Sunteți pe pagina 1din 5

Oraul ideal

Pentru Platon ,oraul ideal a fost unul care a reflectat cosmosul , pe de o parte , iar pe de alt parte individul . Aa cum l-a descris n Republica , oraul ideal , sau polis-ului , a fost unul bazat pe dreptate i virtute . A fost o form de organizare social i politic care a permis persoanelor fizice de a maximiza potenialul lor , de a servi concetenii lor , i s triasc n conformitate cu legile i adevruri universale . Platon a stabilit o clasificare de cinci ori pentru a descrie modul n care oraul ar trebui s fie reglementat . Cea mai bun form de guvernare , a argumentat el , a fost un model aristocratic bazat pe domnia regilor filozofi . O a doua form de guvernare este numit timocraia , sau regula dat de ctre o elit privilegiat a tutorilor , sau oameni puternici . Oligarhia , al treilea tip , a constat n regula " de ctre cei puini . " - Democraia i tirania reprezint regula majoritii. . Potrivit lui Platon , oraul ideal trebuie s fie unul luminat , unul bazat pe cele mai nalte principii universale . El a insistat c doar persoanele care au fost dedicate acestor adevruri , care le -ar putea proteja i conserva de dragul binelui comun , ar putea conduce oraul . Devenind un rege filozof , sau un conductor ideal s-a implicat intr-un curs riguros de studiu, care s-a extins n mijlocul vieii . Domnitorul ideal a fost , prin urmare, o persoan aleas de ctre o chemare interioar , sau daimon , nu de circumstan sau privilegii . Acest punct este crucial, deoarece oraul ideal al lui Platon se distinge de cele ale altor gnditori care au mprtit credina lui Platon n tutel , dar favorizeaza sistemele oligarhice de guvernare . Metafora insulei introduce noiunea de spaiu-matrice, de spaiu ideal n care sunt situate modelele. Acest spaiu numit de Platon khora descrie spaiul astfel: Exist un al treilea lucru, spaiul, care este venic i nu poate fi nimicit i care ofer sla tuturor lucrurilor generate (Timaios 51 e52b). Concept platonic de spaiu poate fi urmrit i prin filiera cercetrilor lui Popper, devreme ce, n dialogurile Republica, Omul politic i Legile, Platon ofer acestuia temeiuri pentru o judecat a spaiului organizat (cetatea) din perspectiva sa de spaiu al politicului la scar societal. Modul de manifestare n interiorul cetii este chiar spaiul urban, din organizarea cruia rezult cu necesitate i atributele fiecrui loc din cetate n raport cu utilizatorii si. Astfel, n raport cu centrul cetii, stabilit de fondator ca acropol, cetenii vor primi terenuri de pe suprafaa circular dimprejurul acestui centru mprit conform celor dousprezece triburi care o vor locui. Regula esenial era aceea descris de Vernant (1995, 309-10), conform creia fiecare din cele 5040 de loturi era mprit n dou: una n apropierea oraului, cealalt n zonele periferice, ctre granie () astfel fiecare cmin va fi legat de un lot de pmnt care, n media celor dou componente ale sale, se va gsi la aceeai distan fa de centru, ca toate celelalte (Platon, Legile, 746b).

O afirmare puternic a centrului care ns, spre deosebire de epoca clistenian, n care acest centru era definit de agora, devine n concepia platonic un spaiu al zeilor: acropola. Schimbarea este radical, ntruct centrul nu mai este un spaiu uman, accesibil, neutru, ci unul sacru, trans -uman, inaccvesibil dect preoilor i iniiailor, un spaiu nu al negocierilor i schimbului, ci al ceremonialului sever controlat i al comunicrii prin revelaie selectiv. Sacrul este disociat de profan (Platon, Legile, 745b). n sfrit, aa cum observ Vernant, cetatea este o imago mundi perfect, n care zeii sunt n posesia spaiului i l controleaz. Spaiul strjerilor este, potrivit lui Platon, unul complet deschis, traversabil indiferent de gen i este complet comun. Ophir semnaleaz contradicia care exist ntre un spaiu complet deschis i accesibil, pe de o parte, i un control strns i total, pe de alt parte. Cum poate fi eficient un control care nu se exercit aupra spaiului (asupra celui comun, cel puin)? Iat o ntrebare care rmne deschis la Platon , care ns precizeaz c de la ora, de la mprtirea unui spaiu comun deriv tot ceea ce indivizii sunt i au, inclusiv cele mai intime amintire i dureri (Republica, 463a). Aristotel a fost atras foarte mult de viziunea lui Platon , dar , de asemenea, a criticat ceea ce a vazut in natura excesiv de idealist . El credea c Republica lui Platon nu ar putea exista n lumea real . Se poate ca Aristotel s fi citit Republica prea literal . Lucrarea lui Platon nu a fost conceput ca un manifest politic , ci ca o lucrare de filosofie moral . n orice caz , Aristotel a fcut o serie de mbuntiri la ideile lui Platon , n interesul de a le face mai practice, utile . n opinia sa , au existat trei forme de baz de organizare politic : regula individual, regula minoritaii si regula majoritaii. Prima forma , in cel mai bun caz , a condus la monarhie , in cel mai rau , la tiranie . Cea de-a doua , in cel mai bun caz , a condus la aristocraie , in cel mai rau , la oligarhie . i a treia , in cel mai bun caz , a dus la ceva ce el a numit Politeia ,iar n cel mai ru caz , la democraie. Aristotel a susinut c att monarhia i aristocraia au fost forme ideale de guvernare , n sensul c ele au fost practic imposibil de realizat n realitate . Prin urmare, el a inventat o a treia form , care le combina pe ambele : Politeia . Aceast form combinat a statului de drept i a statului de ctre cei puini . A fost o formulare genial care a ncorporat multe dintre elementele cheie ale lui P laton ( cum ar fi tutela , ideea de auto-suficien , i rolul critic de drept) n timp ce fcndu-le mai practic i , prin urmare, realizabile . De exemplu , el a introdus proprietatea asupra terenurilor i stpnirea de mult ca elemente eseniale ale polisului ideal , n timp ce eliberarea de ceea ce el considera concepte nerealiste , cum ar fi justiia distributiv i regula de voluntariat . n acest fel ,oraul ideal a fost transferat la lumea cealalt . Fiinele umane ar putea spera doar s -l ating prin respectarea virtutilor crestine, i nu aa cum a insistat Platon( de serviciu pentru binele comun sau devotamentul fa de adevruri universale) . n timp ce metafora a oraului ideal ar fi supravieuit , caracteristicile sale eseniale au fost transformate radical .

Orae in timpul perioadei elenistice


Bazele solide ale civilizaiei europene se pun n Grecia . Oamenii Eladei au marea capacitate de a deschide drumuri noi n economie, stiinta, fizica, arta etc. Coloniznd bazinele Mediteranei i Marii Negre ei contribuie la rspndirea civilizaiei i la interferenele etno-culturale. Inventatori ai politicii, vechii greci creeaz sistemele de conducere oligarhic si democratic promoveaz individualismul i drepturile civice i ncearc s edifice statul, cetatea polis ca exponent al intereselor cetenilor pe baze raionale. Grecii antici au pornit de la ideea ca dimensiunile lucrurilor trebuie sa fie definitivate. Orasul deasemenea trebuia sa fie bine definitivat. Astfel, atunci cand se construia un oras pana in limitele maxime, un altul, Neopolis ( orasul nou), incepea sa fie construit nu departe de cel original. Cand acest oras ajungea la randul sau la maxima capacitate, un alt oras se construia si asa mai departe. Un zid care inconjura capitala cu porti fortificate, constituia o masura de protectie. Acest perete fortificat era neregulat si inconjura templele, intalnindu-se la mai multe orase grecesti printre care putem aminti Atena, Priene, Epidaurus, Eleusis. Centru orasului - agora, desemneaza un loc de intalnire in orasele greci, unde comunitatea isi putea discuta ideile si interprinde activitati. Eventual, agora devenea piata unde intalnirile se tineau. Astfel oamenii se intalneau in scopuri politice, religioase, comerciale, administrative sau de ordin social.

Pergamon
Cea mai clara ilustrare a conceptului de oras elenistic este Pergamon, situat in nord-vestul Asiei Mici, construit pe un deal care se ridica cu 275 de metri deasupra inconjurimilor. Pergamon era capitala unui regat mic, dar bogat. Dominanta orasului era prezentata sub forma unui semicerc cu edificii impunatoare. Aproape de capatul nordic se afla patalui printilor Attalid, (regii Attalid fiind fondatorii orasului), apoi spre sud se afla biblioteca, contitand papirusuri probabil mult mai importante decat toata arhitectura orasului Pergamon. In mijloc se afla altarul Atenei, zeita orasului, iar langa acesta se afla altarul lui Zeus, gigantic si cu o sculptura deosebita. In cele din urma, la capatul sudic se aflau templul lui Dionis si agora, locul intrunirilor. Spre partea de jos a dealului, dupa agora, se afla orasul oamenilor comuni, cu casele aflate asa cum le permitea inclinarea dealului, neavand o anumita ordine, fara a avea un plan conventional pentru a construi orasul.

Alexandria
Cel mai important oras din perioada elenistica a fost Alexandria, fondat de care Alexandru cel Mare si completat mai tarziu de catre dinastia Ptolemeica. Orasul este localizat in nord- vestul deltei Nilului si se extinde de la coasta Mediteraneana pana la lacul Mariot. Alexandrul cel Mare a inteles prin potentialul unui oras un miloc de propaganda si de preamarire. Orasele elenistice au fost fondate pentru ai sustine politica si politica succesorilor sai, si a devenit in scurt timp centru cultural, politic si social. Planul orasului este ortotogonal, prezentand un bulevard principal.

Atena
Orasul s-a dezvoltat spontan, modul sau de organizare fiind practic si urmarind asezarea geogra fica, topografica si economica. Locatia orasului a fost aleasa in principal din motive de securitate, dar si datorita panoramei oferite spori nd frumusetea locului, a rezervelor de apa si a drenajului. In agora Ateniana care era de altfel si un loc de rugaciune, Platon, Aristotel, Soctrate si Pericle p urtau discutii filozofice. Locul original unde se afla agora era langa Acropolis, nu departe de intrarea p rincipala, un asemenea oras devenind unul destul de protejat. Astfel, agora si acropolisul formau un du blu nucleu a orasului, cu timpul agora devenind mult mai importanta decat acropolisul, fiind cel mai pr incipal element al orasului. In Atena accesul din Acropolis spre agora se facea rapid si usor, aceasta fiin d dezvoltata in josul centrului, de- a lungul drumului care ducea catre port. Unul dintre cele mai importante caracteristici a oraselor grecesti era importanta deosebita atrib uita cladirilor publice, sursa de mandrie si faima. Locul unde aveau sa se construiasca templele si cladi rile publice au fost alese cu mare grija. Cea mai multa atentie era distribuita spre construirea unor imp unatoare cladiri publice, astfel locuintele fiind simple si fara pretentii. Importanta deosebita oferita ace stor cladiri, reflecta modul in care grecii au inteles democratia, cele mai importante aspecte devenind c ele politice sociale si religioase. Atena in perioada clasica si elenistica era un amestec de locuinte, cladir i publice si sanctuare.

Priene
Ideea de oras ideal prezentat prin conceptia lui Hippodamus, se regaseste la fel de bine. Orasul a fost construit pe un deal, si un numar de 400 de case au fost aranjate in terasa de-a lugul strazilor ce veneau dinspre est spre vest.

Strazile orasului erau perfect proiectate deoarece urmareau cele patru puncte cardinale. Nu se stie cu exactitate daca casele urmareau o anumita ierarhie sociala, fiind mici sau mari, mai bogate sau mai sarace, dar se stie cu exactitate ca regularitatea planului stradal s-a extins in tot orasul. In ciuda acestui aranjament sistematic, orasul pare a nu avea o influienta artistica.

Dura- Europus
Orasul facut in asa fel incat sa protejeze drumul direct catre capitala, era inconjurat de ziduri completate cu turnuri. In timpul perioadei elenistice, cele mai importante constructii din Dura-Europus erau palatele si templele lui Artemis, Apollo si Zeus. Aroga era in apropierea centrului orasului. Comunitatea orasului traia in armonie, fiecare zona rezidentiala beneficiind de temple, bai, fantani si locuri publice. A fost reconstruit dupa modelul de oras ideal al lui Hippodamus.

Milet
Abilitatea arheologilor germani a scos la iveala ceea ce urbanismul orasului insemna mult pentru un oras mic reconstruit in perioana Alexandrina. Pana in prezent nu a fost descoperit alt oras aproximativ complet pe un sit precum Milet. Intr-un sfert, singurul excavat complet pana acum, traverseaza in unghiuri drepte si inchise blocurile regulate de case de locuit ( 32 x 60 yds.) . Aceste blocuri difer oarecum n form de cele din Priene , care sunt mai aproape de forma unui ptrat .Aceste cladiri exista nu mai dev reme de era Macedoniana