Sunteți pe pagina 1din 124
Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 ”Formare profesională în domeniul materialelor noi cu aplicaţii în mecanică şi

Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 ”Formare profesională în domeniul materialelor noi cu aplicaţii în mecanică şi mecatronică –PROFMEC” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni”

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ

-Program de perfecţionare-

Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

-2011-

INMA Bucureşti

Colectiv de lucru

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

COLECTIVUL DE LUCRU

(în ordine alfabetică)

numele

tema

Cârdei Petru

1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, introducere

Matache Mihai

2,7,8

Muraru Virgil

1, 2, 6

Pirnă Ion

3, 5, 8

Sfîru Raluca

1, 8

Stanciu Lucian

1, 4, 5

Vlăduţ Valentin

2, 5,8

Colectiv de lucru

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

CUPRINS

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

Tema

Introducere

CUPRINS

1 Utilizarea elementelor standardizate în modelarea geometrică şi fizică a structurilor de rezistenţă a echipamentelor tehnice (2D; 3D)

1.1 Definiţii şi generalităţi

9

1.2 Standardizarea şi modelarea matematică

10

1.3 Lista principalelor standarde folosite în construcţia de maşini şi echipamente agricole

10

2 Introducerea materialelor noi în construcţia echipamentelor tehnice pentru agricultură şi industria alimentară

2.1 Materiale ceramice

2.2 Brazdare plug durificate cu sormait

23

2.3 Alegerea materialelor utilizate în construcţia organelor de lucrat solul

24

2.4 Materiale şi tehnologii folosite pe plan internaţional pentru construcţia brăzdarelor

24

2.5 Materiale şi tehnologii folosite în România pentru construcţia sculelor de lucrat solul

25

2.6 Duze pentru maşini de stropit

2.7 Modelarea materialelor compozite şi nanomaterialelor în programele de analizã structuralã

28

3 Procesarea rezultatelor şi întocmirea părţilor elementare ale rapoartelor de analiză structurală

3.1 Generalităţi

29

3.2 Exemplu de procesare a rezultatelor analizei structurale

29

3.3 Procesarea elementarã a rezultatelor

41

4 Idealizarea şi generarea geometriei construcţiilor specifice echipamentelor tehnice pentru agricultură şi industrie alimentară

4.1 Modele ideale

43

4.2 Structurile modelabile cu corpuri 1-dimensionale (bare, fire) sau 2-dimensionale (plăci)

44

4.3 Modelarea 1D şi 2D a structurilor

44

4.4 Structurile portante ale maşinilor destinate prelucrãrii solului şi cuplaje

48

4.5 Modelarea unei structuri complexe

63

4.6 Modelarea unui dispozitiv de măsurare a forţei de tracţiune caracteristică unui organ de lucru

67

4.7 Concluzii

70

5 Verificarea rezistenţei pe structuri cu elemente finite unidimensionale

5.1 Algoritmul de desfăşurare a analizei statice – verificarea la rezistenţă

71

5.2 Exemple de verificare la rezistenţã pe modele 1-dimensionale

73

6 Rolul materialelor noi în creşterea performanţei proiectării asistate de calculator şi modelare

5

9

21

29

43

71

77

6.1 Generalităţi

77

6.2 Modelarea unor structuri din materiale compozite-modele macrostructurale

77

3

CUPRINS

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

6.3 Analiza materialelor compozite la nivel de microstructurã

79

7 Analiza eşecurilor şi avariilor în construcţia echipamentelor tehnice specifice

83

7.1 Structuri supuse la fenomene de obosealã

83

7.2 Expertizarea cazurilor eşecurilor unor maşini şi utilaje – autocamionul MAZ

88

7.3 Analiza structurală a şasiului autobasculantei MAZ

88

7.4 Teste virtuale pentru autobasculanta MAZ pe model structural cu elemente finite plane şi solide

92

7.5 Solicitarea structurii in cazul stationar, cu traversa asigurată

92

7.6 Solicitarea structurii în cazul staţionar, cu traversa complet neasigurată

96

7.7 Încãrcãri inerţiale cu valori ale acceleraţiei înregistrate în timpul încercarilor pe structura în stare perfectă de funcţionare cu şi fără traversa asigurată

97

8 Aplicaţii în construcţia de maşini: mase, mărimi stereomecanice, lungimi, arii, volume

105

8.1 Barã simplã modelată 1D

105

8.2 Placã planã idealizatã printr-o porţiune de suprafaţã

107

8.3 Barã modelată 3D

109

8.4 Cadru de maşină agricolă complexă modelat hibrid 1D şi 2D

110

Bibliografie

115

Anexa 1

117

4

INTRODUCERE

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

INTRODUCERE

Perfecţionarea instrumentelor de lucru în proiectărea şi fabricaţia asistate de calculator s- au avut un ritm foarte înalt în ultimii 50 60 de ani, iar în România în ultimii 20 de ani. Cu toate ca înclinaţia specialistului român în proiectare spre calculator îl va fi făcut sa recupereze destul de repede aspectele de bază, o anumită inhibiţie faţă de instrumentele de clasă superioară, referindu-ne aici la cele de calculul problemelor de fizică matematică, l-a determinat sa rămâna la nivelul desenului tridimensional şi nici acesta integral. Chiar şi desenul, cel puţin la nivelul operatorilor este în mare măsură tributar şcolii vechi de desen tehnic, care are la bază proiecţiile, desenul în spaţiul 2-dimensional. Dezvoltarea instrumentelor moderne de proiectare asistată de calculator reaşează ordinea naturală, dar cere operatorilor aptitudini legate de tridimensionalitatea figurilor geometrice. Desenele se generează natural în spaţiul tridimensional şi, pentru a reveni la vechile tipare de execuţie, pe desene bidimensioale, se operează proiecţii de diverse tipuri. Acum, pentru modelarea structuralã, este nevoie de o reânvãţare a idealizãrii structurilor tridimensionale prin structuri virtuale uni şi bidimensionale. În spiritul proiectării asistate de calculator moderne, analiza structurală reprezintă prelungirea naturală a desenării şi calculului elementar (dimensiuni, arii, volume, caracteristici inerţiale) la calculul funcţional al structurilor proiectate. De la desenul tehnic la calculul elementar de verificare la rezistenţă, distanţa este mică. Totuşi utilizatorul trebuie să facă trecerea de la desen, care este ca un trup fără viaţă, la modelul geometric, componentă a modelului matematic, care prin dotarea elementelor geometrice cu proprietăţi fizice şi modelul matematic descris de diverşi operatori diferenţiali şi integrali, capătă „viaţă”. Adică este capabil să simuleze, într-o măsura mai bună sau mai puţin bună, comportamentul unor entităţi fizice a căror model geometric sunt segmente de dreaptă, porţiuni de plan sau de suprafaţă, corpuri tridimensionale. Pentru a produce acest salt, din punct de vedere profesional este nevoie ca utilizatorul de la un anumit nivel în sus (nivelul modelãrii fizice), sã cunoască ipotezele prin care anumite corpuri se asociază cu anumite entităţi geometrice. Dacă în ceea ce priveşte suprafeţele şi corpurile, ceea ce operatorii (ne referim în mod special la operatorii în domeniul proiectării asistate de calculator dar şi la alte specialitãti) ştiu în mod natural se potriveşte cu modelarea geometrică a structurilor, în ceea ce priveşte modelele 1-dimensionale, acestea trebuie explicate. Adică, cum se aproximează o bară cu axa sa şi ce este fibra medie deformată, de exemplu. Aceste sunt noţiuni nenaturale pentru operatorii de CAD obişnuiţi. Dar acest pas trebuie făcut, întrucât experienţa arată că, în multe cazuri, structurile modelate cu elemente 1-dimensionale (poduri, arce, structuri de rezistenţă ale clădirilor, structuri portante ale maşinilor agricole şi

5

INTRODUCERE

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

mijloacelor de transport, etc.) au un succes mare în modelarea structuralã, cu aplicaţii multiple de la simple verificãri la rezistenţã pânã la comportament dinamic, optimizare, rezistenţa la obosealã, etc. Dincolo de transformarea desenului tehnic în modelare geometrică (care pe lângă entitatea de desen pură creează şi o semnificaţie ce asociază acesteia diferite elemente de construcţie, idealizează) şi apoi în model fizic, dificilă este trecerea la analiza structurală şi din punctul de vedere pur teoretic. Analiza structurală are la baza ei, peste modelarea geometrică, ecuaţiile fizicii matematice, un aparat matematic extrem de complex, studiat şi perfecţionat de sute de ani, a cărui prelungire naturală, analiza numerică, a făcut trecerea spre utilizarea aproape totală a calculatorului în rezolvarea problemelor fizicii. Fizica matematică cuprinde formularea matematică a aproape tuturor fenomenelor fizice: teoria elasticităţii, elasto-plasticităţii, deformarea mecanică neliniară, oboseala materialelor, optimizarea structurilor, studiul vibraţiilor, stabilitatea structurilor, termoelasticitate, transferul de materie şi/sau energie, difuzia, electromagnetismul, fenomene ondulatorii, mişcãrile fluidelor ideale, vâscoase şi altor tipuri de fluide, fenomene de contact, fenomene de strivire sau de colapsare şi altele. Pentru a înţelege şi a formula aceste probleme corect, sunt necesari specialişti cu studii superioare şi specialiştii aceştia nu pot fi formaţi decât pe un număr mic dintre problemele enumerate mai sus. Pentru acest motiv ne putem propune perfecţionarea specialiştilor CAD pe câte un domeniu destul de îngust: mecanica (şi aici sunt specialişti pe diverse subdomenii ale mecanicii), fenomene termice, fenomene electromagnetice, transfer de substanţă şi/sau energie, unde şi oscilaţii, vibraţii, fluide, etc. Perfecţionarea propusă în acest program se referă la domeniul mecanicii structurilor din construcţia de maşini, aplicaţiile majoritare situându-se în industrua maşinilor şi echipamentelor agricole şi ale industriei alimentare. Temele incluse în acest volum formează un program de formare, se adresează unui spectru îngust de specialişti, deci nu este un curs, care s-ar adresa unui public larg. Se pune de la început o întrebare firească: care este rostul unui asemenea program de formare ? Cu ce câştig se alege absolventul ? Cursul este unul de perfecţionare, întrucât urmareşte creşterea capacităţii operatorilor în domeniul proiectării asistate de calculator de a rezolva probleme moderne ale producţiei de înaltă performanţă. Obiectivul general al programului de formare este creşterea nivelului de performanţă pentru toate unităţile de competenţă atât pe verticală (în profunzime, intensiv, creativitate), cât şi pe orizontală (extensiv, dobandire de noi cunoştinte). Scopul principal al cursului este acela de a perfecţiona activitatea acestui domeniu ocupaţional, conferindu-i ca urmare a absolvirii, o performanţă de înalt nivel în activitatea specifică. Nivelul înalt de performanţă se va concretiza în creşterea nivelului de calitate al producţiei şi creşterea pregătirii profesionale a personalului angajat în departamentele/diviziile de informatică. Cursul nu este unul introductiv, el se adresează unor specialişti care au făcut deja cunoştinţă cu domeniul analizei structurale sau a căror practică este apropiată de acest domeniu, fie aceasta chiar şi numai la nivel informativ. Cursul expune o experienţă de abordare şi rezolvare a problemelor de producţie în termenii analizei structurale, acumulată în peste 15 ani de lucru. Acest curs urmăreşte apropierea nivelului operatorului în domeniul proiectării asistate de calculator de nivelul inginerilor proiectanţi şi structuralişti, în scopul de a crea echipe mixte de mare eficienţă în analiza problemelor de producţie în timp scurt şi pe un mare număr de variante posibile. Se va încerca saturarea capacităţii de lucru a operatorului în cadrul echipei de

6

INTRODUCERE

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

analiza structurală, astfel încât specialistul CAD sa preia obiectele de analiza de la operator într- un stadiu cât mai avansat de modelare. Cursul urmareşte şi generalizarea activităţii de analiză structurală în departamentele /diviziile de informatică şi firmele private, pentru operatorii în domeniul proiectării asistate de calculator urmărindu-se în primul rând creşterea capacităţii de a modela geometric în profunzime (desenul pornind de la desenul tehnic, de la schiţe sau de la structura reală), de a prelua sarcini de uzură, cum ar fi repetarea unor analize pe un număr de cazuri asemănătoare între care se schimbă puţini parametri sau preluarea unor sarcini de întocmire a unor rapoarte simple de analiză (rapoarte de analiză). Prin activităţile dezvoltate şi prin cunoştinţele furnizate în cadrul acestui program de formare, operatorul în domeniul proiectării asistate de calculator, înregistrează şi o creştere a mobilităţii profesionale. Nu în ultimul rând, cursul îşi propune să atingă încă trei ţinte importante: creşterea capacităţii de inovare în domeniul privat, creşterea capcităţii de cercetare în domeniul privat şi creşterea investiţiilor în domeniul privat, direcţii ce exprimă curente de dezvoltare eurounioniste în actuala epocă. Cursurile pentru operatorii în domeniul proiectării asistate de calculator sunt orientate către activitatea de modelare geometrică a problemelor şi spre introducerea obligativităţii folosirii aparatului analizei structurale în activitatea de proiectare asistată de calculator. Având în vedere obiectivele de mai sus, rezulta ca obiectivele de referinţă ale acestui program de formare sunt:

-însusirea unui algoritm optim de lucru în echipă şi comunicare, creşterea rolului operatorului în domeniul proiectarii asistate de calculator în echipa de analiză structurală; -creşterea nivelului de dezvoltare profesională şi utilizare a calculatorului personal; -creşterea intensivă si extensiva de a elabora soluţii CAD; -perfecţionarea intensiva şi extensiva în realizarea de desene 2D şi 3D specifice domeniului de activitate într-o aplicaţie de tip CAD şi FEA (analiza cu elemete finite) pe bază de schiţă, dar şi pe obiecte fizice şi desene tehnice; -perfecţionarea modalităţilor de utilizare a elementelor standardizate în desenul tehnic afectat activităţilor CAD şi FEA; -creşterea capacităţii de a transpune fişiere CAD şi FEA pe suport şi de organiza arhive de experienţă în domeniu în vederea unor reutilizări; -în mod implicit, se vor sugera şi elemente de aplicarea procedurilor de calitate şi aplicarea normelor de sănătate şi securitate în muncă; Cursurile pentru operatorii în domeniul proiectării asistate de calculator sunt orientate în mare măsură către activitatea de modelare geometrică şi spre introducerea obligativităţii folosirii aparatului analizei structurale în activitatea de proiectare asistată de calculator. Având în vedere obiectivul general şi obiectivele de referinţă ale acestui program de formare, structura prevazută pe module este următoarea:

-o grupare de module care se va adresa în special unităţilor de competenţă fundamentale (comunicarea la locul de muncă, lucrul în echipă şi dezvoltarea profesională), care descrie relaţiile între componenţii unei echipe de analiză structurală şi cu funcţiile aflate la frontiera acesteia;

7

INTRODUCERE

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

-o grupare de module care se va adresa unităţilor de competenţă pe domeniul de activitate (utilizarea calculatorului personal şi aplicarea procedurilor de calitate, mai puţin în ceea ce priveşte aplicarea normelor de sănătate şi securitate în muncă); -o grupare de module care se va adresa unităţilor de competenţă specifice ocupaţiei, specializate pe realizarea de desene 2D şi modele 3D pe baza de schiţă dar si obiect fizic şi desen tehnic, utilizarea elementelor standardizate în desenul tehnic, elaborarea de soluţii CAD. Cursul este planificat pe durata a 40 de ore teoretice şi instruire practică. La finalul cursului este prevăzută testarea participanţilor şi acordarea de diplome de absolvire.

8

TEMA 1

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

UTILIZAREA ELEMENTELOR STANDARDIZATE ÎN MODELAREA GEOMETRICĂ ŞI FIZICĂ A STRUCTURILOR DE REZISTENŢĂ A ECHIPAMENTELOR TEHNICE

1.1 Definiţii şi generalităţi

Pentru clarificãri, definiţia standardelor, conform [1]: standardul este un document stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunoscut, care stabileşte, pentru utilizări comune şi repetate, reguli, prescripţii sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatele lor, în scopul obţinerii unui grad optim de ordine într-un context dat. Standardul care este adoptat de un organism naţional de standardizare şi care este pus la dispoziţia publicului se numeşte standard naţional. Standard care este adoptat de către o organizaţie internaţională cu activitate de standardizare şi care este pus la dispoziţia publicului se numeşte standard internaţional. Standardul care este adoptat de către o organizaţie europeană cu activitate de standardizare şi care este pus la dispoziţia publicului, se numeşte standard European. Utilizarea unui standard în producţie, proiectare, comerţ, etc., se numeşte aplicarea acelui standard. Marca protejată, aplicată sau emisă pe baza regulilor unui sistem de certificare, indicând cu un grad suficient de încredere că produsul, procesul sau serviciul în cauză este conform cu un standard sau cu alt document normativ specific, se numeşte marcã de conformitate. Documentul care prescrie condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească un produs, proces sau serviciu se numeşte specificaţie tehnicã. Standardul a cărui aplicare devine obligatorie prin efectul unei legi cu caracter general sau printr-o referinţă exclusivă dintr-o reglementare se numeşte standard obligatoriu. Documentul care conţine reguli cu caracter obligatoriu şi care este adoptat de către o autoritate se numeşte reglementare. Reglementarea care prevede condiţii tehnice fie în mod direct, fie prin referire la un standard, la o specificaţie tehnică, la un cod de bună practică sau care preia integral conţinutul acestora se numeşte reglementare tehnicã. Abilitateaa de a regăsi istoricul, aplicarea sau localizarea a ceea ce este luat în consideraţie se numeşte trasabilitate 1 . Domeniul în care punerea în circulaţie, pe piaţă, a produselor şi serviciilor este reglementată prin legi şi alte acte normative se numeşte domeniu reglementat. În caz contrar se numeşte domeniu nereglementat. În ceea ce priveşte domeniile reglementate, pentru maşini industriale (directiva 2006/42/CE), funcţioneazã douã acte normative: HG 1029/03.09.2008 privind condiţiile introducerii pe piaţã a maşinilor şi Ordinul Ministerulului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale 29/08.01.2010 privind aprobarea listei standardelor româneşti care adoptã standardele europene armonizate referitoare la maşini. Utilajele din industria alimentarã se înscriu în aceastã categroie şi atunci se supun legislaţiei domeniilor reglementate.

1 Se pune direct în legãturã cu arhivarea modelelor CAD şi structurale care stau la baza proiectelor care la rândul lor stau la baza produselor finite. De eceea modelarea CAD şi structuralã trabuie sã poatã fi regãsite, închizând un lanţ de evoluţie a unu produs de la idée pânã la produsul final.

9

TEMA 1

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

Este esenţial pentru operatorul în domeniul proiectării asistate de calculator sã cunoascã aceste standarde pentru a şti, în cazul în care i se cere, cu ce elemente de start sã caracterizeze modelul geometric al structurii (profilele folosite, organe pentru îmbinãri, etc.).

1.2 Standardizarea şi modelarea matematică

Modelarea matematicã în analiza structuralã generalã este liberã de constrângeri geometrice. Astfel, modelatorul poate imagina şi folosi orice fel de bare, plãci, corpuri cu forme şi dimensiuni care nu pot fi impuse apriori. În aplicaţii industriale structuraliştii sunt însa constrânşi sã foloseascã un numar finit de categorii de formã şi de dimensiuni ale acestora deoarece producţia nu poate sau ar fi prea costisitor, sã creeze pentru fiecare proiect alte corpuri, alte geometrii. Pentru acest motiv, este bine ca în 90 % din cazurile de proiectare sã se lucreze cu elemente standardizate, aceasta fiind o condiţie necesarã pentru ca proiectul sa fie acceptat în producţie, în general. Dacã la modelarea geometricã cu elemente 1-dimensionale, cel ce deseneazã idealizarea geometricã a structurii nu are, în general nevoie de geometria profilelor (aceasta se introduce în etapa de modelare fizicã prin constantele secţiunii), la modelarea 2 şi mai ales 3-dimensionala profilele aparând în mod real sau aproape real, necesitatea consultãrii permanente a standardelor este evidentã. Pentru aceste motive, în acest capitol se dau principalele standarde recomandate spre consultare în timpul efectuãrii modelării geometrice, dar şi celei fizice, unde pentru constantele secţiunilor transversale, de exemplu, trebuie de asemenea consultate standardele, în cazul cand nu se apeleazã la calcul. Se dã în continuare lista principalelor standarde utilizate în proiectarea maşinilor şi echipamentelor agricole şi din industria alimentarã, începând de la încercãrile metalelor pânã la standarde de organe de maşini

1.3 Lista principalelor standarde folosite în construcţia de maşini şi echipamente agricole

SR EN ISO 148-3:2009 Materiale metalice. Încercarea la încovoiere prin şoc pe epruvete Charpy. Partea 3:

Prepararea şi caracterizarea epruvetelor Charpy cu crestătură în V pentru verificarea indirectă a maşinilor de încercare ciocan pendul , SR EN ISO 148-2:2009 Materiale metalice. Încercarea la încovoiere prin şoc pe epruvete Charpy. Partea 2:

Verificarea maşinilor de încercare ,

Materiale metalice. Încercare la fluaj prin tracţiune monoaxială. Metodă de încercare , Materiale metalice. Încercare la fluaj prin tracţiune monoaxială. Metodă de încercare , Materiale metalice. Etalonarea instrumentelor de măsurare a forţei utilizate pentru

verificarea maşinilor la încercări monoaxiale , SR EN ISO 377:2000 Oţel şi produse de oţel. Locul de prelevare şi pregătire a probelor şi epruvetelor pentru încercări mecanice , SR 1111:1995 Materiale metalice. Ţevi. Încercare hidraulică ,

SR EN ISO 204:2009 SR EN ISO 204:2009 SR EN ISO 376:2005

STAS 1552-78

Încercările metalelor. Încercarea la compresiune ,

STAS 1660-80

Încercările metalelor. Încercarea la încovoiere a fontelor

STAS 1750-90 Încercările metalelor. Încercarea la răsucire a sârmelor

STAS 2080-67

Încercări tehnologice ale metalelor. Încercarea la dubla îndoire a tablelor subţiri şi a benzilor

STAS 2172-84

Încercările metalelor. Încercarea la tracţiune a cablurilor de oţel

STAS 2233-80

Încercările metalelor. Încercarea de refulare

SR EN ISO 2566-2:2003 Oţel. Conversia valorilor de alungire. Partea 2: Oţeluri austenitice

Bucşe de pulberi metalice sinterizate. Determinarea rezistenţei la strivire radială Materiale metalice sinterizate, cu excepţia aliajelor dure. Epruvete pentru încercarea la

tracţiune

Materiale metalice sinterizate, cu excepţia aliajelor dure. Determinarea rezistenţei la

rupere transversală SR EN ISO 3325:2001/A1:2003 Materiale metalice sinterizate, cu excepţia aliajelor dure. Determinarea rezistenţei la rupere transversală. Amendament 1: Date de fidelitate

SR EN ISO 2739:2010 SR EN ISO 2740:2009

SR EN ISO 3325:2001

10

TEMA 1

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

SR EN ISO 3327:2009. Aliaje dure sinterizate. Determinarea rezistenţei la încovoiere SR EN ISO 3327:2009 Aliaje dure sinterizate. Determinarea rezistenţei la încovoiere

Aliaje dure sinterizate. Încercarea de duritate Rockwell (scara A). Partea 2: Pregătirea şi

etalonarea plăcutelor etalon SR EN ISO 3738-1:2010 Aliaje dure sinterizate. Încercarea de duritate Rockwell (scara A). Partea 1: Metoda de

încercare

SR ISO 3738-2:2001/A99:2006 Aliaje dure sinterizate. Încercarea de duritate Rockwell (scara A). Partea 2:

SR EN ISO 3738-2:2006

Pregătirea şi etalonarea plăcuţelor etalon

SR EN ISO 3785:2006 Materiale metalice. Notarea axelor epruvetelor în raport cu textura produsului SR EN ISO 3928:2006 Materiale metalice sinterizate, cu excepţia aliajelor dure. Epruvete pentru încercarea la oboseală SR ISO 3928:2002/A99:2006 Materiale metalice sinterizate, cu excepţia aliajelor dure. Epruvete pentru încercarea la oboseală

SR EN ISO 4498:2010 şi a microdurităţii SR EN ISO 4507:2007

Materiale feroase sinterizate cementate sau carbonitrurate. Determinarea şi verificarea

adâncimii de cementare prin măsurarea microdurităţii SR EN ISO 4545-2:2006 Materiale metalice. Încercarea de duritate Knoop. Partea 2: Verificarea şi etalonarea maşinilor de încercare SR EN ISO 4545-3:2006 Materiale metalice. Încercarea de duritate Knoop. Partea 3: Etalonarea mostrelor etalon SR EN ISO 4545-1:2006 Materiale metalice. Încercarea de duritate Knoop. Partea 1: Metoda de încercare STAS 5540/6-77 Încercări ale îmbinărilor sudate cap la cap. Încercarea de aplatizare STAS 5878-77 Încercările metalelor. Încercarea la oboseală prin încovoiere rotativă SR EN ISO 6508-1:2006 Materiale metalice. Încercarea de duritate Rockwell. Partea 1: Metodă de încercare (scările A, B, C, D, E, F, G, H, K, N, T) SR EN ISO 6508-2:2006 Materiale metalice. Încercarea de duritate Rockwell. Partea 2: Verificarea şi etalonarea maşinilor de încercare (scările A, B, C, D, E, F, G, H, K, N, T) SR EN ISO 6508-1:2006 Materiale metalice. Încercarea de duritate Rockwell. Partea 1: Metodă de încercare (scările A, B, C, D, E, F, G, H, K, N, T)

STAS 6605-78 Încercările metalelor. Încercarea la tracţiune a oţelului beton, a sârmei şi a produselor din sârmă pentru beton precomprimat

Materiale metalice sinterizate, cu excepţia aliajelor dure. Determinarea durităţii aparente

 

STAS 6622-90

Încercările metalelor. Încercarea la înfăşurare a sârmelor

STAS 6774-79

Încercările metalelor. Încercarea de încovoiere prin şoc după îmbătrânire artificială

STAS 6834-75

Încercările metalelor. Încercarea la tracţiune la temperaturi scăzute

SR EN ISO 6892-1:2010

Materiale metalice. Încercare la tracţiune. Partea 1: Metodă de încercare la temperatura

ambiantă

 

SR EN ISO 6892-1:2010

Materiale metalice. Încercare la tracţiune. Partea 1: Metodă de încercare la temperatura

ambiantă

 

STAS 6967-88

Încercările mecanice ale metalelor. Clasificare

STAS 7209-87

Încercările metalelor. Încercarea la relaxare a sârmelor şi a produselor din sârmă pentru beton

precomprimat SR EN ISO 7438:2005 Materiale metalice. Încercarea la îndoire SR EN ISO 7500-1:2005/AC:2009 Materiale metalice. Verificarea maşinilor la încercări statice monoaxiale. Partea 1: Maşini de încercat la tracţiune/compresiune. Verificarea şi etalonarea sistemului de măsurare a forţei SR EN ISO 7500-2:2007 Materiale metalice. Verificarea maşinilor la încercări statice monoaxiale. Partea 2:

Maşini pentru încercări la fluaj. Verificarea sarcinii aplicate SR EN ISO 7500-1:2005 Materiale metalice. Verificarea maşinilor la încercări statice monoaxiale. Partea 1:

Maşini de încercat la tracţiune/compresiune. Verificarea şi etalonarea sistemului de măsurare a forţei

STAS 7748-85 Încercările metalelor. Încercarea la îndoire a epruvetelor încărcate cu sudură longitudinală SR ISO 7801:1993 Materiale metalice. Sârme. Încercarea la îndoire alternantă

STAS 7926-67

STAS 7927-67

Încercările metalelor. Încercarea de rezistenţă la forfecare pură Încercările metalelor. Încercarea de rezistenţă la forfecare

Încercarea de rezistenţă la forfecare pură Încercările metalelor. Încercarea de rezistenţă la forfecare

STAS 7932/4-90 Încercările mecanice ale îmbinărilor sudate în puncte şi în relief ale metalelor. Încercarea la

răsucire

STAS 7932/2-90 Încercările mecanice ale îmbinărilor sudate în puncte şi în relief ale metalelor. Încercarea la

tracţiune STAS 8027-78

SR EN ISO 8062-3:2007/AC:2009. Specificaţiile geometrice ale produselor (GPS). Toleranţe dimensionale şi geometrice pentru piesele turnate. Partea 3: Toleranţe geometrice şi dimensionale generale şi adaosuri de prelucrare pentru piese turnate

Încercările metalelor. Încercarea la oboseală cu sarcini axiale

11

TEMA 1

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

STAS 8068-67 Metodologia de determinare a caracteristicilor garantate de marcă privind încercarea mecanică la tracţiune a metalelor

STAS 8251-82 (Standard Inlocuit) Încercările metalelor. Încercare de duritate Rockwell pe suprafeţe curbe convexe. Scările A,B,C,F,G şi superficială N şi T

STAS 8315-81

Încercările metalelor. Încercarea de duritate Shore

STAS 8394-69

Luarea probelor din metale şi aliaje neferoase pentru încercarea la tracţiune

SR EN ISO 8491:2005 SR EN ISO 8492:2005 SR EN ISO 8493:2005 SR EN ISO 8494:2005 SR EN ISO 8495:2005 SR EN ISO 8496:2005

Materiale metalice. Ţevi. Încercarea la îndoire a tronsonului Materiale metalice. Ţevi. Încercarea la aplatizare Materiale metalice. Ţevi. Încercarea la lărgire Materiale metalice. Ţevi. Încercarea la răsfrângere Materiale metalice. Ţevi. Încercarea la lărgire a inelului Materiale metalice. Ţevi. Încercarea la tracţiune pe inel

STAS 8894/2-81 Încercările metalelor. Încercarea de rupere la fluaj a oţelului la temperaturi ridicate. Metode de

prelucrare a datelor STAS 9056-71 Determinarea caracteristicilor mecanice ale metalului depus la sudarea cu gaz STAS 9261-81 Încercările metalelor. Încercarea de încovoiere prin şoc pe epruvete încărcate cu sudură SR EN ISO 9513:2003. Materiale metalice. Etalonarea extensometrelor utilizate la încercări monoaxiale STAS 9639-81 Încercările metalelor. Încercarea la uzare pe disc rotativ cu hârtie de şlefuit SR ISO 9649:1996 Materiale metalice. Sârmă. Încercarea la răsucire alternantă SR EN 10319-2:2007 Materiale metalice. Încercarea de relaxare prin tracţiune. Partea 2: Mod de lucru pentru modele de asamblări cu şuruburi

SR EN 10319-1:2004 Materiale metalice. Încercare de relaxare prin tracţiune. Partea 1: Metodă pentru maşini de încercare

Oţel. Determinarea creşterii limitei de curgere datorită unui tratament termic (Bake

SR EN 10325:2007 Hardening Index) SR EN 10328:2005

Fontă şi oţel. Determinarea adâncimii convenţionale de călire după încălzire superficială

STAS 10882-84

STAS 10888-77

Încercările metalelor. Încercarea de fisurare la rece a îmbinărilor din oţel sudate cu arc electric Încercările metalelor. Încercări ale îmbinărilor din table subţiri sudate în colţ

oţel sudate cu arc electric Încercările metalelor. Încercări ale îmbinărilor din table subţiri sudate în colţ

STAS 10897/5-86

Încercările metalelor. Încercări mecanice ale îmbinărilor lipite la temperaturi scăzute

STAS 10897/3-82

Încercarea la încovoiere prin şoc a îmbinărilor prin lipire tare

STAS 11399-80 Încercările metalelor. Încercarea la oboseală prin răsucire SR ISO 11531:1997 Materiale metalice. Determinarea înălţimii de ondulare după ambutisare. SR EN ISO 12004-2:2009 Materiale metalice. Table şi benzi. Determinarea curbelor limită privind

deformabilitatea. Partea 2: Determinarea curbelor limită în laborator SR EN ISO 12004-1:2009.Materiale metalice. Table şi benzi. Determinarea curbelor limită privind

deformabilitatea. Partea 1: Măsurare şi aplicarea diagramelor limită privind deformabilitatea în secţia de prese

STAS 12072-82

Încercările metalelor. Încercarea la forfecare a oţelurilor placate

STAS 12181-84

Încercările metalelor. Încercarea de duritate sub sudură

STAS 12287-85

Încercările metalelor. Încercări mecanice ale îmbinărilor sudate din bare de oţel beton

STAS 12310/1-85

Încercări mecanice ale îmbinărilor lipite cu adezivi. Luarea şi pregătirea probelor

STAS 12310/2-85

Încercări mecanice ale îmbinărilor lipite cu adezivi. Încercarea la forfecare

SR EN ISO 12737:2006 Materiale metalice. Determinarea tenacităţii la rupere în starea plană de deformaţie SR EN ISO 12737:2006 Materiale metalice. Determinarea tenacităţii la rupere în starea plană de deformaţie STAS 13122-93 Încercările metalelor. Mecanica ruperii. Vocabular SR 13170:1993 Materiale metalice. Încercarea la încovoiere prin şoc. Epruvete speciale şi metode de evaluare SR EN ISO 14556:2002/A1:2007. Oţel. Încercarea la încovoiere prin şoc pe epruvete Charpy cu crestătura în V. Metoda de încercare instrumentată. Amendament 1: Anexa D - Încercarea de încovoiere prin şoc instrumentată pe epruvete Charpy cu crestătură în V cu dimensiuni reduse

SR EN ISO 14556:2002 Oţel. Încercarea la încovoiere prin şoc pe epruvete Charpy cu crestătură în V. Metodă de încercare instrumentată SR EN ISO 14577-2:2003 Materiale metalice. Încercare de penetrare instrumentată pentru determinarea durităţii şi parametrilor materialelor. Partea 2: Verificarea şi etalonarea aparatelor de încercare SR EN ISO 14577-3:2003.Materiale metalice. Încercare de penetrare instrumentată pentru determinarea durităţii şi parametrilor materialelor. Partea 3: Etalonarea mostrelor etalon

SR EN ISO 14577-1:2003 Materiale metalice. Încercare de penetrare instrumentată pentru determinarea durităţii şi parametrilor materialelor. Partea 1: Metodă de încercare

SR EN ISO20482:2004 SR EN 24506:1994 SR EN 24884:1995

Materiale metalice. Table şi benzi. Încercarea la ambutisare Erichsen Aliaje dure şi sinterizate. Încercarea la compresiune Aliaje dure sinterizate. Prelevarea şi încercarea pulberilor pe epruvete sinterizate

12

TEMA 1

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

SR EN ISO 26203-1:2010.Materiale metalice. Încercarea la tracţiune la viteză de deformare mare. Partea 1:

Sisteme tip bară elastică SR EN 61788-6:2008 Supraconductivitate. Partea 6: Măsurarea proprietăţilor mecanice Încercare de întindere la temperatura ambiantă a supraconductoarelor compozite Cu/Nb-Ti SR EN 61788-6:2001 Supraconductivitate. Partea 6: Măsurarea proprietăţilor mecanice. Încercare de întindere

la temperatura ambiantă a supraconductoarelor compozite Cu/Nb-Ti SR EN ISO 377:2000 Oţel şi produse de oţel. Locul de prelevare şi pregătire a probelor şi epruvetelor pentru încercări mecanice

STAS 563-89

Sârmă rotundă din oţel, laminată la cald

STAS 564-86

Oţel laminat la cald. Oţel U

STAS 901-90

Oţel laminat la cald. Table pentru construcţii mecanice laminate pe laminoare discontinue

STAS 908-90

Oţel laminat la cald. Bandă

STAS 2305-89

Oţel hexagonal calibrat. Dimensiuni

STAS 2880-84

Oţeluri calibrate. Condiţii tehnice generale de calitate

STAS 5453-68

Benzi din oţel plumbuite

STAS 5943-81

Prelucrarea metalelor prin deformare şi separare. Terminologie

STAS 6058-88

Materiale refolosibile feroase pentru topire

SR 6058-1:1999 Materiale feroase pentru retopire. Oţeluri nealiate

STAS 7829-84

Forjă. Terminologie

STAS 8113-68

Laminarea metalelor. Terminologie

SR EN 10021:2007 SR EN 10079:2007 SR EN 10168:2005 SR EN 10272:2008

SR EN 10302:2008. Oţeluri, aliaje de nichel şi de cobalt rezistente la fluaj

Condiţii tehnice generale de livrare pentru produse de oţel Definirea produselor de oţel Produse de oţel. Documente de inspecţie. Listă şi descrierea informaţiilor Bare de oţel inoxidabil pentru recipiente sub presiune

STAS 1006-90

Îmbinări prin pene paralele cu găuri de fixare. Dimensiuni

STAS 1007-81

Îmbinări prin pene înclinate. Dimensiuni

STAS 1010-80

Îmbinări prin pene tangenţiale. Dimensiuni

STAS 1012-77

Pene disc. Pene şi canale pentru pene. Dimensiuni

STAS 1450/1-89 Organe de asamblare filetate. Elemente constructive. Terminologie STAS 2700/13-89 Organe de asamblare filetate. Raze de racordare şi rugozităţi STAS 2700/6-92 Organe de asamblare filetate. Marcarea organelor de asamblare filetate din oţel nealiat sau slab

aliat

SR EN ISO 3269:2002 Elemente de asamblare. Inspecţie de recepţie SR ISO 3800:2000 Elemente de asamblare filetate. Încercări la oboseală sub sarcină axială. Metode de încercare şi evaluarea rezultatelor SR EN ISO 5845-1:2002 Desene tehnice. Reprezentarea simplificată a asamblărilor de piese cu ajutorul organelor de asamblare. Partea 1: Principii generale SR EN ISO 5845-1:2002 Desene tehnice. Reprezentarea simplificată a asamblărilor de piese cu ajutorul organelor de asamblare. Partea 1: Principii generale STAS 8121/3-84 Elemente filetate pentru asamblarea flanşelor. Piuliţe hexagonale. Dimensiuni STAS 8121/1-85 Elemente filetate pentru asamblarea flanşelor. Condiţii tehnice generale de calitate STAS 8121/2-84 Elemente filetate pentru asamblarea flanşelor. Prezoane. Dimensiuni

SR EN ISO 8735:2002

SR EN ISO 8741:2002 SR EN ISO 8743:2002

Ştifturi cilindrice de oţel călit şi de oţel inoxidabil martensitic, cu gaură filetată Ştifturi crestate cu crestături invers progresive pe jumătate din lungime Ştifturi crestate cu crestături centrale pe jumătate din lungime

SR ISO 8991:1999

SR EN ISO 10669:2001 Şaibe plate pentru asamblări cu şuruburi pentru tablă şi şaibe. Serie de dimensiuni normale şi mari. Grad A

Sistem de notare a elementelor de asamblare

SR EN ISO 10684:2004

SR EN ISO 10684:2004/AC:2009 Elemente de asamblare. Acoperiri prin galvanizare la cald

SR EN ISO 10684:2004 Elemente de asamblare. Acoperiri prin galvanizare la cald SR EN ISO 10684:2004/AC:2009 Elemente de asamblare. Acoperiri prin galvanizare la cald STAS 11637-83 Organe de asamblare filetate. Lungimile tijei şi ale părţii filetate

Elemente de asamblare. Acoperiri prin galvanizare la cald

SR EN 12512:2002/A1:2006. Structuri de lemn. Metode de încercare. Încercarea ciclică a îmbinărilor realizate cu organe mecanice

Structuri de lemn. Metode de încercare. Încercarea ciclică a îmbinărilor realizate cu

organe mecanice STAS 12933-91 Îmbinări prin pene paralele înalte. Dimensiuni

STAS 12512:2002 .

13

TEMA 1

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

Asamblări de înalta rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea

Cerinţe generale SR EN 14399-9:2009 . Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea Sistem HR sau HV. Şaibe indicatoare de pretensionare pentru ansambluri şurub şi piuliţă SR EN 14399-3:2005 Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea Sistem HR. Ansambluri şurub cu cap hexagonal şi piuliţă SR EN 14399-8:2008 . Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea Sistem HV. Ansambluri şurub de păsuire cu cap hexagonal şi piuliţă SR EN 14399-2:2005 . Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea Încercare de performanţă pentru pretensionare

SR EN 14399-7:2008 . Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea Sistem HR. Ansambluri şurub cu cap înecat crestat şi piuliţă SR EN 14399-2:2005 Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea Încercare de performanţă pentru pretensionare

Asamblări de înalta rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea

Cerinţe generale SR EN 14399-10:2009 . Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea

Sistem HRC. Ansambluri şurub şi piuliţă cu pretensionare calibrată SR EN 14399-3:2005 . Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea 3: Sistem HR. Ansambluri şurub cu cap hexagonal şi piuliţă SR EN 15048-2:2007 . Asamblări cu şuruburi nepretensionate pentru structuri metalice. Partea 2: Încercare a aptitudinii pentru utilizare

SR EN 14399-1:2005

SR EN 14399-1:2005 .

SR EN ISO 15480:2002 .

STAS16047:2005 . Elemente de asamblare. Încercare moment/efort

SR EN ISO 16048:2003 . SR EN ISO 16426:2003 .

SR EN 20273:2003 Elemente de asamblare. Găuri de trecere pentru şuruburi

Şuruburi autofiletante cu cap hexagonal şi guler plat cu filet pentru tablă

Pasivizarea elementelor de asamblare de oţel inoxidabil rezistent la coroziune Elemente de asamblare. Sistem de asigurare a calităţii

898-5:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate din oţel carbon şi oţel aliat. Partea 5:

Ştifturi filetate şi elemente de asamblare filetate similare care nu sunt supuse eforturilor la tracţiune

35,44

35,44

detalii

SR EN ISO 898-1:2009 . Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate din oţel carbon şi oţel aliat. Partea 1: Şuruburi parţial şi complet filetate şi prezoane de clase de calitate specificate. Filete cu pas normal şi filete cu pas fin

SR 925:1993 Şuruburi cu cap bombat şi gât pătrat pentru lemn. Grad C STAS 926-90 Piuliţe pătrate. Clasa de execuţie C SR EN ISO 1207:1998 Şuruburi cu cap cilindric crestat pentru metale. Grad A STAS 1386-92 Şuruburi pentru canale T. Clasa de execuţie B

STAS 1450/3-89 Organe de asamblare filetate. Şuruburi, prezoane şi ştifturi filetate. Nomenclator STAS 1450/4-89 Organe de asamblare filetate. Piuliţe. Nomenclator

STAS 1451-80

Şuruburi cu filet pentru lemn. Şurub cu cap bombat crestat. Dimensiuni

STAS 1452-80

Şuruburi cu filet pentru lemn. Şurub cu cap înecat, crestat. Dimensiuni

STAS 1453-80

Şuruburi cu filet pentru lemn. Şurub cu cap semiînecat crestat. Dimensiuni

STAS 1454-80

Şuruburi cu filet pentru lemn. Şurub cu cap hexagonal. Dimensiuni

STAS 1455-80

Şuruburi cu filet pentru lemn. Şurub cu cap pătrat. Dimensiuni

STAS 1470-80

Şuruburi grosolane. Şurub cu cap semirotund şi nas. Dimensiuni

STAS 1472-80

Şuruburi grosolane. Şurub cu cap pătrat. Dimensiuni

STAS 1474-86

Şurub cu cap înecat şi nas. Clasa de execuţie C

STAS 1476-80

Şuruburi grosolane. Şurub cu cap bombat şi nas. Dimensiuni

STAS 1477-80

Şuruburi grosolane. Şurub cu cap înecat şi gât pătrat. Dimensiuni

SR EN ISO 1479:2003 . SR EN ISO 1481:2001 . SR EN ISO 1482:2003 . SR EN ISO 1483:2003 .

Şuruburi pentru tablă cu cap hexagonal Şuruburi pentru tablă cu cap cilindric, crestat Şuruburi pentru tablă cu cap înecat crestat Şuruburi pentru tablă cu cap semiînecat crestat

SR EN 1515-2:2002 . Flanşe şi îmbinarea lor. Prezoane şi piuliţe. Partea 2: Clasificarea materialelor pentru prezoane şi piuliţe pentru flanşele de oţel, desemnate prin PN SR EN 1515-3:2006 Flanşe şi îmbinarea lor. Prezoane şi piuliţe. Partea 3: Clasificarea materialelor pentru prezoane şi piuliţe pentru flanşele de oţel, desemnate prin Clasă

14

TEMA 1

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

SR EN 1515-2:2002 Flanşe şi îmbinarea lor. Prezoane şi piuliţe. Partea 2: Clasificarea materialelor pentru prezoane şi piuliţe pentru flanşele de oţel, desemnate prin PN

SR EN 1515-4:2010 . Flanşe şi îmbinarea lor. Prezoane şi piuliţe. Partea 4: Selecţia prezoanelor şi piuliţelor pentru echipamente sub incidenţa Directivei de Echipamente sub Presiune 97/23/CE SR EN 1515-3:2006 . Flanşe şi îmbinarea lor. Prezoane şi piuliţe. Partea 3: Clasificarea materialelor pentru prezoane şi piuliţe pentru flanşele de oţel, desemnate prin Clasă SR EN ISO 1580:1998 Şuruburi cu cap cilindric mare crestat pentru metale. Grad A SR EN 1662:2003/AC:2007 . Şuruburi cu cap hexagonal cu guler cilindro-tronconic. Serie redusă

SR EN 1662:2003 . SR EN 1665:2003 .

SR EN 1665:2003/AC:2007 . Şuruburi cu cap hexagonal cu guler cilindro-tronconic. Serie grea STAS 1755-71 Şuruburi cu filet pentru lemn. Condiţii generale

SR EN ISO 2009:1998 SR EN ISO 2010:1998

STAS 2342:2004 . Ştifturi parţial filetate cu crestătură

Şuruburi cu cap hexagonal cu guler cilindro-tronconic. Serie redusă Şuruburi cu cap hexagonal cu guler cilindro-tronconic. Serie grea

Şuruburi cu cap înecat crestat pentru metale. Grad A Şuruburi cu cap semiînecat crestat pentru metale. Grad A

STAS 2349-85

Şuruburi grosolane. Şuruburi cu cap mare înecat şi gât pătrat, pentru lemn. Dimensiuni

STAS 2350-92

Şuruburi pentru fundaţii. Clasa de execuţie C

STAS 2351-92

Şuruburi fără cap. Clasa de execuţie C

STAS 2568-85

Şuruburi grosolane. Şuruburi cu cap ciocan şi gât pătrat. Dimensiuni

STAS 2569-87

Şurub cu cap ciocan, cu nas. Clasa de execuţie C

SR EN ISO 2702:1997 Şuruburi de oţel pentru tablă, tratate termic. Caracteristici mecanice

SR EN ISO 3506-4:2010 . Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare de oţel inoxidabil rezistent la coroziune. Partea 4: Şuruburi pentru tablă

STAS 3954-87

Şurub cu cap cilindric crestat. Clasa de execuţie B

STAS 3955-80

Şuruburi grosolane. Şurub cu şaibă şi piuliţă pentru curele. Dimensiuni

SR EN ISO 4014:2003 . SR EN ISO 4014:2003 SR EN ISO 4016:2002 . SR EN ISO 4016:2002 SR EN ISO 4017:2002 SR EN ISO 4017:2002 . SR EN ISO 4018:2002

SR EN ISO 4018:2002 . SR EN ISO 4026:2004 . SR EN ISO 4027:2004 . SR EN ISO 4028:2004 . SR EN ISO 4029:2004 . SR EN ISO 4033:2002

SR EN ISO 4033:2002 . SR EN ISO 4035:2003 . SR EN ISO 4042:2003 .

Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. Grade A şi B Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. Grade A şi B Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. Grad C Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. Grad C Şuruburi cu cap hexagonal complet filetate Grade A şi B Şuruburi cu cap hexagonal complet filetate Grade A şi B Şuruburi cu cap hexagonal complet filetate. Grad C Şuruburi cu cap hexagonal complet filetate. Grad C Ştifturi filetate cu locaş hexagonal şi vârf plat Ştifturi filetate cu locaş hexagonal şi vârf tronconic Ştifturi filetate cu locaş hexagonal cu cep Ştifturi filetate cu locaş hexagonal şi con interior Piuliţe hexagonale, stil 2. Grade A şi B Piuliţe hexagonale, stil 2. Grade A şi B Piuliţe hexagonale joase (teşite). Grad A şi B Elemente de asamblare. Acoperiri prin electrodepunere

STAS 4073-90

Piuliţe crenelate. Clasele de execuţie A şi B

STAS 4074-90

Piuliţe crenelate joase. Clasele de execuţie A şi B

STAS 4372-89

Piuliţă hexagonală înaltă. Clasele de execuţie A şi B

STAS 4374-90

Piuliţe înfundate. Clasa de execuţie A

STAS 4376-87

Şurub cu cap pătrat şi guler. Clasa de execuţie A

STAS 4461-87

Şurub cu cap pătrat şi cep. Clasa de execuţie A

STAS 4551-80

Prezoane. Dimensiuni

SR EN ISO 4753:2002 . Elemente de asamblare. Vârfuri ale elementelor cu filet exterior metric ISO

SR EN ISO 4757:2002

SR EN ISO 4759-1:2003 . Toleranţe pentru elemente de asamblare. Partea 1: Şuruburi parţial şi complet filetate,

Locaşuri cruciforme pentru şuruburi

ştifturi filetate şi piuliţe. Gradele A, B şi C SR EN ISO 4762:2004 . Şuruburi cu cap cilindric şi locaş hexagonal

STAS 4812-80

Şurub cu cap cilindric, bombat, crestat şi găurit în cruce. Dimensiuni

STAS 4883-87

Şurub cu cap cilindric bombat, crestat. Clasa de execuţie B

STAS 4884-92

Şurub cu cap pătrat mic. Clasa de execuţie A

STAS 4923-87

Şurub cu cap pătrat, guler şi cep bombat. Clasa de execuţie A

STAS 4942-88

Şuruburi şi prezoane. Forme speciale de execuţie

STAS 5012-90

Piuliţe rotunde cu caneluri de execuţie A

15

TEMA 1

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

STAS 5302-80

Şuruburi precise. Şuruburi cu cap striat. Dimensiuni

STAS 5303-80

Şuruburi precise. Şuruburi cu cap striat şi guler. Dimensiuni

STAS 5304-80

Şuruburi precise. Dop filetat cu cap hexagonal şi guler. Dimensiuni

STAS 5330-80

Piuliţe precise. Piuliţă rotundă cu găuri radiale. Dimensiuni

STAS 5331-80

Piuliţe precise. Piuliţă rotundă cu găuri frontale. Dimensiuni

STAS 5332-80

Piuliţe precise. Piuliţă rotundă cu crestătură. Dimensiuni

STAS 5383-87

Şurub cu cap cilindric mic, bombat, crestat. Clasa de execuţie B

STAS 5436-80

Piuliţe precise. Piuliţă striată. Dimensiuni

STAS 5437-80

Piuliţe precise. Piuliţă striată cu guler. Dimensiuni

SR 5451:1993 Şuruburi cu ochi. Gradele A, B şi C

STAS 5578-87

Şurub cu cap cilindric mare, bombat, crestat. Clasa de execuţie A

STAS 5606-80

Şuruburi precise. Dop filetat cu locaş hexagonal şi guler. Dimensiuni

STAS 5754/2-79 Bolţuri cu cap mic. Dimensiuni

STAS 5930-89

Şurub de păsuire cu cap hexagonal. Clasa de execuţie A

STAS 6403-88

Şurub cu cap hexagonal mic. Clasa de execuţie A

STAS 6404-88

Şurub cu cap hexagonal mic, filetat până sub cap. Clasa de execuţie A

STAS 6444-80

Şuruburi semiprecise. Şurub cu cap bombat şi gât pătrat, pentru metal. Dimensiuni

STAS 6564-84

Filete metrice ISO pentru organe de asamblare. Diametre şi paşi

STAS 6999-87

Şurub cu cap ciocan, cu nas, filetat până sub nas. Clasa de execuţie C

STAS 7000-87

Şurub cu cap ciocan şi gât pătrat, filetat până sub gât. Clasa de execuţie C

SR EN ISO 7045:1998 Şuruburi cu cap cilindric bombat mare cu locaş cruciform de tip H sau de tip Z, pentru

metale. Grad A SR EN ISO 7046-1:1998

Partea 1: Oţel din clasa de calitate 4.8

SR EN ISO 7046-2:1998 Şuruburi cu cap înecat cu locaş cruciform, pentru metale. Grad A. Partea 2: Oţel din clasa de calitate 8.8, oţel inoxidabil şi metale neferoase

SR EN ISO 7047:1998 metale. Grad A SR EN ISO 7049:2003 SR EN ISO 7049:2003 SR EN ISO 7050:2003 . SR EN ISO 7051:2003 . SR EN ISO 7380:2004 .

Şuruburi cu cap semiînecat bombat cu locaş cruciform de tip H sau de tip Z, pentru

Şuruburi cu cap înecat cu locaş cruciform de tip H sau de tip Z, pentru metale. Grad A.

Şuruburi pentru tablă cu cap cilindric bombat şi locaş cruciform Şuruburi pentru tablă cu cap cilindric bombat şi locaş cruciform Şuruburi pentru tablă cu cap înecat şi locaş cruciform Şuruburi pentru tablă cu cap semiînecat şi locaş cruciform Şuruburi cu cap cilindric bombat şi locaş hexagonal

STAS 7521-87 Şurub cu cap cilindric mic, crestat. Clasa de execuţie A

SR EN ISO 7721-2:2002 Şuruburi pentru metale cu cap înecat. Partea 2: Adâncimea de pătrundere a locaşurilor cruciforme

STAS 7903-92

Piulite hexagonale cu suprafata de asezare sferica. Clasa de executie A

STAS 8164-84

Filete metrice ISO pentru organe de asamblare. Dimensiuni limită. Ajustaj 6H/6g

SR 8410:1995 Dispozitive de lucru. Bride L. Dimensiuni

STAS 8608-74 Piuliţe hexagonale pentru fixarea pieselor pe capete conice de arbore. Dimensiuni

SR EN ISO 8676:2001 . SR EN ISO 8765:2002 .

STAS 8868-80 Şuruburi semiprecise. Şurub cu cap triunghiular. Dimensiuni SR ISO 8991:1999 Sistem de notare a elementelor de asamblare

STAS 9045-87 Şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe hexagonale. Deschideri de chei

Şuruburi cu cap hexagonal complet filetate cu filet metric fin. Grade A şi B Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate, cu filet metric fin. Grade A şi B

SR 9224:1993

Şuruburi cu cap cilindric mic, cu locaş hexagonal, cu ghidaj pentru cheie. Grad A

SR 9225:1993

Şuruburi cu cap cilindric mic cu locaş hexagonal. Grad A

STAS 9308-91

Piuliţă hexagonală pentru sudare. Clasa de execuţie A

STAS 9478-80

Piuliţe semiprecise. Piuliţă triunghiulară. Dimensiuni

STAS 9479-73

Gulere de protecţie pentru şuruburi cu cap triunghiular şi pentru piuliţe triunghiulare. Dimensiuni

STAS 9928-74

Pastilă pentru ştifturi filetate cu autoblocare. Dimensiuni

STAS 10061-75

Ştifturi cu autoblocare. Ştift filetat cu crestătură şi vârf plat. Dimensiuni

STAS 10096-75

Ştifturi cu autoblocare. Ştift filetat cu crestătură şi vârf tronconic. Dimensiuni

STAS 10420-76

Ştifturi cu autoblocare. Ştift filetat cu crestătură, cu con interior. Dimensiuni

STAS 10421-76

Ştifturi cu autoblocare. Ştift filetat cu crestătură, cu cap tronconic. Dimensiuni

STAS 10422-76

Ştifturi cu autoblocare. Ştift filetat cu crestătură, cu cap cilindric. Dimensiuni

STAS 10423-80

Ştifturi cu autoblocare. Ştift filetat cu locaş hexagonal. Dimensiuni

SR ISO 10509:1997 Şuruburi cu cap hexagonal şi guler cilindro-tronconic pentru tablă SR EN ISO 10510:2003 . Şuruburi pentru tablă cu şaibă plată încorporată

16

TEMA 1

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

STAS 10522-80 Piuliţă de siguranţă din tablă

SR EN ISO 10642:2004 . SR EN ISO 10664:2006

SR EN ISO 10666:2003 . Şuruburi autofiletante cu filet de şurub pentru tablă. Caracteristici mecanice şi

Şuruburi cu cap înecat şi locaş hexagonal Locaş hexalobular pentru şuruburi

funcţionale SR EN ISO 10683:2003 .

Elemente de asamblare. Acoperire chimică cu pulbere de zinc

STAS 10819-80 Piuliţe semiprecise şi grosolane. Piuliţe hexagonale pentru sudare, folosite la tractoare.

Dimensiuni STAS 10820-91 STAS 10821-80 STAS 10838-88 STAS 10852-80 STAS 11028-89 STAS 11161-80 STAS 12645-88 STAS 12646-88 STAS 12647-88 STAS 12648-88

Piuliţă pătrată pentru sudare. Clasa de execuţie A Şuruburi precise. Şurub cu cap cilindric şi bosaj circular sub cap, pentru sudare. Dimensiuni Şuruburi cu autoblocare. Şurub cu cap hexagonal. Clasa de execuţie A Piuliţă monospiră Şurub cu cap hexagonal şi piuliţă hexagonală, pentru construcţii metalice Şuruburi semiprecise. Şuruburi autofiletante pentru metal. Dimensiuni Piuliţe pentru încastrare în materiale plastice Şuruburi cu filet pentru lemn. Şurub cu cap cilindric bombat şi locaş cruciform Şuruburi cu filet pentru lemn. Şurub cu cap înecat şi locaş cruciform Şuruburi cu filet pentru lemn. Şurub cu cap semiînecat şi locaş cruciform

SR EN ISO 13918:2008 . Sudare. Bolţuri şi inele ceramice pentru sudarea cu arc electric a bolţurilor

SR EN 14219:2003/AC:2007 . Şuruburi cu cap hexagonal cu guler şi cu filet metric fin. Serie mică SR EN 14219:2003 . Şuruburi cu cap hexagonal cu guler şi cu filet metric fin. Serie mică

SR EN 14399-4:2005 . Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea 4: Sistem HV. Asamblări cu şurub cu cap hexagonal şi piuliţă SR EN 14399-4:2005 Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea 4: Sistem HV. Asamblări cu şurub cu cap hexagonal şi piuliţă SR EN ISO 14579:2003 Şuruburi cu cap cilindric şi locaş hexalobular SR EN ISO 14580:2003/AC:2006 . Şuruburi cu cap tronconic şi locaş hexalobular SR EN ISO 14583:2003/AC:2006 . Şuruburi cu cap cilindric bombat şi locaş hexalobular

SR EN ISO 14583:2003 SR EN ISO 14584:2003

SR EN ISO 14585:2003/AC:2006 . Şuruburi pentru tablă cu cap cilindric bombat şi locaş hexalobular

Şuruburi pentru tablă cu cap cilindric bombat şi locaş hexalobular

SR EN ISO 14586:2003 SR EN ISO 14587:2003

Şuruburi cu cap cilindric bombat şi locaş hexalobular Şuruburi cu cap semiînecat bombat şi locaş hexalobular

SR EN ISO 14585:2003

Şuruburi pentru tablă cu cap înecat şi locaş hexalobular Şuruburi pentru tablă cu cap semiînecat bombat şi locaş hexalobular

SR EN 14831:2005 . Elemente de asamblare. Performanţă de strângere. Metodă de încercare simplificată moment/unghi SR EN 15048-1:2007 . Asamblări cu şuruburi nepretensionate pentru structuri metalice. Partea 1: Cerinţe

generale

 

SR EN 15048-1:2007

Asamblări cu şuruburi nepretensionate pentru structuri metalice. Partea 1: Cerinţe

generale

 

SR EN ISO 15065:2005 .

Frezările pentru şuruburile cu cap înecat cu dimensiunile capului conform ISO 7721

SR EN ISO 15330:2002 . Elemente de asamblare. Determinarea fragilităţii la hidrogen prin încercarea de

pretensionare. Metoda plăcilor paralele SR EN ISO 15481:2003 . Şuruburi autofiletante cu cap cilindric bombat şi locaş cruciform, cu filet de şurub pentru tablă

SR EN ISO 15482:2003 .

Şuruburi autofiletante cu cap înecat şi locaş cruciform, cu filet de şurub pentru tablă

SR EN ISO 15483:2003 . Şuruburi autofiletante cu cap semiînecat şi locaş cruciform, cu filet de şurub pentru

tablă

SR EN 20898-7:1997 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare. Partea 7: Încercarea la torsiune şi momente minime de rupere ale şuruburilor cu diametrul nominal al filetului de la 1 mm până la 10 mm SR EN ISO 23429:2004 . Verificarea cu calibru a locaşurilor hexagonale SR EN 24015:2003 Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. Grad B. Tija redusă (diametrul tijei = cu diametrul mediu al filetului) SR EN 24766:2003 . Ştifturi filetate cu crestătură şi cu vârf plat

Elemente de asamblare. Defecte de suprafaţă. Partea 1: Şuruburi parţial filetate, şuruburi

complet filetate şi prezoane de uz general SR EN 26157-3:2000 Elemente de asamblare. Defecte de suprafaţă. Partea 3: Şuruburi parţial filetate, şuruburi complet filetate şi prezoane pentru utilizări speciale SR EN 27434:1999 Ştifturi filetate, crestate, cu vârf conic teşit

SR EN 26157-1:1999

17

TEMA 1

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

SR EN 27436:1999

SR EN 27721:2002 . Şuruburi cu cap înecat. Dimensiunile capului şi verificarea cu calibru

SR EN 28839:1999

Ştifturi filetate, crestate, cu con interior

Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare. Şuruburi parţial filetate, şuruburi

complet filetate, prezoane şi piuliţe de metale neferoase

STAS 796-89

Nituri. Conditii tehnice generale de calitate

STAS 797-80

Nituri de otel. Nit cu cap semirotund. Dimensiuni

STAS 801-80

Nituri din oţel. Nit cu cap tronconic. Dimensiuni

STAS 802-80

Nituri de oţel. Nit cu cap semirotund. Dimensiuni

SR EN ISO 898-6:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare. Partea 6: Piuliţe cu sarcini de probă indicate. Filete cu pas fin STAS 926-90 Piuliţe pătrate. Clasa de execuţie C

STAS 1257-80

SR 1387:1993 Piuliţe pentru canale T. Grad A SR EN 1515-4:2010 . Flanşe şi îmbinarea lor. Prezoane şi piuliţe. Partea 4: Selecţia prezoanelor şi piuliţelor

Nituri de oţel. Nit cu cap semiînecat mic. Dimensiuni

pentru echipamente sub incidenţa Directivei de Echipamente sub Presiune 97/23/CE SR EN 1515-1:2002 . Flanşe şi îmbinarea lor. Prezoane şi piuliţe. Partea 1: Alegerea prezoanelor şi piuliţelor SR EN 1661:2001/AC:2001 . Piuliţe hexagonale cu guler

Piuliţe hexagonale cu guler Piuliţe hexagonale cu guler cu autoblocare (cu inel nemetalic) Piuliţe hexagonale cu guler, cu autoblocare, de metal Piuliţe hexagonale cu guler cu autoblocare (cu inel nemetalic) cu filet metric cu pas fin Piuliţe hexagonale cu guler cu autoblocare, din metal, cu filet metric cu pas fin

SR EN 1661:2001 . SR EN 1663:2003 . SR EN 1664:2001 . SR EN 1666:2003 . SR EN 1667:2003 .

STAS 1987-80

Nituri de oţel. Nit cu cap bombat. Dimensiuni

STAS 2082-80

Nituri din metale şi aliaje neferoase. Nit cu cap înecat mare. Dimensiuni

SR EN ISO 2320:2009 . Piuliţe cu autoblocare, din oţel. Caracteristici mecanice şi de performanţă

SR EN ISO 2320:2009

STAS 3165-80 Nituri de oţel. Nit cu cap înecat. Dimensiuni

Piuliţe cu autoblocare, din oţel. Caracteristici mecanice şi de performanţă

SR EN ISO 3506-2:2010 . Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare de oţel inoxidabil rezistent la coroziune. Partea 2: Piuliţe SR 3923:1993 Piuliţe fluture. Gradele B şi C

SR EN ISO 4032:2002

Piuliţe hexagonale, stil 1. Grade A şi B

SR EN ISO 4032:2002 .

SR EN ISO 4034:2002

SR EN ISO 4034:2002 . SR EN ISO 4036:2002 .

Piuliţe hexagonale, stil 1. Grade A şi B Piuliţe hexagonale. Grad C Piuliţe hexagonale. Grad C Piuliţe hexagonale joase (fără teşitură). Grad B

STAS 4372-89

Piuliţă hexagonală înaltă. Clasele de execuţie A şi B

STAS 4073-90

Piuliţe crenelate. Clasele de execuţie A şi B

STAS 4074-90

Piuliţe crenelate joase. Clasele de execuţie A şi B

SR EN ISO 4759-1:2003 . Toleranţe pentru elemente de asamblare. Partea 1: Şuruburi parţial şi complet filetate, ştifturi filetate şi piuliţe. Gradele A, B şi C

STAS 5012-90

Piuliţe rotunde cu caneluri de execuţie A

STAS 5330-80

Piuliţe precise. Piuliţă rotundă cu găuri radiale. Dimensiuni

STAS 5331-80

Piuliţe precise. Piuliţă rotundă cu găuri frontale. Dimensiuni

STAS 5332-80

Piuliţe precise. Piuliţă rotundă cu crestătură. Dimensiuni

STAS 5436-80

Piuliţe precise. Piuliţă striată. Dimensiuni

STAS 5437-80

Piuliţe precise. Piuliţă striată cu guler. Dimensiuni

SR EN ISO 6157-2:2004 . Elemente de asamblare. Defecte de suprafaţă. Partea 2: Piuliţe

SR EN ISO 6157-2:2004/C91:2006 Elemente de asamblare. Defecte de suprafaţă. Partea 2: Piuliţe detalii

SR EN ISO 7040:2003 SR EN ISO 7040:2003 . SR EN ISO 7042:2002 SR EN ISO 7048:2002 . SR EN ISO 7719:2003 .

STAS 7903-92 Piulite hexagonale cu suprafata de asezare sferica. Clasa de executie A

Piuliţe hexagonale cu autoblocare (cu inel nemetalic), stil 1. Clase de calitate 5, 8 şi 10 Piuliţe hexagonale cu autoblocare (cu inel nemetalic), stil 1. Clase de calitate 5, 8 şi 10 Piuliţe hexagonale cu autoblocare, din metal, stil 2. Clase de calitate 5, 8, 10 şi 12 Şuruburi cu cap cilindric şi locaş cruciform Piuliţe hexagonale cu autoblocare, din metal, stil 1. Clase de calitate 5, 8 şi 10

SR 8411:1995

Dispozitive de lucru. Bride cu picior. Dimensiuni

SR 8413:1995

Dispozitive de lucru. Bride mobile. Dimensiuni

SR 8414:1995

Dispozitive de lucru. Bride cu coturi. Dimensiuni

SR 8416:1995

Dispozitive de lucru. Bride U. Dimensiuni

18

TEMA 1

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

STAS 8496-80

Nituri tubulare. Dimensiuni

STAS 8608-74

Piuliţe hexagonale pentru fixarea pieselor pe capete conice de arbore. Dimensiuni

SR EN ISO 8673:2002 . SR EN ISO 8674:2002 . SR EN ISO 8675:2001 .

STAS 8734-80 Nituri din aliaje Cu-Zn găurite. Dimensiuni SR 8883:1995 Dispozitive de lucru. Cep de sprijin reglabil. Dimensiuni

Piuliţe hexagonale, stil 1, cu filet metric fin. Grade A şi B Piuliţe hexagonale, stil 2, cu filet metric fin. Grade A şi B Piuliţe hexagonale joase cu filet metric fin. Grade A şi B

STAS 9229-80

Nituri din metale şi aliaje neferoase. Nituri cu cap bombat. Dimensiuni

STAS 9230-80

Nituri din metale şi aliaje neferoase. Nit cu cap semiînecat. Dimensiuni

STAS 9231-80

Nituri din metale şi aliaje neferoase. Nit cu cap înecat. Dimensiuni

STAS 9232-80

Nituri din metale şi aliaje neferoase. Nit cu cap cilindric. Dimensiuni

STAS 9308-91

Piuliţă hexagonală pentru sudare. Clasa de execuţie A

SR EN ISO 10484:2004 . Încercarea de lărgire pe dorn a piuliţelor

SR EN ISO 10485:2004

SR ISO 10485:1993/A99:2004 (Standard Anulat) Încercarea la sarcină de probă pe con a piuliţelor

Încercarea la sarcină de probă pe con a piuliţelor

SR EN ISO 10511:2003 SR EN ISO 10511:2003 . SR EN ISO 10512:2002 Clase de calitate 6, 8 şi 10 SR EN ISO 10512:2002 . SR EN ISO 10513:2001 calitate 8, 10 şi 12

SR EN ISO 10513:2001 . Piuliţe hexagonale cu autoblocare, din metal, stil 2, cu filet metric cu pas fin. Clase de calitate 8, 10 şi 12

Piuliţe hexagonale cu autoblocare (cu inel nemetalic ), stil 1, cu filet metric cu pas fin. Piuliţe hexagonale cu autoblocare, din metal, stil 2, cu filet metric cu pas fin. Clase de

Piuliţe hexagonale joase cu autoblocare (cu inel nemetalic) Piuliţe hexagonale joase cu autoblocare (cu inel nemetalic) Piuliţe hexagonale cu autoblocare (cu inel nemetalic ), stil 1, cu filet metric cu pas fin.

STAS 10522-80

Piuliţă de siguranţă din tablă

STAS 10819-80 Piuliţe semiprecise şi grosolane. Piuliţe hexagonale pentru sudare, folosite la tractoare. Dimensiuni

STAS 10820-91

Piuliţă pătrată pentru sudare. Clasa de execuţie A

STAS 10852-80

Piuliţă monospiră

STAS 12645-88

Piuliţe pentru încastrare în materiale plastice

SR EN 14218:2003 . Piuliţe hexagonale cu guler. Filet metric fin SR EN 14399-4:2005 Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea

4: Sistem HV. Asamblări cu şurub cu cap hexagonal şi piuliţă SR EN 14399-3:2005 Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea 3: Sistem HR. Ansambluri şurub cu cap hexagonal şi piuliţă SR EN 14399-3:2005 . Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea 3: Sistem HR. Ansambluri şurub cu cap hexagonal şi piuliţă SR EN 14399-4:2005 . Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea 4: Sistem HV. Asamblări cu şurub cu cap hexagonal şi piuliţă SR EN 14831:2005 . Elemente de asamblare. Performanţă de strângere. Metodă de încercare simplificată moment/unghi SR EN 20898-2:1997 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare. Partea 2: Piuliţe cu sarcini de probă indicate. Filete cu pas normal SR EN ISO 21670:2004 . Piuliţe hexagonale pentru sudare, cu guler SR EN 28839:1999 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare. Şuruburi parţial filetate, şuruburi complet filetate, prezoane şi piuliţe de metale neferoase

SR EN ISO 887:2003 .

Şaibe plate pentru şuruburi şi piuliţe cu filet metric de uz general. Plan general

SR EN ISO 887:2003/AC:2006 . Şaibe plate pentru şuruburi şi piuliţe cu filet metric de uz general. Plan general STAS 1450/5-89 Organe de asamblare filetate. Şaibe şi şplinturi. Nomenclator STAS 2241/2-80 Şaibe de siguranţă. Dimensiuni STAS 2241/1-82 Şaibe de siguranţă. Condiţii tehnice generale de calitate

STAS 2242-80 Şaibe pentru profile U şi I. Dimensiuni SR EN ISO 4759-3:2003 . Toleranţe pentru elemente de asamblare. Partea 3: Şaibe plate pentru şuruburi parţial şi complet filetate şi piuliţe. Grade A şi C

SR EN ISO 7089:2002 . SR EN ISO 7089:2002 SR EN ISO 7090:2002 SR EN ISO 7090:2002 . SR EN ISO 7091:2003 .

Şaibe plate. Serie normală. Grad A Şaibe plate. Serie normală. Grad A Şaibe plate, teşite. Serie normală. Grad A Şaibe plate, teşite. Serie normală. Grad A Şaibe plate. Serie normală. Grad C

19

TEMA 1

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

SR EN ISO 7092:2002 . Şaibe plate. Serie redusă. Grad A SR EN ISO 7093-2:2002 . Şaibe plate. Serie mare. Partea 2: Grad C SR EN ISO 7093-1:2003 . Şaibe plate. Partea 1: Serie mare. Grad A SR EN ISO 7094:2001 . Şaibe plate. Serie de dimensiuni foarte mari. Grad C

SR EN ISO 7094:2001/AC:2003 . Şaibe plate. Serie de dimensiuni foarte mari. Grad C STAS 7565-80 Şaibe plate pentru lemn. Dimensiuni

SR 7666-5:1994

Şaibe elastice. Şaibe conice

SR 7666-1:1994

Şaibe elastice. Condiţii tehnice generale de calitate

SR 7666-2:1994

Şaibe elastice. Şaibe Grower

SR 7666-4:1994

Şaibe elastice. Şaibe profilate

SR 7666-5:1994

Şaibe elastice. Şaibe conice

STAS 8436-88 Inele de siguranţă din sârma pentru arbori şi alezaje şi canalele pentru ele

SR 8461:1995

Dispozitive de lucru. Şaibe. Dimensiuni

SR 8771:1995

Dispozitive de lucru. Picior cu cep filetat. Dimensiuni

SR 8782:1995

Dispozitive de lucru. Şaibă detaşabilă plată. Dimensiuni

STAS 9729/4-80 Şaibe plate pentru asamblări cu şuruburi şi ştifturi elastice. Seria grea. Dimensiuni

STAS 9893-74

Şaibe de siguranţă pentru asamblarea cu piuliţă a pieselor de capete de arbori conice. Dimensiuni

STAS 10061-75

Ştifturi cu autoblocare. Ştift filetat cu crestătură şi vârf plat. Dimensiuni

STAS 10096-75

Ştifturi cu autoblocare. Ştift filetat cu crestătură şi vârf tronconic. Dimensiuni

STAS 10420-76

Ştifturi cu autoblocare. Ştift filetat cu crestătură, cu con interior. Dimensiuni

STAS 10421-76

Ştifturi cu autoblocare. Ştift filetat cu crestătură, cu cap tronconic. Dimensiuni

STAS 10422-76

Ştifturi cu autoblocare. Ştift filetat cu crestătură, cu cap cilindric. Dimensiuni

STAS 10423-80

Ştifturi cu autoblocare. Ştift filetat cu locaş hexagonal. Dimensiuni

STAS 10481-78

Şaibe elastice cu dinţi. Condiţii tehnice de calitate

SR EN ISO 10644:2009 . Şuruburi cu şaibă plată încorporată din oţel. Clasa de duritate a şaibei 200 HV şi 300

HV

SR EN ISO 10673:2009 . Şaibe plate pentru şuruburi cu şaibă plată încorporată. Seriile redusă, normală şi grea.

Grad A

STAS 11012-78

Şaibe elastice cu crestături

STAS 12929-91

Şaibe conice

SR EN 14399-6:2005 Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea 6: Şaibe plate teşite SR EN 14399-6:2005/AC:2006 Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea 6: Şaibe plate teşite SR EN 14399-6:2005 . Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea 6: Şaibe plate teşite SR EN 14399-6:2005/AC:2006 . Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea 6: Şaibe plate teşite SR EN 14399-5:2005 . Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea 5: Şaibe plate SR EN 14399-5:2005/AC:2006 . Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea 5: Şaibe plate SR EN 14399-5:2005 Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea 5: Şaibe plate SR EN 14399-5:2005/AC:2006 Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea 5: Şaibe plate SR EN 28738:2003 . Şaibe plate pentru bolţuri. Grad A

De reţinut:

1)

Definiţii: standard, standard naţional, standard internaţional, standard european;

2)

Definiţii: marcă de conformitate, standard obligatoriu, reglementare, reglementare

3)

tehnică; Definiţii: trasabilitate, domeniu reglementat, domeniu nereglementat;

4)

Exemple de standarde folosite în proiectare;

20

TEMA 2

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

INTRODUCEREA MATERIALELOR NOI ÎN CONSTRUCŢIA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIA ALIMENTARĂ

În domeniul proiectării de echipamente agricole şi utilaje ale industriei alimentare, prin materiale noi înţelegem materialele compozite şi nanomaterialele. Conform [2], materialele compozite sunt combinaţii între două sau mai multe materiale diferite din punct de vedere chimic, unite între ele printr-o interfaţă. După [3], materialele compozite sunt materiale care reunesc într-un singur produs unele elemente care, de obicei nu se asociază în mod natural. După [2], [3], unul dintre materiale se numeşte matrice şi este definit ca formând faza continuă. Celelalte elemente poartă numele de armături (ranforsări) şi se adaugă matricei în scopul îmbunătăţirii sau modificării proprietăţilor acesteia. Armătura reprezintă faza discontinuă, distribuită uniform în întregul volum al matricei. Fibrele sunt elementul ce conferă compozitului rezistenţă la solicitări. Efortul pe care îl pot prelua fibrele este mult superior celui pe care îl poate prelua matricea, iar alungirea fibrelor este mult mai mică decât alungirea materialului matricii, în stare pură. Totuşi, atât timp cât materialul compozit nu este distrus, se comportă ca un ansamblu unitar, conform curbei efort-alungire pentru compozit. Principalele categorii de materiale compozite sunt: compozite cu matrice polimerică, compozite cu matrice metalică, compozite cu matrice ceramică, compozite „carbon-carbon”. Alte precizări importante în legătură cu materialele compozite se pot găsi în literatura de specialitate. Esenţial pentru structuralisti este că în faza de modelare fizică trebuie să ţină seama de faptul că aceste materiale nu sunt, în general izotrope, adică nu au aceleaşi proprietăţi fizice pe orice direcţie. Pentru a modela aceste materiale, programele de analiză structurală au elemente finite speciale cu anizotropii în distribuţia proprietăţilor fizice. După cum se va vedea la tema special dedicată, comportamentul materialelor compozite se poate simula şi în structura micro. În domeniul maşinilor agricole, materialele compozite au pătruns în fabricaţia recipientelor folosite la administrarea îngrăşămintelor lichide sau la transportul lichidelor (materiale armate cu fibră de stică), precum şi la fabricare unor elemente simple cum sunt bucşele, încã inainte de anul

1980.

Nanomaterialele sunt produse ale nanotehnologiilor. În [4] se arată că dicţionarul Webster defineşte cuvântul „nanotehnologie” ca fiind arta manipulării unor dispozitive minuscule, de dimensiuni moleculare. Nanotehnologiile au pătruns în foarte multe domenii, produsele lor penetrând o gamă largă de bunuri, cum sunt nanocompozitele, nanostructurile carbonice, nanodispozitive, etc. Nanocompozitele sunt materiale compozite cu duritate mare sau transparente. Prin urmare se pot introduce în modelele structurale ca orice material compozit, cu condiţia să cunoaştem proprietăţile fizice ale acestora cerute de programul de analiză structurală folosit. Proprietăţile mecanice ale nanomaterialelor (pentru ca aceste proprietăţi interesează structuraliştii în primul rând) sunt, datorită anizotropiei structurale, modulul de elasticitate foarte mare în planul hexagonal, ca la grafit (E= 1 Tpa) şi mult mai mic în afara planului hexagonal (4109 Pa). Nanotubul

21

TEMA 2

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

de carbon beneficiază de rezistenţa mecanică a grafenei pe care o creşte aşa încât modulul de elasticitate devine superior valorii de 1 Tpa, după cum s-a stabilit experimental. Această rezistenţă mare la deformare se adaugă unei mari flexibilităţi. Experimentele au arătat că nanotubul se curbează în unghi mare sau se răsuceşte cu mare uşurinţă în jurul propriei axe. Nanotuburile devin interesante prin următoarele două caracteristici: au rezilienţă apreciată (prin simulare) ca fiind de 200 de ori mai mare decât a oţelului la o masă specifică de 6 ori mai mică (la secţiune echivalentă), practic neputând fi testată experimental, şi o duritate a unor nanotuburi, mai mare decât a diamantului. Deocamdată aplicaţii în structurile mecanice ale echipamentelor agricole şi utilajelor industriei alimentare curente, nu cunoaştem. Având în vedere calităţile enumerate, perspectiva optimizării unor structuri mecanice folosind nanotuburi, există. Nanotuburile de carbon sunt forme alotrope ale carbonului cu nanostructurã cilindricã. Aceste nanotuburi au fost construite având un raport lungime/diametru mai mare decât 132000000/1, semnificativ mai mari decât pentru orice alt material. Aceste nanotuburi (molecule de carbon cilindrice) au proprietãţi ce le fac potenţial utilizabile în nanotehnologie, electronicã şi opticã, precum şi în alte domenii ale ştiinţei materialelor. Conform dicţionarului textil, [5], nanofibra descoperită în 1991, este de 100 de ori mai rezistentă şi de 6 ori mai uşoară decât oţelul, fiind realizată din mai multe milioane de atomi de carbon. Cercetătorii au pus la punct o tehnică de realizare de filamente şi de panglici (mănunchiuri) care deschid calea de obţinere de textile ultrarezistente. Introducerea în construcţia de maşini a materialelor compozite şi a nanomaterialelor constituie una din direcţiile moderne care conduce la obţinerea unor performante înalte ca fiabilitate şi raport preţ – calitate la produsele industriale. Prin introducerea acestor materiale noi se mareşte rezistenţa pe direcţiile principale de solicitare, se micşoreazã greutatea produselor, de asemenea se obţin parametri mai înalţi în exploatare (scãderi de consum, aerodinamica mai bunã, etc.). De asemenea creşte şi libertatea de concepţie în ceea ce priveşte formele elementelor proiectate şi acestea au un cost de întretinere scãzut, o rezistenţã mare la acţiunea agenţilor meteorologici şi chimici. În productia de maşini şi echipamente agricole şi din industria alimentarã, astfel de materiale sunt folosite înca destul de puţin. Un exemplu mai vechi sunt recipienţii unor remorci cisterna, maşini de stropit sau întregi aripi sau apãrãtori, care se faceau începand cu peste 20 de ani în urmã din compoziti pe bazã de fibre de sticlã. Un alt exemplu sunt materialele pentru prelatele unor remorci agricole. Materiale compozite se folosesc şi în realizarea ambalajelor, cercetãri recente intrducând ca material component în compozite şi amidonul. Lamele turbinelor de vânt (eliciile) sunt de multe ori fabricate din materiale compozite, [6]. Firma John Deer a anunţat folosirea unor panouri la combinele sale, fabricate pâna acum din polimeri pe baza de petrol, a unor polimeri extraşi din soia. De asemenea firma este implicatã în studii privind introducerea acestui tip de polimeri în compozitele armate cu fibre de sticlã.

2.1 Materiale ceramice

Conform [7], cercetãrile privind utilizarea de materiale ceramice cu duratã de utilizare ridicată pentru fabricarea echipamentelor agricole au realizat un deosebit progres în Marea Britanie. Vanzãrile de semãnãtori de precizie echipate cu brãzdare cu vârfuri din aluminã au fost un succes. Cercetãrile privind materialele ceramice au înregistrat creşteri pe măsură ce un număr tot mai mare de industrii, de la industria mineritului la cea aeronautică au gasit noi modalităţi de a utiliza acest tip de materiale. În industria echipamentelor agricole s-au înregistrat pâana acum puţine progrese în trecerea de la oţel şi fonta la componentele ceramice mai puţin expuse uzurii din cauza solului.

Activitatea de cercetare a început acum 10 ani în Marea Britanie, la Institutul National de inginerie agricolă (NIAE), ca parte a unui proiect pentru a găsi materiale cu rezistenţa la uzura mai mare decât a oţelului şi a fontei. În cadrul programului de cercetare s-a ales alumina sau oxidul de

22

TEMA 2

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

aluminiu - care nu este cel mai dur material disponibil, dar care oferă cea mai bună combinaţie între rezistenţa la uzură şi preţ. Alumina prezintă o rezistenţă la abraziunea solului de trei-patru ori mai mare decât a oţelurilor utilizate în mod obişnuit. Este unul dintre puţinele materiale care, la fel ca diamantul, zgârie sticla, şi este de 40 la 50 % mai dur decât diferite forme de siliciu, care sunt materialele cele mai abrazive în multe soluri. NIAE a efectuat teste pe 8 soluri diferite şi rezultatele obţinute au confirmat că materialele ceramice rezistă de 4.5 până la 8.9 ori mai mult decât vârfurile de oţel standard. Preţul pentru vârfurile ceramice este de aproximativ 2.5 ori mai mare decât preţul vârfurilor din oţel.

2.2 Brazdare plug durificate cu sormait

Sormaitul este un aliaj dur al fierului, cu adaosuri de nichel, siliciu şi mangan, fiind un material de încărcare a pieselor de maşini supuse la uzură mare. Procesul tehnologic de durificare a noului organ activ cu materiale electrochimice compoziţionale conţine depunerea din soluţii apoase

a fierului aliat, care prinde ori acoperă la catod diverse materiale

disperse: oxizi, carburi, boruri, sulfuri şi inclusiv polimeri, metale

etc. Organul activ de lucrat solul se deosebeşte de cel tradiţional prin urmatoarele:

- suprafaţa de lucru din faţă (1-fig.1) este durificată cu compozitie

electrochimica (2-fig. 1) în baza fierului aliat cu 15% de nichel şi /

sau cobalt şi cu particule disperse grosiere de tipul oxizilor, nitrurilor, borurilor şi carburilor;

- lama are forma unui ferestrău (3-fig. 1) datorita proeminenţelor (4-

fig. 1) şi adânciturilor (5-fig. 1) de pe suprafaţa de lucru din spate (6-fig. 1);

- proeminenţele şi adânciturile pot fi formate de o suprafaţă

ondulară, a cărei generatoare este paralelă cu direcţia mişcarii organului activ. Avantajele folosirii acestor materiale sunt:

-Majorarea de 2 - 3 ori a rezistenţei noului organ de lucrat solul la uzură, în comparaţie cu organele durificate prin încãrcarea cu

sudura Sormait 1 (fig. 1); -Reducerea cu 10 - 15% a fortei de tracţiune a organelor, fapt ce permite sporirea productivităţii tehnologiilor de prelucrat solul şi reducerea corespunzătoare a consumului de carburanţi; -Procesul de durificare a compoziţiei electrochimice este asigurat cu procedee, metode şi dispozitive de fabricare, estimare şi încercare a materialului (1674 MD; 2530 MD, 2914 MD, 2778 MD, Nr. dep. a 2004 0218, Nr. dep. a 2004 0220, Nr. dep. a 2004 0219); -Producţia compoziţiei electrochimice este fără reziduuri şi poate fi realizată cu electroliţi puţin agresivi şi în cicluri închise. Soluţia constructivă este disponibila deja pe piaţă. Un set de brăzdare de plug, durificate cu compozitie electrochimică, au fost testate în pereche cu brăzdarele durificate prin încarcare cu sudura Sormait 1, pe câmpurile Republicii Moldova, Ucrainei (Regiunea Odesa) şi Federaţiei Ruse.

1, pe câmpurile Republicii Moldova, Ucrainei (Regiunea Odesa) ş i Federa ţ iei Ruse. Fig. 1

Fig. 1 Brăzdar din sormait.

23

TEMA 2

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

2.3 Alegerea materialelor utilizate în construcţia organelor de lucrat solul

Materialele utilizate la fabricarea acestor organe trebuie alese de aşa manieră încât să posede proprietăţi mecanice şi de altă natură care să conducă la o durabilitate maximă a acestora în exploatare. Rezistenţa mecanică este primul criteriu de care trebuie să se ţină seama la fabricarea organelor de lucrat solul, ca de altfel a oricăror organe de maşini. În afara rezistenţei mecanice la alegerea materialelor mai interesează şi alte proprietăţi precum: călibilitate, tenacitate, rezistenţă la uzură, proprietăţi tehnologice (prelucrabilitate prin aşchiere, forjabilitate, turnabilitate). Proprietăţile de mai sus sunt de cele mai multe ori greu de realizat la acelaşi material fiindcă unele proprietăţi le exclud pe altele; de exemplu, o rezistenţă la rupere ridicată se realizează adesea în dauna tenacităţii etc. Aspectul economic nu este deloc de neglijat la alegerea materialului; din acest punct de vedere trebuie să se îmbine aspectele tehnice legate de funcţionabilitatea organului de lucru cu aspectele economice, privind preţul de cost al materialului, al operaţiilor de obţinere a organului de lucru, precum şi de posibilităţile de recondiţionare şi recuperare. Oţelul este materialul folosit cel mai frecvent în fabricarea diverselor organe ale utilajelor agricole de lucrat solul. Dintre tendinţele în proiectarea şi construcţia sculelor de prelucrat solul în scopul măririi durabilităţii în funcţionare, se disting: modificarea şi diversificarea constructivă a sculelor de prelucrat solul cu respectarea condiţiilor de calitate a lucrărilor agricole, ataşarea de elemente suplimentare şi utilizarea acoperirilor cu materiale dure. Mărirea durabilităţii pieselor se realizează prin deformare plastică, tratamente termice:

călirea, revenirea, recoacerea, prin tratamente termochimice: cementarea, nitrurarea, cianurarea, prin încărcare cu aliaje dure: sudură, curent de înaltă frecvenţă (CIF), jet de plasmă, metalizare, procedee galvanice (cromarea, oţelirea, nichelarea), prin depunere sau pulverizare de materiale polimerice.

2.4 Materiale şi tehnologii folosite pe plan internaţional pentru construcţia brăzdarelor

În Cehia, Slovacia şi în Germania se folosesc brăzdare cu grosime variabilă la care îngroşarea materialului este uniformă pe o zonă de-a lungul tăişului. Acest aspect este important pentru analiza structurală, în primul rând pentru modelarea geometrică, aceea care trebuie să modeleze corpul. O suprafaţă cu grosime variabilă, pentru apropiere de realitate este mai bine să fie modelată 3-dimensional. Totuşi, un model 2-dimensional este mai simplu, dar în acest caz trebuie delimitate portiuni cu grosimi diferite dar constante, ceea ce conduce la dicontinuităţi în grosime şi conduce la aşteptărea apariţiei unor dicontinuităţi în câmpurile mărimilor de stare (deplasarea relativă, deformaţia specifică şi tensiunea). Sunt posibile astfel şi concentrări de tensiuni care, în realitate nu există. Brăzdare cu acest profil din material similar oţelului OLC 55 au fost importate din Cehia şi folosite în locul brăzdarelor din profil periodic, fiabilitatea lor fiind similară. În schimb masa brăzdarului a crescut cu circa 26% ceea ce conduce la un consum mai mare de material la nivelul întregii economii. Firma John Deere (SUA) fabrică pluguri cu brăzdare având grosime variabilă asemănătoare celor din profil periodic folosite în România. Brăzdarele sunt executate din oţel similar mărcilor OSC 10 şi sunt obţinute prin matriţare individuală fiind apoi călite şi revenite, rezultând o duritate de 43 - 50 HRC. Tratamentele se iau implicit în considerare cănd se face modelarea matematică a structurii, prin introducerea caracteristicilor de material corespunzătoare. Totuşi dacă tratamentul este superficial (de suprafaţă) efectele în analiza structurală sunt greu de simulat pentru că stratul

24

TEMA 2

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

tratat, având caracteristici diferite de restul materialului, este foarte subţire în compraţie cu grosimea plăcii care modelează brăzdarul şi dificil de introdus, putând conduce la unele erori în calcul.

Firma RABE-WERK fabrică brăzdare matriţate bucată cu bucată din oţel de scule, călite pe o zonă de circa 35 mm de-a lungul tăişului şi pe o zonă mai lată (cca. 80 mm) la vârful brăzdarului. În paralel firma RABE-WERK fabrică şi brăzdare cu tăiş şi vârf executate din oţeluri rezistente la uzare ataşate prin sudură la un brăzdar de bază. Aceeaşi firmă utilizează în construcţia brăzdarelor materialul Rabid, un oţel aliat cu wolfram şi crom care îi conferă rezistenţă la uzură. Depunerea acestui material se face prin imersiune la 1400 0 C iar călirea se face ulterior, pentru a evita efectele negative ale operaţiei de depunere a stratului dur asupra calităţii metalului de bază. Firma FRANK fabrică brăzdare matriţate cu vârf îngroşat din oţel aliat cu bor, tratat termic pentru o duritate minimă corespunzătoare la o rezistenţă la rupere de cca. 160 daN/mm 2 (aprox. 50 HRC).

Firma AGRICARB fabrică brăzdare din oţel tratat cu tăişul şi vârful sudate din oţel placat cu carbură de wolfram. Firma KVERNELAND publică doar rezultatele testării privind uzura materialelor folosite în construcţia brăzdarelor şi a cormanelor la Universitatea ULTUNA din UPSLA, care apreciază, în medie, o rezistenţă la uzare cu 20% mai ridicată faţa de materialele obişnuite. Firma KUHN-HUARD simbolizează oţelul omologat pentru construcţia vârfului brăzdarului Marathon şi pentru construcţia cormanei Triplex. În Ungaria se practică încărcarea brăzdarelor pe partea posterioară în zona tăişului şi vârfului cu electrozi cu mangan (EF Mn 14), urmată de călire în următoarele secvenţe:

-încărcarea părţii din spate a brăzdarului după o încălzire prealabilă a acestuia la 800-900 0 C pentru încărcarea unui brăzdar fiind necesare trei încălziri; -forjarea părţii încărcate la temperatura de 1000 - 1100 0 C; -călirea normală a brăzdarului.

2.5 Materiale şi tehnologii folosite în România pentru construcţia sculelor de lucrat solul

Brăzdarele fabricate la noi în ţară sunt confecţionate din tablă groasă STAS 437-73,OLC 60. Brăzdarele cu grosime variabilă, având secţiunea îngroşată la partea anterioară, se execută din OLC 55 STAS 880-66, laminat cu profil periodic. Brăzdarele se tratează termic prin călire şi revenire, duritatea în zona tratată termic să fie de 440-653 HB iar în zona netratată termic de 302+5 HB. Cormanele plugurilor se confecţionează din următoarele materiale:

-tablă specială triplex, la care oţelul straturilor exterioare are următoarea compoziţie chimică;0,4- 0,48 %C, max 0,35 % Si, L-l,2 % Mn, S şi P max.0,07; -tablă de oţel siliciu-crom-vanadiu, cu următoarea compoziţie chimică: 0,35 %C; 1,5-1,8 %Si; 0,7- 0,9 %Mn; 0,4-0,5 % Cr; 0,15-0,25 %V, S şi P max.0,07 %; -tablă din OLC-10 sau OLC 16 (conform indicaţiei STAS 1600/1-79). Cormanele se tratează termic prin călire şi revenire, structura obţinută fiind formată din martensită fin aciculară, în fază de descompunere. Duritatea după tratament a cormanelor din tablă

triplex trebuie să fie de 550 + 50 HB, iar a celor executate din oţel Si-Cr, V, de 500 + 50 HB. Pentru

550 + 50 HB iar grosimea

cormanele

stratului de cementare va fi de l,2-l,8 mm. În urma cementării prezenţa reţelei de cementită secundară nu este admisă. Discurile maşinilor cu discuri, conform STAS 88858-82, se execută din tablă STAS 457-80 /65 Mn 10 STAS 791-80 sau din alt oţel cu proprietăţi echivalente (90 M 4,65Q, ARC 6). Discurile se tratează termic pe toată suprafaţa sau pe o zonă inelară, periferică, până la maximum jumătatea razei acestora. Duritatea pe această zonă, pe o adâncime de cel puţin 0,8 mm,

25

executate din OLC-10,OLC 16, duritatea trebuie să fie de

TEMA 2

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

după tratamentul termic, trebuie să fie de 35-45 HRC. În zona netratată discul trebuie să aibă o duritate de maximă cu valoarea 20 HRC. Cuţitele de cultivator se execută din OLC 15, STAS 880-66, oţel manganos cu aproximativ 1% Mn (65 Mnl0). În cazul fabricării cuţitelor din OLC 45, zona tăişului se durifică prin depunerea unui strat de aliaj dur, rezistent la uzură, pe o parte a lamei, pe lăţimea indicată în desene cu linie punct subţire. În cazul executării cuţitelor din oţel manganos, nu mai este necesară depunerea stratului rezistent la uzură, acest strat apare în urma tratamentului termic aplicat. În tabelul 1 sunt prezentate materialele folosite la noi şi tratamentele termice recomandate , pentru scule de lucrat în sol.

Tabelul 1 Materiale şi tratamente termice recomandate pentru scule de lucrat în sol.

     

Tratamentul termic recomandat

 

Duritatea HB

Nr.

Tipul organului

Material

(sau HRC)

crt.

de lucru

Tratament

Temperatura

Revenire

Zona

Zona

 

de

călită

necălită

1.

Brăzdare de plug

OLC 60

Călire locală

1073-

573-623

440-601

302

OLC 55

(20-45) mm

1093

523-773

(47-59)

2.

Brăzdare maşini de

recoltat cartofi şi recoltat sfeclă

OLC 45

Călire locală

1093-1113

673-723

350-492

250

OLC 50

(20-35)mm

   

Tablă

Cementare

       

3.

Cormană de plug

triplex;

1173-

1073-

673-753

550

OLC 10

1193 K

1093

 

OLC 16

1,5-2,2 mm

4.

Cuţite pentru

Cultivatoare, cuţite

OLC 45

65

G

Călire locală

(20-25)mm

1073-1103

1093-1113

573-

673

(50-56)

190-

220

freză

70

G

 

Discuri (grape cu discuri, semănători,

marcatoare, pluguri cu discuri org. bilonare)

65 M10

         

5.

65

G

OL 60

90 M4

ARC 6

Călire sau

călire locală

1073-1103

Răcire

în baie

iz.

638-648

350-

450

(35-45)

352

       

1093-

     

Dinţii grapelor

OLC 65

1113

523-

400-

6

ARC 6

1073-

573

500

280

 

1103

   

OLC 45

Călire locală

       

7

Dinţii grapelor

OL 50

OL 60

Călire vârf

în apă

1073-

1093

523-

573

350-

500

8

Cuţite pentru

OLC 45

Călire

1073

     

burghie

OLC 60

1093

9.

Brăzdare semănători

FC 20

Călire vârf în apă

       

2.6 Duze pentru maşini de stropit

Pe lângă materialul clasic, alamă, la fabricarea duzei, care constituie piesa principală a pulverizatorului şi care este supusă în mod excesiv uzurii se folosesc materiale cu rezistenţă mare la uzură, cum ar fi oţelul inoxidabil, materialele plastice şi materiale ceramice respectiv carburi metalice (oxid de aluminiu). Îndeosebi folosirea apei cu impurităţi mecanice (nisip) la prepararea soluţiilor, provoacă uzura prematură a duzei. Prin aceasta se măreşte secţiunea orificiului calibrat (fig. 2) şi debitul duzei creşte peste limitele admise, corespunzătoare unui tratament uniform şi de calitate (conform ISO 5682: + 5%).

26

TEMA 2

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34 Fig. 2 Comparaţie între secţiunea orificiului la o

Fig. 2 Comparaţie între secţiunea orificiului la o duză nouă (a) şi la o duză cu orificiul mărit prin uzură (b). Sursă: fotografie documentară LECHLER, material de cercetare furnizat de Kramer (Universitatea Hohenheim)

Deosebit de rezistente la uzură sunt duzele cu orificiu calibrat din material ceramic (fig. 3). Datorită faptului că materialul ceramic este sensibil la solicitări mecanice (şoc), piesa de uzură (orificiul calibrat) din material ceramic este protejată cu o manta din material plastic (fig. 4).

este protejată cu o manta din mater ial plastic (fig. 4). Fig. 3 Comparaţie între modificarea

Fig. 3 Comparaţie între modificarea debitelor prin uzură la o duză din material ceramic (ALBUZ APE) şi alte duze de calibrul 04. Măsurători conform ISO 5682/1. Sursă: după prospectul firmei Desmarquest .

ISO 5682/1. Sursă: după p rospectul firmei Desmarquest . Fig. 4 . Modele de duze hidraulice

Fig. 4. Modele de duze hidraulice din material ceramic cu manta din material plastic de fabricaţie ALBUZ. Sursă:

fotografie documentară a firmei Desmarquest .

27

TEMA 2

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

2.7

structuralã

Modelarea

materialelor

compozite

şi

nanomaterialelor

în

programele

de

analizã

Programele de analiză structurala au elemente finite speciale pentru discretizarea materialelor compozite (modele macrostructurale). Aceste elemente sunt descrise prin proprietăţi fizice diferite pe direcţii diferite (de exemplu moduli de elasticitate sau coeficienţi Poisson cu valori diferite pe direcţii diferite). De asemenea elementele finite care modelează materiale compozite admit mai multe straturi de material fiecare cu proprietăţi diferite sau cu orientări diferite ale fibrelor de exemplu. În modelarea elementelor de structuri mecanice sau de altă natură, construite din materiale compozite, trebuie folosite în primul rând aceste elemente finite pe care programele de analiză structurală le pun la dispoziţie.

O altă modalitate de introducere a materialelor compozite este modelarea (microstructurală)

prin elemente finite cu proprietăţi obişnuite de diverse tipuri, cuplate între ele: fire elastice sau elastoplastice în matrici de plăci sau corpuri tridimensionale având proprietăţi fizice alese de modelator. Acest mod de a rezolva problema este situat la nivel microscopic şi, în general consumă un mare număr de elemente finite şi cere o mare capacitate de calcul şi stocare calculatorului şi programului. Prin acest mod de abordare se pot studia efecte locale de cedare, efectele unor defecte în material, se poate estima un comportment global al materialului prin simularea unor teste clasice ale materialelor: întindere, încovoiere, torsiune, rezultatele introducându-se apoi într-un model fără materiale compozite sau cu elemente finite de tip macroproprietãţi cum sunt cele specificate mai înainte.

În ceea ce priveşte nanomaterialele sau compozitele nanomateriale, acestea vor fi modelate

prin elemente finite obişnuite sau pentru materiale compozite, având grijă să se introducă caracteristicile elastice sau plastice corecte ale acestora, eventual găsite în baze de date.

De reţinut:

1)

Definiţii: material composite, nanomateriale, alte material noi;

2)

Exemple de utilizare a materialelor noi la fabricarea echipamentelor şi maşinilor

3)

agricole şi în industria alimentară; Modelarea structurală a materialelor compozite;

4)

Modelarea structurală a nanomaterialelor;

28

TEMA 3

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

PROCESAREA REZULTATELOR ŞI ÎNTOCMIREA PĂRŢILOR ELEMENTARE ALE RAPOARTELOR DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ

3.1 Generalităţi

Procesarea (prelucrarea) datelor rezultate în urma efectuãrii unor analize structurale este, de multe ori o problemã de rutină. Aceasta este situaţia mai ales atunci când analiza este una obişnuită, la rândul ei, una de rutină (o simplã verificare la rezistenţã, calcul frecvenţelor proprii, calculul de stabilitate, obosealã, etc.). În aceste cazuri rezultatele sunt puţine în raport cu analizele complexe (de exemplu în domeniul neliniar, dinamice, optimizare). Prin postprocesare sau procesarea rezultatelor analizei structurale se înţelege extragerea datelor din programul de analiză, organizarea lor într-o formă stabilită sau cerută, eventual şi deducerea prin calcule simple a altor rezultate pe care programul de analiză nu le dă explicit. În cazul primelor analize, în general, rezultatele constau în fişiere conţinând principalele mãrimi de stare în structurã: câmpul vectorial al deplasãrii relative (deformaţia structurii), câmpurile tensoriale ale deformaţiei specifice şi tensiunii (Cauchy), lista primelor n frecvenţe proprii ale structurii, valoarea criticã la care structura poate pierde stabilitatea (flambaj), numãrul de cicluri de solicitare date pânã la cedare prin obosealã. Din aceste date, la cerere, programele furnizeazã volorile extreme ale fiecãrei mãrimi scalare, valorile unor combinaţii de mãrimi care se folosesc în criteriile de rezistenţã pentru a lua decizii, hãrţi color ale distribuţiei mãrimilor de stare în structura, cu ajutorul cãrora se localizeazã mai uşor punctele având valori extreme ale vreuneia dintre mãrimile de stare.

3.2 Exemplu de procesare a rezultatelor analizei structurale

Un exemplu de structurã de fişier de ieşire, pentru cea mai simplã dintre tipurile de analizã, analiza staticã liniarã (care de cele mai multe ori include verificarea la rezistenţã), efectuatã pentru cultivatorul CPA 5.6, proiectat la INMA, este datã în continuare:

Element group data

------------------

Element group number= Element name:

BEAM3D

1

Three dimensional Elastic Beam elements

Type of beam element =

0

EQ. 0 ; Symmetric beam element EQ. 1 ; Unsymmetric beam element EQ. 2 ; Symmetric tapered beam element

Element group number= Element name:

SHELL4

Type of Shell element=

2

Four node thin shell elements

2

29

TEMA 3

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

EQ. 0 ; QUAD 2 element EQ. 1 ; QUAD 4 element

Real constant data

------------------

Real constant set Associated with :

1

BEAM3D

Three dimensional Elastic Beam elements

= Moment of Inertia about element Y-axis =

Area

0.70600E-03

=

0.18110E-06

Moment of Inertia about element Z-axis = 0.18110E-06

Depth of beam (y-axis)

Width of beam (z-axis) = 0.50000E-01

0.50000E-01

End release code (I-node)

[000000]

=

0

End release code (J-node)

[000000]

=

0

Moment of inertia about element x-axis = 0.00000

Shear factor in the element y-axis

Shear factor in the element z-axis = 0.00000

0.00000

Temp. difference in the element z-axis = 0.00000 Orientation angle = 0.00000 Torsion const for max shear stress = 0.00000

Temp. difference in the element y-axis =

=

0.00000

Real constant set Associated with :

BEAM3D

2

Three dimensional Elastic Beam elements

= Moment of Inertia about element Y-axis =

Area

0.22400E-02

=

0.20150E-05

Moment of Inertia about element Z-axis = 0.20150E-05

Depth of beam (y-axis)

Width of beam (z-axis) = 0.80000E-01

End release code (I-node) [000000]

End release code (J-node) [000000] = 0

Moment of inertia about element x-axis = 0.00000

Shear factor in the element y-axis =

Shear factor in the element z-axis = 0.00000

0.00000

Temp. difference in the element z-axis = 0.00000 Orientation angle = 0.00000

Torsion const for max shear stress = 0.00000

Temp. difference in the element y-axis =

0.80000E-01

=

0

0.00000

Real constant set Associated with :

BEAM3D

3

Three dimensional Elastic Beam elements

= Moment of Inertia about element Y-axis =

Area

0.17840E-02

=

0.10600

=

0

0.26400E-05

Moment of Inertia about element Z-axis = 0.26400E-05

Depth of beam (y-axis)

Width of beam (z-axis) = 0.60000E-01

End release code (I-node) [000000]

End release code (J-node) [000000] = 0

Moment of inertia about element x-axis = 0.00000

Shear factor in the element y-axis =

Shear factor in the element z-axis = 0.00000

0.00000

Temp. difference in the element z-axis = 0.00000 Orientation angle = 0.00000

Torsion const for max shear stress = 0.00000

Temp. difference in the element y-axis =

0.00000

Real constant set Associated with :

BEAM3D

4

Three dimensional Elastic Beam elements

= Moment of Inertia about element Y-axis =

Area

0.17840E-02

=

0.10400E-05

Moment of Inertia about element Z-axis = 0.10400E-05

Depth of beam (y-axis)

Width of beam (z-axis) = 0.10600 End release code (I-node) [000000]

End release code (J-node) [000000] = 0 Moment of inertia about element x-axis = 0.00000

Shear factor in the element y-axis = 0.00000

0.60000E-01

=

0

30

TEMA 3

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

Shear factor in the element z-axis = 0.00000

0.00000

Temp. difference in the element z-axis = 0.00000

Orientation angle = 0.00000 Torsion const for max shear stress = 0.00000

Temp. difference in the element y-axis =

Real constant set Associated with :

BEAM3D

5

Three dimensional Elastic Beam elements

= Moment of Inertia about element Y-axis =

Area

0.48000E-03

=

0.25600E-08

Moment of Inertia about element Z-axis = 0.14400E-06

Depth of beam (y-axis)

Width of beam (z-axis) = 0.80000E-02

0.60000E-01

End release code (I-node)

[000000]

=

0

End release code (J-node)

[000000]

=

0

Moment of inertia about element x-axis = 0.00000

Shear factor in the element y-axis

Shear factor in the element z-axis = 0.00000

0.00000

Temp. difference in the element z-axis = 0.00000 Orientation angle = 0.00000 Torsion const for max shear stress = 0.00000

Temp. difference in the element y-axis =

=

0.00000

Real constant set Associated with :

BEAM3D

6

Three dimensional Elastic Beam elements

= Moment of Inertia about element Y-axis =

Area

0.12500E-02

=

0.63800E-06

Moment of Inertia about element Z-axis = 0.63800E-06

Depth of beam (y-axis)

Width of beam (z-axis) = 0.60000E-01

0.60000E-01

End release code (I-node)

[000000]

=

0

End release code (J-node)

[000000]

=

0

Moment of inertia about element x-axis = 0.00000

Shear factor in the element y-axis

Shear factor in the element z-axis = 0.00000

0.00000

Temp. difference in the element z-axis = 0.00000 Orientation angle = 0.00000

Torsion const for max shear stress = 0.00000

Temp. difference in the element y-axis =

=

0.00000

Real constant set

Associated with :

SHELL4

7

Four node thin shell elements

Thickness of the plate = 0.80000E-02 Temperature Gradient = 0.00000

Material propery data

---------------------

Material property set

1

 

Value

Temp curve no.

EX

: X Elastic Modulus

0.21000E+12

0

NUXY : Poisson Ratio

0.30000

0

DENS : Mass Density

7850.0

0

Nodal input data

----------------

NODE BOUNDARY CONDITION CODES

NODAL POINT COORDINATES

(0 = FREE ; 1 = FIXED) -----------------------------------------

 

X

Y

Z XX

YY ZZ

X

Y

Z

1

0

0

0

0

0

0

0.00000

0.71526E-07

0.47088E-07

2

0

0

0

0

0

0

1.1500

0.00000

0.00000

3

0

0

0

0

0

0

0.33200E-01

0.00000

0.00000

4

0

0

0

0

0

0

0.66400E-01

0.00000

0.00000

5

0

0

0

0

0

0

0.99600E-01

0.00000

0.00000

6

0

0

0

0

0

0

0.13280

0.00000

0.00000

7

0

0

0

0

0

0

0.16600

0.00000

0.00000

8

0

0

0

0

0

0

0.19920

0.00000

0.00000

9

0

0

0

0

0

0

0.23240

0.00000

0.00000

10

0

0

0

0

0

0

0.26560

0.00000

0.00000

31

TEMA 3

ELEMENTE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ ŞI MATERIALE NOI FOCALIZATE PE MECANICĂ, MECATRONICĂ ŞI EXPLOTAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ Contract POSDRU/81/3.2/S/58103 -Program de perfecţionare- Operator în domeniul proiectării asistate de calculator – COR 312204/SO-C 34

……………………………………………………………………

734 0

0

0

0

0

0

0.00000 -0.80000E-01 -0.16385

735 0

0

0

0

0

0

0.00000

0.40000E-02 -0.11470

736 0

0

0

0

0