1.Def agrotehnicii-stiinta factorilor de vegetatie si a modului de a-i dirija in vederea obtinerii unor productii mari si solide.

A= stiinta care se ocupa cu studiul modului de dirijare a relatiilor dintre factorii de vegetatie, sol si plantele cultivate pt. elaborarea procedeelor tehnice de cultivare a plantelor si a solului. 2.Obiectivele agroteh -studierea factorilor de vegetatie si dirijarea lor (lunima, sol) -studierea lucr. solului si influenta lor asupra insusirilor fizice, chimice si biologice -cunoasterea si controlul burienilor, -stabilirea regulilor de utilizare a ierbicidelor, -organizarea asolamentelor si a rotatiilor, -valorificarea particularitatilor agrotehnicii in functie de zona si microzona 3.Met de cercetare-1.observatia, cea mai veche, simpla, 2.cercetare in lab.-det propr. fizice si chimice ale solului, plantelor si a productiei; 3. cercetare in casa de vegetatie, fitotron ,consta in cultivarea unor plante test 4.cercetare in camp-metoda specifica, se aplica in campul experimental, in experiente mono si polifactoriale 4.Caract si clasif fact de vegetatie clasif:biotici si abiotici caract:caract: nu au valori constante, variaza in timp si spatiu in cadrul unor limite de minim si maxim, sunt in interdependenta, se influenteaza si actioneaza printr-o rezultanta medie, fiind greu de precizat contributia fiecaruia la sporirea productiei vegetale, sunt nesustituibili, nici unul dintre factorii de vegetatie nu poate fi inlocuit prin alt factor. 5.Caldura ca factor de veg -Cresterea si dezvoltarea plantelor sunt conditionate de temp.pe toata per. de vegetatie de la semanat la recoltat -crsterea oricarei plante se termina la inflorit -Cunoasterea cerintelor plantelor de cultura are o importanta deosebita: a)delimiteaza aria de raspandire a speciilor cultivate, realizand zonarea culturilor si in cadrul acestora a soiurilor si a hibrizilor -in functie de temp. Minima de germinare se stabileste epoca de semanat a plantelor de cultura, astfel se grupeaza in 3 epoci de semanat: * urgenta I cu temp. Minima de germinare 1-4 grade C; *urgenta II temp.minima de germinare 4-7 grade C;* urgenta III temp. Minima de germinare 8-10 grade C. 6.Influenta temp solului- Temperatura solului conditioneaza procesul de germinatie al semintelor, influenteaza asupra timpului necesar de germinare 7.Fol eficienta a radiatiei solare ca met de dirijare a caldurii -Zonarea si amplasarea plantelor pe teritoriu in functie de cerintele de temp

49.Fact care inf eficacitatea erb -marimea dozei, epoca de aplicare, modul de aplicare, sensibilitatea specilor la buruieni, gradul de imburuienare, conditiile de sol, conditiile climatice, conditiile de cultura, asocierea a 2 sau mai multe erb 50.Persistenta si remanenta erb in sol Pers erb:durata de actiune a erb la cultura la care au fost aplicate -pers absoluta -pers agronomica Remanenta erb:repr durata de actiune a erb in afara perioadei de vegetatie a plantei la care s-a aplicat 51.Tehnica aplicarii erb(subst activa,doza,norma de amestec) -Subst activa repr acea parte din produsul comercial care raspunde direct de efectul erbicid -Doza de erb-cantitatea de erb exprimata in subst activa necesara pt a trata o suprafata de 1 hectar -norma de amestec-cantitatea de amestec de stropit(apa +erb) necesara pt tratarea unei suprafete de 1 hectar 52.Prepararea amestecului de erb(solutie,emulsie,suspensie) Solutie-este un amestec fizic omogen din apa si erb solubile in apa,componentele amestecului nu se separa prin mijloace fizice Emulsia-amestecul dintre 2 lichide nemiscibile,un erb fabricat sub forma de concentrat emulsionabil si apa . -Suspensia amestecul format din particule solide(erb) dispersate intr-un lichid(apa) 59.Importanta lucrarilor solului -creaza conditii optime pt incorporarea semintelor,eliminarea acestora cat si pt crestere si dezv -contribuie la ameliorarea fertilitatii solului prin afanare periodica a stratului din sol -asigura valorificarea solurilor afectate de factorii limitativi -combaterea buruienilor bolilor si daunatorilor -fav depoluarea prin intensificarea activ microorg -eficienta econ a unei culturi este legata de modul cum sunt executate lucr solului 60.Crit de clasif a lucr solului 1.dupa scopul principal: -lucrari de baza(aratura,afanarea adanca,aratura de desfundare) -lucrari de pregatire a patului germinativ -lucr de intrebuintare a ogoarelor -lucr de intretinere a culturilor(grapat,tavalugit,prasit) 2.dupa epoca de executare: -lucr executate vara(dezmiristit,arat,lucr de intretinere a ogoarelor,lucr de pregatire a patului germinativ), --lucr ex toamna(arat,pregatirea patului germ pt cult de toamna), -lucr ex primavara(preg pat germ pt cult de

- Stabilirea epocii optime de semanat-temp.minima de

germinat -cor doselor de ingrasaminte

- Corectarea adancimii de semanat

8.Met de reglare a regimului termic al solului.

-Eliminarea excesului de apa -Lucrarile solului -fol ingras organice -Mulcirea solului -Retinerea zapezii -Irigarea -Plantarea perdlelor de protectie -In livezi se aduna zapada in jurul pomilor, astfel se evita incalzirea solului sau se varuiesc tulpinile, fapt care intarzie infloritul -Semanatul pe coamele brazdelor 9.Lumina ca factor de vegetatie-Compozitia luminii reprezinta spectrul radiatiilor care o compun cu lungimi de unda diferite.Razele ultraviolete sunt invizbile si reprezinta 1% din energia luminoasa ajunsa pe pamant. Razele infrarosii sunt invizibile si produc caldura. Pentru fotosinteza cele mai importante sunt radiatiile rosii si galbene, iar cele albastre pt. sinteza substantelor proteice. 10.Met de dir a regimului de lumina 1.Zonarea plantelor pe teritoriu 2.Stabilirea densitatii optime de semanat 3.Orientarea randurilor de plante pe directia N-S 4.Combaterea buruienilor din culturile agricole 5.Culturi intercalate 6.Folosirea de culturi succesive 7.Fertilizarea 8.Cea mai buna dirijare a luminii se face in sere si solarii (vopsire, varuire geamuri, sisteme de perdele ). 11.Apa ca factor de vegetatie Apa este indispensabila plantelor,nev de apa incepe odata ci germinarea semintelor si pe parcursul per de vegetatie se amplifica atingand un max de inflorire,dupa care scade treptat pana la recoltare ,pe parcursul per de veg exista mom in care lipsa apei conduce la scaderi considerabile ale recoltei 12.Mas de dirijare a regimului de apa 1. Masuri de inmagazinare si pastrare a apei in sol -afanarea solului,creste permeabilitatea -Nivelarea solului Tavalugitul -Aplicarea ingrasamintelor organice -MulcireaCombaterea buruieniloraplicarea ingrasamintelor-Cultivarea de soiuri rezistente la secetaSemanatul in epoca si densitatea optima-irigarea 2.met de indepartare a excesului de apa -desecare-drenaj-araturi-afanari adanci-fol ingras organice 13.Aerul ca fact de veg-aerul isi manifesta actiunea direct/indirect in defasurarea proceselor vitale din sol si planta-Aerul ocupa spatiul poros (ca si apa) lasat liber. Intre apa si aer exista o relatie antagonista. 14.Met de reglare a reg de aer al solului -cand schimburile dintre aerul atm si aerul din sol se fac cu dificul,se aplica mas agroamelioratoare mai ales in cazul solurilor grele cu exces de umiditate -toate mas de afanare imbunatatesc aprov solului cu are -indepartarea excesului de apa prin drenaj sau desecare -fol ingras org amelioreaza starea fizica a solului si aerarea -in cazul solurilor exces aerate se intervine prin tavalugire 16 Solul ca fact de vegetatie.fertilitatea solului

primavara,lucr de intretinere a culturilor) 3.dupa uneltele cu care se executa, 4.dupa adancimea de executare: -lucrari specifice(dezmiristit,grapat,prasit,tavalugit,aratura superficiala), -adanci(aratura adanca), -f adanci(aratura de desfundare si scarificare), 5.in fct de cultura pt care se executa 63.Infl lucr solului asupra insusirilor fizice-structura solului:degradarea structurii consta in maruntirea agregatelor structurale,modif par dintre microagregate si macroagreg,cresterea ponderii materialului prafos ce are ca rezultat formarea crestei -porozitatea:prin lucr solului stratul arabil se afaneaza si vol porilor creste cu val intre 25-50% -densit aparenta exp starea de tasare a asolului si este specifica fiecarui orizont genetic -regimul de umiditate modif pot fi poz sau neg 64.Infl lucr sol asupra insus chimice si biologice Asupra ins chimice:lucr sol prin actiuni indirecte sau complementare det modif continutului de humus,potentialului de oxidoreducere,ph-ul si continutul de saruri solubile pe terenuri saraturate. Asupra insus biologice:activ microorg din sol depinde de regimul de apa,aer si caldura;afanarea solului intensifica activ biologica a solului ,accentueaza proc de mineralizare a resturilor vegetale si a humusului,este nec corelarea adancumii araturii cu tipul de sol si cond pedoclimatice Procesul de nitru\ificare are o intensitate aparenta,este cuprinsa intre 1,11,15 g/cm 65.Infl lucr sol asupra comb bur bolilor si daunatorilor Lucr sol distrug bur in vegetatie prin taiere,incorporare in sol,prin fragmentarea organelor vegetative si aducerea acestora la suprafata unde sunt distruse.De asemenea semintele de bur prin aratura sunt incorporate in sol unde nu exista cond de crestere si germinare. Lucr sol contribuie la comb bolilor si daunatorilor a caror ciclu de dezv este legat de sol sau de resturile vegetale care raman dupa recoltare. 66.Importanta aratului Aratul infl procesele fizice chimice si biologice din sol ca urmare a modif regimului de apa,aer,caldura si elem nutritive.Prin arat resturile vegetale de la supraf solului si ingrasamintele org sunt incorp in sol sporind gradul de aprov cu elem nutritive.In urma araturii se aduce la supraf stratul de sol cu structura mai buna si se ingroapa stratul superficial cu propr deteriorate.Aratura contribuie direct la comb bur si indirect la comb bolilor si daunatorilor.Aratura asigura cond pt pregatirea patului germinativ atat in incorporarea resturilor vegetale cat si prin afanarea solului 67.Fact care infl cal araturii

-repr rezerva de subs nutritive -sediul org vii -responsabili de mineralizare -repr suport mecanic pt radacini Fertilitateaprezinta 3 indicatori:fizici,chimici,biologici 17.Solul ca sursa de elem nutritive Din cele 40-60 elem din tesutul plantelelor ,16 sunt esentiale.Unele sunt necesare in cantitati mai mari:macroelemente(azot,fosfor,potasiu,calciu,sulf,magneziu) microelemente(mangan,cupru,zinc,clor,bor,fier) 18.Azotul-elem esentiale intra in compozitia proteica -aprovizionarea nivel optim(plantele rpd) - exces(se intarzie maturitatea plantelor) -carenta:incetineste returul de crestere ,frunzele sunt mici,se ingalbenesc,recolte scazute 19.Fosforul-elem esential ,se gaseste in plante in compusi org si anorganici -in cantitate suficienta(fosforul sporeste energia germinativa a asemintelor_ -insuficienta fosforului intarzie maturitatea 20.Potasiul-in cantitai mari in plante se acumuleaza mai mult in tulpini si frunze , mai putin in seminte -contribuie la formarea tesutului mecanic,micsorarea transpiratiei,mareste rezistenta plantelor la seceta si ger -aproviz insuficienta det uscarea frunzelor pe margine 21.Metode de reglare a regimului de nutritie a plantei -Fol ingrasamintelor chimice -rotatia culturilor -culturile premergatoare -lucrarile solului -combaterea buruienilor 22.Legile productiei agricole fact de vegetatie sunt egali si nu pot fi substituiti unul cu altul;egalitatea fact tre inteleasa dpdv calitativ

-tipul de sol si pricipalele insusiri fizico-mecanice -umiditatea solului -starea culturala a terenului -contructia plugului si epoca de efectuare a araturii -stab corecta a adancimii araturii si schimbarea anuala a adancimii de executare -directia de arat si metoda fol -viteza de deplasare 68.Tipuri de aratura dupa adancimea de executare -dezmiristirea -aratura superficiala -aratura normala -aratura adanca -aratra f adanca 69.Clasif araturii dupa epoca de executare(aratura de vara)-cea mai fav pt mentinerea fertilitatii solului,a cal stratului arat pt pregatirea patului germinativ;se executa dupa recoltarea culturilor timpurii (aratura de toamna)-se practica dupa culturile care se recolteaza toamna sau pe terenurile care s-au eliberat vara si care din dif motive nu au fost arate pana in acest mom (aratura de primavara)-nefav,nu se pot executa decat tarziu dupa ce solul sa zvantat pe adancimea de lucru;se pierde rezerva de apa din sol 72.Met de executare a araturii -aratura in laturi -aratura la cormana -aratura intr-o sg parte 73.Desfundarea-aratura care se executa la adancimi f mari de obicei 5080cm;se executa numai in sit deosebite(la infiintarea pepinierelor).Combate in totalitate bur 74.Afanarea adanca-este lucrarea care se face la adancimi mai mari decat cea a stratului arabil fara rasturnarea sau inversarea orizonturilor de sol si urmareste permeabilizarea orizontului in scopul optimizarii rap dintre vol fazei solide si cel al spatiului lacunar.se executa numai pe terenuri adecvate dpv pedologic cu exces de umiditate ,terenuri compacte. 75.Lucrarea cu grapa-mobilizeaza solul la suprafata,il afaneaza,il marunteste si niveleaza.se poate fol inainte de semanat sau in vegetatie 76.Lucr de pregatire a patului germinativ Def:stratul de sol,gros de 5-10cm de la supraf solului pregatit prin lucrari cu grapa,tavaluga sau combinatorul in vederea asigurarii cond optime pt semanat,incoltirea semintelor,rasarit si cresterea plantelor. Conditii:-are o adancime adecvata in rap cu cultura semanata -solul este maruntit fara bulgari si supraf este nivelata -este afanat si reafanat pe adancimea de semanat -lipsit de buruieni si resturi vegetale la suprafata 77.Lucr solului dupa semanat -scopul acestor lucrari este de a colpleta

a) l nesubstituirii si egalitatii fact de vegetatie

b) l actiunii in complex a fact de vegetatie c) l fact limitativ al productiei-fiecare fact de veg are cea d)

mai fav influenta atunci cand se afla intr-o anumita doza coresp cerintelor plantelor l minimului-cresterea plantelor depinde de elem de hrana care se gaseste in cant min

26.Pagube cantitative prod de buruieni

e) l max-daca un fact se afla in cant max recolta devine 0 f) l optimului

Def:bur sunt plante nedorite in culturile agricole si produc pagube cantitative si calitative Pag cantitative:-concureaza plantele de cultura pt fact de vegetatie -umbresc plantele de cultura din sol -reduc efectul ingrasamintelor,irigarii si a altor masuri tehnologice -bur fav caderea plantelor de cultura -bur sunt gazde pt boli si patogeni 27 Pagube calitative:-datorita consum de apa si elem nutritive la cereale si leguminoase scade continutul de subst

proteice -la fl soarelui scade continutul de ulei -prez semintelor de bur in recolta ii modifica calitatea -prez bur creste umiditatea productiei 28.Fact care inf pagubele prod de bur -epoca la care are loc imburuienarea -natura bur -gardul de imburuieanre -planta cultivata -lucrarile de ingrijire aplicate -conditiile de cultura -cond de clima si sol 29.Inmultirea buruienilor Bur au pos de a se inmulti prin seminte dar si pe cale vegetativa prin rizomi,drajoni,bulbi,stoloni,tuberculi Rizomii:tulpini subterane ce poarta un nr mare de muguri care pot forma noi tulpini Drajoni:muguri ce apar pe radacini si din care pornesc noi plante Bulb:un microplast scurt,acoperit cu frunze carnoase ,bogat de subst de rezerva Stoloni:tulpini taratoare care pornesc de la baza tulpinii principale si servesc la imbunatatirea vegetativa Tuberculi:tulpini subterane scurte si groase din care se pot forma tulpini aeriene 31.Surse de imburuienare a)rez de seminte de bur din sol b)terenurile necultivate c)mat de samanat d)gunoiul de grajd cai de rasp a bur:-apa,vantul,animalele,activ omului 32.Hartile de imburuienare -prez o imagine sintetica a gradului de imburuienare si cuprinde speciile dominate, vetre de bur Clasificare:analitice,sintetice,mixte 33.Clasif met de combat a bur -preventive -curative 34.Met preventive: -curatarea mat de semanta - organizarea serv de carantina -pregatirea rat o gun de grajd -curatarea apelor de irigat de semintele de bur -recoltarea la timp -distrugerea fact de seminte de bur ,terenuri virane,diguri,evitarea rasp semintelor de buruieni prin intermediul animaleleo -evitarea greselilor din culturi 35.Masuri agroteh de combat a bur -lucr solului -rotatia culturilor -fertilizarea -fol amendamentelor -semanatul rational -cositul bur -plivitul

pregatirea paturlui germinativ,a fav procesele fizico-chimice si biologice,se intervine cu grapatul -pt a combate bur si a incorpora ingras aplicate in vegetatie prin prasit 78.Sistemul de lucr ale solului 1.sist clasic-carac prin aratura cu plugul cu cormana prin care se intoarce brazda 2.sist nonconventional-renuntarea la aratura cu plugul cu cormana,total sau periodic,rationalizarea nr de lucrari si pastrarea la supraf solului a cel putin 30%din tot de resturi vegetale 3.sist de semant direct-semanatul se face direct intrun sol nelucrat renuntandu-se la orice fel de lucrare a solului 81.Sist de lucrare a sol pt cult de toaman care urm dupa premerg timpurii 1.recoltarea plantei premergatoare 2.aratura d evara 3.intretinerea araturii peste vara,daca apar buruieni 4.pregatirea patului germinativ Dupa premerg tarzii 1.recoltarea plantei premerg 2.discuit de 1-2 ori perpendic pe directia randurilor 3.aratul in agregat 4.discuirea araturii in urma plugului 5.preg patului germ 83.Sint de lucr a sol pt cul de primavara care urm dupa premerg timpurii 1.recoltarea pl premerg 2.aratul 3.1-2lucrari in primavara superf cu grapa sau combinatorul 4.preg pat germin Dupa premerg tarzii 1.rec pl preme 2.aratura de toamna 3.in primavara 1-2 lucr superf cu grapa sau comb 4.preg patului germ 85.Sist de lucr pt cult succesive 1.recolt pl premerg 2.fertilizarea cu ingr chimice 3.lucr solului cu grapa sau o aratura superf 4.preg pat germ 5.semanat 86.Sist de lucr dupa culturile compromise 1.semanatul direct fara a executa alte lucrari(cultura a fost compromisa in timpul rasaririi sau imediat dupa ce a rasarit) 2.daca planta a fost compromisa,la un inteval mai mare de timp de la data semanatului si solul este putin tasat, se lucreaza cu grapa,discul pt pregatirea patului germinativ. 87.Crit care stau la baza intocmirii asolmanentelor 1.crit de ordin natural 2.crit economico-organizatoric

-mulcirea -inundarea artificiala 36.a) Masuri fizice de combat a bur -arderea cu flacara -sterilizarea solului b)Masuri biologice de combat a bur -pt combat biologica se fol fenomene alelopatice -la fol unor insecte sau agenti patogeni apare riscul ca acestia sa treaca de la buruieni la palnte c)mas chimice -combaterea chimica a bur se face cu aj unor subst chimice num erbicide 37.Conceptul de combatere integrata al buruienilor- repr un sistem integrat de mas agrotehn si biologice fara a le exclude pe cele chmice,avand ca obiectiv mentinerea garadului de imburuienare sub imperiul pragului economic de daunare si mentinerea echilibrului ecologic in cadrul ecosistemului agricol 38.Avantajele si dezav fol erbicidelor pt combat bur -aplicarea erb repr o met care completeaza met clasice de combat a bur,dar nu le inlocuieste. Avntaje:-reduce necesarul de forta de munca -det cresterea productivitatii muncii -reduce nr de treceri ale masinilor agric,evitand tasarea solului -det reducerea costurilor Dezavantaje:-polueaza sol,apa si aerul -pot lasa in sol dif cantitati de reziduuri -dat efectului ramanerii in sol pot ridica probl la intocmirea culturilor 39.Clasific erbicid dupa selectivitate: -erb selective -erb neselective 40.clasifi erbicid dupa epoca de administr; In premergenta:-inainte de semanat - intre semanat si rasarit In posmergenta:-erb dupa rasarit 40.Erb inainte de recoltat 41.Clasific erb dupa forma de conditionare -emulsii concentrate -solutii concentrate -pulberi -granule 42.Clasif erb dupa gradul de toxicitate -extrem de toxice:grupa I de toxicitate -puternic toxice:gr II de toxicitate -moderat toxice:gr III de toxicitate -cu toxicitate reduca:gr IV de toxicit 43.Protectia muncii la fol erbicidelor -fiind subst toxice necesita masuri speciale cu privire la manipulare,transport depozitare si aplicarea acestora Depozitarea:se face in spatii special amenajate cu respectarea conditiilor de mediu,intariel si iesirile de subst din magaz se vor opera intr-un registru de magazie de catre responsabilul cu pesticide Transportul:se face numai in ambalaje integrale Manipularea:se face de pers bn instruite si doatet cu echipamente de protectie;nu se

3.crit agrobiologice 88.elem asol -sola-cult premerg-rotatia-structura culturilor-sola saritoare-asolamentulcult repetata-durata rotatieisola combinata-monocultura-cult intercalatacult ascunsa 89.Infl asol asupra productiei agricole-asol prin planta premerg,prin timpul de revenire pe aceeasi supraf,prin incadrarea sist de fertilizare,de lucrare a asolului si de aplicare a pesticidelor creaza cond optime pt cresterea si dezv plantelor obt astfel productii sporite la fiecare cultura. 90.Infl asol asupra comb bur,bolilor si daunat Asol este cea mai eficienta metoda de lupta sustinuta impotriva bur sidaunatorilor plantelor agricole.culturile care succed au capacitate diferita de a lupta cu buruienile.plantele neprasitoare de regula fav imburuenarea,de aceea ele tre sa altereze cu cel prasitoare. 91.Clasif asolamentului 1.asol de camp;2.asol furajere;3.asol legumicole;4.asol mixt;5.asol speciale 92.Etape in introd asolamentului 1.delimitare supraf totale a exploatatiei agricole;2.punerea de acord a elem de organiz a terit cu elem de org a asolamentului;3.cun istoriei solului cu privire la planta premerg,lucr solului executate in anii anteriori,pesticide utilizate 93.Sist de agricultura-repr un sist de masura agrotehnic,pedoameliorativ,d folosire a res materiale si antropogene coresp in cond pedoclimatice si cu cerintele biologice ale plantelor pt dezv proc de productie. 94.Sist de agric conventional-carac de baza o repr faptul ca jum din supraf este cultivata cu plante prasitoare.este de 2 feluri:estensiv si intensiv 95.Sist de agric ecologica-nu se fol niciun produs de sinteza;fol ingras organice,utilizarea asolamentului;aplicare met biologice de comb a bolilor,bur si daunatorilor 96.Sist de agric durabila-tre sa fie productiv,profitabil,sa-si conserve resursele Componente:-asolamentul,-structura cult,-aplicarea ingrasamintelor organice,-ingrasaminte chimice,managementul integrat de protectie a plantelor 48.Reziduurile de erb ca fact limitativ al aplicarii Cantitatea de reziduuri din plante depinde de doza fol la erbicidat,timpul de asteptare de la aplicarea tratamentului pana la recoltarea plantei .respectarea acestor 2 parametrii duc la obtinerea unor reziduri sau acestea sunt prezente sub limita max admisa.Limitele de reziduuri acceptate pt diferite pesticide sunt de cca 1000 de ori sub pragul de pericol real de intoxicare ceea ce constituie un coeficient de siguranta destul de mare.

elibereaza erbicide fara acte sau etichete 44.Greseli posibile la aplicarea erbicidelor: -fol erb fara cunoasterea prop a continutului in subst activa, a plantelor la care se pot fol si a gradului de toxicitate pt om si animale -aplicarea erb la alta epoca decat cea incata dpdv a fazei de crestere a plantelor si buruienilor, a conditiilor de sol si clima -aplicarea erb fara jaloane -aplicarea erb cu aviatia utilitara la o innaltime necorespunzatoare -nu se tine seama de existenta rotatiei -la aplicarea erb se stationeaza in timpul lucrarilor in lan sau la capetele parcelelor -nu se asigura repartizarea omogena a erbicidului -nu se se realizeaza o presiuen si viteza de deplasare constante -dupa aplicarea unui erbicid nu se curata in mod corespunzator echipamentul -dupa aplicare se spala masinile in ape curgatoare sau langa fantani -nu se face instructajul de protectie a muncii,nu se asiguira echipament de protectie

45.Absorbtia erb la plante-fact care influenteaza Erb pot patrunde in planta prin partile subterane,aeriene sau alubele Fact:-caract morfologice ale plantei -caract erb -calitatea formularii erb -conditii de mediu(umiditatea relativa a aerului,temperatura,lumina,precipitatiile,vantul) 46.Translocarea erb in plante-fact care infl translocarea Erb absorbite de frunze sau radacini patrund in sistemul circulator al plantelor, migrand in locul unde isi pot manifesta actiunea fitotoxica. Fact:-planta -metabolismul plantei -natura erbicidului 47.Selectivitatea erbicidelor-def,clasific Selectivitatea-proprietatea unie subst de a fi fitotoxica numai fata de uan sau cateva specii dintr-un ecosistem,in timp ce alte specii rezista la actiunea substantei si supravietuiesc. Clasific:-selectivitate independenta de modul de actiune a erbicidelor -selectivit generala de modul de actiune a erbicidelor