Evaluarea Geriatrica Standardizata

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013,,Investete
n oameni!
Instruire n noile tehnologii medicale i perfecionare pentru medicii i asistenii medicali din ambulatorii de specialitate i spitale n Brain-Aging
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013,,Investete n oameni!
1.1.4 EVALUAREA GERIATRICA STANDARDIZATA (EGS)

- Ghid practic de utilizare Argumente, eficienta, cuantiifcarea datelor evaluarii, formarea limbajului medical european si international
Evaluarea Geriatrica Standardizata (EGS) - DEFINITIE

Este un proces multidimensional realizat pentru a asista: abilitatea functionala, sanatatea psihica, sanatatea cognitiva, sanatatea mentala a persoanelor in varsta. Cuprinde scale de evaluare specifice grupelor de varsta, de peste 50 de ani, care faciliteaza intr-un timp eficient obtinerea de informatii pentru stabilirea unui DIAGNOSTIC CORECT DE VARSTA, in contextul polipatologiei pacientului
Evaluarea Geriatrica Standardizata (EGS) - DEFINITIE

S-a constatat ca numeroase persoane varstnice sufera de: - probleme medicale, - probleme mentale, - probleme sociale complexe. EGS vizeaza o instruire asupra concluziilor modificarilor medicale si psihosociale ale persoanelor in varsta. EGS incepe cu identificarea deteriorarii clinice si a factorilor de risc ai acestei deteriorari. Deteriorarea clinica se refera la: - agravarea unei boli - inrautatirea statuss-ului functional
Evaluarea Geriatrica Standardizata (EGS) - Generalitati

Profesionistii din sanatate dezvolta strategii de: - prevenire, - tratare, - reeducare pentru - ameliorarea capacitatilor functionale ale pacientului, - pastrarea capacitatilor functionale ale pacientului, - cresterea sperantei de viata.
EGS Continut
Timp de realizare - 1,30 h Consultatia primara de Geriatrie-Gerontologie PRELUAREA PACIENTULUI PENTRU INTERNARE PRIMARA ANAMNEZA SI ISTORIC - stabilite impreuna cu pacientul si familia acestuia EVALUAREA PACIENTULUI
EGS Important
Realizarea unui istoric corect, elaborat, cu ajutorul pacientului si apartinatorului este cheia unui diagnostic corect si a prioritizarii reale a diagnosticului final, in cadrul polipatologiei pacientului.
Mini Mental State Evaluation

Evaluarea cognitiva primara a pacientului varstnic este obligatorie! Durata testului: 10 minute Interpretare: de ctre examinator (n acest sens, este necesar o pregtire de specialitate) Indicatii principale: evaluarea functiei cognitive.
Testul MMSE este probabil cel mai folosit instrument pe plan mondial pentru evaluarea functiei cognitive. S-a scris mult despre MMSE si au fost perfectionate variante ale sale: MMSE standardizat (SMMSE) si MMSE modificat (MMMSE sau 3MSE). Testul este util n diagnosticul precoce al bolii Alzheimer, n asociere cu un test de fluent verbal; n acelasi timp, au fost stabilite si limitele sale ca test de screening.
Testul Orologiului
Evalueaza abilitatile cognitive si orientarea temporo-spatiala deficitare in posibile boli de memorie. Testul orologiului, in combinatie cu un scor de 26/30 al MMSE s-a dovedit ca realizeaza o clasificare corecta de 85% pentru demente (Thalmann si colaboratori, 1996).
Scale de evaluare ale abilitatii functionale

ofera informatii asupra gradului de dependenta/independenta al pacientului, in viata de familie si fata de apartinatori. ADLs activitati de autoingrijire pe care o persoana le efectueaza in fiecare zi (hranire, imbracare, spalare, folosirea toaletei, deplasarea pat-scaun) -persoanele care nu reusesc sa realizeze aceste activitati au nevoie sa primeasca ingrijire 12-24 h/zi. activitati care permit unei persoane sa traiasca independent intr-o casa sau un apartament (pregatirea mancarii, munca in casa, utilizarea spontana a telefonului, auto-administrarea medicamentelor, manipularea banilor).
IADLs
Deficitele in ADLs si IADLs indica o nevoie de informatie aditionala despre situatia socio-economica a pacientului.
Scala Depresiei Geriatrice Yessavage
aduce informatii extrem de importante asupra potentialului depresiv al pacientului evaluat si mai ales asupra gradului depresiei si naturii ei
Evaluarea echilibrului static si dinamic: Proba Tinetti
1. 2.
Tinetti static (evaluarea echilibrului static); Tinetti Dinamic (evaluarea dinamicii in timpul mersului). Cele doua scoruri cuantifica posibilele tulburari de tip kinetic care pot apare la pacientul varstnic si faciliteaza diagnosticul diferential in bolile neurodegenerative.
MOMENTELE ADEVARULUI
Evolutia greutatii persoanelor in varsta
scala folosita in cuantificarea greutatii persoanelor in varsta, comparativ cu decada de varsta din care fac parte si inaltime; ofera informatii importante asupra riscului pierderii sau cresterii in greutate, in cadrul polipatologiei de varsta.
Evaluarea Nutritionala a Pacientuluii varstnic: MNA
ofera date importante despre: - statuss-ul nutritional al pacientului, - calitatea alimentatiei in relatie cu mobilitatea, cu potentialul depresiv si cu indicii antropometrici.
Riscul de escara Norton
apreciaza in cazul pacientilor cu patologie severa, terminala diagnosticul si atitudinea corecta in privinta ingrijirilor la domiciliu sau in mediul de institutionalizare.
TESTE DE PSIHOMETRIE PENTRU EVALUAREA COGNITIVA ELABORATA
Evaluarea stadiului clinic al bolii de memorie Durata: 20 minute Evaluarea specifica Dementei de Tip Alzheimer (ADAScog) - Durata: 45 minute Evaluarea Tulburarilor comportamentale: Evaluarea Neuropsihiatrica (NPI) Durata: 20 minute
TESTE DE PSIHOMETRIE PENTRU EVALUAREA COGNITIVA ELABORATA (1)
Evaluarea stadiului clinic al bolii de memorie -20 minute Evaluarea specifica Dementei de Tip Alzheimer (ADAScog) -45 min. - evaluare standardizata a functiilor cognitive si non-cognitive, folosita pentru masurarea modificarilor cognitive in terapia simptomatica de lunga durata.
TESTE DE PSIHOMETRIE PENTRU EVALUAREA COGNITIVA ELABORATA (2) Evaluarea Tulburarilor comportamentale: Evaluarea Neuropsihiatrica (NPI) -20 minute 12 tipuri comportamentale: idei maniacale, halucinatii, agitatie, depresie, anxietate, euforie, apatie, dezinhibitie, iritabilitate, comportament motor aberant, tulburari ritm somn - veghe, tulburari ale apetitului alimentar Realizat de medic cu apartinatorul sau ingrijitorul pacientului, in prezenta pacientului Util in diagnosticul diferential
Alte evaluari
Evaluarea potentialului de ingrijire al pacientului la domiciliu sau orientarea catre institutionalizare Durata: 1 ora Evaluarea medicatiei pacientului Durata: 10 minute Evaluarea statuss-ului social, socio-economic al pacientului si a familiei acestuia Durata: 15 min. Evaluarea ingrijitorului specializat sau al familiei pacientului (ZARIT) Durata: 30 minute
Alte consulturi
Consult psihologic: profil psihologic Durata: 60 minute Consult interdisciplinar primar pentru diagnosticul clinic al unei demente Durata: 1 ora si 45 min Consultatii camera de garda Durata: 30 de minute Consilierea familiei asupra intelegerii diagnosticului de boala de memorie, monitorizarii bolii pe termen lung, reevaluarii tratamentului si consecintele acestora in planul calitatii vietii pacientului si familiei. Durata: 45 minute
IMPORTANT
Un pacient care se adreseaza intr-o prima consultatie pentru tulburari de memorie trebuie sa fie insotit de persoana cu care locuieste impreuna.
IMPORTANT
Medicul trebuie sa urmareasca foarte atent fiecare gest al pacientului, indiferent daca este vorba de limbaj, dictie, mimica, miscare.
Ex: la plecarea pacientului, medicul trebuie sa urmareasca atitudinea lui, inca de la ridicarea de pe scaun (daca aceasta necesita ajutor), pana cand acesta iese pe usa centrului de consultatii, evaluand caracteristica mersului, a mobilitatii membrelor, a memorizarii directiei dinspre care a venit.
ANALIZE DE LABORATOR
Teste functionale tiroidiene Ionograma serica Glucoza serica Creatinina / Indice de creatinina Teste de disproteinemie Testul HIV Urocultura Dozare nivel seric Vit. B12 si acid folic Sideremie Albuminemie Proteinograma serica Hemoleucograma cu frotiu VSH HDL/LDL Trigliceride Markeri Hepatita Virala tip A, B, C Apolipoproteina A ASLO PSA Probe imunologice Coprocultura Coproparazitologic Antibiograma Examen LCR
TESTE SUPLIMENTARE CU INDICATII PRECISE, UTILE IN DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
Test serologic pentru Lues si HIV, daca stilul de viata sau istoricul pacientului indica acest risc Electroencefalograma pentru excluderea epilepsiei Dozarea folatilor intraeritrocitari (evaluarea deficientei de folati)
EVALUAREA IMAGISTICA
Tomografie computerizata cerebrala in prezenta unui deficit cognitiv la Evaluarea Geriatrica Standardizata
IMPORTANT
Pacientii si familiile acestora trebuie sa fie de acord cu formularea diagnosticului, cu prescrierea de medicamente si cu propunerea de inlcudere a pacientului intr-un program de cercetare. Continuarea unui program de ingrijiri eficace este un aspect particular important in ingrijirea pe termen lung a varstnicului.
DEFICITUL COGNITIV LEJER SCHEMA DE PRINCIPIU

Tulburari de memorie, mentionate de pacient, familie, medic Activitati normale ale vietii cotidiene Functie cognitive globala normala Deficit obiectiv al memoriei sau deficit al functiei altei zone cognitive Scor clinic al dementei (Berg, 1988) de 0,5 Absenta dementei (conform criteriilor DSM-IV) Rate de conversie la DA: 12-13% pe an Subiecti normali: 1% pe an (Petersen si colab., 1999)
CRITERII PETERSEN MCI

1. Afectarea memoriei preferabil evidentiata de alte persoane 2. Tulburari de memorie masurabile prin teste standardizate 3. Gandire si judecata normale 4. Activitatea zilnica ADL normala 5. Pacient non-dement criteriile DSM IV pt. dementa
CRITERII DE MANAGEMENT AL PACIENTILOR DIAGNOSTICATI CU B. ALZHEIMER Recunoasterea si acceptarea rolului personalului specializat in ingrijirea Dementei Diagnostic precoce Diagnostic corect al Dementei si tipului ei Diagnostic diferential Tratamentul afectiunilor insotitoare (Depresie) Evaluare completa medicala si psihologica Stabilirea unei comunicari cu pacientul si personalul ingrijitor al acestuia Educarea pacientului si personalului ingrijitor al acestuia cu privire la diagnosticul stabilit, prognosticul bolii si abordarea acesteia Evaluarea nevoilor pacientului si instruirea ingrijitorului Furnizarea de informatii despre serviciile de ajutor social de care beneficiaza pacientul
PREVALENTA DEMENTEI LA PACIENTII CARE FRECVENTEAZA UN CENTRU DE MEDICINA DE FAMILIE - RAPORTAT LA CONSULTATIA UNUI DOCTOR Pacienti cu dementa Varsta (ani) 70-74 75-79 80-84 85-89 peste 90 TOTAL Subiect - total 106 89 97 37 21 350 Numar 7 9 19 11 11 57 Procent 6,6 10,1 19,6 29,7 52,4 16,3
RESPONSABILITATILE MEDICILOR DE FAMILIE SI A MEDICILOR SPECIALISTI IN ABORDAREA PACIENTILOR CU B.A.

STADIILE TIMPURII Discutarea diagnosticului Tratarea afectiunior concomitent prezente (in special depresie) Eliminarea medicamentelor neesentiale ce pot interfera cu functia cognitive Stimularea compartimentului volitional si incurajare Monitorizarea capacitatii de a conduce masina si a sigurantei in folosirea aparatelor casnice Orientarea pacientilor catre centrele specializate de boli de memorie pentru informare Luarea in discutie a trimiterii membrilor familiei pacientului la sedinte de consiliere Discutii despre folosirea medicamentelor simptomatice disponibile pentru BA Discutarea terapiilor experimentale din clinicile de cercetare pentru BA
RESPONSABILITATILE MEDICILOR DE FAMILIE SI A MEDICILOR SPECIALISTI IN ABORDAREA PACIENTILOR CU B.A. STADII TARDIVE - Ajutarea ingrijitorilor sa gaseasca si sa optimizeze functiile pastrate ale pacientului - Monitorizarea si tratamentul simptomelor neuropsihiatrice - Sprijinire prin serviciile locale de sanatate - Monitorizarea sanatatii si bunastarii persoanelor care ingrijesc pacientul - Trecerea treptata la sistemul de nursing-ul la domiciliu
BENEFICIILE DIAGNOSTICULUI PRECOCE

Poate identifica afectiunile aparute simultan si care pot raspunde la tratament (Depresie, Hipotiroidism). Permite pacientului si ingrijitorilor acestuia sa-si faca planuri de viitor si sa ia parte la deciziile de management al bolii. Pacientul isi poate face planuri din timp si poate aranja problemele financiare sau notariale din timp. Permite mobilizarea serviciilor sociale din timp. Comunicarea diagnosticului rudelor pacientului le permite acestora sa-si explice comportamentul aberant al pacientului si ii ajuta sa faca fata situatiei. Obtinerea de beneficii maxime intervenind precoce cu inhibitori de acetil-colinesteraza
STABILIREA UNUI DIAGNOSTIC CORECT

Diagnosticul de dementa este dificil de afirmat in absenta oricarui test diagnostic definitor. Disfunctia memoriei este trasatura caracteristica dementei dar uneori nu se datoreaza numai afectarii propriu-zise a memoriei (starea anxios-depresiva, de exemplu adauga o dificultate in plus in stabilirea diagnosticului, in special datorita faptului ca dementa si depresia pot coexista). Diagnosticul de depresie este dificil de pus la pacientii varstnici, in special cand acestia sunt diagnosticati cu dementa. Antidepresivele in acest ultim caz au efecte pozitive
CONDITIILE DE TRIMITEREA PACIENTULUI LA MEDICUL SPECIALIST

Persistenta incertitudinii diagnosticului dupa o evaluare initiala si urmarire a pacientului Solicitarea din partea familiei si a pacientului a unei alte opininii Prezenta unei depresii semnificative care nu raspunde la tratament Posibila expunere la metale grele Solicitarea unui ajutor in ingrijirea si sustinerea pacientului si pentru persoana care il ingrijeste Necesitatea implicarii altor cadre medicale in evaluarea si abordarea pacientului Studii de cercetare vizand diagnosticul sau tratamentul.
SCALE DE DIAGNOSTIC
Testul MMSE
(M. F. Folstein 1975, GRECO - Grupul de Cercetari si de Evaluari Cognitive)
Durata testului: 10 minute. Interpretare: de catre examinator (in acest sens este necesara o pregatire de specialitate). Indicatii principale: evaluarea functiei cognitive.
Testul MMSE - (M.cel F. mai Folstein 1975, GRECO-Grupul Cercetari de Evaluari Cognitive) Testul MMSE este probabil folosit instrument pe plan mondial de pentru evaluareasi functiei cognitive. S-a scris mult despre MMSE si au fost perfectionate variante ale sale, ca de exemplu MMSE standardizat (SMMSE) si MMSE modificat (MMMSE sau 3MSE). Testul s-a dovedit util n diagnosticul precoce al bolii Alzheimer, in asociere cu un test de fluenta verbala; in acelasi timp, au fost stabilite si limitele sale ca test de screening. Asezati pacientul ntr-o pozitie comoda si stabiliti o buna comunicare. Puneti ntrebarile in ordinea prezentata. Acordati cte un punct pentru fiecare raspuns corect. Scorul maxim posibil este de 30.
,,Am sa va pun cateva intrebari pentru a aprecia cum functioneaz memoria dumneavoastra. Unele sunt foarte simple, altele mai putin. Incercati sa raspundeti cat de bine puteti." Orientare In ce zi suntem? Daca raspunsul este incorect sau incomplet rugati pacientul sa raspunda la intrebarile de mai jos, in ordinea specificata: 1) In ce an suntem ? 2) In ce anotimp ? 3) In ce luna ? 4) In ce data ? 5) In ce zi a saptamanii suntem ?
,,Acum vreau sa va pun cateva intrebari despre locul in care ne aflam:"
Testul MMSE (M. F. 7) n ce oras ne-aflam ? Folstein 1975, GRECO-Grupul de Cercetari si de Evaluari Cognitive)
8) Care este numele judetului in care este acest oras ? 9) In ce regiune suntem ? 10) La ce etaj ne aflam ? Memorie imediata
Intrebati pacientul daca va permite sa-i testati memoria. Apoi rostiti tare si clar numele a trei obiecte, fara vreo legatura intre ele, cu pauze de cate o secunda intre ele. Rugati pacientul sa le repete pe toate trei. Notati cu 1 punct fiecare cuvant corect repetat; scorul se calculeaza in functie de prima incercare de a le repeta (0-3), dar daca nu reuseste de prima data, reluati testarea pana cand pacientul repeta toate trei cuvintele (incercati de maxim 5 ori). Daca pacientul nu le poate invata pe toate, memoria imediata nu poate fi evaluata corespunzator. ,,Am sa va spun trei cuvinte. As dori sa mi le repetati si sa incercati sa le retineti deoarece va voi cere in curand sa mi le spuneti din nou:"
6) Care este numele spitalului in care va aflati (sau adresa medicului) ?
11) Tigara 12) Floare 13) Usa
Atentie si calcul mental Rugati pacientul sa scada din 7 n 7 pornind de la 100 si sa se opreasca dupa 5 scaderi. Notati cu 1 punct fiecare scadere corecta; daca greseste intrebati ,,sunteti sigur?", iar daca raspunsul este corect acordati punctul: 14) 100 -MMSE 7 Testul - (M. F. Folstein 1975, GRECO-Grupul de Cercetari si de Evaluari Cognitive) 15) 93 - 7 16) 86 - 7 17) 79 - 7 18) 72 - 7 Memorie pe termen scurt ,,Va amintiti cele trei cuvinte pe care le-ati repetat putin mai devreme?" Notati cu 1 punct fiecare cuvant repetat: 19) Tigara 20) Floare 21) Usa Limbaj Notati cu un punct fiecare raspuns corect: Denumire: 22) Aratati pacientului un creion. Ce reprezinta acest obiect ? 23) Aratati pacientului un ceas. Ce reprezinta acest obiect ? 24) Aratati pacientului dispozitivul de prindere al ceasului (curea sau bratara). Ce reprezinta acest obiect?
Intelegera unei comenzi: rugati pacientul executarea unei comenzi triple. Notati cu un punct executarea corecta a fiecarei comenzi n parte. 25) Luati aceasta de hartie in 1975, mana GRECO-Grupul dreapta, Testul MMSE - foaie (M. F. Folstein de Cercetari si de Evaluari Cognitive) 26) Indoiti-o in doua cu ambele maini 27)Dati-mi hartia cu mana dreapta Citire: aratati pacientului o foaie de hartie pe care scrieti cu litere mari ,,Inchideti ochii". Pacientului i se va adresa rugamintea de a citi si de a executa ceea ce este scris pe foaie. Notati cu un punct executarea corecta a ordinului. 28) Faceti ceea ce scrie pe aceeast foaie. Scriere: rugati pacientul sa scrie o propozitie. Nu-i dictati propozitia, pacientul trebuie sa o scrie spontan. Notati cu 1 punct o propozitie care contine un predicat si un subiect, corecta din punct de vedere semantic, indiferent de gramatica sau ortografie. 29) Scrieti-mi o propozitie, ceea ce vreti, dar sa fie o propozitie intreaga. Copiere: aratati pacientului o foaie de hartie pe care sunt desenate doua pentagoane care se intersecteaza, fiecare avand laturile de aproximativ 2,5 cm si ntrebati-l: ,,Puteti reproduce acest desen?" Notati cu 1 punct daca toate cele 10 unghiuri sunt reprezentate si cele dou figuri se intersecteaza corect. Tremuraturile si rotatia figurilor vor fi ignorate. 30) Copiati acest desen pe aceasta foaie
Scor total ____/30
Testul Orologiului
(H. Brodaty, 1997)
Durata testului: 2 minute Interpretare: standardizata a desenului, de catre un specialist. Indicatii principale: test de screening pentru evaluarea severitatii dementei. Testul orologiului refelecta functiile cortexului frontal si temporo-parietal si este un instrument diagnostic util si facil de realizat. Examinatorul va cere pacientului sa deseneze cadranul unui 1975, ceas (cuGRECO-Grupul toate orele) si apoi sade indice o ora precisa ,,trei fara un sfert), desenand (M. F. Folstein Cercetari si(de deexemplu, Evaluari Cognitive) limba mare si limba mica a ceasului. Criterii de evaluare a desenelor (pe o scala de la 1 la 10, in care cu 10 sunt notate cele mai bune desene vezi figura alaturata):
Testul MMSE -
10 6. Cadranul ceasului (cu toate orele) este desenat in general corect: 10. limbile ceasului sunt in pozitie corecta 9. erori minime in pozitionarea limbilor 8. erori mai mari in plasarea limbilor corespunzatoare orei si minutelor. 7. pozitionarea limbilor este total eronata, fara legatura cu ora ce trebuia indicata. 6. folosirea inadecvata a limbilor ceasului (de exemplu, marcarea orei folosind modul digital sau incercuirea orelor, in ciuda instructiunilor repetate). 5 1. Cadranul ceasului (cu toate orele) nu este desenat corect: 5. Aglomerarea numerelor ce indica orele intr-o parte a cadranului sau scrierea lor in sens invers acelor de ceasornic. Limbile pot fi figurate in desen. 4. Distorsionarea ordinii corecte a orelor figurate pe cadran. Integritatea cadranului a disparut (de exemplu, numere lipsa sau plasate in afara conturului cadranului). 3. Cadranul si numerele figurate nu mai au nici o legatura intre ele. Limbile ceasului lipsesc. 2. Desenul denota ca unele instructiuni au fost receptionate de catre pacient insa ceasul este doar vag reprezentat. 1. Absenta oricarei incercari de a desena, sau desen complet neinterpretabil.
Testul MMSE - (M. F. Folstein 1975, GRECO-Grupul de Cercetari si de Evaluari Cognitive)
Igien corporal Scorul activitatilor vietii cotidiene varianta prescurtata
ADL - Activities of Daily Living

(Katz S, Ford AB, Moskowitz RW, Jackson BA, Jaffe MW, 1963)
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013,,Investete n oameni! Igiena Autonomie 1 Ajutor parial 0,5 Dependen 0 mbrcare Testul MMSE - (M. F. Folstein 1975, GRECO-Grupul de Cercetari si de Evaluari Cognitive) Autonomie pentru alegerea hainelor i pentru mbrcat 1 Autonomie pentru alegerea hainelor i pentru mbrcare, dar are nevoie de ajutor pentru a se ncla 0,5 Dependen 0 Mers la toalet Autonomie pentru mersul la toalet, dezbrcat i mbrcat 1 Trebuie s fie nsoit sau are nevoie de ajutor la mbrcat i dezbrcat 0,5 Nu poate merge la toalet singur 0 Locomoie Autonomie 1 Are nevoie de ajutor 0,5 St la pat 0 Continen Continen 1 Incontinen ocazional 0,5 Incontinent 0 Servirea meselor Mnnc singur 1 Are nevoie de ajutor pentru a tia carnea, cura fructele 0,5 Dependen 0 Scor total: /6.
Scorul IADL al activittilor curente varianta prescurtata
Instrumental Activities of Daily Living

(Lawton MP, Brody EM, 1969)
Durata testului: 5 minute. Interpretare: de catre examinator (in acest sens, este necesara o pregatire de specialitate). Indicatii principale: aprecierea capacitatii de indeplinire a activitatilor curente ale vietii cotidiene la persoanele varstnice cu dizabilitati cronice. Indexul IADL sau ADL instrumental este o scala ce cuprinde 8 itemi, diverse activitti curente instrumentale specifice traiului zilnic. Pentru fiecare actiune, pacientul este punctat in functie de performanta in realizarea cerintei. capacitatea de folsire a telefonului face cumparaturi prepararea alimentelor menajul spalatul rufelor utilizarea mijloacelor de transport responsabilitate in urmarea tratamentului capacitatea de a folosi bani
Scror IADL:........./8
Evaluarea echilibrului static si dinamic in timpul mersului: Proba Tinetti
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013,,Investete n oameni! Normal Adaptat Anormal Echilibru in pozitie asezata 1 2 3 Ridicarea de pe scaun Echilibru imediat dupa ce s-a ridicat Echilibru in picioare Echilibru in picioare cu ochii inchisi Echilibru dupa o rotatie completa de 3600 Rezistenta la apasarea sternala Echilibru dupa rotirea capului Echilibru in pozitie unipodala Echilibru cu intinderea zonei cervicale a coloanei Echilibru cu intinderea zonei cervicale a coloanei si ridicarea membrelor superioare Echilibru in pozitie aplecata in fata 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
Echilibru asezandu-se 1 2 Evaluarea echilibrului static Incercuiti varianta corespunzatoare de echilibru pe fiecare item si apoi faceti totalul punctelor incercuite Scor normal = 13
Evaluarea echilibrului dinamic in timpul mersului Incercuiti varianta corespunzatoare de echilibru pe fiecare item si apoi faceti totalul punctelor incercuite Scor normal = 8
Normal Anormal
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
Echilibru la inceputul mersului Inaltimea pasului Lungimea pasului Simetria pasului Continuitatea mersului Devierea de la traiectorie Stabilitatea corpului Intoarcerea in timpul mersului
1 1 1 1 1 1 1 1
2 2 2 2 2 2 2 2
Evaluarea starii nutritionale - Mini Nutritional Assessment (MNA)

(Guigoz Y, Vellas B and Garry PJ, 1994)
Indici antropometrici Indici ai mesei corporale (IMC = Greutate / (Inaltime)2 in kg/m2 Circumferinta brachiala (CM in cm) Circumferinta gambei (CM in cm) Pierderea recenta in greutate (<3 luni) Evaluare gobala Pacientul traieste independent la domiciliu? Ia mai mult de 3 medicamente? Boli acute sau stress psihic in ultimele 3 luni? Motricitate 0 = din pat la fotoliu 1 = autonomie la interior Probleme neuropsihologice 0 = dementa sau depresie severa 1 = dementa sau depresie moderata 2 = nu are probleme psihologice Escara sau plagi cutanate
2 = iese din domiciliu
53
Indici dietetici Cate mese adevarate serveste pacientul pe zi? (dejun, pranz, cina cu mai mult de 2 feluri de mancare) 0 = 1 masa 1 = 2 mese 2 = 3 mese Consuma? Cel putin o data pe zi produse lactate
Da - Nu Cel putin o data pe saptamana oua sau legume Da - Nu In fiecare zi peste, carne de vita sau de pasare Da - Nu 0,0 = daca 0 sau 1 0,6 = daca 2 1,0 = daca 3 Consuma de cel putin 2 ori pe zi fructe sau legume? Prezinta o scadere a apetitului? A mancat mai putin in ultimele luni din cauza scaderii poftei de mancare, problemelor digestive, dificultatilor de masticatie sau deglutitie? 0 = anorexie 1 = anorexie moderata 2 = nu are anorexie
54
Cate pahare de lichide consuma zilnic? (apa, sucuri, cafea, ceai, vin, bere...) 0,0 = mai putin de 3 pahare 0,6 = intre 3 si 5 pahare 1,0 = mai mult de 5 pahare Mod de a se hrani 0 = necesita asistenta 1 = se hraneste singur,dar cu dificultate 2 = se hraneste singur fara dificultate Evaluare subiectiva Pacientul se considera bine hranit ? (probleme nutritionale) 0 = malnutritie severa 1 = nu stie sau malnutritie moderata 2 = fara probleme de nutritie Pacientul considera starea sanatatii sale mai buna sau mai proasta decat a majoritatii persoanelor de aceeasi varsta? 0,0 = mai proasta 0,5 = nu stie 1,0 = la fel 2,0 = mai buna TOTAL Scor____/30 17 puncte = stare nutritionala proasta; 17 - 23,5 puncte = risc de malnutritie
55
NPI (Neuropsychiatric Inventory) - Restrans (NPI-R)

Neurology 44: 2308-14; Philipe Robert, Centre de Ressources et de la Recherche, HU, Nice (cercetare realizata gratie sustinerii din partea Lundbeck SAS)
Simptome Retinere Idei delirante Halucinatii Agitatie/Agresivitate Depresie/Disforie Anxietate Dispozitie exaltata Apatie/Indiferenta Dezinhibare Iritabilitate/Instabilitate Comportament motor aberant Tulburare de somn Tulburari de apetit
TAL
NA *
Absent
Gravitate
X X X X X X X X X X X X
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
123 123 123 123 123 123 123 123 123 123 123 123
/ 36
012345 012345 012345 012345 012345 012345 012345 012345 012345 012345 012345 012345
/65 57
Durata testului: 10 minute.
Utilizarea resurselor in demen (RUD)

A Wimo, B Winblad (BAIJ, Vol.3, Nr. 1, pg 49-59/2003)
Instrumentul de utilizare a resurselor n demen (RUD) s-a instituit pentru trialurile clinice pentru a evidenia folosirea resurselor la pacienii demeni, care ntr-o etap ulterioar pot reflecta costurile. RUD a fost folosit n cteva studii i s-a dovedit a fi un instrument important i cuprinztor. Totui, n trialurile mari, RUD poate fi prea extins raportat la obiectivele practice, de aceea a fost necesara elaborarea RUD Lite. 1. CHESTIONARUL DE INCLUDERE 1.1 ngrijitor 1. 1. 1 Descrierea ngrijitorului 1. 1. 2 Timpul ngrijitorului 1.2 Pacient 1. 2. 1 Codiii de locuit 1. 2. 2 Utilizarea resurselor de ngrijire n sntate 2. CHESTIONAR DE URMRIRE 2.1 ngrijitor 2. 1. 1 Timpul ngrijitorului 2.2 Pacient 2. 2. 1 Condiii de locuit 2. 2. 2 Utilizarea resurselor de ngrijire n sntate
NGRIJITORUL 1.1. Descrierea grjitorului 1. Data naterii: 2. Vrst: 3. Sex: 4. Relatia cu pacientul (personalul nu este admis) So/soie Copil Nepot Prieten Altele 5. Stare civil: Cstorit Necstorit
Divorat/ Separat
Vduv
6. Numrul de copii care locuiesc cu dvs.? 7. Locuiete cu pacientul?

60
1.1.2 Timpul ngrijitorului: 1. a) n cursul unei zile obinuite din ultima lun (cnd ai asigurat ajutor pacientului), cte ore pe zi ai petrecut n total ajutndu-l pe pacient s mearg la toalet, sa mnance, s se mbrace, s se aranjeze, s se plimbe i s fac baie (aa numitele ADL = activiti cotidiene)? b) n cursul ultimei luni, cte zile ai petrecut asigurnd aceste servicii pentru pacient? 2. a) ntr-o zi obinuit din cursul ultimei luni (cnd ai asigurat sprijin pacientului), ct timp pe zi ati petrecut ajutandu-l pe pacient prin indeplinirea unor sarcini precum: cumparaturi, prepararea alimentelor, menaj, spalat, transport, administrarea medicatiei si rezolvarea unor probleme de ordin financiar (asa numitele instrumental ADL-activiti zilnice cotidiene)? b) In cursul ultimei luni, cate zile ati petrecut asigurand aceste servicii pentru pacient? 3. a) Intr-o zi obisnuita din cursul ultimei luni cate ore pe zi ati petrecut supraveghand (adica prevenind evenimente periculoase) pacientul? b)In cursul ultimei luni, cate zile ati petrecut asigurand aceste servicii pentru pacient?
61
Statutul de lucru al ingrijitorului: Actualmente lucrati pentru un salariu? Da Nu Dac da, trecei la seciunea urmtoare Daca nu, raspundeti la intrebarea
De ce ati intrerupt/redus lucrul? Nu a lucrat niciodata A ajuns la varsta pensionarii Pensionare timpurie (dar nu de boala) Intrerupere temporara Probleme de sanatate Sa ingrijeasca de pacient Altele
62
Pacientul 1.2.1 Conditii de locuit ale pacientului 1a). Va rugam specificati conditiile curente de locuit ale pacientului 1. Propria casa 2. Forme intermediare de locuit (nespecifice dementei) 3. Rezidenta specifica pentru dementa 4. Institutie de long sejur 5. Altele 1b). Daca pacientul locuieste in propria casa, cu cine locuieste impreuna? 1. Singur 2. Cu sotul/sotia 3. Altele 4. Nu se aplica
63
1.2.2 Utilizarea resurselor de ingrijire a sanatatii pacientului 1.In cursul ultimei luni, a fost pacientul internat in spital (pentru mai mult de 24 ore)? Daca da, raspundeti direct la intrebarea 2 Daca nu, raspundeti direct la intrebarea 5 2.In cursul ultimei luni, de cate ori a fost pacientul spitalizat? 3. Pentru fiecare spitalizare(in cursul ultimei luni), va rugam specificati diagnosticul si motivul spitalizarii. Numar spitalizari Diagnostic principal si motivul spitalizarii Nr. Foaie de observatie (daca este posibil) 4. Va rugam specificati numarul total de nopti petrecute in fiecare tip de salon (pentru toate spitalizarile din cursul ultimei luni): Geriatrie, Psihiatrie, Medicina interna, Chirurgie, etc.
64
5. Pentru fiecare din serviciile specificate mai jos, va rugam specificati frecventa cu care serviciul a fost realizat in cursul ultimei luni si numarul mediu de ore per vizita. Serviciu / Numar de vizite in cursul ultimei luni / Numar de ore per vizita
Asistenta calificata Ajutor calificat la domiciliu/ regulat Livrare de mese la domiciliu Centre de zi Transport (public-platit) Altele __________
65

Evaluarea Geriatrica Standardizata

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluarea Geriatrica Standardizata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013,,Investete

1.1.4 EVALUAREA GERIATRICA STANDARDIZATA (EGS)

Evaluarea Geriatrica Standardizata (EGS) - DEFINITIE

Evaluarea Geriatrica Standardizata (EGS) - DEFINITIE

Evaluarea Geriatrica Standardizata (EGS) - Generalitati

Mini Mental State Evaluation

Scale de evaluare ale abilitatii functionale

Scala Depresiei Geriatrice Yessavage

Evaluarea echilibrului static si dinamic: Proba Tinetti

Evolutia greutatii persoanelor in varsta

Evaluarea Nutritionala a Pacientuluii varstnic: MNA

Riscul de escara Norton

TESTE DE PSIHOMETRIE PENTRU EVALUAREA COGNITIVA ELABORATA

TESTE DE PSIHOMETRIE PENTRU EVALUAREA COGNITIVA ELABORATA (1)

TESTE SUPLIMENTARE CU INDICATII PRECISE, UTILE IN DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

DEFICITUL COGNITIV LEJER SCHEMA DE PRINCIPIU

CRITERII PETERSEN MCI

RESPONSABILITATILE MEDICILOR DE FAMILIE SI A MEDICILOR SPECIALISTI IN ABORDAREA PACIENTILOR CU B.A.

BENEFICIILE DIAGNOSTICULUI PRECOCE

STABILIREA UNUI DIAGNOSTIC CORECT

CONDITIILE DE TRIMITEREA PACIENTULUI LA MEDICUL SPECIALIST

,,Acum vreau sa va pun cateva intrebari despre locul in care ne aflam:"

6) Care este numele spitalului in care va aflati (sau adresa medicului) ?

11) Tigara 12) Floare 13) Usa

Scor total ____/30

Testul MMSE - (M. F. Folstein 1975, GRECO-Grupul de Cercetari si de Evaluari Cognitive)

Igien corporal Scorul activitatilor vietii cotidiene varianta prescurtata

ADL - Activities of Daily Living

Scorul IADL al activittilor curente varianta prescurtata

Instrumental Activities of Daily Living

Evaluarea echilibrului static si dinamic in timpul mersului: Proba Tinetti

Evaluarea starii nutritionale - Mini Nutritional Assessment (MNA)

2 = iese din domiciliu

NPI (Neuropsychiatric Inventory) - Restrans (NPI-R)

Durata testului: 10 minute.

Utilizarea resurselor in demen (RUD)

6. Numrul de copii care locuiesc cu dvs.? 7. Locuiete cu pacientul?

S-ar putea să vă placă și