Sunteți pe pagina 1din 9

Terorismul, un imperiu al fricii?

Omoar unul, terorizeaz o mie-Sun Tzu


Terorismul nu are o definiie propriu-zis, dar pentru mine aceast noiune are ca rdcin cuvntul"teroare", in sens de "fric provocat intenionat prin mijloace de intimidare sau de timorare." !"#$. Terorismul nu este o apari%ie recent &n peisajul istoric. 'prut su( forma modern a termenului &n secolul al #)#-lea, forme ale terorii de la asasinatul politic la sa(otaj &ntlnim &nc din antic*itate+. Terorismul a fost definit ca metod de lupt politic avnd drept caracteristic recur,erea sistematic la viole%, prin asasinate, atentate cu e-plozie, sa(otaje etc. Terorismul justific aceste mijloace prin necesitatea de a rsturna o putere le,al atri(uindu-i o activitate represiv.. !e/i recur,erea la crima politic nu a fost necunoscut nici &n 'ntic*itate /i nici &n epoca modern, &nceputurile utilizrii sistematice a terorismului pot fi plasate &n perioada 0estaura%iei, cnd au avut loc numeroase atentate or,anizate de asocia%ii secrete de factur li(eral /i patriotic1. Terorismul este parte a e-isten%ei omenirii. "l s-a manifestat su( toate formele posi(ile, de la terorismul pe/terii la ci(erterorism, &n func%ie de treapta de civiliza%ie pe care a ajuns omenirea, deci de mijloacele la dispozi%ie, /i aproape peste tot &n lume. 2ijloacele au fost mereu altele, esen%a a rmas &ns aceea/i3 &nfrico/are, distru,ere, ucidere. !in pcate, /i terorismul, ca /i rz(oiul, face parte, &ntr-un fel, din arsenalul prin care lumea se nea, pe sine, se ur/te /i se autodistru,e, creznd c se purific4. 5e parcursul timpului, &n confi,ura%ia criminalit%ii interna%ionale au avut loc muta%ii importante, materializate mai ales &n recrudescen%a terorismului &n forme dintre cele mai violente. 6nceputul terorismului ca form a violen%ei a aprut la &nceputul vie%ii omului pe pmnt. 0eli,ia a constituit motivul unor dezln%uiri cu violen% a oamenilor. ' aprut o serie de curente, unele ,rupuri l-au rene,at pe !umnezeu, au recurs la acte de teroare, la asasinate. "rau frac%iuni care aveau convin,erea c se apropie 7ceasul mntuirii8 /i c lupta &mpotriva necredincio/ilor este o dovad &n fa%a lui !umnezeu a credin%ei adevrate9. :ea mai puternic /i dur ripost a fost cea a le,iunilor romane, &ntre care Templul ; centrul ritual al iudaismului ; /i decimarea popula%iei evreie/ti, care a determinat diaspora sa istoric. :el mai puternic masacru a avut loc la 2asada &n anul <= &.>r, cnd s-a petrecut ultima redut a rezisten%ei antiromane?.
1
2

*ttp3@@AAA.*istoria.ro@e-clusivBAe(@,eneral@articol@cateva-lucruri-stiut-terorism Ibidem. 3 Ibidem. 4 http://www.arduph.ro/domenii/diu-si-terorismul/consideratii-generale-privind-terorismul/ 5 http://www.aafdutm.ro/revista/anul-ii/terorismul-repere-istorice/ Ibidem.

6n antic*itate, teroarea era un instrument al politicii rz(oiului. 'ceast teroare a fost folosit ca instrument al luptei politice dintre diverse ,rupuri, ce &ntre%inea puterea &ntr-un stat<. 'sasinatul politic /i teroarea politic au fost fenomene folosite de romaniC. 6n evul mediu, la fel ca /i &n antic*itate, teroarea a fost ,enerat de lupta &ntre reli,ii, ce a dominat &n principal conflictele epocii, precum /i lupta &ntre ,rupurile rivale, ce doreau accesul la conducerea politic a statului. 2ulte asasinate au e-istat &n Orientul 'propiatD. 5rintele spiritual al asasinilor a fost >assan Een Sa((a*, un &nalt func%ionar al vizirului din :airo, care s-a autoe-ilat &n re,iunea muntoas din sudul 2rii :aspice+=. 'cesta a pus (azele re,atului asasinilor, ,rupare ierar*izat &n mai multe ,rade. :uvntul 7asasin8 provine din lim(a ara(, traducndu-se prin consumator de *a/i/ sau to-icoman$++. 2area majoritate a asasinilor devota%i primea un pumnal aurit, ca semn al misiunilor pe care le aveau de &ndeplinit, primind ordine stricte /i e-acte &n le,tur cu victimele viitoarelor atentate, ce urmau s se produc+.. 6n cei 14 de ani de domnie a lui >assan Een Sa((a* a murit &n anul ++.4$, printele spiritual al ,ruprilor teroriste, au avut loc sute de atentate teroriste la ordin+1. !omnia terorii 7asasinilor8 a luat sfr/it &n 5ersia, prin invazia mon,ol a lui Fin,is >an. 'sasinii8 au fost asasina%i &n mas de lupttorii lui Fin,is >an+4. 6n aceast perioad, "uropa cunoa/te numeroase conflicte, rz(oaie reli,ioase /i primele cruciade. )nstaurat &n anul +C49, &n Gloren%a, dictatura teocratic a lui Savonarola, &n numele Fuvernului lui !umnezeu8, a terorizat &ntrea,a peninsul italian prin valuri de masacre, crime /i jafuri+9. 6n )ndia a ac%ionat frac%iunea terorist 7T*u,i8,&ncepnd cu anul +19?, care ataca oli,ar*ia (ra*man /i centrele de putere islamic, instalate &n )ndia dup secolul al #))-lea+?. 6n Haponia medieval, frica /i teroarea dominau popula%ia, lupttorii purtau numele de 7ninja8+<. 6n epoca modern, terorismul se manifest pentru prima dat &n istorie ca fenomen social+C. !omnia Terorii s-a instaurat &n timpul 0evolu%iei franceze din +<CD de ctre 0o(espierre, &n numele dictaturii iaco(ine, perioad &n care violen%a fizic, amenin%area cu violen%a, masacrele, e-ecu%iile &n mas ale opozan%ilor /i mai apoi c*iar ale alia%ilor sunt svr/ite &n numele unor le,i eradicate de puterea ce reprezenta, atunci, statul. 6n numele acestei 7domnii a terorii8 au fost aresta%i peste 19=.=== de oameni, din care numai +<.=1= au fost judeca%i de 7tri(unalele

! "

Ibidem. Ibidem. # Ibidem. 1$ Ibidem. 11 Ibidem. 12 Ibidem. 13 Ibidem. 14 Ibidem. 15 Ibidem. 1 Ibidem. 1! Ibidem. 1" Ibidem.

poporului8 /i e-ecuta%i,iar al%ii au murit &n &nc*isori fr a fi judeca%i. 0o(espierre a czut c*iar el victima propriei sale dictaturi, fiind ulterior judecat /i e-ecutat +<D4$+D. !up judecarea lui 0o(espierre, a,en%ii /i partizanii tri(unalelor iaco(ine au fost etic*eta%i drept 7terori/ti,8astfel c a aprut denumirea de 7terorism de stat8.=. 5e parcurs, &n Gran%a a aprut o nou atitudine e-tremist3 anar*ismul. S-au radicalizat mi/crile muncitore/ti protestatare, care au z,uduit Gran%a.+. 'u aprut afi/e cu &ndemnuri teroriste de ,enul3 8Scoate%i cu%itele, jefui%i, pune%i la cale incendiiI !istru,e%i,Jcide%iI Triasc revoltaI, Triasc incendiatoriiI, 2oarte asupritorilorI... 6n actele teroriste &ncep s fie folosite,ca mijloc de lupt, (om(ele /i armamentul. '/a de e-emplu, la re/edin%a procurorului 0epu(licii a fost plasat o (om(K o ,rupare terorist a aruncat &n aer, &n anul +CD., :omisariatul de poli%ie din 0ue des Eons-"nfants, provocnd moartea a cinci comisariK atacurile teroriste cu (om(e asupra palatului Eour(on, sediul 5arlamentului, l-au avut ca %int pe :*arles !upnL, /eful ,uvernului, atac a crui reu/it a fost &mpiedicat de &ntrzierea e-ploziei.1. :urentul anar*o-terorist capt /i conota%ii psi*opatolo,ice, &n sluj(a lui ac%ionnd indivizi psi*opa%i, declasa%i sau mar,inaliza%i social. !e e-emplu, un anar*ist suedez, care, &n anul +CD1, l-a ucis pe am(asadorul sr( )van Feor,evic, pentru c acesta afi/a o opulen% ofensatoare, precum /i cazul unui italian, care a &ncercat asasinarea pre/edintelui Gran%ei ; Sadi :arnot.4. 6n 0usia, &nc din secolul al #M)-lea,%arul )van cel Froaznic a folosit teroarea &mpotriva tuturor supu/ilor. Jlterior, %arul Nicolae ) a utilizat /i el teroarea &mpotriva poporului.9. :ele mai multe atentate au avut loc asupra %arului 'le-andru al ))-lea al 0usiei. :ea de-a /aptea tentativ asupra acestuia a fost (ine pre,tit de 4= de comploti/ti. 'ce/tia au spat &n 5eters(ur, un tunel, pornind dintr-o ma,azie pn la mijlocul strzii, pe unde urma s treac %arul, &n care au plasat o min pre,tit pentru a e-ploda. 6n ultimul moment, coloana imperial a evitat traseul minat. Jnul dintre comploti/ti, studentul Nicolai )vanovici 0saOov, a aruncat o ,renad asupra saniei imperiale, dup care a desc*is focul cu un revolver. Farda, format din cazaci, a fost distrus. Parul a co(ort din sania distrus, printre cadavrele cazacilor. Jn alt complotist a aruncat o (om( la picioarele %arului, care a fost sfrtecat de e-plozia (om(ei.?. 5e un teren propice dezvoltrii sale, terorismul a escaladat &ntr-o pro,resie ,eometric, aducnd ura, suferin%a /i moartea la ran, de suprem datorie /i onoare. Terorismul este &n mod si,ur cea mai ,rav form de infrac%iune &ndreptat &mpotriva pcii /i li(ert%ii, a comunit%ilor /i oamenilor pa/nici, &mpotriva vie%ii. 6n ultimile decenii, acest fla,el a cunoscut o ,lo(alizare fr precedent, iar dac s-ar &ntmpla ca el &nsu/i s-/i dea mna cu ,enocidul, atunci &ntrea,a noastr planeta ar fi cucerit de anar*ie /i de *aos.<.
1# 2$

Ibidem. Ibidem. 21 Ibidem. 22 Ibidem. 23 Ibidem. 24 Ibidem. 25 Ibidem. 2 Ibidem. 2! Ibidem.

2odul de ac%iune asimetric al or,aniza%iilor teroriste, nerespectarea nici unui fel de re,uli sau norme de drept al conflictelor armate, ale dreptulu interna%ional sau cel pu%in al unor norme de etic /i moral dictate de asumarea unor valori ,eneral-umane acceptate de lumea civilizat mic/oreaz ,radul de predicti(ilitate al ac%iunilor acestora /i &n consecin% determin cre/terea periculozit%ii ac%iunilor teroriste /i le mre/te eficien%a &n mod corespunztor.C. Or,anismele militare ale statelor nu sunt pre,tite &n mod adecvat pentru a com(ate /i contracara amenin%area ac%iunilor teroriste, care s-a amplificat rapid pn la un nivel nemaiatins pn &n prezent, determinat de cre/terea resurselor de care dispun acestea com(inate cu accesul la te*nolo,ii moderne /i o or,anizare /i conducere eficiente /i fle-i(ile, o doctrin /i o ideolo,ie a,resive.D. !e cnd societatea uman a &nceput s se confrunte cu acte de teroare &nfptuite la adresa mem(rilor ei, s-a &ncercat s se ,seasc e-plica%ii, s se interpreteze actul terorist cu scopul final de a fi prevenit. 'stfel de-a lun,ul timpului actul de teroare &nfptuit premeditat pentru atin,erea unor scopuri a fost definit de mai multe maniere trecndu-se de la simple interpretri la &m(rcarea actului terorist cu conota%ii conceptuale militare, politice, reli,ioase, etnice, ideolo,ice etc1=. 5rin terorism, ca metod de ac%iune, se &n%ele,e practicarea terorii. "l desemneaz acte de natur s provoace un sentiment de team intens, prevestitoare a unui ru inevita(il, acte intimidante su( toate aspectele1+. T.Fivanovic* consider c prin terorism se in%ele, acte de natur s provoace sentimentul de team, de un ru oarecare, acte care apar ca intimidri din toate punctele de vedere8Q+R. Terorismul este o metod de a stpni masele /i de a paraliza ac%iunea mem(rilor si, prin constrn,ere psi*olo,ic /i intimidare criminal1.. No%iunea de terorism a fost folosit pentru prima dat la cea de-a doua :onferin% de unificare a dreptului penal de la Eru-elles, din +D1=, /i era definit astfel3 Folosirea intenionat a unor mijloace capabile s produc un pericol comun reprezint acte de terorism ce constau n crime mpotriva vieii,libertii i integritii fizice a unor persoane sau care sunt ndreptate contra proprietii private sau de stat33. :u toate c nu e-ist un consens interna%ional privind definirea terorismului, multe %ri au &ncercat s delimiteze conceptual propriile interese /i valori apelnd la propriile lor formule14.

2" 2#

Ibidem. Ibidem. 3$ Ibidem. 31 Ibidem. 32 Ibidem. 33 Ibidem. 34 Ibidem.

5otrivit actualei Strate,ii de Securitate a 0omniei, terorismul, &n ,eneral, i terorismul internaional structurat n reele transfrontaliere, &n special, reprezint cea mai ,rav amenin%are la adresa vie%ii /i li(ert%ii oamenilor, a democra%iei /i altor valori fundamentale pe care se &ntemeiaz comunitatea democratic a statelor euroatlantice19. :onform egii !3! din "! noiembrie "##$ privind prevenirea i combaterea terorismului, terorismul reprezint ansam(lul de ac%iuni /i@sau amenin%ri care prezint pericol pu(lic /i afecteaz securitatea na%ional, avnd urmtoarele caracteristici3 a$ sunt svr/ite premeditat de entit%i teroriste, motivate de concep%ii /i atitudini e-tremiste, ostile fa% de alte entit%i, &mpotriva crora ac%ioneaz prin modalit%i violente /i@sau distructiveK ($ au ca scop realizarea unor o(iective specifice, de natur politicK c$ vizeaz factori umani /i@sau factori materiali din cadrul autorit%ilor /i institu%iilor pu(lice, popula%iei civile sau al oricrui alt se,ment apar%innd acestoraK d$ produc stri cu un puternic impact psi*olo,ic asupra popula%iei, menit s atra, aten%ia asupra scopurilor urmrite1?. %&erorismul este un alt tip de rzboi ' nou ca intensitate dar vec(i ca origine ' un rzboi al g(erilelor, al rebelilor, al asasinilor, un rzboi dus prin ambuscade, nu prin lupt, prin infiltraie, nu prin agresiune, n care victoria se obine prin erodarea inamicului i nu prin angajarea lui3). 6n strns le,tur cu scopurile urmrite de actul terorist se pot determina, dup diferite criterii, mai multe tipuri /i forme de manifestare a terorismului.1C. *n funcie de modalitile de aducere la ndeplinire a scopului propus, terorismul poate fi direct i indirect3+. a, &erorismul direct presupune ca ac%iunea respectiv s vizeze direct /i nemijlocit scopul propus. "ste cazul cnd un /ef de stat este asasinat &n scopul &nlocuirii cu un altul care s promoveze anumite reforme a/teptate de ,ruparea teroristK b, &erorismul indirect este acel tip de ac%iune prin care se comite doar un act ce reprezint el &nsu/i o infrac%iune ce precede ac%iunea terorist propriu-zis ca de e-emplu, procurarea de materiale e-plozive pentru o ,rupare terorist pentru a fi utilizate ulterior &ntr-un atac$4=.

35 3

Ibidem. Se,ea nr. 919@.==4 privind prevenirea /i com(aterea terorismului ; publicat n -onitorul .ficial, /artea 0. 3! Ho*n G. TennedL, =? iunie +D?.. 3" )on Eondunescu, &erorismul1fenomen global, "ditura Tipo 'le-, Eucure/ti, .==., p. +D. 3# Ibidem. 4$ Ibidem.

*n raport cu elementul psi(ologic care1i anim pe membrii organizaiei teroriste i mobilul acestora, putem distinge2 terorismul de drept comun, terorismul social, terorismul politic, terorismul religios i terorismul cultural$3. a$ &erorismul de drept comun reprezint acel ,en de terorism care cade su( inciden%a le,ii penale ca o infrac%iune o(i/nuit, dar la care metoda de e-ecu%ie este caracterizat de teroare. 5ot fi calificate drept ac%iuni teroriste acele ac%iuni care, de/i vizeaz scopuri particulare sau au drept o(iect un interes personal de e-emplu, o(%inerea unor sume de (ani pentru asi,urarea protec%iei, /antajul, practicile (andelor de tl*ari tip raOet etc.$, imprim o stare de teroare victimelor, care pot fi indivizi izola%i, familii sau ,rupuri de persoane comercian%i, turi/ti, transportatori /.a.$4. ($ &erorismul social urmre/te punerea &n practic a unei ideolo,ii sau doctrine sociale ori economice, de re,ul prin distru,erea sau sc*im(area ordinii sociale a unei ornduiri. !e o(icei, consecin%ele se produc pe teritoriul unui stat, dar uneori pot influen%a anumite evolu%ii din teritoriile vecine41. c$ &erorismul politic este caracterizat prin faptul c elementul su(iectiv al infrac%iunii este de ordin politic, actul de teroare este &ndreptat asupra statului, or,anelor sale sau reprezentan%ilor si, &mpotriva or,anizrii sale politice sau formei de stat44. 'vnd &n vedere spa%iul &n care se pun &n practic ac%iunile teroriste /i &ntinderea efectelor create, putem califica terorismul ca fiind intern sau interna%ional$!. a$ &erorismul intern 4naional, presupune c pre,tirea, e-ecutarea /i consecin%ele pe care le produce se petrec &ntre ,rani%ele unei sin,ure %ri4?. 'cest tip de terorism se manifest cel mai adesea su( forma terorismului politic sau social, fiind &ndreptat &mpotriva or,anizrii politice a unui stat, a formei sale sau reprezentan%ilor si ,uvern, partid politic, personalit%i etc.$. :eea ce se urmre/te este desta(ilizarea ordinii pu(lice prin crearea unei stri de team &n urma comiterii de atentate asupra vie%ii, snt%ii sau li(ert%ii adversarilor4<. ($ &erorismul internaional are loc &n condi%iile cnd apare un element de e-traneitate, respectiv pre,tirea, desf/urarea unuia sau mai multor acte ori propa,area efectelor se realizeaz &n cel pu%in dou state4C.

41 42

Fri,ore Feamnu, 5rept 0nternaional 6ontemporan, "d. !idactic /i 5eda,o,ic, Eucure/ti p. 1D+. Ibidem. 43 Ibidem. 44 Ibidem. 45 )on Eondunescu, &erorismul1fenomen global, "ditura Tipo 'le-, Eucure/ti, .==., p. .<. 4 Ibidem. 4! Ibidem. 4" Ibidem.

'tacul terorist din ++ septem(rie .==+ a &n,rozit /i a /ocat o lume &ntrea,. :onsecin%ele pe termen scurt /i lun, ale evenimentelor de atunci au fost profund ne,ative atat uman /i social, ct /i economic, politic /i strate,ic, iar evolu%ia lor &n timp este ,reu de prevzut. 5rintre altele aceast manifestare de ur att de crud e-primat a dus la declan/area unui nou rz(oi &n Folful 5ersic dup un altul &n 'f,anistan, cu mult ur &nma,azinat de am(ele pr%i, cu mii de mor%i /i mult mai multe tra,edii personale. 5ractic istoria a consemnat &n septem(rie .==+ &nc o dat, dac mai era nevoie, c ura na/te ur, o lec%ie pe care, dup cte se pare, nu a reu/it &nc s o &nve%e nici una dintre pr%ile aflate &n conflictul armat din 'sia, dar al crei pre% &l pltesc cu via%a mult prea multe victime, adesea colaterale4D. Se /tie acum c, &n diminea%a lui ++@=D@=+, +D militan%i musulmanifundamentali/ti apar%innd or,aniza%iei teroriste 'l-Uaeda au deturnat patru avioane comerciale americane. !ou dintre ele au lovit succesiv, &n intervalul dintre orele D /i += a.m., cele dou (locuri ,emene ale Vorld Trade :enter din NeA WorO, al treilea a lovit 5enta,onul, iar ultimul s-a pr(u/it &n 5ennsLlvania ratnd %inta. Numrul persoanelor decedate &n urma acestor evenimente a fost de apro-imativ 1.=== la VT:$ la care se adau, circa .== la 5enta,on$ /i cele 4= de persoane din al patrulea avion. Numrul victimelor este &ns mult mai mare dac se %ine cont de to%i cei care au avut de suferit medical /i nu numai$ de pe urma acelei zile de co/mar, iar evaluarea este departe de a se fi terminat9=. "fectele constatate asupra snt%ii martorilor /i participan%ilor la opera%iunile de salvare pot fi sistematizate &n dou cate,orii ; &n plan orizontal asupra celor afla%i &n zona zero sau vecintate$ /i &n plan vertical asupra copiilor celor care au decedat /i a copiilor care s-au nscut din mamele &nsrcinate aflate &n zon &n momentul atacului$9+. 5reedintele Eus* a declarat rz(oi terorismului i tot ce a fcut &ncepnd cu ++ septem(rie .==+ pare s fie ancorat &n evenimentele acelei zile fatidice9.. :u toate acestea, nu terorismul, ci frica este inamicul i &n cele din urm fric nu va &nvin,e frica91. )mperiul fricii nu las loc democraiei, &n timp ce democraia nu las loc fricii94. 6n concluzie, dup prerea mea, terorismul, da, a fost i este un imperiu al fricii la nivel ,lo(al doar simpla pronunare a acestui cuvnt ce are cel mai apropiat sens cuvntul "teroare" strnete panic i sentimente ne,ative i nu cred c va fi vreodat stopat &n totalitate.

4# 5$

http://www.cadranpolitic.ro/%p&21 # Ibidem. 51 Ibidem. 52 'en(amin) *. 'arber-0mperiul Fricii17azboi, terrorism si democratie) +d. Incitatus) 'ucuresti) 2$$5) p. 2!. 53 Ibidem. 54 Ibidem.

Ei(lio,rafie
+. .. 1. 4. 9. ?. <.
http://www.aafdutm.ro/revista/anul-ii/terorismul-repere-istorice/ http://www.arduph.ro/domenii/diu-si-terorismul/consideratii-generale-privind-terorismul/ 'arber *. 'en(amin-0mperiul Fricii17azboi, terrorism si democratie) +d. Incitatus) 'ucuresti) 2$$5 Eondunescu )on, &erorismul1fenomen global, "ditura Tipo 'le-, Eucure/ti, .==. http://www.cadranpolitic.ro/%p&21 # Feamnu Fri,ore, 5rept 0nternaional 6ontemporan, "d. !idactic /i 5eda,o,ic, Eucure/ti Se,ea nr. 919@.==4 privind prevenirea /i com(aterea terorismului ; publicat n -onitorul .ficial, /artea 0.

"

Terorismul, un imperiu al fricii?

:"0N):"N:O F"O0F" !'N)"S-2'ST"0 )55: 'N )

S-ar putea să vă placă și