1.

In cazul stipulatiei pentru altul, daca promitentul nu-si executa obligatiile: stipulantul poate obliga pe promitent sa-si execute obligatiile fata de el. A. stipulantul poate obliga pe promitent sa-si execute obligatiile fata de terta persoana B. beneficiara. stipulantul poate cere daune-interese, daca probeaza producerea in patrimoniul tertului C. a unui prejudiciu datorat neexecutarii obligatiilor catre tert. 2. Dreptul nascut din contractul in folosul unei terte persoane: apartine stipulantului. A. apartine tertului beneficiar. B. se naste direct si mijlocit in patrimoniul tertului beneficiar. C. 3. In cazul stipulatiei pentru altul tertul beneficiar dobandeste dreptul din momentul: incheierii contractului intre stipulant si promitent. A. in care tertul a acceptat dreptul stipulat in folosul sau. B. in care promitentul executa obligatia fata de tert. C. 4. In cazul stipulatiei pentru altul: tertul beneficiar intra in concurs cu creditorii stipulantului pentru satisfacerea dreptului A. stipulat in folosul sau; tertul beneficiar are actiune directa impotriva promitentului pentru satisfacerea B. dreptului sau; daca tertul beneficiar a decedat inainte de a accepta dreptul, acesta, cat si actiunile C. insotitoare, se transmit mostenitorilor tertului. 5. Constituie forme ale simulatiei: contractull fictiv; A. conventia porte-fort; B. contractul prin interpunere de persoane.. C. 6. In cazul stipulatiei pentru altul, daca tertul beneficiar renunta la drept, in lipsa unor prevederi contractuale, dupa imprejurari: dreptul poate profita numai stipulantului; A. dreptul poate profita promitentului; B. dreptul poate fi executat in folosul altui tert. C. 7. Stipulatia pentru altul creeaza raporturi: intre stipulant si promitent. A. intre stipulant si tert. B. intre promitent si tert. C. 8. Constituie exceptii de la principiul relativitatii efectelor contractului: invocarea contractului de catre un tert, in cadrul unei actiuni directe; A. simulatia; B. stipulatia pentru altul. C. 9. Terti, in materia simulatiei sunt: succesorii universali si titlu universal; A. creditorii chirografari; B. succesorii cu titlu particular. C. 10. Pentru a se putea invoca exceptia de neexecutare a contractului trebuie indeplinite si

A. B. C.

conditiile: obligatiile reciproce ale partilor sa-si aiba temeiul in acelasi contract neexecutarea sa nu se datoreze unei fapte savarsite de partea care invoca neexecutarea; punerea in intarziere.

11. Constituie pact comisoriu de gradul III urmatoarea clauza inserata intr-un contract: pe data neexecutarii culpabile, contractul este rezolvit de drept; A. in caz de neexecutare, contractul se desfiinteaza fara punerea in intarziere a debitorului B. si fara alte formalitati; in caz de neexecutare, contractantul este indreptatit sa considere contractul ca fiind C. desfiintat. 12. Constituie pact comisoriu de gradul II urmatoarea clauza inserata intr-un

contract:
A. B. C. pe data neexecutarii culpabile, contractul este rezolvit de drept; in caz de neexecutare, contractul se desfiinteaza fara punerea in intarziere a debitorului si fara alte formalitati; in caz de neexecutare, contractantul este indreptatit sa considere contractul ca fiind desfiintat.

13. In cazul contractelor translative de proprietate, riscul este suportat de: debitorul obligatiei imposibil de executat; A. dobanditorul bunului ce are calitatea de proprietar; B. transmitatorul lucrului, daca proprietatea se transmisese si el fusese pus in intarziere cu C. privire la executarea obligatiei de predare. 14. Daca transmiterea proprietatii este afectata de o conditie suspensiva, riscul contractului este suportat de: proprietarul sub conditie suspensiva, cu privire la starea bunului si la reducerea proportionala din pret, daca bunul a pierit fortuit, dar numai in parte, inainte de A. indeplinirea conditiei; proprietarul sub conditie rezolutorie, cu privire la reducerea proportionala din pret, daca bunul s-a deteriorat, in parte, din culpa sa, iar cumparatorul nu a solicitat B. desfiintarea contractului; cumparatorul, in cazul in care bunul a pierit, in intregul sau, fara o culpa a C. vanzatorului. 15. In cazul contractului incheiat prin telefon, locul incheierii contractului este acela: unde se afla ofertantul; A. unde se afla acceptantul; B. locul unde are sediul principal operatorul de telefonie. C. 16. In sistemul de drept romanesc, in materia contractelor: prioritara este vointa interna a partilor; A. prioritara este vointa externa, exteriorizata, a partilor; B. clauzele obisnuite trebuie expres stipulate, altfel raman fara eficienta juridica.* C. 17. Intr-un contract clauzele indoielnice se pot interpreta: in sensul care reiese din natura contractului; A. in intelesul in care ele pot produce un efect; B. in defavoarea celui care s-a obligat. C.

18. Intr-un contract: oricat de generali ar fi termenii intrebuintati de parti, obiectul contractului se reduce A. numai la lucrurile la care se pare ca partile si-au propus a contracta; cand partile au apelat la un exemplu, pentru a explica intelesul unor clauze, nu trebuie B. sa se reduca intinderea obligatiei la cuprinsul exemplului dat; partea interesata poate dovedi ca vointa reala este alta decat cea exteriorizata prin C. cuvinte, dar aceasta proba se poate face numai cu elemente intrinseci contractului. 19. Este permisa denuntarea unilaterala a contractului in cazul: contractului de inchiriere fara termen; A. contractului de mandat ori de depozit B. contractului de donatie, cand s-a prevazut expres in contract posibilitatea denuntarii C. unilaterale. 20. Daca o terta persoana incalca dreptul unei parti, derivand dintr-un contract, raspunderea ei va fi: contractuala; A. extracontractuala B. penala. C. 21. Creditorii chirografari: pot exercita toate drepturile si actiunile debitorului lor, in nume propriu, afara de A. acelea care sunt exclusiv personale debitorului; pot, in numele lor personal, sa atace actele viclene, facute de debitor in prejudiciul B. drepturilor lor; pot introduce actiuune in dovedirea simulatiei unui act incheiat de debitorul lor. C. 22. Actiunea in declararea simulatiei: este imprescriptibila A. poate fi invocata de parti, ele putand dovedi simulatia cu orice mijloc de proba B. indiferent de valoarea actului; poate fi invocata de tertii interesati, ei putand dovedi existenta contractului secret prin C. orice mijoc de proba. 23. Rezolutiunea; produce efecte ex nunc A. produce efecte ex tunc B. priveste contractele unilaterale cu executare uno ictu. C. 24. In cazul rezolutiunii judiciare: punerea in intarziere a debitorului nu este obligatorie in toate cazurile A. instanta are posibilitatea sa acorde debitorului un termen de gratie pentru ca acesta saB. si execute obligatia neexecutarea obligatiilor de catre una dintre partile contractului poate sa fie fortuita. C. 25. Existenta unor pacte comisorii intr-un contract sinalagmatic cu executare uno ictu: nu mai determina necesitatea interventiei instantei judecatoresti, cu exceptia pactului A. comisoriu de grad I poate fi invocata de debitorul care nu si-a executat obligatia, daca pactul comisoriu B. este de ultimul grad inlatura posibilitatea creditorului care si-a executat sau se declara gata sa-si execute C. obligatiile, de a cere executarea silita

26. In cazul pactului comisoriu de gradul al II-lea: instanta nu poate acorda termen de gratie. A. instanta are posibilitatea sa aprecieze asupra oportunitatii pronuntarii rezolutiunii B. instanta poate sa constate ca rezolutiunea nu a avut loc. C. 27. Rolul instantei judecatoresti este redus doar la constatarea punerii in intarziere a debitorului si drept urmare, rezolutiunea contractului, cand in contract este inserat un pact comisoriu de gradul: I sau II A. III B. IV C. 28. Constituie conditii pentru admisibilitatea rezolutiunii judiciare: una dintre parti sa nu-si fi executat obligatiile ce-i revin; A. neexecutarea sa se fi datorat unui caz fortuit; B. debtorul obligatiei neexecutate sa fi fost pus in intarziere, in conditiile prevazute de C. lege. 29. Instanta nu pronunta rezolutiunea unui contract: cand debitorul isi executa obligatia in recurs; A. cand debitorul isi executa obligatia in termen de 10 zile de la ramanerea irevocabila a B. hotararii prin care se constata indeplinite conditiile rezolutiunii; cand neexecutarea obligatiilor de catre debitor nu este imputabila acestuia. C. 30. Reprezinta contract juridic unilateral: actul juridic civil care reprezinta manifestarea de vointa a unei singure persoane. A. actul juridic civil care reprezinta vointa concordanta a doua persoane dintre care una se B. obliga; purga. C. 31. Persoanele fizice A si B se obliga catre persoanele fizice C si D sa le efectueze o lucrare fara ca acesta din urma, adica C si D, sa se oblige in vreun fel fata de A si B, au valoare de adevar afirmatiile: intre parti s-a incheiat un contract sinalagmatic A. intre parti s-a incheiat un contract unilateral B. obligatia pe care si-a asumato A si B este o obligatie de a da. C. 32. Este legala conventia prin care: o parte s-a obligat sa efectueze un lucru imposibil de realizat de catre ea chiar daca alte A. persoane pot realiza acel lucru; o parte s-a obligat sa efectueze un lucru imposibil de realizat de catre oricine; B. o parte se obliga sa depuna toata diligenta pentru a convinge o alta persoana sa incheie C. un act juridic. 33. Principiul consensualismului: este consacrat expres cu caracter general de catre codul civil; A. este consacrat expres in materia vanzarii-cumpararii; B. este consacrat expres cu caracter general de catre constitutie. C. 34. In caz de plata nedatorata: accipiensul de rea-credinta datoreaza dobanzi din ziua introducerii actiunii in A. restituire;

B. C.

accipiensul de rea-credinta datoreaza dobanzi din ziua platii; accipiensul de buna-credinta datoreaza dobanzi de la data intentarii actiunii in restituire.

35. In caz de plata nedatorata: Accipiensul de rea-credinta datoreaza dobanzi din ziua introducerii actiunii in A. restituire; Accipiensul de rea-credinta datoreaza dobanzi din ziua platii B. Accipiensul de buna-credinta datoreaza dobanzi de la data intentarii actiunii in C. restituire 36. Cheltuielile facute de o persoana cu privire la un bun pe care il crede al sau: se restituie de la adevaratul proprietar in temeiul gestiunii de afaceri A. se restituie de la adevaratul proprietar in temeiul platii lucrului nedatorat B. se restituie de la adevaratul proprietar in temeiul imbogatirii fara justa cauza. C. 37. Constituie conditii ale gestiunii de afaceri: gerantul sa actioneze exclusiv in interesul altei persoane A. gerantul trebuie sa actioneze cu intentia de a gera interesele altuia B. gestiunea sa aiba ca obiect exclusiv acte materiale C. 38. Gestiunea de afaceri este utila geratului: daca prin operatiunile savarsite de gerant sa evitat o pierdere patrimoniala in dauna A. geratului, chiar daca ulterior bunul gestionat a pierit din caz de forta majora daca prin operatiunile savarsite de gerant sa evitat o pierdere patrimoniala in dauna B. geratului, dar numai daca bunul nu a pierit ulterior din caz fortuit sau forta majora. in raport de momentul in care operatiunea a fost savarsita. C. 39. Poate avea calitatea de gerat: minorul sub 14 ani A. persoana decedata B. minorul cu varsta intre 14 si 18 ani C. 40. Constituie conditii ale gestiunii de afaceri: actele de gestiune sa fie efectuate cu intentia da al obliga pe gerat la restituirea A. cheltuielilor ocazionate de indeplinirea lor geratul sa fie complet strain de operatia pe care gerantul o savarseste in interesul sau B. geratul sa isi fi dat acordul tacit cu privire la operatiunile gestiunii. C. 41. Gerantul: poate abandona efectuarea actelor de gestiune oricand si neconditionat A. poate abandona efectuarea actelor de gestiune, daca continuarea gestiunii ar fii B. prejudiciabila pentru el poate abandoa efectuarea actelor de gestiune, daca gerantul a murit, mostenitorii sai nu C. sunt in masura sa preia gestiunea, iar aceasta nu este prejudiciabila pentru gerat. 42. Gerantul raspunde pentru obligatiile asumate fata de terti: numai daca gestiunea a fost utila geratului. A. chiar daca gestiunea nu a fost utila geratului. B. numai daca gerantul lea adus la cunostinta tertilor calitatea in care actioneaza C. 43. Gerantul raspunde pentru prejudiciile cauzate geratului cu intentie atunci cand fara interventia sa prejudiciul sar fi produs A.

B. C.

din culpa atunci cand fara interventia sa prejudiciul nu sar fii produs din culpa atunci cand fara interventia sa prejudiciul sar fi produs

44. Geratul trebuie sal despagubeasca pe gerant pentru: cheltuielile utile A. cheltuielile voluptarii B. cheltuielile necesare, chiar daca nu au fost utile pentru gerat C. 45. Geratul este obligat: fata de terti, pentru obligatiile incheiate in numele sau de gerant A. fata de terti, pentru obligatiile incheiate in nume personal de gerant, dar in interesul B. gestiunii fata de terti, pentru obligatiile incheiate de gerant in nume personal, chiar daca nu au C. fost utila gestiunii, dar geratul a ratificat ulterior gestiunea 46. Imbogatirea fara justa cauza poate lua nastere prin: caz fortuit A. contract B. vointa unilaterala a unei persoane C. 47. Temeiul gestiunii de afaceri il poate constitui: vointa unilaterala a unei persoane A. cazul-fortuit B. acordul de vointa a doua persoane C. 48. Poate cere restituirea prestatiei in temeiul platii lucrului nedatorat: cel care plateste in temeiul unui contract nul A. cel care plateste in temeiul unui contract rezolvit B. cel care plateste in temeiul unei obligatii civile imperfecte. C. 49. Solvensul poate cere restituirea platii facute accipiensului: numai daca sa aflat in eroare cand a facut plata. A. chiar daca cu buna-stiinta, a platit stiind ca obligatia era lovita de nulitate B. chiar daca, neaflandu-se in eroare, a platit stiind ca obligatia era lovita de nulitate C. relativa. 50. In cazul in care s-a facut o plata nedatorata: accipiensul este obligat sa restituie intotdeauna bunul primit sau contravaloarea A. acestuia chiar daca bunul a pierit in mod fortuit solvensul este obligat sa restituie accipiensului cheltuielile utile si necesare facute cu B. bunul dat ca plata, indiferent de buna sau reaua credinta a accipiensului creditorii chirografari ai solvensului pot exercita actiunea in restituirea platii C. nedatorate, pe calea unei actiuni oblice 51. Accipiensul care a primit o plata nedatorata: este obligat sa restituie lucrul si fructele produse de acesta indiferent daca a fost de A. buna sau rea-credinta. nu este obligat sa restituie valoarea lucrului din momentul cererii de restituire, daca B. buunul a pierit fortuit si daca a fost de buna-credinta este obligat sa restituie valoarea bunului din momentul efectuarii platii, daca a C. instrainat bunu si daca a fost de rea-credinta. 52. Accipiensul care a primit o plata nedatorata:

A. B. C.

daca a fost de buna-credinta si bunul a pierit fortuit, va fi exonerat de obligatia de restituire a fructelor, dar nu si de restituire a bunului daca a fost de buna-credinta si a instrainat bunul va fi obligat sa restituie numai pretul primit si nu valoarea lui daca a fost de buna-credinta este liberat de obligatia de restituire, daca bunul a pierit in mod fortuit

53. Termenul de prescriptie al actiunii in restituirea platii nedatorate: curge de la momentul efectuarii platii A. curge de la momentul cand solvensul trebuia sa cunoasca imprejurarea ca plata a fost B. nedatorata este de 6 luni C. 54. Nu exista obligatia de restituire pe temeiul platii nedatorate: cand plata sa efectuat in temeiul unui contract nul pentru cauza imorala, cunoscuta de A. titularul cererii de restituire cand plata a fost efectuata in temeiul unui contract anulabil pentru cauza de B. incapacitate a partii cand plata sa efectuat din eroare si fara intentia de a plati datoria altuia C. 55. Are drept la actio de in rem verso: o parte contractanta impotriva celeilalte parti pentru a o determina sasi execute A. obligatiile contractuale proprietarul unui bun individual determinat impotriva celui care se afla bunul B. cel care nu are alt mijloc juridic pentru recuperarea pierderii suferite prin micsorarea C. patrimoniului sau 56. Are drept la actio de in rem verso: o parte contractanta impotriva celeilalte parti pentru a o determina sasi execute A. obligatiile contractuale proprietarul unui bun individual determinat impotriva celui care se afla bunul B. cel care nu are alt mijloc juridic pentru recuperarea pierderii suferite prin micsorarea C. patrimoniului sau 57. Au valoare de adevar afirmatiile: actiunea izvorata din contract exclude actio de in rem verso A. actio de in rem verso exclude actiunea in revendicare B. reclamantul poate sa aleaga intre a introduce actio de in rem verso si actiunea derivand C. din raspunderea civila delictuala 58. Cel care si-a marit patrimoniul fara vreun temei legitim, micsorandu-se astfel patrimoniul unei alte persoane: este obligat sa restituie bunul sau valoarea cu care s-a micsorat patrimoniul celeilalte A. persoane, la momentul intentarii actiunii este obligat sa restituie bunul sau valoarea cu care s-a marit patrimoniul, iar aceasta B. marire trebuie apreciata la momentul in care a avut loc cresterea valorii patrimoniului nu este obligat sa restituie bunul cu care s-a marit patrimoniul daca acest bun a pierit C. fortuit pana in momentul intentarii actiunii 59. Raportul juridic la care da nastere imbogatirea fara justa cauza poate avea izvorul: intr-un fapt juridic, in sensul larg A. intr-un fapt juridic ilicit, stricto sensu B.

C.

intr-un fapt juridic licit, stricto sensu

60. Daca victima unei fapte ilicite, pentru care s-a angajat raspunderea civila delictuala, este beneficiara a unei asigurari de persoane, atunci pentru repararea prejudiciului suferit de victima se poate cumula suma primita de victima de la asigurator cu despagubirea datorata de A. autorul prejudiciului autorul prejudiciului poate fi obligat numai la acoperirea diferentei dintre indemnizatia B. de asigurare si prejudiciu autorul faptei ilicite nu mai poate fi obligat la vreo despagubire, cand si el are calitatea C. de asigurat 61. In cazul raspunderii civile delictuale, se acopera numai prejudiciul previzibil A. si prejudiciul imprevizibil B. atat paguba efectiva cat si castigul nerealizat numai daca acestea au fost previzibile C. 62. Autorul unei fapte ilicite poate raspunde in baza art 998 999 c civ daca a savarsit fapta numai cu intentie directa sau indirecta A. din imprudenta B. din neglijenta C. 63. Raspund civil pentru faptele ilicite savarsite: persoanele puse sub interdictie judecatoreasca, in acest caz reclamantul fiind obligat sa probeze separat, prin alte mijloace de proba decat prezumtia, ca acestia auu avut A. discernamant minorii peste 14 ani B. numai minorii peste 16 ani C. 64. Raspunderea prevazuta de art 1000 alin 2 c civ se aplica parintilor, indiferent daca filiatia este din casatorie sau afara acesteia A. adoptatorilor B. tutorilor C. 65. Pentru a fi declansata raspunderea parintilor pentru fapta copiilor lor minori trebuie indeplinite si conditiile: copilul sa fie minor A. sa existe raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul B. copilul sa fi avut discernamant in raport cu fapta savarsita la data savarsirii ei C. 66. Cand sunt indeplinite toate conditiile generale si speciale de raspundere a parintilor pentru fapta ilicita a copilului lor minor, iar copilul a avut discernamant in momentul savarsirii faptei, victima are urmatoarele optiuni pentru acoperirea prejudiciului: sa pretinda despagubiri direct de la minor in temeiul art 998 - 999 c civ A. sa pretinda despagubiri de la ambii parinti care raspund proportional cu culpa lor in B. temeiul art 1000 anin 2 c civ sa cheme in judecata pentru despagubiri in solidar pe ambii parinti impreuna cu C. minorul in temeiul art 1000 alin 2 c civ coroborat cu art 1003 c civ 67. Daca mai multi prepusi ai unor comitenti diferiti au savarsit impreuna o fapta ilicita prejudiciabila: victima poate cere oricaruia dintre prepusi sa acopere prejudiciul in totalitate A. victima poate chema pe comitentii prepusilor sa acopere prejudiciul comitentii B.

C.

raspunzand ub acest caz in solidar fiecare comitent raspunde ca garant fata de victima proportional cu contributiutia prepusului sau

68. In baza art 1001 c civ se poate angaja raspunderea paznicului juridic pentru prejudiciile cauzate de: animalele salbatice in stare de libertate, daca victima dovedeste ca paguba sa prods din A. cauza ca gestionarul nu sia indeplinit obligatiile cei reveneau in gestionarea vanatului animalele salbatice din rezervatii si din parccuri de vanatoare inchise, dar numai cand B. pagubele sunt produse in interiorul acestor parcuri sau rezervatii animalele domestice C. 69. Detine paza juridica a lucrului si raspunde in temeiul art 1000 c civ posesorul de buna sau rea-credinta A. hotul B. elevul care ia lectii de conducere; utilizand in acest scop, autoturismul proprietate a C. scolii de soferi 70. Lucrurile prevazute la art. 1000 alin 1 c civ ce pot cauza prejudicii unei persoane pot fii bunuri aflate in stationare sau in miscare A. numai bunuri avand un dinamism propriu B. numai bunuri periculoase C. 71. Atrage aplicarea regulilor raspunderii civile delictuale: cand una dintre partile unui contract, nemultumita ca cealalta parte contractanta nusi indeplineste obligatiile asumate prin contract, o loveste pe aceasta cauzandu-i o A. vatamare corporala revocarea ofertei inainte de termenul pana la care ofertantul sa obligat sa o mentina B. reglementarea raporturilor juridice obligationale nascute in temeiul unui contract C. 72. In temeiul art 1000 alin 2 c civ, poate fi obligat la repararea prejudiciului cauzat: adoptatorul, pentru faptele savarsite de adoptatul minor A. tutorele pentru faptele savarsite de minorul pe care il are in tutela B. parintele pentru faptele copilului sau dar numai daca filiatia este din casatorie C. 73. Plata poate fi facuta: de orice persoana interesata: A. de codebitor sau fidejusor B. de orice persoana neinteresata, in numele ei propriu, care se subroga in drepturile C. creditorului, chiar fara consimtamantul debitorului 74. Plata poate fi facuta: de orice persoana, chiar in cazul obligatiilor de a face intuitu personae A. de o persoana neinteresata, in numele ei propriu, fara a se subroga in drepturile B. creditorului de o alta persoana, chiar daca partile au convenit ca plata sa nu fie facuta de altcineva C. decat debitorul 75. Plata poate fi facuta Creditorului sau imputernicitului sau A. aceluia care este autorizat de justitie sau de lege a primi pentru creditor B. celui ce nu are imputernicire pentru creditor iar creditorul nu ratifica plata si nu profita C. de ea

76. Plata este valabila atunci cand: este facuta unei persoane ce nu are imputernicire de a primi pentru creditor, daca A. acesta din urma ratifica sau profita de dansa a fost facuta cu buna credinta aceluia ce are creanta in posesia sa, numai daca B. posesorul nu este evins este facuta unui creditor necapabil de a primi, daca debitorul probeaza ca lucrul platit a C. profitat creditorului 77. Obligatia se stinge prin plata: cand plata consta in executarea intocmai a obligatiei asumate A. cand creditorul primeste un alt lucru decat acela care i se datoreaza, daca valoarea B. acestuia este mai mare in cazul in care creditorul accepta o alta prestatie decat cea datorata C. 78. Principiul indivizibilitatii platii sufera exceptii in cazul: decesul debitorului care lasa mai multi mostenitori, chiar cand obligatia este A. indivizibila stingerii obligatiei prin compensare partiala B. platii facute de fidejusorii care au invocat beneficiul de diviziune C. 79. Cand obiectul platii este un lucru cert si determinat si partile nu au stabilit locul la care ea trebuie efectuata plataa se va face: la domiciliul debitorului A. la domiciliul creditorului B. in locul in care se gasea obiectul obligatiei la momentul incheierii contracutlui C. 80. Plata este portabila cand se face la domiciliul debitorului A. la domiciliul creditorului B. la locul in care se gasea obiectul obligatiei la momentul incheierii contractului C. 81. Cand nu s-a aratat prin conventie si nu este vorba de un lucru cert si determinat, plata se face: la domiciliul debitorului A. la domiciliul creditorului B. la locul in care se gasea obiectul obligatiei la momentul incheierii contractului C. 82. Cheltuielile pentru efectuarea platii sunt in sarcina: intotdeauna a debitorului A. creditorului B. creditorului cand s-a stipulat astfel prin contract C. 83. Daunele cominatorii nu se aplica: in cazul obligatiilor de a da A. in cazul obligatiilor de a face sau a nu face, cand executarea lor in natura nu mai este B. posibila in cazul obligatiilor de a face sau a nu face, cand nu este posibila executarea C. obligatiilor in natura, pe cale silita sau de catre creditor in contul debitorului 84. Punerea in intarziere a debitorului se poate face: prin notificare, prin intermediul executorilor judecatoresti A. prin scrisoare recomandata, cu confirmarea de primire B.

C.

prin crererea de chemare in judecata a debitorului pentru executarea obligatiilor

85. Debitorul este de drept in intarziere: in cazul incalcarii obligatiilor de a nu face A. in cazul incalcarii obligatiilor de a face B. cand obligatia, prin natura sa, nu putea fi indeplinita decat intr-un termen determinat, C. pe care debitorul l-a lasat sa expire fara a executa 86. Debitorul este de drept in intarziere: in cazul obligatiilor de a da A. cand sa stipulat expres ca debitorul va fi in intarziere la indeplinirea termenului, fara a B. fi necesara notificarea in cazurile anume determinate de lege C. 87. Punerea in intarziere a debitorului este necesara: numai pentru neexecutarea unor obligatii contractuale A. in cazul obligatiilor de a nu face B. si in materie extracontractuala C. 88. Constituie efecte ale punerii in intarziere: la momentul punerii in intarziere titlul de creanta al creanta al creditorului devine A. executoriu, nemaifiind necesara sesizarea instantei de la data punerii in intarziere creditorul va fi indreptatit sa pretinda daune B. compensatorii pentru neexecutarea obligatiilor stramutarea riscurilor asupra debitorului in cazul obligatiilor de a da un bun individual C. determinat 89. Creditorii chirografari sunt acei creditori care: au o garantie reala pentru creanta lor A. au numai un drept de gaj general asupra bunurilor debitorilor lor B. nu pot intenta actiunea revocatorie sau pauliana C. 90. In sensul codului civil, notiunea de plata, in materia obligatiilor, semnifica: remiterea unei sume de bani exclusiv A. executarea voluntara a obligatiei de catre debitorul ei B. executarea silita a obligatiei de catre debitorul ei C. 91. In cazul obligatiilor de a da: cand obiectul platii nu consta intro suma de bani sau in bunuri consumptibile transmiterea sau constituirea unui drept real asupra unui bun se poate face numai de A. proprietarul capabil de a instraina lucrul dat in plata cand plata are ca obiect o suma de bani daca ea este facuta de o persoana ce nu avea calitatea de proprietar, acesta poate cere restituirea indiferent de buna sau reauaB. credinta a creditorului cand plata are ca obiect bunuri consumptibile, proprietarul incapabil de a face plata poate cere restituirea, dar numai de la creditorul de rea-credinta, chiar daca acesta ar fi C. consumat acele 92. Debitorul: il poate sili pe creditor sa primeasca o parte din datorie dar numai in cazul datoriei A. divizibile (ex: o suma de bani) nu il poate sili pe creditor sa primeasca o parte din datorie B. poate cere restituirea platii atunci cand, din eroare, sia indeplinit o obligatie naturala C.

93. Obligatia este lichida cand: poate fi indeplinita prin executare silita A. este determinata B. are o existenta reala C. 94. Daca datoria este un lucru determinat numai prin specia sa: debitorul se poate libera dand bunuri de cea mai rea specie A. debitorul nu se poate libera dand bunuri de cea mai rea specie B. debitorul se poate libera numai dand bunuri de cea mai buna specie C. 95. In cazul in care debitorul nu si-a achitat plata: instanta poate acorda debitorului termen de gratie A. instanta poate dispune esalonarea platii inauntrul unui termen de gratie: B. instanta este obligata sa acorde termen de gratie daca debitorul cere aceasta C. 96. Imputatia platii poate fi facuta: numai prin acordul platilor A. numai de debitor B. de creditor C. 97. Debitorul care face o plata: cand are o obligatie exigibila si una neexigibila poate imputa plata asupra obligatiei A. cand are o creanta producatoare de dobanzi si datoreaza si suma imprumutata si B. dobanzi poate face imputatia asupra capitalului daca creditorul consimte la aceasta cand are o creanta producatoare de dobanzi si datoreaza suma imprumutata si dobanzi face imputatia cu prioritate asupra dobanzilor in mod obligatoriu chiar daca ar exista C. conventie contrara 98. Imputatia platii facuta de creditor: nu poate avea ca rezultat stingerea unei datorii mai noi a debitorului A. nu este posibila B. poate fi contestata de catre debitor daca creditorul la surprins sau la indus in eroare C. prin manoperele pe care lea facut 99. Cand nici una dintre parti nu a facut imputatia, plata sa imputa astfel: daca o datorie este scadenta si alta nescadenta, plata se imputa asupra celei pe care A. debitorul are mai mare interes sa o stinga daca toate datoriile au ajuns la scadenta si au aceeasi vechime, dar nu sunt deopotriva B. de oneroase imputatia se face proportional asupra fiecareia dintre ele daca toate datoriile sunt scadente si deopotriva oneroase imputatia se va face asupra C. celei mai vechi dintre ele 100. Debitorul se prezuma absolut liberat de plata: cand creditorul remite debitorului titlul constatator al creantei care este un inscris sub A. semnatura privata cand creditorul remite debitorului titlul constatator al creantei care este un inscris B. autentic cand creditorul remite debitorului titlul constatator al creantei care este o hotarare C. judecatoreasca investita cu formula executorie 101. Oferta reala de plata urmata de consemnatiune: libereaza pe debitor de plata datoriei A.

B. C.

stramuta riscurile in privinta obiectului platii in sarcina creditorului trebuie in mod obligatoriu sa fie autorizata de instanta

102. Oferta de plata poate fi facuta: la locul ce s-a hotarat pentru plata A. numai la domiciliul creditorului B. la domiciliul creditorului ales pentru executarea conventiei C. 103. Oferta de plata poate fi facuta: prin fax trimis direct catre debitor creditorului A. numai de o persoana capabila de a plati B. reprezentantului creditorului C. 104. Cheltuielile determinate de ofertele reale de plata si ale consemnatiunii sunt in sarcina: debitorului A. creditorului B. statului C. 105. Daca consemnatiunea platii nu a fost constatata printro hotarare judecatoreasca si nu a fost primita de creditor: debitorul poate lua inapoi suma depusa A. codebitorii sau fidejusorii sunt liberati daca debitorul ia inapoi suma depusa B. codebitorii sau fidejusorii nu sunt liberati daca debitorul ia inapoi suma depusa C. 106. Daca debitorul a obtinut o hotarare judecatoreasca definitiva prin care ofertele sau consemnatiunile s-au declarat valabile: debitorul nu mai poate sasi retraga suma depusa nici chiar cu consimtamantul A. creditorului creditorul care a consimtit ca debitorul sasi retraga consemnatiunea dupa ce acesta sa declarat valabila printro hotarare definitiva pierde dreptul de privilegii sau ipoteci ce B. avea plata creantei sale codebitorii sau fidejusorii sunt liberati daca debitorul isi retrage suma consemnata C. chiar cu consimtamantul creditorulu 107. Executarea in natura a obligatiei poate fi cumulata intotdeauna cu: daunele interese moratorii A. daunele interese compensatorii B. daunele interese cominatorii C. 108. Debitorul va fi obligat la plata despagubirilor pentru neexecutarea obligatiilor: numai daca este de rea credinta A. chiar daca este de buna credinta B. cat timp nu justifica existenta unei cauze straine neimputabile C. 109. De la data consemnarii bunului sau unei sume de bani la dispozitia creditorului, in cazul procedurii ofertei reale urmata de consemnatiune: pentru debitor inceteaza obligatia de a mai plati daune moratorii A. riscul pieirii fortuite a bunului trece la creditor B. pentru debitor inceteaza cu efect retroactiv obligatia de a plati daune interese C. compensatorii si moratorii pentru neexecutarea obligatiei la termen 110. Sunt permise in sistemul de drept romanesc: conventiile de neraspundere a debitorului pentru neexecutarea obligatiilor atunci cand A.

B. C.

aceasta neexecutare se datoreaza intentiei debitorului conventiile de limitare a raspunderii debitorului pentru neexecutarea obligatiilor atunci cand aceasta neexecutare este datorata neglijentei sau imprudentei debitorului conventiile prin care debitorul isi asuma obligatia de a raspunde pentru neexecutarea obligatiei atunci cand aceasta neexecutare se datoreaza cazului fortuit sau cazului de forta majora

111. Debitorul unei obligatii contractuale: trebuie sa acopere castigul, previzibil la momentul incheierii contractului pe care A. creditorul nu la putut realiza datorita neexecutarii culpabile a obligatiilor contractuale trebuie sa acopere castigul imprevizibil la momentul incheierii contractului pe care B. creditorul nu la putut realiza datorita neexecutarii din culpa a obligatiilor contractuale trebuie sa acopere pierderea efectiv suferita de creditor chiar daca aceasta a fost imprevizibila la momentul incheierii contractului datorata neexecutarii culpabile a C. obligatiilor 112. Cand debitorul unei obligatii contractuale nusi indeplineste obligatiile si este obligat la daune interese: el trebuie sa acopere atat damnum emergenscat si lucrum cessans cand prejudiciul a A. fost previzibil la momentul incheierii contractului el trebuie sa acopere atat prejudiciul previzibil, cat si pe cel imprevizibil, indiferent de B. forma de vinovatie cu care nu isi executa obligatiile el trebuie sa acopere paguba efectiv suferita si previzibila sau imprevizibila cand neexecutarea nu ii este impubila dar prin contract isi asumase aceasta obligatie de C. raspundere 113. In cazul existentei intrun contract a unei clauze penale in favoarea creditorului: instanta de judecata are dreptul sa-i reduca cuantumu atunci cand cuantumul A. prejudiciului suferit de creditor este mai mic decat cuantumul clauzei penale creditorul in caz de neexecutare este obligat dupa ce obligatia a devenit exigibila sa ceara intai executarea in natura a obligatiei si apoi daca aceasta nu este posibila, sa B. ceara indeplinirea clauzei penale creditorul poate cere indeplinirea clauzei penale sau a obligatiei principale dupa ce C. aceasta a devenit exigibila 114. In cazul obligatiei asumata cu clauza penala: daca aceasta clauza penala a fost prevazuta pentru intarzierea la executare, creditorul A. va putea cere atat executarea in natura , cat si clauza penala in caz de executare partiala a obligatiei cuantumul clauzei penale nu poate fi micsorat B. nici chiar de instanta cand clauza penala a fost prevazuta pentru neexecutare clauza penala poate fi cumulata C. cu executarea in natura 115. In executarea unei obligatii debitorul trebuie sa se comporte: la fel cum se comporta cu oricare lucru ori afacerea a sa A. ca un bun proprietar B. ca un bonus pater familias, numai daca se prevede expres in lege C. 116. Creditorul: poate cere autorizarea instantei de a distruge ce sa facut incalcanduse obligatia de a nu A. face, neputand cere si daune interese poate cere autorizarea instantei de a aduce el la indeplinire pe cheltuiala debitorului B.

C.

obligatia de a face neindeplinita de catre debitor poate cere autorizarea instantei sa se distruga ceea ce sa facut incalcanduse obligatia de a nu face putanduse acorda si daune interese

117. Oricare dintre creditorii chirografari ai unui debitor: poate sa ceara luarea unor masuri conservatorii aspupra patrimoniului debitorului A. nu poate sa ceara executarea silita asupra bunurilor debitorului B. poate sa intenteze actiunea oblica sau actiunea pauliana in cazurile si conditiile legii C. 118. 459. Creditorul: poate intenta actiune in declararea simulatiei unor acte incheiate de debitor lor numai A. daca debitorul este insolvabil sau este pe cale sa devina insolvabil poate face o cerere de efectuare a inregistrarii in cartea funciara a dreptului real B. dobandit de debitorul sau, cand acesta neglijeaza efectuarea acestei inscrieri poate interveni in procesele debitorului lor cu privire la bunuri din patrimoniul sau si in procesele de imparteala ale debitorului "ca nu cumva imparteala sa se faca cu C. viclenie in vatamarea drepturilor lor"