Eseu argumentativ despre apartenena la modernism a unui text poetic arghezian var 88 Tema i viziunea despre lume ntr-o

o poezie arghezian- var 89

Flori de mucigai
de Tudor rghezi Le-am scris cu unghia pe tencuial Pe un prete de firid goal, Pe ntuneric, n singurtate, Cu puterile neajutate Nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul Care au lucrat mprejurul Lui Luca, lui Marcu i lui Ioan !unt stihuri fr an, !tihuri de groap, "e sete de ap #i de foame de scrum, !tihurile de acum C$nd mi s-a tocit unghia ngereasc %m lsat-o s creasc #i nu mi-a crescut !au nu o mai am cunoscut &ra ntuneric Ploaia 'tea departe, afar #i m durea m$na ca o ghiar Neputincioas s se str$ng #i m-am silit s scriu cu unghiile de la m$na st$ng Modernismul este o orientare larga si diversa in plan doctrinar si estetic prin care literatura romana se alinia(a literaturii europene %pare la inceputul secolului al ))-lea, situandu-se in opo(itie cu traditionalismul, propunandu-si sa innoiasca e*presia estetica, punand-o in acord cu viata moderna, cu sensi'ilitatea epocii Promotorul modernismului la noi este &ugen Lovinescu, el pledand pentru sincroni(area literaturii noastre cu tendintele occidentale, cu +spiritul veacului, In poe(ie, modernismul se manifesta prin cultivarea citadinului! ruptura cu traditia! negarea ratiunii si proclamarea intuitiei ca singur mod de cunoastere! intelectualizarea emotiei! imagismul puternic! ermetism! am"iguitate! o"scuritate# Modernismului romanesc ii sunt asociate poetici diverse- expresionismul lui $laga! ermetismul lui $ar"u! poetica antipoeticului lui rghezi# .udor %rghe(i este unul dintre repre(entan/ii de seam ai modernismului rom$nesc ce se impune prin promovarea esteticii ur%tului care aduce dup sine inovarea ntregului imaginar poetic! precum i a lim"a&ului, aspecte ce sunt ilustrate in arta poetica Flori de mucigai, te*t care deschide volumul omonim din 0120 Poemul ilustrea(a concep/ia despre art a scriitorului, eviden/iind faptul c adevrata poe(ie tre'uie s transfigure(e i registre ale referentului care n mod tradi/ional erau considerate materie apoetic Ca form de manifestare a sincronismului lovinescian- trstura esen/ial a modernismului- se poate decela la %rghe(i ca sursa de inspira/ie i ideile esteticii ur$tului configurate n volumul Florile rului 304567 al lui Charles 8audelaire 'a specie literar, Flori de mucigai este o art poetic modern n care .udor %rghe(i i comunica ideile despre condiia creatorului! esena artei! natura surselor de inspiraie artistic# partenena la modernism e dat de nesupunerea la (orma prozodic tradiional! de autore(erenialitate! de evidenierea esteticii ur%tului i a categoriilor negative# )rin arta sa poetic! rghezi se plaseaz n opoziie cu tradiia# Tema operei este condiia creatorului i esena artei, iar viziunea despre lume a poetului vi(ea( faptul c poe(ia i arta n general pot s i aproprie(e toate formele de lim'aj i implicit pot crea te*te n care se conturea( un imaginar artistic neo'inuit care poate oca cititorul# %ctul creator presupune, in vi(iunea sa, singuratatea a'soluta, sacrificiul propriei fiintei 9ersurile nu mai sunt produsul unei revelatii, al harului divin, ci al unei nelinisti artistice si al setei creatoare, iar creatorul este un damnat :pera are ca surse de inspiratie, atat e*perienta de viata a autorului, cat si idei referitoare la estetica uratului *iziunea despre lume a artistului modern sugerea( implicit for/a i sensi'ilitatea cuprin(toare a artei;poe(iei care poate reflecta orice, inclusiv lumea imund, ordinar a unei umanit/i dec(ute i poate scoate la lumin frumosul, su'limul acestui univers +n Flori de mucigai aceast atitudine iconoclast! speci(ica esteticii moderniste! este

re(lectat artistic la toate nivelurile textului, compoziie necanonic a textului! lim"a&ul poetic i condiia de damnat a creatorului! precum i imaginarul poetic ocant# Titlu poe(iei coincide cu motivul central -<flori de mucigai< ce repre(inta un o*imoron in care florile sugerea(a frumusetea, puritatea, iar mucegaiul semnifica uratul, descompunerea, intunericul Titlul este reprezentativ pentru inovatia lim"a&ului arghezian ca expresie a adeziunii la estetica uratului %socierea celor doua categorii estetice contradictorii, frumosul si uratul, ofera titlului, in opinia mea, o e*presivitate socanta si fascinanta prin efectele sale estetice =ratul are rolul de a evidentia imperfectiunile vietii ce fac parte si ele din e*istenta umana La nivel prozodic! se o'serv modernismul creaiei deoarece poe(ia este alctuit dintr-o strof polimorf -structur pro(odic ampl alctuit dintr-un numr mare de versuri- i un catren 9ersul clasic alternea( cu cel li'er eviden/iind o structur poetic +negativ, -iscursul ia (orma monologului liric, structurat in doua secvente inegale, confesiune a eului care-si asuma conditia de artist nverunat s descopere poeticitatea ntr-un univers degradat, in (onele de um'ra ale fiintei umane >emarcam caracterul insolit al incipitului datorat deicticului 3pronume personal7 <Ie< cu care incepe primul vers si prin care se reali(ea(a identitatea semantica dintre florile de mucegai devenite sim'ol al esteticii ur$tului si stihuri )rima secventa surprinde conditia neo"isnuita a poetului care creea( ntr-un spatiu al claustrarii e*primata, in maniera modernista! prin imagini poatice atipice Indicii spa/io-temporali fi*ea(a prin enumera/ia ?pe tencuial;pe un perete de firid goal;pe ntuneric, n singurtate, mprejurarile in care se desfasoara procesul artistic Prin metafora ?firidei goale, se sugerea( condi/ia de damnat a creatorului care se afl ntr-un univers infernal al reclu(iunii In acest conte*t, singuratatea si intunericul devin metafore ale conditiei umane, iar spatiul -un sim'ol al unei lumi pragmatice care actionea(a constrangator artistic, social, afectiv, spiritual @aptul c ntregul su proces creator se produce n condi/ii climaterice nefavora'ile sugerea( plasarea n opo(itie cu tradi/ia, cu tot ceea ce repre(int regula &l este un marginal care recurge la o estetic netradi/ional, fapt sugerat metaforic de scrierea cu ?unghiile de la m$na st$ng, Polisindetonul ?nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul, e*prim a'sen/a unor adjuvan/i divini n procesul creator n care se angajea( de unul singur, ceea ce presupune un efort sisific, un efort de martir )e de alt parte, eul se definete prin elips, prin ceea ce nu are, el nu are harul, element care trimite la categoria modernist a cretinismului n ruin, identificat de Augo @riedrich printre cele mai importante trsturi ale poeziei moderne# .ecventa urmtoare de(ineste meta(oric creatia %ri'utele neo'isnuite, socante sunt plasate in seria enumerativa- ?!unt stihuri fr an,;!tihuri de groap,;"e sete de ap;#i de foame de scrum,;!tihurile de acum, Poe(ia asimilea( n ad$ncul ei tot ce este ur$t, distrugtor, ru, demonic, ea este +floare de mucigai, !tihurile ?fara an, situea( in atemporalitate creatia i se nasc ca urmare a unei nevoi interioare imperioase e*primate prin instinctele vitale- sunt stihuri ?"e sete de ap;#i de foame de scrum,prin care este transfigurata artistic lumea periferica, thanatica, a anihilarii )rocesul artistic este epuizant# 9ersurile su'linia(a forta mistuitoare necesara creatiei care sugerea(a sacrificul de sine iar harul poetic, <unghia ingereasca< este +tocit, de efort, nu-i mai permite poetului revelatia deoarece <nu a mai crescut< sau, altfel spus, artistul nu se mai poate regasi in sine, nu se mai percepe ca pe un creator de valori spirituale- <sau nu o mai am cunoscut< Contemplarea universului tragic in care omul este etrern pri(onier, pre(entat sintetic prin motivele intunericului si al ploii care +'atea departe afara, provoaca o suferinta ce tre'uie e*primata artistic %ctul de a scrie este sinonim cu un gest de revolta, de sfidare a lumii conformiste, e*primat metaforic de scrisul cu +unghiile de la mana stanga, Estetica ur%tului! ca rezultat al atitudinii iconoclaste a poetului modern! este! n nelesul ei cel mai ad%nc! aspiraia spre supremaia artei moderne de a capta n spaiul ei artistic orice tip de realitate# 'on(orm acestei estetici! uratul! desi are origini intunecate! este puri(icator in esenta! su"limandu-se in arta# .e*tul programatic Flori de mucigai reflect un lirism su"iectiv n care apar elemente de narativitate sim'olica Lim'ajul poetic! modern, se remarca prin amestecul registrelor stilistice- registrul popular +prete, firid,, arhaic+stihuri,, religios- Luca, Marcu, Ioan, +ingereasca,, prin termenii duri , socanti- +unghia,, +gheara,, +scrum,, considerati de vechea estetica apoetici Bn Flori de mucigai conte*tul liric are o importan/ decisiv deoarece numai prin raportare la acesta se poate n/elege sim'olul central# .e cultiv ast(el o trstur modernist i anume autore(erenialitatea# +n concluzie! poezia este modernist prin crearea unui nou lim"a& poetic! prin dislocarea topicii normale /nu o mai am cunoscut0! prin a"ordarea unor registre stilistice care n mod tradiional sunt considerate apoetice# )oezia se deliricizeaz prin a"ordarea esteticii ur%tului i valori(icarea expresivitii lim"a&ului oral#