Sunteți pe pagina 1din 36

1

CONSTRUCTIA, DIAGNOSTICAREA, INTRETINEREA SI REPARAREA INSTALATIEI DE RACIRE

Cuprins
Argument..4 Cap.1 .6 Constructia Instalatiei de racire 6 1.1 Instalatia de racire cu aer 7 1.2 Instalatia de racire cu lichid .7 1.2 Partile componente ale instalatiei de racire ..8 Cap.2 ..15

Functionarea instalatiei de racire ..15 2.1 Functionarea instalatiei de racire cu lichid ..15 2.2 Functionarea instalatiei de racire cu aer ..17 Cap.3 .18 Intretinerea e!ectiuni si reparare 18

".1 Intretinerea instalatiei de racire ..18 ".2 e!ectiuni ..1#

"." $epararea ..21 Cap. 4 %&'(.2" )i*liogra!ie ..26 Ane+e.27

ARGUMENT
Progresele inregistrate de !irmele a,ansate in ultimul deceniu- au demonstrat ca sistemele de racire ale motoarelor cu ardere interna repre.inta o parghie importanta in procesul de per!ectionare a !unctionarii acestora- putind sa contri*uie su*stantial la reducerea consumului speci!ic de com*usti*il- a emisiilor poluante primare- a e!ectului de sera la scara glo*ala- a!ectand direct !ia*ilitatea motoarelor si durata de ,iata a acestora. 'istemul de racire tre*uie sa asigure !unctionarea in conditii de siguranta a motorului cu ardere interna- trans!erand prompt si integral caldura dega/ata in timpul procesului de lucru- de la componentele cu stare termica critica chiulasapistoanele- cilindrii - de la agentii termici directi uleiul de ungere- aerul de arderecom*usti*ilul - mai departe- catre !luidul de racire si prin acesta- catre mediul incon/urator. 0,acuarea caldurii tre*uie sa !ie ast!el e!ectuata- incat sa se e,ite aparitia oricaror e!ecte negati,e in urma !unctionarii de lunga durata a motorului o*oseala termica- deteriorarea supra!etelor e+puse ca,itatiei . 1n sistem de racire corect dimensionat mentine in orice situatie posi*ila de intalnit in e+ploatare- temperatura componentelor motorului solicitate termic si uneori a !iecarei .one importante a acestora in limite care garantea.a o *una !unctionare. 0,aluarea per!ormantelor unui sistem de racire care echipea.a un auto,ehicul poate !i !acuta con!orm standardelor in ,igoare 'A0 21"#" 1##4 'A0 281# 1#87 3 care pre,ad e!ectuarea unor teste in timpul carora auto,ehiculul respecti, tre*uie sa !ie condus con!orm cu conditiile si modul de operare speci!icat de producator. Pentru a se putea o*tine re.ultate *une la testele amintite mai sus- este necesar ca sistemul de racire sa !ie conceput- constituit si adaptat per!ect cu motorul. In ca.ul motorului cu aprindere prin scanteie- datorita contactului incarcaturii proaspete cu peretii cal.i ai canalelor de admisie din chiulasa- cu supapa- cu peretii camerei de ardere- capul pistonului si peretii cilindrului se

5 micsorea.a coe!icientul de umplere din cau.a cresterii temperaturii si reducerii densitatii incarcaturii retinute in cilindru la s!arsitul admisiei. Pe de alta parte in ca.ul unor temperaturi prea sca.ute ale peretilor cilindrului- se produce marirea pierderilor mecanice prin cresterea ,asco.itatii lu*ri!iantului si cresterea pierderilor de caldura sca.and ast!el randamentul indicat. Functionarea indelungata a motoarelor in conditiile unor racirii e+agerate conduce la u.uri premature ale pieselor datorita diluarii peliculei de ulei cu !ractiuni grele de com*usti*il condensate pe cilindru sau prelinse din conducta de admisie. 1na dintre cerintele !undamentale ale sistemului de racire este asigurarea unei temperaturi relati, constante a cilindrilor in !unctie de lu*ri!iantul utili.at. e asemenea- este esential ca intensitatile de e,acuare a caldurii din chiulasa sa !ie sta*ilite din conditia asigurarii unui coe!icient de umplere cat mai ridicat si a unor pierderi minime prin racire. Cresterea per!ormantelor motoarelor cresterea puterii si scaderea consumului de com*usti*il- precum si scaderea e!ectelor poluante se pot reali.a printr4o racire mai intensa a chiulasei- deoarece se constata o crestere a coe!icientului de e+ces de aer. Cerintele esentiale ce tre*uiesc indeplinite de catre sistemul de racire5 sa mentina motorului e,itand ast!el o temperatura relati, constanta a supraincal.irea sau supraracirea motorului indi!erent de conditiile climatice si de drum3 sa permita termoga.odinamice cu un randament cat maides!asurarea proceselor ridicat3 capacitate cat mai ridicata raportul dintre supra!ata de racire si ,olumul ocupat3 simplitate constructi,a si monta/ !acil3 greutate dimensiuni de ga*arit cat mai reduse3 cat mai mica si siguranta e+ploatare cat mai ridicate3si dura*ilitate in

6 consum cat pentru antrenarea elementelor componente. mai mic de putere

CAPITOLUL I CONSTRUCTIA INSTALATIEI DE RACIRE


atorita procesului termic care are loc in camera de ardere a motoruluiga.ele re.ultate in timpul unui ciclu au o temperatura medie de 566 . . . 6667C. Aceste ga.e incal.esc prin conducti*ilitate chiulasa- cilindrii- pistoanele si supapele- ast!el ca- din aceasta cau.a- se pot produce pertur*atii in !unctionarea normala a motorului3 ast!el- nu se mai asigura o ungere normala a motoruluideoarece la temperatura de 6667C uleiul se arde si se depasesc limitele admisi*ile ale ,alorilor termice pentru mecanismul de distri*utie. e aceeapentru !unctionarea normala a motorului- tre*uie sa se asigure racirea elementelor care se incal.esc in contact cu ga.ele de ardere- respecti, peretii cilindrilor si ai chiulasei.Prin racirea acestor elemente se mentine temperatura peliculei de ulei de pe !ata interioara a camasii cilindrului su* temperatura de descompunere si se reali.ea.a o uni!ormi.are a temperaturii peretilor- ceea ce are ca e!ect e,itarea dilatarilor inegale si a solicitarilor termice periculoase3 se e,ita- de asemenea- pericolul care ar putea re.ulta din reducerea re.istentei materialului- datorita temperaturii ridicate. In !unctie de natura agentului de racire e+ista urmatoarele tipuri de instalatii de racire5 4 instalatia de racire cu aer3 4 instalatia de racire cu lichid.

1.1 INSTALATIA DE RACIRE CU AER


Racirea directa se reali.ea.a prin racire cu aer diri/at 8prin tur*ina9 si prin racire cu aer nediri/at 8cu aerul incon/urator9. $acirea cu aer diri/at se o*tine printr4o tur*ina actionata de motor- iar curentul de aer este diri/at spre toti cilindrii printr4un sistem de galerii. In ,ederea racirii cu aer nediri/at- cilindrii- chiulasa si carterul motorului sunt pre,a.ute cu aripioare pe supra!ata lor e+terioara- care

7 maresc supra!ata de racire iar curentul de aer generat prin deplasarea auto,ehiculului trece printre aceste aripioare si preia-o parte din temperatura acestora.A,anta/ele sistemului de racire cu aer sunt urmatoarele5
: :

se elimina radiatorul3 se elimina pompa de apa si conductele.

In consecinta motorul este mai ie!tin- mai usor cu 16 15; !ata de cele racite cu apa- dupa pornirile la rece motorul se incal.este imediat- se e,ita pericolul inghetului lichidului de racire- este usor de intretinut. Cu toate a,anta/elc pe care le pre.inta- acest sistem are o s!era de !olosire limitata la automo*ile deoarece nu asigura o racire uni!orma a motorului si ca urmare determina un consum marit de com*usti*il. $acirea cu aer se !oloseste in special la automo*ilele cu motoare de capacitate mica- precum si la motociclete. 'chema instalatiei de racire cu aer este repre.entata in ANEXA 1.

1.2 INSTALATIA DE RACIRE CU LICHID


Racirea indirecta cu lichid . In pre.ent- la ma/oritatea motoarelor de automo*il- racirea este asigurata printr4o instalatie cu circuit de apa sau lichid antigel in /urul cilindrilor. In !unctie de presiunea lichidului din instalatiile de racirese deose*esc5
: :

instalatii de racire la presiunea atmos!erica3 instalatii de racire presuri.ate.

'uprapresiunea din instalatie este asigurata de capacul 8*usonul9 radiatorului- pre,a.ut cu doua supape5
4

supapa de e,acuare care se deschide la o anumita suprapresiune

!ata de cea atmos!erica pentru ca ,aporii ori lichidul de racire in e+ces sa !ie e,acuate in a!ara3
4

o supapa de aspiratie- pentru patrunderea aerului in instalatie cand

depresiunea in aceasta depaseste o anumita ,aloare.

8 In primul ca.- ,aporii de lichid sunt e,acuati in atmos!era- in cel de al doilea ca. intr4un ,as de e+pansiune. Instalatia de racire presuri.ata si capsulata repre.inta solutia moderna de racire a motoarelor- ea !iind aproape generali.ata la automo*ile. <ichidul !olosit la aceste instalatii este lichidul antigel care are un punct de inghetare sca.ut- !apt ce inlatura necesitatea schim*arii lui ,ara si iarna. In aceste instalatii- racirea motoruiui se !ace in !elul urmator5 caldura inmaga.inata in peretii cilindrilor este preluata de apa care se a!la in camasa de apa a motorului- apa incal.ita trece printr4un racitor- numit radiator- unde cedea.a caldura in aerul e+terior- racindu4se- din radiator- apa racita a/unge din nou in camasa de apa a motorului si in !elul acesta circuitul se repeta in mod neintrerupt in tot timpul !unctionarii motorului. Circulatia apei se poate reali.a cu a/utorul unei pompe. Atentie! Periodic trebuie urmarit nivelul antigelului in vasul de expansiune, acesta trebuie sa se situeze intre limita maxima si minima. Cand se lucreaza cu antigel se va evita contactul cu el deoarece este toxic. Antigelul se inlocuieste dupa maxim 3 ani chiar daca concentratia lui este corespunzatoare. 'chema instalatiei de racire cu lichid este repre.entata in ANEXA .

1.3 PARTILE COMPONENTE ALE INSTALATIEI DE RACIRE


Instalatia de racire cu lichid a motorului cuprinde in principal5 radiatorul3 pompa de racire3 termostatul3 ,entilatorul3 ,asul de e+pansiune3 racordurile de cauciuc 8ANEXA !9. Radiatorul 4 Preluarea caldurii de la lichidul de racire si transmiterea acesteia mediului am*iant se reali.ea.a prin intermediul radiatorului. Pentru a

9 reali.a trans!erul de caldura radiatorul tre*uie sa dispuna de o mare supra!ata 81525 m29. $adiatorul se compune din doua re.er,oare- unul superior si altul in!eriorcon!ectionate din ta*la de alama sau otel. <egatura intre ele se reali.ea.a prin mai multe te,i su*tiri- pre,a.ute cu aripioare. $e.er,orul in!erior al radiatorului este pre,a.ut cu o tea,a de iesire a apei reci - cu un ro*inet de golire si cu suporturile de !i+are a radiatorului.

i!. 1. Radiatorul" 1# r$%$r&or 'up$rior( 2# !ura d$ u)pl$r$( 3# *u'o+ul radiatorului( 4 # r$%$r&orul i+,$rior.

$adiatorul se !i+ea.a in a!ara motorului- pentru a !i e+pus total curentului de aer- in ,ederea racirii in ce=e mai *une conditii. Pentru asigurarea de*itului de aer necesar racirii motorului- in special cand !unctionea.a la sarcina mare si ,ite.a mica- instalatia de racire este pre,a.uta cu un ,entilator- care se gaseste montat pe a+ul pompei de racire in dreptul radiatorului. >entilatorul este antrenat- de o*icei- printr4o curea catre ar*orele cotit.

10 'chema radiatorului si schema de reali.are ale corpului acti, sunt pre.entate in ANEXA " . Po)pa d$ apa asigura circulatia !ortata a lichidului in instalatia de racire. <a automo*ile sint !olosite pompe de racire centri!uge. Pompa de lichid are rolul de asigura recircularea lichidului in sistemul de racire- si se utili.ea.a in general pompa de tip centri!ugal. Presiunea necesara acestor pompe este de 6-6"56-15 (Pa. Asigurarea unei circulatii in *une conditiuni prin canali.atii se reali.ea.a la o presiune de 6-6"6-65 (Pa- in realitate se cauta ca presiunea din sistemul de racire sa !ie mai mare cu 6-686-1 (Pa !ata de necesar pentru a impiedica !ormarea ,aporilor in anumite puncte ale instalatiei de racire. Pompa de apa este actionata de la ar*orele cotit al motorului printr4o transmisie cu curea- raportul de transmitere !iind de 6-81-#5.

i!. 2. Po)pa d$ li-.id" 1#rotorul po)p$i( 2#-orpul po)p$i( 3#!ar+itura d$ $ta+'ar$. >ariante constructi,e ale pompei cu lichid sunt repre.entate in ANEXA #. Corpul pompei este montat pe *locul motor si comunica cu re.er,orul in!erior al radiatorului si cu partea in!erioara a camasii de racire.

11

i!. 3. Gar+ituri d$ $ta+'ar$ a/ -u ,i0ar$ i+ -ar-a'a( */ -u ,i0ar$ p$ ar*or$ 1#i+$l d$ alu+$-ar$( 2#'ai*a d$ pr$'ar$( 3#ar-( 4#-ar-a'a( 1#-a)a'a d$ $ta+'ar$( 234#-ar-a'a( 5#i+$l d$ ,i0ar$( 6#i+$l d$ $ta+'ar$( 17#i+$l d$ ,r$-ar$. In timpul !unctionarii motorului- rotorul este pus in miscare- antrenand prin paletele sale apa din pompa. In !elul acesta- lichidul de racire ,ine in contact cu peretii cilindrilor si ai camerelor de ardere- dupa care trece in *a.inul superior al radiatorului. <ocul apei re!ulate de pompa este luat de apa care patrunde prin conducta de aspiratie ce este in legatura cu *a.inul in!erior al radiatorului. In modul acesta- pompa asigura o circulatie neintrerupta a apei in instatatia de racire a motorului. Slabirea sau ruperea curelei de antrenare a pompei de apa duce la cresterea excesiva a regimului termic de functionare al motorului. La automobilele la care alternatorul, pompa de apa si ventilatorul sunt antrenate de aceeasi curea, ruperea curelei se poate deduce din aprinderea martorului luminos care semnalizeaza functionarea alternatorului, din bordul automobilului. Pentru etansarea lagarelor rotorului se utili.ea.a garnituri speciale pre.entate in !ig. ".

12 <a proiectare se pot adopta datele orientati,e pre.entate in ta*elul urmator. Tab. 1. Dimensiuni ale inelelor de etansare iametrul ar*orelui d ?mm@ 12 16 26 25 12 14 16 18 26 24 iametrul e+terior ?mm@ "6 "5 42 47 26 28 "" "6 "8 4" <ungimea de monta/ L ?mm@ 15A6-75 16A6-75 18A6-75 1#A6-75 16A6-56 16A6-56 18A6-56 18A6-56 18A6-56 26A6-56 iametrul inelului de alunecare d! ?mm@ 21 26 "2-5 "8 21 2" 26 28 "1 "5

imensiunea 1"+"6+15 17+"5+16 22+42+18 27+27+1# 12+26+16 14+28+16 16+""+18 18+"6+18 26+"8+18 24+4"+26

T$r)o'tatul este o supapa du*la- care diri/ea.a automat circulatia apei in instalatia de racire- in !unctie de temperatura- regland si mentinand temperatura apei in instalatia de racire- in limite normale 8861667C9 asigurand !unctionarea optima a motorului. "emperatura optima de functionare a motorului care asigura randament maxim si uzura minima a motorului este cuprinsa intre #$ si #%&C si este asigurata prin inchiderea si deschiderea termostatului la temperaturile limita. &ermostatul este compus dintr4un *urdu! 8capsula9 solidar printr4o ti/a cu o supapa ce poate o*tura doua ori!icii si anume5 4 ori!iciul de acces spre radiator3 4 ori!iciul de acces spre pompa.

13

i!. 4. T$r)o'tatul" 1 # ra-ord d$ a--$' 'pr$ po)pa( 2 # t$r)o'tat( 3 # ra-ord d$ a--$' 'pr$ radiator. In interiorul *urdu!ului se a!la un lichid ,olatil- ceara sau alt material ce se dilata usor. 'upapa este actionata de presiunea re.ultata din ,apori.area lichidului ,olatil sau prin dilatarea materialului din *urdu!- care se o*tine la temperatura de regim pentru care a !ost reglat termostatul 886 1667C9. In stare de repaus si la temperaturi ale apei su* ,aloarea celei de regim- supapa inchide ori!iciul de acces spre radiator si il deschide pe cel de acces spre pompa. In !elul acestaapa circula de la motor la pompa si in,ers 8circuital mic9- reali.indu4se incal.irea rapida a apei pana la temperatura de regim sta*ilita. Pentru mentinerea acestei temperaturi- supapa este actionata in asa !el incat am*ele ori!icii sunt partial deschise- apa circuland o parte spre radiator si o parte spre pompa. aca se depaseste temperatura de regim- supapa deschide ori!iciul de acces spre radiator si inchide ori!iciul de acces spre pompa. Ca urmare- apa circula de la motor la radiator- unde cedea.a o parte din temperatura acumulatatrece in continuare prin pompa la motor Bcircuitul mare9 pana cand se a/unge iarasi la temperatura optima. 'locarea termostatului in pozitia inchis determina supraincalzirea motorului deoarece lichidul de racire nu parcurge ambele circuite (circuitul mare si circuitul mic) fapt ce poate duce la arderea garniturii de chiulasa.

14 'locarea termostatului in pozitia deschis nu permite motorului sa a*unga la temperatura de regim #$+.#%&C, fapt ce duce la consum marit de combustibil deci o conducere neecologica a automobilului. 8$+tilatorul # Intensi!icarea circulatiei aerului prin radiator este reali.ata cu a/utorul ,entilatorului. 'e utili.ea.a ,entilatoare de tip a+ial pre.entate in !ig. 5.

i!. 1. Co+'tru-tia 'i a)pla'ar$a &$+tilatorului Paletele ,entilatorului au un anumit pro!il sau sunt inclinate su* un unghi de atac de 4656o in asa !el incat sa se asigure aspiratia aerului cu pierderi minime de lo,ire. 1nghiurile de iesire ale pro!ilului paletelor sunt in general de "56. <atimea paletelor este de "676mm- iar grosimea ta*lei din care se am*utisea.a este de 1-251-8 mm. iametrul e+terior se plasea.a in limitele 6-"6-7m. 'e utili.ea.a ,entilatoare cu patru sau sase palete cea mai larga raspandire a,and4o insa ,entilatoarele cu patru palete ase.ate perpendicular sau in C 876o respecti, 11669.Antrenarea ,entilatorului se poate reali.a de aceeasi curea cu pompa de lichid daca este plasat pe rotorul pompei sau cu o transmisie separata.

15 In ultimul timp se practica utili.area unor cupla/e care permit !unctionarea ,entilatorului numai cand este necesar sau antrenarea printr4un motor electric.

CAPITOLUL II UNCTIONAREA INSTALATIEI DE RACIRE


2.1 UNCTIONAREA INSTALATIEI DE RACIRE CU LICHID
Instalatia de racire a motorului de autoturism cu lichid cu circulatie !ortata si presuri.ata permite ridicarea temperaturii de !ier*ere la circa 116 6C. In instalatia de racire- circuitul lichidului este urmatorul5 lichidul din /urul camasilor de racire din *locul motor 819 se ridica in camasile de racire din chiuloasa 829- a,acuand caldura- apoi prin termostatul 8"9 este diri/at !ie spre motor de catre pompa de apa- cand temperatura este su* 76 grade celsius- !ie spre radiatorul 859 prin racordul 849 cand temperatura trece de 76 grade celsiuspentru racire de catre ,entilatorul 889- montat pe a+ul pompei de apa sau actionat electric si comandat de termocupla 8129. Apoi pompa 879 aspira lichidul din radiator prin racordul 869 si4l recircula prin camasile de racire din *locul motor. >ariatia de ,olum a lichidului de racire datorata di!erentelor de temperatura este preloata de ,asul de e+pansiune 8169- prin racordul 8#93 *usonul cu supapa du*la 8119 asigura mentinerea unei presiuni constante . >eri!icarea !unctionarii normale a instalatiei de racire se !ace prin *ec de control la *ord 8rosu9- care se stinge la temperatura optima- !ie prin termometrusesi.ata de traductorul 12 montat la chiulasa motorului (ANEXA $%& INSTALATIA DE RACIRE A 'OTORULUI DE AUTOCA'ION este o instalatie de racire cu lichid si circulatie !ortata si presuri.ata-a,and urmatoarele circuite de racire5 4 circuitul principalpentru racirea uleiului- *locului motor si chiulasei3 4 circuitul de completare D compensare a lichidului de racire din din circuitul principal3 4 circuitul secundar de racire a apei prin incal.irea ca*inei.

16

CIRCUITUL PRINCIPAL Circulatia !ortata a apei este reali.ata de catre pompa de apa- antrenata de ar*orele cotit al motorului- prin intermediul unei curele trape.oidale- pompa de apa aspira apa racita din *a.inul in!erior al raditorului- printr4o conducta- o re!ulea.a in racitor- racind uleiul si o introduce prin rampa de distri*utie a apeiintre camasile de cilindri. Preluind caldura inmaga.inata de cilindri- apa este impinsa in chiulasa- de unde preia caldura calotelor camerelor de ardere a in/ectoarelor si a ghidurilor de supapa si in stare !ier*inte- iese din chiulasa prin conducta termostatului si a/unge in *a.inul superior al radiatorului. Apoi- este impinsa prin spatiile inguste ale !agurelui radiatorului- unde este racita de curentul de aer pro,ocat de ,entilator. Apa rece se aduna in *a.inul in!erior- de unde este a*sor*ita iarasi de pompa de apa. <a pornirea motorului rece- radiatorul poate !i scurtcircuitat cu a/utorul termostatului- pana cand apa din motor a/unge la temperatura de 78 6C3 se deschide complet cand apa atinge #1 6C- iar in perioada de timp limitata de cresterea temperaturii de la 78 6C4la #16C- apa de racire este impinsa atat catre racitorul de ulei cat si spre radiator. CIRCUITUL DE DRENA( SI CO'PENSARE 0ste ase.at deasupra motorului si cuprinde re.er,orul de completare D condensare cu doua conducte- una de legatura cu *a.inul in!erior si alta de legatura cu pompa de apa siindeplineste urmatoarele !unctii5 4 colectea.a a*urul din circuitul de apa- deoarece *ulele de a*ur pot pro,oca supraincal.iri locale ale *locului carter si chiulaselor-supra incal.iri care in !inal pot pro,oca !isurarea acestor piese3 4 compensea.a lipsa de lichid in ca.ul inclinarii motorului3 4 !iind ase.at deasupra radiatorului nu permite ca presiunea apei in coloana de aspiratie sa scada su* ,aloarea limita la care se pot produce ,apori.

17 CIRCUITUL SECUNDAR 'e reali.ea.a ast!el5 apa !ier*inte este impinsa in radiator pentru incal.irea ca*inei si dupa cedarea caldurii aerului- este impinsa la pompa de apa. 'coaterea din circuit a intregii instalatii de incal.ire a ca*inei se !ace cu a/utorul unui intrerupator- iar reglarea incal.irii ca*inei se !ace prin mane,rarea ,entilului de incal.ire.

2.2. UNCTIONAREA INSTALATIEI DE RACIRE CU AER


Instalatia de racire cu aer se !oloseste la motoarele de motocicleta-la care aerul rece patrunde printre aripioarele cilindrului si chiulasei 8e+puse deschis in atmos!era9-datorita ,ite.ei de deplasare. <a motoarele de automo*ile- se !oloseste nsistemul de racire cu aer -prin intermediul unui ,entilator8tur*ina9 care introduce aerul su* presiune printre aripioarele cilindrilor si chiulaselor cu care sunt pre,a.ute. >entilatorul are rolul de a trimite un curent puternic de aer peste cilindri si chiulasa. e*itul acestuia este de 445 ori mai mare decat al ,entilatorului de la sistemul de racire cu lichid. 1nele motoare au ,entilatoare cu palete cu pas ,aria*il reglat automat prin termostat- in !unctie de temperature motorului. Cilindrii si chiulasa motorului racit cu aer sunt pre,a.uti prin constructi,e cu aripioare turnate corp comun sau atasate- care au rolul de a mari supra!ata de racire. A,anta/ele sistemului de racire cu aer sunt5 incal.irea mai rapida a motorului la pornire3constructiamai simpla a chiulasei si a *locului motor8!ara camasa de apa93e,itarea nea/unsului creat de depunerea de piatra3 intretinerea mai simpla3 nu pre.inta e.a,anta/e5
4 4

pericol de inghet3

u.uri mai mici ale cilindrilor -ca

urmare a unei incal.iri mai rapide dupa pornire3cost mai redus.

imposi*ilitatea unui control precis al racirii3 racirea insu!icienta a .onelor calde ca urmare a conducti*ilitatii termice in!erioare a aerului in comparati,e cu apa3

18
4 4

.gomot puternic al ,entilatorului3 la putetre egala motorul policilindric racit cu aer este mai lung din cau.a aripioarelor de la cilindri si prin urmare este mai greu. atorita celor mentionate racirea cu aer se aplica mai !rec,ent la (AC

grele- dat !iind

ca acestea lucrea.a mai *ine la temperature mai mari ale

cilindrilor si la (A' de cilindrie mica.

CAPITOLUL III INTRETINEREA DE ECTIUNI SI REPARAREA INSTALATIEI DE RACIRE


3.1. INTRETINEREA INSTALATIEI DE RACIRE
Intretinerea acestei instalatii cuprinde operatii de control-,eri!icareungere- reglare si curatire- dupa cum urmea.a5
: :

,eri!icarea etansietatii organelor component ale instalatiei3 controlul ni,elului lichidului din radiator 8,asul de e+pansiune9 .ilnicsau lichid antigel - in timp ce motorul capsulati9-cu

care se completea.a cu apa curata !unctionea.a3


:

ungerea

rulmentilor

pompei de apa 8daca nu sunt

unsoare consistent - la !iecare 16.666 Em3


:

,eri!icarea intinderii curelei de ,entilator - la 16.666415.666 Em -care nu

tre*uie sa !aca o sageata mai mare de 15426 mm la o apasare cu o !orta de "6446 % la mi/locul dinstantei dintre cele doua !ulii. In ca. ca e mai mare se reglea.a prin modi!icarea po.itiei generatorului de curent- dupa sla*irea piulitelor de !i+are3dupa reglare-se strang din nou piulitele.F intindere insu!icienta a curelei duce la racirea insu!icienta- iar o curea prea intinsa duce la u.area rulmentilor pompei de apa si a generatorului de curent 8alternator9.
:

spalarea cu /et de apa a radiatorului prin indepartarea

impuritatilor- la

16.666 Em3
:

spalarea racitoului cu /et de apa la 66.666 Em sau anual3

19
:

controlul punctului de

congelare a lichidului de racire cu a/utorul

termodensimetrului anual3
:

inlocuirea lichidului antigel- o data la doi ani- !olosind palnia speciala si inlocuirea termostatului - la 66.666 Em3 curatirea depunerilor de piatra din instalatie - care reduce capacitatea piatra se depune su* !orma de crusta calcaroasa pe peretii organeleor-

sistemul de aerisire a instalatiei3


: :

de racire3
:

pro,enita din saruri in urma e,aporarii apei- mai ales cand se !ac completari ale ni,elului cu apa dura. i.ol,area pietrei depuse se !ace pe cale chimica cu solutii acide -pentru *locurile de aluminiu sau *a.ice- pentru cele din !onta. 'e utili.ea.a cel mai adesea solutia *a.ica !ormata din516; car*onat de sodiu 8soda de ru!e9- 5; petrol lampant si restul apa. 'olutia acida cea mai !olosita este compusa din 16; acid clorhidric si restul apa. In !unctie de *locul motor- se umple instalatia cu una din aceste solutii-punandu4se motorul in !unctiune circa 16 min se opreste si se lasa 8416 h3se pune din nou motorul in !unctiune circa 5 min si apoi se goleste instalatia3urmea.a o spalarecu apa curate-cu motorul in !unctiune "45 min dupa care se goleste si se umple cu apa curate-pentru o !unctionare normala a motorului. Pentru e,itarea depunerilor de piatra a carei curatire necesita o operatie complicata se recomanda utili.area si completarea ni,elului de apa e,aporate -cu apa care are duritatea sca.uta sau utili.ind metode de reducere cu permutit8nisip !in care contine sodiu95acesta intra in reactie cu sarurile de calciu si magne.iu pe care le di.ol,a.

3.2. DE ECTIUNI ALE INSTALATIEI DE RACIRE


In general- de!ectiunile instalatiei de racire duc la supraincal.irea sau la incal.irea insu!icienta a motorului. 'upraincal.irea are drept cau.e5 pierdere de apa - sla*irea sau ruperea curelei de ,entilator - termostatul de!ect sau *locat - !unctionarea

20 necorespun.atoare a pompei de apa sau a ,entilatorului - in!undarea sau spargerea radiatorului - depunerii de piatra. Pi$rd$r$a d$ apa in e+terior pot a,ea loc pe la racorduri- radiatorpompa de apa- *usoane- care se o*ser,a prin scurgeri in timp cat motorul nu este in !unctiune. Pierderile chiulasa sau inelelor interioare au loc datorita spargerii garniturii de de cauciuc de la cilindri de!ormarii supra!etelor de

etansare dintre *loc si chiuloasa- strangerii insu!iciente a suru*urilor de chiulasa. 'e constata prin !ormarea de *ule de aer in *a.inul superior al radiatorului la turatie ridicata sau a picaturilor de apa gal*ui de pe ti/a de ulei . $emedierea consta in suru*urilor de chiulasa strangerea colierelor - inlocuirea racordurilor cilindrilor - strangerea 8de la mi/loc spre in ordinea indicata de!ecte - inlocuirea garniturii de chiulasa sau inelelor

e+terior9-recti!icarea supra!etelor de im*inare a chiulasei sau a *locului motor.4 cureaua insu!icient stransa se remedia.a prin sla*irea piulitelor generatorului si modi!icarea po.itiei - pana la intinderea corecta3apoi se strang piulitele3daca este rupta - cureaua se inlocuieste T$r)o'tatul $'t$ d$,$-t sau *locat se datoreste deteriorarii *urdu!ului sau capsulei- scurgerii lichidului sau pastei din interior- ceea ce poate *loca supapa prin po.itia inchisa. Constatarea se !ace prin controlul radiatorului- care daca este rece in timp ce carcasa termostatului si motorul sunt incinse- iar la accelerarea motorului nu se o*ser,a nici o induire a apei in radiator. $emedierea se reali.ea.a prin inlocuirea termostatului u+-tio+ar$a +$-or$'pu+%atoar$ a po)p$i d$ apa se datoreste ruperii penei de !i+are a rotorului sau depresarii ei de pe ar*ore - iar uneori din cau.a inghetarii apei - ruperii paletelor rotorului. e!ectiunea se depistea.a motorului . $emedierea se e+ecuta prin inlocuirea penei rupte sau asigurarea unei presari corespun.atoare3in ca.ul ruperii paletelor tur*ine- se inlocuieste complet rotorul pompei. prin o*ser,area unei unduiri sla*e in *a.inul superior al radiatorului - la accelerarea

21 <a ,entilator ,entilatorul. In!undarea radiatorului se datoreste impuritatilor sau ruginei .'e remedia.a prin des!undare chimica sau mecanica cu a/utorul unor ti/e prin deplasare longitudinal in interiorul te,ilor -apoi se sul!a cu aer comprimat. epunerile de piatra se curate cu solutii acide sau *a.ice . I+-al%ir$a i+'u,i-i$+ta a )otorului este cau.ata de *locarea supapei termostatului in po.itie deschisa - cand apa trece spre radiator nepermitand incal.irea rapida a motorului.$emedierea consta in inlocuirea tremostatului. D$,$-tar$a i+di-atorului d$ t$)p$ratura 8*ec rosu de control sau termometru9 presupune controlarea traductorului sau indicatorului de la *ordaparatul de!ect se inlocuieste- la !el si pentru instalatia de semnali.are a a,ariilor. se pot de!orma sau rupe paletele. aca paletele

,entilatorului sunt de!ormate se indreapta - iar cand sunt rupte se inlocuieste

3.3. REPARAREA INSTALATIEI DE RACIRE


Cele mai importante de!ectiuni au loc la pompa de apa- ,entilator- radiator si termostat - dupa cum urmea.a5 Pompa de apa se demontea.a de pe motor- des!acand coliereleracordurile si cureaua ,entilatorului se de.amsam*lea.a- apoi se constata de!ectele si se repara in deose*i corpul si ar*oreal3 !isurile sau rupturile se repara prin sudura si a/ustare sau prin lipire cu rasini epo+idice. se !ace pro*a hidraulica la "44 *ar.
4

upa reparare-

supra!ata de!ormata

se reconditionea.a prin recti!icare plana-

admintandu4se o a*atere de 6-65 mm3


4

!iletele u.ate- inclusi,e cel pentru gresor- se re!ac prin incarcarea cu sudura- gaurire si re!iletare la cota nominal- sau se re!iletea.a la cata ma/orata3 rulmentii u.ati se inlocuiesc3 ar*orele inco,oiat se indreapta la rece cu a/utorul presei3 a*atarea ma+ima este de 6-65 mm3

4 4

22
4

ar*orele u.at se recti!ica - se cromea.a si se recti!ica rotund la cota nominal3 canalul de pana largit se incarca cu sudura si se !re.ea.a un altul

decalat la 1867 sau se recti!ica si se inlocuieste pana3


4

!isurile sau rupturile paletelor rotorului se incarca prin sudura si se recti!ica3 daca sunt rupte mai mult de doua palete sau ruptura este prea gra,a - se inlocuieste rotorul3 locasul pentru a+ul pompei de apa u.at se reconditionea.a prin *ucsare dupa ali.are- dupa care se !ace recti!icarea la cota nominala3 dupa reparare se controlea.a a*aterea rotorului in locasul din corpul pompei- /ocul a+ial al rotorului admis este de 6-68 mm- apoi se asam*lea.a componentele.

,entilatorul poate pre.enta ca de!ectiuni 5


4 4 4 4

de!ormarea paletelor3 !isurarea sau ruperea paletelor3 sla*irea paletelor in locurile de im*inare3 de!ormarea ori!iciilor suru*urilor de !i+are pe !ulie. $adiatorul se curate mai intai cu /et de apa si aer comprimat - apoi se

!ier*e in solutie cu soda caustic 16; pentru indepartarea pietrei si impuritatilor depuse dupa care se supune controlul in *aia de apa -introducand in interior aer comprimat su* presiunea de 1-5 *ar. &ermostatul se controlea.a !unctional intr4o *aie de apa incal.ita progresi,- urmarind in acelasi timp - cu un termomentru ca inceperea deschiderii supapei sa se !aca la 76 7C- iar la 85#6 7C sa !ie complet deschisa. 'u* 767C supapa tre*uie sa !ie complet inchisa. -acitorul de ulei poate a,ea te,ile sparte sau supapa de!ecta. &e,ile sparte se lipesc- iar supapa se reglea.a3 cand nu este etansa pe scaun- se rodea.a cu pasta apoi se !ace pro*a de etansare a racitorului ca si la radiator.

23

CAPITOLUL I) NORME DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA LA REPARAREA INSTALATIEI DE RACIRE


<a repararea pieselor componente si a mecanismelor de miscare de rotatie se ,or respecta toate masurile de tehnica securitatii muncii si a locurilor de munca unde se reali.ea.a lucrarea respecti,a. Pentru montarea si demontarea acestor mecanisme - in ,ederea e,itarii accidentelor- se ,or !olosi scule nedetiorate si dispositi,e in stare *una de !unctionare. Fperatiile de demontare a unei masini- instalatii a!erente masinii sau a unei piese tre*uie sa se des!asoare su* supra,egherea directa a maistrului.Inainte de a incepe demontarea se ,a studia documentatia tehnica si se ,or sta*ili masele pieselor grele care ,or !i mane,rate numai cu mi/loace de ridicat si transportat. e asemenea- se ,or asigura spatiile de acces intre masinile si utila/ele ce sunt in reparatie- precum si iluminarea corespun.atoare a !iecarui loc de munca.
:

pentru inlaturarea pericolului la care sunt supusi muncitorii care lucrea.a la

di!erite instalatii si masini- se ,or ela*ora instructiuni proprii acestor locuri de munca-care se ,or a!isa la locuri ,i.i*ile3
:

spatiile destinate pentru lucrarile de reparatii si intretinere a masinilor si

instalatiilor a!erente-tre*uie sa satis!aca !lu+ul tehnologic sta*ilit pentru aceste operatii-conditiile de protecti,e si igiena muncii si a stingerii incendiilor3
:

dupa terminarea e+ecutarii lucrarilor de reparatii plani!icate la auto,ehicule

si instalatii conducatorii de unitati si su*unitati8sectie- atelier9 -,or organi.a receptia in comisie a acestora-in con!ormitate cu pre,ederile legilor in ,igoare -!iind inter.isa totodata trimiterea in e+ploatare sau punerea in !unctiune a instalatiei auto,ehiculului sau instalatiilor a!erente daca acestea nu au toate aparatorile si dispo.iti,ele de protectie montate si in *una stare-inclusi,

24 dispo.iti,ul de *locare a ca*inei-instalatia de protecti,e de punere la pamant-la masini si intalatiile acestora. nu se ,a inter,eni3
:

conducatorii de unitati si su*unitati8sectii-ateliere9,or lua masuri de asigurare

a instalatiilor de ,entilatie naturala sau mecanica la toate locurile de munca-unde se dega/a ga.e-pra!-pul*eri-,apori to+ici etc.3
:

incaperile si locurile de munca ,or !i iluminatein mod corespun.ator natural

sau arti!icial3
:

este inter.is a se incepe roda/ul motoarelor pana cand nu s4a asigurat

sistemul de e,acuare a ga.elor in e+teriorul halei sau atelierului.&u*ulatura pentru e,acuarea ga.elor ,a !i *ine !i+ate si prote/ata contra deteriorarii3
:

canalele pentru lucru tre*uie sa

!ie mentinute

in stare curate -sa ai*a

asigurat5iluminatul la tensiune nepericuloasa 12G24>-scurgerea apei si sa nu !ie aglomerat cu piese.<a toate canalele tre*uie instalate podele de trecere care ,or !i montate ori de cate ori canalul nu este ocupat cu un ,ehicul3
:

masinile ,or !i introduse in hale si ateliere pentru a !i reparate numai dup ace

au !ost spalate corespun.ator- e,acuat com*usti*ilul din re.er,oare si dupa ce s4 au des!acut legaturile de la accumulator. 'palarea se ,a !ace in locuri special amena/ate pentru ast!el de operatii. In timpul spalarii se ,a urmari sa nu se indrepte /etul de apa su* presiune asupra instalatiei electrice a masinii si chiar a instalatiei electrice a!late in prea/ma rampei de spalare pentru e,itarea pericolului de electrocutare3
:

spalarea sau dregresarea pieselor -su*ansam*lurilor se ,a !ace in *ai de detergent si

degresare special amena/ate.Acolo unde nu sunt se ,or !olosi petrol3

25
:

petrolul lampant sau *en.ina se pot !olosi numai in cantitati mici la spalarea

pieselor si numai in *ai specialepre,a.ute cu capace amena/ate si dispuse in locuri !erite de pericolul incendierii sau aprinderii3
:

este inter.is muncitorilor sa !ume.e in timpul cind se lucrea.a la spalarea

auto,ehiculelor- sa e+ecute lucrari de sudura sau sa !oloseasca lampi de *en.ina aprinse3


:

se ,a asigura o *una aerisire naturala sau prin instalatii mecanice de 0'CII' I% AC0A'&A I%CAP0$0 0'&0

,entilatie-3la intrarea in aceste incaperi se ,or a!isa placute a,erti.oarecu urmatorul te+t5 HI%&$A$0A C1 FFC I%&0$JI'AH. <a inter,entia repararii instalatiei de racire se ,or respecta urmatoarele norme5
: :

nu se ,a inter,eni la repararea instalatiei de racire cu motorul pornit3 nu se ,a inter,eni la repararea instalatiei de racire cand motorul este

!ier*inte8motorul este in!ier*intat la o temperature mai mare de 75 6C4866C93


:

colierele racordurilor de cauciuc se ,or des!ace doar cu motorul oprit3

nu se ,a inter,eni la intinderea curelei de ,entilator cu motorul pornit. Pericol de accident la paletele ,entilatorului- poate antrena mana intre curea si !ulie 8pompa de apa3 ,entilator etc.9

26

9I9LIOGRA IE
1. Antonescu- 0.- Fratila (.- .nstalatii si echipamente auto - 0ditura si Pedagogica - )ucuresti- 1##73 2. Capruciu- F.- Ale+andrescu- P.ragus- C.- Anvelopele autovehiculelor exploatare, intretinere, reparare, 0ditura &ehnica- 1##63 ". Fratila- Kh.-- Calculul si constructia automobilelor- 0 P- )ucuresti- 1#773 4. Fratila- K.- /anualul conducatorului mecanic auto Pedagogica- )ucuresti3 1##63 5. Fratila- K.- Fratila- (.- 'amoila '.- Automobile cunoastere, intretinere si reparare, 0ditura 7. 'toicescu- A.- P.1#823 8. 1ntaru- (.- Fratila- Kh.- Potincu- Kh.- s.a.- Calculul si constructia automobilelor- 0 P- )ucuresti- 1#823 #. 1ntaru- (.- Potincu- Kh.- 'toicescu- A.- s.a.roti- 0 P- )ucuresti- 1#813 16. Automobilul de la A la 00ditura (ilitara - )ucuresti 1#85 11. Agenda automobilistului- 0ditura &ehnica - )ucuresti 1##6. inamica autovehiculelor pe idactica si Pedagogica- )ucuresti- 26653 inamica autovehiculelor- ,ol. I- II- III- I.P.).- )ucuresti6. %eculaiasa- >.- /iscarea autovehiculelor- 0d. Polirom- Iasi- 1##63 0ditura idactica si idactica

27

ANEXE
ANEXA 1 * Sche+a siste+ului de racire cu aer

28

14motor3 24 ,entilator3 "- 44 aripioare

ANEXA

* Sche+a instalatiei de racire cu lichid

29

14 radiator3 24 pompa de apa3 "4 termostat3 44 ,as de e+pansiune3 54 tu* !le+i*il de cauciuc3 64 iesirea din pompa de apa a circuitului mic3 74 intrarea in radiator a circuitului mare3 84 intrarea in pompa de apa a circitului mic3 #4 intrarea in pompa de apa a circuitului mare3 164 *usonul radiatorului

ANEXA ! * Rac,rduri

30

ANEXA "

31

S-.$)a radiatorului

S-.$)a d$ r$ali%ar$ al$ -orpului a-ti& -u" a/tu*uri 'i pla-i */ tu*uri 'i *$+%i( -/ tu*uri la)$lar$

32

ANEXA # * P,+pe de lichid

Po)pa d$ li-.id -u rul)$+t 'p$-ial

Po)pa d$ li-.id du*la

ANEXA $ * Instalatia de racire a +,t,rului de aut,turis+ cu lichid

33

1# *lo-ul )otor ( 2# -.iuloa'a ( 3# t$r)o'tatul( 43 23 6 : ra-orduri( 1# radiator( 4 : po)pa( 17 # &a'ul d$ $0pa+'iu+$( 11 # *u'o+ul -u 'upapa du*la( 12 # t$r)o-upla.

ANEXA - * Sche+a instalatiei de racire deschisa

34

a/ -ir-uitul '-urt d$'-.i'( */ -ir-uitul '-urt i+-.i' 1.po)pa apa( 2.radiator( 3.ra-ord d$ l$!atura( 4.ra-ord l$!atura po)pa apa :ra-itor d$ ul$i( 1.ra-itor ul$i( 2 &$+tilator( 4.r$tur( 5.t$r)o'tat( 6.-o+du-ta i+trar$ apa i+ radiator

ANEXA . * Sche+a instalatiei de racire circuit inchis

35

ANEXA / * Sche+a instalatiei de racire pentru aut,turis+ d,tat cu 'AC

36

S-ar putea să vă placă și