Sunteți pe pagina 1din 47

Turismul a devenit de-a lungul timpului, o activitate complexa,cu multiple forme de manifestare si o dezvoltare permanent ascendenta .

El se numara printre cele cateva fenomene care s-au impus in mod evident in epoca contemporana. In prima jumatate a secolului al XIX-lea, turismul era considerat ca fiind sinonim cu calatoria.O definitie mai expresiva era formulata in anul 19 ! de "eville # $izerolle care spunea ca % turismul este ansam&lul activitatilor nonlucrative ale omului, in afara ariei de resedinta'. In timp , turismul primeste diferite definitii de la numerosi oameni de stiinta ( turismul este o industrie care are ca o&iectiv satisfacerea necesitatilor turistului) un sistem economic compus din mijloace de transport, structuri *oteliere ) practica sociala si culturala, justificata prin necesitatea de a evada din cotidian. +e plan social , turismul se manifesta ca mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de instruire, cultura si civilizatie a oamenilor.,re un rol deose&it in utilizarea timpului li&er al populatiei si reprezinta una din principalele destinatii ale timpului li&er de la sfarsitul saptamanii sau al vacantelor. ,laturi de vacantele la munte,la mare sau pentru tratament s-au impus, in ultimul timp,ca noi formule de concediu( sejurul in mediu rural , la ferme, sejurul in satele de vacanta, dar mai ales in satele turistice #atat ca necesitate , cat si ca %moda turistica'. Turismul in mediul rural nu mai este doar o curiozitate sau o alternativa pentru cei cu &ugete reduse, ci reprezinta o posi&ilitate de recreere departe de poluare, oresele cu un grad ridicat de aglomeratie si puternic artificializate, de zonele industriale . ,cest interes pentru petrecerea timpului li&er la tara , in zonele rurale a aparut ca o reactie la stresul oraselor industriale in expensiune si ca una dintre putinele solutii care transfera citadinul din mediul cotidian intr-un alt mediu , asigurandu-I posi&ilitati de relaxare, confort fixic si mai ales intelectual. -patiul rural este un spatiu pe care omul l-a modelat in functie de nevoile sale, pe care l-a creat prin munca sa si pe care l-a umplut cu creatiile sale de natura antropica fiind deci, o adevarata %capodopera rustica' a omului. . -imion T. , /andea 0., 1ogan E. Tataru ,. , 2339 4

-patiul rural a aparut odata cu sedentarizarea omului si aparitia primelor locuinte, a primelor amenajari in vederea unor productii agricole.In timp istoric, intre societatile rurale si pamantul pe care l-au exploatat si il exploateaza s-au creat o serie de relatii profunde si dura&ile, intarite prin traditii , o&iceiuri, exprimate in peisaj prin diferite tipuri de spatii rurale. In secolul al XIX-lea, odata cu impactul industrializarii si ur&anizarii, spatiul rural a cunoscut modificari structurale evidente, amenajari si ameliorari pentru cresterea capacitatii de productie a pamantului, prin modernizarea *a&itatului rural. In aceste conditii, spatiul rural nu mai este doar domeniul activitatilor agricole si pastorale, o &una parte a spatiului deservind activitatilor industriale, comerciale, recreative , ca loc de rezidenta pentru populatia agricola, dar si neagricola. -patiul rural , in general, si mai ales cel European , detine o serie de trasaturi rezultate din traditii, o&iceiuri, cultura locala , care compun , toate la un loc , un patrimoniu fara de egal al umanitatii, adevarate premise in vederea derularii activitatilor turistice de tipul turismului rural, activitati sustinute si de peisajul natural variat si atractiv. ,cesta forma de turism , cel rural, in spatiul european este practicata de cateva decenii , fie organizat , fie spontan./eea ce este nou insa, se refera la dimensiunea fenomenului in spatial rural. ,ceasta expansiune este determinata de existenta a doua motivatii pentru turismul rural ) pe de-o parte este vor&a de relansarea si dezvoltarea domeniului rural, iar pe de alta parte de o forma de turism alternativa, la turismul de masa, traditional . In ansam&lul economiei glo&ale a turismului, turismul rural se defineste ca fiind valorificarea turistica ( -a spatiilor rustice) -a resurselor naturale) -a patrimoniului cultural) -a imo&ilelor culturale) -a traditiilor satesti ) -a produselor agricole )

prin intermediul unor produse de marca .consacrate4 ilustrative ale identitatii regionale, care sa acopere nevoile consumatorilor in materie de primire, alimentatie, activitati recreative, divertisment si diverse servicii, in scopul unei dezvoltari locale, dura&ile si a unui raspuns adecvat la nevoile de recreere din societatea moderna, intr-o noua viziune sociala oras- sat. Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistica organizata si condusa de populatia locala si care are la &aza o stransa legatura cu mediul am&ient, natural si uman. Termenul de turism rural are intelesuri diferite in tari diferite. Exemple( -in 5inlanda # inc*irierea unor ca&ane, sau oferirea de servicii in mediul rural de tip *rana sau transport) -in 6ngaria # %turism la sat'- presupune activitate si servicii in sate) cazare la preturi mici, implicarea in activitati agricole. -in -lovenia # %turismul la ferma' # oaspetii locuiesc cu familiile de fermieri. -in Olanda- camparea la ferme unde majoritatea serviciilor sunt legate de activitati precum ciclismul, plim&ari cu cai, etc. -in 7recia - cazare in camere mo&ilate in stil traditional, cu mic dejun traditional de multe ori preparat din produse realizate in casa. Turismul rural este o forma de turism care se desfasoara in mediul rural, valorificand resursele turistice locale .naturale, culturale, umane4 ca si dotarile si ec*ipamente turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice. In lipsa unei definitii adecvate a turismului rural agreata pe teritoriul 6E, termenul folosit este acel de ( %turism verde'. Turismul rural are un caracter permanent si dispune de o structura de primire eterogena reprezentata nu numai prin gospodariile taranesti ci si prin campinguri, sate taranesti. In acest caz activitatea de &aza a persoanelor implicate este prestarea de servicii turistice iar veniturile realizate au un caracter permanent.

Turismul rural contri&uie la viata economica a satelor prin ( -perspectiva dezvoltarii satului pe termen lung in stransa legatura cu agricultura, infrastructura , protectia mediului ) -posi&ilitatea de a deveni support pentru noi afaceri si locuri de munca care sa determine o dezvoltare pe plan local ) -incurajarea activitatii locale # artizanatul- dar si cele care determina dezvoltarea unui comert artistic ) -cresterea veniturilor locuitorilor din asezarile rurale prin valorificarea resurselor locale ) -numarul crescand de oportunitati pentru interactiunea sociala a localnicilor care deseori duc o viata izolata in comunitatilor agricole. +entru ca o localitate sa ajunga la rangul de sat turistic ea tre&uie sa indeplineasca o serie de conditii printre care ( sa fie amplasata intr-un cadru natural atragator, fara surse de poluare, accesi&ilitate, existenta unor resurse turistice &ogate si posi&il a fi valorificate prin desfasurarea unor activitati culturale, minim de confort . apa curenta, canalizare , &aie 4 . Erdeli 7., Istrate I. , 1998 4. ,laturi de acestea , la sporirea valorii unui sat turistic mai pot contri&ui si ( existenta unor traditii in ceea ce priveste activitatea turistica, aportul unor eventuali factori curativi &alneoclimaterici, existenta unor vestigii ar*eologice, monumente istorice, de arta, ar*itectura, prezenta unor dotari social-culturale, sportice , comerciale. . -imion T. , /andea 0., 1ogan E. Tataru ,. , 2339 4 EPOCA MODERN A TURISMULUI RURAL 9up: anii ;<3, omenirea a =nceput s: fie tot mai preocupata de >inta .destina>ia4 vacan>elor sale, turismul devenind una din cele mai importante activit:>i economice din lume. -imultan cu manifestarea primelor tendin>e de petrecere - tot mai fracvent: - a vacan>elor =n mijlocul naturii, din ce =n ce mai mul>i turi?ti ?i-au dorit petrecerea clipelor de relaxare =n mediul .spa>iul4 rural. /e-?i propuneau ace?ti c:l:tori, drume>i, excursioni?ti, =ntr-un cuv@nt turi?tiA 6n r:sppuns sintetic presupune o concentrare a o&iectivelor ?i urm:toarea enumerare(

-:-?i satisfac: curiozitatea ?i dorin>a de petrecere a vacan>elor =n cu totul alte condi>ii de via>: ?i civiliza>ie dec@t cele o&i?nuite) -:-?i materializeze interesul pentru noi destina>ii) -: fragmenteze vacan>a =n -B minivacan>e .B-8 zile( mare, munte, sta>iune localitate &alnear:, sat turistic tradi>ional4) -porirea gradului de solicitare pentru spa>ii de cazare cu un confort mai redus .deci mai ieftin4) Turism cultural ?i de cunoa?tere .=n special tinerii ?i turi?tii de v@rsta a treia4) ,legerea ca destina>ii de vacan>: a t:rillor =nvecinate) Cn mod firesc s-au conturat urm:toarele avantaje( valorificarea &ogatului poten>ial rural) economisirea de investi>ii pentru crearea de capacit:>i de cazare, alimenta>ie pu&lic: ?i agrement) reducerea la minima a personalului de servire) decongestionare zonelor turistice supraaglomerate) =m&un:t:>rea nivelului de trai =n zonele utilizate ca &aza material: a turismului) surse suplimentare de venituri pentru popula>ia rural:) =nviorarea tradi>iilor populare, dorin>a de perpetuare a unor me?te?uguri tradi>ionale. /ercet:rile inteprinse la =nceputul deceniului opt al secolului nostru au scos =n eviden>: c: cererea turistic: ?i alegerea destina>iilor turistice au fost puternic influen>ate de formele de agrement ?i anima>ie oferite de fiecare zan: =n parte, de pozi>ie ?i accesi&ilitate, cadrul natural precum ?i cel socio-economic, etnografia ?i folclorul local . 7l:van, D. 0arc*idan, 7. #EExperien>a na>ional: ?i interna>ional: =n valorifiacrea patrimoniului rural'4.

STUDIU DE CAZ : TURISMUL RURAL IN TARA CANTOANELOR


0ica, muntoasa si &ogata, avand o populatie de doar F milioane de locuitori, Elvetia este recunoscuta pentru calitatile vietii de invidiat, intr-o tara ce merge ceas. +rodusele sale sunt cautate in lumea intreaga. /easuri, cutite, sta&ilitatea sistemului financiar-&ancar , &anci, ciocolata , &ranzeturi , traditii &ine conservate , cel mai redus grad de somaj din statele Europei , neutralitate , model de urmat in activitatea turistica, calitate # toate aceste apelative sunt adresate Elvetiei , tara cu cel mai ridicat nivel de trai european, un adevarat model de turism . 9in punct de vedere al repartizarii satelor turistice a fost creata o regiune reprezentativa ( regiunea muntil r AL!I , .o regiune prin excelenta turistica, cu foarte multe statiuni ,cu cai de comunicatie multiple, cu activitati silvo-pastorale4, unde predomina satele turistice "entru mestesuguri si arti#anat . orologerie4, sate turistice agr $"ast rale% sate turistice "entru s" rturi de iarna % sate turistice "entru ar&itectura traditi nala. ,ceasta regiune cuprinde cantoanele : 'ALAIS% TICINO% (RAU)UNDEN% )ERNESE O)ERLAND. Incepand din 5ranta, ,lpii se extind peste aproape toata Elvetia .aprox. <3G4 si ajung la vecina ,ustria. Exista multi g*etari in Elvetia, iar unul din trenurile cele mai cunoscute care trece printre acestia se numeste 7lacier Express. In ,lpii elvetieni isi au originea si raurile H*on si Hin ce curg de-a lungul Europei. +rintre cei dantai propagandi?ti ai virtu>ilor turistice elve>iene au fost marii scriitori, poe>i ?i compozitori romantici din =ntraga Europa. ,ici s-a n:scut, cu 283 de ani =n urm:, Iean-IaJues Housseau, cel care a insuflat =n sufletele oamenilor sentimentul naturii. Totdeauna, peste tot =n lume, adev:rata cultur: a stimulat realitatea. $u proza, ci poezia este acea care prin ,l&ert de Kaller, tip:rit: =n 1F29, a avut darul s: zguduie con?tiin>ele elve>ienilor. 0ai apoi /*opin ?i Lagner compozitori inscri?i =n cartea de aur a Elve>iei, n-au o&osit =n a elogia acest: >ar:. +oetul german -c*iller, alegandu-?i drept

erou pe Lil*em Tell a f:cut un real serviciu elve>ienilor stimuland enorm dorin>a europenilor de a vizita aceast: >ar:. Cn 1!1< pe v@rful muntelui Higi s-a construit un *otel de lux. ,zi zona este vizitat: de peste 133 333 turi?ti pe lun:. Industria *otelier: din Elve>ia =?i are eroii s:i . 6n asemenea erou este /esar Hitz, care alungat de un patron de *otel, a lucrat picol, apoi c*elner la o cafenea la +aris unde mai t@rziu a intemaiat cele&ru *otel parizian %HITM', clasificat printre cele cinci institu>ii *ig* classe .mai presus de orce clas:4. Cn 1!92 un norvegian a f:cut o demonstra>ie de sc*i elve>ienilor care nici nu &:nuiau existen>a acestor ciudate sc@ndurele. -ucesul a fost fulger:tor. ,zi ?colile de sc*i din Elve>ia se &ucur: de cele&ritate mondial:. Cn 19F1, Elve>ia a =nregistrat B <33 333 nop>iNturist la *oteluri ?i 28 333 333 de nop>iNturist, =n camere particulare, =n campinguri, sate agroturistice , etc. +rin>i, miliardari, stele ale cinematografiei moderne stau inscri?i =n registrele de oaspe>i ale *otelurilor din -t. 0oritz. 5iecare elve>ian cunoa?te istoria, geografia, stiin>a ?i cultura >:rii oferind clien>ilor servici impeca&ile, dar care cost:. Indr:zneala ?i =ndem:narea elve>ianului este aidoma legendarului Tell. Ea s-a o&>inut cu r:&dare ?i modestie. Elve>ia este t:r@mul unde toat: lumea are timp pentru orce lucru. ,gricultura a permis dezvoltare industriei textile, iar >es:turile elve>iene cu o tradi>ie de secole are posi&ilitatea de a lupta cu concuren>a prin finisaj, delicate>ea ?i calitatea superioar: a produselor. 1atistele &rodate ?i &roderiile sunt specialitatea elve>ienilor. /ele mai scumpe articole de piel:rie si =n special de =nc:l>:minte poart: marc: elve>ian:. Industria laptelui ocup: un loc important prin prelucrarea sa. ,u fost infiin>ate institute de cercet:ri pentru prelucrarea laptelui, ?i diverse scoli de preg:tire a lucr:torilor din aceast: ramur:. -vaiterul este o alta specialitate culinara, pe care turistii o degusta cu placere in calatoriile in Elvetia. 5oarte popular printre elvetieni, pentru care producerea de lactate si &ranza reprezinta o ocupatie traditionala importanta, svaiterul nu este doar un aliment, este un mod de viata. /onsumat la aproape fiecare masa, svaiterul este cunoscuta pentru

gustul sau distinct, aspectul sau caracteristic, cu felii gal&ene cu gauri, precum si pentru mirosul aromat. 7aurile din svaiter sunt datorate aerului care iese din &ranza atunci cand aceasta este lasata la fermentat si maturat. /a si ciocolata elvetiana, svaiterul este exportat din Elvetia pentru a incanta papilele gustative ale gurmanzilor din intreaga lume. /ele mai cunoscute specialitati de &ranza elvetiana sunt svaiterul .Emmental4, 7ruOere, ,ppenzell si -prinz. Emmental este caracterizat de culoarea gal&ena, gustul deose&it si gaurile de aer. Este lasat la fermentat in &locuri circulare pentru mai multe luni. 7ruOere este o &ranza cu o consistenta tare, care este lasata la fermentat o perioada lunga de timp. -e crede ca exista B83 de varietati diferite de &ranza in Elvetia. 0unca in agricultura se face =n familie cu participarea adul>ilor ?i copiilor. In Elve>ia exist: peste 83 de ?coli agricole ?i F3 de s:li pentru cursuri profesionale. Elve>ia o >ar: sarac: =n resurse are =n sc*im& o economie &ogat: =n realizari. +entru elve>ian valea este esen>ial: din punct de vedere economic, =n timp ce muntele este *ot:r@tor din punct de vedere psi*ologic. +otrivit 0ariei -toian, reprezentanta Homaniei la 5ederatia Europeana de Turism Hural, pensiunile din Elvetia, pe care le-a vizitat in cadrul reuniunii de la ,&tPil, reprezinta un adevarat model, ce ar tre&ui urmat. QDizitele la pensiunile elvetiene, discutiile cu proprietarii fermelor agroturistice au constituit o adevarata lectie de agroturism la nivel european. QDacantele la fermaQ din Elvetia sunt un exemplu de urmat, am fost impresionata de amplasarea pensiunilor, standardele de calitate si dotarile din interior, decoratiunile si florile, programele de agrement, promovareaQ. Cn Elve>ia =n ultimul timp s-a studiat ?i s-a =ncurajat transformarea unor sate =n sate turistice. Cn transformarea acestor sate s-au respectat ni?te eta"e: s-au selectat zonele cu poten>ial turistic ?i care ofereau posi&ilitatea de a practica sporturi de iarn: ?i drume>ii. ,ceste zone nu aveau industrie ?i localnicii doreau s:-?i sporeasc: veniturile lor modeste cu c@?tiguri din turism. --a dezvoltat sistemul de aprovizionare iar mai apoi construirea unui cartier nou de vile construite solid ?i respect@nd stilul specific, tradi>ional al regiunii. ,partamentele au fost v@ndute persoanelor particulare, administra>ia av@nd grij: de ele c@nd proprietarii nu-?i petrec timpul li&er =n satul respectiv. Cn Elve>ia 2 >:rani din

=?i o&>in veniturile din agroturism, acesta produc@nd anual 8, <G din +I1 ?i asigur@nd locuri de munc: pentru 33.333 de persoane. ,groturismul, mai firav =n trecut, a luat o amploare f:r: precedent, la fel ?i exportul de &r@nzeturi 1IO. 5iecare zon: agroturistic: =?i p:streaz: nealterate ar*itectura tradi>ional: pentru a se diferen>ia de celelalte zone mai apropiate sau mai =ndep:rtate. +retutindeni =n pensiuni se servesc m@nc:ruri ?i &:uturi recunoscute ale locului, care =ntregesc starea de spirit pl:cut: produs: de minunatele peisaje din jur. +e c@t posi&il se promoveaz: produsele auto*tone, se caut: originalul inconfunda&il, nu se imit: ce este la mod:. ,proape peste tot, cei care fac trans*uman>a cu vaci de lapte de>in ?i o pensiune agroturistic: alipit: de ad:postul animalelor, activitate din care =?i rotunjesc veniturile care nu sunt at@t de mari pe c@t am crede. 9ar intr-o tara a muntilor si padurilor nici sculptura in lemn nu putea sa nu devina o arta traditionala. Deti gasi exemple de arta populara elvetiana in special in mici &uticuri si ateliere. 6n exemplu este 1outiJue zur 0atze, unde un &atran mestesugar pe nume Dinzenz ,&gottspon sculpteaza in fiecare zi ingeri, animale, sim&oluri si masti din lemn, suveniruri foarte apreciate mai ales de turisti. /easurile elvetiene sunt renumite in intreaga lume pentru calitate si precizie, dar cei mai pretentiosi pot gasi aici inclusiv ceasuri cu cuc, o adevarata raritate astazi, realizate intr-o maniera QgermanaQ. +uteti gasi astfel de ceasuri in Mermatt, la Lega iar cele mai renumite marci fiind Rolex, Cartier, Swatch si Omega. In ceea ce priveste &ucataria, Elvetia este recunoscuta pentru ciocolata, &ranza si multe specialitati locale, incluzand fondue, o specialitate preparata cu &ranza topita. +atiseria este o ocupatie elvetiana traditionala, iar painea elvetiana, incluzand cornurile, produsele de patiserie si strudelul sunt specialitati cunoscute. /idrul de mere, vinurile si diverse specialitati cu carne, incluzand carnati si placinte, sunt alte produse elvetiene ce merita gustate intr-o calatorie in aceasta tara.

Toata lumea a auzit de ciocolata elvetiana. ,cele &ucatele delicioase ce se topesc in gura sunt facute cu lapte si smantana oferite de vacile elvetiene, crescute pe pasunile verzi din zonele rurale ale Elvetiei. Este &inecunoscut faptul ca fiecare turist al tarii se va intoarce acasa plin de cutii cu ciocolata elvetiana, pentru familie si prieteni. /iocolata cu lapte este o inventie elvetiana care a cucerit inimile oamenilor de pretutindeni, inclus pe cele ale elvetienilor, care inregistreaza una din cele mai mari rate ale consumului de ciocolata. "aptele a devenit materia prim: ?i pentru renumita ciocolat: elve>ian: produs: de %$estle', %-uc*ard', %"indt', ETo&lerone'. 9ar mai mult decat orice Elvetia inseamna pentru gurmanzi si nu numai, tara ciocolatei fine, retete imposi&il de imitat, pentru ca nici o alta ciocolata nu are aceeasi savoare. +rima ciocolata cu lapte a fost creatia lui 9aniel +eter, din Elvetia, care a folosit pentru reteta formula de lapte condensata inventata de Kenri $estle. Era inceputul unei industrii si unei legende, care face si astazi din Elvetia o destinatie extrem de populara. Elvetia este caminul satelor montane ce s-au transformat din comunitati agricole traditionale in statiuni de vacanta pe durata intragului an.0ulte sate sunt dominate de o mana de familii norocoase sau suficient de perspicace incat sa se fi implicat in dezvoltarea timpurie a zonei. ,cest lucru are si avantaje si dezavantaje # familiile conducatoare au puterea de-a %sufoca' concurenta si de a impiedica actiunile celor nouveniti. Elvetia este casa unor faimoase statiuni montane. /u un trafic neaglomerat, satele Lengen, 0urren, -aas-5ee si Mermatt prezinta peisaje spectaculoase si au totodata un farmec pur. 0ulte resorturi au de asemenea p@rtii impresionante # incluzand unele dintre cele mai mari, inalte si dure trasee in ,lpi. Oamenii tind sa asocieze Elvetia cu notiunea de preturi ridicate. Insa in ultimii ani nu s-a constatat o diferenta foarte mare comparativ cu 5ranta # cu toate ca unele resorturi din Elvetia ca Mermatt, Der&ier si -t 0oritz sunt intr-adevar mai scumpe, dar este evident ca ceea ce primesti pentru &anii dati in Elvetia sunt, in general, servicii de prima clasa. -colile de sRi alternative, ce concureaza cu cele traditionale sunt mult mai putin fracvente decat in alte tari. Elvetia inseamna trai la nivel inalt si preturi ridicate, iar marile *oteluri din -t 0oritz, 7staad, Mermatt si 9avos depasesc visele celor mai comuni

turisti. /*iar si in cele mai modeste locuri, calitatea serviciilor este in general superioara. 0ancarea este foarte &una si este mult mai usor de digerat decat la vecinii austrieci. In Elvetia primesti ceea ce platesti( c*iar si cel mai ieftin vin, de exemplu, nu este ieftin, dar este verita&il. Elvetia ofera turistilor o varietate mare de atractii turistice, de la cele foarte cunoscute, la cele mai putin vizitate dar care va ofera posi&ilitatea sa cunoasteti cu adevarat Elvetia. ,ceasta tara este cunoscuta pentru frumusetea muntilor sai si a numarului mare de flori sal&atice. "acurile din muntii din Elvetia sunt de o&icei de o puritate nemaintalnita, de multe ori putand sa vedeti c*iar si fundul acestora. Elvetia este cunoscuta de asemenea si pentru super&ele partii de sc*i. 0ulti munti din Elvetia au si teleca&ina astfel ca va va fi usor sa ajungeti in varful lor pentru a admira panorama. 6nii dintre munti au si trasee de mers pe jos, oferindu-va astfel posi&ilitatea de a urca muntele cu teleca&ina si a face o plim&are co&orandu-l.Elvetia are o istorie &ogata, aici gasind o multime de castele ce pot fi vizitate. In cadrul acestor castele din Elvetia veti putea vedea camere de tortura, expozitii de arme si multe altele. 1ogata istorie a Elvetiei este cele&rata de multe festivaluri, majoritatea oraselor avand un carnaval cel putin odata pe an. O alta atractie turistica din Elvetia sunt micile sate aflate intre muntii ,lpi. Oamenii din Elvetia sunt &ine cunoscut pentru ospitalitatea lor si va va fi usor sa gasiti un motel sau o pensiune unde sa va cazati si sa serviti masa avand parte de o companie placuta. 0ulte din casele din aceste sate din Elvetia au peste doua sau trei secole, au o ar*itectura frumoasa si sunt foarte placute oc*iului.+lim&arile cu &icicleta sunt o activitate foarte apreciata de oamenii din Elvetia si puteti face si dvs. asta. Este usor sa inc*iriati o &icicleta in Elvetia si sa explorati partile mai putin vizi&ile din orase si sate. O vacanta in Elvetia poate fi alegerea perfecta pentru orice tip de turist, aici putand sa gasiti atractii turistice variate, un amestec super& de vec*i si nou, de traditional si modern, asta facand din Elvetia o destinatie turistica de top din Europa.

Sate transf rmate in sate tursitice:

*.CANTONUL 'ALAIS +.CANTONUL TICINO ,.CANTONUL )ERNESE O)ERLAND -.CANTONUL (RAU)UNDEN ..SATE CU CARACTER S!ECIAL CANTONUL 'ALAIS

*. St. (ing l"&% satul cu /du0l1 cet12enie/


O curiozitate pe *arta Europei( satul t:iat =n dou: de o grani>:. "a -t. 7ingolp*, te po>i na?te =ntr-o >ar: ?i e?ti =ngropat =n alta, c@t: vreme pentru cele dou: localit:>i nu exist: dec@t un singur cimitir.0icul r@ul 0orge, r@ul-grani>:, avea s: >in: loc de s@rm: g*impat:. +e podul care une?te 5ran>a ?i Elve>ia, ast:zi numai drapelele celor dou: >:ri marc*eaz: grani>a peste care nu se putea trece =nainte f:r: viz: =n pa?aport. 6n sejur petrecut aici sta su& semnul surprizei..+entru a putea ajunge din 5ranta in satul celor doua tari exista si varianta de transport cu vaporul. ,ceasta este posi&ila din c*eiul DeveO, unde acosteaza cel mai &:tr@n vas cu a&uri =nc: activ pe "acul "eman, Qmarea interioar: a Elve>ieiQ. QDeveOQ, =n v@rst: de... 132 ani, este cel care ofera senzatii inedit de pitoresti spre -t. 7ingolp*, satul Qen c*evalQ .ceea ce ar =nsemna Qc:lareQ4 pe dou: tari - 5ranta si Elvetia. 9e?i are dou: prim:rii ?i &eneficiaz: de dou: sisteme judiciare distincte, -t. 7ingolp* are ?i ast:zi o singur: paro*ie, un singur cimitir, o singur: &iseric:, ridicat: =n secolul al XDII-lea. Iar dac: a existat un timp c@nd, pentru oficierea c:s:toriilor religioase - ori pentru =nmorm@nt:ri - era nevoie de o dispens: care s: permit: trecerea

mirilor, a na?ilor ?i a nunta?ilor - ori a &ocitoarelor ?i a rudelor ?i prietenilor defunctului dintr-o >ar: =n cealalt:, ast:zi g*eretele vame?ilor au mai mult... func>ie decorativ:. ,st:zi, turi?tii o&i?nuiesc s: fac: popas aici special pentru a trece grani>a dintr-o parte =n alta ?i =napoi, dup: Qprincipiul suveiciiQ, pe podurile care unesc cele dou: maluri ale micului r@u 0orge. Dec*ea g*eret: a gr:nicerilor poate deveni oric@nd punct muzeal. +e micul pod de piatr:, dou: s:ge>i indic:( spre dreapta # 5ran>a, spre st@nga # Elve>ia -t. 7ingolp* .sau -aint 7ingolp*4 este o localitate care ast:zi e divizat: =n dou:( o parte su& administra>ie francez: .apar>in@nd de Kaute--avoie4, cealalt: su& administra>ie elve>ian: .cantonul Dalais4. $umele se pare c: =i vine de la -f@ntul 7angulp*us, care ar fi tr:it ca ermit =n aceast: regiune. ,testat: documentar din anul 18<9, localitatea este mult mai vec*e, apele minerale din imediata vecin:tate fiind apreciate =nc: din ,ntic*itatea roman:.

+. Saas Almagell
-aas-,lmagell este cel mai sudic sat situat in valea -aas, parte din Elvetia de -ud la granita cu Italia. Dalea are o loca>ie minunata si insorita, fiind situata intre cei mai inalti munti elvetieni, fapt care i-a dat titulatura de ;+erla ,lpilorS. ,stfel, -aas-,lmagell se mandreste cu o pozitie foarte atractiva printre peisajele spectaculoase, faimoasa si ca fiind locul de &astina al campionului olimpic +irmin Mur&riggen. -aas-,lmagell prezinta atmosfera tipica a unui sat din Dalais, un loc preferat in special de familii. +rintre atractiile statiunii% 0ara3ul natural Mattmar4 este cel mai popular loc pentru o vizita si turistii din toate colturile lumii calatoresc in fiecare an pentru a se &ucura de frumusetile acestor locuri. In valea -aas puteti sa alegeti intre diverse activitati desfasurate pe munte. 9aca sunteti un iu&itor al sc*iului, veti avea posi&ilitatea de a-l practica pe partiile de su& varfurile majestuoase de B.333 m. +e langa faptul ca valea are o clima &landa si ofera 33 de zile de soare pe an, altitudinea de 1!33 metri deasupra nivelului marii garanteaza zapada cea mai mare perioada a anului.

Inf rmatii s4i Saas Almagell +artiile de sc*i sunt situate la altitudine mare, oferind experiente incredi&ile atat sc*iorilor cat si celor care prefera snoP&oardul printre decorurile montane magnifice ale imprejurimilor la o altitudine de .<33 m deasupra nivelului marii. 9e asemenea, drumetiile pe munte sunt printre cele mai populare activitati din regiune cu o retea de trasee lungi de 83 Rm si o mare varietate de activitati de iarna pentru turisti. ,stfel, sunt disponi&ile activitati ca ciclism montan, sc*i, snoP&oarding, mini-golf, petanJue, treRRing calare, scutere, sesiuni de alpinism pentru copii si excursii la rasarit. +rintre atractiile din -aas-,lmagell si satele invecinate, e5enimentele s" rti5e c nstituie "arte semnificati5a. In timpul iernii va puteti &ucura de amuzanta competitie 6Ice$Clim0ing 7 rld Cu"8, care are loc =n fiecare ianuarie la autoparcul acoperit. Iu&itorii curselor de cai se pot alatura celor entuziasti pentru cursele in panta 0ittelallalin. 9aca doriti un eveniment mai putin grandios, va puteti &ucura de drumetii pe munte sau de o minunata seara romantica la o ca&ana din munti. /azarea la -aas,lmagell inseamna relaxare in mediul inconjurator &ogat in fauna si flora multicolora a peisajului alpin. +rintre alte avantaje se numara climatul uscat cu o concentratie scazuta de alergeni, ceea ce constituie un real &eneficiu pentru persoanele care sufera de alergii si astm &ronsic. +entru diversificarea activitatilor, puteti sa va indreptati catre satele vecine, situate in vale( -aas 5ee and -aas 7rund. In scopul alegerii unei &une cazari, exista o varietate de peste 3 de *oteluri cu mai mult de 1.1!1 de locuri. Dizitatori care prefera sa se cazeze in apartamente de vacanta pot alege din B33 de apartamente cu un total de 1.9 9 de locuri in cele trei sate. +osi&ilitatile de divertisment in -aas-,lmagell, precum si in celelalte sate, includ o gama larga de magazine si activitati aprTs-sc*i. 7urmanzii vor aprecia excelentele feluri de mancare servite in peste 133 de restaurante. ,cestea variaza intre &ucataria traditionala din Dalais si cea internationala. -unt disponi&ile mai multe locuri unde puteti sa va opriti pentru o gustare( cafenele, &aruri si pizzerii.

,. 'er0ier
Der&ier se afla in partea de -D a Elvetiei in cantonul Dalais.Este una dintre cele mai mari statiuni de vacanta si de sc*i din ,lpii Elvetiei. 0ulti sc*iori cu renume s -au sta&ilit aici cu scopul de a profita de conditiile variate pe care le ofera spatiul pentru practicarea diverselor sporturi. Der&ier este situat =n municipiul 1agnes, din cantonul elve>ian Dalais. -tatiunea se afla pe o teras:, orientat: spre sud, la aproximativ 1833 de metri indreptata spre masivul 7rand /om&in. Terasa se afla pe partea de est de Dal 1agnes, o vale situat: la sud de 0artignO. In Der&ier se poate ajunge atat cu masina cat si cu trenul. 9e la 0artignO un tren regional .cunoscut su& numele de -aint-1ernard Express4 duce la "e /*@&le, unde se afla o o statie de auto&uz si telecanina. Mona sc*ia&ila se intinde de la 1833m pana la lungime de B13Rm. Der&ier este renumita pentru off-piste sale. ,cestea includ itinerarii( Dallon 9W,r&O, Tortin, 7E$TI,$E-, 0untele 5ort, 0ont 7ele ?i alte nle cum ar fi, -tairPaO to Keaven, HocR 7radina, /ol de 0ine, 5ontanet ?i /re&let.Der&ier se numara printre statiunile montane a carei piste nu co&oara, muntele 7ele. -atul detine F scoli de sporturi de iarna si companii care se ocupa de pregatirea g*izilor montani.Dara se practica alpinism, parapanta, inot, golf, tenis . 9e asemenea, populare sunt c:l:toriile cu trenul de a lungul peisajelor montane. 5estivalul international de muzica are loc timp de 2 saptamani in fiecare an la sfarsitul lunii iulie- inceputul lunii august, prima editie avand loc in 199B.9e a lungul timpului aici au cantat solisti precum ( 0art*a ,rgeric*, 0isc*a 0aisRO, T*omas Xuast*off, "ang "ang, Iulian "loOd Le&&er, KilarO Ka*n, "eif Ove ,ndsnes, Emanuel ,x, and Yuja Lang. 33 m .muntele 5ort4.5ace parte din zona de sc*i U B vai V , care include ( $endaz, DeOsonnaz, "a Tzoumaz, ?i T*Oon cu o

-. Zermatt
Este situat la poalele de nord a 0atter*orn, =n ,lpii +ennini, la 13 Rm de granita cu Italia. Mermatt are o popula>ie de aproximativ 8!33 de locuitori, de?i popula>ia efectiv: variaz: considera&il in functie de anotimp.-atul este situat, la o altitudine de 1<23 m. Mermatt este renumit ca o statiune de alpinism si de sc*i. +@n: la mijlocul secolului al 19-lea, a fost o comunitate predominant agricola - denumirea sa, precum ?i cea a 0atter*orn deriv: din paji?ti alpine, sau 0atten, =n vale. Cn lim&a german:, orasul este QMur 0atQ, sau Q=n lunca.Q Exist: mai multe Qsu&ur&iiQ =n Mermatt, ?i cea mai mare din acestea organizeaza petreceri stradale vara, unde magazine locale, restaurante ?i &aruri contri&uie la evenimente comunale. Mermatt este un punct de plecare pentru drume>ii =n mun>i, inclusiv Houte Kaute care duce la /*amonix =n 5ran>a.-pecificul acestui sat consta in existenta unei cai ferate 7ornergrat&a*n, cea mai mare cale ferat: in Europa situata la 3!9m.+entru a eviat poluarea autoritatile au impiedicat accesul in statiune cu masinile proprii. ,cestea sunt lasate intr-o parcare securizata ,iar transferul in centru este asigurat de auto&uze electice. Mermatt este punctul de plecare al 7lacier Express, expressul cu cea mai mica viteza din lume .si care timp de F ore si jumatate ofera calatorilor senzatii de neuitat intro privesliste parca rupta din &asme.Este functional tot anul , iar in traseul sau sunt stra&atute culmile inalte ale ,lpilor pana in -t. 0oritz , punctul terminus. 0ersul pe jos, cu &icicleta , cataratul si excursiile pe culmile inalte ale ,lpilor sunt activitatile cele mai intalnite in special vara. In fiecare an cei B333 de metri de partii atrag mii de alpinisti . B33 de Rm de trasee de mers pe jos speciale pentru excursionisti atrag pana si pe cei mai comozi turisti datorita peisajelor unice. E5enimente : ZHaiffeisen Open Mermatt - turneu interna>ional de tenis .iunie N iulie4. Z 1ump 1as* /lassic - concurs piste cele mai mari din lume, desc*is tuturor .aprilie4. Z 0atter*orn Eagle /up - turneu de golf in muntii din zona 7ornergrat .august4. Z Internationaler 0atter*ornlauf (cursa internationala in munte de la Mermatt la "acul $egru.august4. Z 5estivalul de 5olclor .august4.

.. Orsi9res
"a o altitudine de 933 de metri, OrsiTres este casa unui numar de comori ar*itecturale, &ijuteria indiscuta&ila in coroana fiind &iserica si clopotnita sa turn. OrsiTres se &ucur: de o clima usoara si relativ uscata, fiind protejat de impunatoarea masa a muntilor inconjuratori, inclusiv "e /atogne. +e pantele sale cresc nenumarate plante medicinale ?i aromatice, folosite pentru a face ceaiuri de plante,sau in fa&ricarea de produse de frumusete ?i de asistenta medicala. OrsiTres ofera o multitudine de atractii, nu in ultimul rand acesta este locul de nastere al lui Iean 0aurice Ioris. +asionat de natura,creatiile sale utilizeaza un mare numar de specialitati regionale,el com&ina produse ?i arome intr-un amestec de pricepere ?i maiestrie. 9e exemplu, vanatul de vara sau &udinca neagra. 1ucataria este o form: de arta, iar in &ucataria sa, &ucatarul-sef este un maistru. 0ancarea foarte &una se gaseste atat in super&ele restaurante,cat si la nivel local, produc:torii traditionali &azandu-se pe cunostintele generatiilor anterioare, au perpetuat traditiile de sarare,de fa&ricare a &ranzeturilor .inclusiv Haclette faimosul ,O/4, producand fructe rosii, miere de munte, paine de secara si vin. Toate aceste produse pot fi com&inate intr-un cos cadou)de exemplu Q"a /or&eille dWEntremont'. -atul OrsiTres este plasat ideal la mijlocul muntelui,oferind astfel o multitudine de activitati de agrement. Dara,drumetiile reprezinta cea mai populara activitate,cu peste B33 Rm de trasee desc*ise pentru drumetii din toate regiunile.+oti urma trasee de invatamant sau poti urca muntii vecini,cum ar fi ,iguille dW,rgentiTre, cu al sau varf de 931 metri, ce constituie punctul cel mai inalt din regiune. Exista o intreaga serie de facilitati sportive, inclusiv terenuri de tenis, sali de sport ?i cai de mountain &iRe. Traseele marcate snoPs*oe reprezinta principala activitate pornind de la sat, precum ?i partiile de sRi din apropiere ce satisfac toate stilurile ?i nivelurile.

OrsiTres este un loc ideal de sedere,aflandu-se la mai putin de 23 de minute de statiunile /*ampex-"ac, "a 5oulO, Dic*Tres, Espace -uper -aint 1ernard ?i c*iar Der&ier Dall[es, una din cele mai mari si mai frumoase regiuni de sRi din Europa.

:. 'e;s nna#
DeOsonnaz este un sat de munte tipic al cantonului Dalais, situat pe o pant: mai sus de -ion,cu o priveliste frumoasa peste valea H*one ?i peste cea a ,lpilor 1erner. Mona de drume>ii se extinde p@n: la culmile =nalte ale ,lpilor Dalais. In timpul iernii,DeOsonnaz face parte din Q /ele +atru DalleOs',zona de sRi, cu peste B33 Rm de partii pregatite. 0ica statiune din DeOsonnaz, situata la circa 1233 m,se afla la1 de Rilometri de -ion,capitala cantonul Dalais.0ai jos,se afla valea H*one,iar in sens opus,lan>ul de nord al ,lpilor Dalais, cu g*e>arii +laine 0orte. DeOsonnaz im&ina o infrastructur: turistica moderna cu caracteristicile sale de sat original ?i cu modul autentic al vietii montane si a economiei alpine. /ei 33 Rm de cale pietonal: =n zona din jurul DeOsonnazului asigura oportunit:>i pentru mai multe excursii provocatoare =n mun>ii =nal>i.In DeOsonnaz,plim&:rile te poarta prin natura conservata intact,unde flora ?i fauna sunt protejate.Q1isse de DexQ, un traditional canal de irigare. Q-uoneQ4 tipic zonei Dalais dateaza din secolul 18, 12 Rm din lungimea sa fiind intens restaurati, iar acum apa curge din nou.+entru familiile cu copii cu v@rste cuprinse =ntre B ?i ! ani,=n sezonul de var: exist: un program de divertisment prev:zut =n fiecare zi =n /lu&ul 6r?ilor. /opiii mai mari se pot =nt@lni =n Q-un \ 5un /lu&Q.

9e =ndat: ce vine z:pada,DeOsonnaz devine un paradis al sporturilor de iarn:./upa 0ondial: de curse avea loc pe %+iste de lWOursQ de mai sus de DeOsonnaz. Imensul Q+atru D:iQ zona de sRi se intinde de la DeOsonnaz ?i "es /ollons N T*Oon 2333,atingand =n $endaz ?i 0ont 5ort 3m.In ceea ce prive?te Der&ier ?i "a Tzoumaz,s-au desc*is nu mai pu>in de B13 Rm de pante ?i 98 de lifturi pentru sc*iori de toate a&ilitatile.9esigur, exist: scoli pentru sporturile de iarna pentru copii ?i adul>i, precum ?i o mul>ime de activit:>i de iarn: alternative pentru non-sc*iori. T " E5enimente "uptele cu vaci - vaci com&ativ Eringer din Dalais lupta pentru titlul de QHeginaQ .sf@r?itul lunii iunie N inceputul lunii iulie4. 0arele Haid /ristalp - considerat a fi cea mai lung: ?i mai dura cursa de &iciclete de munte din lume,acoperind o distan>: de peste 1 1 Rm ?i B<33 de metri de diferen>a de altitudine, de la Der&ier, prin intermediul DeOsonnaz, K[r[mence ?i EvolTne la 7rimentz .august4.

<. ) urg =St =!ierre


+oarta spre Italia satul este plin de istorie si farmec , de la cl:dirile sale antice la moara sa recent restaurate ?i mo?tenirea l:sat: de c:tre primii calatori.,tat istoria cat si legenda se regasesc in interiorul zidurilor amintind de epoca lui Kanni&al, trupele Imperiului Homan, cele ale lui $apoleon, trecerea a milioane de pelerini, c:l:tori, comercian>i. -atul de ast:zi p:streaz: aceste fragmente de istorie ?i continu: sa-i intampine pe vizitatori cu un calduros &un venit. Cn plus fa>: de gama larg: de op>iuni de drumetii, 1ourg--t-+ierre ofera posi&ilitatea de a =ncerca un sport unic in Elvetia #rap jumping . Da puteti &ucura, de asemenea, de mountain &iRe , canoe , c:>:rare ?i de numeroase alte activit:>i. Dia 5rancigena este un traseu cultural si o vec*e cale de pelerinaj catre Homa.Este cunoscuta datorita ,r*iepiscopului -ig[ric care a pastrat o =nregistrare detaliat: a c:l:toriei sale de-a lungul acestui drum.Ospiciul mai sus de trecatoarea -aint 1ernard

este at@t un monument cat si un loc de primire a turistilor.9e peste o mie de ani aici s au facut eforturi pentru a se construi cladireace avea sa devina una de mare inportanta pentru turisti. Cnlesnirea si confortul au fost primele indatori ale canoanelor ,fiind ajutate de cainii care se aflau aici ,care au contri&uit din plin la statutul si renumele ospiciului.1arrO a fost cel mai faimos caine salvand vietile a numerosi oameni , dar ei isi indeplineau sarcinile prin protejarea preotilor si g*izilor indiferent de vreme si conditii.Ospiciul a evoluat astazi atat ruta cat si tunelul -aint 1ernard sc*im&andu si conditiile de stra&atere de catre turisti.Totusi preotii din -aint 1ernard isi continua traditiile oferind ajutor si confort calatorilor ,pelerinilor si celor care cauta sprijin spiritual./ei care vin aici tre&iie sa viziteze muzeul,casele cu comori,custile de caini.iunie-octom&rie4. Iarna satul este transformat intr un centru de sporturi de iarna.,tractia principala a statiunii o reprezinta traseul spre Italia , traseul oferind o minunata plim&are de o zi cu adevarat uimitoare.O scoala de sc*i si o gradina de zapada completeaza oferta.Trasele incep din centrul satului oferind siguranta .Heteaua regionala este cea mai mare din Elvetia.

>. C&am"e?$Lac
/unoscut de iu&itorii naturii ca 0ica /anada , acest sat pitoresc se afla situat in jurul unui lac alpin .Intre "e /*@telet si "e /atogne se afla un platou magnific care alaturi de peisajele intacte ofera un &un venit oaspetilor. 9esfasurandu se aici o etapa importanta a turului 5rantei , /*ampex-"ac are o istorie lung: in turism."a inceputul secolului al XX lea tuirstii care au sosit pentru prima data aici au contri&uit la na?terea ?i dezvoltarea uneia dintre cele mai frumoase statiuni din cantonul Dalais. Dalea dS,rpette este o zona protejata , care este una din principalele resurse turistice ale zonei.6n punct de plecare atat pentru traseele montane medii cat si inalte catre refugiile montane OrnO sau Trient , /*ampex "ac este un paradis al excursiilor.9e asemena statiunea ofera posi&ilitati de practicare a timpului li&er cat si a sporturilor cum ar fi( plim&are cu &arca,plim&are pe marginea lacului,inot, volei pe plaja. 7radinile &otanice alpine expun turistilor &og:>ia ?i diversitatea din zona local: in timp ce fortul su&teran de artilerie este un monument al strategiei militare de ap:rare

elvetiene./onstruit in intregime in su&teran aceast: structur: nu cuprinde doar posturi de ap:rare ci si un spital, zone de odi*n:, o &ucatarie. In anotimpul in care zapada domneste peste aceste meleaguri piroresti, lacul este mereu ing*etat oferind intregii familii posi&ilitatea de a se &ucura de sporturile de iarna incluzand aici sc*iul alpin,cu piste pentru toate nivelurile ,patinaj,alpinism.9aca doriti sa va im&unatatiti a&ilitatile privind sporturile de iarna puteti apela la scolile de sc*i care organizeaza cursuri la toate nivelurile.0agazinele de sport ofera o gama larga de produse cum ar fi dispozitive de alunecare, *aine si alte accesorii.

@. Riederal"
-tatiunea montana se afla la 2 Rm sud de g*eatrul ,letsc* #cel mai mare din Europa , in ,lpii 1ernezi.-atul se afla la o altitudine de 19 3m oferind turistilor o priveliste minunata asupra ,lpilor +enini cu cele mai inalte varfuri cum ar fi 5letsc**orn , 9om si 0atter*orn .-c*iorii incepatori se &ucura de cea mai mare parte a pistelor, 3Rm,in timp ce sc*iorii experimentati si cai care practica snoP&oard au posi&ilitatea de a alege off pistele aflate la partea superioara a muntelui.In Hiederalpse foloseste teleca&ina deoarece satul are o populatie scazuta.F telesc*iuri opereaza pe 3Rm din Hiederalp si pe partiile adiacente , fiecare dintre ele avand o capacitate de 9333 de sc*iori pe ora .+e langa acestea mai exista 19Rm de trasee de tara.,lte activitati in timpul iernii sunt *eli sc*iul,drumetiile,patinaj,plim&ari cu sania trase ce cai, sanius.9e asemenea aici se afla un centru de sport precum si o piscina acoperita la 1ettermalp.Diata de noapte este centrata in jurul restaurantelor , &arurilor si discotecilor , serile de folclor fiind foarte populare. Hegiunea Iungfrau-,letsc*-1ietsc**orn a fost inclusa in +atrimoniul 6nesco datorita multitudinii de situri naturale. +rimind certifivat de calitate E5amilii]1un venit', Hiederalp asigura servicii de inc*iriat articole pentru copii precum si programe de activitati pentru acestia.Iucatorii de golf vor gasi aici cea mai mare gaura de pe un teren de golf din Europa. Hiederalp alaturi de statiunile vecine 1e*alp,1ettermalp si 5ies*eralp formeaza o zona atractiva pentru turisti datorita drumetiilor la 7*etarul ,letsc*."a 0uzeul ,lpin din

coli&a istorica E$agulsc*&almu', datan din 1<3< , vizitatorilor le este prezentata viata fermierilor de munte din secolele trecute. Dilla /assel , un centru de informare despre'+ro $atura'-organizatie de conservare a naturii se afla in centrul peisajului de munte din jurul padurii ,letsc* si 0arele 7*etar ,letsc*.,cest centru prin mem&rii sai ofera informatii detaliate despre protajarea mediului natural.Dilla /assel ofera cazare , iar printre oaspetii de seama s a numarat si Linston /*urc*ill.9e asemenea aici si afla si 7radina ,lpina cu peste 33de specii de plante. E5enimente 5estivalul de film ,letsc* in aer li&er.iulie4 5estivalul marilor fermieri de munte cu procesiuni.august4 -c*afsc*eid.targ de oi4.septem&rie4 De 5a#ut(0arele 7*etar ,letsc* +adurea ,letsc* cu larice si pin care dunt cele mai vec*i specii Dilla /assel-centru de informare privind conservarea naturiisi structuri de cazare 1ettmer*orn-masa de g*eata -ol&ad 1reiten-spa de sanatate

*A. )ettmeral"
-e afla pe o terasa insorita deasupra vaii Honului oferind turistilor o priveliste minunata asupra ,lpilor +enini cu cele mai inalte varfuri cum ar fi 5letsc**orn , 9om si 0atter*orn.-tatiunea a fost premiata avand certificat de calitate , asigura servii de inc*iriat articole pentru copii precum si programe de activitati pentru acestia./*iar si traseele montane au fost proiectate pentru copii inclusiv pentru cei mai mici . Dacanta de vara in zona de Iungfrau-,letsc*-1ietsc**orn,inscrisa in +atrimoniul 6nesco , sunt cele mai atractive datorita 0arelui 7*etar ,letsc*, cel mai mare g*etar din Europa.+unctele din apropiere 1ettmer*orn .2<B m4 ?i Eggis*orn

.292<m4 ofera privelisti impresionante pe o distanta de 2 Rm de a lungul g*etarului.Tinerii au posi&ilitatea de a folosi traseele rezervate scuterelor si &icicletelor. "acul 1ettmer este perfect pentru pescuit.,tunci cand conditiile de vreme nu sunt favora&ile turistii pot folosi piscina acoperita. Hegiunea de sc*i de la poalele muntelui 1ettmer*orn face parte din zona de sc*i care se intinde de la Hiederalp . 8 de telesc*iuri faciliteaza accesul la piste pentru sc*ori si snoP&oarderii. ,ici se afla si o scoala de sportuir de iarna care ii invata pe copii si adulti tot ce tre&uie sa stie despre acestea.in 1ettmeralp sc*iorii se &ucura de avantajul de a sc*ia pana in dreptul structurilor de cazare in care stau. ,tat traseele de iarna &ine ingrijite cat si mersul pe jos sunt disponi&ile pentru excursionisti pe timpul iernii.Traseul de 1 * de mers pe jos la Hiederalp este iluminat.+entru eco #sc*iori exista o cursa in jurul lacului 1ettmer. E5enimente 5estivalul de film ,letsc* in aer li&er.iulie4 -c*afsc*eid.targ de oi4.septem&rie4 De 5a#ut(1ettmer*orn-masa mare de g*eata, "acul 1ettmer "acul 0^rjelen-vedere asupara g*etarulu 0arele 7*etar ,letsc* +adurea ,letsc* cu peste 933 de specii cu larice si pin care dunt cele mai vec*i specii CANTONUL TICINO 1. M rc te Este un sat tipic pescaresc cu strazi pentru promenada ce se ascund se& arcadele edificiilor istorice. 0agazine de suveniruri, restaurante ce servesc mancaruri traditionale zonei Ticino . ,cces cu &arca si cu auto&uzul din "ugano.

,cest sat tipic de pescari isi exercita fascinul multumita stradutelor sale caracteristice,portilor vec*ilor case ,+arcul monumental -c*errer cu gradina sa &otanica si &iserica -anta 0aria del -asso , intr-o pozitie elevata fata de centrul satului , de unde se pot vedea foarte &ine imprejurimile. CANTONUL )ERNESE$O)ERLAND

*.7EN(EN
-tatiunea Lengen este situata la &aza varfurilor Eiger,0onc* si Iungfrau. -tatiunea este renumita si pentru partia "au&er*orn - locul de desfasurare al /upei mondiale de sRi alpin .Lorld /up for ,lpine -Riing4. 9esi este o asezare micuta veti putea &eneficia aici de zone foarte &une de sRi si de facilitati caracteristice oricarei statiuni mari. Este locul ideal pentru relaxare, plim&ari si alpinism. Este ideal situat in centrul de sRi _leine -c*eidegg # 0annlic*en cu pistele sale faimoase "au&er*orn si Eigergletsc*er. Este una dintre cele mai populare si atractive statiuni sportive de iarna din Elvetia. A"res s4i: statiunea ofera diverse alte posi&ilitati de petrecerea timpului li&er dupa sRi puteti opta pentru ( centru de fitness, parasailing, sauna, sala de jocuri, internet sau unul din cele B3 de &aruri si restaurante care va ofera posi&ilitati divese de divetisment si mancaruri delicioase. -tatiunea este 133G inc*isa pentru masini. 9in parcarea principala din vale, se poate urca cu un tren montan, pana la altitudinea de 12FB m, unde se afla si centrul statiunii Turistii pot propriu sa aleaga din zisa, 2! de cu *oteluri si *oteluri mai multe elegante. apartamente. ,cces distanta de la principalele orase( 1erna F3 Rm ) 7eneva 2 1 Rm ) Muric* 1 2 Rm +entru cei care nu doresc s: sc*ieze exist: cinci terenuri de tenis% "atin are Bi multe acti5it12i, cum ar fi s1niuB% mini g lf, precum ?i accesul la piscine =n aer li&er, saun: ?i solar =n multe *oteluri. +entru divertismentul oferit vizitatorilor Lengen pune la dispozi>ie distrac>ii ca mersul la cinema, concerte ?i spectacole folclorice.

0ul>i oaspe>i vin la 7engen pentru &inecunoscutul aer curat de munte, multe ore de soare ?i lini?te. -atul este cu adev:rat =nc@nt:tor cu ca&anele sale din lemn, care =i confer: caracterul localit:>ii tipic alpine. Cn afar: de ca&ane exist:, de asemenea, mai multe *oteluri moderne ?i case cu apartament care ofer: peste 8.833 de locuri pentru fiecare &uget.

Date des"re statiune:

Se# nde iarna ( 9ecem&rie - ,prilie Altitudine l calitate ( 12F8 m Cel mai inalt lift( 29F1 m Cea mai lunga "ista(18 Rm Lungime t tala "artii( 21 Rm Sn C0 ard !ar4( 1 T tal "artii( F8 !artii "entru ince"at ri( 2B !artii "entru intermediari( < !artii "entru a5ansati( 18 T tal lifturi( BB C&airlifts DtelescauneE: 1< Draglifts: 1< ( nd laF ca0le cars Dteleca0ine4( < Alte lifturi( 2 Ca"acitate de a trans" rta "ers anele "e ra( B2333 A5anta3e: acces direct cu trenul, circulatia in statiune este restransa De#a5anta3e( zapada nu poate fi intotdeauna garantata in zona de la &aza partiei

+. MURREN
0`rren este una dintre cele mai pitore?ti sta>iuni elve>iene de sc*i fiind initial un sat, situata la 183 Rm sud-vest de Muric* =n zona Iungfrau. -ta>iunea este renumit: pentru faptul c: este situat: la cea mai mare altitudine din regiunea 1ernese O&erland, de asemenea este faimoas: datorit: muntelui Eiger ?i g:zduirii primul slalom =n 1922. -atul este tradi>ional, lini?tit ?i foarte atractiv cu panorama mun>ilor 0onc* ?i Iungfrau din =mprejurimi. "a inceput principala activitate a locuitorilor satului a fost agricultura, insa a devenit sat turistic datorita resurselor turiatice de care dispune.Turismul si sporturile de iarna au jucat un rol important in trecut , in 1911 iarna sosind primii turisti &ritanici , iar in 1922 a fost infiintat un clu& de sRi ._anda*ar4 de catre ,rnold "unn impreuna cu alti ! sciori.In 192! a fost construita partia de sRi U Inferno V care exista si astazi , fiind cea mai mare partie de amatori din lume , avand o lungime de 18.! Rm. Hegiunea Iungfrau ofer: un amplu teritoriu destinat sc*iului, =nsum@nd 233 de Rm de partii, cu cea mai lung: r:sp@ndit: pe 1< Rm. 0`rren =nglo&eaz: 8 de Rm de p@rtii care sunt clasificate =n func>ie de gradul de dificultate( 3G potrivite pentru Gnce"1t ri% +A H "entru sc&i rii "r fesi niBti Bi de .A H din ele sunt destinate ni5elului intermediar. -c*iori afla>i la un nivel mediu =n ceea ce prive?te sc*iul se vor &ucura de pantele de la Lengen ?i 7rindelPald, precum ?i de panorame ale =mprejurimilor v:ii "auter&runnen. /ea mai mare parte a p@rtiilor sunt line, dar unele dintre ele mai a&rupte ?i mai te*nice, utilizate pentru =ntreceri Inferno--c*i ?i triatlon reprezint: o provocare pentru sc*iori ?i snoP&oarderi. /incisprezece 0`rren. 9ecem&rie marc*eaz: =nceputul sezonului de sc*i =n 0`rren, care se =nc*eie =n aprilie. D@n:torii de reduceri se pot &ucura de vacan>: la pre>uri ieftine la mijlocul lunii decem&rie, la jum:tatea lunii ianuarie ?i la jum:tatea lunii martie, c@nd =nc: exist: un teleca&ine ?i telesc*iuri sunt capa&ile s: efectueze transportul a 9.333 de persoane pe or: ?i s: ofere acces la toate pantele din

strat de z:pad:. +arcul ?i *alf-pipe provoac: snoP&oarderilor s: =?i testeze aptitudinile, iar pentru cei care nu sc*iaz: exist: patinoare artificiale =n aer li&er unde pot s: patineze sau s: joace curling. +ista rezervat: &o&ului este de asemenea utilizat: pentru datul cu sania ?i este deseori folosit: de c:tre ?coala de sc*i.Cn cazul =n care prefera>i s: nu ie?i din cas:, pute>i &eneficia de piscin:, sal: de fitness ?i o sal: destinat: sporturilor. -atul 0`rren v: >ine &inedispu?i cu minunate oportunit:>i de a v: distra, printre care se num:r: ?i plim&:rile pe str:zile lipsite de trafic ?i s*oppingul =n multitudinea de magazine mici.0`rren ofer: 2.333 de locuri disponi&ile de la simple *anuri, ca&ane de sc*i la apartamente de lux, *oteluri, situate =n =ntreaga sta>iune. -eara de divertisment de o&icei cuprinde &aruri ?i clu&uri de dans. /e nu tre&uie s: rata>i c@t timp sta>i =n 0`rren este restaurantul +iz 7loria, situat la o altitudine de 2.9F3 m pe muntele -c*ilt*orn, care a ap:rut =n filmul Iames 1ond %On Ker 0ajestOSs -ecret -ervice'. 5:r: =ndoial:, merit: ca to>i turi?tii s: fie martori ai uimitoarei panorame alc:tuite din 233 de mun>i ?i, respectiv, B3 de g*e>ari =n =mprejurimi.9ac: v-a>i *ot:r@t s: merge>i =n vacan>: =n aceast: sta>iune, cel mai recomandat este s: lua>i avionul p@n: la ,eroportul Interna>ional Muric* ?i de acolo s: lua>i trenul pentru o c:l:torie de 183 de Rm p@n: la 0`rren.

,. (staad
7staad este o statiune pitoreasca si plina de farmec, inconjurata de 283 de Rilometri de teren propice sc*iului. -at construit in stil traditional cu fermecatoare ca&ane alpine si un peisaj montan remarca&il, 7staad este situat in nord-estul lacului 7eneva, la aproximativ doua ore de aeroportul 7eneva. 6n sRi&us realizeaza curse de la 7eneva, prin "ausanne si 0ontreux O zi in care conditiile meteorologice sunt nefavora&ile constituie oportunitatea perfecta de a vizita spectaculosul Mu#eu Olim"ic din Lausanne. 7staad este renumit ca fiind o statiune de clasa, dar este disponi&il si pentru turistii o&isnuiti. ,cesta ofera multe atractii, mai ales pentru cei care sunt fericiti sa petreaca timpul uitandu-se la peisaje fara sa piarda timp pretios.

+artiile din statiune, precum si cele aflate in imprejurimi sunt excelente pentru sc*iorii incepatori si intermediari. /ei care cauta varietatea si activitati mai provocator pot sa profite de permisul 7staad -uper -Ri Hegion care include domeniile de sc*i 7staad, /*ateau dSOex, Hougemont, -annen, Dillars, "eOsin si g*etarul 9ia&lerets. ,ceasta zona ofera partii mai mult decat suficient pentru a fi toata lumea fericita. In intreaga regiune exista <9 de mijloace de a urca muntii, jumatate dintre acestea sunt la suprafata, 283 de Rm de trasee si partii ingrijite, cea mai mare co&orare verticala de 2.333 de metri. -c*iorii avansati vor gasi partii &une pe pantele din zona -c*onreid si -aanenmoser, precum si g*etarul 9ia&lerets care are niste partii rosii care sunt considerate a fi o provocare pentru sc*iorii experti. Kelisc*iul reprezinta un alt punct de atractie pentru vizitatorii foarte aventurosi. +entru sc*iorii intermediari sunt nenumarate trasee al&astre si rosii strajuite de copaci, situate in -c*onreid si -aanenmoser. Exista o paleta larga unde sc*iorii de nivel intermediar se pot &ucura de acest sport, si anume la "es 9ia&lerets, Dillars si "eOsin. Incepatorii tre&uie sa se indrepte catre mijloacele de transport Lispile si Eggli care sunt situate nu departe de centrul statiunii si ofera partii inconjurate de copaci, ideale pentru copii. -coala de sc*i din zona este foarte recomandata. A"res$sc&i 7staad dispune de o excelenta selectie de &aruri, restaurante si clu&uri, care fac viata de noapte destul de atractiva, dar nu prea dezlantuita. -erile petrecute in satul "auenen constituie o sursa de &inedispunere si voiosie. In restaurantul din ,lpenland, instructor de sc*i se transforma in ;0aestru de ceremoniiS, sarind pe masa cu c*itara si realizand o personificare a lui Elvis +resleO -. (rindeCald -atul este situat la &aza a trei masive montane, renumite in intreaga lume Eiger, 0oenc* si Iungfrau - fiind singura zona din Europa centrala in care accesul la g*etar este

atat de facil. 9atorita prezentei g*etarului satul a primit &inecunoscuta denumire de U -atul 7*etarului V. 7rindelPald este o comun: =n districtul InterlaRen din cantonul 1erna, =n Elve>ia. -atul este situat la 13 B m . 93 ft4 =n ,lpii 1ernei.,cest sat ,devenit statiune turistica, reuseste sa atraga tuirstii prin zonele de sc*ii compuse din pante a&rupte pentru incepatori, prin existenta g*etarului Eiger care ii determina pe cei experimentati sa practice diverse sporturi.Insa exista si activitati care nu sunt destinate sc*iorilor cum ar fi saniusul si drumetiile.Dara tuirstii vin aici pentru a parcurge traseele tuirstice din ,lpi. -atul are o populatie de !39 locuitori ,din care 18G sunt straini./ea mai mare parte a populatiei vor&este germana , portug*eza si franceza. 9e asemenea aici sunt intalnite si cateva traditii fiind o zona &ogata in folclor, unde veti putea admira frumoasele costumele traditionale si puteti afla care sunt secretele fermierilor montani de exemplu cum este preparata &ranza. Acces: /u masina( ,utostrada duce la 1ale, 7eneva sau Muric* via 1ern prin -piez. 9e la -piez drumurile principale sunt &une si ajung prin InterlaRen la 7rindelPald. /u trenul( Exista trenuri directe catre InterlaRen de aici exista un tren de legatura catre 7rindelPald durata aproximativa a calatoriei fiind de aproximativ 8 minute. /u avionul ( ,eroporturile internationale au trenuri de legatura catre InterlaRen 7rindelPald. Iar la aeroportul de la 1ern 1elp exista taxiuri care te duc la gara. 9istante de la Muric* aproximativ 198 Rm de la 1ern F3 Rm de la 1asel 1F8 Rm si de la 7eneva 233 Rm . ,pres sRi ( ,lte activitati pe care le puteti practica in statiune sunt la centrul de sport &oPling, inot si tenis si in exterior pescuit, golf si minigolf) calarie, paragliding, catarari pe g*etar) sau vizitarea muzeului. Restaurante : +entru a aservi masa puteti incerca unul din restaurantele ( Hestaurant 1ella Dista, in care veti gasi &ucate foarte gustoase si o atmosfera de ospitalitate) /*ez 0arianne cu terasa de unde aveti privelisti extraordinare si mancaruri delicioase. Hestaurant -c*mitte daca preferati mancarea vegetariana, veti gasi aici o atmosfera romantica, la lumina lumanarilor si muzica in surdina iar pentru specialitati traditionale puteti incerca Kotel

,lpen*of care are drept motto U produse traditionale direct pe masa dvs V gatite de insusi proprietarul restaurantului dupa retete traditionale. CANTONUL (RAU)UNDEN

1. (UARDA 7uarda este o sta>iune montan: faimoas: la nivel interna>ional, cu o ar*itectur: unic: ?i peisaje impresionante. -atul de vacan>: este situat deasupra v:ii Engadine ?i este cel mai frumos loc din zona cantonului 7rau&`nden, =n estul Elve>iei. -tr:zile =nguste, casele =nalte de piatr: cu fa>ade decorate =n stil graffitto, u?ile ?i ferestrele de lemn confer: un ?arm aparte acestei sta>iuni. 9atorit: acestui lucru, ,gen>ia de /onservare a +atrimoniului Elve>ian a clasat 7uarda drept unul dintre ora?ele din Elve>ia de o importan>: na>ional:. /ei care au vizitat 7uarda spun c: acest loc este =nv:luit de o aur: mistic:. 9atorit: amplas:rii izolate, 7uarda a fost =n trecut un loc aproape p:r:sit, =ns: acum este un loc plin de via>: datorit: unui proces amplu de restructurare. ,st:zi, 7uarda este o faimoas: sta>iune, cu o popula>ie care tr:ie?te =n special de pe urma turismului ?i a comer>ului. Este destina>ia perfect: pentru cei care doresc s: petreac: un concediu lini?tit, =n care s: se relaxeze cu activit:>i =n aer li&er. +riveli?tea mirific: a locului, frumoasa vale Engadine ?i impun:torii mun>i 9olomi>i v: vor fermeca ?i v: vor purta =n timp, astfel =nc@t ve>i recunoa?te multe din decorurile folosite la noua ecranizare a faimosului film EKeidi'. 7uarda este foarte atractiv: ?i =n ceea ce prive?te sportul. +e durata iernii, sc*iorii se pot &ucura de p@rtii excelente, trasee de plim&are =nc@nt:toare, o pist: pentru s:niu? ?i o por>iune de F3 de Rm de p@rtie desf:?urat: de-a lungul v:ii Engadine pentru sc*iul de curs: lung:. ,t@t sc*iorii =ncep:tori, c@t ?i cei intermediari sau c*iar avansa>i pot practica acest sport pe p@rtii adecvate lor, iar cei care nu sunt ini>ia>i =n acest sport o pot face c*iar

acolo, cu un instructor personal. /ei care iu&esc natura, dar nu sunt =mp:timi>i ai sporturilor de iarn: pot alege =ntre rafting pe apele repezi ale r@ului Inn, drume>ii de-a lungul v:i pitore?ti Engadine, excursii cu calul sau cu &icicleta pe pante a&rupte sau plim&:ri romantice cu sania tras: de cai la apusul soarelui. Miua o pute>i =nc*eia =n relaxanta lume a spa-ului ?i a &:ilor cu a&uri sau =n r:sf:>ul saunei ?i a pac*etelor Pellness. 7uarda v: ofer:, de asemenea, o palet: larg: de op>iuni =n ceea ce prive?te petrecerea timpului li&er, ?i anume( delectarea cu delicatese specifice locului =n restaurante ?i cafenele rustice, sesiuni de s*opping pe str:zile vec*i ?i =nguste ale ora?ului, c:ptu?ite de-o parte ?i de alta cu magazine ?i &uticuri ?ic unde ve>i g:si suvenirurile perfecte care s: v: aminteasc: de aceste locuri minunate, participarea la seri de film =n aer li&er, concerte religioase sau de ce nu, c*iar excursii =n satele =nvecinate ,rdeu ?i 5tan, unde cu siguran>: ve>i avea ce vizita. 5ie c: v: decide>i s: v: caza>i =ntr-un *otel, apartament sau o pensiune ori ca&an:, v: ve>i &ucura de condi>ii excelente de cazare, ospitalitate ?i ve>i putea profita la maxim de numeroasele oportunit:>i pe care aceast: sta>iune =nc@nt:toare le are de oferit.

+. Iuf
Iuf este o parte a comunit:>ii din valea ,vers. -e localizeaz: la o altitudine de 212< de m, afl@ndu-se astfel =n etajul alpin. Cn Iuf locuiesc circa 2B de persoane din ?ase familii. Iuf este a?zezarea la cea mai mare altitudine din Elve>ia, care este locuit: tot anul. +e l@ng: cele c@te-va case, exist: =n Iuf ?i o serie de localuri ?i un lag:r pentru turi?ti. +e l@ng: altitudinea sa deose&it:, satul este de asemenea interesant ca punct de =ncepere pentru *iRing sau ciclism c:tre pasurile -eptimer, -pl`gen, Iulier ?i -an 1ernardino, c:tre 0aloja, 1ivio sau =n 1ergell.

SATE CU CARACTER !ARTICULAR 1. R ugem nt Este un sat traditional din valea +aOs dWEn*aut, al carui peisaj se remarca prin varietatea florei si faunei.In urma cu o mie de ani oamenii lucrau in agricultura si practicau mestesugurile traditionale din munte. /alitatea vietii lor cat si fericirea se reflecta in ca&anele construite din lemn, impodo&ite cu lemn , decorate cu motto uri. 1iserica apartine ar*itecturii romanice , finnd construita in secolul XI de catre caluigari din ordinul lui /luniac.,tat &iserica cat si castelul adiacente, am&ele construite pe fundatia manastirii anterioare sunt protejate.

+.) ug;$'illars
1ougO-Dillars este o comun: din cantonul elve>ian Daud, situat =n districtul 0orges.Inglo&eaza numeroase vile luxoase si cartiere coc*ete datorita faptului ca ofera o imagine de ansam&lu a lacului "eman.,cest sat gazduieste de asemenea faimoasa QTristan c*ocolatierQ care este conssiderata cea mai fina ciocolata din Elvetia.

,. C te$au?$Jee
,flat intr-una din vaile 0untilor Iura, in anul 1!!B aici incepe istoria +iaget . 6nul din cele mai renumiti producatori de ceasuri pe plan mondial a fost la inceput un mic atelier, apartinand lui 7eorges-Edouard +iaget. ,telierul era in cadrul fermei familiei, produsele sale fiind realizate in urma primirii unor comenzi din partea producatorilor elvetieni de ceasuri. -ingurul element de &rand din perioada de inceput era reprezentat de semnatura +iaget, care a devenit in scurt timp cunoscuta printre doritorii unui ceas de inalta precizie si cu un design deose&it. /omenzile au crescut astfel iar afacerea a devenit una de familie. 5aima produselor realizate de +iaget a trecut muntii in primii ani ai noului secol,

si comenzile au inceput sa vina si din partea altor producatori de ceasuri, sau direct din partea clientilor. ,facerea a fost preluata in 1911 de catre Timot*ee +iaget, fiul fondatorului, care a reusit sa mentina in deceniile urmatoare standardele impuse de casa +iaget. 6nul din elementele adoptate de familia +iaget a fost folosirea materialelor pretioase in cadrul procesului de realizare a ceasurilor, acestea fiind inca din acele timpuri atent asam&late de unii din cei mai renumiti ceasornicari din lume. Iar renumele atelierului din /ote-aux5ees a continuat sa creasca in urmatoarele decenii pana cand familia +iaget a luat o decizie care avea sa influenteze radical istoria +iaget. 7erald si Dalentin, a treia generatie de conducatori ai atelierului de orologie, au luat in 19B decizia de a inregistra +iaget ca marca. 9in acest moment +iaget a devenit practic o companie de sine statatoare, realizand si comercializant produsele su& &rand propriu. Iar renumele produselor +iaget, castigat in peste jumatate de secol, a dus la inregistrarea unui succes resunator inca din primii ani, clientii dorind sa ai&a in posesie un ceas realizat de compania +iaget, nu doar in atelierul din satul elevetian. +roductia a ajuns in scurt timp la maximul capacitatilor, in ciuda faptului ca nepotii lui 7eorges-Edouard au desc*is in aceeasi localitate o fa&rica dotata cu ec*ipamente moderne. /omponentele au continuat sa fie realizate de catre companie, asam&larea fiind de asemenea in realizata, manual, in propria fa&rica. ,cest fapt a dus la dezvoltarea companiei, iar numarul de angajati a crescut, familia +iaget fiind in continuare implicata aproape in totalitate in realizarea ceasuri de un lux desavarsit

ANALIZA COM!ONENTELOR ACTI'ITATII DE TURISM RURAL

Turismul rural se sprijina pe majoritatea tipurilor de primire turisti .receptie4 existente , pe dotarile ce se regasesc in mare parte in proprietate privata a locuitorilor din spatiul rural, practicanti .in calitate de prestatori4 ai activitatilor turistice. Heteaua turismului rural reprezinta cea mai &una organizere in cadrul statelor /omunitatii Europene. ,ceasta datorita(

conditiilor de organizare create) a organismelor nonguvernamentale nationale si internationale existente) sprijinul primit din partea statelor .credite pe temen lung, cu do&anda de -B G5ranta, 7ermania, ,ustria - scutire de impozit pe activitatea turistica desfasurata, sprijin logistic, formare de cadre si indrumare,. prin intermediul programelor +K,HE)

experientei castigate si dorintei de perfectionare manifestate permanent.

/ele mai de sus pot fi conjugate cu legislatia anti-trust, cu incurajarea permanenta a afacerilor Emici si mijlocii' cu capital familial si nu in ultimul rand cu un foarte vec*i concept german .0ala Io*n-E1ussnis 7uide Efopeen'4 asupra vietii de familie si in special legat de pozitia femeii in societate .ERinder, Ruc*e und Rirc*e'a Ecopil, &ucatarie si &iserica'4 - care au condus la o&tinerea unor rezultate deose&ite si o promovare ascendenta a turismului rural in tara cantoanelor. /elor care vor alege una dintre sutele de oferte ale 7*idului ospitalitatii rurale in Elvetia, sunt propuse, in afara serviciillor de gazduire - cu mic dejun, demipensiune sau pensiune completa - itinerarii( cicloturistice, calare, cu caruta sau caleasca) vizite in ateliere ale artizanilor, sejururi pentru naturalisti .vanatoare, fotografica4) peripluri per pedes .plim&ari, drumetii, pelerinaje, peripluria'mergand pe jos'4. Incercand a realiza o fotografie a produsului turistic rural elvetian vom constata ca el se caracterizeaza prin( imensul efort investitional pentru ec*ipare, preponderent al unitatilor de mici dimensiuni si caracterul familial al acestora) nivelul calitativ al ec*ipamentelor *oteliere im&unatatit continuu .salon, &ar, salon T.D, sala de jocuri, sauna, piscina, etc4. Tinand cont de necesitatea existentei unor dotari pentru practicarea sportului in orice anotimp, vacantele elvetiene sunt de neconceput in momentul de fata fara ( centre de ec*itatie, terenuri de tenis, piscine acoperite, sala de masaj, solarium, &ufete, sauna,

patinoare, partii de sc*i, tunuri de zapada artificiala . lacuri colectoare4, masini de &atut zapada. Cn 19F1, Elve>ia a =nregistrat B <33 333 nop>iNturist la *oteluri ?i 28 333 333 de nop>iNturist =n apartamente de vacan>:, =n camere particulare, =n campinguri etc. Dec*imea acestor preocupari - in 19F9 s-au do&andit 133 de ani - au condus la realizarea traditiei. Totul a pornit de la pozitia geografica a ,lpilor, regiune aflata la intersectia rutelor est-vest, nord-sud, caracterizata printr-un trafic ridicat.9e asemenea , granitele cu statele 5ranta , ,ustria si Italia , state dezvoltate, au contri&uit la relansarea regiunii si implicit realizarea unei infrastructuri turistice de invidiat in cadrul satelor turistice. EDacantele la fermele taranesti' au condus, printre altele, la o concluzie apreciata si &ine cunoscuta - a gazdelor .receptorilor-prestatorilor de servicii turistice4( 'un oaspete pentru un sejur aduce mai mult profit decat orice alta activitate in cursul unui an intreg'. 9rept urmare, in 19!3 a fost inaugurat un proiect de amenajare Ede al 0area $ordului pana la ,lpi', ce-si propune realizarea a 2333 de locuinte de vacanta cu circa 13 333 de camere .cu unul si doua paturi4. Hezultatele o&tinute in zona ,lpilor sunt o urmare fireasca a programului initiat de 0inisterul ,griculturii si al /omertului, sugestiv intitulat E+lanul Derde', prin care s-au acordat gospodariilor alpine imprumuturi .credite4 cu o durata de ram&ursare mare .18 ani4 si o do&anda scazuta . -8G4. Toate acestea au condus la( omologarea si functionarea a 28 de sate turistice, in care o familie din doua primeste turisti la ferma, in medie existand - la fiecare ferma-< paturi. ,stazi in intreaga zona alpina o treime din gospodariile aflate in mediul rural inc*iriaza spatii de cazare. /orelerea eforturilor si necesitatea desfasurarii unei activitati calitative - in conditiile cresterii concurentei - au contri&uit la infiintarea Organizatiilor Turistice -atesti .O-T4, si a /entrelor de ,dministratie a Organizatiilor Turistice -atesti ./,O-T4 la nivelul cantoanelor. In intampinarea cestor initiative au venit E-indicatele de initiativa sateasca', EOficiul de turism al catonului' si EOficiul pentru promovarea turismului elvetian'.

/azarea in satele turistice se poate organiza si amenaja su& multiple forme, care depind de locul si tipul amplasarii locatiei . in munte, su& munte4.Henta&ilitatea este cu atat mai mare cu cat amplasarea este mai strategica, caile de acces &ine intretinute, oportunitatea de a se &ucura de frumusetea peisajului, cultura locala si ar*itectura specifica mai mari. In functie de gradul de relationare al &eneficiarului cu locuitorii din spatiul rural exista ( Ca#are in case de tara care tre&uie sa ai&a anumite caracteristici constructive, sa fie locuinte traditionale ce respecta ar*itectura zonei. ,ceste locuinte pot fi inc*iriate in intregime sau pe camere )pot fi noi sau rea&ilitate, gestionate de familiile care exploateaza afacerea si locuiesc in gopodarie. Turistii pot &eneficia de o masa copioasa traditionala , de searate cu specific , de plim&ari cu trasura , de diverse demonstratii culinare , de lectii de gatit produse autentice. Ca#are la ferme situate in afara vetrei asezarilor, in sanul unei exploatatii agricole de un anumit tip #in aceasta zona preponderente fiind fermele zoote*nice , specializate in cresterea vacilor .5ermele ofera pe langa serviciile de cazare si mancare , posi&ilitatea de a participa la diferite activitati specifice, la programe educative sau de descoprire a ruralului , unde contactul cu familia gazda este direct. 9e asemenea turistii pot deveni pentru o zi fermieri , deprinzand cateva dintre muncile acestora.-erile se pot inc*eia cu focuri de ta&ara , concerte folR si cine traditionale. Ca#are rurala inde"endenta , intr-o unitate integrata in rural . *otel , *ostel, motel, ca&ana4.In Elvetia , tara cu traditie in turismul rural s-a conturat in timp , o adevarata U *otelarie rurala V , care include locuri de cazare oferite in case de oaspeti, *anuri, *oteluri, pensiuni.,ceste corespund celor mai inalte standarde atinse in domeniul *otelariei internationale , calitatea fiind pentru elvetieni principalul atuu cand vine vor&a de vanzarea produselor proprii.Koteluri luxoase , dar care respecta cu rigurozitate ar*itectura locala vin ca sprijin in vederea vanzarii produseului turistic. ,ceste detin toata

facilitatile pentru a face dintr-o vacanta un vis devenit realitate. +ersonalul calificat depune tot efortul pentru a satisface fiecare dorinta a turistului intr-un mod cat mai elegant . Elve>ia are o re>ea de ca&ane particulare, destul de &ine pus: la punct. -unt a?anumitele )K) D0ed and 0rea4fastE de care turistul cu resurse modeste se poate &ucura =n PeeRend sau pe durat: mai lung: f:r: a-?i face praf rezervele financiare. Cn aceste condi>ii, dou: persoane n-ar tre&ui s: c*eltuiasc: mai mult de <3 de franci elve>ieni pe zi, pentru cazare cu mic dejun. -istemul 1edb 1reaRfasts este foarte popular in tarile anglo-saxone , este foarte practic, flexi&il, ieftin si este placut de catre turistii prietenosi , pusi mereu pe picior de plecare si practici.-tandardele de ec*ipare ale camerelor corespund celor mai stricte criterii ce au fost sta&ilite in cooperare cu 5ederatia elvetiana de turism. Editia anuala a g*idului Q1ed and 1reaRfast -Pitzerland' include fotografii si descrieri exacte ale unitatilor de cazare. 9escopera primirea caduroasa a elvetienilor./el mai &un mod pentru a face acest lucru este sa asculti oamenii care au contri&uit la constructia acestor mijloace practice si populare de cazare. "ocuitorii Elvetiei sunt cunoscuti pentru caldura sufleteasca si pentru dragostea lor de viata , placandu-le dialogul ?i m@ncarea &un:. 0icul dejun, la ei, atinge perfec>iunea, dac: ne g@ndim c: include cele&ra %assiette valaisanne' .jam&on crud, salam uscat, c@rnat afumat, carne uscat:4, p@inea de secar: valezan:, untul >:r:nesc, sm@nt@na delicat:, numit: aici %dou&le crTme', dulce>urile din fructe de p:dure, laptele ecologic ?i ceaiul din plante alpine. Desela, garniturile de mas:, a?ezarea scaunului cu fa>a spre munte, focul &ine dozat =n ?emineu, ca ?i alte detalii de decor, contri&uie la starea de &ine cu care tre&uie =nceput: o zi. /ea mai &una afacere pentru o iarna speciala este sa iti pui g*etele de iarna si sa mergi pana la ferma lui 7iusi si a /arlei din satul 9isentis, cantonul 7rau&unden. Mapada este de un al& pur , iar linistea este intrerupta doar de respiratia turistilor nara&datori sa ajunga in feericul loc. 9e departe se pot vedea luminile fermelor , lumini ce stralucesc si parca te indeamna sa petrece o noapte intr-o atmosfera de poveste.7*etele parca te g*ideaza spre ferma , unde, dupa un pa*ar de vin rosu fiert, te poti &ucura de peisajul

unic in compania sunetelor de clopot ale vacilor existente in ferma.9imineata este inceputa cu servirea deliciosului fondue intr-un restaurant cu un am&ient prietenos si familial.+retul este de < franci elvetieni de adult , copii su& 13 ani &eneficiaza de o reducere , pretul fiind de B9 de franci elvetieni ,iar tariful include aperitivul,servire fondue, ec*ipament pentru zapada 5iecare localitatea turistica rurala are in infrastructura sa de cazare si un loc rezervat *otelurilor . ,cestea sunt din cele mai rafinate ,calitatea fiind cea care determina pretul si implicit alegerea turistului. Kotelurile respecta ar*itectura locala , iar interiorul este dotat dupa standarde strict elvetiene , curatenia si confmortul fiind principalele caracteristici. ,ici turistul se simte in largul lui , iar personalul , calificat de altfel , sta la dispozitia acestuia , g*icindu-i parca si cele mai ascunse dorinte. 9ecorul este la fel de important in vederea atragerii atentiei asupra turistului ( de primavara pana toamna tarziu ,*otelurile sunt impodo&ite cu jardiniere pline cu muscate curgatoare in diverse culori, iar iarna luminile , glo&urile si renii luminosi parca prevestesc /raciunul si te indeamna sa il petrece alaturi de ei. /ateva exemple de *oteluri ar putea fi ( Lellness*otel +irmin Mur&riggenZZZZ,Kotel _ristall--ap*ir -uperiorZZZZ, Kotel 0istral -aas 5eeZZZ in Saas = Amagell , Kotel Eiger ZZZZ, Kotel 1lumentalZZZ in Murren , Kotel 0ontpelierZZZZKotel 1ristolZZin 'er0ier Kotel ,lpine "odgeZZZKotel 1erner*ofLLLLin (staad , Kotel ,lpenroseZZZKotel /aprice ZZZZin 7engen , Kotel /*ristianiaZZKotel 9orf 7ornergratZZZin Zermatt ,Kotel ,lpen&licRZZKotel Eiger&licRLLLin (rindelCald. +redomina *otelurile de -B stele , construite din lemn , iar pe fatade au pictate diferite scene , personaje , elmente zoomorfe , vegetale. 1alcoanele sunt mari , cu sculpturi in lemn . 0aterialele folosite sunt cat mai aproape de natural atat la exterior , cat si in interiorul *otelului .9es intalnite sunt &arnele si tavanul din lemn. In general fiecare *otel dispune si de o &aza de agrement ( plim&ari cu trasura , jocuri organizate , serate cu muzica traditionala , serate gastronomice , scoli de sRi , plim&ari pe traseele montane cu g*id propriu. In general oferta este atat de mare incat nu ai timp sa te plictisesti .

In ceea ce priveste un loc de cazare special , pentru o vacanta unica , Elvetia este U mama U inventivitatii . ,stfel , poti dormi intr-un cadru conforta&il, romantic , dar inedit in asa numitele U sate igloo V din cantonul 7rau&`nden.Igloo #9orf este un exemplu . $umarul satelor igloo sunt intr-o continua crestere.Ele sunt amplasate in apropierea zonelor de sRi , in aproape toate regiunile.In timpul orelor de sRi , igloo-rile sunt desc*ise vizitelor , unde se poate consuma traditionalul fondue sau se poate servi o &autura calda. -eara , ele devin camere normale de *otel, iar cele 1F igloo-uri sunt conectate intre ele printr-un urias coridor. -peciale sunt insa saunele, piscinele si igoourile romantice de 2,<23 m ./amerele sunt dotate cu pilote speciale , &lanuri de oaie , curent electric, lumanari si mici decoratiuni pentru o atmosfera cat mai romantica. Alimentatie "u0lica Elvetia detine de asemenea si o importanta infrastructura in ceea ce priveste structurile de alimentatie pu&lica. 5urnizarea pentru consum , a mancarurilor si &auturilor de provenienta proprie, &azara pe &ucataria traditionala a locului si preparate din alimente auto*tone completeaza produsul turistic rural. In satele turistice acest serviciu se poate realiza su& diverse forme ( -pensiune completa la gospodarul gazda -demipensiune -mic dejun inclus in tariful de inc*iriere -pensiune completaN demipensiune acordata de o familie unui grup mai mare de turisti care locuiesc in gospodarii diferite -pensiune completa sau demipensiune la o unitate de alimentatie pu&lica din localitate -pregatirea mesei de catre turisti, cu propriile lor produse. 5iecare sat detine o retea &ine dezvoltata de restaurante , mare parte din ele servesc mancare traditionala . ,cestea sunt construite intr-o mare proprtie din materiale naturale ,iar interiorul este deseori decorat cu diverse capete impaiate ale animleleor existente in ,lpi. /adrul este rustic , mancarea este rafinata , iar papilele gustative ale turistului sunt garantat satisfacute ,.Odata ce ai pasit aici cu prima ocazie te vei intoarce.

In cadrul *otelelor, acestea dispun de propriile resturante . O masa cu un caracter aparte o are cea in cadrul fermelor, unde turisiti pot fi partasi la preparea macarii si de ce nu , pot ajuta c*iar. -erile sunt infrumusetate de focul de ta&ara si cantecele autentice elvetiene. $u pot lipsi magazinele cu produse proprii , unde este imposi&il sa nu gasesti cele&ra ciocolata elvetiana si &ranzeturile ce au facut inconjurul lumii . ,cestea dispun de serviciul de degustare si este inevita&il sa pleci fara a cumpara ceva . Ser5icii de trans" rt Infrastructura de transport este deose&it de &ine pusa la punct . Heteaua de sosele se poate spune ca atinge perfectiunea , c*iar si in satele izotate de munte . Elvetienii se pot lauda cu o retea de autostrazi foarte &ine pusa la punct indiferent din ce tara ai intra . 9atorita poitiei centrale , Elvetia este deservita de o retea de trans" rt fer 5iar internationala de viteza . /urse zilnice leaga Elvetia de orasele cele mai mari in 7ermania, Italia, ,ustria, -pania, 5ranta , /e*ia, 6ngaria, -candinavia , 1enelux. /ele mai multe trenuri includ &aruri si compartimente conforta&ile pentru dormit.9e asemenea acest transport este utilizat pentru a ajunge in cele mai inalte zone alpine . In Mermatt exista o cale ferata ( rnergrat0a&n, cea mai mare in Eur "a situata la ,A>@m.

Trenuri internati nale


7ermanO( 9eutsc*e 1a*n 5rom 5rance( T7D "Oria 5rom ItalO( /isalpino 5rom -pain( Elipsos 5rom t*e $et*erlands( $- Kispeed In t*e $ig*t( /itO$ig*t"ine In Linter( -noP-Express 9aca optam pentru trans" rtul aerian tre&uie stiut ca Elvetia are 8 mari aeroporturi la Muric*, 1erna, 1asel, 7eneva si "ugano. -Piss International ,ir "ines este compania aeriana nationala si leaga statul de F3 de destinatii internationale in B2 de tari.

Transferul de la aeroport catre marile orase Muric* si 7eneva este asigurat de trenuri ce circula la fiecare 13-23 min., cu un timp de calatorie de 13 minute. IntercitOurile ce circula din ora in ora pleaca de langa aeroport si leaga aceasta zona de marile orase .Exista si o retea de auto&uze ce leaga garile de zonele periferice ale marilor orase si de satele montane.,uto&uzele pleaca din 3 in 3 de minute , iar calatoria dureaza 18-23 minute. Trans" rtul "e ca0lu este asigurat de o retea densa de funiculare , teleca&ine , telescaune , telesc*iuri si telegondole ce permit turitilor atingerea celor mai inalte zone alpine , cat si sc*iorilor de a putea practica acest sport . _ilometrii de transport pe ca&lu asigura transportul zilnic a unui flux urias de turisti in cele mai sigure conditii. 0area interioara a Elvetiei , "acul "eman , cat si celelalte lacuri sunt deservite de trans" rtul na5al , vase de mici dimensiuni , &arci tranziteaza zilnic pentru a transporta calatorii de o parte si de alta a lacului. In cazul satului -t. 7ingolp*-satul cu du&la cetatenie, pentru a ajunge din 5ranta in Elvetia tre&uie traversat lacul cu un vec*i vas cu a&uri , principala atractie a zonei. Ser5icii de agrement Odata cu diversificarea posi&ilitatilor de cazare si cresterea nivelului de confort sau dezvoltat si o serie de activitati care sa ii mentina pe turisti activi si relaxati in perioada sejurului la tara.-ervicii de cazare nu mai sunt suficiente pentru satisfacerea cerintelor, succesul afacerii depinzand tot mai mult de serviciul de agrement. ,cesta se poate desfasura in interiorul locatiilor . cursuri de mestesugarit, jocuri, degustari, prepararea mancarii4, cat si in afara .calarie, sRi, drumetii, activitati agricole4. In zonele alpine sunt amenajate partii de sRi cu diferite grade de dificultate dotate cu mijloace de transport prin ca&lu ) terenuri de sport ) patinoare ) terenuri pentru ec*itatie. In interior se pot amenaja serate cu diverse teme, clu&uri, discoteca, cinema.9e asemenea se pot organiza concursuri tematice.

In Elvetia , ,utoritatea $ationala de Turism coopereaza cu detinatorii de unitati de cazare in vederea crearii de asociatii mixte ce pot suporta mai &ine concurenta, contri&uind la amenajarea teritoriului cu unele dotari.

STRATE(II DE !ROMO'ARE ALE !RODUSULUI TURISTIC RURAL

+rodusul turistic rural reprezinta ansam&lul de servicii oferite in cadrul spatiului rural, care tre&uie sa raspunde nevoilor si asteptarilor vizitatorilor( cazare, masa, agremenF, informatii turistice, practici agricole. +romovarea produsului turistic se poate face in diverse moduri, sporind valoarea acestuia( Targuri, festivaluri si evenimente speciale # pun in valoare potentialul turistic al zonei. ,ceste evenimente pot fi organizate cu ajutorul sponsorilor sau organizatiilor de turism rural. Emisiuni la radio Emisiuni la tv in care sa se descrie un anumit sat rural -poturi pu&licitare care sa contina satul rural . la ciocolata, &ranzeturi4 +liante distri&uite gartuit in gari, aeroporturi , vama +ostere ,fise in locurile pu&lice Implicarea institutiilor culturale, &irourilor liniilor aeriene, &irourilor oficiale din tarile emitente de fluxuri turistice,/amerei de /omert Exterior +u&licitate in ziare

ANALIZA S.7.O.T Turismul rural in # na Al"il r % EL'ETIA

!UNCTE TARI +ozitia geografica a Elvetiei in cadrul Europei +rezenta ,lpilor Infrastructura de transport foarte &ine dezvoltata . retea de sosele exostenta pana aproape de culmi4 -tructuri de cazare difersificate(*oteluri,pensiuni,ca&ane,campinguri. 9iversitatea produselor agro-alimentare ecologice +oluarea redusa in majoritatea zonelor rurale 1ucataria traditionala si specialitati regionale 9esfasurarea de multiple evenimente culturale $umarul mare de turisti straini din toata lumea care sunt viziteaza aceste statiuni Estistenta unui sistem organizat de indicatoare pentru o&iective si trasee turistice in gari,aerogari,autogari,drumuri europene. Existenta unui sistem de rezervare on-line Transportul pu&lic catre o&iective turistice este &ine organizat si promovat +ersonal specializat.conducere si executie4la nivelul structurilor de primire turistice 9ezvoltarea infrastructurii de agreement Traditie in activitatea turstica rurala -olutii diversificate de petrecere a timpului +rezenta scolilor de sRi. +rezenta &randurilor elvetiene renumire de cesuri, ciocolata, &ranzeturi , care a atras de-a lungul timpului fluxuri importante de turisti Existenta unor legende # cea a lui Keidi, fetita muntilor din cartea scriitoarei elve>ience Io*anna -pOr. +rezenta pe taramurile ,lpilor a vacutei 0ilRa.

!UNCTE SLA)E

$ivelul redus al indicelui de utilizare a capacitatii de cazare si a duratei medie de sedere in regiune,in raport cu potentialul turistic existent ,glomeratia in staiuni +returile ridicate "ipsa structurilor de cazare pentru turistii cu venituri medii

O!ORTUNITATI

Interes international crescut pentru turismul cultural,ecoturism,turism rural de aventura Exploatarea zonelor montane pe tot cursul anului prin drumetie,ec*itatie,alpinism,sporturi extreme,sRi Existenta unei infrastructuri turistice.transport,cazare,alimentatie,agreement4 &ine puse la punct ,tragerea unui mare numar de turisti pe tot parcursul anului /resterea cererilor turistice +romovarea traditiilor fiecarei zone

RISCURI 9egradarea mediului inconjurator -uprapopularea satelor Henuntarea la modul de viata si la ocupatiile traditionale +ierderea calitatii vietii 9orinta turistilor de a se orienta spre alte statiuni turistice

Circuit , #ile
St.M rit# $ Zermatt % (lacier E?"ress

/ei care viziteaza Elvetia pot profita de un mini circuit ce se desfasoara pe parcursul a zile cu plecare din Orasul -t.0oritz pana in satul transformat in statiune turistica Mermatt.

St. M rit# = (lacier E?"ress !remium $ Zermatt


Tur de zile .2 nop>i4 plus o noapte petrecuta la Der&ier ,statiune unde se ajunge cu un

autocar inc*iriat.

Ziua I.
-osire =n -t. 0oritz cu trenul, la clasa a doua, de la grani>: sau de la oricare aeroport din Elve>ia. /azare =n -t. 0oritz. "a Kotelul 0onopol,*otel de B stele, /apacitate << camere, 121 paturi5acilitati "ift, restaurant, &ar, sauna, &aie cu a&uri, jacuzzi, masaj, sala de fitness, salon de infrumusetare-pecial 8 zileNsaptamana muzica live, /amere cu 1aie sau ca&ina de dus

Ziua II.
,zi ve>i urca in trenul M(laciar E?"ress !remium', unul dintre cele mai faimoase trenuri din lume. De>i c:l:torii din -t. 0oritz p@n: =n Mermatt. Cn cele F ore ?i jum:tate trenul trece peste 291 de poduri, prin 91 de tunele ?i traverseaz: pasul O&eralp la o altitudine de 23 metri. De>i c:l:tori f:r: oprire ?i cu siguran>: v: ve>i &ucura de peisajele montane, p:duri, v@rfuri alpine ?i ve>i fi fascinat de traditiile ?i cultura de secole pe care le ve>i vedea pe parcursul c:l:toriei. Odat: cu rezervarea pute>i opta si pentru un pranz. /azare =n Mermatt. N tel (arni Elit de ZZZ , apacitate 2B camere, BB paturi5acilitati sala mic dejun, &ar countrO cu masa de &iliard-pecial Transfer gratuit gara Mermatt - *otel/amere 1aie sau dus, L/, telefon, radio, TD, mini&ar, uscator

Ziua III
Miua a treia presupune inc*eierea plim&arii cu 7lacier Expressul si continuarea circuitului inspre Der&ier sat turistic situat in apropierea statiunii Mermatt . -tatiunea elvetiana de sRi Der&ier face parte din zona de sRi Xuatre Dallees, cu acces la B12 Rm partii de sRi, cu 19< piste individuale deservite de 92 sRi lifturi. In plus fata de zona de sRi in sine .B12 Rm de partii de sRi in Der&ier4, sRi lift pass-ul va permite sa sc*iati sau sa faceti snoP&oard in alte statiuni din Xuatre Dallees( 1ruson, EvolTne, "a Touzmaz, $endaz, -iviez, T*Oon les /ollons si DeOsonnaz. -Riind la peste 2833m, acoperirea cu zapada este in general asigurata. -noPmaRing - -tatiunea Der&ier poate im&unatati calitatea zapazii naturale prin intermediul celor 2F de tunuri de zapada -Ri lift capacitO .capacitatea sRi lifturilor4-cele 1F sRi lifturi au capacitatea de a

inalta

B1 2!

de

sRioriNsnoP&orderi

pe

ora.

Exista doua aeroporturi, la numai trei ore de condus, astfel incat, PeeRendurile si vacantele rezervate sRiului sau pauzele pentru snoP&oard pot fi cu usurinta realizate.,eroportul -ion este la doar o ora de condus, in conditii &une de mers, astfel incat puteti fi pe pista rapid. Der&ier ofera conditii &une de sRi, in special pentru sc*iorii intermediari. Der&ier este &ine cotat de catre snoP&oarderi, aici existand 2 -noP and Terrain +arRs.

9ate despre statiune( +artii negre( B +artii rosii( 2F +artii al&astre( 1< "ungimea pistelor( B12 Rm -Ri lift-uri( 1F /ross /ountrO Trails .-c*i fond4(23 Rm 0aximum atins in verticala( 1! 3 m /el mai inalt lift( 3m /ea mai joasa pista( 1833 m ,ltitudinea statiunii( 1833 m