Sunteți pe pagina 1din 4

Elaborarea metodica nr.

6 Tema : Morfologia functionala a incisivilor centrali

1. Morfologia functionala a grupului de dinti incisivi centrali superiori. Caracteristica. 2. Incisivii centrali superiori fac parte din grupul dintilor frontali. Sunt in numar de 2 si ocupa fiecare I pozitie de pe fiecare hemiarcada superioara. Sunt cei mai voluminosi dinti din cadrul grupului incisiv si au un rol deosebit in fizionomie. Coroana lor fiind turtita in sens vestibulo-oral, comparata cu o lopatica, poate fi astfel incadrata in formele geometrice cu 4 laturi. Pe masura ce se apropie de colet, marginile coroanei se rotunjesc, coroana devenind cilindrica, si se continua cu forma conica a radacinii. Coroana prezinta 4 fete, 2 unghiuri si o margine incizala. ata vestibulara este cea mai mare dintre cele 4 fete si este delimitata de linia coletului, de marginea incizala si de marginile pro!imale. "a este conve!a in ambele sensuri prezentand conve!itate ma!ima in treimea cervicala. Prezinta 2 santuri verticale ce pornesc de la marginea incizala si se atenueaza treptat spre colet impartind fata in # lobi inegali$ distal cel mai mare, mezial-mijlociu si central cel mai mic. ata palatinala are diametrele vertical si orizontal de valori aproape egale cu cele ale fetei vestibulare. "ste concava in treimea incizala si mijlocie, fiind delimitata pro!imal de doua formatiuni de smalt numite creste marginale meziala si distala, care pleaca de la unghiurile marginii incizale, converg

devenind mai largi si mai reliefate din treimea cervicala unde se unesc cu cingulum. Cingulum sau teuberculum dentale este o proeminenta ce formeaza treimea cervicala a fetei palatinale si rezulta, ca si crestele marginale din ingrosarea stratului de smalt, reprezentand forme de fortificare a dintelui fata de presiunile masticatorii transmise acestei fete, de incisivii arcadei inferioare. In majoritatea cazurilor stratul de smalt de la nivelul cingulum-ului, se subtiaza treptat si se continua neintrerupt cu invelisul de smalt al portiunii concave a fetei palatinale. %neori insa e!ista o intrerupere, o discontinuitate, in stratul de smalt, la locul de unire a cingulum-ului cu restul fetei palatinale, dand gaura oarba sau foramen caecum. oramen caecum reprezinta un loc de electie a cariei dentare si de trepanare a dintelui. etele pro!imale, meziala si distala, au forma triunghiulara orientate cu varful spre marginea incizala &cu care formeaza cele 2 unghiuri ale coroanei', iar baza lor este la nivelul coletului. (elieful fetelor pro!imale, in ansamblu, este usor conve!. ata meziala este cea mai mare dintre fetele pro!imale. ata distala este mai mica insa conve!itatea ei este ceva mai accentuata.)arginea incizala este usor oblica, de jos in sus, in sens meziodistal. *a unirea marginii incizale cu fata meziala se formeaza un unghi ascutit aproape drept, iar din unirea cu fata distala se obtine un unghi obtuz, rontunjit. Incisivii centrali superiori sunt dinti monoradiculari. +u o radacina conica, de ,2,- mm. "ste accentuat inclinata spre palatinal, formand un unghi de apro!imativ 2. grade cu verticala, si spre distal, formand un unghi de 4 grade cu verticala. /atorita formei lor si pozitiei in arcada, incisivii au un rol important in fizionomie si indeplinesc functia de incizie in procesul de masticatie.

3. Morfologia functionala a incisivilor centrali inferiori. Caracteristica. Incisivii centrali inferiori sunt asezati, ca si centralii superiori, de o parte si de alta a liniei mediane, in portiunea cea mai anterioara a arcadei inferioare. Sunt dintii cei mai mici dintre incisivi si dintre toti dintii ambelor arcade. Coroana este turtita in sens vestibulo-lingual in portiunea incizala si in sens mezio-distal spre colet si prezinta 4 fete$ vestibulara, linguala, doua fete pro!imale &meziala si distala', o marginea inciziala si 2 unghiuri. ata vestibulara are aspect alungit, delimitata de catre colet, marginea incizala si marginile pro!imale de lungimi egale. Ca modelare, este conve!a in treimea cervicala si aproape plana in cele doua treimi incizale, unde se observa 2 santuri verticale care impart aceasta portiune a fetei in trei lobi de marime egala. ata linguala are aceeasi inaltime ca si fata vestibulara insa este mai ingusta in sens mezio-distal. In regiunea cervicala prezinta cingulum insa trecerea intre acesta si suprafata concava facandu-se treptat, nu se observam foramen caecum. etele pro!imale au o forma triunghiulara, cu baza in forma de 0 la nivelul coletului si varfurile la unghiurile mezio- si disto-incizal. Cele doua fete sunt aproape egale in 1diametre. )arginea incizala este orizontala, formand unghiuri aproape drepte la intalnire cu fetele pro!imale $ mezio- si distoincizal. (adacina este unica, accentuat turtita in sens mezio-distal. Pe fetele meziala si distala prezinta santuri verticale mai pronuntate in regiunea mijlocie. "ste inclinata distal cu , grad si lingual cu # grade.

*a fel ca si incisivii centrali superiori, cei inferiori au un rol important in fizionomie si indeplinesc functia de incizie in procesul de masticatie. . !emnele de diferentiere a incisivului central superior. relieful plan conve! al fetei vestibulare2 diametrele coronare cervico-incizal si mezio-distal sunt aproape egale2 fata meziala este aproape plana2 unghiul disto-incizal este rotunjit, iar cel mezio-incizal aproape drept2 coroana este evident mai lata comparativ cu radacina, putand fi comparata cu o lopata2 - este monoradicular cu radacina conica, care pe sectiune transversala este aproape circulara. ". !emnele de diferentiere a incisivului central inferior. prezinta dimensiunile cele mai reduse dintre toti dintii permanenti2 aspectul de dalta al coroanei, cu unghiurile pro!imo-incizale drepte si e!primate2 fetele pro!imale aproape paralele2 radacina aplatizata mezio-distal si cu ape!ul curbat spre distal2 santurile longitudinale situate pe fetele pro!imale ale radacinii &santul distal este mai pronuntat'.

6. !emnele de diferentiere a incisivilor centrali superiori de cei inferiori. - incisivii superiori sunt in serie descendenta iar incisivii inferiori in serie ascendenta2 - incisivii superiori sunt evident mai voluminosi ca cei inferiori si sunt dispusi pe un arc de cerc mai avansat2 - diametrul coronar mezio-distal este superior diametrului vestibulo-palatinal pentru incisivii superiori. *a incisivii inferiori diametrul mezio-distal este mai redus decat cel vestibulo-lingual.2 - diferenta dintre diametrul coronar mezio-distal si cel cervico-incizal este mai evidenta la incisivii inferiori, rezultand astfel un aspect mai alungit al acestora comparativ cu incisivii superiori2 - incisivii superiori au un diametru mezio-distal coronar mai mare decat incisivii inferiori2 - unghiurile incizale sunt in ansamblu mai e!primate in cazul incisivilor superiori2 - coroanele au forma asemanatoare cu o lopata, in timp ce coroana incisivilor inferiori este asemanatoare unei dalti2 - culoarea incisivilor este diferita pentru cele # segmente coronare. Incisivii superiori sunt transparenti incizal, alb-cenusiu sau alb-galbui in treimea mijlocie si galbui la colet2 - incisivii superiori au radacinile voluminoase conice si mai rotunjite pe sectiune transversala decat cele ale incisivilor inferiori care sunt puternic aplatizate meziodistal si efilate. #. Care sunt particularitatile comune ale feteor vestibulare ale incisivilor centrali.

ata vestibulara este delimitata de 4 margini$ marginea coletului &o linie curba orientata cu conve!itatea spre radacina', marginile pro!imale & plecand de la linia coletului divergente spre marginea incizala, la cei inferiori sunt paralele in cele 23# incizale' si marginea incizala &libera'. Ca modelare, fata vestibulara prezinta conve!itate ma!ima in treimea cervicala. Pe fata vestibulara sunt doua santuri verticale care pleaca de la marginea libera si se atenueaza treptat spre colet delimitand astfel # lobi. Santurile si lobii sunt evidente pe dintii recent erupti insa cu timpul se abraziaza. $. %n ce po&itie sunt implantati incisivii centrali superiori. In sens vestibulo-palatinal, coroana dintelui, in cele mai multe cazuri, are o prezentare verticala, ceea ce inseamna ca fata vestibulara este astfel orientata, incat linia coletului vestibular si marginea incizala cad in acelasi plan vertical. Cand marginea incizala este deplasata in sens vestibular fata de aceasta linie a coletului, spunem ca este o vestibulopozitie a marginii incizale, iar cand deplasarea marginii incizale este spre palatinal, vorbim despre o palato-pozitie. '. %n ce po&itie sunt implantati incisivii centrali inferiori. ata vestibulara a coroanei este astfel orientata, incat marginea incizala este deplasata lingual fata de planul vertical care trece prin coletul vestibular$ este deci in linguo-pozitie. 1(. )a ce nivel este situat ecuatorul anatomic la incisivii centrali si ce rol indeplineste. /atorita conve!itatilor de pe fetele laterale, se formeaza o circumferinta transversala ma!ima, denumita ecuatorul anatomic al dintelui. "ste o circumferinta festonata, situata la unirea treimii cervicale cu treimea medie, pe fetele vestibulare, iar pe fetele orale-in treimea medie. Prin conve!itatea pro!imala se formeaza puncte de contact, care prin abraziune devin suprafete de contact ce au urmatoarele roluri$ - prevenirea traumatismelor papilelor interdentare ale gingiei 2 - rol in masticatie, participand la dispersarea si repartizarea fortelor de masticatie, presiunii functionale asupra dintilor vecini2 - previn suprasolicitarea functionala a dintilor2 - ariile de contact transmit presiunea masticatorie de la un grup de dinti la altul, ba chiar la toata arcada dentara.