Sunteți pe pagina 1din 80

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

TEODOR IFTIMIE

TUNELURI
PARTEA I ELEMENTE INTRODUCTIVE

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Prezenta lucrare contine prima parte a prelegerilor tinute la Facultatea de Cai Ferate Drumuri si Poduri, in cadrul cursului de Tuneluri si Metropolitane, la anul V ingineri zi si VI ingineri seral, intre anii 199 ! 199" si in cadrul cursului ,,Proiectarea, e#ecutia si e#ploatarea constructiilor su$terane%, la anul VI studii apro&undate, intre anii 199' ! 199"( Discutarea si apro$area multiplicarii pe plan local a lucrarii %T)*E+)RI ! partea I ! Elemente introducti,e% s!a &acut in sedinta de catedra din 199 +ucrarea nu contine date secrete sau $re,eta$ile(

CUPRINS 2

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

1.In"rod#$ere

((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((-.

1(1 /peci&ic( /curt Istoric( Clasi&ic0ri --------------------. 1.2 )tilizarea spa1iului su$teran ---------------(((------(((9 1(2 E,aluarea construc1iilor su$terane ----------------(---(1" %. T#ne&#ri. E&e'en"e gener(&e(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((13 4(1 De&initie si clasi&icare((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((13 4(4 Tuneluri pentru cai de comunicatie(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((13 4(4(1( Clasi&icare dupa destinatie(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((13 4(4(4( Clasi&icare dupa locul unde se construiesc(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 14 4(4(2( Clasi&icare dupa modul de dez,oltare in plan de situatie si pozitia in pro&il in lung si pro&ile trans,ersale((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 1. 4(2( Tuneluri pentru transport 5galerii6((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 1" 4(2(1( Tuneluri 5galerii6 pentru amena7ari 8idroelectrice((((((((((((((((((((((((((((((( 1" 4(2(4( Tuneluri pentru aductiunea apei 5apeducte6(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 19 4(2(2( Tuneluri 5galerii6 edilitare(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 19 4(.( Elementele caracteristice ale unui tunel((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 13 4(.(1( Elemente caracteristice in plan de situatie si pro&il in lung((((((((((((((((( 13 4(.(4( /ectiunea trans,ersala a tunelurilor((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 19 4(.(4(1( Alegerea &ormei si dimensiunilor sectiunii trans,ersale((((((( 19 4(.(2( /isteme de captuseli ! solutii constructi,e((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 43 4(.(2(1( /isteme cu o singura captuseala(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 43 4(.(2(4( /isteme cu doua captuseli((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 49 4('( Elemente generale pentru proiectarea unui tunel(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 2 4('(1( Procedura generala a proiectarii unui tunel((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 2 4('(4( /tudii preliminare necesare proiectarii unui tunel((((((((((((((((((((((((((((((( 2. 4('(4(1( /tudiul traseului unui tunel((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 2. 4('(4(4( /tudii economice((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 2' 4('(4(2( /tudii geologice, 8idrogeologice si geote8nice(((((((((((((((((((( 29

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

4('(4(2(1( /tudii geologice((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 29 4('(4(2(4( /tudii 8idrogeologice(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( .. 4('(4(2(2( /tudii geote8nice((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( .' 4('(2( Clasi&icarea masi,elor de roci si predimensionarea tunelurilor(((((((((( ' 4("( Trasarea tunelurilor(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( '3 4("(1( Trasarea a#ei tunelului in e#terior((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( '3 4("(4( Trasarea a#ei tunelului in su$teran in timpul e#ecutiei((((((((((((((((((((((( "1 Bi)&iogr(fie(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ""

CAP. 1. INTRODUCERE 1.1. S*e$ifi$. S$#r" i+"ori$. U"i&i,(re( +*(-i#&#i +#)"er(n. C&(+ifi$.ri Constructiile su$terane reprezinta o grupa aparte din domeniul general al constructiilor( : constructie su$terana poate &i considerata ca opusul unei constructii de supra&ata, datorita urmatoarelor trasaturi speci&ice; ! ma7oritatea constructorilor, asam$leaza, monteaza plecind de la elemente componente, pe cind tunelistii e#trag, in principal, pornind de la un mediu continuu, dar deose$it de eterogen< ! ma7oritatea constructorilor utilizeaza materiale cunoscute, selectionate, testate, pe cind tunelistii au drept principal material terenul, de cele mai multe ori putin cunoscut< ! la constructiile de supra&ata se pleaca de la o stare de e&orturi neutra, pe cind la cele su$terane de la o stare naturala, initiala, a carui componenta ,erticala si orizontala sint uneori greu de estimat< ! la constructiile de supra&ata incarcarile sint de&a,ora$ile, pe cind la cele su$terane pot de,eni aliate prin de&ormarea structurii si realizarea conlucrarii dintre structura si teren( Toate aceste trasaturi au &acut si &ac din constructiile su$terane, lucrari deose$it de di&icile si periculoase, incit, o comparatie cu in&ernul nu este e#agerata, a,ind in ,edere numeroasele accidente produse in timpul e#ecutiei( Du&&aut e#prima plastic aceste di&icultati, para&razindu!l pe Dante; =Voi ce intrati aici, lasati orice speranta...de a aplica ceea ce voi ati invatat pentru constructiile supraterane>( Cu toate di&icultatile intilnite la e#ecutie, constructiile su$terane au prezentat un interes deose$it in totate perioadele istoriei umane( :rice istoric al domeniului tre$uie sa inceapa cu realizarile naturii, pesterile si grotele care au adapostit omul preistoric si care prezinta nenumarate sali cu desc8ideri de peste ' m si cu un ma#im cunoscut de . m 5Pe?tera Posto7na @ /lo,enia6( Primele constructii su$terane realizate de om par sa &ie, dupa numeroase surse, e#ploatarile miniere realizate in zone si cu mi7loace te8nice nementionate( Cel mai ,ec8i tunel cunoscut a &ost construit in urma cu . de ani, de regina /emiramida a Aa$ilonului, pe su$ &lu,iul Eu&rat, prin de,ierea acestuia, si &acea legatura intre 4

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

palatul regal si templu( Tunelul a,ea dimensiunile de .,9 m latime si 2,9 m inaltime si 9 m lungime si era construit din caramida arsa cu mortar de as&alt( Multe din tunelurile ,ec8i, consemnate in cronicile acelor ,remuri, erau destinate aductiunilor de apa( Ast&el de apeducte au &ost construite in Ierusalim intre anii 94"!"99 i(e(n(, de regele Ezec8ias, cu lungimea de '2 m, sau cel din insula /amos 5'4' i(e(n(6 de 14.' m lungime si 4(. # 4(. m sectiune trans,ersala( Romanii, constructori recunoscuti, au e#ecutat numeroase constructii su$terane, dintre care apeductele sint cele mai cunoscute, multe dintre ele &iind in e#ploatare si astazi, atit in Italia, cit si in &ostele pro,incii( Cel mai lung tunel e#ecutat de romani este tunelul pentru de,ierea apelor din lacul Fucia in riul +aris, realizat intre anii .1!'4 e(n( in timpul domniei lui Ti$erius Claudius, a,ind o lungime de '9 m( Dupa caderea imperiului roman, constructiile su$terane au stagnat reducindu!se mai mult la lucrari cu caracter religios si apoi ca galerii secrete la castele( Din secolul al BV!lea lucrarile de tuneluri au &ost reluate, orientindu!se incet spre im$unatatirea circulatiei in zonele muntoase( In anul 1''" apare la Aale 5El,etia6 primul tratat consacrat constructiilor su$terane denumit De Re Metalica 5Despre metale6 al germanului Ceorg Aauer 5Agricola6( +ucrarea descrie di,ersele te8nici utilizate la e#ecutia tunelurilor de la inceputul erei noastre pina in sec(BVI, uimindu!ne de multe ori prin ingeniozitatea inaintasilor in in,ingerea di&icultatilor naturale(

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Fig( 1(

Pe?tera Posto7na ! /lo,enia

Fig( 1(1 Imagini de galerii su$terane din =De Re Metalica> 6

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Incepind din secolul BVII, dar mai ales in sec( BIB, lucrarile su$terane cunosc un ,erita$il a,int, impulsionate de dez,oltarea economica, care a antrenat o crestere spectaculoasa a e#ploatarii su$solului, urmata de sc8im$ari ale mi7loacelor de comunicatie; canale, cai &erate, drumuri( Primul tunel pentru canal na,iga$il, a &ost tunelul Malpasse 5Franta6, pe canalul na,iga$il +auguedoc, e#ecutat intre anii 1"93!1"31, cu o lungime de 1'9 m si sectiunea de ",9 # 3,4 m( Primul tunel de cale &erata 5cu tractiune animala6 a &ost tunelul Terre *oire 5Franta6, construit in 134", cu o lungime de 1' m( /ecolul BIB a adus si ino,atii te8nice deose$ite, ca; per&oratorul 8idraulic 513'96, per&oratorul pneumatic 513".6, dinamita 513".6, primul scut 5Arunel, 132"6, care au dat un impuls deose$it constructiilor su$terane( /cutul rectangular cu prese ?i 2" compartimente, pentru su$tra,ersat Tamisa, a c0rui principii se &olosesc ?i ast0zi, a constituit prima in,en1ie ma7or0 Dn domeniul construc1iilor su$terane 5Fig( 4 6( En 1321 Coc8rane introduce aerul comprimat mai DntFi la poduri ?i apoi la tuneluri( En aceia?i perioad0 se realizeaz0 primul utila7 de per&orat pentru 5Fig( 1(26(

Fig( 1(4 Arunnel( su$tra,ersat Tamisa

/cut

rectangular

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Fig( 1(2 Primul utila7 de per&orat roca In secolul BB orasele au de,enit din ce in ce mai aglomerate, ast&el ca pro$lemele de circulatie si cele edilitare au tre$uit sa &ie rezol,ate prin solutii su$terane; pasa7e su$terane, metrouri, di,erse retele su$terane, parGinguri((((( En 19 1 Price introduce primul scut mecanizat pentru e#ecu1ia tunelelor Dn terenuri sla$e 5Fig(1(.6, care a realizat per&orman1a de Dnaintare de ''m pe s0pt0mFn0( Primul TAM pentru &orarea tunelelor Dn roci a &ost utilizat de Hit8ac8er Dn 1944 5Fig( 1('6(

Fig( 1(. Primul scut mecanizat(

Fig( 1('( Primul TAM

Dez,oltarea impetuoasa a cailor de comunicatie 5sosele si cai &erate6 si a marilor amena7ari 8idroenergetice au determinat si construirea a numeroase tunele si galerii( )ltimele decenii au impus utilizari noi ale su$teranului, pentru stocarea di&eritelor produse 58idrocar$uri, deseuri6, uzine, centrale nucleare, sali de spectacol( Ritmul inalt al e,olutiei societatii a determinat accelerarea considera$ila a ritmului constructiei de tuneluri, diminuind in acelasi timp pericolele la care erau supusi lucratorii prin introducerea unor te8nici per&ormante, cum sint masinile de &orat in roci si scuturile presurizate in paminturi(

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Fig( 1("( Ma?ina de per&orat cu $ra1e multiple Atlas Copco

Fig( 1(9( /cut presurizat cu $entonit0

Fig( 1(3 /cut presurizat cu $alansarea presiunii terenului EPA/ Te8nologii ino,ati,e 5tu$uri imersate, Dng8e1ul, 7et grouting, pipe!7acGing, in7ec1iile c8imice6 au permis realizarea construc1iilor su$terane Dn terenuri ?i condi1ii di&icile( Cu tot progresul te8nic si stiinti&ic inregistrat in timp, constructia tunelurilor ramine un domeniu in care e#perienta tre$uie im$inata cu suportul teoretic sau empirismul cu stiinta a,ind drept parti componente recunoasterea terenului, dimensionarea si te8nologiile de e#ecutie( *umarul mare de tipuri de constructii su$terane, cu trasaturi speci&ice, a condus la necesitatea clasi&icarii lor dupa di,erse criterii( : clasi&icare este dupa &unctia constructiei su$terane si contine urmatoarele categorii; ! constructii miniere, pentru e#tragerea unui produs din su$sol 5mine de car$une, &ier,etc(6 ! tuneluri pentru cai de comunicatie 5rutiere, &ero,iare si na,iga$ile6 sau galerii de transport< ! constructii su$terane pentru scopuri militare; galerii de atac, adaposturi antiaeriene sau antiatomice< ! constructii su$terane edilitare; aductiune de apa sau alte &luide, retele de canalizare, galerii 8idraulice< ! constructii su$terane de stoca7; pentru gaz sau 8idrocar$uri si parGinguri su$terane( : alta clasi&icare poate &i &acuta dupa conditiile naturale, in care se realizeaza constructiile su$terane; 9

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

! paminturi sau roci< ! acoperire mica sau mare< ! teren cu sau &ara apa< ! e&orturi naturale normale 5greutatea acoperirii6 sau ridicate 5e&orturi reziduale6( *(Aarton clasi&ica constructiile su$terane dupa destinatia lor, sta$ilind si o ordine, &unctie de securitatea necesara; A ! E#ca,atii miniere cu caracter temporar< A ! Puturi ,erticale< C ! Calerii 8idraulice 5&ara conducte &ortate de inalta presiune6, colectoare de canalizare, galerii de recunoastere si galerii pilot< D ! Ca,itati de stoca7, statii de tratare apa, tunele rutiere si &ero,iare pe a#e secundare, camere de ec8ili$ru si tunele de acces< E ! )zine su$terane 5cel mai des 8idroelectrice6, tunele autorutiere si &ero,iare pe a#e principale, galerii de metrou, adaposturi de aparare ci,ila, capete de tuneluri< F ! Centrale nucleare su$terane, gari su$terane, sali pu$lice 5sport, spectacole(((6(

Caracteristici &undamentale ale spa1iului su$teran(


! ! ! ! Mediul su$teran este un spa1iu care poate asigura loca1ia pentru acti,it01i sau in&rastructuri care sunt di&icil, imposi$il, pu1in pro&ita$ile de amplasat deasupra terenului sau nedorite din punct de ,edere al mediului( /pa1iul su$teran o&er0 protec1ie natural0 la orice este amplasat Dn su$teran( Cadrul creat de structurile su$terane prote7eaz0 mediul e#terior de riscuriIpertur$0ri inerente Dn anumite tipuri de acti,it01i( /pa1iul su$teran este opac; o structur0 su$teran0 este ,izi$il0 numai Dn punctele de contact cu supra&a1a(

1./ U"i&i,(re( +*(-i#&#i +#)"er(n. 0123 go #ndergro#nd 4 ITA5AITES S*e$i(& I++#e %66%7
R(-i#ni de ('*&(+(re 8i #"i&i,(re ( "eren#&#i. Con+ider(-ii de i,o&(re. Pro"e$-i( 'edi#&#i. R(-i#ni "o*ogr(fi$e. Benefi$ii +o$i(&e. 1.%.1 R(-i#ni de ('*&(+(re 8i #"i&i,(re ( "eren#&#i. En multe cazuri, utilizarea spa1iului su$teran rezult0 dintr!o lips0 de spa1iu la supra&a10( E#ist0 multe tipuri de &acilit01i care sunt cel mai $ine sau ine,ita$il amplasate Dn su$teran deoarece prezen1a lor &izic0 la supra&a10 nu este dorit0, spre e#emplu; utilit01i pu$lice, stocarea materialelor nedorite, parcarea ma?inilor, separarea acti,it01ilor de transport con&lictuale 5tra&&ic pietonal, metrou, trenuri6(

10

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Fig( 1(9 /ta1ie de metrou Roterdam Fig( 1(1

Muzeul +ou,re Paris( Acces prin su$teran

1.%.%. Con+ider(-ii de i,o&(re. Izolarea este o ra1iune important0 pentru plasarea &acilit01ilor Dn su$teran care r0spunde unor cerin1e precum; climatul, dezastre naturale sau seisme, prote7are sau securitate( /u$teranul asigur0 izolarea pentru orice tip de climat( Temperatura Dn su$teran o&er0 un mediu termic uni&orm ?i moderat comparati, cu e#tremele de la supra&a10, asigurFnd ast&el a,anta7e Dn ceea ce pri,e?te conser,area ?i stocarea energiei(

Fig( 1(11 /pital su$teran pentru tratarea alergiilor Dntr!o min0 de potasiu @ )ral 5Rusia6

Fig( 1(14 /al0 su$teran0 olimpic0 @ C7o,iG 5*or,egia6 /tructurile su$terane sunt prote7ate natural &a10 de dezastrele naturale 5uragane, tornade, inunda1ii etc(6( Mai mult, structurile su$terane rezist0 mult mai $ine la mi?c0rile 11

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

seismice decFt structurile supraterane( E&ectele oscila1iilor structurale sunt limitate, DntrucFt ele sunt constrFnse s0 se mi?te cu mi?carea terenului(

Fig( 1(12 Jo$e CitK Lall a&ectat de cutremur( a&ectat(

Fig( 1(1.

Mall!ul su$teran nu a &ost

:$iectele sau produsele stocate Dn su$teran sunt mai $ine prote7ate datorit0 temperaturii moderate ?i constante ?i a$ilit01ii de a men1ine un mediu etan?(

Fig( 1(1' /tocare $unuri @ Jansas 5/)A6 Fig( 1(1" /tocare petrol @ Ju7 Plant 5Maponia6 /tructurile su$terane sunt prote7ate de zgomote ?i ,i$ra1ii( En caz de e#plozii, scurgeri radioacti,e, accidente industriale, structurile su$terane pot ser,i ca ad0posturi de urgen10, dac0 sunt pre,0zute cu ec8ipamente pentru &iltrarea aerului contaminat( Deasemeni, supra&a1a tre$uie prote7at0 de incon,eniente ?i pericole generate de &acilit01i amplasate Dn su$teran 5stocarea de?euri nucleare sau de alt tip6( Construc1iile su$terane prezint0 mai mult0 siguran10 ?i datorit0 punctelor de acces limitate ?i u?or de securizat(

12

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Fig( 1(19 Aiseric0 su$teran0 @ LelsinGi 5Finlanda6

Fig( 1(13 1.%./. Pro"e$-i( 'edi#&#i.

)ni,ersitatea din Minesota 5/)A6

Mediul su$teran prezint0 ?i numeroase a,anta7e din punct de ,edere al protec1iei mediului Dncon7ur0tor, atFt estetice cFt ?i ecologice( : structur0 integral sau par1ial su$teran0 are un inpact mai mic asupra esteticii zonei decFt o structur0 de supra&a10 ec8i,alent0( Aceast aspect poate &i important pentru a ascunde &acilit01ile te8nice neatracti,e din loca1ii sensi$ile, sau unde &acilit01i industriale tre$uie amplasate adiacent unor zone reziden1iale( *ecesitatea de amplasare a tuturor ser,iciilor utilitare Dn su$teran de,ine eseen1ial0( En unele cazuri structurile su$terane a7ut0 la prote7area ,egeta1iei naturale ?i a 8a$itatului animal(

13

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Fig( 1(19 Parca7 su$teran Dn apropierea :perei din /KdneK 5Australia6

Fig( 1(4 Re1ele su$terane Dn mediu ur$an 1.%.9. R(-i#ni "o*ogr(fi$e.

Fig( 1(41 Prote7area naturii cu un tunnel rutier

En zone de deal sau de munte, tunelele Dn$un0t01esc sau &ac &eza$ile ,ariate op1iuni de transport pentru drumuri, c0i &erate, canale, etc( Tunelele sunt deasemeni o inportant0 op1iune pentru tra,ersarea rFurilor, strFmtorilor sau porturilor(

14

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Fig( 1(44 Tunel /t( Cott8ard 5:landa6

+N'9Gm 5El,e1ia6

Fig( 1(42

Tunel rutier Amsterdam

Fig( 1(4. *oua sta1ie central0 de CF din An,ers 5:landa6 1.%.:. Benefi$ii +o$i(&e. /pa1iul su$teran 7oac0 un rol important Dn realizarea unei dez,olt0ri prietenoase cu mediul prin; reducerea polu0rii ?i a zgomotului, utilizarea e&icient0 a spa1iului, dez,oltarea economic0, conser,area mediului de locuit a siguran1ei ?i s0n0t01ii pu$lice( 15

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Tunelele 7oac0 un rol ,ital pentru mediu prin transportul apei curate ?i eliminarea apelor uzate din zonele ur$ane(

Fig( 1(4' Proiect aduc1iune ape +esot8o Fig( 1(4")zin0 tratare ape uzate LelsinGi 5Finlanda6 Tunelele asigur0 sisteme de transport ur$an sigure, rapide ?i s0n0toase pentru mediu(

Fig( 1(49

+inia de metrou Meteor @ Paris 5Fran1a6

Tunelele rutiere ur$ane reduc ,e8iculele de la supra&a10 ?i implicit zgomotul ?i poluarea, spa1iul suprateran putFnd &i ast&el utilizat pentru alte scopuri( Trecerea circula1iei Dn su$teran pe artera central0 din Aoston este e#emplul cel mai eloc,ent( Realizarea parca7elor ?i magazinelor su$terane creeaz0 spa1ii de recreere la supra&a10(

16

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Fig( 1(43 Trans&ormarea arterei centrale din Aoston Tunelele utilitare multi&unc1ionale sunt mai pu1in ,ulnera$ile decFt instala1iile supraterane producFnd deran7amente mai mici Dn timpul 0ntr1inerii sau deran7amentelor(

17

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Fig( 1(49 Parca7 su$teran@ /t8oGolm Fig( 1(2 Calerie utilitar0 multi&unc1ional0 ! Paris 1./ Ev(&#(re( $on+"r#$-ii&or +#)"er(ne Aspectele economice r0mFn Dn mod eronat o $arier0 Dn calea dez,olt0rii utiliz0rii spa1iului su$teran( EntrucFt costul ini1ial de construc1ie al unei construc1ii su$terane este Dn general mai mare decFt al construc1iilor de la supra&a10, construc1iile su$terane sunt Dntr!un &el =penalizate> cFnd se compar0 cu cele de supra&a10( Aene&iciile economice ale unei &acilit01i su$terane tre$uie calculate cu estimarea impactului costului de &unc1ionare asupra $ene&icilor produse de ast&el de &acilit01i( Mai mult, e,aluarea unei construc1ii su$terane tre$uie s0 ia Dn considerare di,ersele a,anta7e indirecte pe care le o&er0, Dn special cu pri,ire la mediu( Con+ider(re( $o+"#ri&or $i$&#&#i de vi(-.( En utilizarea pe termen lung construc1ia su$teran0 poate do,edi ca este economic0( Aene&iciile pot dep0?i costul ini1ial sau pe cel de e#ploatare( S(&v(re( $o+"#&#i "eren#&#i. Cea mai o$i?nuit0 sal,are de cost ini1ial legat0 de &acilit01i su$terane este reducerea costului pentru ac8izi1ionarea terenului( En zone cu costuri ale terenurilor e#trem de mari, costul ac8izi1ion0rii terenului poate domina toate deciziile de cost ini1iale, Dn special Dn inima ora?elor mari( )nul din principalele a,anta7e ale amplas0rii &acilit01ilor Dn su$teran este c0 poate cre?te semni&icati, utilitatea ?i ,aloarea terenului( Co+"#ri&e de $on+"r#$-ie. En ciuda progreselor inportante Dn cunoa?tere ?i Dn metodele de e#ecu1ie, structurile su$terane de regul0 cost0 mai mult decFt structurile supraterane ec8i,alente(

Fig( 1(21 Costurile tunelului de metrou din Has8ington 5/)A6 Tre$uie su$liniat c0 atFt costul cFt ?i timpul de construc1ie al construc1iilor su$terane continu0 s0 descreasc0 comparati, cu al construc1iilor de supra&a10( E$ono'i+ire( $(r($"eri+"i$i&or de *roie$"(re.

18

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Caracteristicile &izice ale &acilit01ilor su$terane prezint0 $ene&icii directe de cost &a10 de construc1iile supraterane( De e#emplu, izolarea termic0 reduce cerin1ele pentru sistemul de aer condi1ionat, conducFnd la un sistem mai mic ?i mai ie&tin( Construc1iile de supra&a10 necesit0 un &inisa7 e#terior scump &a10 de cele su$terane unde ast&el de cerin1e nu sunt necesare( E$ono'i+ire( energiei. A,anta7ele termice ale construc1iilor su$terane conduc la reducerea costurilo de energie la e#ploatarea acestora( De?i costurile de iluminat ?i ,entilare pot cre?te, $ene&iciile termice le compenseaz0 Dn climate aspre( Co+"#ri de ;n"re-inere. Izolarea &izic0 a structurilor su$terane de e&ectele mediului e#tern, care a&ecteaz0 componentele construc1iilor de supra&a10, poate conduce la costuri de Dntre1inere mai mici( Durata de ,ia10 a structurilor su$terane este mai mare( Con+ider(re( )enefi$ii&or indire$"e (&e $on+"r#$-ii&or +#)"er(ne. E,aluarea structurilor su$terane este strFns legat0 de e,aluarea degrad0rilor produse de mediu asupra construc1iilor de supra&a10( Compara1iile de cost tre$uie s0 se re&ere nu numai la $ine cunoscutele costuri ale ciclului de ,ia10, dar s0 ia Dn considerare numeroasele a,anta7e o&erite de alternati,a su$teran0, Dn special $ene&iciile legate de mediul Dncon7ur0tor( An(&i,( ri+$#&#i. Riscurile Dn cazul construc1iilor su$terane sunt mai mari decFt la construc1iile de supra&a10, ast&el c0 e,aluarea acestora a de,enit deose$it de inportant0( /tudiile de &eza$ilitate, proiectele, o&ertele ?i contractele tre$uie s0 1in0 cont de toate categoriile de risc posi$ile; ! Riscuri &inanciare, cum ar &i dep0?irea costului sau o$1inerea unei rate de recuperare a capitalului mai mic0< ! Riscul sc8im$0rii condi1iilor de teren, sau in&iltra1ii de ap0 mai mari decFt cele a?teptate< ! Riscul ca &acilitatea pu$lic0 s0 nu &ie acceptat0 sau utilizat0 de pu$lic la gradul anticipat< ! Riscuri contractuale, cum ar &i lucr0ri adi1ionale neacoperite, termene nerespectate, dispute ?i re,endic0ri< ! Riscuri de construc1ie, cum ar &i c0derea unor ec8ipamente, pr0$u?iri sau in&iltra1ii puternice de ap0< ! Riscuri de mediu, cum ar &i a&ectarea calit01ii apei su$terane, periclitarea construc1iilor de la supra&a10< ! Riscuri Dn e#ploatare Dn special la tunelele pe c0i de comunica1ii(

19

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

CAP. %. TUNELURI. ELEMENTE <ENERALE. %.1. Defini"ie +i $&(+ifi$(ri Tunelurile constituie una din grupele principale ale constructiilor su$terane( Tunelul este constructia su$terana destinata crearii unei legaturi intre doua puncte despartite printr!un o$stacol topogra&ic 5munte, curs de apa, oras, etc(6, in scopul instaurarii unei posi$ilitati de transport sau comunicatie( Tunelurile se pot clasi&ica, dupa scopul pentru care se construiesc, in doua grupe principale; a( ! Tuneluri pentru cai de comunicatie; ! tuneluri &ero,iare< ! tuneluri rutiere< ! tuneluri pentru pietoni< ! tuneluri pentru cai na,iga$ile< ! tuneluri pentru metrou( $( ! Tuneluri sau galerii de transport; ! tuneluri pentru amena7ari 8idroelectrice< ! tuneluri pentru alimentarea cu apa 5apeducte6< ! tuneluri 5galerii6 edilitare pentru canalizare, ca$luri, conducte, etc( %.%. T#ne&#ri *en"r# $(i de $o'#ni$("ie. Tunelurile pentru cai de comunicatie reprezinta categoria cea mai importanta a tunelurilor( Clasi&icarea acestor tuneluri se poate &ace dupa; destinatie, dupa locul unde se construiesc, dupa modul de dez,oltare si pozitia tunelului in plan, in pro&il longitudinal si in pro&il trans,ersal( %.%.1. C&(+ifi$(re d#*( de+"in("ie= a( Tuneluri feroviare. Aceste tuneluri reprezinta, &ara indoiala, cea mai importanta categorie din cadrul acestei grupe( Ele stra$at in general zone muntoase, dar se intilnesc si pe su$ orase, cursuri de apa sau strimtori 5tunelul su$ Canalul Minecii6( Tunelurile &ero,iare pot &i pentru cale simpla sau du$la si pot a,ea sectiunea trans,ersala su$ &orma de potcoa,a, circulara 5Fig(4(16, dreptung8iulara sau $olti gemene, in &unctie de metoda de e#ecutie utilizata( Fig(4(1( &ero,iar 5Tunel /tore$aelt6 $( Tuneluri rutiere. 20 /ectiune trans,ersala tunel

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Per&ormantele si e#tinderea tunelurilor rutiere este mult mai redusa decit a tunelurilor &ero,iare, datorita caracteristicilor 5decli,itati, cur$e6 mai le7ere, impuse traseului, cit si dez,oltarii mai tirzii a circulatiei rutiere( E#plozia automo$ilului, inregistrata in special in a doua 7umatate a acestui secol, a determinat o crestere impresionanta a tra&icului rutier, ceea ce a condus la constructia de noi sosele si, mai ales, autostrazi cu caracteristici si e#igente apropiate de liniile de cale &erata( In noile conditii, tunelurile rutiere au inceput sa le de,anseze ca numar si &rec,enta pe cele &ero,iare( In ta$elul 4(1( este prezentata lungimea cumulata, in metri, a tunelurilor rutiere pentru tarile cu retea rutiera dez,oltata, con&orm datelor de recensamint comunicate Comitetului te8nic al tunelurilor rutiere la &inele anului 193 ( Ta$el 4(1

Tara
Maponia Franta El,etia Austria /)A /pania R(F(C( Aelgia :landa Canada

In e#ploatare
999(199 .39("99 123(.1' 31('1" . (4 ' 29(9' 29(233 4.(234 1"(99" 3("93

In constructie
92(''" 4.(1'3 14(4.3 2 ( 1' 1(2. 42(' . .(9.3 12('99 1. !

In proiectare
! ! 41(99" 4 1(""9 14('9 '(13 12(3. "(9 ! !

In ta$elul 4(4( sint prezentate principalele tuneluri rutiere din lume, cu lungimea +O1 m( Ta$el 4(4 Tara El,etia Austria Franta ! Italia Franta ! Italia Maponia Italia Denumire Tunel /t( Cottard Arl$erg Fre7us Mont ! Alanc Jan ! Etsu Cran ! /asso An dare in
e#ploatar e +ungim e

193 1993 193 19"' 193' 193"

5m6 1"911 12994 143"3 11" 1 33' 1 1

*r( sens! uri 4 4 4 4 4 1

*r( tu$uri 1 1 1 1 1 4

*r( $enzi 4 4 4 4 4 4

+ati! me 5cm6 93 9' 9 9 9 9'

Tunelurile rutiere pot &i impartite in trei grupe; ! tuneluri pentru sosele principale si autostrazi< ! tuneluri in intersectiile oraselor 5pasa7e6 5Fig(4(46< ! tuneluri pe su$ cursul apelor 5su$&lu,iale6< ! Tuneluri cu ga$arit redus pentru ,e8icule usoare 5Fig(4(26(

21

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Fig( 4(4( /ectiune trans,ersala pasa7 rutier(

Fig( 4(2( /ectiune trans,ersala tunel cu ga$arit redus( c( Tuneluri pentru metropolitane (metrouri). Aceste tuneluri se caracterizeaza prin aceea ca se e#ecuta in amplasamentul marilor aglomerari ur$ane, de regula in paminturi si la adincimi mici de supra&ata( /peci&icul constructiei metrourilor este adoptarea unor metode de e#ecutie care sa pericliteze cit mai putin sta$ilitatea si integritatea constructiilor in,ecinate( Primul tunel de metrou din lume a inceput in anul 13" la +ondra si s!a dat in e#ploatare in 13"2, pe o lungime de 2" Gm si cu linie du$la( In prezent, aproape toate capitalele mari ale lumii sint dotate cu metrouri( /ectiunile trans,ersale adoptate la metrouri sint, de regula, circulare, corespunzatoare metodei scutului, si dreptung8iulare, corespunzatoare metodelor de e#ecutie la zi 5Fig(4(.6(

22

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Fig( 4(. /ectiuni trans,ersale tuneluri de metrou( Tot aici tre$uie e,identiata e#istenta statiilor de metrou, constructii su$terane speciale cu di,erse alcatuiri si e#ecutie de la zi 5Fig( 4('6 sau in su$teran 5Fig( 4("6(

Fig( 4(' /tatie de metrou de supra&ata(

23

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Fig( 4(" /tatie de metrou de adincime( d( Tuneluri pentru pietoni (pasaje pietonale). Aceste tuneluri se intilnesc in e#clusi,itate in interiorul oraselor pentru su$tra,ersarea intersectiilor arterelor importante sau su$tra,ersarea pac8etelor de linii in gari si, mai rar, pentru su$tra,ersarea unor cursuri de apa( /ectiunea trans,ersala a unor ast&el de tuneluri este cel mai des dreptung8iulara, iar e#ecutia se &ace in ma7oritatea cazurilor de la supra&ata( 5Fig(4(96

Fig( 4(9 /ectiune trans,ersala pasa7 pietonal( e( Tuneluri pentru cai navigabile. Acest tip de tuneluri se construiesc de!a lungul traseului unui canal na,iga$il, prin strapungerea unui masi,( Aceste tuneluri au dimensiunile sectiunii trans,ersale relati, mari, pentru satis&acerea ga$aritelor ,aselor ce urmau sa treaca prin ele( /ecolele BVIII si BIB au constituit perioada cea mai proli&ica pentru tuneluri na,iga$ile( +a mi7locul sec(BIB Anglia a,ea peste ." tunele pe cai na,iga$ile, in lungime totala de "9(1 m, iar Franta 4 de ast&el de tunele in lungime de 43(' m( Cel mai reprezentati, tunel de acest gen este tunelul du Ro,e 5Franta6, e#ecutat intre anii 1911!1949, a,ind o desc8idere de 44 m si o lungime de 9113 m( 5Fig(4(36 24

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Fig(4(3 /ectiune trans,ersala tunel na,iga$il 5Du Ro,e6( &( Tuneluri de protectie impotriva caderilor de stinci si avalanselor. Aceste constructii, &ortat numite tuneluri, se e#ecuta la zi in zone muntoase, pe acele portiuni ale caii de comunicatie 5cale &erata, sosea6, pe care se produc caderi de stinci sau a,alanse de zapada( Aceste constructii sint acoperite cu un strat de amortizare alcatuit din piatra $ruta( Forma sectiunii trans,ersale depinde de ga$aritul de circulatie si de solutia constructi,a adoptata( Forma $oltita corespunde, totusi, cel mai $ine tipului caracteristic de solicitare 5soc6 5Fig( 4(96

Fig( 4(9 /ectiune trans,ersala tunel de protectie impotri,a caderilor de stinci( %.%.%. C&(+ifi$(re d#*( &o$#& #nde +e $on+"r#ie+$. 25

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

a( Tuneluri de munte. In aceasta categorie intra tunelurile &ero,iare si rutiere si cele de protectie( $( Tuneluri urbane (in orase). In aceasta categorie intra metrourile, pasa7ele rutiere si pasa7ele pietonale( c( Tuneluri pe fundul apelor In aceasta categorie intra tunelurile realizate din elemente casetate plutitoare, lansate de la supra&ata pe &undul apei 5Fig( 4(1 6 ( Primul tunel realizat in acest mod a &ost e#ecutat in Detroit 5/)A6 in anul 19 9, pentru cale &erata du$la si a,ind o lungime de 3 9 m(

Fig( 4(1 /ectiune trans,ersala a tunelului din gol&ul ToGio( d( Tuneluri pe sub fundul apelor. Prima incercare de su$tra,ersare a unui curs de apa a &ost &acuta in Anglia in anul 13 9, pentru realizarea unui tunel rutier pe su$ Tamisa( Dupa e#ecutarea a 12 m, lucrarea a &ost a$andonata datorita in&iltratiilor de apa, reluata in 1342, a$andonata din nou in 1343 si reluata in 132" de catre Arunel, care a introdus o camera speciala 5primul scut6 cu a7utorul careia lucrarea se termina in 13.2(

Fig( 4(11 Tunelul pe su$ canalul Minecii 5Plan de situatie, sectiune trans,ersala, pro&il in lung6

26

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Cel mai cele$ru tunel din aceasta categorie este tunelul su$ canalul Minecii, construit intre 193" ! 1994 de '4 Gm lungime cu doua tuneluri principale &ero,iare de 9(3 m diametru si un tunel de ser,iciu de .(2 m diametru 5Fig( 4(116( Per&ormantele realizate la acest tunel il recomanda ca o realizare de ,ir& in domeniu( %.%./. C&(+ifi$(re d#*( 'od#& de de,vo&"(re in *&(n de +i"#("ie +i *o,i"i( in *rofi& in &#ng +i *rofi&e "r(n+ver+(&e. a( Dupa forma traseului in plan, a,em; ! tuneluri in aliniament sau cur$a 5Fig(4(146< ! tuneluri in $ucla sau spirala 5Fig( 4(126( E#ecutia tunelurilor in aliniament este indicata atit din punct de ,edere al e#ecutiei, cit si al e#ploatarii( Realizarea tunelurilor in cur$a este dictata de conditiile topogra&ice sau geologice si prezinta deza,anta7e atit la e#ecutie, cit si in e#ploatare( Tunelurile cu traseul in $ucla sau spirala sint mai rare si se adopta cind este necesara cistigarea unei di&erente de ni,el mare intre cele doua portaluri( Fig(4(14 Tuneluri in alinuiament 5a6 si in cur$a 5$6(

Fig( 4(12 Tuneluri cu traseu in $ucla 5a6 si spirala 5$6( $( Dupa po itia in profil longitudinal, putem a,ea; ! tuneluri in palier cu o decli,itate sau mai multe decli,itati 5Fig( 4(1.6< ! tuneluri de ,ir& 5creasta6 si de $aza 5Fig( 4(1'6 Realizarea tunelurilor in palier prezinta a,anta7ul unei rezistente la tractiune reduse, dar necesita e#ecutarea canalelor de scurgere a apei cu pante de min(4Po din mi7locul tunelului spre capete, limitind lungimea unor ast&el de tuneluri( Realizarea tunelurilor cu o panta sau mai multe pante este impusa de conditiile de traseu si de necesitatea cistigarii de inaltime, iar e#ecutia este indicat sa se &aca in rampa pentru asigurarea scurgerii apelor(

27

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE Tunelurile realizate cu pante opuse 5spinare de magar6 sint mai rare si sint impuse de necesitatea atacarii de la am$ele capete in scopul reducerii duratei de e#ecutie( Daca in pro&il longitudinal tinem cont de pozitia &ata de creasta muntelui, ,om a,ea tuneluri de ,ir& sau de creasta si tuneluri de $aza(

Fig(4(1.( Tuneluri in palier 5a6, cu o decli,itate 5$6 si cu doua decli,itati 5c6( Tunelurile de ,ir& sau de creasta strapung muntele aproape de creasta si au lungimi mici in comparatie cu traseul de acces care este lung si sinuos, cu raze mici, decli,itati mari si numeroase alte lucrari 5poduri, podete, ziduri de spri7in6(

Fig( 4(1' Tuneluri de $aza si de creasta 5/t( Cot8ard6 Ast&el de tuneluri se intilnesc in general pe liniile secundare, care pot &i inc8ise pe perioada iernii datorita inzapezirii portiunilor de acces si di&icultatilor de intretinere in ast&el de situatii( Tunelurile de $aza sint amplasate la $aza muntelui, la adincimi mari si au lungimi mari( Ast&el de tuneluri se realizeaza pe caile principale &ero,iare sau rutiere 5c(&( pentru ,iteze mari sau autorute6 unde conditiile de circulatie impun caracteristici geometrice atit in plan, cit si in pro&il in lung im$unatatite( Adoptarea ,ariantei cu tunel de $aza sau de creasta se ,a &ace intotdeauna pe $aza unui studiu te8nico!economic comparati,, analizindu!se in special costurile de e#ecutie ,iza,i de c8eltuielile de e#ploatare si intretinere a celor doua ,ariante( c( Dupa po itia in profil transversal, a,em; ! tuneluri de adincime 5Fig( 4(1"a6 < ! tuneluri de coasta 5Fig( 4(1"$6< ! tuneluri in pro&il mi#t 5Fig( 4(1"c6< ! tuneluri de protectie Fig( 4(1"d6(

28

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Fig( 4(1" Reprezentare tuneluri dupa pozitia in pro&il trans,ersal( Tunelurile de adincime sint cele mai indicate din punct de ,edere al e#ecutiei, dar sint mai lungi( Tunelurile de coasta si in pro&il mi#t apar pe zone de traseu des&asurat in lungul unei ,ai, unde conditiile topo si geologice nu permit realizarea la supra&ata( E#ecutia unor ast&el de tuneluri este di&icila datorita impingerilor nesimetrice dez,oltate de ,ersantul inclinat( Tunelurile in pro&il mi#t au si o e#ecutie mi#ta, zidul o,al se e#ecuta la zi, iar $olta si piciorul armate se e#ecuta in su$teran( Pentru tuneluri de protectie ,ezi 4(4(1(&( %./. T#ne&#ri *en"r# "r(n+*or" 0g(&erii7. %./.1. T#ne&#ri 0g(&erii7 *en"r# ('en(>(ri 2idroe&e$"ri$e. In aceasta categorie intra tunelurile din cadrul amena7arilor centralelor 8idroelectrice( Aceste galerii sint de doua tipuri; galerii de aductiune si galerii su$ presiune( Caleriile de aductiune conduc apele dintr!o ,ale in alta sau din lacul de acumulare la conducta su$ presiune prin curgere li$era( 5Fig( 4(196

Fig( 4(19 /ectiune trans,ersala galerie de aductiune( Forma sectiunii trans,ersale este o,oidala sau potcoa,a( 29

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Caleriile su$ presiune conduc apele direct catre tur$ine, a,ind intreaga sectiune ocupata si &orma circulara( Presiunea apei interioare poate depasi presiunile e#terioare geologice sau 8idraulice, necesitind un inel interior de $eton armat sau c8iar un $linda7 metalic( /i aici tre$uie e,identiata e#istenta ca,ernelor ce adapostesc centrale 8idroelectrice su$terane(

Fig( 4( 13 /ectiune trans,ersala 8idrocentrala su$terana 5+otru6( %./.%. T#ne&#ri *en"r# (d#$"i#ne( (*ei 0(*ed#$"e7. Aceste tuneluri sint asemanatoare celor pentru amena7ari 8idroelectrice, cu deose$irea ca pot &i construite si in terenuri sla$e( %././. T#ne&#ri 0g(&erii7 edi&i"(re. Aceste tuneluri sint speci&ice aglomerarilor ur$ane, a,ind &orma si dimensiunile sectiunii trans,ersale, &unctie de scopul si adincimea la care se construiesc( Cele mai intilnite si cunoscute sint galeriile pentru scurgerea apelor uzate 5canalizari6 care au &orma o,oidala sau circulara( Di,ersele retele su$terane din centrele ur$ane 5ca$luri, conducte6 pot &i concentrate in galerii multi&unctionale care sa permita accesul si circulatia personalului de intretinere( 5Fig(4(196 Fig( 4(19 /ectiune trans,ersala galerie multi&unctionala( 30

CONSTRUCII SUBTERANE %.9. E&e'en"e&e $(r($"eri+"i$e (&e #n#i "#ne&.

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Analiza unui tunel in plan de situatie, pro&il in lung si sectiune trans,ersala ,a scoate in e,identa elementele caracteristice ale unui tunel( %.9.1. E&e'en"e $(r($"eri+"i$e in *&(n de +i"#("ie +i *rofi& in &#ng 5Fig( 4(4 6. Accesul caii de comunicatie catre tunel se &ace prin intermediul unor transei de acces , care pot &i mai lungi si deci marginite de ziduri de spri7in sau mai scurte si sustinute de aripi 516( +a capetele tunelului se realizeaza doua elemente constructi,e numite portaluri 546, care au atit rol constructi, de a prelua impingerea masi,ului in sens longitudinal, cit si rol estetic, a,ind o realizare ar8itectonica care se incadreaza armonios mediului incon7urator( Tunelul propriu!zis este alcatuit din elemente constructi,e numite inele 526 a caror lungime depinde de natura rocilor stra$atute si metoda de e#ecutie utilizata( Tunelurile &ero,iare au pre,azute in peretii inelelor locasuri numite nise 5.6 care au rol de a adaposti personalul de intretinere surprins de tren in tunel si care sint amplasate la 4' m de o parte si de alta a a#ului tunelului( Pentru tunelurile mai lungi de ' m se pre,ad si nise mari 5'6 cu rol de adapostire a utila7elor si materialelor de intretinere si care se amplaseaza la 4' m una de alta( Tunelurile lungi pot &i, de asemeni, pre,azute cu puturi de aerisire 5"6 pentru im$unatatirea ,entilatiei in tunel(

Fig( 4(4

Elemente caracteristice tunel( Plan de situatie 5a6, pro&il in lung 5$6( 1 ! aripa< 4 ! portal< 2 ! inel< . ! nisa mica< ' ! nisa mare< " ! put ,entilatie(

Alegerea traseului unui tunel, in plan de situatie si pro&il in lung, se &ace in concordanta cu elementele caracteristice ale caii de comunicatie 5cale &erata sau drum6 pe care este implantat si in &unctie de conditiile topogra&ice, geologice si 8idrogeologice ale terenului( /ta$ilirea traseului in plan se &ace respectind regulile de $aza ale caii de comunicatie din e#terior, ast&el incit caracteristicile &unctionale ale liniei sa ramina nesc8im$ate( Este de pre&erat un tunel drept 5in aliniament6 datorita; lungimii mai mici, constructiei mai usoare si ,izi$ilitate si ,entilatia mai $une( In cazurile cind conditiile topogra&ice sau geologice impun un traseu in cur$a, cur$ele tre$uie ast&el adoptate incit sa nu se depaseasca rezistenta caracteristica admisa a liniei( 31

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

/ta$ilirea pro&ilului in lung pe zona tunelului tre$uie sa tina cont de anumite particularitati speci&ice tunelurilor( Acestea sint; aderenta diminuata datorita umiditatii sporite, rezistenta aerului sporita datorita sectiunii inc8ise si e&ectului de =piston>( Aceste particularitati conduc la diminuarea &ortei de tractiune in tunel, ceea ce determina o reducere a decli,itatii in tunel cu 2!3Po, &unctie de decli,itatea in e#terior( In anumite cazuri decli,itatea in tunel, deci pro&ilul in lung, poate &i sta$ilita de necesitatea scurgerii apelor( Aceasta conditie impune adoptarea unei pante minime de 4Po( +a sta$ilirea traseului in plan de situatie si in pro&il longitudinal, o deose$ita importanta o are alegerea punctelor de intrare si iesire din tunel( Adincimea ma#ima a transeii in dreptul peretelui poate &i intre 1 !4 m, in &unctie de natura terenului si inclinarea terenului si a stratelor, atit in sens longitudinal, cit si trans,ersal( %.9.%. Se$"i#ne( "r(n+ver+(&( ( "#ne&#ri&or. 0Elemente caracteristice si mod de alegere 6 Tunelurile se disting in cadrul constructiilor su$terane si prin multitudinea de tipuri de sectiuni trans,ersale( Alegerea 7udicioasa a unui anumit tip de sectiune trans,ersala se &ace pe $aza urmatoarelor elemente; 1( !legerea formei si dimensiunilor sectiunii transversale" 1(a( Con,oaiele care ,or circula prin tunel< 1($( *atura terenului in care se e#ecuta< 1(c( Metoda de e#ecutie utilizata< 1(d( Materialele intre$uintate pentru captuseala( 4( !legerea sistemului de captuseala (solutii constructive)" 4(1( Cu o captuseala; a( Monolita< $( Pre&a$ricata( 4(4( Cu doua captuseli; a( Captuseala e#terioara pre&a$ricata si captuseala interioara monolita< $( Am$ele captuseli monolite( %.9.%.1. A&egere( for'ei +i di'en+i#ni&or +e$"i#nii "r(n+ver+(&e. 1(a( In &unctie de con,oaiele care ,or circula, tunelurile ,or &i; ( de cale &erata 5simpla sau du$la6 ( rutiere ( orasenesti 5metrou6 Tunelurile de cale &erata simpla au cel mai des sectiunea in &orma de potcoa,a 5Fig(4(41 si Fig(4(446( In cazul e#ecutiei cu metoda ! scutului, sectiunea este circulara 5Fig( 4(426, iar in cazul e#ecutiei la zi, cu pereti mulati sectiunea poate &i dreptung8iulara 5Fig(4(4.6(

32

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE a( E#ecutie cu metode clasice( $( E#ecutie cu *oua Metoda Austriaca( 1( Captuseala e#terioara din $eton A4 4( Fundatie din $eton A1' 2( Radier de rezistenta din A4 .( Captuseala interioara din A4 '( Aeton de umplutura A' "( Ancora metalica 9( Captuseala e#terioara din $eton torcretat cu plasa de sirma 3( Canal de scurgere ape 9( Radier de protectie din A1 1 Lidroizolatie intermediara 11( Aar$acana(

Fig(4(41 Tunel de CF simpla cu sectiune potcoa,a si 4 captuseli 1( Aolta din $eton A4 4( Picior drept din $eton A4 2( Fundatie A1' .( Radier rezistenta A4 '( Aeton de umplutura A' "( Lidroizolatie e#terioara 9( /apa de protectie din caramizi de $eton pre&a$ricate 3( /altea drenanta din piatra $ruta 9( Rigola colectare ape 1 ( Canal e,acuare ape 11( Aar$acana

Fig(4(44 Tunel de CF simpla cu sectiune potcoa,a si o captuseala( 1( Teren stra$atut 4( Material in7ectat 2( Aoltar de c8eie tip J .( Aoltar lateral tip + '( Aoltar de $aza tipM "( Aoltar de inc8idere tip I 9( Aoltar de radier tip R 3( Aoltar $anc8ina tip A 9( Lidroizolatie intermediara 1 ( Captuseala interioara A2 11( Canal ca$le 14( Canal e,acuare ape 12( Prism piatra sparta 1.( Ca$arit electri&icare Fig(4(42 Tunel de CF simpla cu sectiune circulara(

33

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE Fig( 4(4. Tunel de C& simpla cu sectiune dreptung8iulara 1( Pereti mulati din $eton A4 4( Captuseala 5cadru6 interioara din $eton armat A4 2( Cuzinet din $eton armat A4 .( Dala pre&a$ricata din $eton armat A. '( Lidroizolatie intermediara "( Aeton de umplutura A' 9( Canal e,acuare ape 3( Ca$arit electr&icare Tunelurile pentru C(F(du$la pot &i e#ecutate cu o singura $olta de &orma circulara 5Fig( 4(4'6 sau in miner de cos, respecti, cu doua $olti gemene 5Fig( 4(4"6( Fig( 4(4' Tunel de CF du$la 1( Captuseala e#terioara din $eton torcretat 4( Captuseala interioara din $eton armat A4 2( Fundatie din $eton A1' .(Lidroizolatie intermediara '( Ancora metalica $etonata "( Radier de protectie A1 9( Canal central de scurgere a apelor

1( Aolta din $eton A4 4( Picior drept din $eton A4 2( Fundatie A1' .( Radier de rezistenta A4 '( Aeton de umplutura A' "( Rigola colectare ape 9( Perete central

Fig( 4(4" Tunel de CF du$la cu $olti gemene

34

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE 1( Captuseala e#terioara din $eton torcretat 4( captuseala interioara din $eton armat A4 2( Fundatie din $eton A1' .( Lidroizolatie intermediara '( Ancora metalica $etonata "( Im$racaminte rutiera 9( Canal scurgere ape 3( Ca$arit rutier 9( Canal aer ,iciat 1 ( Canal aer curat 11( Canal trans,ersal de ,entilatie

Fig( 4(49 Tunel rutier Tunelurile rutiere pentru cai simple 5Fig( 4(496 sint asemanatoare ca &orma si dimensiuni cu tunelurile de C(F( du$la( Pentru autostrazi se poate adapta solutia cu $olti gemene( Metrourile pot a,ea sectiunea dreptung8iulara cind se e#ecuta la mica adincime sau sectiunea circulara 5Fig( 4(436 cind se e#ecuta la adincime mare( /ectiunea utila interioara sau ga$aritul de circulatie al tunelurilor se sta$ileste luind in considerare urmatoarele aspecte; ! ga$aritul ,e8iculelor care circula prin tunel 5trenuri, auto,e8icule rutiere, metrou6< ! spatiul pentru di,erse instalatii 5de ,entilatie, electrice, pentru conducte, canalizare,etc(6< ! spatiul de siguranta care sa acopere e,entualele imprecizii de e#ecutie, de&ormatii ale captuselii, etc(< ! spatiul suplimentar pentru inscrierea ,e8iculelor in cur$a, la tunelurile in cur$a( Pentru tunelurile de C(F( se ,or respecta prescriptiile din /TA/!.294 pri,ind ga$aritele pentru tuneluri( +a tunelurile in cur$a, a#ul tunelului se deplaseaza &ata de a#ul C(F( spre interiorul cur$ei cu o cantitate = = care se calculeaza in &unctie de inclinarea ga$aritului datorita suprainaltarii caii, cit si a pozitiei ga$aritului, &ata de suprainaltare, Fig( 4(49(

Fig( 4(43 Tunel pentru metrou sectiune circulara 1( Aoltar crent pre&a$ricat din A' 4( Aoltar de inc8idere pre&a$ricat A' 2( Radier pro,izoriu A4 .( Fundatia caii directe din A4 '( Material in7ectat "( *i,el pinza &reatica

35

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

In timpul reparatiilor, la tunelurile in cur$a se poate des&iinta suprainaltarea in conditiile circulatiei cu ,iteze &oarte mici6( Pentru trasarea ga$aritului la tunelurile in cur$a se ,or &olosi si ta$elele nr( 4(2 si 4(. (

Fig( 4(49 Ca$arit pentru tuneluri C& in cur$a +a tunelurile rutiere se ,or respecta ga$aritele cuprinse in /TA/!494. luind insa in considerare un spatiu de siguranta mai mare a,ind in ,edere deplasarea li$era a ,e8iculelor rutiere si necesitatea unei ,entilatii mai intense 5Fig( 4(2 si ta$elul 4('6( In cazul tunelurilor rutiere in cur$a la latimea paartii carosa$ile se adauga supralargirile =s>N4e 5ta$el 4("6 pre,azute in /TA/! 3"2I1 ( De regula supralargirile =s> se aplica la interiorul cur$ei( In ta$elul 4(9 este prezentata procedura generala a sta$ilirii sectiunii trans,ersale pentru un tunel rutier Fig( 4(2 Ca$arit pentru tuneluri rutiere cu doua $enzi de circulatie

36

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Ta$elul 4(2( Elemente nacesare trasarii ga$aritului pentru tuneluri de CF in cur$a( Raza cur$ei 5m6 8 5mm6 /eN/i 5mm6 /c 5mm6 Ta$elul 4(. *r( crt( Inaltimea elementului suprastructurii in mm /ina inclusi, placa suport si placutele 58s6 1 4 Tra,ersa normala 58t6 4 Patul de $alast su$ tra,ersa 58$6 2 Rezer,a de inaltime pentru ,iitor in mm datorita inlocuirii ele! mentelor suprastructurii 58a,6 1 datorita $ura7elor repetate 58$,6 '

2'

13

1'

14

"

'

2'

4'

13

1'

' 1 !

'' 1 !

"' 1' !

1 4 !

11 4 !

12' 4' !

1' 2 !

1' 2' !

1' .' !

1' ' !

1' " !

1' 9' '

1' 9 1

1' 1 ' 1

1' 14 1'

1' 1.' 4

1' 13 4'

1. ' 4 4 '

11 4. 4'

Ta$elul 4('

37

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Elemente de ga$arit *r( crt( 1 4 2 . ' Dimensiunea /im$ol con&orm Fig( 4(2 c T Ci Cs L D* si DM clasa III si IV 9( 1( 9( 3( '( /trazi categ( I cu tram,ai 9( 1( 9( "( '('

+atimea partii carosa$ile +atimea trotuarului +atimea ga$aritului la partea in&erioara +atimea ga$aritului la partea superioara +atimea ga$aritului in a#ul tunelului

Ta$elul 4(" *r( crt( 1 4 2 . Ta$el 4( 9 Viteza GmI8 3 " . 4' 44' ! 41 (4' (4' (4' (4' 4 /upralargirea %e% 5m6 a unei $enzi pentru cur$e cu R 5m6 ! 1' 1. ! 14' 14 ! 11 1 ! ! ! ! (4' (2 (2' ! (4' (2 (2' (. (4' (2 (2' (. 9 ! ! (.' (.'

/c8ema de principiu pentru sta$ilirea sectiunii trans,ersale la un tunel rutier(

38

CONSTRUCII SUBTERANE
! Date tra&ic( ! Date geometrice 5pro&il in lung6 ! Di,erse 54 trotuare6 ! E#aminare cazuri de incidenta( ! In&luenta strategiei de e#ploatare( ! :mogenitate traseu( ! In&luenta traseului in plan(

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE


! Inaltime li$era minima( ! Toleranta pentru constructie si intretinere ! Toleranta laterala( ! Inaltime li$era &ata de captuseala( ! /patiu de circulatie &ata de tunel( ! /patii superioare pentru ec8ipamente de iluminat si semnalizare( ! *ecesitati de ,entilatie; ! acceleratori< ! conducte< ! pla&on &als(

!*umar de cai( ! Cale suplimentara in rampa( ! Pista $iciclete( ! +atime rula$ila(

! /upralargire cale( ! /tudiere ,izi$ilitate 5supralargire6( ! +atime intre picioarele drepte la ni,el $anc8ina( I

! +atimea trotuarului &unctie de ne,oile pe si su$ trotuar(

! Prezenta ec8ipamente la partea superioara( ! Toleranta de protectie la partea superioara( ! Prezenta ec8ipamente laterale( ! Toleranta laterala de protectie(

! Inaltime li$era &ata de ec8ipamente ! /patii laterale 5semnalizare, iluminare6( ! /patiu de circulatie &ata de ec8ipamente( I I

! Considerarea inclinarii ! In&luenta di,erselor metode de e#ecutie(

! Forma pro&ilului

39

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

1($( *atura terenului are o in&luenta deose$ita asupra conceptiei pro&ilelor de tunel( In &unctie de natura terenului incon7urator se disting; ! tuneluri in roci< ! tuneluri in paminturi 5nisip, argila, pietris, etc(6( Incarcarile e#terioare ce actioneaza asupra tunelurilor determinind &orma si dimensiunile captuselilor depind de caracteristicile de rezistenta ale terenului stra$atut( In practica, &orma eliptica a sectiunii tunelului se inlocuieste cu cea in miner de cos construit din mai multe raze 5Fig( 4(41 6( Pe masura ce terenul este tot mai sla$ si presiunea laterala creste, introducerea sectiunii circulare de,ine a,anta7oasa( A,anta7ul incontesta$il al sectiunii eliptice &ata de cea circulara este reducerea e&ortului de intindere de la c8eie( *atura terenului poate &i de&inita cu a7utorul studiilor geologice prin; ! determinarea originii si starii strati&icatiei stra$atute< ! determinarea conditiilor 8idrogeologice< ! determinarea proprietatilor &izico!mecanice ale rocilor( Dintre &actorii enumerati mai sus proprietatile &izico!mecanice ale rocilor stra$atute de tunel inter,in in mod direct la determinarea incarcarilor ce actioneaza asupra structurii su$terane, in&luentind &orma si dimensiunile acestora( Determinarea acestor caracteristici se &ace prin incercari de la$orator sau =in situ>( In lipsa acestor determinari se pot utiliza si ,alorile din ta$elele e#istente in literatura de specialitate( 1(c( Rolul metodei de e#ecutie Alegerea metodei de e#ecutie este in primul rind in&luentata de conditiile de teren si apoi de utila7ul sau materialele disponi$ile( Metodele de e#ecutie clasice pot &i utilizate atit in roci, cit si in paminturi cu realizarea de sectiuni su$ &orma de; potcoa,a, $olta circulara sau $olti gemene( Metoda scutului conduce cel mai des la &orma circulara si este recomanda$ila in terenuri sla$e( Metoda e#ecutiei la zi permite e#ecutia de sectiuni dreptung8iulare $oltite sau potcoa,a( In roci dure adaptarea metodei de e#ecutie cu &rontul li$er permite adoptarea oricarei &orme de tunel( 1(d( In&luenta materialelor utilizate( Tunelurile e#ecutate su$ &orma de $olta sau miner de cos, utilizau ca materiale piatra sau caramizile rezistente la compresiune dar lipsite de reziatenta la intindere 5sectiuni groase, atit la c8eie, cit si mai ales in zona zidurilor drepte6( )tilizarea $etonului armat monolit permite realizarea oricaror &orme de tunel conducind si la dimensiuni mult reduse ale captuselilor( :data cu metoda scutului au &ost introduse la e#ecutia tunelurilor elementele pre&a$ricate 5$oltari6 care au &ost realizati la inceput din &onta sau otel si apoi din $eton armat( A,anta7ele indiscuta$ile ale $oltarilor 5usurinta si ,iteza de e#ecutie, dimensiuni reduse si realizarea de structuri elastice6 i!au impus tot mai mult in domeniul constructiei de tuneluri(

%.9./. Si+"e'e de $(*"#+e&i. So&#"ii $on+"r#$"ive.

40

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Cunoscind destinatia tunelului, natura terenului, metoda de e#ecutie si materialul ales si odata aleasa &orma se poate trece la sta$ilirea sistemului de captuseala corespunzator, luind in considerare si alti &actori cum ar &i; costul lucrarii, ,iteza de e#ecutie, e#ploatarea usoara, tipul de 8idroizolatie, etc( : caracteristica a tunelurilor este asigurarea unor conditii de e#ploatare care limiteaza patrunderea apei in spatiul interior, prin pre,ederea unui sistem de 8idroizolatie( E#ista deci o interdependenta intre sistemul de captuseala si cel de 8idroizolatie( %.9./.1. Si+"e'e $# o +ing#r( $(*"#+e(&( 4(.(2(1(a( Tunelurile cu o singura captuseala monolita 5Fig( 4(44 6 se intilnesc tot mai rar tinind de metodele de e#ecutie clasice, de e#ecutie la zi sau de solutii speciale 5$olti gemene6( Adaptarea unor sectiuni groase cu saltea drenanta si 8idroizolatie la e#trados sint speci&ice acestui sistem de captuseala( 4(.(2(1($( Tunelurile cu o singura captuseala pre&a$ricata 5Fig( 4(49 6 se intilnesc mai ales la cele tip metrou, sectiunea caracteristica &iind de &orma circulara( /olutiile constructi,e de captuseli pre&a$ricate din $eton armat sint e#trem de ,ariate( E#ista captuseli din elemente cu sectiune trans,ersala dreptung8iulara 5$oltari6 sau cu ner,uri 5tur$inguri6, cu legatura sau &ara legaturi, la rosturi continui sau cu rostui intretesute, cu elementul de inc8idere la partea de sus sau la partea de 7os, etc( *umarul de elemente care compun inelele captuselii ,ariaza &oarte mult de la inelul complet inc8is, la inelul &ormat din ma#im 2 de $oltari( Realizarea im$inarilor dintre elementele captuselii, 5Fig( 4(216 sint de asemenea e#trem de ,ariate;

Fig( 4(21 Tipuri de im$inari( A ! Im$inari trans,ersale; a ! Articulatie totala cu $ulon central< $ ! Articulatie partiala< c ! Im$inare plana cu $ulon de legatura cur$< A ! Im$inari longitudinale; d ! Im$inare cu nut si &eder central< e ! Im$inare cu nut si &eder la e#trados< & ! Im$inare plana cu $ulon 5$oltar casetat6( ! rosturi plane 5cu sau &ara legatura6< ! rosturi cilindrice, cu rotire partiala sau totala cu $ulon central sau &ara< ! rosturi in nut si &eder( 41

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Deza,anta7ul principal al utilizarii tunelurilor cu o singura captuseala pre&a$ricata consta in di&icultatea realizarii unui sistem de etansare sigur in conditiile unui teren cu apa( Dintre numeroasele sisteme de etansare propuse si aplicate prezentam sistemul pre,azut la metroul din Aucuresti compus din trei $ariere de etansare e#terioara, mi7locie si interioara( 5Fig( 4(24 6

Fig( 4(24 /istem etansare metrou( %.9./.%. Si+"e'e $# do#( $(*"#+e&i 4(.(2(4(a( Tuneluri cu 4 captuseli una pre&a$ricata e#terioara si una monolita interioara 5Fig( 4(42 6 se utilizeaza la tunelurile de C(F( e#ecutate cu scutul( Captuseala e#terioara pre&a$ricata prezinta toate caracteristicile captuselilor pre&a$ricate de la punctul 4(1($( considerind ca se preia integral incarcarile date de teren pina la introducerea captuselii interioare( Pe intradosul captuselii e#terioare se aplica 8idroizolatia intermediara compusa din &olie de aluminiu intre 4 straturi de $itum si carton s&altat( Captuseala interioara putind &i in intregime monolita sau prezentind si elemente pre&a$ricate, preia acea parte a incarcarilor, care incep sa actioneze asupra tunelului dupa e#ecutarea captuselii interioare, incarcari care ar putea &i de ordinul a 2 P din incarcarile totale si care tre$uie repartizate in raportul rigiditatilor asupra captuselii e#terioare si interioare, care conlucreaza ca un sistem cuplat elastic( 4(.(2(4($( Tuneluri cu doua captuseli monolite si o 8idroizolatie intermediara, sint speci&ice =*oii Metode Austriece de e#ecutie> 5Fig( 4(41$ 6( Captuseala e#terioara este compusa din ancore, plasa de sirma si $eton torcretat si in unele cazuri arce metalice sau cintre metalice( Ancorele au rolul creierii unui arc de roca portant care sa preia o parte din e&orturi, restul &iind preluate de $etonul torcretat sau cintrele a7utatoare( Captuseala interioara este un arc interior din $eton monolit care in general poate conlucra intr!un anumit procent cu captuseala e#terioara( Lidroizolatia intermediara adoptata este de tipul celei de la pct(4(4(a( sau de alte tipuri 5e#(&olie PVC6( In situatiile in care datorita calitatii rocii si adincimii la care se e#ecuta tunelul nu se dez,olta e&orturi mari se poate renunta la ancore si la torcret in &a,oarea unei captuseli de $eton armat turnat monolit in co&ra7e 5Fig( 4(41a 6( %.:. E&e'en"e gener(&e *en"r# *roie$"(re( #n#i "#ne&. %.:.1. Pro$ed#r( gener(&( ( *roie$"(rii #n#i "#ne&

42

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

In studierea, analizarea, proiectarea si detalierea unei structuri su$terane este necesara participarea interdependenta a urmatoarelor discipline; geologie, geote8nica, te8nologii de e#ecutie, proiectarea elementelor structurale de sustinere si legi contractuale( E#pertii in &iecare din aceste discipline sint responsa$ili numai pentru aria de cunostinte speci&ica, decizia &inala de proiectare &iind rezultatul cooperarii integrate a tuturor disciplinelor pentru dez,oltarea unui proiect unitar( In sc8ema din Fig(4(22 sint prezentate principalele elemente implicate in procedura de proiectare a unui tunel Q14R(

Fig(4(22 /c8ema procesului de proiectare pentru tuneluri Incepind cu etapa a 2!a inter,ine inginerul tunelist care, $azindu!se pe e#perienta si calcule preliminare, sta$ileste solutia pentru tunel, alegind principalele elemente; elemente geometrice, metoda de e#ecutie, sistemul de sustinere si cel de etansare( 43

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Dupa rezol,area etapelor 1!2, inginerul tunelist tre$uie sa sta$ileasca sau c8iar sa in,enteze un model structural si sa sta$ileasca criterii si &actorii de siguranta pentru constructie( Di&erite modele pot &i utilizate pentru &iecare &aza de e#ecutie sau pentru captuseala primara sau secundara, cu di&erite comportari ale terenului( )n concept de siguranta, plecind de la ipoteze de rupere, poate &i $azat pe criterii cum ar &i; de&ormatii speci&ice, e&orturi, de&ormatii sau moduri de rupere( /altul din Fig( 4(22 indica ca pentru multe structuri su$terane, in roci tari in special, nu se mai aplica modelarea structurala, e#perienta anterioara &iind su&icienta( E,aluarea riscului de catre antreprenor si $ene&iciar este o$ligatorie in &aza negocierii contractului( Aceasta implica posi$ilitatea producerii unor ruperi structurale ale spri7inirii sau captuselii tunelului, dupa realizarea lucrarii sau in timpul e#ecutiei( Aspectele contractuale includ de asemenea impartirea riscului si responsa$ilitatile te8nice si &inanciare ale riscului( )rmarirea comportarii constructiei in situ incepe dupa inceperea e#ecutiei( Daca deplasarile se opresc dupa un timp, se poate in general presupune ca structura este sigura( Rezultatele masuratorilor si e#perienta cistigata in timpul e#ecutiei poate conduce pe proiectant la sc8im$area modelului de proiectare adaptindu!l la conditiile reale de comportare( Rezulta ca pentru structuri su$terane este caraacteristic acest proces interati,, de adaptare, $azat pe e#perienta din timpul e#ecutiei si pe interpretarea masuratorilor in situ( Toate etapele procesului de proiectare tre$uie considerate intr!o unitate interacti,a( /e recomanda adoptarea aceluiasi grad de simpli&icare sau ra&inament pentru toate etapele acestui proces( De e#emplu, este inadec,at sa se aplice un model matematic so&isticat simultan cu date apro#imati,e ale caracteristicilor terenului( Procedura generala a proiectarii unui tunel o&era elementele generale, glo$ale ale proiectarii si legatura dintre acestea( Proiectarea propriu!zisa a unui tunel tre$uie totdeauna sa cuprinda o serie de studii si etape, mai mult sau mai putin dez,oltate, &unctie de &aza proiectarii si importanta proiectului( Cu titlu in&ormati,, in Ta$elul 4(3 este prezentata o diagrama cuprinzind etapele si studiile necesare in &aza de analizare a ,ariantelor si alegere a solutiei, preluata dupa documentele Centrului de studii pentru Tunele 5CET)6 Franta( /e poate o$ser,a ca studiile progreseaza odata cu etapele si comporta o serie de demersuri care in &inal con,erg catre decizia &inala, alegerea unei solutii( )n rol important in aceste studii poate a,ea analiza &actorilor care in&luenteaza mediul incon7urator la e#ecutia unui tunel( : ast&el de analiza, preluata tot din documentatiile intocmite de CET) este prezentat in Ta$elul 4(9 Concluziile unei ast&el de analize scoate in e,identa minimizarea consecintelor si impactelor posi$ile, in cazul e#ecutiei unui tunel, comparati, cu solutia cu transee desc8isa(

44

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Ta$el 4(3(

Etape proiectare si studii necesare


/T)DII I*VE*TARIERE DATE /I EVA+)ARE C:*/ECI*TE MAM:RE Sona deser,ita( Topogra&ie( Tra&ic( Itinerare si ,iteze Raze Rampe +atime plat&orma Ceologia zonei( Accidente( EBAMI*AREA T)T)R:R /:+)TII+:R P:/IAI+E VERIFICARE TEMEI*ICA /:+)TII /I /TAAI+IREA )*)I PRIM C+A/AME*T E/TIMARE /I C:MPARARE /:+)TII

DATE PR:IECT CE:METRIE CE:+:CIE C:*/TR)CTIA VE*TI+ATIE ECLIPAME*TE EBP+:ATARE IMPACT)+ A/)PRA MEDI)+)I

De&inirea tuturor ,ariantelor De&inire geometrica sumara Recunoasteri geologice si 8idrogeologice sumare( Reperare zone di&icile( Tip lucrare su$terana 5tunel, transee, tunel imersat6( Tip acces( De&inire grosiera necesitati si prima dimensionare sectiuni trans,ersale(

Alegere sectiune trans,ersala( /ta$ilirea precisa a capetelor( Recunoasteri suplimentare( /tudii speci&ice pentru zonele di&icile( Posi$ilitati de e#ecutie( Lidroizolare( Tip captuseala( Alegere sistem ,entilatie( incidenta asupra sectiunii trans,ersale( Rezer,are spatii necesare Apreciere di&icultati e#ploatare(

Estimare; ! e#propieri< ! lucrari in a&ara< ! lucrari in tunel( Esrimare c8eltuieli e#ploatare( Estimare termene de e#ecutie(

/I*TESA

Importanta itinerar, pene si de$ite orare tra&ic( Incadrare in peisa7( Poluare acustica( Poluare atmos&erica( De&inire generala proiect( ! Tip itinerar si di&icultati pre,izi$ile( Puncte o$ligate( ! Sone de e,itat( ! Caracteristici geometrice necesare(

Calcule de renta$ilitate( /olutii cu tunel( ! De&initi,are plan de situatie, pro&il in lung si sectiune trans,ersala( ! Apreciere di&icultati( /olutii &ara tunel( De&inirea precisa a &iecarei solutii( Pentru &iecare solutie( Cost in,estitie( C8eltuieli e#ploatare( Apreciere di&icultati si termene de realizare( Alegerea solutiei(

45

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Ta$el 4(9( Analiza &actorilor care in&luenteaza mediul incon7urator la e#ecutia unui tunel(
E+EME*TE DE +)AT I* C:*/IDERARE E+EME*TE FISICE /I AI:+:CICE CE:+:CIE Riscuri de insta$ilitate si alunecari la capete sau 8ornuri in su$teran Di&icultati de re&acere a ,egetatiei si riscul de eroziune( Riscul de poluare a pinzei &reatice( E&ectul de dren( E&ectul de $ara7( Posi$ilitatea &ormarii de curenti de aer si de g8eturi iarna( Atentie la tritoriile speciilor animale si la pastrarea ec8ili$rului ecologic( Determinant pentru alege! rea traseului( /e trateaza la ni,el de studiu te8nic ( Importanta in cazul transeelor desc8ise( *ecesitatea localizarii circulatiei, rezer,elor de apa su$terana, captari( /ensi$ilitate locala pentru lacuri, riuri( Poluare in caz de tratare a solului( Conditii create de ,entilatie si limitate la capete( Tunelul poate asigura o protectie contra insta$ili! tatilor de la supra&ata( Foarte limitate si localizat la capete( Asanarea zonelor mlastinoase( Prote7are su$sol( E,itarea circulatiei de supra&ata( Mentinerea conditiilor 8i$ernale este &acilitata( E&ectul de taietura dat de traseu este anulat in su$teran( 7)/TIFICAREA +)ARII I* C:*/IDERARE A FACT:RI+:R DE RI/C APRECIEREA ACE/T:R RI/C)RI F)*CTIE DE MEDI) A/PECTE P:SITIVE A+E /:+)TIEI C) T)*E+

CE:M:RF:+:CIE LIDR:CE:+:CIE /I LIDR:+:CIE DE /)PRAFATA

C+IMAT

FA)*A /I F+:RA

E+EME*TE )MA*E /I /:CI:! C)+T)RA+E )TI+ISAREA /:+)+)I Agricultura, sil,icultura si alte resurse naturale( La$itatul e#istent se suprima sau se prote7eaza( E&ectele ,i$ratiilor( Ec8ipamente si msuri pentru protectia ri,eranilor Impact ,izual sociopsi8ologic( si Impact sla$ in mediu interur$an, dar important in mediu ur$an; ! ocupare spatiu< ! poluare &onica< ! sc8im$are o$iceiuri( Riscurile sint localizate la capete( *ecesitatea inscrierii ,izuale in peisa7( Pro$leme de ur$anism( Descoperite in timpul e#ecutiei unui tunel ele tre$uie sa &ie prote7ate( :cuparea spatiului agricol si pertur$area acti,itatii &oarte limitata( Diminuarea locala a tuturor pro$lemelor legate de tra&icul de supra&ata suprimat; circulatie, zgomot, poluare( Posi$ilitati de recreere si de alte operatii ur$anistice con7ugate cu tunelul( Permite crearea de lucrari ar8itectonice( In mediu ur$an poate &i con7ugat cu operatii de ur$anism( Impactul drumului asupra zonelor pri,ilegiate este suprimat de tunel(

LAAITAT

PEI/AM

PATRIM:*I) C)+T)RA+ /I /TII*TIFIC T)RI/M /I RECREERE

Prote7area elementelor rare de pe teritoriu; zone ar8eologice, monumente etc(

Pescuit, ,inatoare, e#cursii(

E&ecte ine#istente sau Tunelul limiteaza &oarte localizate e&ectul de $ariera( Posi$ilitatea de a crea spatii de recreere deasupra tunelului(

%.:.%. S"#dii *re&i'in(re ne$e+(re *roie$"(rii #n#i "#ne& 46

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Proiectarea unui tunel, cuprinde mai multe &aze 5studiu de &eza$ilitate, ante!proiect, proiect de e#ecutie si detalii de e#ecutie6 cu etapele si studiile corespunzatoare( Dintre studiile necesare proiectarii unui tunel se disting; studiul traseului, studiile economice si studiile geologice, 8idrogeologice si geote8nice( %.:.%.1. S"#di#& "r(+e#&#i #n#i "#ne&. Introducerea unui tunel in cadrul traseului unei cai de comunicatie, presupune realizarea unor studii suplimentare, cu respectarea unor conditii speci&ice tunelurilor si tipului caii( /tudierea mai multor ,ariante, de amplasament si compararea acestora pe criterii economice si te8nice, raportate atit la &aza de e#ecutie cit si la cea de e#ploatare, poate conduce la o$tinerea unei solutii optime( /ta$ilirea amplasamentului tunelului se &ace in &unctie de conditiile topogra&ice, 8idrometeorologice si climatice si cele geologice, 8idrogeologice si geote8nice ale masi,ului stra$atut( Conditiile topogra&ice inter,in direct asupra sta$ilirii amplasamentului unui tunel in&luentind zona de tra,ersare in plan sau in pro&il longitudinal sau trans,ersal, cit si pozitia portalurilor( Analiza pro&ilului longitudinal, &unctie de pozitia &ata de creasta, poate conduce la solutii di&erite, cuprinse intre tunelul de $aza si cel de creasta( Compararea ,ariantelor se &ace tinind cont si de portiunile de traseu adiacente tunelului, atit din punct de ,edere al c8eltuielilor de e#ecutie, cit si al celor de e#ploatare( Alegerea pozitiei portalurilor in&luenteaza lungimea si costul tunelului dar si conditiile de e#ploatare ale traseelor de la capete( Ideal ar &i ca traseul sa &ie cit mai aproape de perpendiculara pe cur$ele de ni,el din plan, ceea ce conduce la lucrari minime la capete( Amplasarea portalurilor tre$uie, de asemenea, sa e,ite zonele cu a,alanse si caderi de stinci( Daca acest lucru nu poate &i respectat, transeele de acces la tunel ,or &i prote7ate cu galerii de protectie 5polate6( Conditiile 8idrometeorologice si climatice 5cantitatea de precipitatii, ,ariatia temperaturii si directia ,inturilor dominante6 in&luenteaza indirect alegerea amplasamentului unui tunel( Cantitatea de precipitatii 5ma#ima sau medie anuala6 ,or in&luenta ,olumul in&iltratiilor din tunel si sta$ilitatea ,ersantilor de la capete( Temperaturile scazute, suprapuse in&iltratiilor puternice, pot conduce la turturi si $locuri de g8iata, care deran7eaza circulatia( Directia ,inturilor dominante poate in&luenta poziti, ,entilatia tunelului, cind coincide cu a#a tunelului, dar si negati, &a,orizind &ormarea turturilor pe timp de iarna( Conditiile geologice, 8idrogeologice si geote8nice ale masi,ului stra$atut de tunel au o in&luenta ma7ora asupra sta$ilirii traseului unui tunel, determinind metoda de e#ecutie si costul, dar si comportarea in e#ploatare( /ta$ilitatea generala a masi,ului, natura, gradul de tectonizare si strati&icatia rocilor stra$atute, regimul si natura apelor su$terane, gazele si temperatura intilnite in su$teran, in&luenteaza decizi, amplasamentul unui tunel in cadrul traseului unei cai de comunicatie( Pierderea sta$ilitatii poate apare la capete in sens longitudinal 5Fig( 4(2.c 6 sau in sens trans,ersal la tunele de coasta 5Fig( 4(2.$ 6(

47

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

$ Fig( 4(2. Posi$ilitati de pierdere a sta$ilitatii unui masi, a( de!a lungul planului de contact cu stratul de $aza $( dupa o supra&ata de rupere in sens trans,ersal c( dupa o supra&ata de rupere in sens longitudinal

Sonele predispuse unor alunecari generale tre$uie depistate si e,itate prin mutarea traseului pe un amplasament sta$il( Prezenta apelor su$terane pe traseul tunelului produce di&icultati, atit la e#ecutie, cit si in e#ploatare, &unctie de ni,elul, de$itul si agresi,itatea acestora, &iind deci indicata e,itarea tra,ersarii unor ast&el de zone( Daca acest lucru nu este posi$il tre$uie luate masuri de colectare si indepartare a apelor sau tre$uie realizate lucrari de drenare si 8idroizolare( +a e#ecutia unui tunel pot &i intilnite si gaze noci,e in&lama$ile si c8iar e#plozi,e sau care actioneaza de&a,ora$il asupra materialelor de constructie( Dintre gazele noci,e pentru om cele mai intilnite sint; $io#idul de car$on 5C:46 in concentratie de ,'P pe unitatea de ,olum si o#idul de car$on 5C:6 in concentratie de , 1"P( Cazul metan 5CL.6 este in&lama$il, iar la o concentratie de 1 la '51 6 poate da nastere la e#plozii( Depistarea unor ast&el de gaze in &azele preliminare de alegere a ,ariatiei este di&icila si putin pro$a$ila, ast&el ca, toate masurile de com$atere re,in constructorului pe perioada e#ecutiei( %.:.%.%. S"#dii e$ono'i$e :rice &aza de proiectare a unui tunel este insotita si de calcule economice( Tunelurile &ac parte din categoria lucrarilor cu un cost &oarte ridicat, ast&el ca studiile economice au o importanta deose$ita( Pentru impunerea ,ariantei cu tunel a unei cai de comunicatie este necesar ca in,estitia speci&ica acestuia sa poata &i acoperita prin economii realizate in e#terior, din; ! micsorarea lungimii traseului in e#terior< ! diminuarea costurilor de e#ploatare< ! asigurarea unui tra&ic intens( : analiza simplista a renta$ilitatii unui proiect se poate &ace comparind cele doua ,ariante cu si &ara tunel, din punctul de ,edere al costului constructiei si al c8eltuielilor de e#ploatare( *otind; I1 ! costul constructiei ,ariantei cu tunel< I4 ! costul constructiei ,ariantei &ara tunel< E1 ! c8eltuielile de e#ploatare pentru ,arianta cu tunel< E4 ! c8eltuielile de e#ploatare pentru ,arianta &ara tunel, se poate determina timpul de amortizare =t> al costului suplimentar in,estit in tunel( 48

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

t N 5 I1 ! I 4 6 I 5 E 4 ! E 1 6 Daca t T 1 ani, constructia tunelului poate &i considerata ca 7usti&icata( Estimarea costului unui tunel este o operatiune di&icila datorita multitudinii si incertitudinii &actorilor ce inter,in, e,identiindu!se in special cei legati de natura terenului si prezenta apei( : imagine sugesti,a a etapelor si &actorilor care inter,in in alegerea si costul unei solutii este prezentata in Fig( 4(2'(

Fig( 4(2' Diagrama &actorilor care in&luenteaza proiectarea si costul unui tunel /e poate o$ser,a ca in prima &aza alegerea solutiei si sta$ilirea unui prim cost orientati, se $azeaza pe comparatia cu lucrari e#ecutate de acelasi tip sau alte sisteme, in aceleasi conditii sau in conditii di&erite, sau cu alte metode( In aceasta &aza se &ace o analiza economica a ansam$lului in,estitiei, prin apro#imari succesi,e, pentru a selectiona 4!2 ,ariante te8nice posi$ile( In &aza a doua se analizeaza cele 4!2 ,ariante alese pe $aza urmatoarelor criterii; ! securitatea lucrarii pe timpul e#ecutiei si in e#ploatare< ! uni&ormitatea metodei pe toata lungimea tunelului< 49

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

! supletea de adaptare la di&icultati impre,izi$ile< ! limitarea pertur$arilor mediului incon7urator, in special in mediul ur$an( In &aza a treia pentru alegerea de&initi,a a solutiei inter,in noi criterii legate de; ! con7unctura economica generala si importanta lucrarii de tunel in aceasta con7unctura< ! ni,elul te8nic al antreprizelor concurente 5personal specializat, e#perienta acumulata, lucrari e#ecutate6< ! costul solutiei si riscurile posi$ile< ! in&luenta termenului de e#ecutie in plani&icarea generala( Pe $aza e#perientei acumulate in timp se pot &ace unele o$ser,atii relati, la costul constructiei unui tunel; ! tunelurile in roci ,or &i, in general, mai ie&tine decit cel in paminturi< ! cresterea diametrului tunelurilor intr!un domeniu limitat conduce la cresteri mici de cost 51 !1'P6, daca conditiile de teren se presupun $une< ! ,ariatia conditiilor de teren de la o roca sta$ila la un teren sla$, in&luenteaza mult mai mult costul decit o crestere mica a diametrului< ! introducerea de cur$e in traseul tunelului, conduce la sporirea costului< ! cresterea pantei in tunel conduce, de asemenea, la sporirea costului prn inrautatirea conditiilor de transport al materialelor si sterilului< ! reducerea duratei de e#ecutie, micsoreaza costul general al tunelului< ! utilizarea unor utila7e per&ormante la e#ecutia tunelurilor 5scuturi, &oreze, 8a,eze6, presupune o mare capitalizarea, sporind costul in,estitiei, care tre$uie sa &ie mare pentru a permite amortizarea ec8ipamentului< ! in&luenta sectiunii trans,ersale 5circulara, potcoa,a, dreptung8iulara6 asupra pretului de cost depinde de natura terenului si metoda de e#ecutie< ! proiectarea sistemului de captuseala tre$uie atent &acuta, aceasta reprezentind componenta principala in costul unui tunel 54 !. P6( Factorii nete8nici care in&luenteaza costul sint; ! timpul de o&ertare< ! selectarea celui mai $un ec8ipament< ! pre,ederea &actorilor de risc pentru conditii de teren neasteptate( %.:.%./. S"#dii geo&ogi$e? 2idrogeo&ogi$e +i geo"e2ni$e. Conditiile geologice, 8idrogeologice si geote8nice reprezinta &actorii determinanti in sta$ilirea gradului de di&icultate si a costului unui tunel( Aceste conditii au o mare in&luenta asupra alegerii metodei de e#ecutie, sustinerii pro,izorii si captuselii de&initi,e si in plus pot pune pro$leme nepre,azute, ca tra,ersarea unui accident geologic cu apa su$ presiune, care poate $loca lucrarea si periclita siguranta oamenilor( /e impune, deci, pre,ederea tuturor mi7loacelor necesare pentru o$tinerea unei imagini cit mai complete posi$il, a caracteristicilor masi,ului tra,ersat; materiale si te8nici adec,ate, oameni competenti 5geologi, 8idrogeologi, geote8nicieni6, termene su&iciente pentru realizarea lucrarilor de recunoastere( *i,elul si pro&unzimea recunoasterilor, in,estigatiilor si studiilor geologice este &unctie de &aza de proiectare sau e#ecutie a tunelului( :$iecti,ele si mi7loacele unei companii de recunoastere geologica, precum si corelarea acestor studii cu &azele de proiectare si e#ecutie, este prezentata sugesti, in Ta$elul 4(1 , a,ind totusi un caracter orientati,(

50

CONSTRUCII SUBTERANE Tabel 2.10.


FASE PR:IECTARE /I EBEC)TIE /T)DII DE PREFESAAI+ITATE /I FESAAI+ITATE ! /tudiul geometric al solutiei de $aza si a ,ariantelor posi$ile( ! Recunoasteri geologice, 8idrogeo! logice si geote8nice ale masi,ului( ! /tudiul sumar al lucrarii( !De&inirea precisa a amplasamentului ales( traseului sau

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

:AIECTIVE CERCETARE ! Alegerea celui mai $un amplasament sau traseu( ! Plan de situatie si pro&il in lung sumare( ! Identi&icarea generala a pinzelor ac,i&ere( ! Identi&icarea generala a terenurilor tra,ersate( ! *atura di&icultatilor potentiale si descrierea di&icultatilor ma7ore( ! /tudiu preliminar capete si accese( ! De&inire preliminara metode de e#ecutie posi$ile( ! Estimare cost(

MIM+:ACE I*VE/TICARE ! E#aminarea datelor e#istente( ! /tudiul unor e,entuale cazuri analoage( ! Rele,eul geologic sumar de supra&ata( ! /tudiul 8idrogeologic sumar( ! Cite,a sonda7e(

PR:IECT DE EBEC)TIE /I DETA+II DE EBEC)TIE ! In,estigatii geologice si 8idrogeo! logice detaliate ale masi,ului si ale capetelor( ! /tudiul detaliat al lucrarii inclusi, al capetelor( ! /tudiul metodelor de e#ecutie si al conditiilor de santier( ! Proiect de&initi, si detalii de e#ecutie(

! Plan de situatie, pro&il in lung si pro&ile trans,ersale geologice ipotetice( ! Pro&il in lung geote8nic ipotetic cu identi&icarea rocilor( ! Dimensionarea sustinerilor si captuselilor( ! De&inirea metodei de e#ecutie si a e,entualelor tratamente speciale( ! Estimare costuri si termene(

! Rele,eu geologic detaliat( ! /tudiu 8idrologic detaliat( ! Teledetectie( Ceo&izica( ! /onda7e carotate( ! /onda7e nedistructi,e cu inregistrarea parametrilor &ora7elor( ! Incercari de la$orator pe pro$e( ! Calerie de recunoastere( ! Incercari si masuratori in situ si sonda7e in galerie( ! Incercarea in situ la scara naturala( ! /onda7e suplimentare si urmarirea comportarii( ! /onda7e la a,ansare( ! Calerie pilot e,entual( ! Rele,eul geologic al peretilor e#ca,atiei( ! )rmarirea comportarii(

EBEC)TIE

! Veri&icarea pre,iziunilor si adaptarea la e,entualele accidente geologice( ! Adaptarea metodelor si a dimensionarii la conditiile reale( ! Punerea la punct a documentatiei con&orm cu e#ecutia(

51

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Doua concluzii se pot desprinde din analiza acestui ta$lou; #n primul rind tre$uie e,identiat ca studiile geologice, 8idrogeologice si geote8nice sint trei aspecte complementare ale studiului masi,ului stra$atut de tunel si tre$uie a$ordate separat( #n al doilea rind se poate o$ser,a ca aceste studii se pot imparti, in &unctie de &aza corespunzatoare, in trei grupe; a( ! /tudii cu caracter general, realizate in &aza preliminara a proiectarii de un geolog competent, pe $aza e#perientei, a 8artilor geologice e#istente si a recunoaterilor pe teren si care &urnizeaza proiectantului idei generale asupra conditiilor mor&ologice, petrogra&ice, stratigra&ice si 8idrologice a regiunii si masi,ului stra$atut( $( ! /tudii mai detaliate, e&ectuate in &aza principala a proiectarii si inainte de inceperea e#ecutiei, $azate pe mi7oace geo&izice, sonda7e, puturi, galerii de recunoastere si incercari in situ si care ,or &urniza proiectantului caracteristicile &izice, mecanice si c8imice ale rocilor, starea masi,ului tra,ersat 5consistenta, &isurare, dezagregare6 pozitia e,entualelor accidente tectonice 5cute, &alii, etc(6 si prezenta apei sau gazelor su$terane< c( ! /tudii e&ectuate pe tot timpul e#ecutiei tunelului, constind in sonda7e, galerii pilot, rele,ee geologice, masuratori, care &urnizeaza proiectantului elemente noi, care pot conduce la sc8im$area metodei de a,ansare sau la redimensionarea sistemului de sustinere si captusire( %.:.%./.1. S"#dii geo&ogi$e /tudiile geologice sint prezentate intr!un raport geologic, care este sinteza datelor pro,enind din analiza documentelor e#istente si a rezultatelor studiilor speci&ice si care cuprinde; ! geologia regiunii< ! istoria geologica si tectonica a masi,ului< ! structura si ,irsta &ormatiunilor de roca din masi,< ! localizarea si in,entarierea accidentelor tectonice 5&alii, cute, zone &racturate6< ! descrierea &enomenelor super&iciale 5surpari, alunecari, doline, etc(6 in special in zonele de capete< ! descrierea rocilor intilnite dupa natura lor petrogra&ica!litologica si mineralogica, dupa calitate si discontinuitati< ! starea de alterare a rocilor din masi,( Rezultatele studiilor geologice sint reprezentate in plan de situatie pro&il longitudinal si in pro&ile trans,ersale, care constituie principalele elemente de lucru ale proiectantului( In Fig( 4(2" este prezentat un ast&el de pro&il geologic longitudinal care cuprinde o gama larga de &enomene geologice 5anticlinal si sindinal, cute drepte, inclinate si culcate, &alii ,erticale si inclinate, etc(6, precum si di,erse mi7loace de in,estigare 5sonda7e geo&izice, sonda7e carotate, puturi, galerie de recunoastere6( )nele o$ser,atii pot &i &ormulate in legatura cu in&luenta accidentelor tectonice asupra e#ecutiei unui tunel( Ast&el, pe zona sinclinalului pot apare impingeri mai mari decit pe zona anticlinalului, pe zona &aliilor pot apare in&iltratii si alterari ale rocii care pun mari pro$leme la e#ecutie, iar pe zonele cutate roca poate &i puternic &racturata si &isurata &a,orizind pra$usirile( Analiza pro&ilelor trans,ersale geologice poate &urniza elemente importante pri,ind amplasamentul tunelului, comportarea in timpul e#ecutiei sau modul de solicitare a captuselii(

52

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Fig( 4(2" Pro&il geologic longitudinal In Fig( 4(29 se poate o$ser,a cum natura terenului 5a6 sau e#istenta unor sinclinale sau anticlinale 5$6, pot determina mutarea traseului(

Fig( 4(29 In&luenta naturii terenului, a strati&icatiei si a cutarilor asupra amplasarii unui tunel(

Fig( 4(23 In&luenta orientarii si a strati&icatiei asupra sta$ilitatii peretilor galeriei In Fig( 4(23 sint prezentate cite,a situatii de inclinare a stratelor de roca in sens longitudinal si trans,ersal, e,identiind in&luenta acestor orientari asupra sta$ilitatii peretilor 53

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

galeriei( Prezentarea si interpretarea unor date geologice cum sint discontinuitatile, se $azeaza pe o serie de con,entii si reguli generalizate pe plan international( Termenul de =discontinuitate> este utilizat in mecanica rocilor intr!un sens &oarte general pentru a desemna orice intrerupere &izica a continuitatii masi,ului 5&racturi, &alii, diaclaze, plane de strati&icatie, sistuozitati6( Pentru descrierea completa a unei discontinuitati tre$uie de&inita orientarea si densitatea in masi,( :rientarea planului unei discontinuitati este data de urmatoarele elemente 5Fig(4(29 6; ! p ! ,ectorul inclinare ! orientat pe linia de cea mai mare panta< ! n ! ,ectorul normal pe plan< ! 5u6 ! urma lasata de planul de discontinuitate in plan orizontal< ! ! directia urmei &ata de *ord 5spre Est sau Vest6 13 < ! ! azimut ! ung8iul dintre proiectia lui p pe planul orizontal si *ord 2" N U 9 < ! ! altazinut ! ung8iul dintre p si orizontala 9 < ! ! ung8iul dintre proiectia lui p pe planul orizontal si directia de a,ans a e#ca,atiei A(

Fig( 4(29 Reperarea orientarii unui plan in spatiu 5a6 si plan de situatie 5$6 E#ista mai multe reprezentari gra&ice in plan ale elementelor descrise mai sus( Dintre acestea, reprezentarea gra&ica cu a7utorul proiectiei stereogra&ice 5diagrama Hul&&6 este prezentata in Fig( 4(. ( 1( ! Proiectie stereogra&ica ! pol in&erior P ! polul planului 56, intersectia normalei 5n6 cu s&era M ! proiectia stereogra&ica a polului P pe planul ecuatorial( 4( ! /tereograma AC A ! reprezentare ciclogra&ica a planului 56 ! altazimut ! azimut( Fig( 4(. Reprezentarea gra&ica a unui plan de discontinuitate cu a7utorul proiectiei stereogra&ice

:rice tip de discontinuitati se pot organiza in &amilii care au elemente comune( 54

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Analiza statistica a orientarilor di,erselor discontinuitati se poate &ace direct pe diagramele polare sta$ilind; ! numarul de &amilii principale de discontinuitati< ! spatiul mediu dintre discontinuitatile &iecarei &amilii( :rientarea discontinuitatilor, in special pentru &amiliile principale, tre$uie considerata in raport cu directia de a,ans a e#ca,atiei( /e pot sta$ili ast&el clase de discontinuitati( In Ta$elul 4(11 este prezentata clasi&icarea AFTE/( Ta$el 4(11
:RIE*TAREA DI/C:*TI*)ITATII C+A/A )ng8iul C:*DITII DE EBCAVARE REPRESE*TARE /TERE:CRAME PER/PECTIVE

:R1

:arecare

!4

In strate su$orizontale

a :R4

In panta ! 2o 4 !9 In strate inclinate in lung In contrapanta

:R2

2 ! "'

4 !9

Conditii intermediare

a :R. "' ! 9

4 !" In strate inclinate

Panta medie

trans,ersal $ " !9 Pamta mare

E#ista multe metode de descriere si clasi&icare a rocilor speci&ice constructiilor su$terane, dez,oltate in special in ultimii ani( Aceste metode ,or &i prezentate in capitolul urmator( Mijloace de investigare geologica. 55

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

a( In,entarul datelor geologice e#istente; ! 8arti geologice< ! &otogra&ii aeriene< ! documente si studii geologice din di,erse $anci de date< ! documente climatice si meteorologice< ! ar8i,ele unor constructii su$terane din zona sau e#ecutate in conditii similare( $( Recunoasteri geologice de supra&ata; ! rele,area &ormatiunilor topogra&ice e#istente si a genurilor de ,egetatie si a surselor de apa< ! depistarea elementelor tectonice 5cute, &alii6< ! in,entarierea si descrierea accidentelor de supra&ata; alunecari, alterari, pra$usiri, etc(< ! studierea atenta a capetelor si a acceselor( c( Prospectiuni geo&izice( Acest tip de in,estigatii dau o imagine glo$ala asupra grosimii zonelor alterate, structurii masi,ului, pozitiei si geometriei unui accident geologic si tre$uie sistematic etalonate prin sonda7e( Te8nicile de prospectare geo&izice utilizate la lucrarile su$terane sint; gra,imetrice, magnetometrice, electrorezisti,e, electromagnetice, seismice de re&ractie si de re&le#ie( Metodele cele mai utilizate sint cele electrorezisti,e si seismice de re&ractie( Metodele electrorezisti,e masoara conducti,itatea electrica relati,a a rocilor, realizind o prospectare liniara pe distante scurte 5ma#(1 m6 cu rezultate adesea am$igui( Metodele seismice de re&ractie masoara propagarea undelor elastice emise prin soc 5e#( e#plozi,6 realizind o prospectare liniara de ma#(4 m, cu cercetarea grosimilor si alterarii stratelor de roca si detectarea accidentelor ma7ore( d( /onda7e Din punct de ,edere geologic sonda7ele ser,esc direct pentru determinarea naturii solului sau rocii, dar in&ormatiile sint punctuale si in general insu&iciente( *umarul de sonda7e este limitat de costul ridicat si de grosimea stratului de acoperire, ast&el ca pre,ederea acestora este $ine sa se &aca in legatura directa cu prospectiunile geo&izice( /onda7ele permit prele,area de pro$e pentru incercari de la$orator si e&ectuarea unor incercari in situ 5masurarea permea$ilitatii, a unor moduli sau e&orturi6( /onda7ele pot &i clasi&icate ast&el; ! dupa natura acetora; ( carotate si destructi,e< ! dupa inclinare; ( ,erticale, orizontale si inclinate ! dupa tipul utila7ului; ( prin percutie, rotatie si rotopercutie ! dupa modul de realizare; ( uscate si cu circuit de apa( Cele mai importante sint cel carotate, care permit prele,are de pro$e pentru incercari( e( Puturi de recunoastere Acestea pot a,ea cele mai ,ariate dimensiuni, putind &i spri7inite sau nu in &unctie de natura terenului si adincime, si permit; determinarea naturii terenului si a strati&icatiei, recoltarea de pro$e si realizarea unor masuratori sau incercari in situ(

56

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Puturile de recunoastere sint utile in zonele de la capete, dar au incon,enientul unor costuri ridicate( &( Calerii de recunoastere Caleria de recunoastere permite o$tinerea tuturor datelor geologice, 8idrogeologice si geote8nice necesare realizarii unui proiect( Datorita costului ridicat, ast&el de galerii se e#ecuta mai rar, pentru lucrari importante, amplaste la mare adincime si necesitind &ora7e &oarte lungi cu costuri apropiate de cel al galeriei( Caleria de recunoastere permite; ! o$ser,area ,izuala a terenului si sta$ilirea unui rele,eu geologic detaliat< ! urmarirea conditiilor 8idrogeologice, in&iltratii punctuale sau di&uze, de$ite, permea$ilitate, agresi,itate< ! incercari si masuratori geote8nice in situ< ! prele,area de pro$e pentru incercari de la$orator< ! masurarea de&ormatiilor( %.:.%./.%. S"#dii 2idrogeo&ogi$e Aceste studii tre$uie e&ectuate in paralel cu cele geologice si au drept scop determinarea &ormatiunilor ac,i&ere, a permea$ilitatii terenurilor, a regimului 8idraulic si retelelor carstice, permitind de&inirea naturii in&iltratiilor, de$itului, compozitie c8imica, agresi,itate, dar si a masurilor posi$ile 5drena7e, etansari, etc(6 In masi,ul stra$atut de tunel apa se poate gasi su$ di,erse &orme; ! apa legata c8imic 5apa de 8idratare, in mineralele argiloase6< ! apa legata &izic 5apa 8igroscopica6 retinuta de particolele solide prin &orte de natura electromoleculara< ! apa capilara ce apare in porii rocilor cu dimensiuni su$capilare< ! apa su$terana li$era, care umple complet golurile dintre &ragmentele si particulele solide ale rocilor, putind circula li$er printre acestea( ! depozite de apa su$terana cu ni,el li$er, in zonele carstice din masi,e calcaroase( : importanta deose$ita prezinta c8imismul si agresi,itatea apei su$terane in special asupra captuselii tunelului( Cel mai des apa su$terana contine $io#id de car$on 5C:46 care ataca toate materialele de constructie si, in special, cele ce contin calciu, cum sint mortarele si $etoanele( /ul&atii 5/:26 reactioneaza cu calcarul 5Ca6, rezultind gipsul sau cu aluminatii de calciu, rezultind sul&oaluminatii de claciu, a,ind loc si o marire de ,olum, care conduce la distrugerea prin e#&oliere a captuselii( Agresi,itatea apei se sta$ileste pe $aza urmatoarelor criterii; compozitia c8imica a apei, presiunea apei asupra constructiei, masi,itatea constructiei, modul de contact cu $etonul, gradul de impermea$ilitate al $etonului si caracteristicile cimentului utilizat( Clasi&icari ale rocilor pot &i &acute si dupa conditiile 8idrogeologice 5sarcina 8idraulica, permea$ilitate6( : ast&el de clasi&icare, dupa permeabilitate este prezentata in Ta$elul nr( 4(14 Ta$el 4(14 Tipul pamintului Pietris J 5mIs6
!2

Permea$ilitate Mare 57

O1

CONSTRUCII SUBTERANE Pietris cu nisip mare si mi7lociu *isip &in, pra& nisipos, pra& argilos, argila nisipoasa( Argila compacta 1
!2

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE ! 1 ! T1


!1 !9

Medie Mica F( Mica

!9

!1

Mi7loacele de in,estigare 8idrogeologica sint similare cu cele geologice si cuprind in mare aceleasi elemente cu mici di&erente( Ast&el, rele,eul 8idrogeologic de supra&ata ,a cuprinde; ! rele,eul surselor 5puturi, iz,oare6, al zonelor de in&iltratii, masurarea de$itelor, urmarirea traseelor apelor su$terane( /onda7ele de orice tip permit e&ectuarea de o$ser,atii si masuratori in situ; ! depistarea apei si a traseelor de circulatie in &ora7e sau carota7e< ! masurarea presiunii interstitiale si a permea$ilitatii si agresi,itatii Masurarea permea$ilitatii se poate &ace prin in7ectie de apa 5incercarea +ugeon sau +e&ranc6 sau prin pompa7e( Incercarea +e&ranc consta in masurarea de$itului de apa in7ectata in teren, printr!un &ora7 tu$at, pre,azut cu o ca,itate la $aza, in &unctie de presiunea de in7ectie( Incercarea +ugeon consta in izolarea unei parti din &ora7, cu un o$turator si masurarea de$itului de in7ectie a apei, necesar pentru mentinerea presiunii constante( Rezultatele sint masurate in unitati +ugeon, care reprezinta numarul de litri de apa a$sor$iti pe minut si pe metru liniar de &ora7 su$ presiunea de 1MPa( !9 )nitatea +ugeon 51 litruImetruI minut6 corespunde cu apro#imatie lui JN1 mIs( Prin incercari de pompa7 5epuismente6 se determina raza de actiune a pompa7ului, cur$a piezometrica si permea$ilitatea( Alegerea uneia din metodele prezentate mai sus se &ace in &unctie de; ! scopul urmarit 5e#(; estimarea scurgerilor in roci, cercetarea etanseitatii unui masi, sau studiul cur$ei piezometrice6< ! natura terenului 5e#(; in roci cu &isurare omogena este indicata incercarea +ugeon6< ! posi$ilitatile santierului( %.:.%././. S"#dii geo"e2ni$e /tudiile geote8nice completeaza pe cele geologice si 8idrogeologice si permit; ! descrierea terenului tra,ersat< ! de&inirea starii de e&orturi initiale din masi,< ! pre,ederea comportamentului in timpul e#ecutiei si in e#ploatare< ! de&inirea metodei de e#ecutie< ! calculul si dimensionarea captuselii( /tudiile geote8nice se $azeaza pe mi7loace asemanatoare studiilor geologice si 8idrogeologice 5in,entarul datelor e#istente, prospectiuni geo&izice si sonda7e6, necesitind in plus si incercari de la$orator( /copul principal al acestor studii este de&inirea caracteristicilor elastice si &izico! mecanice ale terenurilor 5paminturi sau roci6 stra$atute, care ser,esc in principal la analiza structurala a lucrarii si studiul de&ormatiilor terenului din 7urul tunelului( )nele dintre aceste caracteristici se o$tin prin prospectiuni geo&izice, altele prin sonda7e si cele mai multe prin incercari de la$orator sau in situ( De&inirea acestor caracteristici si modul de determinare este &unctie de natura terenurilor stra$atute, paminturi si roci( 58

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Paminturi. Paminturile sint din punct de ,edere &izic sisteme disperse, alcatuite in principal din trei &aze; ! &aza solida, din particule minerale cu goluri si pori intre ele< ! &aza lic8ida, constituita din apa care umple spatiile dintre particole si in care sint dizol,ate di&erite su$stante< ! &aza gazoasa, constituita din aer si alte gaze( Paminturile care cuprind cele trei &aze sint paminturi nesaturate( Cind &aza gazoasa lipseste paminturile sint saturate 5e#(; paminturi argiloase6( : alta impartire a paminturilor, &unctie de legatura intre particole este in paminturi coezi,e si necoezi,e( Caracteristici &izice, de alcatuire si identi&icare a paminturilor; ! greutatea ,olumica 5J*Imc6 a pamintului< s a sc8eletului< d in stare uscata< sat in stare saturata( ! porozitate n 5P6 ! raportul dintre ,olumul porilor si ,olumul total< ! indicele porilor e ! raportul dintre ,olumul porilor si cel al partii solide< ! umiditatea @ 5P6 ! raportul dintre masa apei din pori si masa partii solide< ! limita de plasticitate in&erioara 5de &ramintare6 ! @* 5P6 ! umiditatea care corespunde trecerii pamintului din stare tare in stare plastica< ! limita de plasticitate superioara 5de curgere6 ! @+5P6 ! umiditatea care corespunde trecerii pamintului din stare plastica in stare curgatoare< ! indice de plasticitate Ip N H+ ! HP ! indice de consistenta Ic N H+ ! H I IP ! coe&icient de permea$ilitate A 5cmIs6 ! granulozitatea ! distri$utia marimii particulelor din paminturi< Caracteristici mecanice 5de&orma$ilitate, compresi$ilitate, rupere6; 4 ! modul de de&ormatie liniara E 5da*Icm 6 ! tensiunea careia ii corespunde o scurtare, respecti, o lungire egala cu unitatea 5se determina prin incercari pe placa6< 4 ! modul de de&ormatie edometric M 5da*Icm 6 ! cotangenta ung8iului pe care!l &ace cur$a de compresiune cu orizontala< 4 ! coe&icient de compresi$ilitate (, 5cm Ida*6 ! raportul intre ,ariatia indicelui porilor si ,ariatia corespunzatoare a e&ortului de compresiune 4 ! coe&icient de compresi$ilitate ,olumica ', 5cm Ida*6 ! raportul intre ,ariatia ,olumului unitar de pamint si ,ariatia corespunzatoare a e&ortului a#ial de compresiune in edometru< 2 ! coe&icient de pat As 5da*Icm 6 ! raportul intre presiunea reacti,a si deplasarea locala dupa normala la supra&ata de contact< 4 ! rezistenta la &or&ecare & 5da*Icm 6 ! ,aloarea limita a rezistentei opuse unui e&ort de &or&ecare pentru care se produce ruperea prin alunecare< ! coeziunea $ 5da*Icm 6 ! &orta de legatura dintre &ragmentele solide ale unei roci sau pamint care se opune e&ectului de alunecare cauzat de o &orta e#terioara< o ! ung8iul de &recare interioara 5 grade6 ! ung8iul a carui tangenta este egala cu raportul dintre 5rezistenta la &or&ecare6 si 5e&ortul unitar normal corespunzator6< ! N 5testul de penetrare standard6 ! numarul de lo,ituri necesare pentru patrunderea in
4

59

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

teren a unor ti7e standardizate, la adincimea de 2 cm, utilizind o masa de " !9 Gg( Roci Rocile sint asociatii de minerale legate intre ele prin &orte de coeziune sau direct prin intermediul unui liant( Dupa natura mineralogica a particulelor componente, rocile pot &i monominerale 5calcar, marmura, gips, etc(6 si poliminerale 5granit, por&ir, gnais, micasist, etc(6( E#ista di,erse clasi&icari ale rocilor sau masi,elor de roca realizate din punct de ,edere al geologului, geote8nicianului sau constructorului si c8iar al constructorului tunelist, dupa criterii genetice, geologico!te8nice, rezistenta la rupere sau alti parametri geote8nici( Inginerul constructor 5proiectant sau e#ecutant6 ,a &i interesat in special de acele clasi&icari $azate pe parametri geote8nici, care ser,esc la dimensionarea lucrarilor( Multi din acesti parametri sint identici ca la paminturi 5Gs, & , c, 6, altii sint speci&ici rocilor( Caracteristici elastice; 4 ! modulul de elasticitate E 5da*Icm 6 ! tangenta geometrica la cur$a caracteristica a de&ormarii 5ENtg N I N const(6 Estatic ! cind ,iteza de crestere a incarcarii epru$etei este relati, mica< Edinamic ! cind incarcarea epru,etelor se e&ectueaza intr!un timp &oarte redus Edin N 1,' Estatic ! coe&icientul lui Poisson ! raportul dintre de&ormatia speci&ica trans,ersala si de&ormatia speci&ica a#iala , cind pro$a esete supusa la un e&ort simplu de compresiune sau tractiune cu de&ormare tra,ersala li$era( Caracteristici mecanice; 4 ! rezistenta la compresiune unia#iala rc 5da*Icm 6 ! este rezistenta pe care o are epru,eta incarcata la compresiune simpla in momentul ruperii< 4 ! rezistenta la intindere rt 5da*Icm 6 ! este rezistenta la rupere a unei epru,ete cilindrice cind e&orturile de compresiune se aplica pe cele doua generatoare 5incercarea $raziliana6 ; rt N 1I3 ! 1I" 6 rc ! coe&icientul de tarie 5duritate6 &t5&rez6 raportul dintre si &t N tg pentru roci &ria$ile< &t N tg U cI pentru roci cu coeziune< &t N rc I1 ! pentru roci stincoase si semistincoase(

60

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Ta$el 4(12 Ta$el orientati, cu principalele caracteristici &izico!mecanice ale rocilor si paminturilor( Creutate Rezistent )ng8iul ,olumica a la de &recare rupere interioara Cate Cradul de Roci si paminturi prin com! goria duritate presiune da*ImV6 grade r 5da*IcmV 6 Crad inalt Cele mai dure,compacte si tenace cuartite, 4(3 (((( 4( 39 I de duritate precum si alte roci e#trem de dure 2( 5. 6 Roci &oarte dure de granit, por&ir cuartitic, Roci &oarte granit &oarte tare, sisturi silicioase, 4(" (((( 1(' 3' II dure cuartituri mai putin dure ca cele de mai sus, 4(9 52' 6 precum si gresii si calcare din cele mai dure( Cranit 5compact6 si roci granitice, gresii si calcaruri &oarte dure, &iloane si minereuri 4(' ((( 1( 34 2 III Roci dure de cuartita, conglomerate dure, minereuri 4(" 52' 6 &oarte tari de &ier( III!a IV IV!a V Roci dure Roci su&ici ent de dure Roci su&ici ent de dure Roci duri! tate mi7locie Roci duri! tate mi7locie Roci destul sla$e de Calcaruri 5dure6, granituri mai sla$e, gresie dura, marmora dura, dolomite pirite( Cresii o$isnuite, minereuri de &ier( /isturi nisipoase si gresie sistoasa( /isturi argiloase dure, gresii si calcaruri mai sla$e, conglomerate sla$e( Di&erite sisturi 5sla$e6, marna compacta( /isturi moi, calcaruri moi, creta, sare gema, gips, pamint ing8etat, antracit, marna o$isnuita, grsii alterate, pietris cimentat si pamint pietros( 4' 4(. 4(' 4(. 4(3 4. 4" 4( 4(" ((( 3 " ' . 3 522 6 9' 52 6 94 2 52 6 9 52 6 9 52 6 "' 543 6

Coe&icien t de duritate &rez

Coeziune a

Modulul de elasticitate E da*IcmW

Coe&ici! entul lui Poisson

Coe&ici! entul de pat G da*IcmV

c da*IcmW . 2

4 1'

1( 9

( (

(14 (1"

2( 4(

4'

(4

1(

3 " ' .

4 1' 1 3

. 2

( (

(44 (4' (43 (2

3 ' 2 4

4' ( 4 (

V!a VI

((( (((

2 4 (( 1'

2 4

' .

( ' (

(2 (2

1 ' 4

61

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE


Creutate ,olumica Rezistent a la rupere prin com! presiune r 5da*IcmV 6 1' )ng8iul de &recare interioara grade Coe&icien t de duritate &rez " 54' 6 .' 54 6 . 51' 6 2' 1(' Coeziune a Modulul de elasticitate E da*IcmW Coe&ici! entul lui Poisson Coe&ici! entul de pat G da*IcmV

Categ oria

Cradul de duritate

Roci si paminturi

da*ImV6

c da*IcmW 2

VI!a

Roci destul sla$e

de

Pietris de cariera 5de mal6, sisturi alterate, pietrisuri sedimentare, car$uni de piatra dura, argila intarita Argila 5compacta6, car$uni de piatra de duritate mi7locie 5&rezN1(((1(.6, pamint argila, alu,iuni tari( Argila nisipoasa usoara, loess, pietris, car$une sla$ 5&rezN ("(((1( 6 *isip compact, prundis &in curat

4(4 4(. 4( 4(4 1(3 4( 1'

(((

'(

(22

4 1 9

VII

Roci sla$e

(((

1. 1 ' !

1(

4(

(2'

VIIa VIII

Roci sla$e Roci pamintoas e Roci pamintoas e Roci nisipoase 5&ria$ile6

(((

(3 (9

(4 !

1( "

(23 (.

. 2

VIIIa

Pamint negru, usoara, nisip(

tur$a,

argila

nisipoasa

1(" 1(3 1(. 1("

((

("

(.

IB

*isipuri, paminturi naruite, pietris marunt, paminturi de umplutura, car$une e#tras

((

4'

('

(.4

1('

Paminturi Paminturi im$i$ate cu apa 5curgatoare6, im$i$ate paminturi mlastinoase, loess rare&iat, alte 1(' cu apa paminturi imuiate 5&rezN (1(((1(26 13 5curga toare6 X6 Valorile ung8iului de &recare interioara sint trecute cu si &ara coeziune(

((

(2

'

(..

(' (1

62

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

De&inirea si determinarea parametrilor geote8nici ai paminturilor sau rocilor, &ace o$iectul disciplinelor de specialitate 5mecanica paminturilor si mecanica rocilor6( Incercarile si determinarile de la$orator cele mai utilizate pentru o$tinerea acestor parametri sint; ! de identi&icare; masa ,olumica, continutul in apa, indice de goluri, limite Atter$erg, granulometrie, mineralogie, petrogra&ie, porozitate etc( ! pentru determinarea caracteristicilor mecanice; incercari de compresiune simpla, de &or&ecare, oedometrica, tria#iala, $raziliana, de um&lare, de altera$ilitate, a$razi,itate si &ora$ilitate, pentru masurarea modulului de elasticitate si a coe&icientului lui Poisson etc( Tre$uie su$liniat ca ,aliditatea acestor incercari este legata de calitatea esantioanelor prele,ate si de reprezentati,itatea lor( In prezentul curs au &ost prezentati pe scurt principalii parametri care pot &i utilizati la proiectarea lucrarilor su$terane( In Ta$elul 4(12 este prezentata o imagine orientati,a a principalilor parametri, recomandata pentru aplicatiile studentesti sau pentru studii preliminare( Acesti parametri tre$uie e,aluati cu deose$ita gri7a( Incercarile in situ sint in general mai semni&icati,e decit cele din la$orator pe pro$e mici, care tre$uie a7ustate la conditiile reale din teren, luind in considerare marimea pro$ei, deran7area sau nederan7area acesteia, e&ectul apei, inomogenitatea terenului si e&ectele imprastierii parametrilor( Parametrii dintr!un set, care descriu comportarea terenului pentru un tunel, tre$uie considerat intr!o strinsa unitate, pastrind un ec8ili$ru in relatia dintre acestia( De asemenea, o relatie strinsa tre$uie sa e#iste intre in,estigatiile terenului si proiectarea tunelului si intre cantitatea si ra&inamentul incercarilor si riscurile constructiei unui tunel( %.:./. C&(+ifi$(re( '(+ive&or de ro$i +i *redi'en+ion(re( "#ne&#ri&or E#ista numeroase tentati,e pentru sta$ilirea corespondentei intre caracteristicile terenului si metodele de e#ecutie a tunelelor( /copul acestor incercari este de a g8ida proiectantul in alegerea tipului de sustinere potri,it pentru un tunel in &aza de conceptie( : clasi&icare corespunzatoare a materialelor geologice 5paminturi si roci6 este un prim pas catre o prezicere reala a comportarii acestor materiale( E#ista di&erite cai de clasi&icare a paminturilor si rocilor( /isteme de clasi&icare generala au &ost dez,oltate pe $aza proprietatilor geote8nice ale paminturilor si rocilor( Asemenea sisteme permit o usoara identi&icare si descriere a paminturilor si rocilor si sint utilizate in toate proiectele de constructii, inclusi, cele de tuneluri( Distingem, ast&el, o clasi&icare generala a paminturilor si o clasi&icare generala a rocilor( Clasi&icarea poate &i orientata si catre descrierea comportarii pamintului sau rocii su$ circumstante de constructie speci&ice, cum ar &i e#ecutia unui tunel( Clasi&icarea solului si rocilor pentru tuneluri a &ost, in general, legata de descrierea comportarii terenului in 7urul golului tunelului(, Asemenea clasi&icari $azate pe comportarea terenului sint utile si aplica$ile in timpul e#ecutiei, dar neaplica$ile in proiectare, ne&iind direct legate de proprietatile intrinseci ale terenului( : asemenea clasi&icare a paminturilor de tip comportamental a &acut Terzag8i

63

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

care s!a $azat pe descrierea comportarii terenului in tunele &acuta de tunelisti si nu pe parametrii pamintului usor de masurat( Terzag8i propune totusi si sustinerea corespunzatoare di,erselor clase, precum si incarcarile date de teren( Deere in 19"9 si Arandt in 199 au incercat sa coreleze clasi&icarea lui Terzag8i cu clasi&icarea generala a paminturilor( 5Fig(4(.16 Din ne&ericire, pina acum nu a aparut un sistem sau metoda cantitati,a de clasi&icare a paminturilor in situ pentru tuneluri( Alte sisteme de clasi&icare au &ost propuse pentru e#ecutia tunelelor in roci, $azate pe elementele geologice si caracteristicile mecanice si structurale ale rocilor( In 19' , Protodiacono, de&ineste pentru rocile si paminturile din clasi&icarile generale, un coe&icient de rezistenta &unctie de caracteristicile materialului 5, c, 6 pe $aza caruia se poate calcula o $olta de naruire in 7urul tunelului si se poate dimensiona lucrarea su$terana( Aceasta metoda utilizata si la noi in tara ser,este mai mult proiectarii( +au&&er 519'36 propune o clasi&icare $azata pe doua elemente noi; desc8iderea acti,a si timpul de autoportanta pe aceasta desc8idere( Aceasta clasi&icare intra in categoria celor care urmaresc comportarea rocii( Deere 519"96 propune un sistem de clasi&icare pentru roci $azat pe distanta dintre discontinuitati 5&alii, rosturi, &isuri, etc(6( Pentru a usura determinarea acestor distante, Deere propune un nou parametru pentru e,aluarea calitatii rocii, R(Y(D( 5RocG YualitK Designation6( RYD N 5 &ragmente cu l O 1 cm6 I 5lungimea carotei6 # 1 P( Acest parametru ,a sta la $aza ,iitoarelor clasi&icari( Dintre acestea, cele mai utilizate sint; ! clasi&icarea lui S(AieiaZsGi 51992, C/IR ! A&rica de /ud6< ! clasi&icarea lui *(Aarton 5199., *(C(I ! *or,egia6< ! clasi&icarea AFTE/ 51993 ! Franta6( S(AIE*IAV/JI ! utilizeaza cinci parametri pentru clasi&icarea rocilor; 1( R(Y(D(< 4( Rezistenta la compresiune unia#iala< 2( Distanta intre rosturi 5discontinuitati6< .( *atura rosturilor< '( In&luenta apei( Fiecare parametru primeste o nota, care apoi se aduna, dind o nota glo$ala 5R(M(R( RocG Mass Ratio6, care caracterizeaza calitatea rocii si care poate &i corectata &unctie de orientarea discontinuitatilor( /ta$ilirea clasei de roca se &ace &unctie de nota glo$ala, timpul de autoportanta si desc8iderea golului 5Fig(4(.4(6( Pentru &iecare clasa de roca AieniaZsGi &ace, de asemenea, recomandari de sustineri(

64

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Fig( 4(.1( Corelarea clasi&icarii uni&icate a paminturilor cu clasi&icarea tunelistilor 5Arandt 199 6

Fig(4(.4 Clasi&icarea lui S( Aiena,sGi(

65

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

*(AART:* ! propune un sistem de clasi&icare a rocilor, $azat pe un indice de calitate a masei de roca Y( Acest indice de calitate Y este calculat pe $aza a " parametri geote8nici com$inati in &elul urmator; Y N RYDIIn # IrIIa # IZI/RF unde; ! RYD ! are ,alori intre 1 P si 1 P< ! In ! numarul sistemelor de &isuri 5 (' T In T 4 6< ! Ir ! rugozitatea rosturilor 51 T Ir T .6< ! Ia ! gradul de alterare a rosturilor sau caracteristicile materialului de umplere 5 (9'TIaT 4 6< ! IZ ! &actorul de reducere cauzat de prezenta apei in discontinuitati 5 ( ' T IZ T 16< ! /RF ! &actorul de reducere cauzat de modi&icarea starii de e&ort 5 (' T /RF T 4 6( Factorii glo$ali ai sistemului reprezinta; ! RYDIIn ! dimensiunile $locurilor structurale< ! IrIIa ! rezistenta la &or&ecare inter$locuri<, ! MZI/RF ! in&luenta e&orturilor e&ecti,e de inter$locare( Asociate acestui sistem de clasi&icare sint ta$elele, care de&inesc sistemul de spri7inire ce tre$uie aplicat in e#ecutie 5Fig(4(.26(

Fig( 4(.2 Clasi&icarea lui *( Aarton( Proiectarea spri7inirii cu sistemul Y(

66

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Categorii de sustineri; 1( nespri7init 4( Ancorare locala, /$ 2( Ancorare sistematica, A .( Ancorare sistematica si torcret nearmat, . ! 1 cm, A5U'6 '( Torcret armat cu &i$re, ' ! 9cm si ancore "( Torcret armat cu &i$re, 9 !14cm si ancore, /&r U A 9( Torcret armat cu &i$re, 14 ! 1'cm si ancore, /&r U A 3( Torcret armat cu &i$re O 1'cm, ancore si cintre inglo$ate, /&r, RRs U A 9( Captuseala de $eton monolit, CCA( AFTE/ ! Asociatia Franceza de +ucrari in /u$teran ! a sta$ilit un te#t de recomandari pentru alegerea unui tip de sustinere in galerie, plecind de la desscrierea masi,ului de roca propus de /IMR( Criteriile utilizate in aceasta clasi&icare sint de doua &eluri; 1( Criterii relati,e la teren; ! rezistenta mecanica a rocii< ! parametrii de &racturare 5discontinuitatile6< ! starea de altera$ilitate< ! conditii 8idrogeologice< ! inaltimea acoperirii si e&orturile naturale( 4( Criterii relati,e la lucrare; ! dimensiunile si &orma tunelului< ! procedeul de realizare a e#ca,atiei< 2( Criterii relati, la mediul incon7urator; ! in&luenta mai mult sau mai putin periculoasa a tasarilor< ! consecintele de&a,ora$ile ale unor procedee speciale de consolidare 5in7ectii, congelare6( Pentru &iecare criteriu sint realizate ta$louri care dau indicatii orientati,e asupra alegerii sustinerii( Pentru &iecare tip de sustinere se indica in &unctie de ,aloarea parametrului care caracterizeaza criteriul respecti,, daca sustinerea considerata este; recomandata 5net &a,ora$ila6 posi$ila cu conditia ca si alte criterii sa &ie &a,ora$ile &oarte sla$ adaptata pina la e,entual posi$ila in principiu imposi$ila 5net de&a,ora$ila6( Dintre criteriile enumerate mai sus a &ost ales pentru a &i prezentat aici criteriul comportarii mecanice a terenului( Pentru de&inirea acestui comportament, terenurile au &ost impartite in zece clase, cuprinzind rocile, paminturile si terenurile intermediare, ultimile doua &iind de&inite prin ung8iul de &recare interna, indicele de plasticitate 5Ip6 si cel de consistenta 5Ic6( 5Fig(4(.2[6 67

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Analiza alegerii di&eritelor sustineri in &unctie de aceste categorii de rezistenta mecanica este data in ta$elul 4(1. /i pentru celelalte criterii sint date ta$louri asemanatoare( /uprapunerea rezultatelor relati, la &iecare criteriu tre$uie sa permita selectionarea tipului de sustinere cel mai potri,it( Cu titlu in&ormati, sint date in ta$elul 4(1' si un e#emplu de utilizare a metodei AFTE/( E#emplul prezinta un tunel de diametru mediu e#ecutat su$ apa in terenuri argiloase, mediu consolidate si sla$ permea$ile, cu riscuri de incluziuni de gips si mediu sensi$il la tasari( Acest e#emplu arata ca alegerea poate ramine in anumite cazuri desc8isa unei analize suplimentare economice, &unctie de importanta santierului, termenele de e#ecutie si disponi$ilitatile de materiale( Contrar metodelor Aarton si AieniaZsGi, recomandarile AFTE/ a7ung la alegerea unui tip de sustinere si nu la o dimensionare( In concluzie, se poate spune ca a,anta7ul principal al acestor metode este de a o$liga geologul si proiectantul sa recenzeze si sa cuanti&ice toti parametrii geote8nici care pot in&luenta ec8ili$rul lucrarii su$terane( )tilizarea oricarei metode tre$uie 7udecata cu e#perienta proprie pentru ,alidarea sustinerii recomandate( Aceste metode pot &i utilizate simultan in stadiul de anteproiect, pentru a analiza di&erentele si con,ergentele rezultatelor si a selectiona ast&el sustinerea cea mai $una( In aceasta etapa, pentru noi, cea mai potri,ita alegere ar &i utilizarea recomandarilor AFTE/ din urmatoarele moti,e; ! clasi&icarea rocilor este cea utilizata si la noi in corelare cu coe&icientul de tarie a rocii a lui Protodiacono, ! clasi&icarea acopera atit domeniul rocilor, cit si al paminturilor< ! metoda lasa utilizatorului li$ertatea alegerii unui sistem de sustinere din 4!2 ,ariante, neimpunindu!i un sistem gata dimensionat(

68

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

69

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

%.B. Tr(+(re( "#ne&#ri&or. 70

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Realizarea unui tunel pe o cale de comunicatie necesita un studiu al traseului in doua etape; ! studiul pe 8arta care se inc8eie cu trasarea pe 8arta a ,ariantelor de traseu< ! studii de teren care comporta; ! ridicari topogra&ice pentru intocmirea unor planuri la scari mari in scopul studierii in detaliu a ,ariantelor< ! trasarea pe teren, pic8etarea si reperarea ,ariantelor studiate in $irou, cu ni,elment longitudinal si trans,ersal< ! trasarea pe teren in su$teran a a#ului tunelului in timpul e#ecutiei( %.B.1. Tr(+(re( (Cei "#ne&#&#i in eC"erior Trasarea a#ei tunelului in e#terior se realizeaza prin urmatoarele procedee; ! trasarea directa, peste masi, pentru un tunel scurt si teren putin accidentat< ! trasare prin ocolirea masi,ului, cu a7utorul metodei poligonometriei< ! trasarea cu a7utorul metodei triangulatiei( A( Trasarea directa a a#ei unui tunel( Aceasta se poate &ace atit in cazul unui tunel in aliniament cit si a unui tunel in cur$a( a( Trasarea a#ei unui tunel in aliniament( In prima etapa se &i#eaza locul reperilor de $aza de la cele doua capete( Acestia sint reperi atit de cota cit si de a#a si se amplaseaza cite trei la &iecare capat, la 4 m unul de altul si la . !1 m de portal( :peratiunea de trasare completeaza a#a tunelului intre reperii de la cele doua capete( Concomitent cu trasarea se realizeaza si ni,elmentul si Gilometra7ul( Masuratorile se repeta de cel putin trei ori( In &unctie de con&iguratia terenului pe zona tunelului se pot intilni mai multe situatii de trasare a a#ei( a(1( Cind dintr!un punct de pe creasta se pot ,iza direct reperii de $aza de la cele doua capete 5Fig( 4(.' 6

Fig( 4(.' Trasarea a#ei unui tunel caz a1 a(4( Cind masi,ul are doua creste si apare necesitatea unei statii suplimentare c 5Fig( 4(." 6

Fig(4(." Trasarea a#ei unui tunel caz a4 a(2( Cind con&iguratia terenului nu permite ,izarea reperilor de capat si sint necesare statii suplimentare C si F 5Fig( 4(.9 6 si ,izari inapoi CA si FA( 71

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Fig(4(.9 Trasarea a#ei unui tunel caz a2 $( Trasarea a#ei unui tunel in cur$a( Trasarea cur$elor, in plan sau in pro&il longitudinal, se poate realiza prin mai multe metode, dintre care amintim; ! metoda coordonatelor rectangulare pe tangente sau pe coarde< ! metoda coardelor succesi,e 5poligonul coardelor6< ! metoda tangentelor succesi,e< ! metoda secantelor etc( Alegerea uneia dintre aceste metode depinde de conditiile locale, de precizia trasarii si pre&erinta topometrului( Metoda coordonatelor rectangulare pe tangente prezinta doua ,ariante; ! cu a$scise egale 5Fig( 4(.3a 6, ordonatele K calculindu!se cu relatiile K1 N R ! RW ! BW K4 N R ! RW ! 54B6W ! cu arce egale 5Fig( 4(.3$6, coordonatele K calculindu!se cu relatiile; BE N R sin < \E N R51 ! cos 6 BF N Rsin4 < \F N R51 ! cos4 6 etc(

Fig( 4(.3 Trasarea in cur$a( Metoda coordonatelor rectangulare pe tangente cu a$scise egale 5a6 si cu arce egale 5$6( A( Trasarea a#ei unui tunel prin metoda poligonometriei( In cazul unui teren accidentat, la care trasarea directa nu poate &i utilizata se intre$uinteaza o drumuire poligonala 5poligon inc8is6 , care se des&asoara lateral de a#a tunelului, pe un culuar 5,ale, drum6 e#istent( 5Fig( 4(.9 6 /e alege un sistem de a#e rectangulare KA#, cu prima latura pe a#a #( Masurind ung8iurile si laturile poligonului se pot calcula coordonatele # si K ale ,ir&urilor( /e determina apoi ,aloarea ung8iului , 5tg 1 N KI#6 si n N 13 5n!46 ! i ! 1 si distanta AA, AA N #W ! KW +ungimea optima a laturilor este de cca( 2 m iar numarul lor T2 ( 72

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Fig( 4(.9 Trasarea a#ei unui tunel cu a7utorul unei linii poligonale Marirea preciziei acestei metode se &ace prin indesirea numarului de masuratori pentru ung8iuri si laturi si prin trasarea a doua sau mai multe poligoane( Metoda este recomanda$ila la tunele de ma# 2Gm lungime( C( Trasarea a#ei unui tunel cu a7utorul triangulatiei( Metoda triangulatiei se &oloseste ca $aza de trasare la e#ecutarea tunelurilor &( lungi 5O2Gm6, care stra$at masi,e &( accidentate( Reteaua de triangulatie denumita si cane,as, se proiecteaza de regula su$ &orma unui lant de triung8iuri sau patrulatere cu diagonale o$ser,ate( Aceasta retea se poate dez,olta in doua trepte, ca retea principala cu lungimile laturilor de 2 ! 9 Gm si ca retea secundara 5care indeseste pe cea principala6 cu lungimile laturilor de (2 ! 2Gm( Precizia masurarii ung8iurilor este determinata de precizia necesara la trasarea tunelului, de aparatura e#istenta pe santier, cali&icarea personalului, distantele mici intre puncte( Masurarea lungimilor $azelor se &ace prin di&erite procedee, inclusi, cele &oarte precise( Trasarea propriuzisa a a#ei tunelului se &ace prin legarea in cite,a puncte, in special la capete de reteaua de triangulatie si de reperele retelei de ni,elment( )n e#emplu de trasare a a#ei unui tunel $azat pe o retea de triangulatie este dat in Fig( 4('

Fig( 4(' Trasarea a#ei unui tunel &olosind metoda triangulatiei( %.B.%. Tr(+(re( (Cei "#ne&#&#i in +#)"er(n in "i'*#& eCe$#"iei. +a inceperea e#ecutiei unui tunel toate elementele necesare pentru trasarea a#ei in su$teran 5punctele de legare de reteaua de triangulatie sau drumuirea poligonala si reperii de a#a si de cota de la cele doua capete 6 tre$uie sa &ie cunoscute si materializate pe teren( :peratiile care inter,in la trasarea unui tunel sint;

73

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

! materializarea in galerie a a#ei si ni,eletei prin reperi de directie 5plan de situatie6 si de cota 5pro&il in lung6( ! determinarea pro&ilelor trans,ersale, in &ront pentru realizarea e#ca,atiei si la inelele ce se e#ecuta pentru asigurarea inscrierii ga$aritului( 1( Materializarea a#ei caii si ni,eletei in tunel( Proiectul de e#ecutie al unui tunel tre$uie sa prezinte pentru realizarea trasarii, a#a tunelului in plan si ni,eleta in pro&il longitudinal( A#a tunelului coincide cu a#ul traseului pentru un tunel in aliniament si prezinta o deplasare spre interiorul cur$ei, la tunele in cur$a( *i,eleta caii intr!un tunel este amplasata &ata de a#ul ipotetic al acestuia, in &unctie de &orma sectiunii trans,ersale( Conducerea trasarii unui tunel in su$teran tre$uie sa tina seama de aceste elemente si deasemeni de metoda de e#ecutie utilizata( Pentru metodele clasice, trasarea se realizeaza in galeriile de inaintare 5de $aza sau de crestet6, pe cind la metoda scutului trasarea urmareste scutul si captuseala ramasa in urma acestuia( Masuratorile in su$teran pornesc intotdeauna de la reperii de $aza de la capete care sint legati la reteaua de triangulatie si au coordonatele legate la cele mai apropiate semnale topogra&ice din zona( In timpul e#ecutiei, tunelistii ,eri&ica inainte de e#ca,are cota si directia galeriei cu a7utorul &irului cu plum$ &i#at de ta,an( Trasarea a#ei in aliniament este usor de e#ecutat, &acindu!se cu semnale de ,izare luminoase 5&irul cu plum$ este luminat6( Pozitia a#ei se materializeaza prin reperi &i#ati la o distanta de ' ! 1 m( Veri&icarea a#ei pro,izorii se &ace periodic, &unctie de ,iteza de inaintare si numarul de sc8im$uri( +a inceperea ,eri&icarii, se instaleaza teodolitul in punctul de plecare, se ,izeaza spre reperul de $aza de la capat si apoi se indreapta luneta spre reperii din interiorul tunelului( /emnalul luminos si &irul cu plum$ se deplaseaza pina ce se suprapun cu &irul reticular al aparatului( Atunci se marc8eaza reperul de directie( +a &iecare 1 m de galerie, topometrul ,eri&ica inaintarea &rontului, a#ul si cota si da elemente de trasare noi( Trasarea a#ei tunelelor in cur$a, este mai di&icila datorita desc8iderii mici a galeriei si deci a distantei de ,izare limitate( Metoda cea mai utilizata pentru trasarea in cur$a a unui tunel, in su$teran, este metoda polara sau a ung$iurilor succesive. Teodolitul se amplaseaza in punctul de tangenta A1 si se transpune ung8iul 5sin N sI4R6 pe directia tangentei T1( Apoi cu ruleta se aplica pe directia marimea coardei s, o$tinindu!se punctul 1 al cur$ei 5Fig( 4('1 6( /e traseaza cu teodolitul ung8iul 4 &ata de directia aceleeasi tangente T1, iar cu ruleta se aplica coarda s din punctul 1 5ast&el incit e#tremitatea segmentului s sa se gaseasca pe linia de ,izare corespunzatoare directiei 46 si se o$tine punctul 4( Tot ast&el se procedeaza si pentru trasarea celorlalte puncte 2,.,((( ale cur$ei, pina cind ,izarea este impiedicata de peretele galeriei, moment in care teodolitul se muta in punctul de tangenta . si operatiunile se repeta(

74

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Fig( 4('1 Trasarea unui tunel in cur$a( Metoda polara( 4( Trasarea pro&ilelor trans,ersale( In cadrul lucrarilor de trasare a unui tunel un rol important re,ine si urmaririi trasarii conturului e#ca,atiei in &ront, a e,olutiei deplasarilor spre interior a acestuia 5masuratori de con,ergenta6 si a &ormei pro&ilelor trans,ersale a inelelor e#ecutate( Toate aceste masuratori sint necesare in principal pentru o inscriere corecta si in siguranta a ga$aritelor de circulatie a ,e8iculelor ce circula prin tunel( Tipul de masuratori adoptate depinde de metoda de e#ecutie utilizata si dotarea constructorului( Me"ode&e $&(+i$e de e#ecutie au a,ut asociate metode topogra&ice traditionale de urmarire si trasare a pro&ilelor e#ca,ate sau $etonate( Dintre metodele intre$uintate la trasarea pro&ilelor trans,ersale, mai cunoscute si utilizate sint metoda coordonatelor rectangulare 5Fig( 4('4 6 si metoda coordonatelor polare( Masuratorile de con,ergenta nu sint speci&ice acestor metode, iar deplasarile pro&ilului e#ca,at spre interior sint recuperate din grosimea saltelei de piatra $ruta( Fig( 4('4 Trasarea pro&ilului trans,ersal cu metoda coordonatelor rectangulare( No#( Me"od( A#+"ri($(, utilizata mult in ultimele decenii, are drept parte integranta si indispensa$ila, masuratorile de con,ergenta in situ( Aceste masuratori tre$uie realizate &oarte rapid si rezultatele tre$uie sa &ie disponi$ile pentru interpretare imediat dupa realizarea e#ca,atiei sau a torcretarii( Metodele traditionale de determinare a de&ormatiilor au &ost ni,elmentul in radier si c8ee si citirile de con,ergenta cu a7utorul e#tensometrelor( In multe cazuri aceste metode nu au dat insa rezultate su&icient de corecte, pentru o $una reprezentare a de&ormatiilor tunelului, &iind deran7ate si deran7ind la rindul lor procesul de e#ecutie( Incon,enientele metodelor traditionale au &ost inlaturate prin utilizarea unor te8nici si instrumente noi, cum sint statiile electronice totale si reperii re&lectorizanti( Aazate pe te8nici de masurare 2D optice, te8nologia de monitorizare a &ost im$unatatita intr!un asemenea grad, incit urmarirea constructiei unui tunel in cele mai di&icile conditii a de,enit o rutina, accidentele &iind mai rare iar costul mai redus( 75

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE Cea mai &a,ora$ila procedura pentru colectarea de date este asa numita statie li$era &le#i$ila 5Fig( 4('26 in care statia este amplasata in cea mai con,ena$ila pozitie din punct de ,edere al ,izi$ilitatii si &ara intreruperea acti,itatii in tunel(

Fig( 4('2 /tatie li$era &le#i$ila pentru urmarirea optica a deplasarilor 2D( /ectiunile de masurare sint uzual amplasate la 1 ! 4 m, &iecare sectiune continind ' ! 9 reperi re&lectorizanti si permit interpretarea comportarii tunelului si in sectiune longitudinala( Pentru tunele de CF sau rutiere, o zona de urmarire de 3 m poate &i usor realizata( Mai intii se sta$ilesc coordonatele 2D si orientarea statiei, utilizind un set de puncte de re&erinta sta$ile, apoi se ,izeaza si se centreaza ,iza pe primul reper, inregistrind citirea( Datele o$tinute din masuratori sint con,ertite apoi in in&ormatii adec,ate inginerului tunelist, cu a7utorul unor programe specializate( )nul din produsele acestor programe il constituie reprezentarea pro&ilelor trans,ersale realizate ale tunelului si compararea cu cele proiectate 5Fig( 4('. 6 Fig( 4('. Reprezentarea unui pro&il trans,ersal Datele o$tinute din masuratorile de con,ergenta ser,esc la sta$ilirea momentului optim de introducere in opera a captuselii de&initi,e iar pro&ilele trans,ersale sta$ilesc grosimile si ,olumele de $eton din captuseala( Me"od( +$#"#&#i, cea mai utilizata metoda de e#ecutie, prezinta trasaturi speci&ice in ceea ce pri,este trasarea, date de particularitatile acestei metode( Principala trasatura speci&ica o constituie dependenta de caracteristicile de inaintare ale scutului 5controla$ilitate si diri7are6( Controla$ilitatea scutului, care in&luenteaza inscrierea corecta a acestuia pe traseul proiectat, depinde de urmatorii &actori si interactiunea lor; ! raportul diametru I lungime 5DI+6< ! e,azarea cutitului< ! &orta de impingere disponi$ila< ! rezistenta pe conturul cutitului< ! rezistenta la inaintare pe supra&ata in,elisului< ! calitatea captuselii e#terioare de a rezista la &orta de impingere( Diri7area scutului contine doua &aze distincte; ! na,igatia, operatia de reperare topogra&icaa scutului< ! pilota7ul, operatia de conducere propriuzisa a scutului(

76

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Reperarea topogra&ica a scutului in timpul inaintarii, necesita ,eri&icarea cu gri7a a urmatoarelor elemente 5Fig( 4('' 6 ; a6 planul ni,eletei +i, pentru asigurarea ca tunelul este in pozitie corecta in planul liniei< $6 planul ,ertical +e, pentru asigurarea ca tunelul este in pozitie corecta in plan ,ertical< c6 directia ni,eletei /, pentru asigurarea ca scutul este in directia liniei 5nu are de,ieri stinga ! dreapta6< d6 &irul cu plum$ P, pentru asigurarea ca tunelul este in pozitie corecta in directia ,erticala corecta 5nu are ridicari sau co$oriri6< e6 rasucirea, pentru asigurarea ca c8eia este in pozitie corecta( &6 &orma, pentru asigurarea ca &orma circulara 5a scutului si a captuselii e#terioare 6 nu a su&erit modi&icari( Determinarea acestor elemente se poate &ace prin di,erse sisteme, printre care si cel prezentat in Fig(4('' , care consta dintr!un sistem de oglinzi ast&el pozitionate pe interiorul constructiei metalice a scutului, incit o raza laser este re&lectata pe un ecran de control al inaintarii scutului, special gradat, care indica de,iatiile scutului in plan ,ertical si orizontal(

Fig( 4(''

Metoda scutului( Perspecti,a si elemente de na,igatie(

Faza de pilota7 consta in; a ! inregistrarea di&erentelor dintre pozitia teoretica si cea reala a scutului< $ ! actionarea preselor in timpul a,ansului &unctie de aceste di&erente< c ! montarea unor $oltari speciali adaptati ne,oilor diri7arii< d ! realizarea unei e#ca,atii in e#trapro&il &unctie de ne,oile diri7arii( :$iecti,ul &inal al diri7arii scutului este o$tinerea unei captuseli cit mai apropiata de pozitia proiectata( Realizarea pro&ilelor trans,ersale ale captuselii e#terioare, in spatele scutului, se &ace cu aceleasi mi7loace ca si la celelalte metode( Realizarea acestor pro&ile si compararea lor cu cele teoretice, permite analizarea inscrierii ga$aritului de circulatie si sta$ilirea grosimii captuselii interioare( 77

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

In cazul unor a$ateri mai mari de la traseul proiectat, pot &i adoptate solutii de realiniere a ni,eletei in plan ,ertical sau retrasare a a#ului in plan de situatie(

BIBLIO<RAFIE 1( AFTE/ ! Croupe de tra,ail nr(1 Ceologie ! Ceotec8ni]ue( Te#te des recomandations pour unedescription des massi&s roc8eu# utile a l^etude de la sta$ilite des ou,rages souteraines( /oupplement au T:/ nr( 119, 1992

78

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

4( AFTE/ ! Croupe de tra,ail nr( 9( /outenement et re,etement( Te#te des recomandations relati,e au c8ois d^un tKpe de soutenement en galerie( /oupplement au T:/ nr( 119, 1992 2( Antonescu I( Manual de la$orator geote8nic ICA, 1993 .( Aancila I( etc( Ceologie inginereasca, Editura te8nica, 1931 '( Aou,ard +ecoanet A(, Colom$et C(, Esteuille F( :u,rages souterains( Conception! Realisation ! Entretien( Presses de E*PC, 1994 "( C ET) Dossier pilote des tunnels 5Ceometrie6 199 9( Cristescu *( Topogra&ie inginereasca, Editura didactica si pedagogica, Aucuresti, 1993 3( Dima A(, I&timie T( Tuneluri si metropolitane ! Aplicatii, ICA, 193. 9( Du&&aut P( Comment ou,rir un cours de tunnels _ T:/ nr(12', 199" 1 ( I&timie T( Elemente de trasare, ga$arite, controla$ilitate si diri7are a scuturilor la e#ecutia tunelurilor de cale &erata( RTTc nr(., 193 11( I&timie T( Contri$utii la conceptia si calculul structurilor circulare pre&a$ricate pentru tuneluri &ero,iare e#ecutate cu scutul( Teza de doctorat( Aucuresti, Fe$( 199" 14( ITA ! HorGing Croup, 1933( Cuidelines &or t8e disign o& tunnels( T)/T nr(2 12( Mat8i,at M(, Aougard M(F( Procedes generau# de construction, EKrolles, Paris, 193' 1.( Teodorescu Petre( Constructia tunelelor( Editura Cailor Ferate, 19'3 1'( Ra$ensteiner J( Ad,anced tunnel sur,eKing and monitoring( Fels$au nr(4, 199" 1"( /c8ein Tadeus( Tuneluri si metropolitane( Timisoara, 199 19( /zec8K JarolK( Traite de construction des tunnels( Dunod, Paris, 199 13( /TA/ 494. !91 Poduri de sosea( Ca$arite 19( /TA/ .294 ! 91 Poduri de C&( Ca$arite 4 ( Vernescu D(, /toenescu +( /istematizarea su$terana( Editura te8nica, Aucuresti, 199"

79

CONSTRUCII SUBTERANE

Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor IFTIMIE

Tira7 ; 1'

e#emplare

Predat la multiplicare ; ianuarie 1999 Te8noredactat ; Autorul Multiplicarea s!a &acut in atelierele de reprogra&ie ale )(T(C(A(

80