Sunteți pe pagina 1din 45

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Transporturi
Catedra Autovehicule rutiere
Fabricarea grinzii puntii fata de directie
Coordonator stiintific: Student:
Conf dr !ng "icolae Be#an Aldea Bogdan
Bucuresti$ %&'%
Cuprins
1. Analiza conditiilor tehnico-functionale si a tehnologicitatii piesei si
stabilirea tipului sistemului de productie
%
1.1. Analiza rolului functional, a conditiilor tehnice impuse piesei
finite si a tehnologicitatii acesteia
1.1.1 Rolul functional si solicitarile piesei
Puntea din fata serveste la preluarea fortelor ce apar intre dru( si rotile de directie
ale auto(obilului$ precu( si a (o(entelor reactive pe care le trans(ite cadrului sau
caroseriei$ asigurand in acelasi ti(p posibilitatea schi(barii directiei de (ers
Puntea din fata trebuie sa indeplineasca ur(atoarele conditii:
) sa fie sufucuent de rezistenta
) sa asigure o buna stabilitate a rotilor de directie
) sa asigure cine(atica corecta a directiei la oscilatiile auto(obilului datorita
defor(arilor elastice ale suspensiei
) sa aiba o uzura (ica a partilor co(ponente
) sa aiba o greutate proprie cat (ai (ica pentru a reduce cat (ai (ult greutatea
nesuspendata a auto(obilului
Constructia puntilor de directie rigide
Puntea din fata rigida cunoscuta si sub denu(irea de osia din fata rigida se
co(pune dintr)o grinda$ la capetele careia sunt (ontate articulat$ cu a#utorul pivotilor$
doua fuzete
Grinda propriu)zisa are o sectiune in for(a de profil ! sau (ai rar circulara
Capetele grinzii de care se articuleaza fuzetele$ sunt in for(a de pu(n sau in for(a de
furca Fi*area arcurilor suspensiei de grinda se face pe doua suprafete de spri#in de pe
talpa superioara
!n scopul de a cobori centrul de greutate al auto(obilui$ grinda are partea centrala
curbata in #os pentru a putea cobori cat (ai (ult (otorul Cand grinda are o sectiune
circulara$ capetele ei se realizeaza separat prin for#are in (atrita$ fi*area in corpul tubular
realizandu)se prin presare si sudura
Fuzetele sunt articulate prin inter(ediul pivotilor de grinda si servesc drept osii
pentru rotile de directie Se deosebesc doua for(e constructive de fuzete si anu(e: fuzete
pu(n si fuzete furca + Fig '',
-
Fig '' Tipuri constructive de fuzete
a)fuzeta pu(n b)fuzeta furca
' . fuzeta / % . butuc roata / - . pivot / 0 . grinda punte/
1 . suprafata de spri#in arc/ 2 . bolt pentru fi*are pivot / 3 . gresor /
4upa cu( rezulta din fuigura$ fuzeta se co(pune din doua parti ciindrice de
dia(etre diferite$ pe care se (onteaza rul(entii e*teriori si interiori ai butucului rotii$
legate printr)o portiune tronconica 4e ase(enea fuzeta are si o portiune filetata pe care
se insurubeaza piulita de fi*are a butucului rotii
Cea (ai utilizata este fuzeta furca +Fig ''b,$ cea sub for(a de pu(n +Fig ''a,
fiind pe cale de disparitie$ deoarece realizarea furcii in grinda se obtine (ai greu$ iar
inlocuirea bucselor bolturilor se face (ai dificil
5ontarea butucilor rotilor de directie pe fuzete$ se realizeaza prin inter(ediul
rul(entilor cu bile pentru autoturis(e si a rul(entilor cu role conice pentru
autoca(ioane
Fuzeta care se gaseste pe partea volanului este prevazuta cu un brat de co(anda al
fuzetei$ articulat de bara longitudinala de directie si cu un levier articulat de bara
transversala de directie care co(anda cealalta fuzeta$ prin inter(ediul unui levie fi*at de
ea
Pivotii servesc la articularea fuzetelor de grinda puntii 6a fuzeta pu(n$ pivotul se
fi*eaza de fuzeta$ iar la fuzeta furca pivotul se fi*eaza de osia propriu)zisa Fi*area se
face cu a#utorul unor bolturi sau pene transversale Pentru a reduce frecarile in gaurile
furcii fuzetei$ la solutia fuzeta furca sau in gaurile furcii grinzii la solutia fuzeta pu(n$ se
gasesc presate bucse de bronz +Fig '% a$b$c, sau in unele cazuri rul(enti ace + Fig '%
d, 6a uto(obile (oderne$ tot pentru a reduce frecarea$ spri#inirea puntii pe fuzeta se face
prin inter(ediul unui rul(ent a*ial cu bile + Fig '% a$d, sau cu role + Fig '% b,$ (ontat
intre punte si bratul inferior al furcii fuzetei Ungerea ele(entelor articulate se face
printr)un gresor (ontat in general la capatul superior al pivotului$ care este prevazut cu
un orificiu
0
Fig '% 4iferite solutii de (ontare a fuzetei pe furca
!n Fig '- se prezinta puntea din fata rigida a unui autoca(ion 7a se co(pune din
grinda '$ la capetele careia se gasesc fuzetele %$ articulate de grinda prin inter(ediul
pivotilor - 8rinda are sectiunea profil !$ iar pentru a cobori centrul de greutate al
auto(obilului are partea din (i#loc curbata in #os Pe fuzete se (onteaza$ prin
inter(ediul rul(entilor cu role conice 3 si 9$ butucul rotii 2 4e ase(enea$ pe flansa
fuzetei se gaseste (ontat talerul franei 1 Pivotul - este i(obilizat in osie de catre boltul
'& :ul(entul 0 reduce frecarea dintre osie si bratul inferior al fuzetei 8arnitura de
etansare ; i(piedica patrunderea prafului la rul(enti Arcurile suspensiei se fi*eaza de
osie cu a#utorul bridelor de fi*are pe suprafetele de spri#in '- Fuzeta de pe partea
volanului este legata de bratul ''$ care e articulat de bara longitudinala de directie '%
Fig '- Constructia puntii din fata rigide
1
Punte de directie si motoare, rigida
4upa cu( s)a aratat$ aceasta solutie se intalneste la aut(obile cu tractiune integrala
!n Fig '0 se prezinta puntea fata a autoca(ionului S:)'-%$ care este o punte de directie
si (otoare rigida Articulatiile cardanice utilizate la aceasta punte sunt articulatii
ho(ocinetice cu bile si canale divizoare 4iferentialul este ase(anator cu cel al unei
punti din spate (otoare

Legenda Fig. 1.4
') saiba de regla# / % si - . rul(enti cu role conice/ 0) coroana diferential/ 1)
rul(ent cu role cilindrice/ 2)suport a(ortizor/ 3) bolt/ 9) butuc roata/ ;) piulita/ '&) disc/
'') cap sferic dreapta/ '%) carter punte/ '- si '9 . rul(enti caseta diferential/ '0) pinion
planetar/ '1) buson/ '2) cruce sateliti/ '3) satelit/ ';) tro(pa/ %&) rul(ent cu role conice/
%') articulatie cardanica ho(ocinetica cu bile si canale divizoare/ %%) reaze( saboti/ %-
si %0) rul(enti cu role conice/ %1) rondela/ %2) piulita e*terioara/ %3) piulita interioara/
%9) butuc roata/ %;) fuzeta/ -&) arbore planetar/ -') cap sferic stanga/ -%) piulita/ --)
piesa de regla#/ -0) inel de siguranta/ -1) surub/ -2) piulita de regla#/ -3) bara
transversala de directie/ -9) pinion de atac/ -;) arbore pinion/
2
Fig '0 Punte din fata a autoca(ionului S: ) '-%
3
Principalele solicitari ale grinzii
8rinda este calculata sa reziste la diferite regi(uri de rulare ale auto(obilului
Regimul franarii automobilului
!n Fig '1 se prezinta fortele care actioneaza asupra puntii din fata in regi(ul
franariii auto(obilului :eactiunile <
's
si <
'd
solicita grinda la incovoiere in plan vertical$
fortele F
fs
si F
fd
solicita puntea la incovoiere in plan orizontal Totodata grinda puntii este
supusa si la torsiune de catre (o(entul : r fs t
r F
$ unde r
r
este raza de rulare a rotilor
din fata
Fig '1 Fortele care actioneaza asupra puntii din fata in regi(ul franarii
auto(obilului
Regimul deraparii automobilului.
!n Fig '2 sunt prezentate fortele care actioneaza asupra puntii din fata !n acest caz
((o(entul de franare se considera nul$ in schi(b apare forta centrifuga F
c'
si reactiunile
transversale ale caii =
's
si =
'd
asupra rotii stanga si dreapta 8rinda puntii va fi solicitata
nu(ai la incovoiere de catre (o(entele incovoietoare$ datorita reactiunilor <
's
si <
'd
si
reactiunilor transversale =
's
si =
'd
$ a(bele in plan vertical
Fig '2 Fortele care actioneaza asupra puntii din fata in regi(ul deraparii
auto(obilului
9
Regimul trecerii peste obstacole
!n cadrul acestui regi( grinda este solicitata la incovoiere in plan vertical de
(o(entul: l
G
c
d i!

%
'
$ unde c
d
este coeficientul de incarcare dina(ica al puntii din
fata la trecerea peste obstacole
1.1." #onditiile tehnice impuse piesei finite din desenul de e$ecutie
Privind desenul de e*ecutie prezentat in figura '3 pute( observa ur(atoarele
conditii tehnice i(puse piesei finite:
Pentru suprafata port)fuzeta ave(:
) abatere de la paralelis( de &0 a suprafetei orizontala
) abatere de la perpendicularitate de &&9 a suprafetei interioare fata de suprafata
orizontala a port)fuzetei
) abateri de la cilindricitate si circularitate a suprafetei unde ur(eaza a fi (ontata
fuzeta
Pentru suprafata de prindere a grinzii ave(:
) abatere de la planeitate de &2
Totodata se pot observa rugozitatile Astfel ave(:
) :ugozitatea generala de 20
) :ugozitatea suprafetei de prindere a grinzii este de -%
) :ugozitatea suprafetei orizontale a port)fuzetei este de '2
) :ugozitatea suprafetei interioare a port)fuzetei este de &9
Se pot observa totodata si anu(ite tolerante
1.1.% Analiza tehnologicitatii constructiei piesei
Tehnologicitatea este caracteristica co(ple*a a constructiei piesei ce asigura$ in
conditiile respectarii conditiilor de eficienta si siguranta in functionare$ posibilitatea
fabricarii acesteia prin cele (ai econo(ice procese tehnologice$ cu cheltuieli (ini(e de
forta de (unca$ utila#e$ (aterial$ energie Tehnologicitatea piesei poate fi apreciata prin
indici absoluti sau relativi
Procedeul de obtinere al grinzii este for&area$ iar apoi matritare
For&area este ter(enul pentru defor(area (etalului folosind forte de co(presiune
For#area la rece este realizata la te(peratura ca(erei sau la o te(peratura apropiata de
cea a ca(erei For#area la caldura e*trea se realizeaza la te(peraturi inalte$ care fac
(etalul (ai usor de defor(at fara sa se a#unga la ruperea +distrugerea, lui For#area la
cald se realizeaza la te(peraturi intre te(peratura ca(erei si te(peraturi inalte de for#are
Piesele for#ate pot fi clasificate dupa (ari(e de la % c( pana la '3& tone pe (etru
Piesele for#ate necesita prelucrare in continuare pentru a se obtine piesa finita
5etalul prelucrat prin for#are este (ai rezistent decat cel ob inut prin turnare sau
cel din piesele prelucrate pe (asini unelte Aceasta se datoreaza curgerii graun ilor in
ur(a for#arii Pe (asura ce (etalul este presat +lovit,$ graun ii se defor(eaza si ur(aresc
;
for(a piesei$ astfel incat ace tia i i pastreaza continuitatea in sec iune Unele tehnologii
(oderne beneficiaza de avanta#ul acestui raport (are intre rezisten a)sarcina
5ulte (etale sunt for#ate la cald$ dar fierul i alia#ele feroase sunt aproape
intotdeauna for#ate la caldura e*tre(a Aceasta din doua (otive: daca vor fi tratate ter(ic
prin calire$ (aterialele dure ca fierul i otelul ar deveni e*tre( de greu prelucrabile$ in al
doilea rand otelul poate fi durificat prin alte (i#loace decat prelucrarea la cald$ astfel
incat este (ai econo(ica for#area la cald fa a de trata(entul ter(ic Alia#ele care sunt
pretabile la calirea prin precipitare$ precu( (a#oritatea alia#elor de alu(iniu si titan$ pot
fi$ de ase(enea$ for#ate la cald in loc sa fie tratate ter(ic Celelalte (ateriale trebuie sa
fie durificate printr)un proces propriu de for#are
For&area la caldura e*tre(a este definita ca prelucrarea (etalului peste
te(paratura sa de recristalizare Principalul avanta# al for#arii la caldura e*tre(a este
faptul efectele tensiunilor de durificare din (etalul defor(at sunt anihilate prin procesul
de recristalizare Celelalte avanta#e includ:
) Scaderea li(itei de elasticitate$ deci prelucrarea este (ai facila i cu (ai pu ina
energie consu(ata +for a,
) Cresterea ductilitatii
) Te(peraturile inalte cresc difuzia$ care poate eli(ina sau reduce
neo(ogenitatile chi(ice
) Porii pot fi (icsorati ca (ari(e sau inchisi co(plet in ti(pul defor(arii
) !n otel$ austenita FCC cu rezisten a (ica i ductila$ se defor(eaza la
te(peraturi (ai #oase fata de ferita BCC rezistenta
4ezavanta#ele for#arii la caldura e*tre(a sunt:
) :eactii nedorite intre (etal si at(osfera incon#uratoare
) Tolerante (ai putin precise cauzate de contractia ter(ica si defor(arile datorate
racirii neunifor(e
) 8ranulatia structurala poate varia ca for(e si di(ensiuni in interiorul (etalului$
din cauza unor (ulte si diferite (otive
For&area la rece este definita ca prelucrarea (etalului sub te(peratura sa de
recristalizare$ dar$ de obicei$ la o te(peratura apropiata de cea a ca(erei
Avanta#e:
) "u este folosita incalzirea
) Finisare (ai buna a suprafetei
) Control superior asupra di(ensiunilor
) > (ai buna reproductibilitate si interschi(babilitate
) Proprietatile pe cele trei directii pot fi distribuite unifor( in interiorul (etalului
) Proble(ele de conta(inare sunt (ini(izate
'&
4ezavanta#e:
) Se cer forte (ai (ari
) Se cer echipa(ente (ai puternice si unelte (ai rezistente
) 5etalul este (ai putin ductil
) Suprafetele (etalice trebuie curatate i debavurate
) Calirile inter(ediare pot fi necesare pentru co(pensarea pierderii de ductilitate
care insoteste tensiunile de calire
) Proprietatile distribuite pe cele trei directii pot fi afectate
) Se pot produce tensiuni reziduale nedorite
7*ista (ulte$ diferite i disponibile (odalitati de for#are$ totusi acestea pot fi
grupate in trei (ari categorii:
) tragere +intindere,: (arirea lungi(ii$ (icsorarea sec iunii transversale
) aplatizare +refularea,: (icsorarea lungi(ii$ (arirea sectiunii transversale
) presarea (aterialului in (atrite inchise co(pact: producerea curgerii
(ultidirectionale a (aterialului
Procesele obi nuite de for#are includ: la(inare$ s?agging$ zi(tare$ for#are in
(atri a deschisa$ for#area in (atrita prin i(pri(are$ for#area cu presare$ for#area la cald
auto(ata si refularea +aplatizarea, (aterialului
atritarea este procedeul de defor(are plastica la cald sau la rece la care
(aterialul este obligat sa ia for(a si di(ensiunile cavitatii prevazute in scula de lucru in
functie de configuratia pieselor ce trebuiesc e*ecutate Procedeul se aplica la prelucrarea
pieselor (ici +pana la -&& @g, de configuratie co(ple*a$ in productia de serie (ica si
(asa Scula in care are loc defor(area poarta denu(irea de (atrita
!n raport cu for#area libera se asigura ur(atoarele avanta#e:
) productivitate ridicata
) consu( de (etal redus
) calitatea suprafetei Ai precizia de prelucrare buna
) posibilitati de obtinere a unor piese co(plicate$ volu( de (unca (ic Ai
(anopera si(pla
) pret de cost redus
4ezavanta#e:
) costul ridicat al (atritelor
) greutatea li(itata a produselor din cauza fortelor (ari de presare pentru
defor(are
) necesitatea unor operatii supli(entare +debavurare$ calibrare etc,
''
Se face dupa ur(atoarele criterii:
) dupa te(peratura de e*ecutie: la rece si la cald
) dupa (odul de defor(are in (atrita: (atritarea cu bavura +deschisa,/ (atritarea
fara bavura +inchisa,
) dupa tipul utila#ului de lucru: (atritarea la ciocan$ la prese$ la (asini
specializate
) dupa viteza de defor(are: cu viteze (ici si viteze (ari de defor(are
4esenul de e*ecutie al piesei este prezentat in figura '3
'%
Fig '3 4esen de e*ecutie
'-
1.2. Alegerea justificata a materialului pentru executia piesei
5aterialul din care se e*ecuta grinda este otel 0'5oCr''
4upa (atritare si indepartarea bavurilor se(ifabricatul este supus unui trata(ent
ter(ic de i(bunatatire pentru obtinerea unei duritati de %0&)%3& BB
5aterialul are ur(atoare caracteristici (ecanice:
) li(ita de curgere :
p&%
C ;&& "D((
) rezistenta la rupere :
(
C 9&;& da"D((
) alungirea la rupere A
1
C (in '& E
) gaturirea la rupere < C 2 E
) duritatea Brinell: BBC%0'
Co(pozitia chi(ica a (aterialului este:
Marca
otelului
Compozitia chimica %
Tratament
termic
Temperatura
de tratament
C Mn Si Cr Ni Mo
41MoCr11 0.38-0.45 0.40-0.80 0.17-0.37 0.-1.3 - 0.15-0.3
Normalizare 850-880
!e"enire 5#0-#$0
1.3. Calculul ritmului si productivitatii liniei tehnologice. Stabilirea
preliminara a tipului de productie
1.%.1. #alculul fondului anual real de timp 'F
r
(
( ) [ ]
p s s s d c r
) t n * * * F +
ForeDanG
unde:
) <
c
este nu(arul zilelor calendaristice dintr)un an/ <
c
C -21 zileDan
) <
d
este nu(arul zilelor libere la sfarsit de sapta(ana dintr)un an / <
d
C'&0
zileDan
) <
s
este nu(arul zilelor sarbatorilor legale <
s
C 2 zileDan
) n
s
este nu(arul de schi(buri$ dat prin te(a n
s
C ' schi(bDzi
) t
s
este durata unui schi(b/ t
s
C 9 oreDschi(b
) @
p
este un coeficient ce tine sea(a de pierderile de ti(p datorate reparatiilor
e*ecutate in ti(pul nor(al de lucru/ pentru n
s
C '$ @
p
C &$;3
F
r
C';399 oreDan
'0
1.%.". #alculul planului productiei '+
pp
(
ri re r p pp
+ + + n + + + + +
FpieseDanG
unde:
) "
p
este planul de productie pentru produs/ din te(a "
p
C '31&&& bucati
) n este nu(arul de piese de acelasi tip$ nC'
) "
r
este nu(arul de piese de rezerva$ livrate odata cu produsul/ "
r
C&
) "
rc
este nu(arul de piese de rezerva livrate la cerere/ se alege "
rc
C'31&&
) "
ri
este nu(arul de piese rebutate la prelucrare/ se adopta "
ri
C %&&
"
pp
C';%3&& pieseDan
1.%.%. #alculul ritmului si productivitatii liniei tehnologice
:it(ul liniei tehnologice

R
$ are i(plicatii (a#ore asupra asigurarii sincronizarii
operatiilor$ prin divizarea procesului tehnologic in operatii si faze$ alegerea utila#elor$
S4H)urilor si a structurii fortei de (unca
2 & ';%3&& D 2& 9 ';39 D 2&
pp r
+ F R
F(inDpiesaG
Productivitatea liniei tehnologice reprezinta inversul rit(ului liniei:
G D F '&& D 2& ora piese R ,

Tipul de preductie reprezinta ansa(blul de factori productivi dependenti$
conditionati in principal de stabilirea in ti(p a productiei$ co(ple*itatea constructiva si
tehnologica a acesteia si de volu(ul prodcutiei Tipul de productie influenteaza:
caracterul si a(ploarea pregatirii tehnice a productiei$ nivelul de specializare si structura
de productie$ for(ele de organizare si de progra(are a productiei$ econo(icitatea
fabricatiei
5etodele de stabilirea a tipului de productie . (etoda indicilor de consntanta a
fabricatiei$ (etoda no(ogra(ei . necesita$ pe

langa valoarea :
I
si valorile ti(pilor
nor(ali pentru operatiile principale ale procesului tehnoogic
:
I
J' (inDbuc . se adopta productie de masa
'1
2. Alegerea variantei optime a metodei si procedeului de obtinere a
semifabricatului
".1 Analiza comparativa a metodelor si procedeelor concurente si
adoptarea variantei optime
Alegerea corecta$ rationala a (etodei si procedeului de elaborare a se(ifabricatului
este una din principalele conditii ce deter(ina eficienta procesului tehnologic$ atat in
etapa de se(ifabricare cat si in cea de prelucrare (ecanica Cu( costul prelucrarii
(ecanice este in general (ai ridicat decat al se(ifabricarii$ se reco(anda (etodele si
procedeele care$ satisfacand !n totalitate conditiile tehnice i(puse$ conduc la
se(ifabricate (ai precise$ (ai apropiate de piesa finita !n general alegerea (etodei nu
i(plica dificultati$ aceasta fiind in stransa legatura cu alegerea (aterialului pentru
e*ecutia piesei si putand fi stabiliti preli(inar$ in ur(a analizei constructiei piesei
Au fost alese - (etode si procedee concurente:
a, Extrudare urmata de indoire la cald
7*trudarea constituie un procedeu avansat de prelucrare prin defor(are datorita
(ultor avanta#e care la are$ dintre care se a(intesc:
) se pot obtine defor(atii (ari asigurandu)se o productivitate ridicata a (uncii
) se pot obtine profile si piese la o for(a foarte apropiata de cea finita
) prezenta eforturilor de co(presiune in aproape intreaga zona defor(ata a
se(ifabricatului
7*trudarea poate fi directa$ indirecta sau co(binata
7*trudarea directa se caracterizeaza prin aceea ca se(ifabricatul se deplaseaza in
raport cu (atrita in directia de inaintare a poansonului
7*trudarea indirecta se caracterizeaza prin aceea ca se(ifabricatul nu se deplaseaza
in raport cu (atrita$ deci nu e*ista frecare pe partea laterala a se(ifabricatului cu (atrita
7*trudarea co(binata cuprinde atat e*trudare directa + la un capat , cat si cea
indirecta + la celalalt capat ,
Avanta#ele utilizarii acestui procedeu:
) poate fi atinsa for(a piesei
) di(ensiunile piesei nu i(pun proble(e
) precizia pentru acest procedeu este ridicata$ insa piesa nu o i(pune
) productia de (asa poate fi asigurata
4ezavanta#ele utilizarii acestui procedeu:
) durabilitate redusa a (atritelor
) (atritele sunt scu(pe + oteluri inalt aliate ,
) deseuri (ari de (etal
) procedura este scu(pa
'2
b, Turnare
> piesa turnata se obtine prin u(plerea cu topitura unui (aterial (etalic a unei
cavitati$ special e*ecutata intr)o for(a de turnare 4upa solidificarea lichidului rezulta
piesa turnata$ care reproduce intoc(ai configuratia si di(ensiunile cavitatii for(ei
For(a de turnare poate fi alcatuita din una sau (ai (ulte parti Cel de)al doilea caz$
reprezentand (odalitatea uzuala de turnare$ presupune e*istenta unei suprafete de
separatie *)*$ care i(parte for(a$ respectiv piesa in (ai (ulte parti
!n functie de nu(arul de turnari ce se pot efectua in aceeasi for(a$ procedeele de
turnare pot fi:
) in for(e te(porare $ folosite la o singura turnare$ dupa care se distrug pentru
scoaterea piesei
) in for(e per(anete$ folosite la un nu(ar foarte (are de turnari$ a#ungand chiar
la zeci sau sute de (ii fara a necesita reparatii inter(ediare
) in for(e se(iper(anente$ folosite la cateva turnari$ dupa usoare reparatii
inter(ediare
Avanta#ele utilizarii acestui procedeu:
) posibilitatea unei prelucrari (ecanice si(plificate si econo(ice$datorita faptului
ca piesa turnata$ in co(paratie cu cea for#ata$ are di(ensiuni si for(e (ai
apropiate de piesa finita
) posibilitatea unei productii in (asa$ printr)o (ecanizare dezvoltata si
(entinerea unifor(itatii di(enisunilor proprietatilor
) (aterialul ales anterior poate fi utilizat pentru confectionarea piesei
) for(a piesei poate fi atinsa
) precizia di(ensionala poate fi atinsa
) cerintele de econo(icitate pot fi atinse
4ezavanta#ele utilizarii acestui procedeu:
) >6C)urile nu sunt folosite pentru turnare deoarece se pot crea goluri in (aterial
si deoarece aceasta piesa este o piesa solicitata intens$ ea facand parte din
suspensia unui autovehicul$ ea poate sa cedeze relativ repede
c, Forjare prin matritare
Acest procedeu a fost prezentat in capitolul ''-
!n ur(a analizei avanta#elor si dezavanta#elor celor - procedee de obtinere a
se(ifabricatului s)a a#uns la concluzia ca cel (ai bun procedeu este for#area prin
(atritare
'3
"." -tabilirea pozitiei semifabricatului in forma sau matrita si a
planului de separatie
!n cazul adoptarii (etodelor si procedeelor la care apar aceste proble(e$ se va
e*ecuta o schita pentru prezentarea pozitiei se(ifabricatului in (atrita$ cu evidentierea
planului de separatie al piesei$ adoptat pe baza reco(andarilor din literatura de
specialitate
Se va pleca de la o bara dreptunghiulara care se va incalzi $ apoi si se va pozitiona
intr)o (atrita apoi va fi presat si astfel se va obtine profilul de !
'9
".% -tabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare si e$ecutare a
desenului semifabricatului.
Se va alege un ados de prelucrare de % ((
".4 -tabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare si e$ecutare a
desenului semifabricatului
Planul de operatii pentru obtinerea se(ifabricatului este ur(atorul:
Nr. Crt. Operatii si faze de semifabricare
Masini, utiliaje,
instaliatii
1
de%itare material la dimen&iunile impu&e in
de&enul de e'ecutie
(iere&trau mecani
$ )ncalizre cuptor electirc
3
(or*are prin matritare + &e a&eaza
&emi(a%ricatul in matrita in(erioara ,
matrita in(erioara
4
(or*are prin matritare + &e a&eaza
&emi(a%ricatul in matrita &uperioara
matrita &uperioara
5 pre&are pre&a hidraulica
# e'tractia &emi(a%ricatului e'tractoare
7 de%a"urare &tanta
';
3. laborarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica si
control a piesei
%.1 Analiza proceselor tehnologice similare e$istente
6a elaborarea unei noi tehnologii de fabricatie se porneste$ de obicei$ prin analiza
tehnologiilor e*istente$ aplicate pentru piesa respectiva sau pentru alte piese din acelasi
grup
Procesul tehnologic si(ilar e*istent va fi prezentat$ prin aspectele sale principale
sub for(a tabelara in tabelul -'
Nr. Crt.
Metoda de
prelucrare
SDV-uri
Operatii si faze de prelucrare
1 -rezare .i&poziti" cu $ (reze di&c
prin& pie&a pe ma&a ma&inii de
(rezat
(rezat &upra(ata S$a &i S3a dintr-o
&in/ura trecere
de&prin& pie&a0 rotit cu 180 &i (i'at
din nou pe %a&a ma&inii de (rezat
(rezat &upra(ata S$% &i S3%
$ 1aurire 2ur/hiu &piral cu

40
/aurit S1%
de&prin& pie&a0 rotit cu 180 &i (i'at
din nou pe ma&a ma&inii de (rezat
/aurit S1a
de&prin& pie&a
3 2ro&are .i&poziti" de %ro&at
prin& pie&a in di&poziti"
%ro&area &upra(etei S1a
de&prin& pie&a0 rotit cu 180 &i (i'at
din nou pe ma&a di&poziti"ului
%ro&are S1%
de&prin& pie&a
4 -rezare -reza cillindo-(rontala
prin& pie&a pe ma&a ma&inii de
(rezat
(rezat S4a
(rezat S4%
de&prin& pie&a
5 1aurire
.i&poziti" cu 4 %ur/hie

17 &i 1 %ur/hiu

$0
prin& pie&a pe ma&a a/re/atullui
/aurire &imultana a celor 5 /auri
S5a0 S#a
de&prindere pie&a &i (i'are pentru a
&e prelucra celelalte /auri
/aurire &imultana a celor 5 /auri
S5%0 S#%
de&prindere pie&a
Tabelul -'
%&
%." Analiza posibilitatilor de realizare a preciziei dimensionale si a
rugozitatii prescrise in desenul de e$ecutie
>biectivul acestei etape este stabilirea acelor procedee de prelucrare care$ fiind
ulti(ele aplicate in succesiunea operatiilor$ pentru fiecare suprafata$ asigura conditiile
tehnice i(puse prin desenul de e*ecutie !n acest scop$ etapele de lucru vor fi:
) enu(erarea tuturor suprafetelor functionale ale piesei$ i(preuna cu conditiile
tehnice i(puse . di(ensiuni$ tolerante di(ensionale$ teolerante de for(a si
pozitie reciproca$ rugozitate/
) Stabilirea procedeelor de prelucrare (ecanica posibile$ co(patibile cu for(a si
conditiile tehnice (entionate$ pentru fiecare suprafata/
) Analiza gradului in care respectivele procedee satisfac$ pe langa cerintele
tehnice si pe cele legate de econo(icitatea procesului tehnologic . aprecieri
calitative sau cantitative +note,/
) Adoptarea variantei opti(e de procedeu de prelucrare$ pentru fiecare suprafata/
%'
Tabelul -%
%.%. -tabilirea traseului tehnologic al operatiilor de prelucrari
mecanice , tratament termic si control al piesei.
Traseul tehnologic al operatiilor de prelucrari (ecanice precu( si control al piesei a
fost intoc(it in tabelul -- Pentru intoc(irea traseului tehnologic a trebui sa se
stabileasca suprafetele preli(inare alese ca baze tehnologice
%%
Supraf. Prelucrata
Denumirea
operatiei
Suprafetele
baze
tehnoloice
!aza
S$a0 S3a -rezare S.2.T 1
prin& pie&a pe ma&a ma&inii
de (rezat
(rezat &upra(ata dintr-o &in/ura
trecere
de&prin& pie&a
S$%0 S4% -rezare S.2.T 1
prin& pie&a pe ma&a ma&inii
de (rezat
(rezat &upra(ata dintr-o &in/ura
trecere
de&prin& pie&a
S1a 1aurire S.2.T 1
prin& pie&a in di&poziti"
/aurit &upra(ata
de&prin& pie&a
S1% 1aurire S.2.T 1
prin& pie&a in di&poziti"
/aurit &upra(ata
de&prin& pie&a
S1a 2ro&are S.2.T 1
prin& pie&a in di&poziti"
%ro&area &upra(etei S1a
de&prin& pie&a
S1% 2ro&are S.2.T 1
prin& pie&a in di&poziti"
%ro&area &upra(etei S1a
de&prin& pie&a
S4a -rezare S.2.T 1
prin& pie&a pe ma&a ma&inii
de (rezat
(rezat &upra(ata
de&prin& pie&a
S4% -rezare S.2.T 1
prin& pie&a pe ma&a ma&inii
de (rezat
(rezat &upra(ata
de&prin& pie&a
S5a0S#a 1aurire S.2.T 1
prin& pie&a pe ma&a
a/re/atului
/aurirea &imultana a celor 5
/auri
de&prin& pie&a
S5%0S#% 1aurire S.2.T 1
prin& pie&a pe ma&a
a/re/atului
/aurirea &imultana a celor 5
/auri
de&prin& pie&a
S1a0S1%0S$a0S$%0S3a0S3
%0S4a0S5a0S5%0S#a0S#%
Control S.2.T 1 -
Tabelul --
%-
%.4. Alegerea utila&elor si instalatiilor tehnologice
Pentru brosare se va folosi o (asina de rectificat interior si frontal :!F'%1 avand
ur(atoarele specificatii tehnice:
Nr.
crt.
Caracteristici tehnice Valori
' 4ia(etrul (a*i( de rectificare '%1 ((
% !nalti(ea centrelor '-1 ((
- 5asa (a*i(a a piesei intre centre '&& @g
0 8a(a de turatii 2-)9&& rotD(in
1 4eplasarea rapida a caruciorului 21 ((
2
Avans transversal
inter(itent reglabil
"or(al cu pasul &$&&1 ((
5icro(etric cu pasul &$&&' ((
Unghi de rotire al (esei
in plan orizont
K
3 Puterea (otorului principal - @L
9 Puterea (ot dispozitivului pt rectificat int &$31 @L
; 5asa %%&& @g
Pentru gaurire se va folosi un agregat (ultia* avand 0 burghie de

'3 si un
burghiu de

%&
Pentru frezare se va folosi o (asina de frezat FU-2 avand ur(atoare specificatii
tehnice:
Ma&ina -reza
Tip -33#
.ate
tehnice
.imen&iuni ma&a 40041#00 mm
.epla&are pe 5 1100 mm
.epla&are pe 6 300 mm
.epla&are pe 7 4$0 mm
8iteza
3#-1#00
rot4min
%... Adoptarea schemelor de bazare si fi$are a piesei
%0
Ansa(blul sche(elor de bazare si fi*are a piesei se afla in stransa legatura cu
succesiunea logica a operatiilor de prelucrare (ecanica si trata(ent ter(ic
4enu(irea operatiei$ sche(ele de bazare si fi*are precu( si dispozitivul utilizat
sunt prezentate in tabelul -0
Nr.
Crt.
Denumirea
operatiei
Schema de bazare si fixare optima
Dispozitivul
utilizat
' Frezare
% Frezare
- 8aurire
0 8aurire
1 Brosare
2 Brosare
%1
3 Frezare
; Frezare
'& 8aurire
Tabelul -0
%./. Alegerea -.0.!.1urilor
6a intoc(irea listei de S4H)uri se tine cont in pri(ul rand de tipul productiei
adoptate Pentru productia de serie (are se reco(anda S4H)urile sa fie de tip specializat
pentru o cat (ai buna productivitate
6ista S4H)urilor alese este prezentata in tabelul -1
Nr.
Crt.
Denumire
operatie
Scule Dispozitive Dispozitive verificatoare
' Frezare
4ispozitiv
for(at din %
freze disc cu
'0&
!nalti(ea bosa#ului pentru
pivotul fuzetei se (asoara cu
sublerul sau cu un calibru
potcoava la cota 3% ((
% Frezare
Freze cilindro)
frontala
- 8aurire
Burghiu spiral
0&
0 8aurire
4ispozitiv
for(at din 0
burghie
'3
si
un burghiu
%&
8aurile pentru bride se
verifica printr)un calibru
ta(pon
1 Brosare Brosa cilindrica
%&
6ocasul pentru pivotul fuzetei
se (asoara cu co(parator de
interior sau cu un calibru
%2
ta(pon la cota de
mm 0%
Tabelul -1
!. "eterminarea regimurilor optime de lucru si a normelor tehnice de
timp
4.1 0eterminarea regimurilor optime de aschiere
4eter(inarea valorilor opti(e ale regi(urilor de aschiere se bazeaza pe
opti(izarea unui para(etru global de apreciere a procesului tehnologic respectiv:
(ini(izarea costului prelucrarii sau +(ai rar, (a*i(izarea productivitatii :egi(ul de
aschiere opti( se deter(ina dupa precizarea caracteristicilor sculelor aschietoare si se
refera la ur(atorii para(etrii:
) adancimea de aschiere . t F((G este grosi(ea stratului indepartat prin aschiere$
de pe suprafata piesei la o singura trecere/
) avansul . s F((D(inG$ F((DrotG$ F((Dcursa dublaG$ F((DdinteG este (ari(ea
deplasarii sculei in raport cu piesa$ efectuata intr)un interval de ti(p$ in cursul
(iscarii secundare/
) viteza de aschiere . v F(D(in$ (DsG viteza relativa a taisului sculei in raport cu
suprafata de prelucrat
!n functie de (ultitudinea conditiilor pe care trebuie sa le satisfaca$ in functie de
(asura in care instru(entul (ate(atic este utilizat si in functie de (odul in care se
deter(ina durabilitatea sculei$ calculul regi(urilor opti(e de aschiere se face prin:
etoda clasica : ) presupune stabilirea preli(inara a valorii durabilitatii sculei
+ prin calcul sau din nor(ative,$ deter(inarea succesiva + alegerea din nor(ative$ pe baza
unor reco(andari sau prin calcul, a para(etrilor regi(ului de aschiere + in ordinea t$s$v,$
ur(ata de un nu(ar redus de verificari ale conditiilor respective
!n literatura de specialitate sau in no(ative$ sunt prezentate diferite variante ale
(etodei: variante bazate$ in pri(ul rand pe calcule analitice$ pe alegerea valorilor din
tabele nor(ative$ co(pletata prin calcule analitice su(are sau utilizarea no(ogra(elor
+reprezentari grafice ale relatiilor analitice,
etoda moderna$ bazata pe progra(area (ate(atica +liniara sau neliniara, ce
presupune$ sabilirea unor e*presii analitice pentru functia de opti(izare + cost$
productivitatea, si pentru functiile respective +rit(ul i(pus al liniei tehnologice$ puterea
(otorului electric$ rezistenta si stabilitatea sculei$ incarcarea (a*i(a a (ecanis(ului de
avans$ calitatea suprafetei prelucrate$ cine(atica (asinii)unelte,$ in variantele
considerarii preli(inare a durabilitatii sculei sau a calculului acesteia pe parcurs
Aplicarea acestei (etode necesita utilizarea tehnicii de calcul (oderne si$ i(plicit$ a unui
personal cu calificare adecvata$ dar rezultatele obtinute reprezinta$ intr)adevar$ un
opti(u($ spre deosebire de (etoda clasica$ in cursul utilizarii careia $ intervine
arbitrariul$ chiar si in conditiile respectarii (etodologiei
%3
!n cadrul proiectului se va utiliza (etoda clasica
Frezarea suprafetelor Sa!b si S"a!b
-tabilirea adaosului de prelucrare
4in tabelul 0' se alege adaosul de prelucrare pe o parte A
p
C%%1 ((
)naltimea ma'ima
9 min
Cla&a
de
precizie
.iametrul ma'im .0 mm
:e&te
5
$0 35 #5 110 170 $45
:ana
la $0
35 #5 110 170 $45 335
pe&te pana la ;dao&0 mm
5 $0
) 0.5 0.75 1 1.$5 1.5 1.75 $
)) 0.75 1 1.$5 1.5 1.75 $ $.$5
))) 1.$5 1.5 1.75 $ $.$5 $.5 $.75
$0 35
) 0.75 1 1.$5 1.5 1.75 $ $.$5
)) 1 1.$5 1.5 1.75 $ $.$5 $.5
))) 1.5 1.75 $ $.$5 $.5 $.75 3
35 #5
) 1 1.$5 1.5 1.75 $ $.$5 $.5
)) 1.$5 1.5 1.75 $ $.$5 $.5 $.75
))) 1.75 $ $.$5 $.5 $.75 3 3.$5
#5 110
) 1.$5 1.5 1.75 $ $.$5 $.5 $.75
)) 1.5 1.75 $ $.$5 $.5 $.75 3
))) $ $.$5 $.5 $.75 3 3.$5 3.5
110 170
) 1.5 1.75 $ $.$5 $.5 $.75 3
)) 1.75 $ $.$5 $.5 $.75 3 3.$5
))) $.$5 $.5 $.75 3 3.$5 3.5 3.75
170 $45
) 1.75 $ $.$5 $.5 $.75 3 3.$5
)) $ $.$5 $.5 $.75 3 3.$5 3.5
))) $.5 $.75 3 3.$5 3.5 3.75 4
Tabelul 0'
S)a avut in vedere faptul ca piesa face parte din clasa a !!!)a de precizie !ntrucat
adaosul este suficient de (ic se va adopta o singura trecere$ avand in vedere ca avansul
ales sa realizeze o rugozitate :
a
C'2 dupa cu( cere desenul de e*ecutie al piesei
Alegerea sculei aschietoare
Se va alege ca scula aschietoare : FU-2
%9
-tabilirea adancimii de aschiere
!ntrucat adaosul de prelucrare este suficient de (ic se va indeparta intr)o singura
trecere
Astfel ave(:
tCA
p
C%%1
-tabilirea avansului
!n functie de rugozitatea :
a
C'2 si rezistenta otelului de prelucrat$ se va alege din
tabelul 0% avansul
;"an&uri la (rezare de (ini&are cu (reze (rontale &i (reze-di&c din otel rapid
!u/ozitatea
&upra(etei
!a
Tipul (rezei
;"an&ul Sr in mm4rot pentru material
<= 45 laminat
40C10 laminat
&au normalizat
<=35
<=C45
im%unatatit
<=C 10
<=C $0
15C<7
1$.5
(reza
(rontala
1.$-$07
1.4-
3.1
$.#-5.# 1.8-3.
#.3
(reza
(rontala &i
(reza di&c
0.5-1.$
0.5-
1.4
1-$.# 1.7-1.8
3.$
(reza
(rontala &i
(reza di&c
0.$8-0.5
0.3-
0.5
0.4-1 0.3-0.7
Tabelul 0%
Astfel ave( sC&%9 ((Drot
-tabilirea durabilitatii economice
4urabilitatea pentru frezele disc este deter(inata din tabelul 0-
.ura%ilitatea economica a (rezelor-di&c cu placute din alia*e dure
.iametrul (rezei in mm pana la 110 110-150 150-$00
.ura%ilitatea T in min 1$0 180 $40
Tabelul 0-
T
ec
C%0& (in
%;
-tabilirea vitezei de aschiere
Pentru calculul vitezei de aschiere se va folosi relatia:
v
p u 2
d
$
l
m
3
v
4
z t s t 5
0 #
v

Unde C
v
este un coeficient in functie de conditiile de frezare/ 4 este dia(etrul
frezei in ((/ T este durabilitatea econo(ica a frezei in (in/ t
l
este lungi(ea de contac in
((/ s
d
este avansul pe dinte in ((Ddinte/ t este adanci(ea de aschiere/ z este nu(arul de
dinti ai frezei/ M
v
este coeficientul de corectie a vitezei/ N$($*$O$u$p sunt e*ponenti
!n tabelul 00 ave( prezentate valorile pentru coeficientul C
v

Tipul (rezei
<tel
>70daN4mm
$
-onta 92>380
&?0.1 &@0.1
Cu cru&ta
-ara
cru&ta
&?0.15 &@0.15
Cilindro
(rontala

- otel rapid 55 80 $3 $3 4#.5
- placuta
8A8
- - 40 40 80
-rata di&c
- cu dinti
aplicati
#0 8# $4 $4 48
- mono%loc - 81 $$.75 $$.75 45.5
.e canelat
&i cre&tat
- #5 $$.5 $$.5 45
Cilindrice 4# #0 13.5 $8.8 57.#
Cilindro-
(rontale cu
coada
- 3# 37.5 37.5 75
:ro(ilate - 44 - - -
Tabelul 00
Astfel C
v
C92
!n tabelul 01 ave( prezentate valorile pentru e*ponenti
-&
Tipul (rezei m p B u
C
'
&@0.1 &?0.1
Cilindro-(rontale 0.$ 0.1 0.$5 0.1 0.$ 0.4 0.15
.i&c 0.$ 0.1 0.$5 0.1 0.$ 0.4 0.3
.e canelat &i cre&tat 0.$ 0.1 0.$5 0.1 0.$ 0.4 0.3
Cilindrice0 cilindro-
(rontale cu coada &i
pro(ilate
0.33 0.1 0.45 0.1 0.$ 0.4 0.3
Cilindro-(rontale 0.15 0.1 0.$ 0.1 0.4 0.4 0.1
.i&c 0.15 0.1 0.$ 0.1 0.4 0.4 0.5
.e canelat &i cre&tat 0.15 0.1 0.$ 0.$ 0.4 0.4 0.5
Cilindrice0 cilindro-
(rontale cu coada &i
pro(ilate
0.$5 0.3 0.7 0.3 0.$ 0.# 0.5
Tabelul 01
Astfel
(C&%
pC&'
NC&%1
uC&'
OC&%
*C&-
4ia(etrul frezei va fi adoptat '2& (($ iar nu(arul de dinti zC0& dinti
Astfel ave(
&&3 &
0&
%9 &

z
s
s
d
6ungi(ea de contact t
l
C3&((
M
v
C&9
Atunci
(in D 0; '
0& %1 % &&3 & 3& %0&
'2& 92
' & ' & % & - & % &
%1 &
m v

Se deter(ina in continuare turatia frezei confor( for(ulei:


0 ;9
'2&
0; '&&& '&&&

0
v
n
rotD(in
-tabilirea vitezei de avans
Hiteza de avans se calculeaza cu relatia:
(in D 1% %3 %9 & 0 ;9 mm n s v
s

-'
4." 0eterminarea normelor tehnice de timp
"or(a tehnica de ti(p este durata necesara pentru e*ecutarea unei operatii in
conditii tehnico)organizatorice deter(inate si cu folosirea rationala a tuturor (i#loacelor
de productie
Se stabileste in functie de posibilitatile de e*ploatare ale utila#ului$ S4H)urilor$ in
conditiile aplicarii conditiilor de lucru (oderne$ tinand sea(a si de gradul de calificare al
(uncitorilor corespunzator acestor (etode
4eter(inarea nor(elor tehnice de ti(p se poate face:
) prin calcul analitic al fiecarei parti co(ponente si insu(area acestora
) pe baze statistice$ prin analiza nor(lor de ti(p stabilite la operatii si(ilare si
preluarea acestora sau calculul prin interpolare$ tinand sea(a de diferentele
specifice
5impul de baza +t
b
, 6 durata prelucrarii propriu)zise$ se deter(ina in functie de
regi(urile de lucru adoptate si de para(etrii geo(etrici ai suprafetelor prelucrate
Ti(pul de baza se calculeaza astfel:
s
b
v
l l l
t
% '
+ +

Unde lClungi(ea de aschiere


l
'
Cdistanta de patrundere
l
%
Cdistanta de depasire
Confor( tabelului 02 ave(:
l
'
C1;
l
%
C-
Tabelul 02
-%
(in 92 %
1% %3
- ; 1 3&

+ +

b
t
5impul au$iliar +t
a
, . durata prinderii$ desprinderii piesei$ apropierii)indepartarii
aschiilor 7fectuarii (asuratorior sa
Ti(pul au*iliar se va calcula astfel:
% ' a a a
t t t +
4eoarece piesa are o (asa foarte (are ea va fi fi*ata cu a#utorul (acaralei Halori
pentru t
a'
ave( in tabelul 03
--

Numarul
pie&elor
prin&e
impreuna
Ma&a pie&ei +D/, pana la
30 50 80
1$
0
$0
0
300 500 800
1$0
0
$00
0
3000
timp +min,
a % c d e ( / h i * D
-0
:alon
electric
&au
pneumatic
:relucrata
-ara
"eri(icare
1
$
1
$. 3 3.3 3.5 3. 4.3 4.55 5.35 #.1 #.85 7.#
$
$
$
$.# $.8 $. 3.1 3.4 3.75 4 - - - -
(iecare
alta
pie&a
$
3
$ $.$ $.4 $.# $. 3.1 3.3 - - - -
Neprelucrata
1
$
4
3.# 3.75 4.1 4.5 4. 5.4 5.#5 #.7 7.#5 8.# .5
$
$
5
3 3.$5 3.5 3.7 4.1 4.5 # - - - -
(iecare
alta
pie&a
$
#
$.5 $.7 $. 3.1 3.4 3.8 4.3 - - - -
:relucrata
8eri(icare
cu
paralel0
dupa
contur
intr-un
plan &au
in doua
planuri
1
$
7
3.7 3. 4.3 4.7 5.$ 5.7 #.4 8 .5 10. 1$.1
$
$
8
3.$ 3.35 3.7 4.1 4.5 4. 5.5 - - - -
(iecare
alta
pie&a
$

$.7 $.8 3.1 3.4 3.8 4.$ 4.# - - - -


Neprelucrata
1
3
0
4.# 5.05 5.7 5.4 7.1 7.8 8.# .8 11.$ 1$.7 14.4
$
3
1
4 4.35 4. 5.$ #.1 #.7 7.4 - - - -
(iecare
alta
pie&a
3
$
3.5 3.8 4.3 4.8 5.4 # #.7 - - - -
:relucrata
8eri(icare
cu
paralel
dupa
tra&a*
intr-un
plan &au
in doua
planuri
1
3
3
4.7 5.3 5.8 #.7 7.4 8.8 10.1 1$.5 14 1#.$ 17.7
$
3
4
4.05 4.55 5 5.7 #.4 7.55 8.7 - - - -
(iecare
alta
pie&a
3
5
3.4 3. 4.4 5 5.# #.8 8 - - - -
Neprelucrata
1
3
#
#.1 7.1 8.15 .1 10 11 13. 17 $0 $3 $7.5
$
3
7
5.55 #.45 7.4 8.3 .$ 10 1$ - - - -
(iecare
alta
pie&a
3
8
5 5.8 #.7 7.7 8.5 10.3 11.3 - - - -
:od rulant
electric
:relucrata
-ara
"eri(icare
1
3

3. 4.$ 4.8 5 5.5 4. #.4 7 7.# 8.3 .$


$
4
0
3.4 3.#5 4 4.4 4.7 5.15 5.# - - - -
(iecare
alta
pie&a
4
1
$.8 3 3.3 3.# 4 4.4 4.8 - - - -
Neprelucrata
1
4
$
4.5 5.$5 5.75 #.3 #.8 7.4 8.1 8.75 .5 10.4 11.5
$
4
3
4.3 4.# 5 5.5 # #.45 7 - - - -
(iecare
alta
pie&a
4
4
3.7 4 4.4 4.8 5.3 5. #.$ - - - -
Tabelul 03
Astfel t
a'
C-1 (in
t
a%
a fost ales tabelar si astfel ave(:
t
a%
C&'0P&09P&'2P&&-C&9' (in
-1
5impul operativ +t
op
, . se calculeaza ca si co(ponentele sale pentru fiecare faza a
operatiei$ dupa care se insu(eaza$ pentru deter(inarea ti(pului operativ total$ la fiecare
operatie
(in 23 - 92 % 9' & +
op
t
5impul de deservire organizatorica +t
do
, . ti(pul consu(at pentru asezarea
se(ifabricatelor$ sculelor$ pri(irea si predarea etc Se deter(ina in general ca procent din
t
op
+&1 3E,$ in functie de tipul si (ari(ea (asinii)unelte
(in '0 &
'&&
23 - 0

do
t
5impul de deservire tehnice +t
dt
, . ti(pul consu(at pentru inlocuirea sculelor$
reglarea (asinii)unelte$ indreptarea periodica a (uchiei aschietoare etc Se deter(ina din
nor(ative$pe co(ponente sau global$ ca procent din t
b
+%9 E,
(in '9 &
'&&
23 - 1

dt
t
5impul de odihna si necesitati fiziologice ale operatorului uman +t
od
, . se deter(ina
ca procent din t
op
+-3E,
(in '' &
'&&
23 - -

od
t
5impul de intreruperi conditionate de tehnologice si organizarea muncii +t
to
, . se
deter(ina ca procent din t
op
(in &- &
'&&
23 - '

to
t
5impul unitar +t
u
,. ti(pul total corespunzator prelucrarii unei piese . se obtine din
insu(area co(ponentelor
to od do dt op u
t t t t t t + + + +
(in 0 0 &- & '' & '9 & '0 & 23 - + + + +
u
t
5impul de pregatire 6 incheiere +t
pi
, . durata activitatilor desfasurate de (uncitor la
inceputul si sfasitul prelucrarii lotului de piese +pri(irea co(enzii$ studiul docu(entatiei$
pri(irea si predarea S4H)urilor$ se(ifabricatelor si pieselor,/ se stabileste$ pe
co(ponente$ din nor(ative
4eoarece (odul de prindere al fiecarei piese este prin fi*are cu suruburi$ piesa
avand o lungi(e cuprinsa intre '&&&)'1&& (( valoarea lui t
pi
va fi aleasa tabelar
-2
Astfel ave( t
pi
C%& (in
+orma tehnica de timp +t
n
, . Se calculeaza astfel:
lot
pi
u n
n
t
t t +
(in 0 0
';%3&&
%&
0 0 +
n
t
-3
#. Calculul necesarului de forta de munca$ utilaje$ S.".%.-uri si
materiale
..1 0eterminarea volumului anual de lucrari
!olumul de lucrari anual$ no(at pentru fiecare operatie$ aferent (uncitorului si
(asinii)unelte:
2& D
n pp
t + !
ore ! - '0'-' 2& D 0 0 ';%3&&
5impul total +anual, de lucru$ aferent sculelor aschietoare:
2& D
b pp
t + !
ore ! -2 ;'91 2& D 92 % ';%3&&
.." #alculul necesarului de forta de munca si utila&e
..".1 Fondul de timp anual al muncitorului F
m
7ore8
( )
m s #9 -L 0 # m
) t * * * * F
Unde:
) <
c
este nu(arul zilelor calendaristice dintr)un an/ <
c
C -21 zileDan
) <
d
este nu(arul zilelor libere la sfarsit de sapta(ana dintr)un an / <
d
C'&0
zileDan
) <
s
este nu(arul zilelor sarbatorilor legale <
s
C 2 zileDan
) <co este durata (edie +zile, de concediu anual de odihna al unui (uncitor /
<coC%& zile
) @
(
este coeficient ce tine sea(a de intarzieri$ absente sa @
(
C&;0&;9/ alege(
@
(
C&;2
) t
s
este nu(arul de ore dintr)un schi(b/ t
s
C 9 ore
Atunci ave(:
( ) ore F
m
9 '9&0 ;2 & 9 %& 2 '&0 -21
-9
.."." Fondul de timp anual al utila&ului F
u
7ore8
( )
u s s r s d c u
) t n * * * * F
Unde:
) <
c
este nu(arul zilelor calendaristice dintr)un an/ <
c
C -21 zileDan
) <
d
este nu(arul zilelor libere la sfarsit de sapta(ana dintr)un an / <
d
C'&0
zileDan
) <
s
este nu(arul zilelor sarbatorilor legale <
s
C 2 zileDan
) <
r
este nu(aulr zilelor de i(obilizare a utila#ului pnetru reparatii . se adopta$ in
functie de nu(arul de schi(buri si co(ple*itatea utila#ului ca procent din
fondul de ti(p no(inal
) t
s
este nu(arul de ore dintr)un schi(b/ t
s
C9 ore
) @
u
este coeficientul de folosire a utila#ului$ cu valori (edii reco(antade de
&9&; Alege( @
u
C&9
) n
s
este nu(arul de schi(buri / n
s
C'
Alege( zile *
r
'9
Atunci ave( :
( ) ore F
u
9 '1'2 9 & 9 ' '9 2 '&0 -21
..".% #alculul ncesarului de forta de munca la fiecare utila&
Calculul necesarului de forta de (unca se deter(ina pentru utila#e prin ur(atoare
for(ula:
m
m
F
!
n
Unde:
) n
(
este nu(arul de (uncitori pentru operatie
) H este volu(ul de lucrari la operatie
) F
(
este fondul de ti(p anual al (uncitorului$ calculate (ai sus
Astfel ave(:
1 &9 1
9 '9&0
-2 ;'91
>
m
n
..".4 #alculul necesarului de utila&e
-;
:elatia de calcul a nu(arului de utila#e pentru operatie este:
u
F
!
u
Unde:
) u este nu(arul de utila#e
) H este volu(ul de lucrari la operatie
) F
u
este fondul de ti(p anual al utila#ului$ calculat (ai sus
Astfel ave(:
2 &1 2
9 '1'2
-2 ;'91
> u
..% #alculul necesarului de -.0.!.1uri
Calculul necesar de S4H)uri se poate face prin calcul analitic sau$ (ai putin
precis$ pe baze statistice !n cazul proiectului se reco(anda utilizarea (etodei analitice
..%.1. #alculul necesarului de scule
"or(a de consu( anual de scule "
cs
$ se deter(ina tinad sea(a de durabilitatea
acesotra +in reascutiri,$ T F(inG$ de ti(pul de lucru nor(at$ tbF(inG$ de nu(arul de
reascutiri posibile$ r si de volu(ul productiei . nu(arul de piese prelucrate anual "
pp
D
pp 2
b
cs
+ )
5 r
t
+
+

, ' +
Unde:
) @
O
este un coeficient ce tine sea(a de distrugerile accidentale ale sculei/
@
O
C'&1'' / Alege( @
O
C'&1
) "u(arul de reascutiri posibile se deter(ina$ tinad sea(a de nor(ative$ cu
relatia:

h

5
unde 5 F((G este (ari(ea +gros(iea sau lungi(ea, stratului de
(aterial al sculei ce se poate indeparta prin reascutiri$ iar h este (ari(ea
corespunzatoare stratului indepartat la o reascutire
..%.". #alculul necesarului de dispozitive si verificatoare
0&
Pentru dispozitivele de bazare si fi*are$ a altor dispozitive de lucru$ se poate
considera o durabilitate de (ini(i( ' an$ deci necesarul se stabileste in raport cu
nu(arul (asinilor unelte si utila#elor respective !n cazul dispozitivelor de verificare si
(asurare$ se poate deter(ina necesarul anual$ "
cv
$ tinand sea(a de durabilitatea
suprafetei active si nu(arul total de (asurari
2
d
v pp
cv
)
i n
n +
+

Unde:
) @
O
C'&1 + ales anterior,
) n
d
este durabilitatea +in nu(ar de (asuratori ce produc uzura suprafetei active
cu '
m
$ din nor(ative, F(asuratoriD
m
G
) i este (ari(ea uzurii acceptabile pentru verificatorul respectiv F
m
G
) n
v
este nu(arul de (asurari efectuate pentru o piesa$ cu verificatorul respectiv
..4. #alculul necesarului de materiale
"ecesarul de (ateriale se refera$ in pri(ul rand$ la cantitatea de (aterial de baza al
piesei$ utilizat la e*ecutia se(ifabricatului
Holu(ul se(ifabricatului poate fi apreciat$ pe baza desenului de e*ecutie al
acestuia sau prin calcul$ dupa apro*i(area cu i(binari de corpuri geo(etrice si(ple al
caror volu( poate fi usor deter(inat
!n functie de (etoda si procedeul de se(ifabricare$ se vor avea in vedere si
eventualele pierderi de (aterial la obtinearea se(ifabricatului +bravuri$ (aselote etc,
Cunoscand densitatea$ se calculeaza (asa de (aterial consu(at$ pentru o piesa (
sf
F@gG
Tot aici$ se reco(anda$ tinand sea(a de adaosurile de prelucrare + deci de volu(ul
piesei finite,$ calculul cantitatii de (aterial recuperabil pentru o piesa (
dr
F@gG
&.Calculul costului de fabricatie a piesei
0'
/.1. -tructura generala a costului de fabricatie unitar
Structura generala a costului de fabricatie este data de relatia
1
]
1

+
an
lei
+ A : #
pp p
Unde:
A . ter(en ce reprezinta cheltuielile directe
B . ter(en ce reprezinta cheltuielile indirecte
/.". #heltuielile directe
/.".1 #ostul materialului
Costul (aterialului este dat de relatia:
1
]
1


piesa
lei
m ) m ) #
dr dr -F -F mat
Unde:
-F
)
este costul unitar al se(ifabricatului
-F
m
este (asa se(ifabricatului
dr
)
este costul deseului recuperabil
dr
m
este (asa deseului recuperabil
Se considera ca pretul unui @g de (aterial este de %% lei$ iar costul unui @g de deseu
recuperabile este de % lei Se considera (asa se(ifabricatului de ''& @g$ iar (asa de
deseu recuperabil de 1 @g Astfel ave(:
piesa
lei
#
mat
%0'& 1 % ''& %%
/."." #ostul manoperei
Se deter(ina cu a#utorul relatiei:
0%
1
]
1

,
_

piesa
lei # t r
#
as ni i
man
'&&
'
2&
Unde:
i
r
este retributia orara a (uncitorului la operatia i
ni
t
este ti(pul nor(at la operatia i
( )E -1 -&
as
#
4eoarece la capitolul 0 au fost calculati ti(pii doar pentru frezare$ vo( calcula
man
#
doar pentru aceasta operatie unde retributia orara a (uncitorului la operatia de
frezare este de '1 leiDora
Astfel ave(:
piesa
lei
#
man
0- '
'&&
-&
'
2&
0 0 '1

,
_

Astfel ave( totalul cheltuielilor directe va fi:


+ + %0'&
mat man
# # A
'0-C%0''-leiDpiesa
/.%. #heltuielile indirecte
/.%.1. #heltuielile cu intretinerea si funnctionarea utila&elor
Aceasta se calculeaza cu for(ula:
ni ui
r
i ifu
t #
i
A #
,
_

+

'&&
'
Unde:
i
A
este cota de a(ortizare a utila#ului sau a (asinii)unelte
r
i este cota de intretinere si reparatii ( ) 0& -&
r
i
ui
#
este costul utila#ului i
ni
t
este ti(pul nor(at de lucru al utila#ului i
/.%.". #heltuieli generale ale sectiei
:egia de sectie$
s
R
$ reprezinta cheltuielile privind salariul personalului de
conducere si de alta natura din cadrul sectiei$ a(ortizarea cladirilor si (i#loacele fi*e
aferente sectiei$ cheltuieli ad(inistrative . gospodaresti la nivel de sectie$ cheltuieli
0-
pentru protectia (uncii si cheltuieli de cercetare$ inventii si inovatii Se calculeaza ca
procent '9& E din cheltuielile de (anopera Astfel ave(:
13- % 0- ' 9 ' 9 '
man s
# R
Totalul cheltuielilor indirecte va fi:
ifu s
# R : +
/.4. #alculul costului piesei si al pretului piesei
Se poate calcula totalul cheltuielilor:
+
pp p
+ A : #
Costul de productie este dat de relatia:

pp
p
pr
+
#
#
Pretul de productie se deter(ina cu relatia:
pr p
#
b
P
,
_

+
'&&
'
Unde:
bC+2'1, este cota de beneficiu/ Alege( bC'&
pr p
# P
,
_

+
'&&
'&
'
#iblio$rafie
1. ;nache -t. s.a. 6 <Proiectarea formei pieselor in constructia de masini=
00
". :aciu ;. si #rivac Gh. 6 <Fabricarea si repararea industriala a
autovehiculelor=
%. Pruteanu 0. s.a. 6 <5ehnologia fabricarii masinilor 6 ;0P 1>?1= vol.@ si @@
4. aricas 0. si Abaitancei 0. 6 <Fabricarea si repararea autovehiculelor
rutiere= ;0P :ucuresti 1>?"
.. @ozsa 0. si :e&an +. 6 <Fabricarea si repararea industriala a autovehiculelor 6
@ndrumar de proiect= Litografia AP: 1>>.
/. 0raghici G. 6 <:azele teoretice ale proiectarii proceselor tehnologice in
constructia de masini= ;5 :ucuresti 1>B1
B. #iocardia #. s.a. 6 <:azele elaborarii proceselor tehnologice in constructia de
masini= ;0P :ucuresti 1>?%
?. !lase A. 6 <5ehnologia constructiilor de masini= ;5 :ucuresti 1>>/
>. Fratila Gh. 6 <#alculul si constructia automobilelor=
1C. !oicu . 6 <5ehnologia materialelor=
11. 0ragan @. 6 <5ehnologia deformarilor plastice=
1". Picos #. 6 <+ormarea tehnica pentru prelucrari prin aschiere= !ol @ D @@
1%. !lase A. 6 <etodologie si tabele normative pentru stabilirea adaosurilor de
prelucrare a regimurilor de aschiere si a normelor tehnice de timpi la frezare=
14.@ndrumar proiect
01