Sunteți pe pagina 1din 2

REGULI METODOLOGICE PENTRU SCRIEREA LUCRĂRILOR DE DIPLOMĂ

Reguli metododologice1:

1. Formuleaza clar, numai ce este clar formulat se poate dezlega.


2. Nu simplifica, simplificarea unei probleme da o alta problema
3. Opiniile textelor sa fie preluate fără prescurtări, ruperi din context, nu poţi critica ceea ce ai
deformat.
4. Metafora să lase loc conceptului, atunci cînd este vorba de cunoaştere
5. Stilul să lase loc exprimării clare, pasiunea, obiectivităţii.
6. Afirmaţiile făcute cu prudenţă şi cu argumente.

Reguli de etică a spiritului critic:


1. Un text se critică pentru ceea ce spune.
2. Critica să rezide în argumente şi nu în epitete
3. Însemnătatea problemei este condiţie necesară, dar nu suficientă a valorii unei lucrări
4. Aprecierea unui punct de vedere trebuie făcută după probele care îl susţin şi nu după consecinţe
5. Adevărul să fie stabilit integral, morala sănătoasă se întemeiază pe adevăr.
6. Adevărul modest, dar care rezistă criticii este de preferat adevărurilor spectaculoase, dar
necontrolabile.
7. Unghiurile de vedere să fie distinse cu claritate şi să se recunoască şi justeţea altor puncte de
vedere decît cel propriu
8. Autorul să fie gata să-şi aplice sieşi ceea ce pretinde oponentului.

Teza este un studiu, pentru aceasta trebuie.

1. Să aibă un punt de vedere original


2. Presupune stăpînirea cuprinzătoare a literaturii de bază în domeniu
3. Presupune luarea în considerare a punctelor de vedere rivale
4. Are intenţii subiacente de sistem.

1
Dupa Andrei Marga, Introducere în metodologia şi argumentarea filozofică, Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 1992
Fazele elaborării unui studiu:

1. Presupune abordarea unei probleme în vederea unei dezlegări proprii. Cercetarea înseamnă
deschiderea de probleme acolo unde bunul simţ vede totul în ordine.
2. Formularea ipotezelor. Explicaţia tentativă. Să fie formulată în aşa fel încît să împlinească
condiţia de relevanţă: să fie formulată încît să permită controlul prin evidenţe, să fie un răspuns la
problema care a generat cercetare, să fie mai simplă decît ipotezele alternative.
3. Modelarea de soluţii: elaborarea scenariilor alternative.
4. Culegerea informaţiei, stabilirea faptelor. Întocmirea de fişe: de referinţă bibliografică, fişe de
extras, fişe de trimitere bibliografică etc. Ordonarea este importantă.
5. Compararea modelelor, alegerea soluţiei: Criteriul alegerii unei soluţii este capacitatea de a
răspunde unei nevoi.
6. Argumentarea soluţiei: argumentarea sau demonstraţia.
7. Evaluarea soluţiilor alternative: nu se opreşte la argumentarea unei soluţii, ci critică şi
demonstrează de ce nu a ales celelalte soluţii.
8. Redactarea lucrării.

Paşi în redactarea lucrării:


Tratarea unei probleme:

1. Stadiul problemei.
2. Precizarea problemei.
3. Indicarea metodei.
4. Tratarea problemei.
5. Desprinderea concluziei şi integrarea ei în literatura referitoare la problemă.

Reguli:

1. Susţinerea se bazează pe ilustraţii, argumente, exemple.


2. Citatele să fie în ghilimele.
3. Trimiterile exacte.
4. Prezentarea clară.
5. Termenii noi introduşi să fie explicaţi clar.
6. Secvenţele să fie prezenzate într-o înlănţuire logică