daca era foarte simpla, este totusi vorba de prima cercetare aerodinamica a palelor. Acestea au fost utilizate n principal pentru pomparea apei sau pentru macinarea grului. n perioada Renasterii, inventatori celebrii ca Leonardo da Vinci s-au interesat foarte intens de morile de vnt, ceea ce a condus la numeroase inovatii, uneori inutile. De atunci, morile s-au nmultit n Europa. Revolutia industriala a oferit un nou nceput pentru morile de vnt, prin aparitia de noi materiale. n consecinta_, utilizarea metalului a permis modificarea formei turnului si cresterea considerabila a masinilor pe care le numim pe scurt "eoliene". (Fig. 3)

Fig. 3: Moara de vnt (Germania de Nord) (Sursa: http://www.jbengs.de/galerie/pages/bild279.htm) Evolutia electricitatii n secolul XX a determinat aparitia primelor eoliene moderne (Fig. 4). Este studiat profilul palelor, iar inginerii se inspira dupa profilul aripilor de avion.

Fig. 4: Eoliana moderna (Sursa: http://gruppen.greenpeace.de/aachen/energie-windrad.jpg copyright: Langrock/Greenpeace) n prezent, eolienele sunt, aproape n totalitate cu ax orizontal, cu exceptia modelelor cu ax vertical ca cele cu rotor Savonius si Darrieus, care sunt nca utilizate, dar sunt pe cale de disparitie. Ultimele inovatii permit functionarea eolienelor cu viteza variabila, respectiv reglarea vitezei turbine eoliene n functie de viteza vntului.

1.2. Sisteme de conversie a energiei eoliene n fig. 5 se prezint schema privind conversia energiei eoliene n energie mecanic i electric, cu evidenierea unor aplicaii reprezentative. Energia eolian s-a folosit de mii de ani; la nceput energia mecanic preluat de la vnt era folosit de vasele de navigaie, pentru pomparea apei, pentru irigaii i de morile de vnt pentru mcinarea grnelor, [BOD2007]. Mai trziu aceast energie mecanic s-a transformat n energie electric cu ajutorul turbinelor eoliene (morile de vnt moderne) care puteau fi legate la reeaua de curent electric.

Fig. 5 Schema conversiei energiei

1.3 . Clasificarea sistemelor de conversie a energiei eoliene Sistemele care realizeaz conversia energiei eoliane n energie electric sunt turbinele eoliene. Ele se clasific n funcie de poziia axului, astfel: 1) Turbine eoliene cu ax orizontal, au axul rotorului aezat pe orizontal. n prezent sunt cele mai variate din punct de vedere constructiv i cele mai rspndite. Acestea pot avea de la 1 pn la 18 pale, cele cu una, dou i trei pale sunt turbine rapide i cu pale multiple, (mai mult de 3 pale) sunt turbine lente (fig. 6).

Fig. 6 Clasificarea turbinelor eoliene cu ax orizontal: a o pal, b dou pale, c trei pale, d cu pale multiple

Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de vnt. Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bun compromis ntre coeficientul de putere, cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului estetic, fata de rotorul cu doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sunt mai putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost mai scazut.

Exista doua categorii de eoliene cu ax orizontal: Amonte: vntul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei. Palele sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia vntului.

Fig. 7 Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte

 Aval: vntul sufla pe spatele palelor, fata de nacela. Rotorul este flexibil si se auto-orienteaza.

Fig. 8 Schema unei eoliene cu ax orizontal aval Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai simpla si da cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare, eforturile de manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna. Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate n functie de directia si forta vntului. Pentru aceasta, exista dispozitive de orientare a nacelei pe directia vntului si de orientare a palelor, n functie de intensitatea acestuia. n prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai ridicat interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala.

2) Turbine eoliene cu ax vertical, au axul rotorului aezat pe vertical. Cele mai rspndite sunt turbinele Darrieus, Savonius, Musgrove, Evence cu dou sau trei pale subiri aerodinamice ncastrate de un ax vertical, i Savonius cu dou pale cu profil aerodinamic fixate de axul vertical. Avantajul lor este n principal acela c rotorul acestora nu trebuie orientat dup vnt (fig. 1.30). Dezavantajul lor este c nu pot fi amplasate pe stlpi la nlime, ca urmare beneficiaz de vntul de la nivelul solului pn la 50m nlime. Pilonii eolienelor cu ax vertical sunt de talie mica, avnd nltimea de 0,1 - 0,5 din naltimea rotorului. Aceasta permite amplasarea ntregului echipament de conversie a energiei (multiplicator, generator) la piciorul eolienei, facilitnd astfel operatiunile de ntretinere. n plus, nu este necesara utilizarea unui dispozitiv de orientare a rotorului, ca n cazul eolienelor cu ax orizontal. Totusi, vntul are intensitate redusa la nivelul solului, ceea ce determina un randament redus al eolienei, aceasta fiind supusa si turbulentelor de vnt. n plus, aceste eoliene trebuiesc antrenate pentru a porni, pilonul este supus unor solicitari mecanice importante. Din aceste motive, n prezent, constructorii de eoliene s-au orientat cu precadere catre eolienele cu ax orizontal. Cele mai raspndite doua structuri de eoliene cu ax vertical se bazeaza pe principiul tractiunii diferentiale sau a variatiei periodice a incidentei: Rotorul lui Savonius n cazul caruia, functionarea se bazeaza pe principiul tractiunii diferentiale. Eforturile exercitate de vnt asupra fiecareia din fetele unui corp curbat au intensitati diferite. Rezulta un cuplu care determina rotirea ansamblului.

Fig. 9 Schema de principiu a rotorului lui Savonius

Fig. 10. Clasificarea turbinelor eoliene cu ax vertical, a Darrieus, b Savonius, c Evence, d - Musgrove Rotorul lui Darrieus se bazeaza pe principiul variatiei periodice a incidentei. Un profil plasat ntr-un curent de aer, n functie de diferitele unghiuri, este supus unor forte ale caror intensitate si directie sunt diferite. Rezultanta acestor forte determina aparitia unui cuplu motor care roteste dispozitivul. Turbinele eoliene se clasific si dup puterea electric furnizat, astfel: Turbine de putere mic (sub 100kW) utilizate n general pentru uz casnic, agricol, etc.; Turbine de putere medie i mare (peste 100kW) utilizate pentru furnizarea energiei electrice n reea Turbine eoliene de mic putere Turbinele eoliene de mic putere au fost i sunt folosite pentru necesitile energetice proprii ale consumatorilor. Datorit costului redus i al modului de ntreinere uor, comercializarea lor se extinde din ce n ce mai mult, fiind utilizate pentru alimentarea cu energie electric a utilizatorilor izolai, care nu sunt conectai la reeaua de energie electric sau pentru funcionaliti diverse n mediul construit. O turbin eolian de mic putere se definete ca un sistem de conversie al energiei mecanice, preluat de la vnt, n energie electric, cu putere de pn la 100 de kW.

2. Analiza structurala a unei turbine eoliene de mica putere cu ax orizontal

Fig. 11 Partile componente ale unei turbine eoliene

In tabelul de mai jos sunt detaliate partile componente ale unei turbine eoliene de mica putere cu ax orizontal: Tabel 1 Nr.crt. Parti componente Descriere 1.

Rotor

Rotorul este format din arborele principal i pale. Palele sunt n general n numr de trei, sunt realizate din compozite armate cu fibr de sticl, mase plastice, metal sau lemn i sunt de form aerodinamic. Suprafaa acoperit de pale ntr-o rotaie complet determin puterea generat de sistem. Arborele principal este poziionat pe orizontal. Generatorul/alternatorul este cuplat direct de arborele principal al turbinei i, la rotirea rotorului produce energie electric. Dac sistemul este construit cu generator atunci curentul produs de turbin este continuu, dac este echipat cu alternator curentul produs de turbin este alternativ. Cutia de viteze este folosit la turbinele eoliene de mic putere cu puteri peste 10 kW. Are rolul de a regla viteza de rotaie a rotorului. Nacela este o carcas care include generatorul i cutia de viteze. Are rolul de a orienta turbina pe direcia vntului. Multe turbine de mic putere folosesc un sistem simplu, cu coad tip giruet, care se orientez pe direcia vntului. Dac sistemul este poziionat n aval, adic vntul sufl n spatele palelor, rotorul se auto orienteaz pe direcia vntului. Complexitatea acestui sistem depinde de tipul turbinei eoliene i de capacitatea acesteia. Turnul susine sistemul de orientare, nacela i rotorul turbinei eoliene. Trebuie proiectat i realizat astfel nct s reziste la condiiile climatice nefavorabile, ca vnturile extreme, grindina, vijelii, din oel. Exist cteva tipuri de soluii constructive de turnuri, printre care: Turn nclinat (conduct) este utilizat pentru sisteme care produc sub 1kW. Turnul ancorat este mai ieftin, de obicei este de tipul turn nclinat. Acest turn are nevoie de o suprafa destul de mare de ancorare, pentru a fi ct mai bine fixat. Turnul consolidat la baz prin fundaie este de obicei de form cilindric sau de tip grind cu zbrele. Sunt mult mai rezistente dect celelalte, ns au un cost mai ridicat i pentru instalare au nevoie de macara.

2.

Generator/ alternator

3.

Cutie de viteze Nacela Sistem de orientare

4 5.

6.

Sistemul de control i protecie Turnul

7.

n urma analizei acestor soluii de turbine eoliene s-a constatat c: Turbinele eoliene lente cu multe pale - sunt adaptate pentru vnturi de vitez mic, pornesc la viteze ale vntului de 2-3 m/s. Momentul motor este relativ mare. Turbinele eoliene rapide cu dou sau trei pale funcioneaz de la viteze ale vntului de 5 m/s. Curbele de variaie a coeficienilor de moment i de putere, obinute experimental, evideniaz valoarea mic a momentului motor i un CP maxim egal cu 0,4. Cu aceste soluii noi s-au mbuntit: pornirea turbinei eoliene de mic putere de la viteze mici ale vntului; mrirea numrului de pale, la mai mult de trei, pentru creterea coeficientului de putere al turbinei; modificarea formei aerodinamice a palelor pentru a se mrii captarea energiei vntului. Pentru a se putea realiza toate aceste mbuntiri ale turbinei s-a mrit gradul de complexitate al profilelor de pal i al prilor componente ale sistemului, ducnd la un cost mrit i o rezisten mecanic ct mai sczut a turbinelor.

3. Lista de cerinte. Solutii constructive

Primul pas in stabilirea listei de cerinte este descrierea scopului produsului. Aceasta descriere se face in mod neutru in ceea ce priveste solutia constructive pentru a pastra caracterul de generalitate a expunerii. Tabel 2 Produsul Scopul produsului Sa functioneze la viteze mici ale vantului specific Turbina eoliana de mica putere zonelor din Romania; Sa produca energie electrica fara fluctuatii / cu fluctuatii mici; O lista initiala de cerinte ar putea fi formulata astfel: 1. Putere nominala mica; 2. Pozitionare precisa; 3. Montaj facil; 4. Solutie constructiva simpla; 5. Costuri mici; 6. Materiale uzuale; Aceasta lista contine cerinte calitative vagi; pentru a putea gasi 2-3 variante constructive trebuie realizata o extindere a acestei liste initiale. Intrucat produsul final este unul complex, s-a ales ca obiectivul principal al proiectului sa-l reprezinte conceperea i optimizarea soluiei constructive a rotorului pentru o turbin eolien de mic putere cu ax orizontal care s porneasc de la viteze mici ale vntului (v < 3 m/s) i s conduc la un pre de cost sczut al ntregului sistem eolian. Se vor dezvolta cercetri teoretice pentru identificarea, selectarea i optimizarea soluiei constructive a rotorului, numrul palelor, forma i dimensiunile acestora, materialul din care se execut. 3.1 Conceperea rotorului turbinei eoliene de mic putere. Lista de cerinte Rotorul turbinei este conceput pe baza urmtorului set de cerine iniiale: 1. ax orizontal, a carei eficien energetic n condiiile date de potenialul eolian este mai mare dect a turbinelor cu ax vertical; 2. numr mare de pale, pentru creterea momentului de pornire i asigurarea funcionalitii turbinei eoliene n condiiile de potenial eolian sczut (viteze mici ale vntului); 3. profilul palelor, simplu tehnologic, pentru asigurarea unui pre de cost sczut i a posibilitii de reglare pe rotor; 4. materialul: rezisten necesar i pre de cost sczut; 5. posibilitatea adaptrii teoriei la structura potenialului eolian prin numr de pale i unghi de poziionare.

Tabel 3 Caracteristicile principale ale subansamblului analizat prezentate centralizat Nr. Caracteristica principala Caracteristica secundara Precizari Crt. Viteza unghiulara a rotorului Diametrul rotorului Tipul butucului Profilul de pala 1. Geometrice Diametrul palei Lungimea palei Unghiul de incidenta Unghiul de pozitionare a palelor Numarul de pale Viteza minima a vantului pentru functionare Viteza maxima de supravietuire Viteza vant pentru putere nominala 3. Forte Forta portanta Forta de rezistenta la inaintare Greutatea Deplasarile din pala Proprietatile materialelor din care Sa confere rezistenta si pret de sunt confictionate palele cost scazut Raport optim de duritate Greutate specifica Longevitate la solicitari oboseala si flexibilitate de Aliaj usor si spuma poliuretan Aliaj usor si polistiren armat cu fibra de sticla Lemn si metal Rotorul se monteaza pe arborele principal prin intermediu butucului

2.

Cinematice

4.

Material

5. Montaj 6. Energie 7. Siguranta

Prescriptii speciale de montaj Montaj facil in amplasament Putere nominala Randamentul turbinei Transformarea de energie Protejarea mediului ambient

8. Executie 9. Control 10. Utilizare 11 Intretinere

Sisteme de protectie si siguranta in exploatare Procedeele de executie a palelor sunt aceleasi ca tehnologiile utilizate si in industria aeronautica Sisteme de masurare a vitezei vantului Sisteme de masurare a zgomotului Silentiozitate Functionarea in zone izolate Inspectii periodice Inlocuire/reparare usoara elementelor componente Reutilizarea materialelor constituente Costuri materii prime Costuri de prelucrare Investitii Amortizarea investitiilor a

Anemometru Sonometru Utilizarea in diverse zone ale Romaniei, unde viteza vantului este redusa

12. 13.

Reciclare

Costuri

14. Termene

Termen proiectare Termen dezvoltare si testare Termen livrare

Tabel 4 Lista de cerinte preliminara Nr. Cerinta Crt. 1. Ax orizontal 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. Pozitionarea arborelui principal pe orizontala Puterea nominala mica Montaj facil Solutie simpla Costuri mici Materiale uzuale Diametrul palelor Profilul palelor Numarul de pale Valoarea maxima a deplasarilor in pala Tipul butucului Viteza minima a vantului pentru functionare Viteza maxima de supravietuire Viteza vant pentru putere nominala Silentiozitate Unghiul de pozitionare a palelor Greutatea Protejarea mediului ambiant

Observatii Obligatorie. Vizeaza solutia constructiva si calculul de rezistenta Obligatorie. Vizeaza solutia constructiva si calculul de rezistenta Obligatorie. Vizeaza solutia constructiva Dorinta. Vizeaza solutia constructiva Dorinta. Vizeaza solutia constructiva Dorinta. Vizeaza solutia constructiva Dorinta. Vizeaza solutia constructiva Obligatorie. Vizeaza solutia constructiva si calculul de rezistenta Obligatorie. Vizeaza solutia constructiva si calculul de rezistenta Obligatorie. Vizeaza solutia constructiva Obligatorie. Vizeaza solutia constructiva si calculul de rezistenta Obligatorie. Vizeaza solutia constructiva Obligatorie. Vizeaza solutia constructiva Obligatorie. Vizeaza solutia constructiva Obligatorie. Vizeaza solutia constructiva Dorinta. Vizeaza solutia constructiva Dorinta. Vizeaza solutia constructiva Dorinta. Vizeaza solutia constructiva Dorinta. Vizeaza solutia constructiva

Tabel 5 Lista de cerinte finala Nr. Cerinta Crt. 1. Ax orizontal 2. 3. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 4. 5. 6. 7. 16. 17. 18. 19. Pozitionarea arborelui principal pe orizontala Puterea nominala mica Diametrul palelor Profilul palelor Numarul de pale Valoarea maxima a deplasarilor in pala Tipul butucului Viteza minima a vantului pentru functionare Viteza maxima de supravietuire Viteza vant pentru putere nominala Montaj facil Solutie simpla Costuri mici Materiale uzuale Silentiozitate Unghiul de pozitionare a palelor Greutatea Protejarea mediului ambiant

Observatii Obligatorie. Vizeaza solutia constructiva si calculul de rezistenta Obligatorie. Vizeaza solutia constructiva si calculul de rezistenta Obligatorie. Vizeaza solutia constructiva Obligatorie. Vizeaza solutia constructiva si calculul de rezistenta Obligatorie. Vizeaza solutia constructiva si calculul de rezistenta Obligatorie. Vizeaza solutia constructiva Obligatorie. Vizeaza solutia constructiva si calculul de rezistenta Obligatorie. Vizeaza solutia constructiva Obligatorie. Vizeaza solutia constructiva Obligatorie. Vizeaza solutia constructiva Obligatorie. Vizeaza solutia constructiva Dorinta. Vizeaza solutia constructiva Dorinta. Vizeaza solutia constructiva Dorinta. Vizeaza solutia constructiva Dorinta. Vizeaza solutia constructiva Dorinta. Vizeaza solutia constructiva Dorinta. Vizeaza solutia constructiva Dorinta. Vizeaza solutia constructiva Dorinta. Vizeaza solutia constructiva

Pasul urmator realizarii listei de cerinte este stabilirea functiilor. In acest scop, se parcurge lista de cerinte finale si se evidentiaza acele cerinte care impun clar realizarea de functii.

Tabel 6 Stabilirea functiilor necesare indeplinirii cerintelor Nr. Cerinta Functii asociate cerintelor Crt. 1. Ax orizontal Lagaruirea arborelui 2. 3. Pozitionarea arborelui principal pe orizontala Puterea nominala mica Nu Nu Modificarea pasului elicei 8. 9. Diametrul palei Nu

10. 11. 12. 13. 14. 15. 4. 5. 6. 7. 16. 18. 19.

Functionare prin modificarea directiei de Devierea directiei vantului pentru curgere a aerului transformarea curgerii rectilinii a vantului in miscare de rotatie a rotorului Cresterea momentului motor(prin numarul de Nu pale) Valoarea maxima a deplasarilor in pala Nu Butucul sa sustina palele fara deteriorare Viteza minima a vantului pentru functionare Viteza maxima de supravietuire Viteza vant pentru putere nominala Montaj facil Solutie simpla Costuri mici Materiale uzuale Silentiozitate Greutate minima Protejarea mediului ambiant Fixarea palelor pe butuc Adaptarea elicei la fluctuatiile vantului Adaptarea elicei la fluctuatiile vantului Adaptarea elicei la fluctuatiile vantului Nu Nu Nu Nu Impiedicarea poluarii sonice Nu Nu

Tabel 7 Tabelul morfologic preliminar Nr. Functii Crt. 1. Lagaruirea arborelui

Solutii constructive

2.

3.

4. 5. 6.

Rulmenti, lagar de alunecare hidrodinamic, hidrostatic, gazostatic, gazo-dinamic, cu frecare limita sau mixta, lagar magnetic Modificarea pasului elicei Cu bieleta de pas (mecanism biela-manivela), prin fixare elastica cu arc de reglare a pasului, cu motor hidraulic, pneumatic, pas cu pas Devierea directiei vantului pentru Pala verticala, pala tip elice de avion, pale simple transformarea curgerii rectilinii a mori de vant vantului in miscare de rotatie a rotorului Fixarea palelor pe butuc Rulmenti, lagare de alunecare cu frecare limita sau mixta (bucse sinteriate), lagare hidrostatice Adaptarea elicei la fluctuatiile Frana mecanica, frana hidraulica, frana comandata vantului electric multidisc Impiedicarea poluarii sonice Nervuri de laminarizare, fasi de material textil

Curs 7 !!!!!!!! pag 12 Solutii constructive: Variantele constructive difera de la producator la producator, existand in momentul de fata doua variante majore de actionare a generatorului: clasica ( prin intermediul unui sistem cu doi arbori cu viteze diferite) si directa, caz in care rotorul antreneaza direct un generator electric cu un numar mai ridicat de poli. In momentul de fata, varianta clasica este cea mai respandita. Exista de asemenea doua variante principale de control asupra vitezei de rotatie a rotorului: "stall control" folosind modelul aerodinamic al palelor sau "pitch" rasucind palele in intregime aproape la 90 de grade. Se mai utilizeaza controlul prin "active stall" ca varianta de mijloc, dar pe scara mai redusa deoarece implica sisteme de mai mari dimensiuni. Parerile sunt impartite asupra eficientei fiecarui sistem. In cazul primului sunt implicate variante constructive mai simple si deci mai fiabile, pe cand al doilea sistem necesita siteme mai complexe si de dimensiuni mai mari. Totusi, tinand cont de progresul tehnologic in momentul actual, este greu de spus care din sisteme este mai bun, desi tendinta actuala este sa se foloseasca mai mult controlul "pitch" . In alegerea unei turbine, de cele mai multe ori predomina criteriile legate de productivitate, fiabilitate si costuri.

Fig. 12 Solutie constructiva tip roata de bicicleta

Fig. 13 Solutie constructiva cu 3 pale Noi soluii constructive de turbine eoliene de mic putere s-au realizat ca brevet de invenie i nu numai. In figura 12 sunt prezentate cateva solutii constructive de turbine eoliene de mica putere.

Fig. 14 Soluii constructive de turbine eoliene de mic putere 3.2 Conceptul palelor Designul rotoarelor cu pale individuale este determinat de numrul palelor, de geometria exterioar a lor i de materialele din care sunt realizate. Rapiditatea sistemului depinde de forma palelor, de numrul acestora i de material. Materialele din care sunt realizate profilele de pal Materialele folosite n dezvoltarea, construcia palelor sunt eseniale pentru buna funcionare a turbinei eoliene. Aceste pale trebuie s fie cu greutate redus, rezistente la coroziune i oboseal. Materialul ideal pentru pale ar trebui s combine urmtoarele proprieti structurale: Raport optim de duritate greutate specific; Longevitate la solicitri de oboseal i flexibilitate; Cost mic i prelucrarea materialelor pentru a obine forma aerodinamic dorit. Aliaj uor i spum poliuretan; Aliaj uor i polistiren armat cu fibr de sticl; Lemn i metal. Definirea profilelor de pal propuse n sinteza conceptual a palelor se utilizeaz o definire a profilelor n funcie de doi coeficieni importani: coeficientul de asimetrie i coeficientul de lime, care depind de forma i de dispunerea suprafeei active a palei fa de axa acesteia. Aceti coeficieni au valori cuprinse n intervalul 0,...,1 i modeleaz forma palei i poziia acesteia fa de axa de rotaie, fiind notai astfel: CAv = coeficient de asimetrie la vrf ; CAa = coeficient de asimetrie la ax; Cv = coeficient de lime la vrf; Ca = coeficient de lime la ax.

Conform acestor simbolizri grafice se disting o varietate nsemnat de profile de pal de diferite forme i dimensiuni, care pot fi utilizate n construcia rotorului turbinei eoliene. Pentru conceptul propus, aceste profile de pale, diferite ca form (triunghi, trapez, dreptunghi, romb i de form oval) i avnd aceleai dimensiuni radiale, sunt realizate din materiale diferite:

Fig. 15 Profile 2D, de forme si grosimi diferite Pentru o captare ct mai eficient a energiei vntului, profilele de pal sunt realizate cu colurile ascuite (fig. 13 a, b, c, d, e, g, h, j, k) i rotunjite (fig. 13 f, i i l). Pentru palele din material textil se utilizeaz un cadru pe care este fixat pnza, conform fig. 13 m. Palele sunt fixate ntr-o obad, numrul palelor putnd fi de la 2 pan la 12. Un numr mare de pale i dimensiunile radiale mrite ale acestora induc rotorului un moment motor mare i o captare a energiei vntului mai ridicat.

3.3 Analiza 3D a rotorului si a palelor. Exemple In continuare se vor analiza cele 2 solutii constructive, turbina eoliana cu rotorul tip roata de bicicleta si turbina eoliana cu 3 pale, din punct de vedere tehnico-economic si se va alege solutia optima. Intr-o prima faza se face o analiza a profilului de pala. Se propune spre analiza o pala fixa de rotor turbina eoliana. Analiza structurala a rotorului tip roata de bicicleta folosind programul ANSYS.

Fig. 16 Modelarea 3D a rotorului

Fig. 17 Geometria modelului

Fig. 18 Distributia deplasarilor in rotor

Fig. 19 Tensiunea creata de forta centrifuga

Fig. 20 Tensiunea creata de forta gravitationala

Analiza structurala a unei pale fixe de rotor generator eolian cu urmatoarele configuratii: lama este ncastrat la ambele capete i poate avea una din urmtoarele configuraii: platform de 3 9 3 oel ( E 200 10 N / m , 0, 285 , 7860 kg / m ) de 3 mm grosime, material sandwich format din trei straturi, cu feele laterale din rini poliesterice armate cu fibre de sticl ( E1 E2 25 GPa G1 G2 5 GPa 0,3 E E2 1,35 GPa , , ) i miez din spum ( 1 , G1 G2 35 MPa 0,35 , ).

Grosimile celor trei straturi sunt urmtoarele: strat rin 1,5 mm, strat spum 3 mm, strat rin 1,5 mm. ncrcarea lamei este creat de un vnt ce lovete lama cu viteza de: ( i ) = 10 m/s, ( ii ) =30 m/s cu incidena de 0o i 20o pentru fiecare caz. Determinarea distribuiei de presiuni pe suprafa palei s-a efectuat cu ajutorului platformei JavaFoil. JavaFoil este un program simplu care utilizeaz metode simple de analiz a curgerii . Metodele care se afl la baza acestui program sunt: potential flow analysis (calculeaz viteza local de-a lungul suprafeei pentru orice unghi de atac), boundary layer analysis (rezolv un set de ecuaii difereniale pentru a determina compo rtamentul straturilor la interfa). Datorit simplitii sale, utilizarea sa este condiionat de precizia dorit.

Pentru a obine distribuia de presiuni pe suprafaa palei am utilizat un fiier Notepad care conine coordonatele punctelor ce alctuiesc profilul palei cu structur de oel i structur sandwich. Utiliznd profilul generat, i impunnd condiii privind unghiul de inciden al curentului de aer, JavaFoil este capabil s furnizeze valorile coeficientului de presiune de-a lungul profilului. Utiliznd valorile adimensionale ale coeficientului de presiune, a fost determinat distribuia presiunii de-a lungul profilului pentru toate cazurile prezentate mai sus. Mai jos (Fig.3, Fig.4) este prezentat distribuia de presiuni pentru dou cazuri.

Distributia presiunilor pentru pala otel la la la v=10 m/s i =0o

Distributia presiunilor pentru pala sandwich la v=10 m/s i =0o

distributia deplasarilor pala otel

distributia deplasarilor pala sandwich

1.50E-01

5.00E-02 0.00E+00 1 3 5 7 9
s_v10_t0 s_v10_t10 s_v10_t20

1.00E-01

5.00E-02

-5.00E-02
otel_v10_t0

0.00E+00 1 -5.00E-02 2 3 4 5 6 7 8 9 10

-1.00E-01 -1.50E-01

otel_v10_1t0 otel_v10_t20 otel_v30_t0 otel_v10_t10

s_v30_t0

-1.00E-01

otel_v30_t20

-2.00E-01 -2.50E-01 -3.00E-01 -3.50E-01

s_v30_t10 s_v30_t20

-1.50E-01

-2.00E-01

-2.50E-01

v10_0

v10_10 v10_20 v30_0

v30_10 v30_20

v10_0

v10_10 v10_20 v30_0

v30_10 v30_20

Oel

Sandwich

Figura 21 Stress Diagram

Analiza structurala pentru o pala mobila profil RAF6 cu sectiunea de mai jos. Pala se consider
a avea o structur cu un nveli din tabl de aluminiu cu grosimea de 1 mm i un lonjeron din eav de 1

Fig. 22 Modelarea sarcinilor cu JavaFoil

Fig. 23 Modelarea deplasarilor in pala cu ANSYS

4. Calculul costurilor
Materialele utilizate sunt: Aluminiu Duraluminiu Otel Costurile materialelor Costurile de executie Costuri de fabricatie Costuri de amplasare Costuri de intretinere Completarea tabelelor

5. Evaluarea impactului asupra mediului inconjurator