Sunteți pe pagina 1din 58

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE MASTER Specializarea: Proiectarea si dezvoltarea fermelor zootehnice

Proiectarea si dezvoltarea fermelor zootehnice FERMA PENTRU EXPLOATAREA A 1000 OI MAME ŞI A TINERETULUI

FERMA PENTRU EXPLOATAREA A 1000 OI MAME ŞI A TINERETULUI AFERENT IN JUDETUL PRAHOVA

Prof. Dr. Ing. ION RADUCUTA

MASTERANZI:

STANCU EMILIA GABRIELA KELEMEN ALEXANDRU

ANUL 2013 2014

CUPRINS

INTRODUCERE……………….……………………………………………pag. 4

CAPITOLUL I

Proiectarea amplasarii si sistematizarii fermei de ovine cu capacitatea de 1.000 oi

fatatoare si tineretul aferent…………………………………………………

1.1. Conditii de amplasare a fermei………………………………………

pag.

pag.

5

5

1.2. Oportunitatea infiintarii fermei……………………………….……….pag. 11

12

1.3. Avize necesare…………………………………………………….…

pag.

CAPITOLUL II

Proiectarea asigurarii materialului biologic…………………………………pag. 20

2.1. Alegerea rasei…………………………………

pag. 20

……………………

CAPITOLUL III

Proiectarea tehnologiei de exploatare………………………………………pag. 22

3.1. Adaposturile…………………………………………………………

3.2. Reproductia…………………………………………………………….pag. 23

24

3.3. Hranire si adapare……………………………………

3.4. Recoltarea productiilor……………………………………………….pag. 24

pag. 22

……………….pag.

3.5. Ameliorare

…………………………………………………………pag.

25

3.6. Tratamente……

………………………………………………………pag.

26

3.7.

Ferma vegetala…………………

…………………………………….pag.

27

CAPITOLUL IV Proiectarea fluxului financiar……………

………………………………….pag.

32

4.1.

Capitalul imobilizat…………………………………………………….pag. 32

4.2.

Activ circulant………………………………………………………….pag. 34

4.3.

Venituri………………………………………………………

……….pag.

36

4.4.

Surse de finantare………………………………………………………pag. 37

4.5.

Cash Flow……………………………………………………….……pag. 46

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………pag. 47

ANEXE……………………………………………………………………

pag. 48

INTRODUCERE

Ovinele reprezintă una dintre cele mai eficiente specii atunci când se vorbeşte de exploatarea animalelor în România, având în vedere specificul acestei categorii de animale şi tradiţia ţării în acest domeniu zootehnic.

Importanţa acestora rezidă din multitudinea de produse pe care le oferă (carne, lapte, lână, pielicele, gunoi de grajd etc.) şi a valorii economice a acestora. Spre exemplu, în perioada Pascală, kilogramul de carne de miel în carcasă s-a vândut în 2013 cu 25 lei, un kilogram de bânză telemea de oaie poate ajunge la 15 – 18 lei, iar valoarea unei pielicele de bună calitate depăşeşte 200 de lei.

O altă faţetă favorabilă a creşterii oilor în România o reprezintă evoluţia efectivelor de ovine din ulima perioadă. Datele statistice arată că în prezent numărul de animale din această specie este în creştere. Astfel, dacă în perioada de după “89 efectivul de ovine se înjumătăţise, ajungând la 7.500.000, astăzi, în România se exploatează aproximativ 10.000.000 de capete.

În concluzie, având în vedere cele două argumente, valoarea economică a produselor obţinute de la ovine şi orientarea fermierilor spre această specie, se poate spune că realizarea unui astfel de proiect merită efortul şi finanţarea celor care doresc să investească în agricultură.

CAPITOLUL I

PROIECTAREA AMPLASĂRII ŞI SISTEMATIZĂRII FERMEI DE OVINE CU CAPACITATEA DE 1.000 OI FATATOARE ŞI TINERETUL AFERENT

Importanţa modului cum este ales terenul unde urmează să amplasăm o fermă, cât şi modalitatea de organizare a construcţiilor pe care aceasta le presupune au o influentă covârşitoare în atingerea succesului economic pe care îl dorim ca manageri.

1.1. Condiţii de amplasare a fermei Prin amplasare se înţelege dispunerea construcţiilor aferente fermei într-un spaţiu (amplasament geografic) care trebuie să îndeplinească o serie de condiţii (cerinţe) de ordin economic, tehnologic, tehnico-constructiv şi sanitar-veterinar.

1.1.1. Descrierea zonei geografice Ferma urmează să fie amplasată în judeţul Prahova, în aproprierea oraşului Slănic. Acest mic orăşel situat în mijlocul judeţului Prahova este recunoscut în primul rând pentru salina pe care o găzduieşte. Aceasta atrage un numar impresionant de turişti. Pe lângă salină, în oraşul Slănic mai există trei ştranduri, retaurante, un hotel şi câteva pensiuni. Împrejurimile oraşului sunt de o frumuseţe unică în ţară şi chiar în Europa. Populaţia din Slănic numără un pic peste 7.000 de locuitori care împart o suprafaţă de 40 km 2 . Populaţia adultă activa îşi câştigă existenţa din turism sau muncind în oraşe aflate în apropriere de Slănic precum Pleopeni sau Ploieşti.

Fig. 1. Judeţul Prahova (sursa: http://www.portal-info.ro/harti/harta-prahova.html) Fig. 2. Stema oraşului Slănic

Fig. 1. Judeţul Prahova

(sursa: http://www.portal-info.ro/harti/harta-prahova.html)

(sursa: http://www.portal-info.ro/harti/harta-prahova.html) Fig. 2. Stema oraşului Slănic (sursa:

Fig. 2. Stema oraşului Slănic

1.1.2. Condiţii de ordin economic şi tehnic - Piaţa de desfacere: deşi oraşul Slănic este unul mic, iar populatia se ocupă cu activitaţi de creşterea animalelor, se poate spune că are o poziţie strategică aflându-se înconjurat, pe o rază de 250 km, de cel puţin 31 de abatoare care taie şi ovine (tabelul 1). În anul 2010 preţul mediu al carcasei de ovina la “poarta abatorului” a fost de 8,28 lei (fara T.V.A.). - Achiziţia terenului pentru amplasarea fermei: preţul terenurilor extravilane, care depăşesc ca suprafaţă 10 ha, se vând în judeţul Prahova cu aproximativ 5.000 – 7.000 euro. Terenul pe care va fi amplasată ferma de vaci are o suprafaţă de 25 ha şi este evaluat la 6.500 euro/ha. Prima suprafaţă de 5 ha este ideală pentru amplasarea fermei deoarece se afla la 1,5 km faţă de oraşul Slănic, are acces la DN 100N şi la curent electric (figura 3). Zona este pretabilă înfiinţării de pajişti şi fâneţe, iar calitatea solului asigură o bună productivitate a culturilor de acest tip. Cu toate

acestea nu e indicată cultivarea cerealelor în această zonă. Apa potabilă poate fi asigurată cu puţuri de mare adâncime.

Tabel. 1. Abatoare pe o rază de 220 km faţă de Slănic PH

Nr. Ctr.

JUDEŢ

LOCALITATE

DENUMIRE ABATOR BOVINE

DISTANŢA (km)

FAŢĂ DE SLĂNIC

1 ARGEŞ

Ştefăneşti

S.C. MEAT RDS INVEST S.R.L.

156

2 ARGEŞ

Rucăr

S.C. COSCOVELE S.R.L.

162

3 ARGEŞ

Costeşti

S.C. MUNTENIA COSTESTI S.R.L.

174

4 ARGEŞ

Câmpulung Muşcel

S.C ABATORUL CAMPULUNG S.R.L.

153

5 ARGEŞ

Bâscov

S.C. RADOR A&E S.R.L

167

6 ARGEŞ

Bâscov

S.C. SAM DOR DIVERS S.R.L.

167

7 ARGEŞ

Bâscov

S.C. CARMEN S.R.L.

167

8 BRAŞOV

Ucea de Jos

S.C. CARMOLIMP S.R.L.

180

9 BRAŞOV

Bod

S.C. BABET PRODCOM S.R.L.

102

10 BUZĂU

Râmnicu Sărat

S.C NEPTUN RAMNIC S.R.L.

138

11 BUZĂU

Buzău

S.C. FRASINU S.R.L.

101

12 BUZĂU

Pogoanele

S.C. FERM COM PROD S.R.L.

125

13 BUZĂU

Râmnicu Sărat

S.C. CARMOZIMBRUL S.R.L.

138

14 CĂLĂRAŞI

Dragalina

S.C. MARIA TRADING S.R.L.

220

15 CĂLĂRAŞI

Călăraşi

S.C ALDIS S.R.L.

198

16 CĂLĂRAŞI

Olteniţa

S.C. MONTANA S.R.L.

173

17 COVASNA

Sfântul Gheorghe

S.C CASALCO S.A.

109

18 COVASNA

Lemnia

S.C. TORO IMPEX S.R.L.

146

19 DÂMBOVIŢA

Niculeşti

S.C. ROMSUINTEST PERIS S.A.

76

20 DÂMBOVIŢA

Pietrosita

S.C. NEVAL PROD S.R.L.

71

21 GIURGIU

Mihăileşti

S.C. ARKO MARCO S.R.L.

147

22 IALOMIŢA

Slobozia

S.C. COCOR COM S.R.L.

158

23 IALOMIŢA

Urziceni

S.C. CARMAN S.R.L.

93

24 IALOMIŢA

Coşereni

S.C. ALBORA S.R.L.

99

25 PRAHOVA

Ceptura

S.C. LADRISI GROUP S.R.L

60

26 PRAHOVA

Poseşti

S.C. DOMIDENE COM S.R.L.

31

27 PRAHOVA

Bărcăneşti

S.C. GALUZA BEST PROD S.R.L.

51

28 PRAHOVA

Strejnicu

S.C. BANIPOR S.R.L.

45

29 PRAHOVA

Măneşti

S.C. BRUTUS IMPEX S.R.L.

60

30 PRAHOVA

Ariceşti Rahtivani

S.C. NOIL PRODPAN IMPEX S.R.L.

53

31 TELEORMAN

Alexandria

S.C CICALEX S.A.

212

3 1 TELEORMAN Alexandria S.C CICALEX S.A. 212 Figura. 3. Amplas area fermei zootehnice (orange) ş

Figura. 3. Amplasarea fermei zootehnice (orange) şi a fermei vegetale (verde)

- Asigurarea forţei de muncă: Gradul de urbanizare al judeţului este de 50,6%, iar populaţia ocupată are următoarea structură: 30,8% industrie, 24,5% agricultură, 6,6% construcţii şi 38,1% servicii, în condiţiile în care la sfârşitul anului 2012, rata şomajului în Prahova a fost de 5,69%. Pe baza acestor date se poate trage concluzia că există suficientă forţă de muncă disponibilă (în comparaţie cu necesităţiile unei ferme pentru îngrăşarea taurinelor) şi calificată în domeniul agriculturii.

- Aprovizionarea cu furaje: pe lângă furajele produse în ferma vegetală (masă verde, fân lucernă, porumb siloz) este necesară achiziţia de furaje combinate pentru ovine la îngrăşat. Acestea pot fi achiziţionate de la FNC-ul Metitex din Gornet care se află la doar 30 km distanţă de fermă.

1.1.3. Cerinţe tehnico-constructive

- Se recomandă ca amplasarea fermelor să se facă pe suprafeţe de teren cu o fertilitate mai slabă, care se pretează construcţiilor. În cazul de faţă, având în vedere construcţia simplă a adăposturilor, suprafaţa de teren repartizată acestora şi celorlale construcţii anexe este una potrivită.

- Se recomandă ca suprafaţa pe care urmează să o ocupe construcţia să aiba o pantă de 1 – 6%. În cazul acestei ferme, panta este de 5%, ceea ce facilitează realizarea sistemelor de canalizare şi evitarea eroziunii solului. Sunt preferate terenurile cu expunere sudică, sud-vestică sau sud-estică.

1.1.4. Cerinţe de ordin sanitar-veterinar

- Distanţa minimă de protecţie sanitară faţă de localităţi; aceste distanţe se stabilesc în funcţie de profilul şi capacitatea fermelor de ovine (tabelul 2). Tabel. 2. Distanţele minime de protecţie sanitară între localităţi şi fermele de ovine.

Dimensiunea fermei

Distanţa

Ferme ovine < 500 capete

> 200 metri

Ferme ovine > 500 capete

< 500 metri

Ferma descrisă în acest proiect se află la cca. 1,5 km distanţă faţă de cea mai apropiată aşezare umană;

- Între adaposturile de animale şi căile de comunicaţie trebuie să existe o distanţă minimă (zonă de protecţie), de peste 20 metri faţă de căile ferate, şosele şi drumuri;

- În ferma de ovine, între sectorul de producţie şi sectorul de reproducţie se va asigura o distanţă de minim 30 metri, iar între pavilionul sanitar-veterinar şi celelalte sectoare se va asigura o distanţă de 30 – 50 metri;

- În unităţile de îngrăşare a ovinelor, între adăposturi se va asigura o distanţă de 50 de metri, distanţă care se va pastra şi faţă de celelalte sectoare din fermă;

- Se recomandă ca drumurile de acces către păşune să nu se intersecteze cu căile de comunicaţie intens circulate (şosele, căi ferate şi drumuri);

- În cazul terenurilor în pantă, ferma se va amplasa în aval faţă de localitaţi astfel încât să fie prevenită poluarea pânzei de apă freatică din zona localităţii;

- Pentru evitarea poluării accidentale a apelor curgătoare care travesează localităţile, fermele se vor amplasa în aval de acestea.

- Amplasarea fermei faţă de localitatea învecinată se va face în aşa fel încât vânturile dominante să bată dinspre localitate spre fermă.

- Se recomandă ca în jurul fermei să existe o pădure naturală, sau, în caz contrar, să se planteze o perdea forestieră, cu rol de paravan împotriva vânturilor puternice care ar răspândi noxele, gazele de canal şi praful cu încărcătura biologică.

1.1.5. Proiectrarea planului general pentru fermele de ovine

În proiectarea planului general al unei ferme pentru îngrăşarea ovinelor se va ţine cont de următoarele aspecte:

- Proiectarea corectă a adaposturilor pentru animale;

- Proiectarea construcţiilor anexe (magazi furajere, depozite combustibil, rampe încărcare-descărcare pentru animale, filtru sanitar, pavilion administrativ;

- Proiectarea sectorului pentru administrarea dejecţiilor;

- Centrală termică;

- Rezervor de apă şi staţii de pompare;

- Reţeaua interioară de platforme betonate, drumuri si alei;

- Adăposturi pentru creşterea tineretului.

- Adăposturi pentru reconditionarea ovinelor adulte.

1.2. Oportunitatea înfiinţării fermei Carnea de ovina prezintă o serie de caracteristici organoleptice, nutriţionale şi de eficienţă bioproductivă deosebite. În acest sens, carcasa de ovina poate fi caracterizată de următoarele valori: 60 – 72% ţesut muscular, osos 13,5 – 22%, ţesut adipos 3,5 – 23%, 10 – 14% ţesut conjunctiv propriu-zis. Din punct de vedere a compoziţiei chimice, carnea de ovina conţine 30 – 37 din cele cca 100 elemente chimice. Dintre acestea, 20 sunt indispensabile vieţii. Proteinele reprezintă 30% din substanţa uscată a muşchiului de ovina.

Carnea de oaie conţine în proporţii mai mari K, P, S, Na, Cl şi este bogată în vitamine din grupul B.

Din punct de vedere al caracteristicilor organoleptice, carnea de oaie are o frăgezime plăcută, o suculenţă deosebită datorată raportului optim dintre proteine şi apă şi o palatabilitate crescută dată de gustul şi aroma caracteristice.

O altă caracteristică favorabilă pentru dezvoltarea fermelor de ovine la noi în ţară o reprezintă relieful. România dispune de cca 64% zonă de munte şi deal din total suprafaţă, zonă pretabilă creşterii taurinelor pentru carne.

Ovinele fiind rumegătoare, valorifică cu eficienţă ridicată nutreţurile bogate în fibre şi chiar celuloză, transformând astfel o serie de subproduse sau furaje ieftine în alimente cu valoare nutriţională mare. De asemenea valorifică bine şi păşunile. Tehnologia de întreţinere şi hrănire presupune un efort financiar mai mic decât în cazul altor specii sau categorii de animale.

1.3. Avize necesare

Etape pentru realizarea unei ferme zootehnice

1.3.1. Se înfiinţează o firmă în baza Legii nr. 31 din 16 noiembrie 1990 – privind societăţile comerciale, care să aibă ca obiect de activitate fie Creşterea animalelor cu cod CAEN:

014 Creşterea animalelor

0145 Creşterea ovinelor si caprinelor

1.3.2. Dosarul de înregistrare si autorizare a funcţionǎrii firmei trebuie să conţină:

3.2.1 cererea de înregistrare si autorizare;

3.2.2 dovada disponibilităţilor firmei/emblemei (original);

3.2.3 reproducerea emblemei (4 exemplare);

3.2.4 dovada sediului (in copie);

3.2.5 declaraţia pe propria răspundere – original

3.2.6 autorizaţia emisa de primărie conform Decretului Lege 54/1990 (copie);

3.2.7 actul constitutiv (original);

3.2.8 dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor subscrise si/sau vărsate (copii);

3.2.9 expertiza de evaluare a aportului in natura la capitalul subscris;

3.2.10 certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate imobilele;

3.2.11 dovada intabulării bunurilor imobile;

3.2.12 cambia, contract de împrumut bancar, contract civil;

3.2.13 declaraţie cu privire la averea deţinutǎ (original, sub semnătura privata);

3.2.14 acte privind activitatea comerciala anterioara (copii);

3.2.15 specimenul de semnătura (original);

3.2.16 certificatul cenzorilor privind depunerea garanţiei de către administratori;

3.2.17 actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate in contul societăţii (copii);

3.2.18 contractul de administrare (copii);

3.2.19 acte de identitate (cu CNP) in copie;

3.2.20 acte de înregistrare a fondatorilor persoane juridice (copie) ;

3.2.21 hotărârea organului statuar al persoanei juridice privind participarea la constituirea societăţii (original);

3.2.22 mandatul persoanei care a semnat actul constitutiv in numele si pe seama fondatorului, persoana juridica (original);

3.2.23 certificat de bonitate (original);

3.2.24 avize prealabile prevăzute de lege;

3.2.25 actele pentru autorizarea funcţionǎrii din punct de vedere:

o

3.2.25.1. prevenirea si stingerea incendiilor;

o

3.2.25.2. sanitar;

o

3.2.25.3. sanitar-veterinar;

o

3.2.25.4. al protecţiei mediului;

o

3.2.25.5. al protecţiei muncii

3.2.26. diverse taxe si onorarii

Un alt pas important este realizarea construcţiei necesare. Avizele de construcţie se eliberează in baza Legii 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor si unele masuri pentru realizarea locuinţelor plus modificările ulterioare publicate in Monitorul Oficial nr. 933/13.10.2004. Pentru început se obţine certificatul de urbanism pentru terenul vizat. Acesta se poate obţine de către orice persoana interesata printr-o cerere adresata autorităţilor competente, menţionate la articolul 4 din lege. Certificatul de urbanism nu permite începerea construcţiei, ci doar face cunoscut regimul juridic, economic si tehnic al terenului. Prin exprimarea intenţiei de realizare a unei ferme, primiţi o lista cu avize şi acorduri necesare pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie. Dosarul necesar si planul construcţiei este realizat de specialişti, datele necesare fiind definite în articolul 9 al legii. Pentru construcţie este necesara scoaterea din circuitul agricol al terenului şi de asemenea încheierea unui acord cu cei care administrează drumurile de acces, în vederea transportului de materiale.

Având in vedere specificul activităţii, construcţia realizată nu poate fi folosită ca locuinţă.

1.3.3. Acorduri, autorizaţii şi avize de mediu

3.3. 1. Acordul de mediu:

Acord de mediu – decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, care da dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul. Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat in scris, prin care se stabilesc condiţiile de realizare a proiectului, din punct de vedere al protecţiei mediului. Acesta se emite in vederea obţinerii autorizaţiei de construire pe baza: O.U. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată şi modificată prin Legea 265 din 2006, ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 17 octombrie 2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.164 din 19 noiembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului. Solicitarea si obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele publice sau private de investiţii noi ori modificare a celor existente, aferente activităţilor cu impact asupra mediului. Actele necesare obţinerii avizului/acordului de mediu:

3.3.1.1. Cerere (solicitare acord); 3.3.1.2. Fisa tehnica de mediu, conform Ordinului 1430/2005, care se eliberează odată cu certificatul de urbanism de către comisiile de acorduri unice;

3.3.1.3.

Certificat de urbanism (copie);

3.3.1.4.

Acte doveditoare ale dreptului de folosinţa (copie);

3.3.1.5.

Plan de situaţie anexa la certificatul de urbanism (copie);

3.3.1.6.

Plan de încadrare in zona (copie);

3.3.1.7.

Dovada plăţii tarifului iniţial de avizare conform anexei 5 din Ordinul

860/2002;

3.3.1.8.

Memoriu tehnic conform normativului de conţinut(anexa II.2) din

Ordinul860/2002 pentru proiectele care se încadrează in Anexa I.1 sau I.2 din Ordinul menţionat mai sus.

3.3.2. Autorizaţia de mediu Este un act tehnico-juridic eliberat in scris de autorităţile competente pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile si/sau parametrii de funcţionare a unei activităţi existente sau pentru punerea in funcţiune a unei activităţi noi pentru care anterior a fost emis acord de mediu. Se emite de Agenţia de Protecţie a Mediului in vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare. Cadrul legal: O.U. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată şi modificată prin Legea 265 din 2006, ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 17 octombrie 2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.164 din 19 noiembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului., Ordinul nr. 876 din 20 decembrie 2004 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor pentru aprobarea

Procedurii de autorizare a activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului, ORDINUL 1798 din 2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu . Solicitarea autorizaţiei de mediu pentru activităţi se face la sediul Agenţiei de Protecţie a Mediului din judeţul unde se amplasează ferma. Procedura de autorizare a activităţilor cu impact asupra mediului înconjurător (Ordinul nr. 876/2004) specifica la art. 9

(1) la solicitarea unei autorizaţii de mediu sau cu minimum 45 de zile înainte de expirarea unei autorizaţii de mediu existente, titularul activităţii este obligat sa depună la Agenţia Teritoriala pentru Protecţia Mediului (ATPM) următoarele:

3.3.2.1. Cererea pentru eliberarea autorizaţiei de mediu;

3.3.2.2. Fisa de prezentare si declaraţia având conţinutul cuprins in anexa nr. 2;

3.3.2.3. Dovada ca a făcut publica solicitarea prin cel puţin una dintre metodele

de informare specificate in anexa nr. 3;

3.3.2.4. Planul de situaţie si planul de încadrare in zona a obiectivului;

3.3.2.5. Procesul-verbal de constatare pentru verificarea respectării tuturor condiţiilor impuse prin acordul de mediu întocmit conform Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu sau nota privind stadiul de realizare a programului de confirmare existent, după caz. (2) Nu se primesc solicitări care nu conţin documentele prevăzute la alin. 1 (3) ATPM verifica amplasamentul, analizează documentele prezentate la alin. 1, stabileşte daca sunt necesare informaţii, acte sau documente suplimentare si le solicita in scris titularului activităţii. (4) Pentru activităţi noi pentru care a fost emis acordul de mediu, ATPM, după parcurgerea etapelor prevăzute la alin. 2 si 3, face publica decizia sa de emitere a autorizaţiei de mediu prin afişare la sediul propriu si pe pagina proprie de internet.

Documentele care au stat la baza acesteia vor putea fi consultate după un program care se afişează. Decizia poate fi contestata in termen de 15 zile lucratoare de la data afişării.

3.3.3. Avizele necesare realizării construcţiei:

3.3.3.1. Aviz de amplasament;

3.3.3.2. Avize si acorduri pentru utilităţi – apă, curent electric, gaze;

3.3.3.3. Aviz de la Compania de Pompieri;

3.3.3.4. Aviz de la Comandamentul de Protecţie Civila ;

3.3.3.5. Aviz de la Inspectoratul pentru Sănătate Publica ;

3.3.3.6. Aviz pentru Protecţia Mediului.

Aceste avize sunt înscrise in certificatul de urbanism pe care investitorul trebuie să îl solicite de la administraţia publica locala înainte de a începe elaborarea proiectului.

3.3.4. Avizele necesare funcţionării

3.3.4.1. Aviz de la Direcţia Sanitar - Veterinară;

3.3.4.2. Aviz de la Direcţia de Sănătate Publică,

3.3.4.3. Aviz de la autoritatea publică locală.

Aceste avize vor fi obţinute de investitor după finalizarea tuturor construcţiilor

şi punerea in funcţie a fermei. Investitorul trebuie sa demonstreze, in aceasta etapa, ca toate construcţiile respectă normele si regulamentele specifice, iar instalaţiile funcţionează la parametrii proiectaţi. Direcţiile Sanitare Veterinare si pentru Siguranţa Alimentelor judeţene eliberează autorizaţia sanitar-veterinara sau pentru siguranţa alimentelor, in

conformitate cu Ordinul nr. 93/2008, Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 768 din data de 14 noiembrie 2008.

3.3.5. Actele necesare pentru eliberarea autorizaţiei de construire:

3.3.5.1. Cerere tip completata;

3.3.5.2. Certificatul de urbanism pentru imobilul in cauza (copie);

3.3.5.3. Dovada titlului de proprietate asupra terenului;

3.3.5.4. Proiectul pentru autorizaţia de construire (PAC), in doua exemplare, întocmit de un proiectant autorizat, care conţine:

- piese scrise si piese desenate;

- plan de încadrare in teritoriu;

- planul de situaţie al imobilelor;

- plan fundaţii si planurile tuturor fundaţiilor;

- secţiuni (transversala si orizontala);

- planul învelitorii si toate faţadele;

- alte piese scrise si desenate solicitate prin Certificatul de urbanism.

CAPITOLUL II

PROIECTAREA ASIGURĂRII MATERIALULUI BIOLOGIC ÎN FERMA PENTRU ÎNGRĂŞAREA OVINELOR

Asigurarea unui material biologic de calitate în orice tip de fermă este unul din cele mai sensibile puncte de rezolvat. Din acest motiv, în acest proiect, îi este dedicat un capitol întreg acestui subiect.

2.1. Alegerea rasei

Pe plan mondial există cateva rase ameliorate în direcţia producţiei de carne/carne-lapte. Dintre acestea cele mai importante sunt rasele:

- Suffolk;

- Texel;

- Ile de France;

- Lacaune;

- Tipul de carne Palas;

- Cap negru de Teleorman.

RASA CAP NEGRU DE TELEORMAN

Ferma exploatează 1000 de oi fătătoare din rasa Carabaşă (Cap Negru de Teleorman). Această rasă a fost omologată în anul 2009 şi se pretează foarte bine pentru exploatarea în direcţia lapte – carne.

Rasa se caracterizează prin următoarele: - Precocitate: femelele pot intra la reproducţie la vârsta de

Rasa se caracterizează prin următoarele:

-Precocitate: femelele pot intra la reproducţie la vârsta de 7 – 8 luni;

-Fecunditatea: 95%;

-Prolificitatea: 130 160%;

-Producţie de lapte: 130 – 140 kg lapte marfa;

-Producţie de carne: mieii au 5 – 6 kg la fătare, ating 35 – 45 kg la 5 luni, iar adultele au o greutate de 70 kg la femele şi 90 kg la masculi;

-Producţia de lână: masculii produc 4 – 5 kg lână, iar femelele 3 – 3,5 kg. Fineţea fibrei este de 30 – 37 microni, lungimea suviţei de 9 – 11 cm. Randamentul la spălare de 54%.

Pentru cele 1000 oi fătătoare se vor asigura berbeci de reproducţie cu un raport de sexe de 1/40.

Efectivul este impărţit pentru eficientizarea producţiei şi inducerea progresului genetic în populaţie în nucleu de producţie (600 capete oi fătătoare) şi nucleu de prăsilă (400 oi fătătoare).

CAPITOLUL III

PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE EXPLOATARE

3.1. Adăposturile

a) Oi mame (fig.1 şi 2):

Oile mame sunt întreţinute în adăposturi cu o capacitate de 250 capete. Acestea sunt împărţite în 6 compartimente de tip boxă colectivă în care pot fi cazate 41 – 42 oi mame. Adăpostul asigură o suprafaţă de 3 mp/cap plus o suprafaţă de 1 mp/cap padoc. Oile sunt întreţinute în stabulaţie liberă pe tot parcursul anului, indiferent de starea fiziologică. În interiorul boxei se pot compartimenta spaţii pentru fătare sau pentru şcoala mieilor pentru perioada în care mieii sunt întreţinuţi alături de mame.

Adăpostul asigură 18,5 mc aer/cap, iar ventilaţia se face natural. Iluminarea este asigurată în mare parte prin ferestre (1mp fereastra/18mp adapost), dar şi cu ajutorul instalaţiei electrice.

b) Berbecii de reproducţie (fig.3):

Sunt intreţinuţi în boxe individuale care asigură o suprafaţă de 6 mp/cap adăpost, 8 mp/ cap padoc, 31,5 mc aer, ventilaţia se face natural, iluminatul se face prin ferestre (1 mp ferestre/ 18 mp adăpost) şi instalaţie electrică.

c) Tineretul de înlocuire (fig.4):

Tineretul femel şi mascul se întreţin în acelaşi adăpost. Pentru femele există un compartiment unic unde se asigură: 0,9mp/cap femele şi 1,5 mp/cap mascul, 5,5 mc aer-cap, iluminat natural (1 mp ferestre la 18 mp adăpost) şi iluminat artificial.

d) Îngrăşătoria (fig.5):

Tronsonul de îngrăşătorie asigură cazarea a 500 capete tineret la îngrăşăt. Fiecare animal are repartizat pentru odihnă minim 1 mp. Adăpostul constă din 12 boxe colective pentru 41 42 animale. Este proiectat pentru a fi folosit în sezonul cald şi nu are pereţi, însă există posibilitatea îmbrăcării cu diferite materiale pentru a fi exploatate şi în sezonul rece.

e) Evacuare dejecţii:

Animalele sunt întreţinute pe aşternut adânc de paie. Igienizarea se face o dată la 6 – 8 săptămâni cu ifronul. Gunoiul de grajd se încarcă în remorcă şi este transportat la platforma de gunoi de grajd unde este supus procesului de compostare.

O oaie adultă produce anual 1,25 tone gunoi de grajd. Rezultă că de la matcă se obţin (1040 ovine adulte * 1,25 tone/cap/an) 1300 tone gunoi/an. De la tineret se obţin anual (1000 capete * 0,3 tone/cap/an) 300 tone/an.

3.2. Reproducţia

Oile sunt stimulate să intre în călduri în lunile august – septembrie – octombrie prin hrănire stimulativă, prezenţa berbecilor şi reducerea duratei zi lumină.

Pe perioada împerecherilor, fiecare berbec este mutat zilnic în boxa colectivă a grupei lui pentru a efectua monta.

Fătările au loc în lunile ianuarie – februarie – martie. În această perioadă, în fiecare boxă colectivă de 40 oi mame se compartimentează un spaţiu pentru şcoala mieilor şi două boxe de fătare.

3.3. Hrănire şi adăpare (anexa 1 si 2)

Hrănirea se face cu amestec unic, cu ajutorul remorcii tehnologice, la discreţie în cazul oilor fătătoare, a tineretului femel de reproducţie şi a animalelor la îngrăşăt.

Berbecii de reproducţie şi tineretul mascul de înlocuire sunt hrăniţi restrictiv. Aceştia nu primesc amestec unic, ci fân de bună calitate, nutreţ murat şi concentrate sub formă de amestec de fermă.

Mieii sunt separaţi de mame la vârsta de o lună. Începând cu a 7a – a 10a zi de viaţă primesc în şcoala mieilor fân de foarte bună calitate şi amestec de fermă.

La vârsta de o luna mieii sunt cazaţi în îngrăşătorie şi treptat (2 – saptamani) se face trecerea la hranirea cu furaje pentru îngrăşare.

Adăparea se face cu apă proaspătă şi curată în adăpători cu nivel constant.

3.4. Recoltarea producţiilor

a) Producţia de lapte:

Oile produc lapte timp de 210 zile pe an. Acestea nu sunt mulse în prima lună de lactaţie (perioada de alaptare). Începând cu a doua lună oile sunt mulse cu ajutorul unei instalaţii de muls de două ori pe zi, obţinându-se în medie 0,8 kg lapte/cap/zi.

Laptele este depozitat în tancuri de răcire şi valorificat la beneficiari în baza unui contract.

b) Producţia de carne:

Constă din tineretul la îngrăşat şi reforme.

Tineretul

este

întreţinut

în

îngrăşătorii

până

la

greutatea

de

40

kg

(aproximativ 5 luni) când este valorificat la export pe baza unui contract.

Reformele (oi mame şi berbeci) sunt supuse unei condiţionări de 1 – 1,5 luni şi valorificate în toamna fiecărui an pentru pastramă.

c) Producţia de lână:

Rasa Carabaşă produce o lână semifină cu o valoare foarte mică (datorita contextului actual). Totuşi, ovinele trebuie tunse anual astfel: în perioada 10 mai – 10 iunie se organizează şi execută tunsul. Sunt necesare o platformă de tuns unde stau cei 4 muncitori necesari (70 oi/zi/om) şi un parc (ţarc aşteptare, culoare de ghidare). Oile sunt tunse cu maşini de tuns electrice.

d) Producţia de gunoi de grajd:

După compostare se valorifică prin împrăştierea pe terenul agricol al fermei în scopul fertilizării.

3.5. Ameliorare

În nucleul de prăsilă se face în rasă curată pe baza celor mai bune exemplare din efectiv, clasificate cu ajutorul datelor din COP(Controlul Oficial al Producţiei).

În nucleul de producţie se face ameliorarea prin încrucişare cu rase de carne.

3.6. Tratamente:

Profilactice:

- 20.11 05.12 vaccinare antitetanus;

- 15.12 15.01 vaccinare impotriva agalaxiei;

- 01.04 – 30.04 vaccinare anticărbunoasă;

- Toamna: deparazitare internă (Rombendazol 1ml/10kg GV doua zile la rand);

- Primăvara: deparazitare internă şi externă (Romavermectina “+” 1ml/50kg GV).

Pe lângă tratamentele profilactice se are în vedere să existe în farmacia fermei: antibiotice, dezinfectante, pansamente, faşe, seringi, trocantere, etc în cazul tratamentului pentru mamite, pododermatite, timpanism, etc.

3.7. Ferma vegetala

Rolul acesteia este să asigure baza furajeră pentru hrănirea tuturor categoriilor de ovine din ferma de 1000 capete oi fătătoare. Suprafaţa necesară a fost determinată pe baza necesarului anual de furaje (fig. 6) şi a producţilor medii la hectar.

Furaj

Necesar anual de furaj (tone)

Producţie medie la hectar (tone)

Necesar teren agricol (hectare)

Pajişte câmpie

1517

26

60

Sorg siloz

748

30

25

Fân lucernă

449

7

66

Porumb boabe

137

6

25

Orz

41

5.5

15

TOTAL

-

-

191

Pajişti de câmpie:

Întreţinerea pajiştei se face prin fertilizare cu gunoi de grajd (30 t/ha). Masa verde se recoltează în perioada sezonului cald cu ajutorul cositoarei şi se administrează la iesle.

Rotaţia culturilor:

Se face ţinând cont de posibilitatea de a cultiva aceaşi plantă furajeră pe aceaşi tarla mai mulţi ani la rând şi ce plantă premergătoare este potrivită fiecărei plante furajere.

Planta furajeră

Se poate cultiva pe aceeaşi tarla timp de

Planta premergătoare

Pajişte naturală

2

-3 ani

Pajişte naturală

Porumb boabe

2

-3 ani

Lucernă

Sorg siloz

2

-3 ani

Indiferent

Orz

2

-3 ani

Lucernă

Lucernă

2 4 ani

Porumb şi paioase

59

ROTAŢIA CULTURILOR:

Nr.

Crt.

Anul

Cultura

Suprafaţa

Planta premergătoare

ha

%

Specificare

Suprafaţa (ha)

 

Pajişte

60

31.6

Pajiste

60

   

Porumb boabe

25

13.2

-

-

1 2012-2013

Sorg siloz

25

13.2

-

-

Orz

15

0.5

-

-

Lucernă

65

41.5

-

-

 

Pajişte

60

31.6

Pajişte

60

   

Porumb boabe

25

13.2

Porumb boabe

25

2 2013-2014

Sorg siloz

25

13.2

Sorg siloz

25

Orz

15

0.5

Orz

15

Lucernă

65

41.5

Lucernă

65

 

Pajişte

60

31.6

Pajişte

60

   

Porumb boabe

25

13.2

Lucernă

25

3 2014-2015

Sorg siloz

25

13.2

Lucernă

25

Orz

15

0.5

Lucernă

15

Lucernă

65

41.5

Porumb + orz + sorg

65

60

 

Pajişte

60

31.6

Pajişte

60

Porumb boabe

25

13.2

Porumb boabe

25

4 2015-2016

Sorg siloz

25

13.2

Sorg siloz

25

Orz

15

0.5

Orz

15

Lucernă

65

41.5

Lucernă

65

 

Pajişte

60

31.6

Pajişte

60

Porumb boabe

25

13.2

Lucernă

25

5 2016-2017

Sorg siloz

25

13.2

Lucernă

25

Orz

15

0.5

Lucernă

15

Lucernă

65

41.5

Porumb + orz + sorg

65

61

Schiţa tehnologică

80 FEMELE (CELE MAI BUNE)
80 FEMELE
(CELE MAI BUNE)

120 FEMELE

5 MASCULI CUMPĂRAŢI ABATOR REFORMA ANUALĂ 120 FEMELE + 5 MASCULI
5 MASCULI
CUMPĂRAŢI
ABATOR
REFORMA ANUALĂ 120
FEMELE + 5 MASCULI
MATACA 1000 OI + 40 BERBECI NUCLEU PRODUCŢIE NUCLEU PRĂSILĂ 600 OI CARABAŞĂ 400 OI
MATACA 1000 OI + 40 BERBECI
NUCLEU PRODUCŢIE
NUCLEU PRĂSILĂ
600 OI CARABAŞĂ
400 OI CARABAŞĂ
5 MASCULI (CEI MAI BUNI)
15 BERBECI SUFFOLK
10 BERBECI CARABAŞĂ
FECUNDITATE
FECUNDITATE
0.95
0.95
NATALITATE
NATALITATE
1.5
1.5
827
551 MIEI
MIEI
SUPRAVIEŢUIRE
SUPRAVIEŢUIRE
0.95
0.95
812
MIEI
542 MIEI
271 MIEI
271 MIEI
MASCULI
FEMELE
0.95 0.95 812 MIEI 542 MIEI 271 MIEI 271 MIEI MASCULI FEMELE ÎNGRĂŞĂTORIE 1149 MIEI +
0.95 0.95 812 MIEI 542 MIEI 271 MIEI 271 MIEI MASCULI FEMELE ÎNGRĂŞĂTORIE 1149 MIEI +

ÎNGRĂŞĂTORIE

1149 MIEI + 210 REFORME

0.95 0.95 812 MIEI 542 MIEI 271 MIEI 271 MIEI MASCULI FEMELE ÎNGRĂŞĂTORIE 1149 MIEI +

62

CAPITOLUL IV

PROIECTAREA FLUXULUI FINANCIAR 4.1. Capitalul imobilizat

CAPITOLUL IV PROIECTAREA FLUXULUI FINANCIAR 4.1. Capitalul imobilizat 63

63

64

64

4.2. Activul circulant

1. Furaje

FURAJE

CANTITATE (TO)

PREŢ (EURO)/TO

COST

PAJIŞTI SILOZ SORG PORUMB BOABE ORZ OVĂZ ŞROT FLOARE TĂRÂŢE GRÂU TĂRÂŢE PORUMB FÂN DE LUCERNĂ COST SUPLIM. MACINAT A.F.

1402

2

2804

741

15

11122

147

185

27245

41

177

7324

5

200

997

31

150

4604

34

115

3884

4

161

584

452

80

36144

3.9

226

881

TOTAL

95589

2. Salarii

 

SALARIU

SALARII

LUNAR

(EURO)

NR ANGAJAŢI

COEFICIENT

NR

LUNI

TOTAL

ŞEF FERMĂ ÎNGRJITORI MULGĂTOR ELECTROMECANIC CONTABIL VETERINAR

500

1

1.8

12

10800

180

4

1.8

12

15552

210

1

1.8

12

4536

210

1

1.8

12

4536

184

1

1

12

2208

805

1

1

1

805

TOTAL 38437
TOTAL
38437

65

3.

Energie

MOTORI

CURENT ELECTRIC

4. Amortizare

AMORTIZARE

LITRI/ZI

PREŢ/LITRU

NUMĂR ZILE

TOTAL

10

1.38

365

5037

COST LUNAR

NR LUNI

TOTAL

350

 

12

4200

CAPITAL

NR ANI EXPLOATARE FERMĂ

 

IMOBILIZAT

TOTAL

875919

15

58395

TOTAL ACTIV CIRCULANT:

95589 + 38437 + 5037 + 4200 = 143263 EURO

66

4.3.

Venituri

 

VENTITURI DIN LAPTE

 
 

PREŢ VÂNZARE

VENIT

NR OI LACTANTE

PROD. ZILNICA (L)

(EURO)

NR ZILE LACTAŢIE

(EURO)

1000

0.8

0.7

180

100800

 

VENITURI DIN CARNE

 
 

RANDAMENTUL LA SACRIFICARE

PREŢ/Kg

VENIT

NR CAPETE

GV LA SACRIFICARE

CARCASĂ

(EURO)

TINERET (45 Kg)

 

1149

45

0.65

4.5

151204

REFORME

32207
32207

210

71.5

0.55

3.9

 

VENIT TOTAL

183411

 

VENIT DIN LANA

 
 

RANDAMENT LA

VENIT

NR ANIMALE

PRODUCŢIE/CAP

SPĂLARE

PRET/Kg LANA

(EURO)

1000

3.5

0.54

0.35

661.5

25

4.5

0.54

0.35

21.2625

 

VENIT TOTAL

683

 

SUBVENTII

SPECIFICARE

VALOARE/UNITATE

NR UNITATI

VENIT (EURO)

ANIMALE MATCA

25

1025

25625

MOTORINA

0.23

3650

839.5

 

VENIT TOTAL

26465

TOTAL VENIT ANUAL

311359

67

4.4.

Surse de finantare

a)Sursă proprie de finanţare:

Investitorul dispune de suma de 20000 de euro şi de contravaloarea terenului necesar dezvoltării fermei evaluat la 226000 euro.

SURSĂ PROPRIE FINANŢARE

SPECIFICARE CASH CONTRAVALOARE TERENURI

VALOARE (EURO)

20000

206000

TOTAL

226000

b)Fonduri structurale (60% din investiţie):

Fermierul aplică pe baza unui dosar pentru fondurile europene. Aceste fonduri asigură 60% din capitalul imobilizat.

(1081919 euro 226000 capital propriu) * 60% fonduri UE = 513551 euro

c)Restul capitalului se obţine printr-un credit bancar pe termen lung => 10 ani:

Pentru restul de 40% din capitalul imobilizat se achiziţionează un credit bancar pe termen lung.

(1081919 euro 226000 capital propriu) * 40% = 342368 euro

68

CREDITE NECESARE

a)Credit pe termen lung în valoare de 342368 euro/10 ani, cu o dobândă de 5% pe an:

342368 euro / 10 ani = 37852,8 euro/an

CREDIT TERMEN LUNG

Anul

Rata

Dobânda

Valoare rămasă

0

   

342368

1

34237

17118

308131

2

34237

15407

273894

3

34237

13695

239657

4

34237

11983

205421

5

34237

10271

171184

6

34237

8559

136947

7

34237

6847

102710

8

34237

5136

68474

9

34237

3424

34237

10

34237

1712

0

Dobândă primul an => 17118 euro

b) O linie de credit pentru asigurarea capitalului circulant:

Acest credit este menit să asigure “startul afacerii”. S-a ales această variantă plecând de la premiza că în 3 luni de la începerea activităţii vor intra în contul firmei sume de bani de la diverşi clienţi care au achiziţionat produsele obţinute în fermă. Aceste sume de bani vor asigura continuitatea activităţii.

Valoare linie de credit: în primele trei luni de la începerea activităţii veniturile în fermă sunt mai mici decât cheltuielile. Din acest motiv se va achiziţiona o linie de credit care să asigure acoperirea acestor cheltuieli în valoare de 30000 euro.

69

Linia de credit se face pentru 6 luni (cu posibilitatea de prelungire) cu o dobândă de 8% pe an.

30000 euro * 8% dobânda = 2400 euro/an dobândă

c)Credit pentru efectuare proiect pe o perioadă de un an (cu perioada de graţie 1 an) cu dobânda de 5% pe an:

Proiectul este astfel conceput încât să se desfăşoare în patru etape. Această abordare permite achiziţionarea unui credit în două tranşe, astfel încât în momentul când suma de bani din prima tranşa se va termina, aceasta va putea fi achitată cu primele două tranşe din fondurile structurale.

NECESAR

513551

DOBÂNDA

5%

VALOARE

DOBÂNDĂ

25677.57

TRANŞE

2

VALOARE DOBÂNDĂ TRANŞA 1

12839

d)Credit punte pentru TVA pe o durată de un an cu o dobândă de 5%.

Creditul achiziţionat va reprezenta doar 25% din valoarea TVA. Această sumă reprezintă cheltuielile cu TVA-ul din primul trimestru al anului. Următoarele trimestre vor fi susţinute cu ajutorul TVA încasat de la stat.

NECESAR

2125437

DOBÂNDĂ

5%

VALOARE

DOBÂNDĂ

10622

TRANŞE

4

VALOARE DOBÂNDĂ TRANŞA 1

2655

70

A

121 CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI

P

SPECIFICARE

VALOARE

SPECIFICARE

VALOARE

FURAJE

95589

CARNE

183411

SALARII

38437

LAPTE

100800

CURENT

 

ELECTRIC

4200

LANA

683

MOTORINA

5037

SUBVENTII

26465

 

FONDURI

AMORTIZARE

58395

STRUCTURALE

34237

DOBANZI

35013

 

RD

236670

RC

345595

 

SOLD FINAL

108925

71

PROFITUL

PROFITUL

BRUT

108925

EURO

16%

PROFITUL PROFITUL BRUT 108925 EURO 16% IMPOZIT PE PROFIT 17428 EURO PROFIT NET 91497 EURO 72

IMPOZIT PE PROFIT

17428

EURO

PROFIT NET

91497

EURO

72

BILANTUL

   

A

BILANT LA INCEPUTUL ACTIVITATII (01.01.2013)

 

P

 

SPECIFICARE

VALOARE

 

SPECIFICARE

VALOARE

 

CHELTUIELI DE CONSTITUIRE

   

CAPITALURI

500

PROPRII

226000

TEREN

206000

CREDIT PE TERMEN LUNG

342368

CONSTRUCTII

552516

CREDIT PE TERMEN SCURT

339885

MATCA

119000

 

UTILAJE,

MASINI,

183903

 

FURNIZORI

173666

INSTALATII

 

TREZORERIE

20000

 

TOTAL

1081919

 

TOTAL

1081919

73

A

BILANT LA SFARSITUL PRIMULUI AN (2013)

 

P

 

SPECIFICARE

VALOARE

 

SPECIFICARE

VALOARE

 

CHELTUIELI DE CONSTITUIRE

   

CAPITALURI

 

500

PROPRII

317498

 

FONDURI UE

513551

 

TEREN

206000

CREDIT PE

308131

 

TERMEN

LUNG

 

CONSTRUCTII

514796

CREDIT PE TERMEN SCURT

0

MATCA

110876

 

UTILAJE, MASINI, INSTALATII

171348

 

FURNIZORI

50492

CREANTE

33483

 

TREZORERIE

152670

 

TOTAL

1189673

 

TOTAL

1189673

74

INDICATORI ECONOMICI ANALIZA

INDICATORI PE OAIE FATATOARE (EURO)

CHELTUIELI/OAIE

VENITURI/OAIE

PROFIT/OAIE

PROFIT

NET/OAIE

236.67

345.60

108.93

91.50

PONDERE VENITURI

LAPTE%

CARNE%

LANA%

SUBVENTII%

29.2

53.1

0.2

17.6

ALTI INDICATORI (EURO)

INVESTITIE PE CAP DE OVINA

454.8

INVESTITIE PE CAP DE OAIE FATATOARE

1081.9

INVESTITIE PE CAP INDIVID MATCA

1055.5

RECUPERAREA INVESTITIEI

12 ani

75

INDICATORI ZOO-ECONOMICI ANALIZA

PRODUCTIA MEDIE/OAIE FATATOARE/AN

PRODUCTIE MEDIE LAPTE (LITRI)

144

PRODUCTIE MEDIE CARNE (KILOGRAME)

52

PRODUCTIE MEDIE LANA (KILOGRAME)

2

76

4.5.

Cash Flow

 

TOTAL

input

ian

febr

mar

apr

mai

iun

iul

aug

sept

oct

nov

dec

ANUAL

furaje (cost mediu)

7966

7966

7966

7966

7966

7966

7966

7966

7966

7966

7966

7966

95589

salarii

3203

3203

3203

3203

3203

3203

3203

3203

3203

3203

3203

3203

38437

dabanzi

2918

2918

2918

2918

2918

2918

2918

2918

2918

2918

2918

2918

35013

curent electric

350

350

350

350

350

350

350

350

350

350

350

350

4200

motorina

420

420

420

420

420

420

420

420

420

420

420

420

5037

TOTAL

14856

14856

14856

14856

14856

14856

14856

14856

14856

14856

14856

14856

178276

TOTAL PROGRESIV

14856

29713

44569

59425

74282

89138

103994

118851

133707

148563

163419

178276

output

lapte

0

5594

11189

16800

16800

16800

16800

11189

5594

0

0

0

100800

carne

0

0

0

0

0

45853

45853

45853

45853

0

0

0

183411

lana

0

0

0

0

683

0

0

0

0

0

0

0

683

TOTAL

0

5594

11189

16800

17483

62653

62653

57042

51447

0

0

0

284894

TOTAL PROGRESIV

0

5594

16783

33583

51066

113719

176372

233413

284894

284894

284894

284894

DEFICIT/EXCEDENT

-14856

-9262

-3668

1944

2626

47797

47797

42185

36591

-14856

-14856

-14856

euro

euro

euro

euro

euro

euro

euro

euro

euro

euro

euro

euro

NECESAR LINIE CREDIT

27786

EURO

77

BIBLIOGRAFIE

1. Draganescu, C., Joitoiu Ruxandra., 2005 Rasa de oi Carabasa Romaneasca (Ruda cu Capul Negru Romaneasca). Ed. Conphis, Rm. Valcea.

2. Draganescu, C., Grosu, H., Popa, R., Al., Joitoiu Ruxandra., 2005 Rasa de oi Carabasa in Bulgaria. Ed. Conphis, Rm. Valcea.

3. Draganescu, C., Grosu, H., Joitoiu Ruxandra., 2005 Rasa Carabase (Ruda cu Capul Negru) in Republica Serbia si Montenegro. Ed. Conphis, Rm. Valcea.

4. Grosu, H., Paraschivescu, M., Oltenacu, Pascal, A., 2005 Programe de ameliorare pentru productiile de lana si carne la ovine. Ed. Conphis, Rm. Valcea.

5. Paraschivescu, M., 2005 Cresterea, ingrijirea si furaajarea reproducatorilor (Sisteme de crestere a ovinelor). Ed. Conphis, Rm. Valcea.

6. Paraschivescu, M., 2005 Reproductia ovinelor in nuclee. Ed. Conphis, Rm. Valcea.

7. Popescu, Agatha, 2005 Managementul financiar in fermele de ovine. Ed. Conphis, Rm. Valcea.

8. Tafta, V., 2008 Cresterea ovinelor si a caprinelor. Ed. Ceres, Bucuresti.

9. Tafta, V., 2006 Tehnologia producerii, cresterii si ingrasarii mieilor si

iezilor. Ed. Ceres, Bucuresti. 10.Tafta, V., 2002 Productia si reproductia caprinelor. Ed. Ceres, Bucuresti.

78

*** INFO accesare PNDR Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit.

*** Ghidul solicitantului ajutorului de stat pentru motorina utilizata in agricultura.

79

80

80

81

81

82

82

83

83

84

84

85

85

RAŢII PE CATEGORII DE ANIMALE ŞI SEZON (în vederea calculării activului

86

RATII PE CATEGORII DE ANIMALE (in vederea calcularii capitalului circulant)

 

Cantităţi zilnice/cap

   

Tărâţe

Tărâţe

Şrot

Ovăz

Orz

Porumb

Paie

Fân

Siloz

Pajişti

Categorie

porumb

grâu

floare

lucernă

sorg

câmpie

0.01

0.036

0.024

0

0.06

0.07

0

0

0

5

Oi montă

0.012

0.084

0.028

0.156

0.088

0.032

0

1

0

7

Berbeci montă

0.015

0.054

0.036

0

0.09

0.105

0

1.5

2.5

0

Oi gestante

0.01

0.036

0.024

0

0.06

0.07

0

2

4

0

Oi lactante 1

0.01

0.036

0.024

0

0.06

0.07

0

0

0

6

Oi lactante 2

0

0.024

0.007

0.025

0.022

0.022

1

0

0

9

Berbeci repaus (cald)

0

0.024

0.007

0.025

0.022

0.022

0

2

5.5

0

Berbeci repaus (rece)

0

0.069

0.021

0.105

0.045

0.06

0

0

0

6

Tineret înlocuire (cald)

0

0.069

0.021

0.105

0.045

0.06

0

2

1

0

Tineret înlocuire (rece)

0

0.16

0.192

0

0.16

1.088

0

0.5

0

1.50

Tineret la îngrăşat (cald)

0

0.09

0.108

0

0.09

0.612

0

1.5

3

0

Tineret la îngrăşat (rece)

0

0.025

0.03

0

0.025

0.17

0

1

0

7

Adulte la îngrăşat

87

CONSUM ANUAL DE FURAJE

ZAF = nr zile * nr animale

ZAF = nr zile * nr animale

ZAF = nr zile * nr animale Total perioadă (UN AN)
Total perioadă (UN AN)

Total perioadă (UN AN)

ZAF = nr zile * nr animale Total perioadă (UN AN)
ZAF = nr zile * nr animale Total perioadă (UN AN)
ZAF = nr zile * nr animale Total perioadă (UN AN)
ZAF = nr zile * nr animale Total perioadă (UN AN)

Categorie

NR

Pajişti

Siloz

Fân

Şrot

Tărâţe

Tărâţe

ANIMALE

NR ZILE

ZAF

câmpie

sorg

lucernă

Paie

Porumb

Orz

Ovăz

floare

grâu

porumb

Oi montă

1000

90

90000

450000

0

0

0

6300

5400

0

2160

3240

900

Berbeci montă

25

90

2250

15750

0

2250

0

72

198

351

63

189

27

Oi gestante

1000

60

60000

0

150000

90000

0

6300

5400

0

2160

3240

900

Oi lactante 1

1000

90

90000

0

360000

180000

0

6300

5400

0

2160

3240

900

Oi lactante 2

1000

90

90000

540000

0

0

0

6300

5400

0

2160

3240

900

Berbeci repaus (cald)

25

90

2250

20250

0

0

2250

49.5

49.5

56.25

15.75

54

0

Berbeci repaus (rece)

25

90

2250

0

12375

4500

0

49.5

49.5