Sunteți pe pagina 1din 9

Dezvoltarea creativitatii copiilor de varsta scolara mica

A crea inseamna, in general, a realiza ceva nou, in raport cu ceva vechi, cunoscut, uzual; de aici ne putem da seama ca aceasta capacitate de produce noul se numeste creativitate. Termenul creativitate este insa un sens destul de larg in psihologie. Exista psihologi, cum ar fi Guillford, pentru care creativitatea si rezolvarea de probleme nu se deosebesc cu nimic. Altii descopera in creativitate originalitate, inventivitate, neobisnuit, inteligenta sau talent. Insa toti oamenii sunt in diverse grade creativi, indiferent de inteligenta, talent sau toate celelalte. Putem deduce ca intr o acceptiune larga, creativitatea este un fenomen specific uman, o forma inalta a activitatii omenesti. !rice subiect dispune de un potential creativ, pentru ca orice subiect poseda o experienta de viata, procedee de lucru, deprinderi, structuri operationale pe care le prelucreaza si le imbina in variate moduri. "e constata demersuri creative inca de la nivel perceptiv. !bservam aici activitatea exploratorie selectiva, comportamentul de cautare, perceperea perfectionala a unor insusiri si configuratii ce devin relevante. Prelucrarea informatiei obtinute, prin adoptarea unor scheme operationale, genereaza noi informatii, ducand la realizarea unor noi cunostinte care nu existau la punctul de pornire. Gandirea logica aduce o anumita contributie creatiei. Einstein considera ca imaginatia, care detine un mare grad de libertate poate sa duca la realizarea unor proiecte indraznete. #emersurile creative pot fi spontane sau intentionate. In ambele situatii ele trebuie sustinute de trebuinte, motive, inclinatii, aspiratii si interese. Toate acestea influenteaza actul creativ. "e observa astfel interdependenta intre creativitate , imaginatie, inteligenta, gandire logica si motivatie. Putem spune deci ca, deoarece contribuie la toate procesele psihice, creativitatea este o proprietate a intregului sistem psihic uman. $ihai Golu pune creativitatea in raport de emergenta cu sistemul psihic uman.

Intr o perspectiva mai restransa, psihologia priveste creativitatea din patru puncte de vedere% ca produs; ca proces; ca disponibilitate general umana, ca dimensiune complexa a personalitatii. A. &reativitatea ca produs &reativitatea ca produs se manifesta prin realizarea noului prin valoare si spontaneitate. 'outatea este intotdeauna raportata la mai multe elemente% in sens larg la subiect, la experienta lui psihologica, sau in sens restrans in raport cu societatea, cu experienta sociala. Irving Ta(lor a descris aceste doua perspective , unindu le si etapizand procesul de creatie pe cinci planuri% ). &reativitatea expresiva% exemplificata prin desenele spontane ale copiilor; o forma primara de creativitate, accesibila tuturor oanmenilor si necesara nivelurilor superioare. Adultii nu trebuie sa infraneze manifestarile la acest nivel, impiedicand spontanietatea si libertatea copiilor, in nici un caz sa i oblige sa se conformeze realitatii. *. &reativitatea procesuala% impune de+a note originale intalnite in desfasurarea proceselor psihice, in gandirea si in simturile individului. Produsele astfel obtinute sunt in general variate, diferite de ale celorlalti. ,. &reativitatea inventiva% are ca baza descoperirea si inventivitatea. Impune insa flexibilitatea intelectuala si perceperea unor relatii noi intre elementele realitatii. Acest nivel depaseste experienta anterioara. -. &reativitatea inovativa% este mai rar intalnita, fiind un nivel superior. Produsul este rezultatul unei cunoaseri in detaliu a realitatii, a dezvoltarii intelectuale maximale si al dezvoltarii aptitudinala. Implica schimbarea fundamentelor si principiilor care stau la baza stiintei. .. &reativitatea energetica% reprezinta nivelul cel mai inalt al creativitatii, deoarece duce la aparitia unor ipoteze si principii care revolutioneaza cunoasterea sau existenta sociala. Aceste planuri sunt diferentiate intre ele de modul de raportare la noutate. Astfel in primele planuri noul este asociat cu personalitatea umana, iar in planurile iar in planurile - si ., noul este raportat la societate, chiar traditiei culturale, ducand la dezvoltarea acesteia.

! caracteristica a noului este unicitatea. "olutia trebuie sa fie imprevizibila insa de asemeni nu trebuie sa se uite utilitatea produsului, pentru a l putea separa de produsele aberante, rupte de realitate, deoarece creativitatea a fost pusa intotdeauna in relatie cu problemele de viata ale indivizilor si ale societatii. /. &reativitatea ca proces #e a lungul timpului s a obervat ca, atat in stiinta dar si in celelalte domenii, creativitatea nu se produce instantaneu, ci respectand anumite etape. P. &onstantinescu "toleru, in 0 &reativitate si potential creativ1 2)3456, defineste creativitatea ca fiind 0procesul prin care subiectul, sesizand o disfunctionalitate intr un domeniu teoretic sau practic, modeleaza si testeaza idei sau ipoteze, le obiectiveaza in produse noi, adecvate, utile si recunoscute de ceilalti. Psihologii au propus diverse etapizari, insa multe au fost contestate sau controversate. "uccesiunea etapelor a ramas neconfirmata, deoarece procesul creator presupune intrepatrunderea asa zilor etape. " a remarcat insa ca exista doua etape care au intrunit cerintele tuturor psihologilor si anume prima% propunerea si ultima% verificarea, relatia fiind tot timpul aceeasi% realitate virtual realitate. #e retinut este ca aceste etape sunt specifice creativitatii individuale si nu celei de grup. Aceste doua etape speciale au caracteristici particulare de la situatie la situatie, insa exista un numitor comun. 7aza de pregatire% este o perioada cand subiectul se orienteaza spre sarcina creativa% acumuleaza informatii, analizeaza, experimenteaza mintal. "arcina poate fi impusa din exterior prin cerinte sau asumata prin propria initiativa. "ub aspect motivational afectiv, subiectul traieste curiozitate, entuziasm, dorinta de exprimare, dar in acelasi timp neliniste sau complexe de inferioritate uneori. 8ltima faza, elaborarea sau evaluarea% este o faza analitica si voluntara. Ideea devine obiectiva, se materializeaza. Acceptarea solutiei depinde si de asteptarile celorlalti si de atitudinea fata de nou, de inedit. "e poate considera ca multi adulti nu se manifesta creativ. Pregatirea pentru viitoarele demersuri creative finalizate cu produse se realizeaza inca de la varste mici. Astfel pentru a dezvolta potentialul creativ al copiilor trebuie sa se tina cont de urmatoarele obiective%

9argirea activitatilor cognitive la copii; :alorificarea experientei de viata a copiilor in rezolvarea unor probleme impuse de viata cotidiana; 7ormarea, la copii, a unor procedee de investigare si de interpretare a informatiei; 7ormarea obisnuintei de a structura o solutie spontana; 7ormarea deprinderii de a asculta si apoi de a dezvolta opinia celuilalt; 7ormarea deprinderii de a verifica solutiile descoperite; Invingerea timiditatii; 7ormarea deprinderii de a accepta orice varianta ca fiind posibila si demna de a fi probata.

&. &reativitatea ca potential Aceasta abordare a aparut in ideea rezolvarii problemei% 0Exista oameni noncreativi;1. Aceasta intrebare a impartit psihologii in doua tabere si anume in cei care credeau ca doar unii oameni sunt nascuti cu aceasta capacitate de a crea si cei care pretindeau aceasta capacitate de la intreaga umanitate. Trebuie sa acceptam ca cei din urma aveau dreptate, deoarece daca nu ar exista aceasta predispozitie in fiecare om, atunci cadrele didactice, si nu numai, nu ar mai avea cum sa dezvolte creativitatea oamenilor. #. &reativittea ca dimensiune a personalitatii &reativitatea se impune asupra intregii personaliti si activitati psihice ale individului, dar, cu toate acestea, se impune si se integreaza organic sistemului de personalitate. Intotdeauna persoanele creative au fost percepute ca fiind volubile, flexibile, originale, capabile de a se adapta orcaror situatii problema, pe cand persoanele noncreative nu accepta la fel de bine schimbarea, si evita problemele. Prin educatie potentialul creativ poate deveni, in timp, trasatura de personalitate specifica. Educatia creativitatii la varsta scolara presupune existenta unui sistem coerent de actiuni educative. Prin acestea dezvoltandu se spontaneitatea, independenta gandirii, receptivitatea fata de probleme, motivatia creativa, capacitatea de anticipare. In acelasi timp copilul invata sa se documenteze, sa cerceteze realitatea, sa gaseasca solutii pe care sa le verifice.

Exista mai multi factori care influenteaza creativitatea. Propunem o mica schema care sa evidentieze relatiile dintre factori si eul creativ%
Caracteristici personale expuse factori conjuncturali Caracteristici personale ascunse factori interni structurali

Factori socio -culturali

Eul creativ

Caracteristici dorite

Factori familiali

Scoala factori educativi

" a sustinut ca exista diferente intre potentialul diferitilor indivizi tocmai din cauza particularitatilor social istorice, de grupul in care este integrat individul, de conditiile materiale favorabile sau precare de care dispune, ca si cum ar fi o 0treapta de plecare1. &. <ogers apreciaza creativitatea este rezultatul relatiilor ce se stabilesc intre oameni, intamplari si circumstantele vietii, premisele creativitatii fiind doua tipuri% interne si externe. Individul nu poate sa si dezvolte creativitatea decat relationandu se la aceste doua conditii. Particularitati ale creativitatii la varsta scolara mica &reativitatea la copii este bazata in principal pe acest principiu al lui &. <ogers, deoarece copii nu pornesc cu niciun fel de pre+udecati asupra mediului sau a vietii, aceste pre+udecati apar mult mai tarziu, in urma restrictiilor impuse de adulti. 9a micul scolar, creativitatea se manifesta in produsele activitatii creatoare, in fabulatie si in mare masura in +oc. In domaniile in care elevul a dobandit anumite

cunostinte si si a dezvoltat o serie de interese si capacitati, acesta incepe sa manifeste creatia artistica. #omeniile in care elevul se manifesta artistic creativ sunt desenul, compunerea literara si uneori muzica. In ceea ce priveste desenul, in produsele activitatii creatoare ale elevilor de clasele I si a II a, spre deosebire de varsta prescolara, incep sa apara anumite probleme de adancime, echilibru perspectiva. In general apar anumite clisee pe care si le dezvolta singuri si pe care in clasele a III a si a I: a vor a+unge sa si le personalizeze, aceste clisee fiind de fapt elementul standard perceptiv receptiv al lor pentru o anumita categorie de elemente. 2Exemplu% cand li se cere sa deseneze un mar, fara sa l vada, ei au o anumita reprezentare si incearca sa redea insusirile acestei reprezentari.6 In clasele a III a si a I: a, scolarii vor avea o mai mare si mai evidenta diferentiere a desenelor in compozitii cu o structura mai ampla. In aceeasi masura apar caracteistici si in creatiile literare. Acestea sunt reduse calitativ si cantitativ in clasele I si a II a, avand la baza in special, fabulatia, si, datorita cresterii nivelului de cunostinte in clasele a III a si a I: a putandu se identifica anumite elemente originale. Produsele creatiei copilului in perioada micii scolaritati au anumite particularitati, cum ar fi% ). Acestea reprezinta produse finite, fiind din ce in ce mai complexe in ceea ce priveste continutul. Produsele activitatii creatoare reflecta un continut mult mai bogat si prelucrat in referiri la realitatea concreta, cu deosebire de cele ale prescolarului. <olul scolii in dezvoltarea acesei insusiri a produselor activitatii creative este foarte mare, nu in ceea ce priveste educatia estetica si artistica in special, ci mai ales prin faptul ca scoala, prin cerinte si pretentii, dezvolta copiilor o disciplinare a creatiei, o orientare a ei, o structurare electiva bine definita. *. ! alta particularitate este aceea ca se poate observa o subordonare a lucrarii unei idei centrale, cu elemente componente tipizate prin concretizare. $icul scolar incepe sa observe ca fenomenul particular este purtator de semnificatii mai largi, adesea el observa in particular, generalitatile acestuia. In actul de creatie participa in relatie atat spiritul de observatie, cat si gandirea cu toate caracteristicile sale 2ca orientare spre concret6. Toate elementele specifice lucrarilor copiilor decurg din naivitatea si efortul

sincer de a reda o idee prin motivele si elementele compozitiei. 8n accent important fiind dat de crestera cunostintelor generale ale scolarului mic. ,. ! alta caracteristica este aceea de originalitate, care are la baza prelucrarea unor impresii personale. -. 8n alt aspect calitativ nou in activitatea creatoare a micilor scolari este caracterul mult mai ordonat si curat al exprimarii 2prin desen, compuneri, lucru manual, etc6 "colarul mic manifesta o atitudine responsabila fata de activitatea de creatie. .. ! alta caracteristica a dezvoltarii creativitatii intre 5 si )= ani este aceea ca incepe sa se manifeste si in domenii ca tehnica producerea unor +ucarii6 in matematica, in stiintele naturii, domenii mai putin expuse ceativitatii prin care se dezvolta in principal inteligenta copiilor. 9a nivelul copiilor din ciclul primar orice rezolvare de situatie problematica constitue in acelasi timp o manifestare a creativitatii gandirii lor. Principala caracteristica a gandirii creative a copiilor de varsta scolara mica este noutatea, originalitatea solutiei gasite. Acesti copii adopta o atitudine creatoare atunci cand sunt pusi in fata unei probleme, ii analizeaza datele, descopera caile de rezolvare intr un mod personal. Pentru ei orice moment necesita activitate creativa% redactarea unei scrisori, a unei compuneri, rezolvarea unui exercitiu sau a unei probleme, realizarea unui desen, a unei lucrari practice, etc. Gandirea creatoare are nevoie de un material bogat cu care sa opereze si sa faciliteze generalizarea. #ar nu este vorba in special de cantitate, de acumularea cunostintelor, ci mai ales de sistematizarea acestora. !ricat de bogat ar fi fondul de informatii nu este suficient pentru realizarea creativitatii. Acest fond trebuie prelucrat, fiind necesare anumite instrumente, respectand anumite reguli, cum ar fi% "piritul de sustinere din partea scolii 2un mediu participativ, propice in conformitate cu principiile stapanirii si controlului cunostintelor6; Asigurarea resurselor de baza. #eosebit de important este timpul 2necesar pentru dezvoltarea ideilor6 si o anumita proportie a resursei materiale 2ceea ce ar putea afecta raportul cadru didactic > elev, conditiile clasei, etc6.

<eactia elevilor in fata activitatii de creatie. Aceasta este influentata de numerosi factori% apartenenta sociala, mediul cultural, influentele mediului, interesele, nivel de cunostinte, etc. #e cele mai multe ori apar combinatii de factori. #eprinderile, cunostintele si experienta cadrului didactic. Este necesara o baza de cunostinte care sa spri+ine demersul formativ, sa induca elevilor acea stare in care elevii sunt disponibili creatiei. Importanta atmosferei in clasa sau in grupul de lucru este ma+ora. 'u se poate impune unui elev starea de creativitate, aceasta este spontana. #in acest motiv cadrul didactic este obligat sa faciliteze pentru fiecare elev, in functie de disponibilitati, aparitia 0situatiilor creatoare1, gasirea unor solutii inovatoare. "e poate observa deci ca un cadru didactic trebuie sa respecte anumite reguli de sustinere si dezvoltare a creativitatii copiilor. El trebuie sa respecte anumite etape ale initierii demersului creativ% ). Intimitatea% in termeni de prietenie si familiarizare, care apare ca o conditie necesara. Aceasta etapa a+uta la autocunoastere si stimuleaza 0incubatia1 si 0iluminarea1 in procesul de creatie. *. Pasiunea% este componenta motivationala. Potentialitatea fiecarui elev de a fi stimulat pentru creativitate este multideterminat de calitatea individuala a cadrului didactic de aprecia efortul depus si produsul activitatii creative. ,. Increderea% ofera capacitatea de a suporta diversele obstacole care pot aparea in etapa verificarea solutiei. Increderea in capacitatea individului este esentiala pentru o dezvoltare creativa continua. #e asemeni sunt anumite reguli pe care un invatatorul trebuie sa le respecte inca de la intrarea in clasa, pentru ca elevul sa se simta intr un mediu favorabil, propice activitatii creative. #intre acestea amintim% #isponibilitatea invatatorului de a petrece cat mai mult timp in prea+ma copiilor; &lasa trebuie amena+ata in asa fel incat sa stimuleze lucrul 2lucrarile recente ale elevilor sa fie expuse la vedere6;

$anifestarea interesului si a satisfactiei atunci cand elevii desfasoara o activitate creativa; Acordarea unei atentii deosebite elevilor pasivi; <ealizarea feed bac? ului pe tot parcursul lectiei; &onstientizarea componentelor creative ale copiilor prin tratarea diferentiata; Incura+area originalitatii in timpul lucrului;

"coala si sistemul instructiv educativ au meritul de a dezvolta copiilor capacitatea de creatie, aptitudini creatoare, deprinderi si priceperi, spiritul creator. Este foarte importanta educarea disciplinei pe plan ideatic, de largire a planului mental de mobilizare disciplinata a fondului de cunostinte dobandite in diferite impre+urari. Evident ca alaturi de mediul scolar, mediul familial are numeroase sarcini legate de manifestarea creativitatii la scolarii mici, prin spri+inirea lor atat din punct de vedere material, cat si financiar, sustinandu i si incura+andu i. Bibliografie: @late $ielu, 07undamentele psihologiei1, Ed 8niversitara, /ucuresti, *==A "chiopu 8rsula, 0&urs de psihologia copilului1, E#P, /ucuresti,)3A, <afaila Elena, 0Educarea creativitatii la varsta prescolara1, Ed Aramis, *==*