Sunteți pe pagina 1din 4

Alexandru Lapusneanul- nuvela romantica,istorica Costache Negruzzi Nuvela Alexandru Lapusneanul este prima nuvela romantica de inspiratie istorica

din literatura romana, o capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. Publicata in perioada pasoptista, in primul numar al aciei literare !"#$%&, nuvela ilustreaza una dintre sursele literaturii romantice, istoria nationala, potrivit recomandarilor lui 'ihail (ogalniceanu din articolul-program al revistei, intitulat )ntroductie, care constituie si mani*estul literar al romantismului romanesc. +lterior, nuvela Alexandru Lapusneanul a *ost inclusa in ciclul ,ragmente istorice, din volumul Pacatele tineretilor !"#-.&. /ste o nuvela deoarece este o creatie epica in proza, de dimensiuni medii, cu un singur *ir narativ urmarind un con*lict unic la care participa un numar relativ mare de persona0e surprinse in mai multe ipostaze ale vietii, accentul *iind pus mai mult pe de*inirea persona0ului si mai putin pe actiune. /ste o nuvela romantica datorita mai multor trasaturi1 specie, inspiratia din istoria nationala, tema, con*lict, naratiune liniara, persona0e exceptionale in situatii exceptionale, persona0e construite in antiteza !dintre blandetea doamnei si cruzimea domnitorului&, culoarea epocii in descrieri cu valoare documentara. Nuvela istorica este o specie literara cultivata de romantici, care evoca trecutul istoric prin tema, persona0ele si culoarea epocii ! mentalitati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, limba0&. 2criitorii pasoptisti se inspira din cronici si din *olclor, con*orm esteticii romantice si recomandarilor din )ntroductie. Costache Negruzzi, intemeietorul nuvelei istorice romanesti, este primul scriitor care valori*ica intr-o creatie literara cronicile moldovenesti !Letopisetul 3arii 'oldovei de 4rigore +reche si 'iron Costin&. in cronica lui +reche, Negruzzi preia imaginea personalitatii lui Alexandru Lapusneanul, dar si scene, *apte si replici !ex1 mottoul capitolului ) si al )5 lea&, dar se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la *ictiune si viziunea romantica asupra istoriei, in*luentata de ideologia pasoptista. Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala !in 'oldova, la mi0locul secolului al 65) lea&. /vocarea artistica a celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul !"-7$-"-78& evidentiaza lupta pentru impunerea autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud, tiran. Naratorul este omniscient, omniprezent, sobru, detasat, predominant obiectiv, dar intervine direct prin cateva epitete de caracterizare !ex1 tiran, miselul boier&. Naratiunea la persoana a ))) a !cu *ocalizare %, viziunea dindarat& aminteste prin obiectivitate si concizie de relatarea cronicarilor. Naratiunea se des*asoara linear, cronologic, prin inlantuirea secventelor narative. )ncipitul si *inalul se remarca prin sobrietatea auctoriala. Ast*el, paragra*ul initial rezuma evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui Lapusneanul si atitudinea lui vindicativa. ,razele *inale consemneaza s*arsitul tiranului in mod concis, lapidar si obiectiv, amintind de stilul cronicarului, iar prin mentionarea portretului votiv se realizeaza caracterul verosimil, spe*icic nuvelei.

/chilibrul compozitional este realizat prin organizarea textului narativ in patru capitole, care *ixeaza momentele subiectului, Capitolele poarta cate un motto cu rol rezumativ, care constituie replici memorabile ale persona0elor1 ". capitolul )- aca voi nu ma vreti, eu va vreu.. 9. capitolul ))-Ai sa dai sama, oamna: ;. capitolul )))-Capul lui 'otoc vrem.. $. capitolul )5- e ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu.. Capitolul ) cuprinde expozitiunea ! intoarcerea lui Alexandru Lapusneanul la tronul 'oldovei, in "-7$, in *runtea unei armate turcesti si intanlirea cu solia *ormata din cei patru boieri trimisi de 3omsa1 'otoc, 5everita, 2pancioc, 2troici& si intriga ! hotararea domnitorului de a-si relua tronul si dorinta sa de razbunare *ata de boierii tradatori&. Capitolul al )) lea corespunde, ca moment al subiectului, des*asurarii actiunii si cuprinde o serie de evenimente declansate de reluarea tronului de catre Alexandru Lapusneanul1 *uga lui 3omsa in 'untenia, incendierea cetatilor, des*iintarea armatei pamantene, con*iscarea averilor boieresti, uciderea unor boieri, interventia doamnei <uxandra pe langa domnitor pentru a inceta omorurile si promisiunea pe care acesta i-o *ace. Capitolul al ))) lea contine mai multe scene romantice, prin caracterul memorabil sau exceptional1 participarea si discursul domnitorului la slu0ba religioasa de la mitropolie, ospatul de la palat si uciderea celor $. de boieri, omorarea lui 'otoc de multimea revoltata si leacul de *rica pentru doamna <uxandra. Capitolul cuprinde punctul culminant. )n capitolul al )5 lea, este in*atisat deznodamantul, moartea tiranului prin otravire. upa patru ani de la cumplitele evenimente, Lapusneanul se retrage in cetatea =otinului. >olnav de *riguri, domnitorul este calugarit, dupa obiceiul vremii. eoarece cand isi revine, ameninta sa-i ucida pe toti !inclusive pe propiul *iu, urmasul la tron&, doamna <uxandra accepta s*atul boierilor de a-l otravi. Con*litul nuvelei este complex si pune in lumina personalitatea puternica a persona0ului principal. Principalul con*lict, exterior, este de ordin politic1 lupta pentru putere intre domnitor si boieri. )mpunerea autoritatii domnesti in *ata oligarhiei boieresti a contituit in secolul al 65) lea un *actor de progres, dar mi0loacele alese de Lapusneanul sunt sangeroase, caracteristice tiranului *eudal. )nsa actele persona0ului sunt motivate psihologic1 cruzimea devine expresia dorintei de razbunare pentru tradarea boierilor in prima sa domnie. Con*litul secundar, intre domnitor si 'otoc !boierul care il tradase&, particularizeaza dorinta de razbunare a domnitorului *iind anuntat in primul capitol si incheiat in capitolul al ))) lea. Con*lictul social, intre boieri si popor, este limitat la revolta multimii din capitolul al ))) lea. )n proza romantica, con*lictele exterioare plaseaza persona0ele intr-o relatie de antiteza. in acest punct de vedere, se poate vorbii despre contrastul dintre doamna <uxandra si Lapusneanul. 3impul si spatial actiunii sunt precizate si con*era verosimilitate naratiunii1 intoarcerea lui Lapusneanul pe tronul 'oldovei, in a doua sa domnie. )n primele trei capitole, evenimentele se des*asoara indata dupa revenirea la tron, iar in ultimul capitol se trece prin rezumare patru ani mai tarziu, la secventa mortii domnitorului.

Persona0ele sunt realizate potrivit esteticii romantice1 persona0e exceptionale ! au calitati si de*ecte iesite din comun& in situatii exceptionale, antiteza ca procedeu de constructie, liniaritatea psihologica, replicile memorabile. Alexandru Lapusneanul este persona0ul principal al nuvelei, persona0 romantic, exceptional, care actioneaza in situatii exceptionale. )ntruchipeaza tipul domnitorului sangeros, tiran si crud. 5ointa de putere ii calauzeste actiunile. Crud, hotarat, viclean, disimulat, intelligent, bun cunoscator al psihologiei umane, abil politic, persona0ul este puternic individualizat si memorabil. /ste caracterizat direct ! de catre narator, de alte persona0e, autocaracterizare& si indirect !*apte, limba0, comportament, relatii cu alte persona0e, gesturi, atitudine, vestimentatie&. ,orta exceptionala a persona0ului domina relatiile cu celelalte persona0e, care, in general, sunt manipulate de domnitor. oamna <uxandra este un persona0 secundar, de tip romantic, construit in antiteza cu Lapusneanul1 blandete- cruzime, caracter slab- caracter tare. /a nu actioneaza din vointa proprie nici cand ii cere sotului sau sa inceteze omorurile, nici cand il otraveste. esi in /vul 'ediu *emeia- chiar sotie de domn- nu avea prea multe drepturi, doamna <uxandra intruchipeaza in nuvela un caracter slab, care pune in lumina, prin contrast, vointa persona0ului principal. >oierul 'otoc reprezinta tipul boierului tradator, viclean, las, intrigant. /l nu urmareste decat propriile interese. e aceea il tradase pe Lapusneanul in prima domnie, iar la intoarcerea acestuia, dupa re*uzul de a renunta la tron, il linguseste. )n antiteza cu boierul tradator, sunt persona0ele episodice 2pancioc si 2troici, cu rol 0ustitiar, reprezentand boierimea tanara pre buni patrioti, capabili sa anticipeze miscarile adversarului. Persona0ul colectiv, multimea revoltata de targoveti, apare pentru prima data in literatura noastra. Psihologia multimii este surprinsa cu *inete, in mod realist1 strangerea norodului la portile curtii domnesti din cauza unor vesti nelamurite. Limba0ul contine expresii populare !ramasa cu gura cascata&, regionalisme *onetice !clipala, gasand&, dar *orta de sugestie au neologismele care conserva *orma de secol 6)6. Naratiunea si descrierea sunt reduse, naratorul obiectiv limitandu-si interventiile. Caracterul dramatic al textului este dat de rolul capitolelor in ansamblul textului, de realizarea scenica a secventelor narative, de utilizarea predominanta a dialogului si de minima interventie a naratorului prin consideratii personale. escrierile !vestimentatia si obiceiurile1 portretul *izic al doamnei in capitolul al )) lea, vestimentatia lui Lapusneanul in biserica, masa domneasca, ceremonia relatiilor cu domnitorul& au valoare documentara, nu valoare epica si con*era culoarea locala. 2tilul narativ se remarca prin sobrietate, concizie, echilibru intre termenii arhaici si neologici, o mare *recventa a gerunziului, simplitatea topicii. 2tilul indirect alterneaza cu stilul direct, realizat prin dialog si interventie izolata. <egionalismele !septe& si arhaismele sunt ultilizate pentru culoarea locala ! arhaisme lexicale1 spahii, hanul tatarilor&. Putinele neologisme cu *orme de secol 6)6 nu in*luenteaza calitatea stilului, ci exprima concis ideea1 curtezan, regent. Limba0ul persona0elor este unul dintre principalele mi0loace de caracterizare si concentreaza atitudini, reda trasaturi in mod indirect, prin replicile memorabile ! aca voi nu ma vreti, eu va vreu..&.

,iind o nuvela istorica in contextul literaturii pasoptiste, Alexandru Lapusneanul este si o nuvela de *actura romantica prin respectarea principiului romantic enuntat in )ntroductie in acia literara- inspiratia din istoria nationala, dar si prin specie, tema, persona0e exceptionale in situatii exceptionale, persona0ul principal alcatuit din contraste, antiteza angelic-demonic, culoarea epocii, spectaculosul gesturilor, al replicilor si al scenelor. /lementele romantice se impletesc cu elemente clacice1 echilibrul compozitiei, constructia simetrica, aspectul verosimil, credibil al *aptelor, caracterul obiectiv al naratiunii. )nteresul romantic pentru speci*ic national si culoare locala deschide drumul observatiei realiste prin tehnica detaliului semni*icativ, caracterul pictural al unor scene, revolta multimii. 5aloarea nuvelei este exprimata prin a*irmatia criticului 4. Calinescu1 nuvela istoria Alexandru Lapusneanul ar *i devenit o scriere celebra ca si =amlet daca ar *i avut in a0utor prestigiul unei limbi.