Sunteți pe pagina 1din 20

Herto Valus (carte scrisa in jurul anului 2 000 inainte de Christos)

Cartea secret

CARTEA INTII

1. Eu, fiule, scriu aceasta Prima Carte, atit pentru Omenire, cit si din evlavie fata de Zeu. 2. Caci nu poate fi Religie mai adevarata sau mai dreapta decit cunoasterea lucrurilor care sunt; si aducerea de multumiri pentru toate Aceluia care le-a facut, ceea ce eu nu voi inceta niciodata sa fac. . Asadar, o, !ata, ce ar tre"ui sa faca un om pentru asi cirmui viata asa cum se cuvine, va#ind ca aici, pe pamint, nu este nimic adevarat$ %. &i pios si religios, &iule, caci cel ce face astfel este cel mai "un si mai inalt &ilo#of, iar fara

&ilo#ofie nu vei putea atinge niciodata inaltimea si rigoarea Evlaviei si a Religiei. '. (nsa cel ce va afla si va cerceta lucrurile care sunt, si felul in care sunt ele orinduite si guvernate, si de catre cine, si din ce cau#a, si in ce scop, ii va multumii Ziditorului, ca unui "un Parinte, unei desavirsite )oici si unui credincios *eg+etor, iar cel ce este recunoscator va fi Evlavios sau Religios, iar cel ce este Religios va cunoaste deopotriva unde se afla adevarul, si ce este el, si aflind acestea, el va fi din ce in ce mai Religios. ,. Caci niciodata , o, fiule, sufletul care, odata aflat in trup, se luminea#a si se inalta pe sine pentru a afla si intelege ceea ce este "un si adevarat, nu poate luneca indarat. Caci el este cu totul fermecat si uita de toate relele; (ar cind l-a aflat si l-a cunoscut pe Parintele si -ascatorul sau, el nu se mai poate lepada de credinta sau indeparta de acel "ine. .. Acesta, fiule, tre"uie sa fie telul Religiei si al Evlaviei; O data a/uns acolo, vei trai in "unastare si

vei murii impacat, iar sufletul tau va stii ce cale sa apuce. 0. Caci numai aceasta, o, fiule, este calea care duce la Adevar, pe care au pasit 1tramosii nostri; 1i care, savirsindu-si calatoria, au do"indit in cele din urma "inele. Este o cale dreapta si vrednica de lauda, insa grea si anevoie de stra"atut pentru sufletul care se afla in trup. 2. Caci inainte de toate el tre"uie sa se ra#"oiasca cu sine insususi, iar dupa mult #"ucium si lupta tre"uie sa fie "iruit de una din parti; caci infruntarea este a unuia impotriva a doi, cind el cauta sa isi ia #"orul, celelalte doua se ca#nesc sa il prinda si sa il opreasca. 13. )ar i#"inda celor doua nu este la fel, caci una se #oreste catre ceea ce este 4ine, insa cealalta se alatura lucrurilor Rele; iar ceea ce este 4un tin/aste sa fie slo"o#it, insa lucrurile care sunt Rele iu"esc (nlantuirea si 1clavia. 11. 1i daca cele doua parti sunt infrinte, ele se domolesc si se multumesc sa-l primeasca drept

Conducator, insa daca unul este "iruit de cele doua, atunci el a/unge ro"ul lor, este pedepsit sa isi continue e5istenta aici, pe pamint. 12. Aceasta este, fiule, Calau#a pe calea ce duce intra-colo; caci tre"uie sa iti lasi !rupul inainte de ati da sfirsitul si sa do"indesti i#"inda in aceasta viata framintata, iar cind ai invins, sa te intorci. 1 . (nsa acum, fiule, voi merge la Principiile lucrurilor care sunt. (ntelege cele ce iti spun si ia aminte la cele ce au#i. 1%. !oate lucrurile care e5ista sunt in miscare, numai ceea ce nu e5ista este neclintit. 1'. Orice corp este sc+im"ator. 1,. -u orice corp se descompune. 1.. 6nele corpuri se descompun. 10. -ici o fiinta vie nu este muritoare. 12. (nsa nu orice lucru viu este nemuritor. 23. Ceea ce poate fi descompus este si destructi"il. 21. Ceea ce fiintea#a vesnic este nesc+im"ator. 22. Ceea ce este nesc+im"ator este vesnic. 2 . Ceea ce este facut pentru vesnicie este vesnic

distrus. 2%. Ceea ce este facut o data nu este niciodata distrus si nici nu devine altceva. 2'. (n primul rind, Zeul; (n al doilea, 7umea; (n al treilea Omul. 2,. 7umea pentru Om; Omul pentru Zeu. 2.. )espre suflet; acea parte care e simtitoare este muritoare, insa partea care e rationala este nemuritoare. 20. Orice Esenta e nemuritoare. 22. Orice Esenta este nesc+im"atoare. 3. !ot ceea ce e5ista este du"lu. 1. -imic din ceea ce e5ista nu ramine neclintit. 2. -u toate lucrurile sint miscate de un suflet, insa tot ce e5ista este miscat de un suflet. . !ot ceea ce sufera este simtitor, tot ceea ce este simtitor sufera. %. !ot ceea ce este trist se si inveseleste; si este o faptura vie muritoare. '. -u tot ceea cer se "ucura si se intristea#a, insa, este un lucru viu etern.

,. -u orice trup este "olnav; Orice trup "olnav se descompune. .. 8intea 9este: in Zeu. 0. Rationamentul 9 disputa sau palavrageala: in Om. 2. Ratiunea in 8inte. %3. 8intea este lipsita de suferinta. %1. -imic in trup 9nu este: adevarat. %2. !ot ceea ce este nematerial este lipsit de 7acas. % . !ot ceea ce este facut este destructi"il. %%. -imic "un pe Pamint; -imic rau in Cer. %'. Zeul este "un; Omul este rau. %,. 4inele este voluntar, sau din proprie vointa. %.. Raul este involuntar, sau impotriva vointei. %0. Zeii aleg lucrurile "uine, ca lucruri "une. %2. !impul este un lucru )ivin. '3. 7egea este omeneasca. '1. Rautatea este +rana 7umii. '2. !impul inseamna distrugerea Omului. ' . !otul in Cer este nesc+im"ator. '%. !otul pe Pamint se sc+im"a. ''. -imic in Cer nu este su"/ugat; -imic pe Pamint

slo"od; ',. -imic nestiut in Cer; -imic stiut pe Pamint. '.. 7ucrurile de pe Pamint nu sunt in legatura cu cele din Cer. '0. !oate lucrurile din Cer sunt desavirsite; toate lucrurile de pe Pamint sint imperfecte. '2. Ceea ce este nemuritor nu este muritor; ceea ce este muritor nu este nemuritor. ,3. Ceea ce este insamintat nu rasare intotdeauna; insa ceea ce rasare a fost intotdeauna insamintat. ,1. Pentru un !rup pieritor e5ista doua timpuri; 6nul de la insamintare pina la nastere, Altul de la nastere pina la moarte. ,2. Pentru un !rup vesnic, !impul este numai de la nastere. , . !rupurile pieritoare cresc si se micsorea#a. ,%. 8ateria pieritoare se presc+im"a in contrarii, altfel spus, )istrugere si -astere, insa materia Eterna se presc+im"a numai in sine insasi. ,'. -asterea Omului inseamna )istrugere; )istrugerea Omului este inceputul -asterii.

,,. Ceea ce rodeste sau naste pe altul este el insusi rodit sau nascut de un altul. ,.. )espre lucrurile care e5ista; 6nele se afla in !rupuri, iar altele in ()E(7E lor. ,0. !oate lucrurile care tin de lucrare sau munca se afla in trup. ,2. Ceea ce este nemuritor nu se impartaseste din ceea ce este muritor. .3. Ceea ce este muritor nu intra intr-un !rup nemuritor;(nsa ceea ce este nemuritor intra in ceea ce este muritor. .1. Actiunile sau lucrarile nu se faptuiesc in sus ci pogoara pe pamint. .2. 7ucrurile de pe Pamint nu sunt de nici un folos celor din Cer; insa toate lucrurile din Cer a/uta si aduc folos tuturor lucrurilor de pe Pamint. . . Cerul este maretul lacas al !rupurilor vesnice; Pamintul-al !rupurilor pieritoare. .%. Pamintul este nec+i"#uit; Cerul este intelept si c+i"#uit. .'. Acele lucruri care sunt in Cer se afla sau sint

ase#ate su" el, insa lucrurile de pe pamint se afla pe el. .,. Cerul este primul element. ... Providenta este Ordinea )ivina. .0. -ecesitatea este 1lu/itoare Providentei. .2. -orocul este manifestarea sau efectul a ceea ce este lipsit de ordine; (dolul lucrarii, o &ante#ie sau o parere inselatoare. 03. Ce este Zeul $ 4inele imua"il si a"solut. 01. Ce este Omul $ Raul imua"il. 02. )aca iti vei amintii cu preci#ie aceste Principii, nu vei uita ceea ce ti-am infatisat mai pe indelete; caci acerstea repre#inta sinte#a sau 1umarul lor. 0 . &erestete sa stai la palavre despre aceste lucruri cu multimea sau cu oamenii de rind; caci nu voiesc ca tu sa devii tinta Pi#mei si cu atit mai putin sa fi luat in deridere de cei multi. 0%. Caci cei care se aseamana se au intotdeauna la inima, insa ceea ce este diferit nu il ing+ite niciodata pe cel care nu ii seamana. *or"e ca acestea au foarte putini Ascultatori si poate ca foarte putini

vor avea si de acum inainte, caci ele au ceva neo"isnuit in ele. 0'. Ele mai degra"a ii atita si ii intaresc pe oamenii rai in rautatea lor; pentru aceasta se cade sa te feresti de multime si sa iei seama la cei rai, caci ei nu inteleg virtutea si puterea lucrurilor care se spun. 0,. Ce voiesti a spune, o, tata$ 0.. (ata , fiule; (ntreaga natura si Alcatuire a acelor fapturi numite Oameni este foarte inclinata spre Rautate si este o"isnuita cu ea, de parca s-ar +ranii cu ea, si pentru aceasta este fermecata de ea; daca un astfel de om va a/unge sa afle ca lumea a fost facuta o data si ca tot ce e5ista este facut dupa cum cere Providenta ori -ecesitatea )estinul ori 1oarta, care pe toate le supun regulilor lor, oare nu va devenii el si mai rau, dispretuind totul, din pricina ca a fost facut$ (ar daca el va putea pune cau#a Raului pe seama 1oartei sau )estinului, nu se va da in laturi niciodata de la vreo fapta rea. 00. Prin urmare, tre"uie sa fim cu mare "agare de

seama la oamenii de acest fel, caci, fiind nestiutori, ei pot sa fie mai putin rai, de teama a ceea ce este ascuns si pastrat in taina.

MOTENITORII STELELOR

HertoValus (aprox.683ien)

Cam la amurg,in /urul focului Artemis si suratele ei 4atrini ,"ar"ati,femei,copii *eg+ea#a in mila cerului !ot intre"ind-o Artemis spune; &ericiti cei cute#atori Ca a lor este victoria (n plaiurile cele sfinte &ericiti cei ce pling ,ca aceia (n dal"e ceruri se vor mingiia &ericiti cei "lin#i, ca aceia *or mosteni intreg pamintul. &ericiti acei ce flamin#esc 1i acei ce insetea#a de stiinta, Ca aceia se vor satura 1i niciodat anu vor mai ra"da &ericiti aceia care muncesc Pamintul facindu-l gradina Ca ei vor culege roadele (n gradinile cerurilor &ericiti vor fi cei milostivi Ca aceia se vor mintui &ericiti cei curati in suflet Ca s-or +rani doar cu lumina

&ericiti facatorii de pace Ca fii cerului se vor c+ema &ericiti cei prigoniti pentru )reptate,ca a lor este cerul. &ericiti veti fi voi ,initiati (n 7egamintul !ainic si -ou Ca voi veti "ea din Apa vie 1i veti gata renasterile Primind pe veci ca mostenire &iecare cite o stea in dar *eg+ind )ivina Rinduire (nvestiti cu glorie si dar< =erto *alus >Cartea 1ecreta>

RE!I"# !E

E M$NTE # L$I IS$S

(aprox. 3% en.)

*a#ind multimile ,(sus 1-a suit in munte si ase#indu-se, 6cenicii lui au venit la el, 1i desc+i#indu-si gura (i invata #icind; &ericiti cei saraci cu du+ul Ca a lor este imparatia cerurilor, &ericiti cei ce pling ca aceia se vor mingiia, &ericiti cei "lin#i ,ca aceia *or mosteni pamintul &ericiti cei ce flamin#esc 1i insetea#a de dreptate,

Ca aceia se vor satura &ericiti cei milostivi Ca aceia se vor milui, &ericiti cei curati cu inima Ca aceia vor vedea pe )umne#eu &ericiti facatorii de pace Ca aceia fiii lui )-#eu se vor c+ema &ericiti cei prigoniti pentru dreptate Ca a lor este imparatia cerurilor &ericiti veti fi voi cind va vor ocari 1i va vor prigoni si var #ice tot Cuvintul rau impotriva voastra, 8intind din pricina mea. 4ucurati-va si va veseliti Ca plata voastra mult aeste (n ceruri,ca asa am prigonit Pe proorocii cei dinainte de voi. -oul testament; Evang+elia dupa 8atei cap. ',1-12 ?scrisa apro5.sec en@

8OA!E-(!OR(( 1!E7E7OR

-iciodatB adoratorii lui Zalmo5is n-au Cnteles sB cede#e fBrB luptBD afirma un istoric contemporan. AceastB credintB Cn nBde/dea e5istentei rB#"oinice vine din adEncul unui cre# deose"it de alte popoare ale timpului. *asile PErvan Cl surprinde esential Cn Fetica - "...sufletul e nemuritor. Trupul e o mpiedicare pentru suflet de a se bucura de nemurire: de aceea el nu are nici un pret, poftele lui nu trebuie ascultate, la rzboi el trebuie judecat fr prere de ru. Omul nu poate ajunge la nemurire dect curtndu-se de orice fel de patimi, carnea, vinul, femeile sunt o murdrire a sufletului.

rin ascez si monoteism, dacii respectau precepte crestine nainte de crestinism." Pentru daci, odiseea sfEntului Andrei a venit Cn CntEmpinarea et+osului #almo5ist. O vi#iune a modelelor e5emplare confirmatB de Porp+irios atunci cEnd relatea#B cB pe Zalmo5is, daco-getii !l ador ca pe "eracles#. -i se de#valule astfel si un alt aspect al principiului #almo5ist, care duce la e5istenta unui cult al eroismului !la cele mai rzboinice populatii# - cum numea Pliniu cel !EnBr pe strBmosii nostri. (storiografia a dat numeroase valente timpului; ciclic, spiralB, vertical. 8ircea Eliade vor"ea despre un timp al oamenilor cavernelor precum si de unul al grecilor ca un timp ciclic, mitic al eternei reCntoarcei. Pierre C+aunu Cn lucrarea sa (storie si decadentB creionea#B un timp al verticalitBtii, considerEnd timpul iudeo-crestin, timpul nostru contemporan. "$in traci s-au nscut romnii# spunea 8i+ai Eminescu intuind esenta etnicB a poporului romEn. RomEnii au mostenit de la daci, ramura nordicB a tracilor, tipul si trBsBturile de suflet Cntru Zamol5is. Constantin 4rEncusi, sculptorul romEn al universalitBtii, mostenit a Cnsufletit Cntr-o "inecunoscutB sculpturB a sa, GCumintenia PBmEntuluiD, o trBsBturB ingenuB de "un simt Cncarnat din spiritul neamului nostru. Popor cu adEnci rBdBcini tBrBnesti, Cn spatiul mioritic, romEnii au cultivat "unul simt, smerenia, "una vecinBtate. Peste ei, de-a lungul istoriei au trecut toate inva#iile "ar"are din spatiul euro-asiatic. Ei au ramas aici ca o piatrB din muntele Hogaionullui. AceastB trBinicie teluricB i#vorBste din originea milenarB, de la Cnceputul vietii umane, a strBmosilor neamului romEnesc,

pe aceste meleaguri carpato-danu"iano-pontice. )in aceastB e5perientB milenarB s-a nBscut Cntelepciunea >Cumintenia PBmEntuluiD. *iata pe aceste meleaguri GgurB de raiD a fost supusB permanentei incursiuni "ar"aro-satanice. )aco-romEnii s-au apBrat, rB#"oit, rBsculat, numai atunci cEnd Ga a/uns cutitul la os>. O altB fatetB a spiritului nostru o gBsim Cn acel Ieltansc+aung rB#"oinic, +aiducesc, Ga se face nemuritorD ?=erodot@; care este sufletul #almo5ist, su" semnul lupului. 7up -DdaosD- este numele de origine indo-europeanB a dacilor ca temelie a GCuminteniei PBmEntuluiD. )e la daci, romEnii au mostenit aceastB sinte#B Cntre Gcumintenia pBmEntuluiD si spiritul trBirii rB#"oiniceD. Ovidiu, e5ilatul do la !omis, a intuit aceastB trBire spiritualB Cn cele douB poeme din G!risteleD si G1crisori din PontD. (atB versunile din G!risteleD, dacii; au glas aspruJc+ip sBl"atic, si sunt cea mai adevBratB Cntruc+ipare a lui 8arteJ PBrul si "ar"a lor n-au fost tunse niciodatBJ 8Bna lor dreaptB e totdeauna gata sB CnfingB cutitul J pe care Cl are legat la sold orice "ar"ar.> Kn G1crisori din PontD Ovidiu spunea; !...un btrn, care ntmpltor se afl n acea adunare,% rspunse vorbelor mele astfel,% &i noi, bunule oaspe, cunoastem numele prieteniei,% noi care locuim departe de voi, la ont si la 'stru". Prin aceastB mostenire ancestralB #almo5istB romEnii sau ridicat Cntotdeauna la luptB, rB#vrBtire, rB#"oi de cEte ori fiinta lor a fost agresatB de factori e5terni. Astfel, din adEncul metafi#ic at trBirii romEnesti s-au nBscut sim"oluri nationale unice, colectivitBti unite Cn individualitate, persona/e tragice prin destinul lor; 4ure"ista, )ece"al, Felu, 8ircea, 1tefan, 8i+ai, =orea, !udor, Avram (ancu, Antonescu. 1unt numai suflete din sirul lung a( eroilor neamului.

RomEnii au creat propriul lor timp, cel al trBirii telurice, c+tonice ancestrale, metafi#ice - !impul transcendentei ce leagB pe PBmEnt si Cn Ceruri omul si neamul cu )umne#eu Cntr-o trinitate a vesniciei. (isus ne-a relevat cB neamurile se CnfBtisea#B Cn fata )omnului, neamurile ca o creatie fireascB divinB vesnicB opuse contopirii cosmopolite, federative. 6rmEnd linia individ-neam-)umne#eu, unitB prin forta esentialB a iu"irii crestine avem a contopire a Cmplinirii individului si neamului Cntr-o unitate insepara"ilB. Knvierea si misionarismul individului au continut numai atunci cEnd omul se /ertfeste pentru mEntuirea sufletului neamului sBu. (isus ne-a relevat puterea sacrificiului. Pentru
neam sacrificiul

eroului repre#intB mEntuirea sufletului colectiv. Kn acest fel se e5plicB sacriflciul individual al celui mai "un si frumos fiu al neamului, pe altarul credintei lui Zalmo5is ?fapt consemnat de =erodot@ pentru victoria Cn rB#"oi - &iinta Omului pentru perenitatea fiintei -eamului, Cntr-o sim"io#B indestructi"ilB.

Pentru romEni, urmasii dacilor, mitul, credinta Cn Zalmo5is, Cn "a te face nemuritor" se su"stituie *ec+iului !estament, devenind temelia Cntelegerii si trBirii firesti a sensurilor -oului !estament. RBdBcina ancestralB #almo5istB este un i#vor spiritual ce dBruieste viata perpetuB spiritualitBtii noastre ortodo5e.

Pornind de la aceastB adorare a lui Zalmo5is de cBtre vec+ii daci, putem descoperi cBi ne"Bnuite ale sufletului strBmosilor nostri.

)acii sunt cel mai deose"it popor din spatiul european si universal. O sinte#B unicB de culturB si civili#atie originarB. Ei sunt dupB -icolae )ensusianu o"Ersia pant+enonului grec, scuar al #eilor. )acii >cum Csi spun ei Cnsisi si cum le #ic si romanii> ?)io Cassius@, au fost cu sigurantB Gcei mai vite/i si mai drepti dintre traciD ?=erodot@. Originea lor a nBscut multe controverse, dar datoritB cercetBrilor din ultimii ani, Cn special ale lui -icolae 8iulescu prin cartea G)acia - !ara ZeilorD s-au de#velit multe secrete despre trecutul strBmosilor nostri. -icolae 8iulescu afirmB cB populatia continentului nostru are la "a#B douB mari grupuri de europeni care, avEnd aceleasi rBdBcini de la omul erei glaciare, s-au diferentiat unul de celBlalt pEnB au format astfel douB mari familii Cnrudite. Ramura nordicB, pe care o numim "alticB masurianB ?...@ popoarele germanice si cele slave ?L@ cea de-a doua ramurB, ramura de sud, era formatB din acea populatie care s-a de#voltat Cn "a#inele mai /oase si a devenit ceea ce am numit noi carpatodunBrenii ?carpato-istrieni@...D G)acii s-au nBscut su" semnul lupului, al rB#"oiu(ui, Cnca din timpuri imemora"ile, legendare. GFrupul carpato-dunBrean, de#voltEndu-se ca un prim nucleu Cn tara din urul muntilor ?...@ de unde cele mai frumoase rEuri se Cndreptau spre )unBre ?(strul@, care le aduna Cn apele ei

curgBtoare, dupB ce a adoptat viata de tip pastoral a Cnceput sB se simtB tot mai Cng+esuit Cntre dealurile nataleD ?-icolae 8iulescu@.

Asa cum grecii au prin =omer, legenda rB#"oaielor !roiei, -icolae 8iulescu vine cu teoria unui ra#"oi, un fel de Foterdamerung al dacilor sustinEnd o cucerire de cBtre stramosii nostri a su"continentului indian, aducEnd pentru aceastB afirmatie dove#i de asemBnare Cntre lim"a dacB si cea sanscritB. -icolae 8iulescu asea#B epopeea ra#"oinicB din 8a+a"+arata si RamaMana la originea spiritului rB#"oinic al dacilor. (on =oratiu Crisan Cn Civili#atia geto-dacilor vor"este despre influenta micenianB asupra caracteristicilor armelor de luptB dace Cn epoca "ron#ului. )ar mergEnd pe linia teoreticB care o impune -icolae )ensusianu Cn G)acia preistoricBD vom putea sustine cB topoarele de luptB din te#aurul de la !ufBlBu sau sa"ia de la Perisani - toate cu profunde caractere miceniene - dupB (. =. Crisan - pot fi considerate prin teoria lui -icolae )ensusianu ca originare din spatiul carpato-dunBrean. 6n model al mi/loacelor de luptB pe care micenienii, vec+i greci, il preiau de la daci. Kn acest mod au preluat si orfismu( sau sBmEnta filosoficB a lui Pitagora.

)acii - Cn semnul lupului - dupB o ipote#B a lui (. =. Crisan Csi trag denumirea Gdintr-un cuvEnt - daca - ce ar fi desemnat un pumnal scurt cu lama cur"B, armN specificB a geto-dacilor, numai cB un asemenea cuvEnt nu este atestat Cn te5te literare sau inscriptii. Arma specificB dacilor Cn te5tele de lim"a latinB se numeste sica.D 8ai degra"B e5istB o apropiere Cntre denumirea dacilor cu indo-europenismul Gd+auOosD, ce CnseamnB lup. )eci aceastB asemBnare /ustificB apropierea pe care o face (. =. Crisan, cB GlegBtura Cntre numele dacilor prin lup sugerea#B originea totemicB ce ar putea fi sustinutB si de stindardele Cn formB de cap de lup CntElnite pe Columna lui !raian sau pe ceramicBD.

7a daci religia se interfera intr-o sinte#B insepara"ilB C6 doctrina militarB.. =erodot remarca douB lucruri la daci GdacB ar avea a singurB conducere si s-ar Cntelege Cntre ei ar fi dupB pBrerea mea de neCnfrEnt si cu mult mai puternici decEt toate semintiile pBmEntuluiD si faptul cB GstBpEnesc mestesugul de a te face nemuritor. ?...@ si faptul cB ei nu mor si cB cel care piere se duce la Zalmo5isD. -umai aceastB credintB organicB e5plicB marile victorii ale dacilor Cn luptele cu scitii, persanii, macedonenii, celtii sau romanii.

1unt interesante de anali#at douB te5te ale unui istoric antic, 1tra"on, pentru a surprinde strEnsa legBturB Cntre cele trei elemente de re#istentB ale neamului dac; Zalmo5is, rege, armatB. 1tra"on face urmBtoarele referiri la 4ure"ista !...ajungnd n fruntea neamului su, care era istovit de rzboaie dese, getul (urebista i-a nltat att de mult prin e)ercitii, abtinerea de la vin si ascultare fat de porunci, nct n ultimii ani s-a fcut un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte din populatiile vecine. (a nc a ajuns s fie temut si de romani".

)enumirea de geti a fost datB dacilor de greci care aveau o"iceiul sB dea denumiri diferite de numele pe care si-l dBdeau popoarele siesi.

)upB 1tra"on, dacii se numeau GdaoiD. (ar a traditie consemnatB de =esMc+ios ne informea#B ca daos era numele frigian al lupului. )upB 8ircea Eliade dacii se numeau ei Cnsisi mai demult GlupiD sau Gcei care sunt asemeni lupilor, cei ce seamanB cu lupiiD. !ot dupB Eliade numele lor etnic derivB foarte pro"a"il din iranianul Gda+oeD, ce CnseamnB GlupD. 7upul Cn antic+itate era sim"olul PfugaruluiD, o ipote#B suscepti"ilB de a e5plica numele dacilor scoate Cn evidentB capacitatea de a se transforma Cn lupi ?...@. (mitarea ritualB a lupului caracteri#ea#B Cndeose"i initierile militare si prin urmare ale celor 8Nnner"unde, confreriile secrete de rB#"oiniciD ?8ircea Eliade@.

Eliade afirmB cB datoritB eroismului si tenacitBtii tineretului ra#"oinic al unui tri", epitetul lor ritual GlupiiD a devenit numele Cntregului tri"< 8ai departe Eliade crede cB Gepitetul acestor tineri imigranti victoriosi a fost acceptat de a"origenii invinsi si supusi. ContinuEnd putem afirma cB numele lor de daci vine de la un grup de tineri rB#"oinici rB#vrBtiti, purtBtori de sa"ie, care la romani sunt cunoscuti ca +aiduci ce impun societBtii dacice epitetul lor ritual de lupi. ConducBtorul acestui grup a fost pro"a"il un tEnBr cu numele de Zalmo5is care a dBruit dacilor un principiu religios ascetic monoteist, monogam precum si credinta Cn nemurire; un principiu compati"il cu spiritul rB#"oinic al oamenilor locului. 1-a creat astfel o stare de spirit unificatoare care a dus la ivirea unei armate invinci"ile cu un rol +otBrEtor Cn formarea statului dac centrali#at al lui 4ure"ista. AceastB credintB naste tipul de rege - #eu - conducBtor suprem al armatei. Remarca"ilB este descoperirea Cn anii P'3 ai secolului QQ a unei inscriptii datEnd din /urul anului 33 Cnainte de =ristos, cu numele regelui dac ZalmodegeOos. Aceste nume ale regelui sinteti#ea#B functia politicpB de rege cu cea spiritualB Cntru Zalmo5is. Regele dac devine sim"olul unui principiu spiritual si credintei Cn nemurire si vite/ie. O datB cu 4ure"ista se produc mutatii importante privind rolul regelui Cn spiritualitatea dacicB. Cu douB secole Cnainte de 4ure"ista, dupa victoriile lui )romic+aites Cmpotriva lui 7isima+, datoritB influentelor negative ale coloniilor grecesti de la Pontul Eu5in asupra moravurilor si credintei dacilor se remarcB o decBdere a spiritului com"ativ din cadrul armatei dace al rB#"oinicilor lupi.

AceastB pervertire a credintei traditionale dace s-a sfErsit odatB cu 4ure"ista. Perioada o putem Cncadra cronologic Cntre 223 si 03 Cnainte de =ristos. KncB pe vremea lui )romic+aites, cel care l-a Cnvins pe regele macedonian. )iodor din 1icilia ne aratB cum dacii i-au cinstit pe pri#onierii macedoneni cu mese "ogate, iar ei desi erau CnvingBtori au pBstrat atitudine re#ervatB si modestB deoarece Zalmo5is nu avea nevoie de sclavi ai plBcerilor ci de oameni ro"usti, puternici, capa"ili sB Cndure foametea si setea, sB re#iste durerilor fi#ice si sB Cnfrunte moartea cu neasemuit cura/.

)acii, asa cum ne aratB Rordanes dupB victoria asupra generalului roman &uscus !i-au numit pe conductorii lor semizei, adica !anzi# si nu simpli oameni..>

OdatB cu 4ure"ista are loc o renastere a credintei traditionale dace.

4ure"ista cu a/utorul marelui preot )eceneu repune Cn drepturi vec+ea religie a lui Zalmo5is, vec+ile rituri traditionale, oarecum uitate si datoritB rB#"oaie"or intestine Cntre daci, precum si a

influentei celtilor. Kn vremea lui 4ure"ista are loc o revolutie a fondului auto+ton autentic. 1tra"on in Feografia aratB cB )eceneu era G"Br"at vrB/itor, care um"lase prin Egipt si CnvBtase oarecare semne de proorocire, lBsEnd a se crede ca Ci sunt cunoscute tainele divine. )upB cEtva timp era socotit c+iar #eu ?L@. Ca dovadB de cEt Cl ascultau getii, e ca s-au lBsat convinsi sB-si stErpeascB viile si sB-si ducB viata fBrB vinD. Relatarea ne dovedeste cB Zalmo5is era un principiu, o stare de spirit, asceticB, unificatoare, creatoare de religie si stat. )educem din te5t cum dacii CnlBturB influentele orgiastice ale cultului lui )Monisos care contri"uiau la o scBdere a com"ativitBtii rB#"oinice. Kn acea perioadB are loc o regenerare moralB prin Zalmo5is.

Frigore !ocilescu afirmB cB Cn )acia ar fi e5istat familia poligamB. 4ure"ista si )eceneu a inter#is tocmai pentru a feri de molesealB soldatul dac. 1-a dus o luptB acutB Cmpotriva de#integrBrii si disolutiei valorilor traditionale dace, de sorginte #almo5istB.

Pe )eceneu Cl interpretBm ca pe un restaurator, nu ca pe un creator de religie. OdatB cu epoca lui 4ure"ista, regele pBstrea#B functia politicB si militarB dar pierde din prerogativele spirituale care trec Cn seama marelui preot )eceneu, care devine un fel de patriar+ al dacilor - functia spiritualB ce precede Patriar+ia ortodo5B la romEni.

Kn /urul anului 03, Cnainte de =ristos, a avut loc o revigorare a spiritului ra#"oinic al dacilor. Ovidiu Cl surprinde Cn !ristele. 1pirit rB#"oinic, Zalmo5is, persona/ consu"stantial a dBruit )aciei o religie compati"ilB cu sufletul rB#"oinic al strBmosilor nostri.

Zamol5is precede eroii nostri nationali, 8ircea, 8i+ai, =orea, !udor, Avram (ancu si "ineCnteles si multi altii.

Acesti eroi au ceva din spiritul de sacrificiu al +aiducului, din acel ceva /ertfit Cntru nemurirea lui Zamol5is.

Numeroase sunt reprezentrile clretului pe plcutele de argil de la Letnita. El este mbrcat n armur cu sulita n mn atacnd un urs ce st naintea calului. Si sub cal este reprezentat un lup. Acest personaj l putem considera o reprezentare a lui Zalmoxis sub chip de S ntu !heorghe.

"acii s#au crestinat repede si datorit preceptelor bui Zamolxis$ monoteism% nemurire% lumea de dincolo% care au cut din daci crestini nainte de crestinism% iar din &arele'reot% un patriarh nainte de patriarhie.

'oporul romn% urmasul dacilor% a preluat matricea de la Zalmoxis ntr#o treime mitic a spiritualittii neamului sintetizat n ciobanul din &iorita% care accept moartea cu senintatea unui dac% a &esterului &anole ce#si sacri ic cea mai drag iint pentru biserica crestin% simbol at temeliei si triniciei neamului romnesc. Nu n ultimul rnd Zalmoxis se regseste n (oma Alimos ca spirit de dreptate% re)olt si neatrnare crestin # un Zalmoxis ce re)ine azi n su letele noastre