Sunteți pe pagina 1din 71

DESPRE CONTRACTUL DE TRANSPORT Notiunea si definitia contractului de transport Fiind considerata fapta de comert, asa cum rezulta din

disp.art.3. Codul comercial, institutia juridica care asigura realizarea acesteia o reprezinta contractul de transport, reglementat de disp. art.413-441 Codul comercial, iar contractul de transport maritim de marfuri si calatori este reglementat de disp. art.557-600, Codul comercial, su forma contractului de !nc"iriere. #otri$it codului ci$il, ca drept comun contractul de transport apare ca o locatiune de lucrari, alaturi de contractul de muncasi de contractul de antrepriza, fiind reglementat !n art. 1410-14%0. Codul ci$il aplica !n materia transporturilor raspunderea contractuala pentru carausi si capitanii de cora ii !n cazul pierderii marfurilor predate, fiind e&onerati, potri$it art.1475, din acelasi cod, numai daca $or putea do$edi cauzarea acestor prejudicii din moti$e neimputa ile lor, de e&emplu, forta majora sau cazul fortuit. 'e asemenea, Codul ci$il asimileaza pe carausi si capitanii de cora ii cu stap(nii de "oteluri, aplic(ndu-li-se si lor dispozitiile pri$itoare la depozit si sec"estru, !n ceea ce pri$este paza si conser$area lucrurilor !ncredintate lor pentru transport. Codul comercial cuprinde dispozitii referitoare la documentul de transport, dreptul autonom al destinatarului, raspunderea carausului, recunoasterea e&istentei simultane a doua drepturi independente asupra lucrurilor ce se transporta etc. Codul comercial face deose irea !ntre transporturile efectuate de carausi organizati su forma de !ntreprinderi, caz !n care acti$itatea de transport cade su incidenta pre$ederilor Codului comercial, fiind considerata fapta de comertsi cazul !n care transportul nu este e&ecutat de !ntreprinderi, c(nd sunt aplica ile dispozitiile Codului ci$il. )n masura !n care dispozitiile Codului comercial nu sunt a rogate sau modificate, e&pres sau tacit, prin actele normati$e care reglementeaza acti$itatea de transport, !n conditiile !n care acestea se e&ecuta prin intermediul agentilor economici specializati, ele !si mentin aplica ilitatea. 'reptul ci$il defineste contractul ca fiind actul juridic ce consta !n acordul de $ointe !nc"eiat !ntre doua sau mai multe persoane, !n scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice1. Contractul de transport poate fi definit ca fiind acel contract prin care un agent economic specializat *numit unitate de transport, transportator sau caraus+, se o liga, !n sc"im ul unui pret *ta&a de transport sau tariif+, sa transporte p(na la destinatie, !nauntrul unui anumit termen, calatorii si agajele lor, sau sa transporte, pazeascasi sa eli ereze destinatarului *care poate fi e&peditorul sau o terta persoana+, marfurile sau agajele ce i-au fost !ncredintate !n acest scop.

,pre deose ire de definitia mentionata, art 413 alin.1 Cod comercial pre$ede, !ntr-o formulare $adit comple&a, urmatoarele- Contractul de transport are loc !ntre e&peditor sau acela care da !nsarcinarea pentru transportul unui lucru si !ntreprinzatorul care se o liga a-l face !n numele sau propriu si !n socoteala altuia, ori !ntre unul din acestia si carausul ce se !nsarcineaza a-l face. 'efinitia citata se particularizeaza prin doua note disctincti$e- mai !nt(i, se margineste la deplasarea de unuri, nu si de persoane. #e de alta parte, art.413 alin.1 amalgameaza doua notiuni diferite, at(t transportul propriu-zis, c(t si comisionul de transport. #ractic, aceste notiuni tre uie totusi granituite c(t mai precis una fata de cealalta *fara a nega !nrudirea dintre ele+, spre a se putea astfel pune !n e$identa esenta neconfunda ila a contractului de transport propriu-zis )n functie de tipul transportului si contractul astfel definit $a a$ea !n continutul sau elementele specifice categoriei transportului. ,ediul materiei 'ispozitiile aplica ile din Codul Ci$il prezinta interes !n materie de transporturi, deoarece potri$it art.1 alin.. din Codul comercial, numai daca legislatia comerciala ar fi lipsita de reglementari corespunzatoare. Conditia aratata este !ndeplinita de te&tele Codului ci$il. /stfel, art.1470 pct.. consacra o clasificare traditionala a contractului de transport, din pacate suscepti ila de serioase rezer$e. 0ormele pri$itoare la responsa ilitatea carausului, !nscrise !n art. 1473-1475, sunt de asemenea aplica ile. 1 ligatia acestor agenti economici de a tine registre, enuntata de art.1476, !si gaseste concretizarea !n acte normati$e de data recenta. )n fine art.1477 se margineste sa faca o simpla trimitere la regulamentele specifice, cu incidenta !n di$ersele ramuri ale transporturilor, declar(ndu-se aplica ile. 'ispozitii aplicate din Codul Comercial sunt consacrate !n titlul 233 din cartea 3-a Cod comercial, intitulata 4'espre comert !n genere5 *art.413 6 441+. 7itlul mentionat, fara sa fie !mpartit !n su di$iziuni corespunzatoare si fara ca succesiunea te&telor sa eneficieze de o sistematizare desa$(rsita, include reglementari care pot fi grupate, !n functie de o iect, astfelcaracterizarea contractului de transport *art.413+, continutul scrisorii de trasura *art.414 6 417+, raspunderea carausului si cauzele e&onerarii de responsa ilitate *art. 418 6 4.%+, modul de sta ilire a pagu ei suferite de e&peditor *art.430, 431 si 438+, raporturile dintre carausi si destinatar *art.43. 6 435+, pri$ilegiul carausului asupra unurilor transportate *art.437+, actiunea !n despagu iri *art.436, 440+, regimul clauzei penale *art.43%+, interzicerea anumitor clauze restricti$e de raspundere *art.441+. /cti$itatea de transport mai este reglementata, !n afara actelor normati$e la care ne-am referit si de altele, specifice fiecarei ramuri de transport, spre e&emplu, Codul aerian din 30 decem rie 1%53, cu modificarile ulterioare. 9egulamentul de transport pe Caile Ferate 9om(ne din 1%%7, apro at prin 1rd.:u$. nr.41;1%%7< 1rd.:u$. nr.4.;1%%7, pri$ind na$igatia ci$ila< 1rd.:u$.

nr.44;1%%7, pri$ind transportul rutier< 1rd.:u$. nr.1%;1%%7 pri$ind transporturile< =egea nr. 1.%;1%%6 pri$ind transporturile pe caile ferate rom(ne, modificata prin 1rd.:u$. nr.40;1%%7,'ecretul nr.451;1%7. pri$ind aderarea 9om niei la Con$entia referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele etc. >lementele contractului de transport 9eferitor la elementele contractului de transport legislatia comerciala nu sta ileste conditiile legale de formasi de fond. ,arcina !n aceasta situatie re$enindu-i Codului ci$il ca drept comun. /ceste conditii legale sunt de doua feluri si anume- generale si speciale. Conditiile legale generale de $aliditate a contractului sunt cele pre$azute !n art.%48 Cod ci$il- capacitatea de a contracta, consimtam(ntul $ala il al partilor, un o iect determinat, o cauza licitasi moralasi forma sta ilita de lege. Capacitatea partilor. #entru a !nc"eia un contract de transport $ala il, partile tre uie sa ai a capacitatea de e&ercitiu deplina, adica sa poata sa-si e&ercite drepturile si sa-si asume o ligatii prin acte juridice !nc"eiate !n nume propriu, conform disp.art. %4%-%5., Codul ci$il. #otri$it art.5, al.1, din 'ecretul nr.31;1%54, pri$itor la persoanele fizice si persoanele juridice, orice persoana fizica are capacitatea de folosinta si, de asemenea, !n afara de cazurile pre$azute de lege, capacitatea de e&ercitiu. 'eci, !n materia capacitatii de a !nc"eia acte juridice ci$ile regula este capacitatea, incapacitatea reprezent(nd e&ceptia care, ca toate e&ceptiile este de stricta interpretare. ?inorii cu capacitatea de e&ercitiu restr(nsa $or putea !nc"eia singuri contractele de transport, dar cu !ncu$iintarea preala ila a ocrotitorilor legali *parinti, tutore+. ?inorii su 14 ani si interzisii judecatoresti $or putea !n $ederea satisfacerii unor ne$oi, sa !nc"eie, de e&emplu, contractele de transport de persoane cu mijloacele de transport cu mijloacele de transport !n comun. Consimtam(ntul partilor . Consimtam(ntul, alaturi de cauza, constituie $ointa juridica reglementat !n disp. art. %53-%61, Codul ci$il, prezinta un fenomen comple& at(t din punct de $edere psi"ologic c(t si juridic. Consimtam(ntul ca element al $ointei juridice, reprezinta manifestarea "otar(rii de a !nc"eia actul juridic. #entru a fi $ala il, consimtam(ntul tre uie sa !ndeplineasca urmatoarele conditii@ sa emane de la o persoana cu discernam(nt< @ sa fie dat cu intentia de a produce efecte juridice< @ sa fie e&teriorizat< @ sa nu fie alterat de $reun $iciu *!mprejurari care afecteaza caracterul constient si li er al $ointei de a face un act juridic+. ,pecific $iciilor de consimtam(nt este faptul ca e&ista manifestare de $ointa *consimtam(nt+, !nsa

aceasta este $iciata, fie !n continutul sau intelectual, constient *!n cazul erorii si a dolului+, fie !n caracterul sau li er *!n cazul $iolentei si al leziunii+. 1 iectul. 1 iectul actului juridic reglementat de disp. art. %6.-%65 din Codul ci$il *fiind c"iar o iectul raportului juridic caruia !i da nastere+, consta !n o iectul o ligatiei ori o ligatiilor generale din actul juridic ci$il repecti$, adica !n prestatia sau prestatiile *dupa cum este $or a de acte juridice unilaterale, isau multilaterale+, care la r(ndul lor, !nseamna fie transmiterea unui drept, fie un fapt *poziti$ sau negati$+ al de itorului, precum si o iectul acestor prestatii. 1 iectul contractului de transport consta !n prestatiile, pentru unitatea de transport *caraus+ de a transporta marfa, agajele sau calatorii, iar pentru e&peditor *calator+ de a plati ta&a de transport. Ca orice o iect al unui act juridic si o iectul contractului de transport tre uie sa !ntruneaca anumite conditii de $aliditate *care se apreciaza raport(ndu-le la momentul !nc"eierii contractului+, const(nd !n urmatoarele- sa e&iste, sa fie !n circuitul ci$il, sa fie determinat sau determina il, sa fie posi il, sa fie !n conformitate cu legea si cu regulile de con$ietuire sociala, sa constituie un fapt personal al celui care se o liga, iar uneori, cel ce se o liga sa fie titularul dreptului. /stfel $a fi nul acel contract care are ca o iect transportul unui lucru imposi il de e&ecutat cu mijloacele de transport din categoria de transport din care face parte organizatia respecti$a sau contractul care ar a$ea ca o iect un transport de lucruri pentru care e&ista o interdictie a soluta etc. 'e aseemenea, transportul tre uie sa fie determinat sau determina il !n elementele sale caracteristice si anume- o iectul ce urmeaza a fi transportat, statia de !ncarcare, statia de destinatie, ruta etc. Caractere juridice ale contractului de transport 1. Contractul de transport este un contract ilateral *sinalagmatic+, deoarece c"iar de la !nc"eierea lui !n mod $ala il, da nastere la o ligatii reciproce si interdependente !n sarcina am elor parti contractante si anumecararusul se o liga sa transporte dintr-un loc !n altul !ncarcatura sau o anumita persoana, iar e&peditorul sau calatorul are o ligatia sa plateasca pretul raportului, deci o ligatiei fiecarei parti tre uie sa-3 gasim cauza juridica !n o ligatia celeilalte. .. Contractul de transport este prin esenta sa un contract cu titlul oneros, deoarece fiecare parte contractanta urmareste sa o tina un folos, un ec"i$alent, o contra-prestatiei, !n sc"im ul o ligatiei asumate. /stfel, e&peditorul urmareste deplasarea marfurilor catre destinatarul desemnat de el !n contract *sau calatorul sa ajunga la destinatie+, iar cararusul $rea sa primeasca pretul con$enit *tariful de transport+, ca un contraec"i$alent al prestatiei asumate. 'eci, cauza juridica a o ligatiei fiecarei parti include ca element esential reprezentarea contraprestatiei la care se o liga cealalta parte.

3. Contractul de transport este un contract comutati$, deoarece partile cunosc !ntinderea o ligatiilor reciproce pe care si le asuma c"iar din momentul !nc"eierii contractului si pot aprecia $aloarea acestor prestatii reciproce ca fiind ec"i$alente. 7arifele pe aza carora se sta ileste pretul transportului cu$enit cararusului fiind apro ate de regula prin acte normati$e cu caracter imperati$, sunt o ligatorii pentru toti participantii la acti$itatea de transport, nefiind suscepti ile de negociere. Consideram, de lege ferenda, ca principiile aplica ile economiei de piata si legile o iecti$e care actioneaza, impun o reglementare mai supla !n aceasta pri$inta, !n asa fel, !nc(t, partile macar !n anumite limite sa poata deroga de la tarifele e&istente. 4. Contractul de transport de persoane este un contract, !n principiu, consensual, deoarece el se !nc"eie $ala il prin simplu consimtam(nt, deoarece el se !nc"eie $ala il prin simplu consimtam(nt al partilor3< do$ada !nc"eierii lui se face !nsa printr-un !nscris * iletul sau legitimatia de calatorie+. 5. Contractul de transport de marfuri, cu e&ceptia celui maritim, are un caracter real, deoarece pentru !nc"eierea sa $ala ila, consimtam(ntul partilor tre uie sa fie materializat !n predarea *remiterea+ efecti$a a marfurilor care urmeaza sa fie transportate de catre caraus. /stfel, prin art.5% din 9egulamentul de transport C.F.9. din anul 1%%7 se sta ilesteprincipiul potri$it caruia contractul de transport este !nc"eiat din momentul !n care statia de cale ferata a primit pentru transport marfa !mpreuna cu scrisoarea de trasura, primire consacrata prin aplicarea stampilei carausului si !nscrierea datei. )n cazul transportului maritim, potri$it Con$entiei internationale de la Aru&elles din 1%.4, !ntreprinderea de na$igatie tre uie sa eli ereze un document conosament *polita de !ncarcare+, care constituie do$ada !n m(na e&peditorului referitoare la !ncarcarea marfii. Cel ce detine conosamentul este considerat proprietarul marfii, deci el este un titlu reprezentati$ al marfii care poate fi transmis de la e&peditor la oricare alta persoana deoarece, de regula, nu este nominati$, ci la purtator sau la ordin. 'eci, conosamentul poate fi transmis prin gir, ca oricare cam ie sau ilet de ordin. 1ricine se prezinta cu conosamentul are dreptul sa pretinda eli erarea marfii de la comandamentul na$ei, deoarece apare ca proprietar al ei. 'e asemenea, si !n cazul transportului aerian, potri$it 'ecretului nr.353;1%58 de ratificare a #rotocolului din 8 septem rie 1%55 pri$ind modificarea Con$entiei pentru unificarea unor reguli relati$e la transportul international, semnat la $arso$ia !n anul 1%.%, scrisoarea de transport aerian reprezinta contractul de transport !nc"eiat, care poate a$ea si forma unui titlul reprezentati$. 6. )n contractul de transport, !n imensa majoritatea a cazurilor, una din partile contractului *carausul+ este un agent economic cu capital de stat. 7recerea

societatii noastre spre economia de piata si ad(ncirea unor !ntreprinzatori particulari !n domeniul transporturilor auto, fero$iar, aerian si na$al. 7. Contractul de transport !nc"eiat !ntre agentii economiei este un contract cu continut economic, caruia i se $or aplica principiile generale pri$ind regimul acestor contracte, precum si legislatia de drept comun !n $igoare !n aceasta materie. 'aca !n contractul de transport, !n calitate de e&peditor apare o persoana fizica, atunci contractului !i sunt aplica ile !n principiu, aceleasi dispozitii, cu e&ceptia celor aplica ile numai persoanelor juridice cu capital de stat sau mi&t. 8. /cti$itatea de transport se desfasoara !n mod programat, multiplele $arietati ale contractului !nc"eindu-se, de regula, pe aza programarilor la transport, acolo unde se mai aplica !n scopul !nfaptuirii sarcinilor ce le re$in, !n acord cu scopul pentru care au fost create. #ozitia destinatarului !n contractul de transport Contractul de transport se !nc"eie !ntre societatea de transport *carausul+ si e&peditor, care apar !n mod o isnuit ca su iecte ale contractului. 'eci, parti ale contractului de transport sunt, pe de o parte carausul, iar pe de alta parte, e&peditorul, atunci c(nd se transporta unuri sau calatori, !n cazul transportului de calatori. )n cazul !n care transportul de unuri se face !n folosul unei alte persoane dec(t aceea a e&peditorului, atunci destinatarul, desi nu este parte !n contract, do (ndeste anumite drepturi din contractul respecti$, moti$ pentru care pro lema clarificarii juridice a drepturilor destinatarului a dat loc la ample discutii, !n literatura de specialitate emit(ndu-se mai multe opinii. /stfel, !n dreptul roman, cararusul a fost considerat ca un negutiorum gestoral destinatarului, ceea ce contra$ine situatiei reale, deoarece e&ecurarea transportului este urmare a initiati$ei e&peditorului si nu a carausului si pentru ca, o isnuit, marfa ce se transporta initial apartine e&peditorului si nu destinatarului. #otri$it unei alte opinii4, drepturile care iz$orasc din contractul de transport trec de la e&peditor la destinatar jure cessionis *prin cesiune+ pe aza unei oferte prezumate de cesiune facuta de e&peditor destinatarului, !n momentul sosirii marfii si prin intermediul carausului. #ozitia destinatarului, dupa aceasta teorie, este deri$ata de cea a e&peditorului, carausul put(ndu-i opune toate e&ceptiile personale, c"iar si cele straine de contract *pe care le-ar putea opune e&peditorului+, lipsindu-l astfel de pozitia sa autonoma, pe care o are !n fapt si de care are ne$oie pentru $alorificarea drepturilor sale. 'upa o alta opinie critica ila din literatura de specialitate5 datorita faptului ca destinatarul do (ndeste un drept propriu fata de caraus, drept iz$or(t din contractul !nc"eiat de caraus cu e&peditorul *dreptul de a dispune de marfa+, se considera ca drepturile destinatarului sunt identice cu cele ale tertului eneficiar din stipulatiunea pentru altul. 'ar acestea sunt doua situatii distincte, deose irile dintre ele const(nd !n urmatoarele-

a+ !n cazul stipulatiei pentru altul, tertul eneficiar do (ndeste drepturile sale din momentul !nc"eierii contractului dintre stipulant si promitent, pe c(nd !n cazul contractului de transport, destinatarul do (ndeste dreptul la eli erarea marfii numai din momentul c(nd marfa a ajuns la destinatie si este pusa la dispozitia sa, moment p(na la care e&peditorul are dreptul, de regula, de a dispune de marfa, sc"im (ndu-i destinatia *dreptul de contraordin+ . + tertul eneficiar !n cadrul stipulatiei pentru altul, poate de$eni numai titular de drepturi, deoarece nu poate fi o ligat printr-un act de $ointa apartin(nd altcui$a, pe c(nd destinatarul dintr-un contract de transport poate a$ea at(t drepturi c(t si o ligatii, ca de e&emplu, de a ac"ita tariful de transport si alte c"eltuieli de transport, prin aceasta el se asociaza sau adera la contractul de transport *care initial s-a !nc"eiat !ntre e&peditor si caraus+, adica !l accepta. c+ de asemenea, !n practica, adesea, !n aza aceluiasi contract de transport, carausul este actionat concomitent de e&peditor si de destinatar *de e&emplu, de catre e&peditor pentru restituirea unor diferente de ta&e de transport, iar de catre destinatar pentru a raspunde pentru lipsurile cantitati$e sau calitati$e constate la sosirea marfii la destinatie+. /cest lucru contra$ine teoriei stipulatiei pentru altul, conform careia, din momentul aderarii destinatarului la contractul de transport, e&peditorul nu ar mai a$ea, !n principiu, dreptul de a actiona pe carus, deoarece prin primirea scrisorii de trasurasi a marfii de catre destinatar, acesta s-ar su stitui e&peditorului !n ceea ce pri$este $alorificarea oricarui drept deri$(nd din contractul de transport. 7in(nd seama de aceste deose iri, !n literatura de specialitate s-a ajuns la concluzia ca ideia stipulatiei pentru altul nu poate e&plica, pe deplin destinatarului !n contractul de transport, pozitia suigeneris, care nu poate fi !ncadrata !n principiile aplica ile stipulatiei, desi din alte puncte de $edere se aseamana cu acesta, contractul de transport este o stipulatie pentru altul cu unele particularitati. 'atorita faptului ca legislatia !n $igoare atri uie un rol acti$ tuturor partilor din contractul de transport inclusi$ destinatarului *c"iar de la !nc"eierea contractului annual de prestatii de transport+, !n literatura de specialitate s-a aratat ca ar fi necesara sa se ree&amineze pozitia destinatarului !n contractul de transport pentru a se $edea !n ce masura caracterul de contract ipartit mai corespunde !n prezent si daca n-ar tre ui sa se adopte un nou punct de $edere, potri$it caruia acest contract este un contract tripartit, ceea ce ar corespunde mult mai ine dintrun asemenea contract sa ai a un rol acti$. )n literatura de specialitate recenta, autorii s-au raliat opiniei potri$it careia, pozitia destinatarului !n contractul de transport poate fi e&plicata pe deplin prin institutia stipulatiei pentru altul, fiind o aplicatie specifica a acestei institutii juridice, drepturile destinatarului se nasc !n momentul !nc"eierii contractului dintre e&peditorul stipulant 6 promotent, indiferent de faptul ca tertul eneficiar, destinatarul, a acceptat sau nu dreptul stipulat !n fa$oarea sa. >&ercitiul acestor drepturi este !nsa suspendat prin efectul legii p(na !n momentul ajungerii marfii la destinatie, c(nd destinatarul ia cunostinta ca !n

folosul sau e&ista, o stipulatie pe care o poate accepta, ader(nd astfel la contractul de transport sau o refuza. /cceptarea *aderarea la contract+ destinatarului nu are efect constituti$ de drepturi, deoarece acestea s-au nascut c"iar din momentul !nc"eierii contractului de transport de catre e&peditor si deci, prin ea, destinatarul !si consolideaza numai aceste drepturi stipulate anterior !n fa$oarea sa. 7a&a de transport 7a&a de transport reprezinta pretul pe care eneficiarul acti$itatii de transport !l plateste carusului pentru prestatia e&ecutata de acesta. #retul este considerat ca un element constituti$ al transportului de marfuri, !n a senta lui nefiind posi ila !nc"eierea contractului de transport, asa dupa cum $a fi un element de azasi !n transportul de persoane. )n transporturile efectuate de agentii economici cu capital de stat, ta&a de transport se sta ileste pe aza de tarife, ta&a fiind forma pe care o !m raca pretul ac"itat pentru prestarea unui anumit ser$iciu, iar tariful 6 categoria de pret sta ilita pentru un anumit domeniu *clasa+. )n transporturile efectuate cu mijloace proprietate pri$ata, ta&ele de transport sunt negocia ile, ele sta ilindu-se !n functie de raportul e&istent !ntre cerere si oferta. 'ar, si !ntr-un caz si altul, ta&ele $or tre ui sa acopere c"eltuielile reale efectuate de caraussi, totodata, sa-3 permita acestuia o tinerea unui profit rezona il. )n sta ilirea cuantumului ta&elor de transport se tine seama de greutatea sau $olumul marfii, de natura acesteia, de distanta pe care se efectueaza transportu, precum si de regimul de $iteza. )ntotdeauna $or fi a$antajati acei eneficiari ce se deplaseaza sau transporta marfa pe distante mai lungi si !ntr-o cantitate mai mare. 'eoarece contractul se !nc"eie !ntre caraussi e&pditor 6 !n cazul transporturilor de marfa, ta&a de transport se ac"ita !n principiu, de catre e&peditor. >a se poate ac"ita cu anticipatie la predarea marfii pentru transport sau !n momentul !n care marfa ajunge la destinatie. )n acest din urma caz, !n masura !n care drepturile si o ligatiile iz$or(te din contractul de transport trec asupra destinatarului, plata o poate efectua si destinatarul, aceasta fiind, de altfel, stipulata !n contract. 'e e&emplu, !n transportul de marfuri pe calea ferata se $a face mentiunea 4francata5 !n scrisoarea de trasura daca ta&a de transport este ac"itata de catre e&peditor si 4transmisa5 daca respecti$a ta&a urmeaza a fi platita de catre destinatar. /tunci c(nd ta&a de transport urmeaza a se ac"ita la destinatie, fie de catre e&peditor, fie de catre destinatar, plata se $a face !nainte de eli erarea marfii de catre caraus posesorului acesteia, ac"itarea ta&ei constituind conditia ca destinatarul sa intre !n posesia marfii. )n cazul c(nd carausul nu !ncaseaza ta&a de transport de la cei o ligati sa o plateasca, el are drept de retentie asupra marfii, iar dupa e&pirarea termenului !n care marfa tre uie ridicata, dar, e$ident, cu conditia ac"itarii preala ile a ta&ei de transport, carausul poate proceda la $alorificarea marfii pe cont propriu,

ucur(ndu-se de pri$ilegiu !n ce pri$este recuperarea creantelor sale din suma realizata prin $(nzarea marfii. )n transportul de persoane, plata se face !ntotdeauna cu anticipatie, !n momentul procurarii legitimatiei de calatorie. 9aspunderea juridica !n contractul de transport )n materia transporturilor sunt acte normati$e de aplicatie generala, pentru toate categoriile de transporturi, cum sunt, de e&emplu, Codul ci$il, Codul comercial, 1.:. nr.1%;1%%7 pri$ind transporturile si alte acte normati$e aplica ile numai !ntr-o anumita ramura de transport, de e&emplu, 9egulamentul de transport pe calea ferata din 1%%7, Codul aerian din 1%53, etc. 'ispozitiile Codului ci$il si cele ale Codului comercial sunt aplica ile, dupa cum am mai $azut, !n toate ramurile de transport, dar numai !n masura !n care prin acte normati$e proprii nu sunt reglementate anumite aspecte ale contractului de transport, deoarece !n conflictul dintre norma generalasi cea speciala, primeazasi $a fi aplicata ultima. 7ransporturile raspund de integritatea marfii, at(t su aspect normati$ c(t si calitati$, din momentul primirii ei la transport si p(na !n momentul eli erarii ei destinatarului. /gentul economic transportor raspunde pentru pierderea totala sau partiala a marfii, pentru a$aria ei, pentru depasirea termenului de eli erare a marfii si pentru orice alt caz ce poate fi considerat nee&ecutare a contractului de transport. Ca orice raspundere contractuala, raspunderea carausului se !ntemeiaza pe culpa, deoarece i$irea oricarui caz, din cele aratate mai sus, presupune ne!ndeplinirea sau !ndeplinirea necorespunzatoare a o ligatiilor rezultate din contractul de transport. )n consecinta, pentru a fi e&onerat de raspundere, carausul tre uie sa faca do$ada ca !ndeplinirea necorespunzatoare a o ligatiei asumate se datoreaza unei cauze care e&clude culpa sa6. #otri$it dispozitiilor Codului ci$il, de itorul nu $a putea fi condamnat la dauneinterese daca e&ecutarea necorespunzatoare a o ligatiei sau !nt(rzierea !n e&ecutare se datoreaza unei cauze straine ce nu i se poate imputa faptul creditorului, cazului fortuit sau fortei majore. )n ceea ce pri$este raspunderea transportatorului, regula generala este e&istenta prezumtiei de culpa, drept urmare, creditorul nu tre uie sa faca do$ada lipsei de diligenta a de itorului *carausului+. #entru ca transportatorul sa poata fi e&onerat de raspundere !i re$ine o ligatia de a face do$ada e&istentei uneia din cele trei cauze straine si neimputa ile. 0ee&ecutarea o ligatiei de catre transportator datorata unui tert, a carui fapta nu a putut fi pre$azuta sau, !mpiedicata, este asimilata fortei majore. 'e e&emplu, transportatorul nu este raspunzator fata de calatorii transportati, daca face do$ada ca dauna se datoreaza conducatorului altui $e"icul, sau furtul c(nd a fost sa$(rsit cu arme.

>$enimentele atmosferice, cutremurul, inundatia, !nzapezirea, furtuna, !ng"etul etc., sunt cauze straine care pot fi de ne!nlaturat sau impre$izi ile, deci asimilate fortei majore si, sa ai a drept efect e&onerarea de raspundere a transportului. 'e mentionat este faptul ca odata !ncetata forta majora, o ligatiile transportului tre uie !ndeplinite, daca aceasta mai este posi il. 'aca forta majora este o !mprejurare impre$izi ilasi de ne!nlaturat, !n practica s-a sta ilit ca defectarea sistemului de fr(nare nu poate fi considerata ca un caz de forta majora, carausul raspunz(nd pentru degradarea marfurilor. 'e asemenea, practica a considerat ca nu ne aflam !n prezenta fortei majore nici !n cazul caldurii sau !ng"etului, daca au fost pre$azute, aglomeratia marfurilor la !ncarcare, ciocnirea sau deraierea trenurilor etc., !mprejurarile care pot fi pre$azute sau !nlaturate. 9aspunderea carausului si cauzele e&onerarii sale de responsa ilitate sunt pre$azute !n art.418-4.% din Codul comercial, modul de sta ilire a pagu ei suferite de e&peditor, prin art.430, 431 si 438, raporturile dintre caraussi destinatar, prin art.43.-435, actiunea !n despagu ire, prin art. 436, 440, iar interzicerea unor clauze prin care s-ar diminua raspunderea carausului, prin art.441. 'ispozitiile Codului comercial referitoare la raspunderea carausului pentru ne!ndeplinirea o ligatiilor, c(t si cele asupra e$aluarii daunei au un caracter dispoziti$, partile put(nd deroga de la ele, cu doua e&ceptii@ conform art.417 Cod comercial orice con$entie a partilor prin care s-ar limita raspunderea sta ilita prin art.417-41%< 4.5-430< 43.-433< 436 si 440 din Codul Comercial este nula c"iar daca ar fi permisa prin reglementari generale sau particulare, cu e&ceptia cazului c(nd prin tarife speciale se sta ilesc preturi mai mici dec(t cele pre$azute !n tarifele ordinare< @ conform art.430 Cod comercial nu se poate deroga de la regulile sta ilite referitoare la raspundere !n caz de dol sau culpa gra$a a carausului nu $a raspunde daca $a putea face do$ada ca ne!ndeplinirea o ligatiile se datoreaza unor 4o stacole pro$enite din caz fortuit sau forta majora5. )n toate categoriile de transport- auto, fero$iar, aerian si na$al, o ligatiile carausului fiind relati$ aceleasi, nici, raspunderea sa nu poate fi diferita. /ctiunile iz$or(te din contractul de transport 'in momentul !nc"eierii contractului de transport se nasc o ligatii pentru fiecare dintre partile contractante, a caror ne!ndeplinire !ndreptateste partea $atamata sa actioneze !n justitie pentru a-l constr(nge pe de itor sa repare prejudiciile cauzate. /ctiunile carausului pot a$ea ca o iect plata diferentelor de ta&e si a penalizarilor de catre e&peditor *destinatar+, iar ale acestora din urma 6 despagu irile ce li se cu$in !n urma e&ecutarii necorespunzatoare de catre caraus a contractului de transport. 'e asemenea, e&peditorul are dreptul sa pretindasi restituirea ta&elor platite !n plus carausului sau restituirea integrala a ta&elor !n

cazul neefectuarii transportului. /sa dupa cum poate constitui o iect de litigiu si plata ta&elor pentru acti$itatile au&iliare si adiacente transportului. 'aca, !n ce-l pri$este de caraus, acesta !l poate actiona direct !n judecata pe e&peditor *destinatar+ !n masura !n care litigiul nu a putu fi solutionat pe cale amia ila, titularul dreptului la actiune !mpotri$a carausului tre uie sa foloseasca mai !nt(i calea reclamatiei administrati$e !n conditiile !n care carausul este agent economic cu capital de stat. 9eclamatia administrati$a este pre$azuta ca procedura o ligatorie de solutionarea litigiilor ce apar ca urmare a nee&ecutarii sau e&ecutarii necorespunzatoare a o ligatiilor asumate de catre caraus. >a reprezinta o cale de rezol$are operati$a a pretentiilor formulate de catre e&peditor *destinatar+, se !nainteaza transportatorului, fara tim ru, care are o ligatia sa o solutioneze !n termen legal, fara a fi necesara !n acest scop prezenta reclamantului. 9eclamatia administrati$a tre uie formulata !n scris, contin(nd toate elementele necesare unei actiuni, si fiind !nsotita de acte do$editoare, !ndeose i de documentul de transport. 7ransportatorul este o ligat sa primeasca reclamatia si !n cazul !n care nu sunt ane&ate la aceasta actele necesare, urm(nd sa ceara reclamantului completarea ulterioara a dosarului. 'e asemenea, el este o ligat sa procedeze la solutionarea ei, !n termenul pre$azut de lege, si sa comunice modul de solutionare reclamantului. )n caz de solutionare negati$a sau de depasire a termenului legal de solutionare, reclamantul are dreptul sa promo$eze actiunea la instanta de judecata, actiune ce $a fi admisa doar cu conditia prezentarii documentelor ca sa folosit !n preala il calea reclamatiei administrati$e *do$ada !nregistrarii reclamatiei sau solutia nefa$ora ila data de transportator+. 9eclamantul este o ligat sa !nainteze reclamatia administrati$a !n interiorul termenului de prescriptie, iar transportatorul sa o solutioneze !n termen de trei luni de la data depunerii ei. 'e asemenea, si actiunea !n justitie tre uie introdusa !nauntrul termenului de prescriptie. 'reptul la reclamatia administrati$asi la actiune re$in at(t e&peditorului c(t si destinatarului, aceasta fiind !n functie de momentul !n care s-a produs fapta generatoare de prejudicii. )n situatia !n care a actionat destinatarul, desi acest lucru tre uia sa-l faca e&peditorul, instanta de judecata $a introduce din oficiu pe e&peditor !n cauza *si in$ers+. 'reptul la actiune iz$or(t din contractele de transport !nc"eiate pentru traficul intern se prescrie !n termen de 6 luni de la data e&ecutarii contractului *sau c(nd tre uia eli erata marfa la destinatie+ !n cazul transporturilor simple, si de 1. luni 6 !n transporturile com inate. /ceste termene de prescriptie opereaza numai pentru actiunile declansate de e&peditor *destinatar+ !mpotri$a carausului- atunci c(nd este $or a de actiunea carausului, termenul de prescriptie este cel de drept comun *doi ani+, legiuitorul moti$(nd aceste diferente !n fa$oarea carausilor prin faptul ca odata efectuat transportul, pro ele dispar si, !n consecinta, un tarmen mai mare de 6

luni pentru declansarea actiunii l-ar pune !n imposi ilitatea de a administra pro leme pe aza carora sa poata fi e&onerat de raspundere. ,i !n situatia prescriptiei ce opereaza asupra actiunilor iz$or(te din contractul de transport pot inter$eni suspendari si !ntreruperi, potri$it art.13 si 16 din 'ecretul nr.167;1%58, dupa cum urmeazaa+ prescriptia se !ntrerupe prin@ recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie de catre cel !n fa$oarea caruia curge prescriptia< @ introducerea cererii de ar itraj sau de c"emare !n judecata, c"iar daca aceasta a fost introdusa la o instanta care nu are competenta de a judeca o astfel de cauza< @ aplicarea unei masuri ce marc"eaza un !nceput de e&ecutare< + prescriptia se suspenda@ pe durata !n care cel !mpotri$a caruia curge prescriptia *partea $atamata+ este !mpiedicat de un caz de forta majora sa faca uz de dreptul la actiune< @ pe durata !n care partile aflate !n litigiu, sau una dintre ele, sunt !nrolate !n fortele armate ale tarii, iar acestea se afla pe picior de raz oi< @ p(na la rezol$area reclamatiei administrati$e, respecti$ p(na la ma&imum de trei luni de la data !nregistrarii reclamatiei. )n actiunile iz$or(te din contractele de transport !n trafic international, suspendarea si !ntreruperea prescriptiei sunt reglementate de con$entiile internationale adoptate pentru di$erse ramuri de transport, iar !n lipsa acestora 6 cazul transporturilor auto si flu$iale internationale 6 se $or aplica pre$ederile actelor normati$e interne. C1079/C7B= '> 79/0,#197 9B73>9 Consideratii generale pri$ind transportul rutier >$oluti$, transportul rutier s-a a&at pe doua elemente, mijloace de transport si infrastructura necesara, care au cunoscut prefectionari constante !n raport cu progresul te"nico-stiintific1. 'efinerea transportului rutier, !n maniera cea mai cuprinzatoare, este realizata de disp.art.1 din /cordul european pri$ind acti$itatea ec"ipajelor $e"iculelor care efectuiaza transporturi rutiere internationale, !nc"eiata la :ene$a !n anul 1%70., care consacra ca aceata reprezinta ,,orice deplasare efectuata pe rute desc"ise pentru pu lic, cu !ncarcatura sau fara !ncarcatura,a unui $e"icul destinat transportului de calatori sau marfa5 7ransportul rutier este o forma de transport terestru si totodata un su sistem al sistemului national al transporturilor care asigura deplasarea !n spatiu a marfurilor si persoanelor cu ajutorul auto$e"iculelor *mijloace de transport auto-propulsate+ si al mijloacelor tractate *remorci, trailere etc.+.

/uto$e"iculele se caracterizeaza printr-o mo ilitate deose ita, nefiind legate de instalatii speciale fi&e cum este cazul !n transportul fero$iar de pilda *linii de cale ferata, depouri, triaje etc.+. datorita acestui fapt, ele pot patrunde !n locuri unde alte mijloace de transport nu au accesi ilitate, constituind o componenta indispensa ila a transporturilor multimodale. Cu ajutorul auto$e"iculelor se pot organiza transporturi directe de la furnizor si p(na la eneficiarul marfurilor din tara sau strainatate, e$it(ndu-se trans ordarile pe parcurs si consecintele acestora- manipulari costisitoare< pierderi cantitati$e si calitati$e< rataciri de colete< sustrageri etc. 7otodata, de$ine posi ila folosirea unor am alaje mai usoare si mai ieftine, scurtarea perioadei de timp c(t marfa se afla !n procesul de circulatie. ?ijloacele de transport auto dez$olta $iteze te"nice si comerciale ridicate, fapt ce are o mare importanta !n transportul de marfuri perisa ile, al celor care presupun un anumit grad de urgenta etc. )n transporturile pe distante mari, cum sunt cele internationale, rulajul mijloacelor de transport auto este de doua ori mai ridicat dec(t cel al $agoanelor de cale ferata *3 curse pe luna fata de numai 1,5 curse, !n medie+, ceea ce contri uie la accelerarea proceselor de productie si desfacere, la cresterea eficientei utilizarii auto$e"iculelor3. ?ijloacele auto pot asigura li$rari succesi$e, la termene sta ilite, care-l scutesc pe eneficiar sa creeze stocuri de siguranta importante. ,e elimina astfel depozitarea e&cesi$a, deprecierea marfii !n timpul depozitarii, imo ilizarea unor importante fonduri anesti !n stocuri prea mari si se creeaza posi ilitatea utilizarii lor !n alte scopuri< importatorul ofera un pret mai a$antajos pentru asemenea li$rari 4!n grafic5. /uto$e"iculele pot fi redirijate usor !n parcurs, !n functie de conjunctura pietei e&terne sau alte considerente. )n comertul international cu legume si fructe proaspete, de e&emplu, !n contractele de $(nzare-cumparare e&terna se practica clauza preturilor curente din ziua li$rarii marfii la destinatie.#roductia mijloacelor auto necesita in$estitii specifice mai mici, iar pregatirea conducatorilor auto se realizeaza cu c"eltuieli mai reduse si !ntr-un timp mai mic dec(t la calea ferata sau !n transportul na$al si aerian. #entru tarile care-si produc singure mijloacele auto de care au ne$oie si dispun de com usti ili lic"izi din productia proprie, cum este cazul tarii noastre, c"eltuielile !n $aluta pentru transporturile internationale sunt mai mici comparati$ cu alte moduri de transport. ,ingurele c"eltuieli !n $aluta sunt ta&ele de sosele, alimentarea cu com usti il pe parcurs e&tern, diurna si cazarea conducatorilor auto, alte ta&e. ?ijloacele de transport auto prezinta !nsasi anumite limite@ capacitatea lor de transport relati$ redusa, !n comparatie cu cea a trenurilor de marfa sau a na$elor comerciale, determina costuri specifice pe tona-Cilometru de c(te$a ori mai ridicate dec(t !n transportul fero$iar si na$al< 1 1.Capat!na,:".,tancu,op.cit.,p..67 si urm<:".Filip,C.9oditis,=.Filip, 'reptul transporturilor,ed.333-a, Casa de editura ,ansa,Aucuresti,1%%8,p..86 . 9om(nia a aderat la acest /cord prin =egea nr.101;...11.1%%4

@ eficienta !n transportul auto se realizeaza !ndeose i pe distante scurte< @ transportul auto este afectat !n mod deose it de actuala criza energetica pe plan mondial !ntruc(t consuma com usti ili costisitori si greu de procurat. 7endintele care se manifesta !n prezent !n transportul auto din 9om(nia si din alte tari sunt generate tocmai de preocuparile specialistilor de a face acest mod de transport mai economic si mai renta il. )n acest sens, mentionam@ tendinta de crestere a puterii si capacitatii de transport a mijloacelor auto. /utocamioanele moderne de mare capacitate se caracterizeaza prin ro ustete, grad redus de uzura, perioada de timp mai mare !ntre doua reparatii, autonomie mai mare de alimentare si costuri specifice de transport mai mici !n comparatie cu aoto$e"iculele de capacitate medie si mica< @ tendinta de e&tindere a tractiunii diesel, mult mai economica dec(t cea pe aza de enzina< @ ad(ncirea specializarii mijloacelor de transport auto at(t !n legatura cu cresterea partizilor de marfa, c(t si cu e&igentelor impuse de specificul transportului di$erselor marfuri< @ cresterea preocuparilor pentru construirea unor mijloace de transport auto cu consumuri specifice de car uranti c(t mai mici si e&tinderea cercetarilor pentru proiectarea si construirea unor auto$e"icule capa ile sa functioneze prin utilizarea altor surse de energie. 3 C./le&a,7ransporturi si e&peditii internationale, >d./==, Aucuresti, 1%%5,p78 9eglementarea juridica 9eglementari de drept comun. Contractele de transport de orice fel, inclusi$ cele rutiere, sunt c(rmuite cu titlu general de dispozitiile art.1470 si urm. Codul ci$il, precum si de art. 413-441 din Codul comercial, !n limitele cerute de actualizarea ta&elor. /cest cadru de principiu este su !nteles, ca premisa necesara, !n cele ce urmeaza, trimiterea fiind $ala ila su rezer$a e&ceptiilor ce $or fi semnalate pe parcurs si care decurg din coordonarea cu noile acte normati$e sau cu pre$ederile unor con$entii internationale. 9eglementari specifice transporturilor rutiere. Cadrul legal include mai multe categorii din acte normati$e. 'intre acestea $om enumera deocamdata numai unele care au ca o iect organizarea si desfasurarea acti$itatii transporturilor rutiere ca atare. =ista $a fi !nregistrata pe parcurs !n sectiunile corespunzatoare. )n limitele actuale tre uie reamintit astfel, !n ordinea generalitatii, mai !nt(i 1.:. nr. 1%;1%%7 pri$ind transporturile, la care s-a facut referire si anterior *#artea generala nr.13+. /cest act normati$ a fost apro at cu modificari prin =egea nr.1%7;1%%8 *?.1. nr.4.5 din 11 noiem rie 1%%8+ si repu licat ulterior !n noua sa forma !n ?.1. nr. 55. din 11 noiem rie 1%%%. /lte modificari au mai

fost aduse art.1, ., 10 si 1. prin 1.:. nr.%4;.000 *?.1. nr.4.1 din 1 septem rie .000+. /ctul normati$ care constituie sediul materiei !l 1.:. nr.44;1%%7 pri$ind transporturile rutiere *?-1. nr.... din .% august 1%%7+, care instituie regimul de aza !n materie. )n legatura directa cu transporturile rutiere mai poate fi semnalata 1.:. nr.43;1%%7 pri$ind regimul juridic al drumurilor *?.1. nr...1 din .% august 1%%7+, apro ata cu modificari si completari prin =egea nr.8.;1%%8 *?.1. nr.158 din .. aprilie 1%%8+ si repu licata !n noua forma !n ?.1. nr..57 din .% iunie 1%%8. /lte modificari au mai fist aduse prin 1.:. nr.13.;.000 *?.1. nr.434 din 3 septem rie .000+. #rezinta de asemenea interes D.:. nr...3;1%%. *?.1. nr.114 din .% mai 1%%.+ deoarece pri$este, potri$it titulaturii sale destul de generoase, normele de organizare si efectuare a transporturilor auto internationale de persoane si marfuri, a transporturilor auto de persoane !n trafic interjudetean si judetean si a transporturilor auto de marfuri aga aritice si periculoase. )n prezent, acest act normati$ se aplica !n forma modificata prin D.:. nr.17;1%%4 *?.1. nr.%0 din 6 aprilie 1%%4+, astfel cum a fost repu licat !n ?.1. nr.%5 din 13 aprilie 1%%4. 'omeniul reglementarilor mentionate include, potri$it art.1%, orice auto$e"icul, fie ca acesta apartine unui agent economic de stat, precum regiile autonome, fie ca face parte din patrimoniul agentilor economici pri$ati, inclusi$ societati comerciale cu capital integral sau partial de stat. 9egula mentionata comporta totusi o e&ceptie, !n temeiul careia auto$e"iculele din dotatia ?inisterului /pararii 0ationale si ale ?inisterului de 3nterne nu intra su incidenta D.:. nr...3;1%%.. Con$entii internationale !n materie. )n mod o isnuit, asemenea instrumente juridice intereseaza transporturile rutiere internationale. 7otusi unele con$entii multilaterale au o sfera de aplicare mai larga, deoarece instituie masuri pe ordin general, cu incidenta nemijlocitasi !n traficul rutier intern. ,unt singurele la care ne referim deocamdata. Cu titlul aratat poate fi mentionat /cordul european referitor la semnele rutiere, adoptat la gene$a la 13 decem rie 1%574. )n prezent se aplica Con$entia asupra semnalizarii rutiere, !nc"eiata la Eiena la 8 noiem rie 1%68 si completata prin /cordul european semnat la :ene$a la 1 mai 1%71. 9om(nia a ratificat am ele acte internationale mentionate prin 'ecretul nr. 318;1%80 *Aul.1f. nr.86 din .0 octom rie 1%80+. /ceste con$entii multilaterale au !nteles sa realizeze, asa cum se arata !n pream ul uniformizarea semnelor rutiere, spre a contri ui astfel la securitatea circulatiei pe drumuri si sosele !n traficul international. Cum !n practica semnele rutiere se e&ecuta ine$ita il la scara locala, pe teritoriul fiecarui stat contractant, rezulta ca su acest aspect reglementarile /cordului european !n discutie !si gasesc aplicarea imediatasi preliminara !n cadrul intern al tarilor participante, c"iar daca scopul final este enefic traficului rutier international. 7ot astfel /cordul european pri$ind acti$itatea ec"ipajelor $e"iculelor care efectueaza transporturi rutiere internationale, !nc"eiat la :ene$a la 1 iulie 1%70 si la care

9om(nia a aderat !n temeiul =egii nr.101;1%%4 *?.1. nr.3.3 din .. noiem rie 1%%4+ cuprinde o serie de definitii si de reglementari care intereseaza deopotri$a traficul intern pe drumurile pu lice ale statelor contractante. ,u auspiciile Comisiei economice 10B pentru >uropa a fost adoptarta la :ene$a la data de 1% mai 1%56, Con$entia pri$ind transportul de marfuri pe sosele*C?9+ ,!n $igoare de la data de . iulie 1%61,modificata ulterior prin #rotocolul de la :ene$a din 5 iulie 1%785. Continutul si conditiile de !nc"eiere a contractului 7raficul de persoane sau de marfuri rutier se se efectuiaza !n temeiul unui contract comercial de transport, mai putin transporturile !n interes propriu,!n folos propriu sau cu titlu gratuit. Contractul de transport de marfuri cu mijloace auto are un continut asemanator cu cel al contractului cu calea ferata, !n sensul casi aici carausul se o liga, !n sc"im ul unei ta&e, sa transporte un anumit $olum de marfa pe distanta sta ilita prin contract, sa asigure paza marfii din momentul preluarii pentru transport si p(na la ridicarea ei de catre persoana !ndreptatitasi sa eli ereze marfa destinatarului desemnat de catre e&peditor prin scrisoarea de transport6. Contractul se !nc"eie !ntre posesorul mijloacelor de transport, agent economic cu capital de stat sau pri$at care are licenta de transport eli erata de autoritatea nationala competenta-/.9.9. si e&peditor, prin acesta din urma !nteleg(ndu-se orice persoana juridica sau fizica ce solicita efectuarea transportului si ac"ita ta&a de transport, indiferent de calitatea pe care o are !n diferite etape ale transportului *predator, destinatar, e&peditor etc.+. 4 9om(nia a aderat la /cord prin 'ecretul nr,4.8;1%63 5 9om(nia a aderat la C?9 prin 'ecretul nr.451;1%7.,iar la #rotocolul din 1%78 prin 'ecretul nr.66;1%81 !n $igoare din data de .8 decem rie 1%86. )n practica !nc"eierii contractelor de transport cu mijloace auto este putin utilizata regula !nc"eierii preala ile a contractelor economice anuale !ntre transportator si eneficiarul acti$itatii de transport. 7otusi, atunci c(nd e&ista asemenea contracte, partenerul cu care ele au fost !nc"eiate $or a$ea prioritate !n ce pri$este repartizarea mijloacelor de transport, aceasta fac(ndu-se pe aza unor programari lunare si saptam(nale. Celelalte solicitari se onoreaza !n ordinea !n care s-au !naintat si !n functie de mijloacele disponi ile ale transportatorului. Contractul se !nc"eie !n forma scrisasi tipizata, documentul tip utilizat !n aceasta categorie de contracte fiind scrisoarea de transport auto. Completarea si depunerea acesteia de catre e&peditor la sediul carausii e&prima $ointa primului de a !nc"eia contractul, iar acceptarea ei si punerea de catre caraus la dispozitia e&peditorului a mijloacelor de transport solicitate ec"i$aleaza cu e&primarea consimtam(ntului transportatorului de a !nc"eia contractul. #entru a !nc"eia contractul este necesara !naintarea catre caraus a comenzii de transport din partea e&peditorului, !n forma scrisa, si care $a cuprinde urmatoarele elemente-

a. felul si greutatea marfii pentru care se solicita transportul *!n e&peditiile de coletarie se $or preciza numarul coletelor si modul de am alare+< . felul documentului care !nsoteste marfa *a$iz, factura+, numarul si seria acestuia< c. locul de !ncarcare a marfii *!n e&peditiile complete+< d. denumirea *numele+ si sediul *adresa destinatarului+< e. Contul si Aanca e&peditorului, modalitatea de plata< f. felul auto$e"iculelor solicitate si capacitatea acestora< g. dotarile suplimentare ale auto$e"iculului, atunci c(nd se impune acest lucru. ,crisoarea de transport tre uie completata corect si clar, e&peditorul purt(nd raspunderea pentru e$entualele ine&actitati si mentiuni false. Contractele de transport de marfuri cu mijloace auto se !nc"eie pentru e&peditii cu mijloace auto complete, c(nd e&peditorul solicita !ntreaga capacitate a unui sau a mai multor mijloace de transport, si e&peditii de coletarie, pentru marfurile a caror greutate este cuprinsa !ntre 1. si 1000 Cg. #redarea si primirea marfurilor pentru transport ?arfurile transportate su forma e&peditiilor de coletarie se predau la magazia transportatorului, pe aza c(ntaririi efectuate de acesta !n prezenta e&peditorului. Fiecare colet tre uie am alat corespunzator, a$(nd aplicata !n e&terior etic"eta cu datele esentiale pentru identificarea si predarea la destinatie celui !ndreptatit sa-l primeasca. Coletele care nu !ndeplinesc aceste conditii se pot refuza de catre caraus spre a fi primite la transport. )n e&peditiile cu mijloace auto complete marfurile se primesc pentru transport !n locurile unde acestea sunt depozitate, respecti$ !n locurile !n care e&peditorul solicita mijloacele de transport pentru !ncarcare. #otri$it contractului, carausul este o ligat sa puna la dispozitia e&peditorului, la data si locul mentionate !n documentul de transport, mijloacele adec$ate efectuarii transportului, !n una stare de functionare si la capacitatea comandata prin contract. >&peditorul este o ligat sa $erifice daca mijloacele puse la dispozitie de catre caraus sunt adec$ate transportului ce urmeaza a fi efectuat, a$(nd dreptul sa ceara !nlocuirea lor c(nd acestea sunt necorespunzatoare. )n situatia !n care carausul refuza sa le !nlocuiasca, se $a !nc"eia un proces $er al !n care se $a consemna refuzul respecti$, !n aceste conditii carausul urm(nd sa suporte toate consecintele utilizarii pentru transport a unui mijloc necorespunzator. 0e!ndeplinirea de catre e&peditor a acestor o ligatii $a face ca transportul sa fie e&onerat de raspundere !n cazul prejudiciilor cauzate de caracterul neadec$at al mijloacelor de transport, !ncarcarea unui asemenea mijloc si !nceperea folosirii lui constituind do$ada ca e&peditorul a acceptat auto$e"iculul respecti$, consider(ndu-l corespunzator pentru efectuarea transportului. =a predarea marfurilor pentru e&peditii cu mijloace auto complete greutatea luata !n calculul ta&ei de transport este cea pe care o declara

e&peditorul !n documentul de transport, carausul nefiind o ligat sa $erifice corectitudinea acestor date. >l are !nca dreptul sa faca acest lucru si daca $a constata ine&actitati !n legatura cu greutatea si natura marfii transportate, sa refuze transportul marfurilor ce fac parte din categoria celor interzise sau admise conditionat la transportul auto si sa procedeze la recalcularea ta&ei de transport. 'aca transportatorul $a descoperi pe parcursul efectuarii transportului ca !ncarcatura contine marfuri interzise sau admise conditionat de transport, el are dreptul sa !ntrerupa transportul si sa readuca la punctul de !ncarcare, fara a restitui !nsa ta&a de transport. >&peditorul este o ligat, apoi sa realizeze !ncarcarea auto$e"iculelor !n termenul li er tarifar, care se sta ileste !n felul urmator- pentru auto$e"icule cu o capacitate de p(na la 5 tone 6 80 de minute< pentru cele cu o capacitate mai mare termenul se suplimenteaza proportional cu capacitatea auto$e"iculului, ajung(nd p(na la .40 minute !n cazul auto$e"iculului cu o capacitate mai mare de .0 de tone. 7impul utilizat efecti$ pentru !ncarcare se calculeaza pe aza confirmarii facuta de e&peditor pe documentul de transport a orei de sosire a auto$e"iculului la punctul de !ncarcare si a orei la care auto$e"iculul a parasit locul de !ncarcare. )ncarcarea se efectueaza fara !ntrerupere, !n program continuu, iar depasirea termenului de !ncarcare li er tarifar se ta&eaza suplimentar prin !ncasarea pentru durata cu care se depaseste acest termen a ta&ei de stationare, care se calculeaza prin aplicarea tarifului pe ora de stationare. >&ecutarea contractului de transport ,e considera e&ecutat contractul de transport daca marfa a ajuns intacta la destinatie si a fost predata destinatarului, respect(ndu-se totodata termenul de e&ecutare a transportului con$enit prin contract. )n legatura cu acest din urma aspect, se impune precizarea ca reglementarile !n $igoare include dispozitii pri$itoare la modul de calculare a termenului de e&ecutare a contractului de transport. /poi, mai e&ista reglementarea potri$it careia daca e&peditorul solicita un regim rapid de e&ecutare a transportului si ac"ita !n acest scop un tarif majorat, carausul $a parcurge !ntr-o astfel de situatie cel putin 300 de Cm !n .4 de ore. )n celelalte cazuri, termenul de e&ecutare se poate sta ili prin acordul partilor contractante, lu(ndu-se !n seama normele te"nice prin care se sta ilesc timpii normati de mers. )ncadrarea carausilor !n termenul de e&ecutare a contractului presupune alegerea pentru efectuarea transportului a celui mai scurt traseu, cu conditia de a fi practica il. =a plecarea !n cursa, transportatorul eli ereaza conducatorului auto foaia de parcurs, document pe aza caruia se poate efectua controlul asupra modului !n care este e&ecutat transportul. /cest document cuprinde urmatoarelea. denumirea societatii !n proprietatea careia se afla mijloacele de transport< . felul auto$e"iculului, marca, capacitatea, numarul de !nmatriculare< c. numele si prenumele soferului, iar atunci c(nd este cazul, si al !nsotitorilor<

d. localitatea de destinatie, ruta pe care se $a efectua transportul si numele destinatarului< e. numarul de Cilometri ce urmeaza a fi parcursi< f. $iza si mentiunile re$izorului te"nic< g. seria si numarul carnetului foii de parcurs si ale scrisorii de transport< ". consumul de car uranti si lu refianti< i. raportul soferului cu pri$ire la distanta parcursasi timpul !n care s-a parcurs aceasta distanta< j. confirmarea eneficiarului si $iza autogarilor. 7ransportatorul $a eli era la destinatie marfa persoanei desemnate ca destinatar prin scrisoarea de transport. ?omentul eli erarii marfii coincide, !n e&peditiile cu mijloace auto complete, cu punerea la dispozitia destinatarului a mijlocului de transport pentru descarcare, iar !n cele de coletarie 6 cu preluarea efecti$a a coletelor de catre destinatar. Carausul nu $a eli era marfa daca destinatarul nu ac"ita !n preala il ta&ele ce cad !n sarcina sa *ta&a de transport, ram ursuri, etc.+. >l are dreptul de retentie asupra marfii !n caz de neac"itare a acestor ta&e. )nainte de a prelua marfa, destinatarul este o ligat sa $erifice, !mpreuna cu presupusul carausului, starea am alajelor, a sigiliilor, semnelor si marcajelor si $a prelua marfa numai daca acesta nu prezinta urme de $iolare, fac(ndu-se mentiunea !n documentul de transport ca marfa a ajuns intacta la destinatie, fiind preluata ca atare. 'aca se constata !nsa urme de $iolare, semne e$idente de sustragere sau a$ariere, atunci se !nc"eie un proces-$er al de constatare, respect(ndu-se conditiile sta ilite !n situatii similare !n transportul fero$iar. ?odificarea contractului de transport auto 'reptul de confirmare a contractului de transport de marfuri cu mijloace auto apartine !n e&clusi$itate e&peditorului. >l poate fi e&ercitat din momentul preluarii de catre caraus a marfii pentru transport si p(na la eli erarea acesteia de catre destinatar. 1rdinul de modificare a contractului de transport auto se da numai !n scris si el se poate referi laa. sc"im area localitatii de destinatie< . desemnarea altui destinatar< c. !napoierea marfii !n localitatea de predare. Carausul este o ligat sa e&ecute ordinul de modificare a contractului !n masura !n care acesta este !n concordanta cu reglementarile !n $igoare, iar e&peditorul a ac"itat suplimentarile de ta&a impuse de modificarea traseului. 'e asemenea, !n e$entualitatea ca transportatorul !nregistreaza unele pagu e !n urma e&ecutarii ordinului de modificare a contractului, e&peditorul $a fi o ligat sa plateasca despagu iri carausului. Carausul poate refuza e&ecutarea dispozitiilor de modificare a contractului doar !n urmatoarele situatii-

a. e&ecutarea nu mai era posi ila !n momentul !n care s-a primit ordinul dat !n acest sens de catre e&peditor< . modificarea contra$ine reglementarilor pri$itoare la desfasurarea transportului cu mijloace auto< c. dispozitiile e&peditorului nu pot fi e&ecutate din cauza unor piedici o iecti$e. )n toate aceste situatii, carausul este o ligat sa-l !nstiinteze pe e&peditor. 'e asemenea, e&peditorul tre uie !nstiintat si atunci, datorita inter$entiei unor cauze independente de $ointa carausului, transportul nu mai poate fi e&ecutat !n formula con$enita prin contract, care $a tre ui, !n astfel de situatii, sa dea noi dispozitii ce urmeaza a fi duse la !ndeplinire de catre caraus. /ceeasi refula functioneazasi !n cazul !n care destinatarul nu este gasit, refuza sa primeasca marfa sau refuza sa ac"ite ta&ele ce cad !n sarcina sa. 'aca !ntre timp au disparut cauzele care o structionau e&ecutarea contractului de transport, carausul este o ligat sa dea curs celor con$enite initial prin contract, fara a mai astepta alte dispozitii de la e&peditor. #e durata e&ecutarii transportului, conducatorii auto sunt o ligati satina permanent legatura cu filialele sau punctele de legatura ale transportatorului aflate pe traseu, pentru a lua cunostinta !n timp util de orice modificare inter$enita !n legatura cu continutul contractului de transport. 9aspunderea partilor !n contractul de transport de marfuri cu mijloace auto6 9aspunderea partilor este antrenata de o ligatiile pe care si le asuma fiecare prin !nc"eierea contractului, ea fiind determinata !n acelasi timp si de reglementarile legale prin care se precizeaza modul !n care tre uie sa actioneze partile !n ducerea la !ndeplinire a contractului. 9aspunderea e&peditorului. )n conformitate cu reglementarile pri$itoare la !nc"eierea si desfasurarea contractului de transport de marfuri cu mijloace auto, e&peditorul raspunde pentrua. depasirea timpului afectat pentru !ncarcarea mijloacelor puse la dispozitie, situatie !n care el $a fi o ligat la plata ta&elor de stationare care se calculeaza !n functie de timpul !n care auto$e"iculul este imo ilizat si de capacitatea auto$e"iculului< . plata la termen a ta&elor de transport, !nt(rzierea d(nd dreptul transportatorului sa aplice penalitati< c. neam alarea corespunzatoare a marfurilor, nerespectarea normelor te"nice de !ncarcare a mijloacelor de transport< d. ne$erificarea starii si caracteristicilor mijloacelor de transport ce i-au fost puse la dispozitie si nerefuzarea acestora !n cazul !n care nu sunt adec$ate pentru efectuarea transportului< e. e&actitatea si corectitudinea mentiunilor din scrisoarea de transport< f. deteriorarea mijloacelor auto !n timpul !ncarcarii marfii. 9aspunderea carausului. #otri$it acelorasi reglementari, carausul raspunde pentru-

a. pierderea totala sau partiala a marfii< . a$arierea marfii transportate< c. depasirea termenului de e&ecutare a transportului. #entru pierderea marfii, despagu irea se calculeaza pe aza pretului trecut !n factura de li$rare a marfii sau, !n lipsa acestuia, !n functie de pretul practicat pe piata la locul si date predarii marfii. 'e asemenea, se $or restitui e&peditorului ta&a de transport si celelalte sume platite de aceste pentru e&ecutarea transportului. )n cazul !n care marfa a fost folosita !n scopuri proprii de catre caraus, despagu irea pe care o $a plati acesta se $a du la fata de suma normala. #entru a$arierea marfii rezultata !n timpul transportului si din culpa carausului se $or plati despagu iri corespunzatoare gradului de deteriorare a marfii si cantitatii deteriorate. ,e e&clude plata altor daune. )n cazul depasirii termenului de e&ecutare a transportului, carausul $a fi o ligat la plata despagu irilor numai daca e&peditorul *destinatarul+ a !nregistrat pagu e caurmare a !nt(rzierii transportului. )n legatura cu aceasta, reclamantului !i re$ine o ligatia de a do$edi ca pagu a este realasi ea se datoreaza depasirii termenului de e&ecutare a transportului, aceasta depasire dator(ndu-se culpei carausului. Carausul $a fi e&onerat de raspundere daca do$edeste caa. pierderea sau a$arierea marfii se datoreaza unor cauze ce nu pot fi puse !n seama sa, cum ar fi@ lipsa am alajului sau am alarea necorespunzatoare a coletelor< @ solicitarea de catre e&peditor a unui mijloc neadec$at transportului< @ caracteristicile proprii ale marfii pe seama carora au rezultat diminuarile cantitati$e sau deprecierile calitati$e< @ nerespectarea de catre e&peditor a normelor te"nice de !ncarcare si fi&are a marfii< @ ne!ndeplinirea de catre !nsotitorul transportului desemnat de e&peditor a o ligatiilor ce i-au re$enit !n aceasta calitate< @ indicatiile gresite date de e&peditor prin scrisoarea de transport< . !nt(rzierea e&ecutarii transportului s-a datorat unor cauze de forta majora ca- surpari de drumuri, inundatii, !nzapeziri etc. 9aspunderea destinatarului. 'estinatarul raspunde pentru urmatoarele situatiia. neac"itarea ta&elor ce cad !n sarcina sa !n legatura cu e&ecutarea transportului si li$rarea marfii< . ne$erificarea starii !n care a ajuns marfa la destinatie si ne!ntocmirea procesului $er al de consemnare a lipsurilor si deteriorarilor< c. deteriorarea marfii !n timpul descarcarii< d. deteriorarea mijloacelor de transport pe parcursul descarcarii marfii< e. depasirea termenului de descarcare li er tarifar, situatie !n care destinatarul $a fi o ligat la plata ta&elor pentru stationarea auto$e"iculelor. #artile $atamate !n urma ne!ndeplinirii o ligatiilor asumate de parteneri au dreptul la actiune, care tre uie e&ercitata !n termen de sase luni de la data

!nc"eierii transportului de catre e&peditor si destinatar si de .4 de luni 6 de catre caraus. )n cazul e&peditorului si respecti$ al destinatarului, tre uie utilizata !n preala il calea reclamatiei administrati$e. Contractul de transport rutier de calatori 7ransportul auto de calatori se efectueaza de catre operatori auto de transport rutier, licentiati de catre autoritatea rutiera !n domeniu, cu auto uzemicro uze pre$azute !n mersul auto uzelor afisat la fiecare autogarasi la punctele de oprire !n parcurs, precum si cu auto uze puse la dispozitia eneficiarilor la cererea lor, !n functie de necesitati. Contractul de transport auto de calatori se !nc"eie prin prezentarea calatorului la g"iseele autogarii sau !n statiile de oprire !n parcurs si solicitarea iletului *legitimatiei+ de calatorie pentru o anumita destinatie, !n sc"im ul platii de transport. 7ransportatorul are o ligatia, !n limita locurilor disponi ile, ca pe aza cererii calatorului, si a ac"itarii ta&ei de transport, sa !nc"eie contractul si sa transporte o persoana sau un grup de persoane din punctul de plecare, p(na la cel de destinatie. Carausul $a putea refuza primirea la transport sau, odata admisi, sa dispuna e&cluderea de la transport, dupa cum urmeaza@ persoanele care tul ura linistea sau incomodeaza pe ceilalti calatori< @ persoanele care insulta sau sa$(rsesc acte de $iolenta fata de ceilalti calatori sau fata de angajatii transportatorului< @ persoanele olna$e de oli contagioase si !n stare de e rietate. )nscrisul do$editor al !nc"eierii contractului de transport este legitimatia de calatorie, a carei formasi continut sunt sta ilite de catre 'irectia :enerala a 7ransporturilor 7erestre. Continutul si forma legitimatiilor de calatorie auto sunt asemanatoare celor pe calea ferata, fiind $ala ile numai pentru traseul, destinatia si auto$e"iculul pentru care au fost eli erate. 'in contractul de transport !nc"eiat se nasc o ligatii !n sarcina transportatorului c(t si a calatorului. )n ceea ce pri$este transportul, acestuia !i re$ine o ligatia sa asigure conditiile de confort si ser$iciile necesare unei calatorii normale. 'e asemenea, transportului !i re$ine o ligatia de a lua toate masurile de siguranta necesare pentru ca, !n timpul calatoriei, p(na la ajungerea la destinatie, calatorului sa nu i se !nt(mple nimic, fiind raspunzator !n caz de moarte sau accidentare a calatorului. )n cazul i$irii unui asemenea situatii, transportatorul $a putea !nlatura raspunderea sa *pentru moartea sau $atamarea corporala a calatorului+ numai daca se $a putea do$edi ca s-au datorat culpei e&clusi$e a calatorului sau a unor !mprejurari ce nu-i sunt imputa ile, deoarece nu le-a putut e$ita si nici !nlatura *pre$eni+.

Calatorul are o ligatia de a respecta regulile de calatorie sta ilite pentru transportul auto de persoane, sa se supuna masurilor luate de angajatii carausului si sa ac"ite ta&a de transport. 7ransporturile de calatori cu auto uze se ta&eaza potri$it tarifului !n $igoare, !n functie de distanta Cilometrica, sta ilita pe zone de ta&are, fiecarei zone corespunz(ndui o anumita ta&a !n care este inclusasi prima de asigurare, !n cadrul asigurarilor o ligatorii. Calculul ta&elor !n transporturile auto speciale, efectuate cu auto uze comandate, se face tot dupa tariful pe zone, potri$it distantei efecti$ parcurse si la numarul total de locuri, c"iar daca numarul de calatori este mai mic. daca grupul de calatori este mai mare dec(t numarul de locuri, calatorii peste numarul de locuri $or fi ta&ati separat. =a controlul efectuat, calatorii gasiti fara legitimatie de calatorie sau cu legitimatie ne$ala ila *cu adaugiri, stersaturi, $ala ila pentru un alt traseu etc.+, $or fi o ligati la plata pe loc a ta&ei calculata la tariful du lul al traseului parcurs. 'aca cel gasit !n aceasta situatie refuza sa faca plata pe loc a tarifului astfel sta ilit, i se $a !nc"eia un proces-$er al de contra$entie si $a fi co or(t din auto uz. Copiii p(na la 5 ani au dreptul de a calatori gratuit daca sunt !nsotiti si nu se pretinde pentru ei locuri separate. Copiii !ntre 5 si 10 ani au dreptul la o reducere de 50F a tarifului. )n aza contractului de transport !nc"eiat, calatorul are dreptul de a transporta gratuit agaje personale !n greutate de p(na la 15 Cg si cu respectarea dispozitiilor administrati$e si sanitare. daca agajul are greutatea mai mare de 15 Cg, pentru greutatea ce depaseste aceasta cantitate se $a sta ili ta&a corespunzatoare pe aza tarifului de agaje, !n raport de distanta Cilometricasi greutate. ,unt considerate agaje o iectele destinate uzului personal al calatorului, fotoliile porta ile sau pe rotile pentru olna$i, carucioarele pentru copii, instrumentele muzicale !n cutii sau "use, $alizele, icicletele etc. ,unt e&cluse la transportul auto de agaje o iectele e&plozi ile, usor incendia ile si cele caustice. #entru agajele de m(na, transportatorul nu are nici o raspundere, el ram(n(nd pe tot timpul transportului !n paza si supra$eg"erea calatorului. )n cazul c(nd agajul unui calator a pro$ocat daune auto$e"iculului, calatorilor sau agajelor acestora, proprietarul agajului $a fi o ligat la plata despagu itilor corespunzatoare. )n cazul pierderii sau a$arierii agajelor !n timpul calatoriei transportatorul $a raspunde numai c(nd consecintele negati$e s-au produs ca urmare a unui fapt ce-i este imputa il. Calatorul $a putea cere restituirea ta&ei de transport c(nd cursa a fost suspendata, c(nd renunta la calatorie cu cel putin o ora !nainte de plecare cursei si atunci c(nd nu a putut porni !n calatorie din cauza de forta majora, oala, accident etc. si cu conditia de a cere restituirea !n cel mult 1. ore de la plecarea auto uzului.

Contractul de transport rutier international de marfuri 7ransporturile rutiere internationale legale. Factorul care face distinctia !ntre acestea si transporturile interne este trecerea frontierei de stat a 9om(niei. /stfel, potri$it 1.B.:. nr.1%5;.00. pri$ind circulatia pe drumurile pu lice, prin trafic international se !ntelege ,,orice circulatie care implica trecerea cel putin a unei frontiereG7. 7ransporturile internationale auto de marfuri sunt reglementate prin mai multe acte normati$e9eglementari de drept intern. 'ispozitii sau acte normati$e care au ca o iect nemijlocit traficul rutier international sunt@ 'ecretul nr..50;1%81 pri$ind sta ilirea regimului de folosire a drumurilor de catre auto$e"iculele !nmatriculate !n alte state, care transporta marfuri !n trafic international pe teritoriul 9om(niei, modificat prin 'ecretul nr.%1;1%84. @ 1rdinul nr.300;1%%5 al ?inisterului 7ransporturilor pri$ind emiterea de catre acest minister a certificatelor de omologare internationala pentru $e"iculele rutiere si componentele acestora, !n conformitate cu 9egulamentele internationale ale 1.0.B. si ale Comunitatii >conomice >uropene. @ Codul Eamal, cu modificarile ulterioare8. Con$entii internationale@ Con$entia pri$ind transportul international de marfuri pe sosele *C?9+,adoptata la :ene$a, la 1%.05.1%56.9om(nia a aderat la C?9 prin 'ecretul nr.451;1%7.. C10E>073> 9>F>9371/9> =/ C1079/C7B= '> 79/0,#197 307>90/7310/= '> ?/9FB93 #> ,1,>=> *C?9+ Cap. 3 'omeniul de aplicare /rt. 1 - 1. #rezenta con$entie se aplica oricarui contract de transport de marfuri pe sosele, cu titlu oneros, cu $e"icule, cand locul primirii marfii si locul pre$azut pentru eli erare, asa cum sunt indicate in contract, sunt situate in doua tari diferite, dintre care cel putin una este tara contractanta, independent de domiciliul si de nationalitatea participantilor la contract. .. 3n sensul prezentei con$entii, prin G$e"iculeG se !nteleg automo ilele, $e"iculele articulate, remorcile si semiremorcile, asa cum sunt ele definite in articolul 4 al Con$entiei asupra circulatiei rutiere din 1% septem rie 1%4%. 3. #rezenta con$entie se aplica c"iar daca transporturile intrand in domeniul ei de aplicare sunt efectuate de catre state sau de catre institutii ori organizatii gu$ernamentale. eneficiaza de multiple definitii

4. #rezenta con$entie nu se aplicaa+ transporturile efectuate pe aza con$entiilor postale internationale< + transporturile funerare< c+ transporturile efectuate de stramutare. 5. #artile contractante se o liga sa nu aduca nici o modificare prezentei con$entii prin acorduri speciale !nc"eiate intre doua sau mai multe dintre ele, putandu-se totusi scoate de su pre$ederile ei micul trafic de frontiera sau autorizarea folosirii scrisorii de trasura reprezentati$e a marfii in transporturile efectuate e&clusi$ pe teritoriile lor. /rt. . - 1. 'aca $e"iculul continand marfuri este transportat pe o parte a parcursului, pe mare, cale ferata, cale na$iga ila interioara sau aeriana, fara descarcarea marfii din $e"icul, cu e&ceptia aplicarii e$entuale a dispozitiilor articolului 14, prezenta con$entie se aplica pentru !ntregul transport. 7otusi, in masura in care s-a do$edit ca o pierdere, o a$arie sau o !ntarziere la eli erarea marfii, care a sur$enit in cursul transportului cu un astfel de transport decat cel rutier, nu a fost cauzata de o actiune sau omisiune a transportatorului rutier si ca pro$ine dintr-un fapt care nu a putut sa se produca decat in cursul si din cauza transportului nerutier, raspunderea transportatorului rutier nu este determinata de prezenta con$entie, ci de felul in care raspunderea transportatorului nerutier ar fi fost determinata daca un contract de transport ar fi fost !nc"eiat intre e&peditor si transportorul nerutier numai pentru transportul marfii, conform pre$ederilor legale pri$ind transportorul de marfuri printr-un alt fel de transport decat cel rutier. Cu toate acestea, in lipsa unor astfel de pre$ederi, raspunderea transportatorului rutier $a fi determinata de prezenta con$entie. .. 'aca transportatorul rutier este in acelasi timp si transportator nerutier, raspunderea sa este, de asemenea, determinata de pre$ederile paragrafului 1, ca si cand functia sa de transportator rutier si functia sa de transportator nerutier ar fi e&ercitate de catre doua persoane diferite. Cap. 33 - #ersoanele pentru care raspunde transportatorul /rt. 3 - #entru aplicarea prezentei con$entii, transportatorul raspunde ca de propriile sale actiuni si omisiuni, de actiunile si omisiunile prepusilor sai si ale oricaror alte persoane la ser$iciile carora recurge pentru e&ecutarea transportului, daca acesti prepusi sau aceste persoane actioneaza in e&ercitiul functiilor lor. Cap. 333 - )nc"eierea si e&ecutarea contractului de transport /rt. 4 - #ro a contractului de transport de face prin scrisoare de trasura. / senta, neregularitatea sau pierderea scrisorii de trasura nu afecteaza nici e&istenta, nici $ala ilitatea contractului de transport, care ramane supus dispozitiilor prezentei con$entii. /rt. 5 - 1. ,crisoarea de trasura este !ntocmita in trei e&emplare originale, semnate de e&peditor si de transportator, aceste semnaturi putand sa fie

imprimate sau !nlocuite prin stampilele e&peditorului si transportatorului, daca legislatia tarii in care este !ntocmita scrisoarea de trasura o permite. #rimul e&emplar se remite e&peditorului, al doilea !nsoteste marfa, iar al treilea se retine de transportator. .. 3n cazul in care marfa de transportat tre uie sa fie !ncarcata de $e"icule diferite sau daca este $or a de diferite feluri de marfa ori de loturi distincte, e&peditorul sau transportatorul are dreptul sa ceara !ntocmirea de scrisori de trasura pentru fiecare $e"icul folosit sau pentru fiecare fel de marfa ori lot de marfuri. /rt. 6 - 1. ,crisoarea de trasura tre uie sa contina urmatoarele datea+ locul si data !ntocmirii sale< + numele si adresa e&peditorului< c+ numele si adresa transportatorului< d+ locul si data primirii marfii si locul pre$azut pentru eli erarea acesteia< e+ numele si adresa destinatarului< f+ denumirea curenta a naturii marfii si felul am alajului, iar pentru marfurile periculoase, denumirea lor general recunoscuta< g+ numarul coletelor, marcajele speciale si numerele lor< "+ greutatea ruta sau cantitatea astfel e&primata a marfii< i+ c"eltuielile aferente transportului *pret de transport, c"eltuieli accesorii, ta&e de $ama si alte c"eltuieli sur$enite de la !nc"eierea contractului si pana la eli erare+< j+ instructiunile necesare pentru formalitatile de $ama si altele< C+ indicatia ca transportul este supus regimului sta ilit prin prezenta con$entie si nici unei alte clauze contrare. .. 'aca este cazul, scrisoare de trasura tre uie sa contina si indicatiile urmatoarea+ interzicerea trans ordarii< + c"eltuielile pe care e&peditorul le ia asupra sa< c+ totalul sumelor ram urs de perceput la eli erarea marfii< d+ $aloarea declarata a marfii si suma care reprezinta interesul special la eli erare< e+ instructiunile e&peditorului catre transportator cu pri$ire la asigurarea marfii< f+ termenul con$enit in care transportul tre uie sa fie efectuat< g+ lista documentelor remise transportatorului. 3. #artile pot insera in scrisoarea de trasura orice alta indicatie pe care ele o considera utila. /rt. 7 - 1. >&peditorul raspunde pentru toate c"eltuielile si daunele pricinuite transportatorului din cauza ine&actitatii sau insuficienteia+ indicatiile mentionate in articolul 6 paragraful 1 +, d+, e+, f+, g+, "+ si j+< + indicatiile mentionate in articolul 6 paragraful .< c+ oricaror alte indicatii sau instructiuni date de el pentru emiterea scrisorii de trasura sau pentru a fi inserate in acesta.

.. 'aca, la cererea e&peditorului, transportatorul !nscrie in scrisoarea de trasura mentiunile indicate in paragraful 1 al prezentului articol, se considera, pana la pro a contrarie, ca acesta a actionat in contul e&peditorului. 3. 'aca scrisoarea de trasura nu contine mentiunea pre$azuta in articolul 6 paragraful 1 C+, transportatorul raspunde pentru toate c"eltuielile si daunele pe care le-ar suporta persoana care are dreptul sa dispuna asupra marfii datorita acestei omisiuni. /rt. 8 - 1. =a primirea marfii, transportatorul este o ligat sa $erificea+ e&actitatea mentiunilor din scrisoarea de trasura referitoare la numarul de colete, cit si la marcajul si la numerele lor< + starea aparenta a marfii si a am alajului ei. .. 'aca transportorul nu are mijloace rezona ile de a $erifica e&actitatea mentiunilor indicate in paragraful 1 a+ al prezentului articol, el $a !nscrie in scrisoarea de trasura rezer$e care tre uie sa fie moti$ate. >l tre uie, de asemenea, sa moti$eze toate rezer$ele pe care le face cu pri$ire la starea aparenta a marfii si a am alajului ei. /ceste rezer$e nu angajeaza pe e&peditor, daca acesta nu le-a acceptat in mod e&pres in scrisoarea de trasura. 3. >&peditorul are dreptul sa ceara $erificarea de catre transportator a greutatii rute a marfii sau a cantitatii acesteia astfel e&primate. >l poate cere, de asemenea, $erificarea continutului coletelor. 7ransportatorul poate cere plata c"eltuielilor de $erificare. 9ezultatul $erificarilor se consemneaza in scrisoarea de trasura. /rt. % - 1. ,crisoarea de trasura face do$ada, pana la pro a contrarie, a conditiilor contractului si a primirii marfii de catre transportator. .. 3n a senta !nscrierii in scrisoarea de trasura a rezer$elor moti$ate ale transportatorului, e&ista prezumtia ca marfa si am alajul ei erau in stare aparenta una in momentul primirii de catre transportator si ca numarul de colete, cit si marcajele si numerele lor erau conforme cu mentiunile din scrisoarea de trasura. /rt. 10 - >&peditorul este raspunzator fata de transportator pentru daunele pricinuite persoanelor, materialului sau alte marfuri, precum si pentru c"eltuielile cauzate de defectuozitatea am alajului marfii, afara de cazul cand defectuozitatea, fiind aparenta sau cunoscuta transportatorului in momentul primirii marfii, transportatorul nu a facut rezer$e cu pri$ire la aceasta. /rt. 11 - 1. 3n $ederea !ndeplinirii formalitatilor de $ama si a altora care tre uie facute !nainte de eli erarea marfii, e&peditorul tre uie sa ane&eze la scrisoarea de trasura sau sa puna la dispozitia transportatorului documentele necesare si sa-i furnizeze toate informatiile cerute. .. 7ransportatorul nu este o ligat sa e&amineze daca aceste documente si informatii sunt e&acte sau suficiente. >&peditorul este raspunzator fata de transportator pentru toate daunele care ar putea rezulta din lipsa, insuficienta sau neregularitatea acestor documente si informatii, in afara de cazul in care culpa este a transportatorului. 3. 7ransportatorul este raspunzator ca si un comisionar de consecintele pierderii sau utilizarii ine&acte a documentelor mentionate in scrisoarea de

trasura si care o !nsotesc sau care i s-au predat< totusi, despagu irea pusa in sarcina sa nu o $a depasi pe aceea care ar fi datorata in caz de pierdere a marfii. /rt. 1. - 1. >&peditorul are dreptul de dispozitie asupra marfii, in special sa ceara transportatorului oprirea transportului, sc"im area locului pre$azut pentru eli erare sau sa eli ereze marfa unui alt destinatar decat cel indicat in scrisoarea de trasura. .. /cest drept sa stinge in momentul in care al doilea e&emplar al scrisorii de trasura este remis destinatarului, sau daca acesta !si e&ercita dreptul pre$azut de articolul 13 paragraful 1< din acel moment, transportatorul tre uie sa se conformeze ordinelor destinatarului. 3. 'reptul de dispozitie apartine totusi destinatarului din momentul !ntocmirii scrisorii de trasura, daca e&peditorul face o mentiune in acest sens pe aceasta scrisoare. 4. 'aca, e&ercitand dreptul sau de dispozitie, destinatarul ordona eli erarea marfii unei alte persoane, aceasta nu poate desemna alti destinatari. 5. >&ercitiul dreptului de dispozitie este supus urmatoarelor conditiia+ e&peditorul sau, in cazul indicat in paragraful 3 al prezentului articol, destinatarul, care $rea sa e&ercite acest drept, tre uie sa prezinte primul e&emplar al scrisorii de trasura, pe care tre uie sa fie !nscrise noile instructiuni date transportatorului si sa despagu easca pe transportator pentru c"eltuielile si prejudiciul pe care le-a antrenat e&ecutarea acestor instructiuni< + e&ecutarea acestor instructiuni tre uie sa fie posi ila in momentul in care instructiunile par$in persoanei care tre uie sa le e&ecute si nu tre uie nici sa !mpiedice e&ploatarea normala a !ntreprinderii transportatorului, nici sa aduca prejudicii e&peditorilor sau destinatarilor altor transporturi< c+ instructiunile nu tre uie niciodata sa ai a ca efect di$izarea transportului. 6. 3n cazul in care, datorita dispozitiilor pre$azute in paragraful 5 + al prezentului articol, transportatorul nu poate e&ecuta instructiunile pe care le primeste, el tre uie sa !nstiinteze imediat despre aceasta persoana care a dat aceste instructiuni. 7. 7ransportatorul care nu e&ecuta instructiunile date in conditiile pre$azute de prezentul articol sau care s-a conformat acestor instructiuni fara sa fi cerut prezentarea primului e&emplar al scrisorii de trasura $a fi raspunzator fata de cel care are dreptul sa ceara acoperirea prejudiciului cauzat de acest fapt. /rt. 13 - 1. 'upa sosirea marfii la locul pre$azut pentru eli erare, destinatarul are dreptul de a cere ca al doilea e&emplar al scrisorii de trasura sa-i fie remis si ca marfa sa-i fie eli erata contra unei do$ezi de primire. 'aca pierderea marfii este sta ilita sau daca marfa nu a sosit la e&pirarea termenului pre$azut in articolul 1%, destinatarul este autorizat sa pretinda in numele sau de la transportator drepturile care rezulta din contractul de transport. .. 'estinatarul care se pre$aleaza de drepturile care ii sunt acordate de paragraful 1 al prezentului articol, este o ligat sa plateasca creantele sale care rezulta din scrisoarea de trasura. 3n caz de contestare a acestora, transportatorul

nu este o ligat sa efectueze eli erarea marfii decat in cazul in care destinatarul a depus o cautiune. /rt. 14 - 1. 'aca, pentru un moti$ oarecare, e&ecutarea contractului in conditiile pre$azute in scrisoarea de trasura este sau de$ine imposi ila !nainte de sosirea marfii la locul pre$azut pentru eli erare, transportatorul este o ligat sa ceara instructiuni persoanei care are dreptul sa dispuna de marfa, in conformitate cu articolul 1.. .. 7otusi, daca circumstantele permit efectuarea transportului in conditiile care difera de cele pre$azute in scrisoarea de trasura si daca transportatorul nu a putut sa o tina in timp util instructiunile de la persoana care are dreptul de a dispune de marfa conform articolului 1., el $a lua masurile pe care le considera ca fiind cele mai une in interesul persoanei care are dreptul de a dispune de marfa. /rt. 15 - 1. 3n cazul in care dupa sosirea marfii la locul de destinatie se i$esc impedimente la eli erare, transportatorul cere instructiuni de la e&peditor. 'aca destinatarul refuza marfa, e&peditorul are dreptul de a dispune de aceasta, fara a prezenta primul e&emplar al scrisorii de trasura. .. C"iar daca a refuzat marfa, destinatarul poate oricand sa ceara eli erarea ei atat timp cit transportatorul nu a primit instructiuni contrarii de la e&peditor. 3. 'aca impedimentul la eli erarea marfii apare dupa ce destinatarul, conform dreptului pe care !l detine in $irtutea articolului 1. paragraful 3, a dat ordin de a se eli era marfa unei alte persoane, destinatarul se su stituie e&peditorului, iar aceasta alta persoana destinatarului, pentru aplicarea paragrafelor 1 si . de mai sus. /rt. 16 - 1. 7ransportatorul are dreptul la ram ursarea c"eltuielilor legate de solicitarea de instructiuni sau cele determinate de e&ecutarea instructiunilor primite, cu conditia ca aceste c"eltuieli sa nu fie consecinta culpei sale. .. 3n cazurile indicate in articolului 14 paragraful 1 si in articolul 15, transportatorul poate sa descarce imediat marfa in contul persoanei care are dreptul sa dispuna de aceasta< dupa aceasta descarcare, transportul este considerat terminat. 7ransportatorul !si asuma atunci pastrarea marfii. >l poate totodata sa !ncredinteze marfa unui tert si nu este atunci raspunzator decat de alegerea judicioasa a acestui tert. ?arfa ramane gre$ata de creantele rezultand din scrisoarea de trasura si de toate celelalte c"eltuieli. 3. 7ransportatorul poate sa procedeze la $anzarea marfii fara sa astepte instructiuni de la persoana care are dreptul sa dispuna, cand natura perisa ila a marfii sau starea ei o justifica sau cand c"eltuielile pentru pastrare sunt disproportionate fata de $aloarea marfii. 3n celelalte cazuri el poate, de asemenea, proceda la $anzarea marfii, daca, intr-un termen rezona il, el nu a primit din partea persoanei care are dreptul sa dispuna de marfa instructiuni contrarii a caror e&ecutare ii poate fi ceruta in mod ec"ita il. 4. 'aca marfa a fost $anduta in aza dispozitiilor prezentului articol, suma o tinuta din $anzare tre uie pusa la dispozitia persoanei care are dreptul de a dispune de marfa, minus c"eltuielile care gre$eaza marfa. 'aca aceste

c"eltuieli sunt mai mari decat suma o tinuta din $anzare, transportatorul are dreptul la diferenta. 5. #rocedura utilizata in caz de $anzare este determinata de legea sau de uzantele locului unde se gaseste marfa.

Cap. 3E - 9aspunderea transportatorului /rt. 17 - 1. 7ransportatorul este raspunzator pentru pierderea totala sau partiala sau pentru a$ariere, produse intre momentul primirii marfii si cel al eli erarii acesteia, cit si pentru !ntarzierea in eli erare. .. 7ransportatorul este e&onerat de aceasta raspundere daca pierderea, a$aria sau !ntarzierea a a$ut drept cauza o culpa a persoanei care are dreptul sa dispuna de marfa, un ordin al acesteia nerezultand dintr-o culpa a transportatorului, un $iciu propriu al marfii sau circumstante pe care transportatorul nu putea sa le e$ite si ale caror consecinte nu le putea pre$eni. 3. 7ransportatorul nu poate in$oca, pentru a fi e&onerat de raspundere, nici defectiunea $e"iculului pe care-l foloseste pentru efectuarea transportului, nici culpa persoanei de la care a !nc"iriat $e"iculul sau a prepusilor acesteia. 4. Hinand cont de articolul 18 paragrafele . pana la 5, transportatorul este e&onerat de raspundere daca pierderea sau a$aria rezulta din riscurile particulare inerente uneia sau mai multora dintre urmatoarele faptea+ folosirea de $e"icule descoperite, fara prelate, daca aceasta folosire a fost con$enita intr-un mod e&pres si mentionata in scrisoarea de trasura< + lipsa sau defectuozitatea am alajului pentru marfurile e&puse prin felul lor la stricaciuni sau a$ariere, cand aceste marfuri nu sunt am alate sau sunt rau am alate< c+ manipularea, !ncarcarea, sti$uirea sau descarcarea marfii de catre e&peditor sau destinatar sau de catre persoane care actioneaza in contul e&peditorului sau al destinatarului< d+ natura unor marfuri e&puse, datorita cauzelor inerente !nsasi naturii lor, fie la pierdere totala sau partiala, fie la a$arie in special prin spargere, rugina, deteriorare interna si spontana, uscare, curgere, pierdere normala sau prin actiunea insectelor sau a rozatoarelor< e+ insuficienta sau imperfectiunea marcajelor sau a numerelor coletelor< f+ transportul de animale $ii. 5. 'aca in aza prezentului articol, transportatorul nu raspunde de unii factori care au cauzat dauna, raspunderea sa nu este angajata decat in masura in care factorii de care el raspunde, in aza prezentului articol, au contri uit la dauna. /rt. 18 - 1. ,arcina pro ei ca pierderea, a$aria sau !ntarzierea eli erarii a a$ut drept cauza unul dintre factorii pre$azuti in articolul 17 paragraful . incum a transportatorului.

.. Cand transportatorul sta ileste ca, tinand seama de circumstantele de fapt, pierderea sau a$arierea a putut sa rezulte din unu sau mai multe riscuri particulare pre$azute in articolul 17 paragraful 4, e&ista prezumtia ca ea a rezultat din aceasta cauza. Cel in drept poate totusi sa faca do$ada ca dauna nu a a$ut drept cauza in !ntregime sau partial unul dintre aceste riscuri. 3. #rezumtia aratata mai sus nu este aplica ila in cazul pre$azut de articolul 17 paragraful 4 a+, daca este $or a de o pierdere anormala sau o pierdere de colete. 4. 'aca transportul este efectuat cu ajutorul unui $e"icul amenajat in $ederea protejarii marfurilor !mpotri$a influentei caldurii, a frigului, a $ariatiilor de temperatura sau a umiditatii aerului, transportatorul nu poate in$oca eneficiul pre$ederilor articolului 17 paragraful 4 d+ decat daca face do$ada ca toate masurile care ii incum a, tinand cont de circumstante, au fost luate in ceea ce pri$este alegerea, !ntretinerea si folosirea acestor amenajari si ca el s-a conformat instructiunilor speciale care i-au fost date. 5. 7ransportatorul nu poate in$oca eneficiul pre$ederilor articolului 17 paragraful 4 f+ decat daca face do$ada ca toate masurile care ii incum a in mod normal, tinand cont de circumstante, au fost luate si ca el s-a conformat instructiunilor speciale care i-au fost date. /rt. 1% - ,e considera !ntarziere la eli erare atunci cand marfa nu a fost eli erata in termenul con$enit sau, daca nu a fost con$enit un termen, atunci cand durata efecti$a a transportului depaseste timpul care in mod rezona il este acordat unui transportator diligent, tinandu-se cont de circumstante si, printre altele, in cazul unei !ncarcari partiale, de timpul necesar pentru asam larea unei !ncarcaturi complete in conditii normale. /rt. .0 - 1. Cel in drept poate sa considere marfa pierduta, fara a prezenta alte do$ezi, cand aceasta nu a fost eli erata in termen de 30 zile de la e&pirarea termenului con$enit sau, daca nu a fost con$enit un asemenea termen, in termen de 60 zile de la primirea marfii de catre transportator. .. Cel in drept poate, primind despagu irea pentru marfa pierduta, sa ceara, in scris, sa fie !ncunostintat imediat, in cazul in care marfa ar fi gasita in cursul anului care urmeaza platii despagu irii. Confirmarea primirii unei astfel de cereri se comunica in scris. 3. 3n termen de 30 zile de la primirea unei atari !ncunostintari cel in drept poate cere ca marfa sa-i fie predata contra platii creantelor rezultand din scrisoarea de trasura si contra restituirii despagu irii primite, deducandu-se e$entual c"eltuielile care ar fi fost cuprinse in aceasta despagu ire si su rezer$a tuturor drepturilor la despagu ire pentru !ntarzierea la eli erare pre$azuta in articolul .3 si, dupa caz, in articolul .6. 4. 3n cazul lipsei fie a cererii pre$azute in paragraful ., fie a instructiunilor date in termenul de 30 zile pre$azut in paragraful 3, sau daca marfa a fost gasita dupa un an de la plata de despagu irii, transportatorul poate dispune de aceasta, conform legislatiei locului unde se gaseste marfa. /rt. .1 - 'aca marfa este eli erata destinatarului fara !ncasarea sumei ram urs care ar fi tre uit sa fie perceputa de catre transportator in $irtutea

dispozitiilor contractului de transport, transportatorul este o ligat sa despagu easca pe e&peditor cu suma ram urs, fara a fi prejudiciat in dreptul sau in regres !mpotri$a destinatarului. /rt. .. - 1. 'aca e&peditorul preda transportatorului marfuri periculoase, el ii semnaleaza acestuia natura e&acta a pericolului pe care marfurile !l prezinta si ii indica e$entual precautiile care tre uie luate. 3n cazul cand aceasta semnalare nu a fost consemnata in scrisoarea de trasura, sarcina de a face do$ada, prin orice mijloace, ca transportatorul a a$ut cunostinta de natura e&acta a pericolului pe care !l prezenta transportul marfurilor sus-mentionate re$ine e&peditorului sau destinatarului. .. ?arfurile periculoase care nu au fost cunoscute ca atare de catre transportator in conditiile pre$azute de paragraful 1 al prezentului articol pot fi, in orice moment si in orice loc, descarcate, distruse sau facute inofensi$e de catre transportator, fara nici o despagu ire< e&peditorul este in plus raspunzator pentru toate c"eltuielile si daunele rezultand din predarea la transport a acestor marfuri sau pentru transportul lor. /rt. .3 - 1. Cand, in conformitate cu dispozitiile prezentei con$entii, este pusa in sarcina transportatorului o despagu ire pentru pierderea totala sau partiala a marfii, aceasta despagu ire este calculata dupa $aloarea marfii la locul si in momentul primirii acesteia pentru transport. .. Ealoarea marfii este determinata pe aza cursului ursei sau, in lipsa acestuia, pe aza pretului curent al pietei, sau, in lipsa amandurora, pe aza $alorii uzuale a marfurilor de acelasi fel si de aceeasi calitate. 3. 7otusi, cuantumul despagu irii nu poate depasi .5 franci per Cilogram de greutate ruta lipsa. #rin franc se !ntelege francul-aur, cu greutatea de 10;31 grame si continut de finete de 0,%00. 4. 3n plus, se restituie ta&a de transport, ta&ele $amale si alte c"eltuieli i$ite cu ocazia transportului marfii, in totalitate in caz de pierdere totala si proportional in caz de pierdere partiala< alte daune-interese pentru pierdere nu sunt datorate. 5. 3n caz de !ntarziere, daca cel in drept face do$ada ca din aceasta !ntarziere a rezultat un prejudiciu, transportatorul este tinut sa plateasca daune care nu pot depasi pretul transportului. 6. 1 despagu ire mai mare nu poate fi pretinsa decat in caz de declarare a $alorii marfii sau de declarare de interes special la predare, conform articolelor .4 si .6. /rt. .4 - >&peditorul poate sa declare in scrisoarea de trasura, contra platii unui supliment de pret con$enit, o $aloare a marfii care depaseste limita mentionata in paragraful 3 al articolului .3 si, in acest caz, $aloarea declarata !nlocuieste aceasta limita. /rt. .5 - 1. 3n caz de a$arie, transportatorul plateste contra$aloarea deprecierii marfii, calculata pe aza $alorii sta ilite in conformitate cu articolul .3 paragrafele 1, . si 4. .. 7otusi, despagu irea nu poate sa depaseasca-

a+ daca totalul e&peditiei este depreciat prin a$arie, suma care ar fi tre uit platita in caz de pierdere totala< + daca numai o parte a e&peditiei a fost depreciata prin a$arie, suma care ar tre ui platita in caz de pierdere a partii depreciate. /rt. .6 - 1. >&peditorul poate fi&a, facand mentiunea respecti$a in scrisoarea de trasura si contra platii un supliment de pret sta ilit con$enit, suma care reprezinta un interes special la eli erare, pentru cazul unei pierderi sau a$arii si pentru cazul depasirii termenului con$enit. .. 'aca a fost facuta o declaratie de interes special la eli erare, poate fi ceruta - independent de despagu irile pre$azute in articolele .3, .4 si .5 si pana la concurenta contra$alorii interesului declarat - o despagu ire egala cu pagu a suplimentara pentru care s-a facut do$ada. /rt. .7 - 1. Cel in drept poate sa pretinda pentru pagu ele suferite do anzi. /ceste do anzi, calculate la 5F pe an, curg din ziua reclamatiei adresate in scris transportatorului, sau, daca nu a e&istat o reclamatie, din ziua introducerii actiunii in justitie. .. 'aca elementele care ser$esc ca aza de calcul al despagu irii nu sunt e&primate in moneda tarii in care se cere plata, con$ertirea $a fi facuta la cursul zilei si locului platii despagu irii. /rt. .8 - 1. 3n cazurile in care, potri$it legii aplica ile, pierderea, a$aria sau !ntarzierea sur$enita in cursul unui transport supus prezentei con$entii, pot da loc unei reclamatii e&tracontractuale, transportatorul se poate pre$ala de dispozitiile prezentei con$entii care e&clud raspunderea sa sau care determina ori limiteaza despagu irile datorate. 3n cazul cand, pentru pierdere, a$arie sau !ntarziere inter$ine raspunderea e&tracontractuala a uneia dintre persoanele pentru care transportatorul raspunde potri$it pre$ederilor articolului 3, aceasta persoana poate, de asemenea, sa se pre$aleze de dispozitiile prezentei con$entii care e&clud raspunderea transportatorului sau care determina ori limiteaza despagu irile datorate. /rt. .% - 1. 7ransportatorul nu are dreptul sa se pre$aleze de dispozitiile prezentului capitol care e&clud sau limiteaza raspunderea sa sau care rastoarna sarcina pro ei, daca pagu a a fost pro$ocata din dolul sau dintr-o culpa care ii este imputa ila si care, in conformitate cu legea tarii careia ii apartine organul de jurisdictie sesizat, este considerata ec"i$alenta cu un dol. .. /celasi lucru este $ala il si daca faptele sa$arsite cu dol sau culpa sunt ale prepusilor transportatorului sau ale oricarei alte persoane la ser$iciile carora el recurge pentru e&ecutarea transportului, daca acesti prepusi sau persoane lucreaza in e&ercitiul functiunii lor. 3n acest caz, prepusii sau celelalte persoane nu au dreptul de a se pre$ala, in ceea ce pri$este raspunderea lor, de dispozitiile din prezentul capitol, mentionate in paragraful 1. Cap. E - 9eclamatii si actiuni /rt. 30 - 1. 'aca destinatarul a primit marfa fara sa fi constatat starea ei in contradictoriu cu transportatorul sau daca cel mai tarziu in momentul

eli erarii, cand este $or a de pierderi ori a$arii aparente, sau in termen de 7 zile de la data eli erarii in afara de duminici si sar atori legale, cand este $or a de pierderi sau a$arii neaparente, nu a facut rezer$e transportatorului, indicand natura generala a pierderii sau a$ariei, se prezuma, pana la pro a contrarie, ca a primit marfa in starea descrisa in scrisoarea de trasura. 9ezer$ele aratate mai sus tre uie sa fie facute in scris daca este $or a de pierderi sau de a$arii neaparente. .. 'aca starea marfii a fost constatata in mod contradictoriu de catre destinatar si transportator, do$ada contrarie rezultatului acestei constatari nu poate fi facuta decat daca este $or a de pierderi sau de a$arii neaparente si daca destinatarul a adresat rezer$ele sale in scris transportatorului in termen de 7 zile, in afara duminicilor si a sar atorilor legale, de la data acestei constatari. 3. 1 depasire a termenului de eli erare poate da loc la despagu iri numai daca a fost adresata o rezer$a in scris, in termen de .1 de zile de la data punerii marfii la dispozitia destinatarului. 4. 'ata eli erarii sau, dupa caz, cea a constatarii sau cea a punerii marfii la dispozitie nu se include in termenele pre$azute in prezentul articol. 5. 7ransportatorul si destinatarul tre uie sa-si acorde in mod reciproc toate !nlesnirile rezona ile pentru constatarile si $erificarile necesare. /rt. 31 - 1. #entru toate litigiile decurgand din transporturile supuse prezentei con$entii, reclamantul poate sa sesizeze, in afara organelor de jurisdictie ale tarilor contractante, desemnate de comun acord de catre parti, organele de jurisdictie din tara pe teritoriul careiaa+ se afla resedinta o isnuita a paratului, sediul sau principal sau sucursala ori agentia prin intermediul careia contractul de transport a fost !nc"eiat< sau + este situat locul preluarii marfurilor sau a celui pre$azut pentru eli erarea marfurilor, si nu poate sesiza decat aceste organe de jurisdictie. .. 'aca in cazul unui litigiu din cele aratate la paragraful 1 din prezentul articol este in curs de judecata o actiune la un organ de jurisdictie competent potri$it pre$ederilor acestui paragraf sau daca intr-un asemenea litigiu s-a pronuntat o "otarare de catre un astfel de organ de jurisdictie, nu mai poate fi introdusa o noua actiune pentru aceeasi cauza intre aceleasi parti cu e&ceptia cazului in care "otararea organului de jurisdictie la care a fost introdusa prima actiune nu este suscepti ila de a fi e&ecutata in tara in care este introdusa noua actiune. 3. 'aca intr-un litigiu pre$azut in paragraful 1 din prezentul articol o "otarare data de un organ de jurisdictie al unei tari contractante a de$enit e&ecutorie in aceasta tara, ea de$ine de asemenea e&ecutorie in fiecare dintre celelalte tari contractante, imediat dupa !ndeplinirea formalitatilor pre$azute in acest scop in tara interesata. /ceste formalitati nu pot duce la o re$izuire a cauzei. 4. 'ispozitiile paragrafului 3 din prezentul articol se aplica "otararilor pronuntate contradictoriu, celor pronuntate in lipsa si tranzactiilor judiciare, dar nu se aplica "otararilor judecatoresti care sunt cu e&ecutie pro$izorie, nici "otararilor prin care se acorda, in afara c"eltuielilor de judecata, daune-interese

!mpotri$a unui reclamant ca urmare a respingerii totale sau partale a actiunii sale. 5. #entru asigurarea platii c"eltuielilor ocazionate de actiunile in justitie, cauzate de transporturile supuse prezentei con$entii, nu se poate solicita cautiune cetatenilor tarilor contractante care !si au domiciliul sau un sediu in una dintre aceste tari. /rt. 3. - 1. /ctiunile deri$and din transporturile supuse prezentei con$entii se prescriu in termen de un an. 7otusi, in caz de dol sau de culpa considerata de legea tarii careia ii apartine organul de jurisdictie sesizat ca ec"i$alenta cu dolul, termenul de prescriptie este de 3 ani. 7ermenul de prescriptie curgea+ in caz de pierdere partiala, de a$arie sau de !ntarziere, din ziua in care marfa a fost eli erata< + in caz de pierdere totala, !ncepand de la a treizecea zi dupa e&pirarea termenului con$enit sau, daca nu a fost con$enit nici un termen, !ncepand de la a saizecea zi de la primirea marfii de catre transportator< c+ in toate celelalte cazuri, !ncepand de la e&pirarea unui termen de 3 luni de la data !nc"eierii contractului de transport. Iiua indicata mai sus ca punct de plecare al prescriptiei actiunii nu este cuprinsa in termen. .. 1 reclamatie scrisa suspenda prescriptia pana in ziua in care transportatorul respinge reclamatia in scris si restituie documentele care erau ane&ate. 3n caz de acceptare partiala a reclamatiei, prescriptia nu-si reia cursul sau decat pentru partea din reclamatie, care ramane litigioasa. 'o$ada primirii reclamatiei sau a raspunsului si a restituirii documentelor cade in sarcina partii care in$oca acest fapt. 9eclamatiile ulterioare a$and acelasi o iect nu suspenda prescriptia. 3. ,u rezer$a dispozitiilor paragrafului . de mai sus, suspendarea prescriptiei este reglementata potri$it legii tarii careia ii apartine organul de jurisdictie sesizat. /ceasta pre$edere se aplica si in cazul !ntreruperii prescriptiei. 4. /ctiunea prescrisa nu mai poate fi e&ercitata nici su forma de cerere recon$entionala sau de e&ceptie. /rt. 33 - Contractul de transport poate sa contina o clauza atri uind competenta unui tri unal ar itral, cu conditia ca aceasta clauza sa pre$ada ca tri unalul ar itral $a aplica dispozitiile prezentei con$entii. Cap. E3 - 'ispozitii referitoare la transportul efectuat de transportatori succesi$i /rt. 34 - 'aca un transport care face o iectul unui contract unic este e&ecutat in mod succesi$ de catre mai multi transportatori rutieri, fiecare dintre acestia !si asuma raspunderea e&ecutarii transportului total, transportatorul al doilea si fiecare dintre transportatorii urmatori de$enind, prin primirea de catre

ei a marfii si a scrisorii de trasura, parti la contract, in conditiile pre$azute in scrisoarea de trasura. /rt. 35 - 1. 7ransportatorul care preia marfa de la transportatorul precedent ii remite acestuia o confirmare de primire datata si semnata. >l tre uie sa-si !nscrie numele si adresa sa pe al doilea e&emplar al scrisorii de trasura. 'aca este cazul, el completeaza pe acest e&emplar, cit si pe confirmarea de primire, rezer$ele sale de natura celor pre$azute in articolul 8 paragraful .. .. 'ispozitiile articolului % se aplica relatiilor dintre transportatorii succesi$i. /rt. 36 - /tat timp cit nu este $or a de o cerere recon$entionala sau o e&ceptie formulata in fata unei instante, referitoare la o actiune !ntemeiata pe acelasi contract de transport, actiunea pri$ind raspunderea pentru pierdere, a$arie sau !ntarziere nu poate fi !ndreptata decat !mpotri$a primului transportator, ultimului transportator sau transportatorului care a e&ecutat partea din transport pe parcursul caruia s-a produs faptul care a cauzat pierderea, a$aria sau !ntarzierea< actiunea poate fi !ndreptata in acelasi timp !mpotri$a mai multora dintre acesti transportatori. /rt. 37 - 7ransportatorul care a platit despagu iri, in conformitate cu dispozitiile prezentei con$entii, are dreptul de regres, pentru suma platita, !mpreuna cu do anzile si c"eltuielile suportate, contra transportatorilor care au participat la e&ecutarea contractului de transport conform dispozitiilor urmatoarea+ transportatorul prin fapta caruia s-a produs pagu a tre uie sa suporte singur despagu irea platita de el sau de un alt transportator< + daca pagu a s-a produs prin fapta a doi sau mai multi transportatori, fiecare dintre ei tre uie sa plateasca o suma proportionala cu partea sa de raspundere< daca e$aluarea partilor de raspundere este imposi ila, fiecare dintre ei este raspunzator proportional cu partea de remunerare a transportului care ii re$ine< c+ daca nu se poate sta ili care dintre transportatori raspunde pentru pagu a, despagu irea se repartizeaza intre toti transportatorii, in proportia fi&ata la litera . /rt. 38 - 'aca unul dintre transportatori nu este sol$a il, partea de despagu ire care ii incum a si pe care nu a platit-o se repartizeaza intre toti ceilalti transportatori, proportional cu remunerarea lor. /rt. 3% - 1. 7ransportatorul !mpotri$a caruia se e&ercita un regres potri$it pre$ederilor articolelor 37 si 38 nu poate contesta $ala ilitatea platii efectuate de catre transportatorul care e&ercita regresul, daca despagu irea a fost sta ilita prin "otarare judecatoreasca, cu conditia sa fi fost informat legal asupra procesului si sa fi a$ut posi ilitatea sa inter$ina. .. 7ransportatorul care $oieste sa e&ercite dreptul sau in regres poate sa-l formuleze !naintea tri unalului competent al tarii in care unul dintre transportatorii interesata !si are resedinta o isnuita, sediul sau principal sau sucursala ori agentia prin intermediul careia a fost !nc"eiat contractul de

transport. 9egresul poate fi e&ercitat !mpotri$a tuturor transportatorilor interesati, printr-o singura actiune. 3. 'ispozitiile articolului 31 paragrafele 3 si 4 se aplica "otararilor judecatoresti pri$ind actiunile in regres pre$azute in articolele 37 si 38. 4. 'ispozitiile articolului 3. sunt aplica ile actiunilor in regres intre transportatori. 7otusi, prescriptia curge fie din ziua pronuntarii unei "otarari judecatoresti definiti$e, prin care se fi&eaza despagu irile care urmeaza sa fie platite in $irtutea dispozitiilor prezentei con$entii, fie, in cazul in care o astfel de "otarare nu e&ista, !ncepand din ziua platii efecti$e. /rt. 40 - 7ransportatorii sunt li eri sa con$ina intre ei asupra unor dispozitii derogatorii de la cele pre$azute in articolele 37 si 38. Cap. E33 - 0ulitatea stipulatiilor contrare con$entiei /rt. 41 - 1. ,u rezer$a dispozitiilor articolului 40, este nula si fara nici un efect orice stipulatie care, direct sau indirect, ar deroga de la dispozitiile prezentei con$entii. 0ulitatea unor astfel de stipulatii nu atrage nulitatea celorlalte pre$ederi ale contractului. .. 3n special $or fi nule toate clauzele prin care s-ar ceda transportatorului eneficiul asigurarii marfii sau orice alta clauza analoaga, ca si orice clauza care sc"im a sarcina pro ei. Cap. E333 - 'ispozitii finale /rt. 4. - 1. #rezenta con$entie este desc"isa pentru semnare sau aderare tarilor mem re ale Comisiei >conomice pentru >uropa si tarilor admise la comisie cu titlu consultati$ conform paragrafului 8 al mandatului acestei comisii. .. 7arile suscepti ile sa participe la anumite lucrari ale Comisiei >conomice pentru >uropa, conform paragrafului 11 al mandatului acestei comisii, pot de$eni parti contractante la prezenta con$entie, aderand la ea dupa intrarea sa in $igoare. 3. Con$entia $a fi desc"isa pentru semnare pana la 31 august 1%56 inclusi$. 'upa aceasta data, ea $a fi desc"isa pentru aderare. 4. #rezenta con$entie $a fi ratificata. 5. 9atificarea sau aderarea $a fi efectuata prin depunerea unui instrument la secretarul general al 1rganizatiei 0atiunilor Bnite. /rt. 43 - 1. #rezenta con$entie $a intra in $igoare in a nouazecea zi dupa ce cinci dintre tarile mentionate in paragraful 1 al articolului 4. $or fi depus instrumentul de ratificare sau de aderare. .. #entru fiecare tara care o $a ratifica sau $a adera la ea dupa ce cinci tari $or fi depus instrumentul de ratificare sau de aderare, prezenta con$entie $a intra in $igoare in a nouazecea zi dupa depunerea instrumentului de ratificare sau de aderare a tarii respecti$e.

/rt. 44 - 1. Fiecare parte contractanta $a putea denunta prezenta con$entie printr-o notificare adresata secretarului general al 1rganizatiei 0atiunilor Bnite. .. 'enuntarea $a intra in $igoare la 1. luni de la data primirii notificarii de denuntare de catre secretarul general. /rt. 45 - 'aca dupa intrarea in $igoare a prezentei con$entii numarul partilor contractante $a scadea, ca urmare a denuntarilor, la mai putin de cinci, prezenta con$entie $a !nceta sa mai fie in $igoare, !ncepand cu data la care ultima dintre aceste denuntari $a de$eni $ala ila. /rt. 46 - 1. 1rice tara $a putea, in momentul depunerii instrumentului de ratificare sau de aderare sau la orice data ulterioara, sa declare, prin notificare adresata secretarului general al 1rganizatiei 0atiunilor Bnite, ca prezenta con$entie $a fi aplica ila, la totalitatea sau numai la o parte a teritoriilor pe care le reprezinta pe plan international. Con$entia $a fi aplica ila teritoriului sau teritoriilor mentionate in notificare dopa a nouazecea zi din momentul primirii acestei notificari de catre secretarul general sau, daca la aceasta data con$entia !nca nu a intrat in $igoare, de la data intrarii sale in $igoare. .. 1rice tara care $a fi facut, conform paragrafului precedent, o declaratie a$and drept efect aplicarea acestei con$entii pe un teritoriu pe care ea !l reprezinta pe plan international, $a putea, conform articolului 44, sa denunte con$entia in ceea ce pri$este numitul teritoriu. /rt. 47 - 1rice litigiu intre doua sau mai multe parti contractante pri$ind interpretarea sau aplicarea prezentei con$entii, pe care partile nu au putut sa-l reglementeze prin tratati$e sau prin alt mijloc, $a putea fi adus, la cererea oricareia dintre partile contractante interesate, !naintea Curtii 3nternationale de Justitie, pentru a fi solutionat de aceasta. /rt. 48 - 1. Fiecare parte contractanta $a putea, in momentul cand $a semna sau ratifica prezenta con$entie sau $a adera la ea, sa declare ca ea nu se considera legata de pre$ederile articolului 47 al con$entiei. Celelalte parti contractante nu $or fi legate prin articolul 47 fata de orice parte contractanta care a formulat o astfel de rezer$a. .. 1rice parte contractanta care a formulat o rezer$a conform paragrafului 1 $a putea in orice moment sa ridice aceasta rezer$a printr-o notificare adresata secretarului general al 1rganizatiei 0atiunilor Bnite. 3. 0ici o alta rezer$a la prezenta con$entie nu $a fi admisa. /rt. 4% - 1. 'upa ce prezenta con$entie $a fi fost in $igoare timp de 3 ani, orice parte contractanta $a putea, prin notificare adresata secretarului general al 1rganizatiei 0atiunilor Bnite, sa ceara con$ocarea unei conferinte cu scopul de a re$izui prezenta con$entie. ,ecretarul general $a notifica aceasta cerere tuturor partilor contractante si $a con$oca o conferinta de re$izuire daca, intr-un termen de 4 luni de la data notificarii adresate de el, cel putin un sfert din numarul partilor contractante ii notifica acordul lor fata de aceasta cerere. .. 'aca o conferinta este con$ocata conform paragrafului precedent, secretarul general $a !nstiinta despre aceasta toate partile contractante si le $a in$ita sa prezinte, in termen de 3 luni, propuneri care ar dori sa fie e&aminate de

conferinta. ,ecretarul general $a comunica tuturor partilor contractante ordinea de zi pro$izorie a conferintei, precum si te&tul acestor propuneri, cel mai tarziu pana la 3 luni !nainte de desc"iderea conferintei. 3. ,ecretarul general $a in$ita la orice conferinta con$ocata conform prezentului articol toate tarile la care se refera paragraful 1 al articolului 4., precum si tarile de$enite parti contractate prin aplicarea paragrafului . al articolului 4.. /rt. 50 - 3n afara de notificarile pre$azute in articolul 4%, secretarul general al 1rganizatiei 0atiunilor Bnite $a notifica tarilor $izate de paragraful 1 al articolului 4., cit si tarilor de$enite parti contractante prin aplicarea paragrafului . al articolului 4.a+ ratificarea si aderarile conform articolului 4.< + datele intrarii in $igoare a prezentei con$entii, in conformitate cu articolul 43< c+ denuntarile conform articolului 44< d+ a rogarea prezentei con$entii conform articolului 45< e+ notificarile primite conform articolului 46< f+ declaratiile si notificarile primite conform paragrafelor 1 si . ale articolului 48. /rt. 51 - 'upa 31 august 1%56, originalul prezentei con$entii $a fi depus la secretarul general al 1rganizatiei 0atiunilor Bnite, care $a trimite copii certificate fiecareia dintre tarile $izate in paragrafele 1 si . ale articolului 4.. 'rept care su semnatii, $ala il !mputerniciti, au semnat prezenta con$entie. )nc"eiata la :ene$a, la nouasprezece mai una mie noua sute cincizeci si sase, intr-un singur e&emplar, in lim ile engleza si franceza, am ele te&te a$and aceeasi $ala ilitate. @ Con$entia $amala referitoare la transportul international al marfurilor su acoperirea carnetelor 7.3.9.*:ene$a-15.01.1%5%+, la care 9om(nia a aderat !n 1%5%. C10E>073> E/?/=/ referitoare la transportul international al marfurilor su acoperirea carnetelor 739 *Con$entia 739+ #artile Contractante, 'oritoare sa faciliteze transporturile internationale ale marfurilor cu $e"icule rutiere,au con$enit asupra celor ce urmeazaC/#371=B= 3- 'efinitii /rt. 1 3n sensul prezentei Con$entii, se intelega+ prin Gdrepturi si ta&e de import sau de e&portG, nu numai drepturile $amale, ci si orice alte drepturi si ta&e e&igi ile ca urmare a importului sau e&portului<

+ prin G$e"icul rutierG, nu numai orice $ec"icul rutier cu motor, ci si orice remorca sau semiremorca canceputa pentru a fi atasata unui asemenea $e"icul< c+ prin GcontainerG, un mijloc de transport *cadru, cisterna miscatoare sau alt mijloc asemanator+i. a$and un caracter permanent si fiind din acest punct de $edere suficient de rezistent pentru a permite folosirea sa repetata< ii. special conceput pentru a facilita transportul marfurilor, fara descarcare si reincarcare, de catre unul sau mai multe mijloace de transport< iii. pre$azut cu dispoziti$e care sa-l faca usor de manipulat, in deose i in timpul tran ordarii dintr-un mijloc de transport in altuli$. conceput astfel incat sa fie usor de umplut si de golit, si $. cu un $olum interior de cel putin un metru cu < termenul GcontainerG nu cuprinde nici am alajele uzuale, nici $e"icule< d+ prin G irou $amal de plecareG, orice irou $amal interior sau de frontiera al unei #arti Contractante unde incepe, pentru toata incarcatura sau o parte a ei, transportul international prin $ec"icul rutier su regimul pre$azut de prezenta Con$entie< e+ prin G irou $amal de destinatieG, orice irou $amal interior sau de frontiera al unei #arti Contractante unde ia sfarsit, pentru toata incarcatura sau o parte a ei, transportul international prin $e"icul rutier su regimul pre$azut de prezenta Con$entie< f+ prin G irou $amal de trecereG, orice irou $amal de frontiera al unei #arti Contractante, prin care $e"iculul rutier nu face decat sa treaca in cursul unui transport international su regimul pre$azut de prezenta Con$entie< g+ prin GpersoanaG, in acelasi timp persoanele fizice si persoanele juridice< "+ prin Gmarfuri grele si $oluminoaseG, orice o iect care, dupa parearea autoritatilor $amale ale iroului $amal de plecare, nu poate fi demontat usor pentru a fi transportat sii. a carui greutate depaseste 7 000 Cg sau ii. care are una din dimensiuni mai mari de 5 m sau iii. care are doua din dimensiuni mai mari de . m sau i$. care tre uie sa fie incarcat intr-o asemenea pozitie, incat inaltimea sa sa fie mai mare de . m. C/#371=B= 33 - Campul de aplicare /rt. . #rezenta Con$entie pri$este transportul marfurilor efectuat fara descarcare si reincarcare peste una sau mai multe frontiere de la un irou $amal de plecare al unei #arti Contractante pana la un irou $amal de destinatie al altei #arti Contractante sau al aceleiasi #arti Contractante in $e"icule rutiere sau in containere incarcate pe aceste $e"icule, c"iar daca aceste $e"icule sunt incarcate

pe un alt mijloc de transport pe o parte a traseului intre irourile de plecare si de destinatie. /rt. 3 #entru a eneficia de dispozitiile prezentei Con$entiia+ transporturile tre uie sa fie efectuate in conditiile indicate la Capitolul 333 de catre $e"icule rutiere sau containere acceptate in preala il< totusi, pe teritoriul #arti Contractante care n-au formulat rezer$e conform paragrafului 1 al articolului 45 al prezentei Con$entii, ele pot de asemenea, cu e&ceptia cazurilor pre$azute de paragraful . al acestui articol, sa fie efectuate de alte $e"icule rutiere in conditiile indicate la Capitolul 3E< + transporturile tre uie sa ai a loc su garantia asociatiilor acceptate potri$it pre$ederilor articolului 5 si su acoperirea unui document denumit carnet 739, C/#371=B= 333 - 'ispozitii referitoare la transporturile in $e"icule rutiere sigilate sau in containere sigilate /rt. 4 ,u rezer$a respectarii pre$ederilor prezentului Capitol si ale Capitolului E, marfurile transportate in $e"icule rutiere sigilate sau in containere sigilate incarcate pe $e"icule rutierea+ nu $or fi supuse platii sau consemnarii drepturilor si ta&elor de import sau de e&port la irourile $amale de trecere< + nu $or fi supuse, de regula, controlului $amal la aceste irouri. 7otusi, in $ederea e$itarii a uzurilor, autoritatile $amale $or putea, in mod e&ceptional si indeose i atunci cand se anuieste o neregularitate, sa procedeze, la aceste irouri, la controalele sumare sau detaliate ale marfurilor. /rt. 5 1. 3n conditiile si cu garantiile pe care ea le $a determina, fiecare #arte Contractanta $a putea a ilita unele asociatii sa eli ereze carnete 739, fie direct, fie prin intermediul asociatiilor corespondente, si sa se constituie garante. .. 1 asociatie nu $a putea fi acceptata intr-o tara decat granita sa se e&tinda si la raspunderile pe care le atrage asupra-si in aceasta tara ca urmare a operatiunilor efectuate su acoperirea carnetelor 739 eli erate de catre asociatii straine afiliate la organizatia internationala la care ea insasi este afiliata.

/rt. 6 1. /sociatia garantata se $a angaja sa ac"ite drepturile si ta&ele de import sau de e&port de$enite e&igi ile, majorate, daca este cazul, cand do anzile de intarziere si alte c"eltuieli, precum si penalitatile pecuniare la care titularul carnetului 739 si persoanele care participa la efectuarea transportului sunt e&puse in $irtutea legilor si regulamentelor $amale ale tarilor in care o infractiune ar fi comisa. >a $a fi o ligata, impreuna si solidar cu persoanele care datoreaza sumele $izate mai sus la plata acestor sume. .. Faptul ca autoritatile $amale autoriza $erificarea marfurilor in afara amplasamentelor unde se e&ercita in mod normal acti$itatea irourilor $amale de plecare sau de destinatie, nu diminueaza cu nimic responsa ilitatea asociatiei garante. 3. /sociatia garanta nu $a de$eni responsa ila fata de autoritatile unei tari decat incepand din momentul cand carnetul 739 $a fi acceptat de catre autoritatile $amale ale acestei tari. 4. 9esponsa ilitatea asociatiei garante se $a e&tinte nu numai la marfurile enumerate pe carnetele 739, ci si la marfurile care, desi nu sunt enumerate pe acest carnet, s-ar gasi in partea sigilata a $e"iculului rutier sau in containerul sigilat< ea nu se $a e&tinde la nici o alta marfa. 5. #entru a determina drepturile si ta&ele, precum si, atunci cand este cazul, penalitatile pecuniere pre$azute in paragraful 1 al prezentului articol, indicatiile referitoare la marfurile care figureaza in carnetul 739 sunt $ala ile pana la pro a contrara. 6. /tunci cand autoritatile $amale ale unei tari $or da descarcare fara rezer$a unui carnet 739, ele nu $or mai putea reclama asociatiei garante plata sumelor pre$azute in paragraful 1 al prezentului articol, afara de cazul cand certificatul prin care sa dat descarcarea a fost o tinut in mod a uzi$ sau fraudulos. 7. 3n cazul cand nu s-a dat descarcarea unui carnet 739 sau atunci cand sa data unui carnet 739 descarcarea cu rezer$e, autoritatile competente nu $or a$ea dreptul sa ceara asociatiei garante plata sumelor pre$azute in paragraful 1 al prezentului articol daca, in termen de un an socotit de la data cand au luat in primirea carnetul 739, aceste autoritati nu au a$izat asociatia despre faptul ca nu s-a dat descarcarea carnetul a fost o tinuta in mod a uzi$ sau fraudulos, dar atunci termenul $a fi de doi ani.

8. Cererea de plata a sumelor pre$azute in paragraful 1 al prezentului articol $a fi adresata asociatiei garante in termen de trei ani socotit de la data cand aceasta asociatie a fost a$izata de faptul ca nu s-a dat descarcare sau ca descarcarea s-a dat cu rezer$e, sau de faptul ca descarcarea a fost o tinuta in mod a uzi$ sau fraudulos. 7otusi, in ceea ce pri$este cazurile care sunt diferite justitiei in termenul mai sus indicat de trei ani, cererea de plata $a fi adresata in termen de un an socotit de la data cand "otararea judecatoreasca a de$enit e&ecutorie. %. #entru a ac"ita sumele cerute, asociatia garanta $a dispune de un termen de trei luni socotit de la data cererii de plata care i-a fost adresata. /sociatia $a o tine ram ursarea sumelor $arsate daca, in cele douasprezece luni de la data cererii de plata, ea sta ileste in fata autoritatilor $amale ca nici o neregularitate n-a fost comisa in legatura cu transportul in cauza. /rt. 7 1. Carnetul 739 $a fi conform cu modelul care figureaza in ane&a 1 a prezentei Con$entii. .. ,e $a intocmi un carnet 739 pentru fiecare $e"icul rutier sau container. /cest carnet $a fi $ala il pentru un singur transport< el $a contine numarul de foi detasa ile de luare in primire si de descarcare necesare pentru transportul in cauza. /rt. 8 7ransportul su acoperirea unui carnet 739 $a putea comporta mai multe irouri $amale de plecare si de destinatie, dar, afara de cazul cand e&ista autorizatia #arti Contractante sau a #artilor Contractante interesate, a+ irourile $amale de plecare $or tre ui sa fie situate in aceeasi tara, + irourile $amale de destinatie nu $or putea fi situate in mai mult de doua tari, c+ numarul total al irourilor $amale de plecare si de destinatie nu $a putea depasi numarul de patru. /rt. % =a iroul $amal de plecare, marfurile $e"iculului rutier si, daca este cazul, containerului, $or fi prezentate autoritatilor $amale in acelasi timp cu carnetul 739 in scopul $erificarii si aplicarii sigiliilor $amale. #entru parcursul pe teritoriul tarii lor, autoritatile $amale $or putea fi&a un termen si cere ca $e"iculul rutier sa urmeze un intinerariu determinat.

/rt. 10 #entru parcursul pe teritoriul tarii lor, autoritatile $amale $or putea fi&a un termen si cere ca $e"iculul rutier sa urmeze un itinerariu determinat. /rt. 11 =a fiecare irou $amal de trecere, ca si la irourile $amale de destinatie, $e"iculul rutier sau containerul $a fi prezentat autoritatilor $amale cu incarcatura sa si carnetul 739 aferent. /rt. 1. 3n afara de cazul cand ar proceda la controlul marfurilor in aplicarea pre$ederilor ultimei fraze a articolului 4, autoritatile $amale ale irourilor $amale de trecere ale fiecarei #arti Contractante $or respecta sigiliile aplicate de autoritatile $amale ale celorlalte #arti Contractante. >le $or putea totusi adauga propriul lor sigiliu. /rt. 13 3n $ederea e$itarii a uzurilor, autoritatilor $amale $or putea, daca ele socotesc necesara+ sa escorteze, in cazuri speciale, $e"iculele rutiere pe teritoriul tarii lor, pe c"eltuiala transportului< + sa procedeze, in timpul transportului, la controlul $e"iculelor rutiere sau al containerelor si al incarcaturii lor. Controlul incarcaturii tre uie sa se faca numai in mod e&ceptional. /rt. 14 'aca, in timpul transportului sau la un irou $amal de trecere, autoritatile $amale procedeaza la controlul incarcaturii unui $e"icul rutier sau al unui container, ele $or face mentiune pe foile detasa ile ale carnetului 739 utilizate in tara lor si pe cotoarele corespunzatoare despre aplicarea noilor sigilii. /rt. 15 =a sosirea la iroul $amal de destinatie, se $a da descarcare, fara intarziere, carnetului 739. 'aca marfurile nu sunt supuse imediat unui alt regim $amal, autoritatile $amale $or putea totusi sa-si rezer$e dreptul de a su ordona descarcarea carnetului conditiei ca o alta responsa ilitate sa se su stituie aceleia a asociatiei garante a zisului carnet.

/rt. 16 /tunci cand s-a sta ilit de catre autoritatile $amale ca marfurile care fac o iectul carnetului 739 au pierit prin forta majora, $a fi acordata dispensa de plata a drepturilor si ta&elor e&igi ile in mod normal. /rt. 17 1. #entru a eneficia de dispozitiile prezentului Capitol, $e"iculele rutiere sau containerele tre uie sa indeplineasca conditiile de constructie si de amenajare pre$azute in ane&a 3 a prezentei Con$entii in ce pri$este $e"iculele rutiere, si in ane&a 6 in ce pri$este containerele. .. Ee"iculele rutiere si containerele $or tre ui sa fie acceptate conform procedurile pre$azute in ane&ele 4 si 7 ale prezentei Con$entii< certificatele de acceptare $or tre ui sa fie conforme modelelor care figureaza in ane&ele 5 si 8. /rt. 18 1. Containerul utilizat su acoperirea carnetului 739 nu $a face o iectul unui document special, cu conditia sa se faca mentiune de caracteristicile sale si de $aloarea sa in G?anifestul marfurilorG din carnetul 739. .. 'ispozitiile paragrafului 1 al prezentului articol nu $or putea impiedica o #arte Contractanta sa ceara indeplinirea la iroul $amal de destinatie a formalitatilor pre$azute de reglementarea sa nationala, sau sa ia masuri in $ederea e$itarii folosirii unui container pentru o noua e&peditie de marfuri destinate a fi descarcate pe teritoriul sau. C/#371=B= 3E- 'ispozitii referitoare la transporturile de marfuri grele sau $oluminoase /rt. 1% 1. 'ispozitiile prezentului Capitol nu $or fi aplica ile decat transporturilor de marfuri grele sau $oluminoase, definite in alineatul " al articolului 1 al prezentei Con$entii. .. Aeneficiarul dispozitiilor prezentului Capitol nu $a fi acordat decat daca, dupa parerea autoritatilor $amale ale iroului $amal de plecarea+ este posi il sa se identifice fara dificultate, datorita descrierii facute, marfurile grele sau $oluminoase transportate, precum si, atunci cand este cazul, accesoriile transportate in acelasi timp, sau cand este posi il a le aplica semne de

identificare sau a le sigila, astfel incat sa se impiedice inlocuirea, in intregime sau in parte, a acestor marfuri sau accesorii cu altele ori sustragerea unor elemente ale lor< + $e"iculul rutier nu are parti ascunse unde sa fie posi il a dosi marfuri. /rt. .0 ,u rezer$a respectarii dispozitiilor prezentului Capitol si ale Capitolului E, marfurile grele sau $oluminoase transportate su acoperirea unui carnet 739 nu $or fi supuse la plata sau consemnarea drepturilor si ta&elor de import sau de e&port la irourile $amale de trecere. /rt. .1 1. 'ispozitiile articolului 5, articolul 6 *cu e&ceptia paragrafului 4+ si ale articolului %, 10, 11, 15 si 16 ale prezentei Con$entii se aplica transporturilor de marfuri grele sau $oluminoase su acoperirea unui carnet 739. .. 'ispozitiile articolului 7sunt de asemenea aplica ile, dar carnetul 739 utilizat $a tre ui sa poarte pe coperta si pe toate foile detasa ile indicatia Gmarfuri grele sau $oluminoaseG in caractere rosii foarte citete si in lim a folosita pentru tiparirea carnetului. /rt. .. 9esponsa ilitatea asociatiei garante se $a intinde nu numai asupra marfurilor enumerate in carnetul 739, dar si asupra marfurilor enumerate in carnetul 739, dar si asupra marfurilor care, desi nu sunt enumerate in acest carnet, s-ar gasi pe platoul de incarcare sau printre marfurile enumerate in carnetul 739. /rt. .3 /utoritatile $amale ale iroului $amal de plecare $or putea cere sa fie ane&ate la carnetul 739, liste de am alaje, fotografii, sc"ite etc. ale marfurilor transportate. 3n acest caz, ele $or pune o $iza pe aceste documente< un e&emplar al acestora $a fi atasat pe $erso-ul paginii copertei carnetului 739 si toate manisfestele carnetului 739 $or face mentiune despre documente. /rt. .4 Bn transport de marfuri grele sau $oluminoase su acoperirea carnetului 739 nu $a putea sa comporte decat un singur irou $amal de plecare si un singur irou $amal de destinatie.

/rt. .5 'aca autoritatile $amale ale irourilor $amale de trecere la intrare o cer, persoana care prezinta incarcatura la aceste irouri $a fi o ligata sa completeze descrierea marfurilor in manifestele carnetului 739 si sa semneze aceasta mentiune suplimentara. /rt. .6 /utoritatile $amale pot, daca ele considera utila+ sa controleze $e"iculele si incarcatura, atat la irourile $amale de trecere, cat si in timpul transportului< + sa escorteze $e"iculele rutiere pe teritoriul tarii lor, pe c"eltuiala transporturilor. /rt. .7 /utoritatile $amale ale irourilor $amale de trecere ale fiecareia din #artile Contractante $or respecta, pe cat posi il, semnele de identificare si sigiliile aplicate de autoritatile $amale ale altor #arti Contractante. >le $or putea totodata sa adauge alte semne de identificare sau propriul lor sigiliu. /rt. .8 'aca, in timpul transportul sau la un irou $amal de trecere, autoritatile $amale procedand la controlul incarcaturii sunt ne$oite sa inlature semnele de identificare sau sa rupa sigiliile, ele $or face mentiune pe foile detasa ile ale carnetului 739 utilizate in tara lor si pe cotoarele corespunzatoare despre noile semne de identificare si despre noile sigilii aplicate. C/#371=B= E- 'ispozitii di$erse /rt. .% 1. Fiecare #arte Contractanta $a a$ea dreptul sa e&cluda, temporar sau cu titlu definiti$, de la eneficiul dispozitiilor prezentei Con$entii, orice persoana culpa ila de o infractiune gra$a la legile si regulamentele $amale aplica ile transporturilor internationale de marfuri cu $e"icule rutiere. .. /ceasta e&clude $a fi imediat notificata autoritatile $amale ale #artii Contractante pe teritoriul careia este sta ilita sau domiciliaza persoana in cauza, precum si asociatiei garante a tarii in care s-a comis infractiunea.

/rt. 30 Eor fi admise la eneficiul scutirii de drepturi si ta&e de import si nu $or fi supuse la nici o pro"i itie sau restrictie de import formularele carnetelor 739 e&pediate asociatiilor garante de catre asociatiile straine corespondente sau de catre organizatiile internationale. /rt. 31 /tunci cand un transport international de marfuri $a fi efectuat su acoperirea carnetului 739 de un $e"icul rutier izolat sau de un grup de $e"icule rutiere cuplate, o placa dreptung"iulara purtand inscriptia 739 si a$and caracteristicile mentionate in ane&a % a prezentei Con$entii $a fi asezata in fata, si una identica in spatele $e"iculului sau grupului de $e"icule. /ceste placi $or fi dispuse in asa fel incat sa fie ine $izi ile< ele $or fi detasa ile si $or tre ui sa poata fi sigilate. ,igiliile $or fi aplicate de catre autoritatile $amale ale primului irou $amal de plecare si inlaturate de acelea ale ultimului irou $amal de destinatie. /rt. 3. 'aca, in timpul transportului, un sigiliu aplicat de autoritatile $amale s-a rupt in alte cazuri decat cele pre$azute in articolele 14 si .8 sau daca marfurile au pierit sau au suferit stricaciuni fara ca un asemenea sigiliu sa fie rupt, $a fi urmata procedura pre$azuta in ane&a 1 a prezentei Con$entii pentru folosirea carnetului 739, fara a renunta la aplicarea e$entuala a pre$ederilor legislatiilor nationale si se $a dresa un proces $er al de constatare dupa modelul care figureaza in ane&a . a prezentei Con$entii. /rt. 33 #artile Contractante isi $or comunica modelele sigiliilor pe care le utilizeaza. /rt. 34 Fiecare #arte Contractanta $a comunica celorlalte #arti Contractante lista irourilor $amale de plecare, de trecere si de destinatie pe care le $a desemna pentru transporturile efectuate su acoperirea carnetului 739, distingand, daca este cazul, irourile care $or fi desc"ise numai pentru transporturile reglementate prin dispozitiile Capitolului 333. #artile Contractante ale caror teritorii sunt limitrofe se $or consulta pentru a fi&a irourile de frontiera care sa fie inscrise pe aceste liste.

/rt. 35 #entru operatiunile $amale mentionate in prezenta Con$entie, inter$entia personalului $amal nu $a da loc la nici o retri utie, cu e&ceptia cazurilor cand aceasta inter$entie $a a$ea loc in afara zilelor, orelor si amplasamentelor normal pre$azute pentru asemenea operatii. /rt. 36 1rice infractiune la dispozitiile prezentei Con$entii $a e&pune pe contra$enient, in tara in care infractiunea a fost comisa la sanctiunile pre$azute le legislatia acestei tari. /rt. 37 #re$ederile prezentei Con$entii nu impiedica nici aplicarea restrictiilor si controlului deri$and din reglementarea nationala si fundate pe consideratiuni de moralitate pu lica, securitate pu lica, igiena sau sanatate pu lica sau pe consideratiuni de ordin $eterinar sau fitopatologic, nici perceperea de sume datorate pe aza acestor reglementari. /rt. 38 0ici o dispozitie a prezentei Con$entii nu e&clude dreptul pentru #artile Contractante care formeaza o uniune $amala sau economica de a adopta reguli speciale la plecarea sau la destinatie pe teritoriile lor sau in tranzit prin acestea, cu conditia ca aceaste reguli sa nu diminueze facilitatile pre$azute de prezenta Con$entie. C/#371=B= E3- 'ispozitii finale /rt. 3% 1. 7arile mem re ale Comisiei economice pentru >uropa si tarile admise la Comisie cu titlu consultati$ conform paragrafului 8 al mandatului acestei Comisii pot de$eni #arti Contractante la prezenta Con$entiea+ semnand-o, + ratificand-o dupa ce au semnat-o su rezer$a ratificarii, sau c+ aderand la ea. .. 7arile suscepti ile de a participa la unele din lucrarile Comisiei economice pentru >uropa in aplicarea paragrafului 11 al mandatului acestei Comisii pot de$eni #arti Contractante ale prezentei Con$entii prin aderare dupa intrarea ei in $igoare.

3. Con$entia $a fi desc"isa pentru semnare pana la 15 aprilie 1%5% inclusi$. 'upa aceasta data, ea $a fi desc"isa pentru aderare. 4. 9atificarea sau aderarea $a fi efectuata prin depunerea unui instrument la ,ecretarul :eneral al 1ranizatiei 0atiunilor Bnite. /rt. 40 1. #rezenta Con$entie $a intra in $igoare in a %0-a zi dupa ce cinci tari mentionate in paragraful 1 al articolului 3% o $or semna fara rezer$a ratificarii sau $or depune instrumentul lor de ratificare sau de aderare. .. #entru fiecare tara care o $a ratifica sau $a adera la ea dupa ce cinci tari au semnat-o fara rezer$a ratificarii sau au dispus instrumentul lor de ratificare sau de aderare, prezenta Con$entie $a intra in $igoare in a %0-a zi dupa depunerea instrumentului de ratificare sau aderare al zisei tari. /rt. 41 1. Fiecare #arte Co$entie prin notificare adresata ,ecretarului :eneral al 1rganizatiei 0atiunilor Bnite. .. 'enuntarea isi $a produce efect la 15 luni de la data la care ,ecretarul :eneral a primit notificarea. 3. Ealiditatea carnetelor 739 eli erate inaintea datei la care denuntarea isi $a produce efectul nu $a fi afectata denuntarea si garantia asociatiilor $a ramane efecti$a. /rt. 4. #rezenta Con$entie $a inceta sa-si produca efectele daca, dupa intrarea sa in $igoare, numarul #artilor Contractante $a fi inferior celui de cinci intr-o perioada oarecare de 1. luni consecuti$e. /rt. 43 1. 1rice tara $a putea, atunci cand $a semna prezenta Con$entie fara rezer$a ratificarii sau in momentul depunerii instrumentul sau de ratificare sau de aderare sau in orice moment ulterior, sa declare, printr-o notificare adresata ,ecretarului :eneral al 1rganizatiei 0atiunilor Bnite, ca prezenta Con$entie $a fi aplica ila tuturor sau unei parti a teritoriului pe care ea le reprezinta pe plan international. Con$entia $a fi aplica ila teritoriului sau teritoriilor mentionate in notificarea incepand cu cea de-a %0-a zi de la primirea acestei notificari de catre

,ecretarul :eneral al 1rganizatiei 0atiunilor Bnite sau, daca la aceasta data Con$entia nu a intrat inca in $igoare, de la data intrarii sale in $igoare. .. 1rice tara care face conform paragrafului precedent o declaratie a$and ca scop e&tinderea aplica ilitatii prezentei Con$entii unui teritoriu pe care ea il reprezinta pe plan international, $a putea, conform articolului 41, sa denunte Con$entia in ceea ce pri$este acest teritoriu. /rt. 44 1. 1rice diferend intre doua sau mai multe #arti Contractante pri$ind interpretarea sau aplicarea prezentei Con$entii $a fi rezol$at, pe cat posi il, pe cale de negociere intre partile in litigiu. .. 1rice diferent care nu $a fi rezol$at pe cale de negociere $a fi supus ar itrajului, daca una din #artile Contractante in litigiu cere aceasta, si $a fi in consecinta, trimis unuia sau mai multor ar itri alesi de comun acord de catre prtile in litigiu. 'aca, in cele trei luni datand de la cererea de ar itraj, #artile in litigiu nu ajung sa se inteleaga asupra alegerii unui ar itru sau a ar itrilor, oricare din aceste #arti Contractante $a putea cere ,ecretariatului :eneral al 1rganizatiei 0atiunilor Bnite sa desemneze un ar itru unic, in fata caruia diferendul $a fi trimis spre rezol$are. 3. ,entinta ar itrului sau a ar itrilor desemnati conform paragrafului precedent $a fi o ligatorie pentru #artile Contractante in litigiu. /rt. 45 1. 1rice tara $a putea, in momentul cand $a semna sau $a ratifica prezenta Con$entie sau $a adera la ea, sa declare sau, dupa ce a de$enit #arte Contractanta la Con$entie, sa notifice ,ecretarul :eneral al 1rganzatiei 0atiunilor Bnite ca ea nu se considera legata de pre$ederile Capitolului 3E al Con$entiei< notificarile adresate ,ecretarului :eneral $or produce efecte din a %0-a zi dupa ce ele au fost primite de ,ecretarul :eneral. .. Celelalte #arti Contractante nu $or fi o ligate sa acorde eneficiarului pre$ederile Capitolul 3E al prezentei Con$entii persoanelor domiciliate sau sta ilite pe teritoriul oricarei #arti Contractante care $a formula o rezer$a conform paragrafului 1 al prezentului articol. 3.1rice tara $a putea, in momentul cand $a semna sau $a ratifica prezenta Con$entie sau $a adera la ea, sa declare ca nu se considera legata de paragrafele . si 3 ale articolului 44 al Con$entiei. Celelalte #arti Contractante nu $or fi legate de aceste paragrafe fata de orice #arte Contractanta care $a formula asemenea rezer$a.

4. 1rice #arte Contractanta care $a formula o rezer$a conform paragrafului 1 sau 3 al prezentului articol $a putea in orice moment sa renunte la aceasta rezer$a printr-o notificare adresata ,ecretarului :eneral. 5. Cu e&ceptia rezerelor pre$azute la paragrafele 1 si 3 ale prezentului articol, nici o rezer$a la prezenta Con$entie nu $a fi admisa. /rt. 46 1. 'upa trei ani de la intrarea in $igoare a prezentei Con$entii orice #arte Contractanta $a putea, printr-o notificare adresata ,ecretarului :eneral al 1rganizatiei 0atiunilor Bnite, sa ceara con$ocarea unei conferinte in scopul re$izuirii prezentei Con$entii. ,ecretarul :eneral $a notifica aceasta cerere tuturor #artilor Contractante si $a con$oca o conferinta de re$izuire daca, intr-un termen de patru luni de la notificarea adresata de el, cel putin o treime din #artile Contractante ii comunica asentimentul lor la aceasta cerere. .. 'aca o conferinta $a fi con$ocata conform paragrafului precedent, ,ecretarul :eneral $a a$iza despre aceasta toate #artile Contractante si le $a in$ita sa prezinte, intr-un termen de trei luni, propunerile pe care ele ar dori sa le e&amineze conferinta. ,ecretarul :eneral $a comunica tuturor #artilor Contractante ordinea de zi pro$izorie a conferintei, ca si te&tul acestor propuneri, cu cel putin trei luni inainte de data desc"iderii conferintei. 3. ,ecretarul :eneral $a in$ita la orice coferinta con$ocata conform prezentului articol toate tarile pre$azute in paragraful 1 al articolului 3%, ca si tarile care au de$enit #arti Contractante in aplicarea paragrafului . al articolului 3%. /rt. 47 1. 1rice #arte Contractanta $a putea propune unul sau mai multe amendamente la prezenta Con$entie. 7e&tul oricarui proiect de amendamente $a fi comuncat ,ecretariatului :eneral al 1rganizatiei 0atiunilor Bnite, care il $a comunica tuturor #artilor Contractante si il $a aduce la cunostinta tarilor $izate in paragraful 1 al articolului 3%. .. 1rice proiect de amendament care $a fi transmis conform pragrafului precedent $a fi considerat acceptat daca nici o #arte Contractata nu formuleaza o iectii in termen de trei luni socotit de la data la care ,ecretarul :eneral $a transmite proiectul de amendament.

3. ,ecretarul :eneral $a trimite cat mai curand posi ilul tuturor #artilor Contractante o notificare pentru a le face cunoscut daca s-a formulat o o iectie impotri$a proiectului de amendament. 'aca s-a formulat o o iectie impotri$a proiectului de amendament, amendamentul $a fi considerat ca nefiind acceptat si nu $a a$ea nici un efect. 3n a senta oricarei o iectii, amendamentul $a intra in $igoare pentru toate #artile Contractante la noua luni dupa e&pirarea termenului de trei luni pre$azut in paragraful precedent. 4. 3ndependent de procedura de amendare pre$azuta in paragrafele, 1, . si 3 ale prezentului acord $a putea pre$edea ca, pentru o perioada de tranzitie, $ec"ile ane&e $or ramane in $igoare, in intregime sau in parte, simultan cu noile ane&e. ,ecretarul :eneral $a fi&a data intrarii in $igoare a noilor te&te care rezulta din aceste modificari. /rt. 48 3n afara notificarilor pre$azute in articolele 46 si 47, ,ecretarul :eneral al 1rganizatiei 0atiunilor Bnite $a notifica tarilor pre$azute in paragraful . al articolului 3%a+ semnaturile, ratificarile si aderarile in $irtutea articolului 3%, + datele la care prezenta Con$entie $a intra in $igoare conform articolul 40, c+ denuntarile pe aza articolului 41, d+ incetarea efectelor prezentei Con$entii conform articolului 4., e+ notificarile primite conform articolului 43, f+ declaratiile si notificarile primite conform paragrafelor 1, 3 si 4 ale articolului 45, g+ intrarea in $igoare a oricarui amendament conform articolului 47. /rt. 4% 'in momentul in care o tara care este #arte Contractanta la /cordul referitor la aplicarea pro$izorie a proiectelor con$entiilor internationale $amale asupra turismului, asupra $e"iculelor rutiere comerciale si asupra transportului international al marfurilor pe sosele, de la :ene$a, din 16 iunie 1%4%, $a de$eni #arte Contractanta la prezenta Con$entie, ea $a lua masurile pre$azute in articolul 3E al acestui /cord. #entru a-l denunta in ceea ce pri$este #roiectul Con$entiei internationale $amale asupra transportului international al marfurior pe sosele. /rt. 50 #rotocolul de semnare a prezentei Con$entii $a a$ea aceesi forta, $aloare si durata ca si Con$entia insasi, din care $a fi considerat ca facand parte integranta.

/rt. 51 'upa 15 aprilie 1%5%, originalul prezentei Con$entii $a fi depus la ,ecretarul :eneral al 1rganizatiei 0atiunilor Bnite, care $a transmite copii certificate conforme fiecarei tari pre$azute in paragrafele 1si . ale articolului 3%. 'rept care su semnatii, in mod legal autorizatii pentru aceasta, au semnat prezenta Con$entie. 3ntocmita la :ene$a, la 15 ianuarie 1%5%, intr-un singur e&emplar, in lim ile engleza si franceza, cele doua te&te a$and aceesi $ala ilitate. @ Con$entia pri$ind circulatia rutierasi #rotocolul pri$ind semnalizarea rutiera, !nc"eiate la :ene$a !n 1%4%, completate la Eiena !n 1%68, la care tara noastra a aderat !n 1%68. @ Con$entia europeana pri$ind reprimarea infractiunilor rutiere, adoptata la ,tras ourg la 30.11.1%64, ratificata de 9om(nia prin =egea nr.183;1%%7. Con$entia europeana pentru reprimarea infractiunilor rutiere ,tras ourg, 30 noiem rie 1%64 K1L #9>/?AB= ,tatele mem re ale Consiliului >uropei, semnatare ale prezentei con$entii, luand inconsiderare sporirea circulatiei $e"iculelor intre statele europene si pericolul pe care il constituie incalcarea regulilor care asigura securitatea participantilor la traficul rutier,considerand ca scopul Consiliului >uropei este acela de a realiza o uniune mai stransa intre mem rii sai, con$inse de necesitatea cooperarii lor in scopul de a spori eficienta reprimarii infractiunilor rutiere comise pe teritoriul lor, au con$enit urmatoarele737=B= 3 #rincipii fundamentale /97. 1 1. 3n cazul in care o persoana care locuieste in mod o isnuit pe teritoriul unei parti contractante $a comite o infractiune rutiera pe teritoriul unei alte parti contractante, statul pe teritoriul caruia s-a comis infractiunea $a putea sau, daca legea sa interna o impune, $a tre ui sa solicite statului de resedinta sa efectueze urmarirea, daca nu o $a face el insusi sau daca, efectuand-o el insusi, $a aprecia ca este imposi il sa o continue pana la decizia definiti$a sau e&ecutarea integrala a sanctiunii. .. /tunci cand o "otarare judecatoreasca sau o decizie administrati$a, de$enita e&ecutorie dupa ce autorul infractiunii si-a sustinut apararea, a fost pronuntata in statul comiterii infractiunii, acest stat $a putea solicita statului de resedinta sa procedeze la e&ecutarea acestei "otarari sau a acelei decizii. 3. ,tatul de resedinta $a da curs cererii de efectuare a urmaririi sau de e&ecutare in conditiile sta ilite mai jos. 7otusi e&ecutarea deciziilor luate in lipsa nu $a fi o ligatorie.

/97. . 1. 3nfractiunea rutiera care $a reprezenta moti$ul cererii de urmarire sau de e&ecutare pre$azuta in art. 1 $a tre ui sa fie pedepsita atat de legea statului in care a fost comisa infractiunea, cat si de legea statului de resedinta. .. 3n scopurile efectuarii urmaririi sau e&ecutarii "otararii $a fi aplica il dreptul statului de resedinta, cu precizarea ca se $a tine seama numai de regulile de circulatie in $igoare de la locul comiterii infractiunii. 737=B= 33 Brmarirea in statul de resedinta . /97. 3 =a solicitarea statului in care a fost comisa infractiunea, autoritatile statului de resedinta $or fi competente pentru efectuarea urmaririi infractiunilor rutiere comise pe teritoriul statului solicitant. /97. 4 /utoritatile competente ale statului de resedinta $or e&amina cererea de urmarire care le-a fost adresata in conformitate cu art. 1 si .. >le $or determina, potri$it propriei lor legislatii, modul de solutionare a cererii. /97. 5 1. 'aca statul in care a fost comisa infractiunea $a adresa cererea de urmarire pre$azuta la art. 1, el nu $a mai putea sa-l urmareasca pe autorul infractiunii si nici sa e&ecute o decizie pronuntata impotri$a acestuia din urma. .. >l $a putea relua urmarirea sau e&ecutareaa+ daca statul de resedinta nu face cunoscut statului in care s-a comis infractiunea ca el nu a luat masuri pentru e&ecutarea cererii< + daca, pentru moti$e de care a luat cunostinta ulterior cererii, $a notifica statului de resedinta retragerea cererii sale inainte de inceperea dez aterilor judiciare in prima instanta sau inaintea pronuntarii unei decizii administrati$e in statul de resedinta. /97. 6 1. Cererea de urmarire $a mentiona data la care aceasta procedura a fost solicitata de autoritatea competenta. 3n statul in care s-a comis infractiunea, prescriptia dreptului la actiune $a fi intrerupta la aceasta data. 7ermenul acestei prescriptii $a reincepe sa curga in intregime, incepand cu data notificarii prin care se precizeaza ca nu se $a da curs cererii sau ca se retrage cererea pre$azuta la art. 5 paragraful . alin. a+ si + si cel mai tarziu in termen de 6 luni de la data cererii de urmarire. .. 7ermenul de prescriptie a dreptului la actiune in statul de resedinta $a curge de la data primirii cererii de urmarire. 'aca in acest stat este necesara o plangere a $ictimei pentru e&ercitarea urmaririi, termenul pentru depunerea acestei plangeri $a incepe sa curga de la data primirii cererii de urmarire. /97. 7

'ocumentele intocmite de autoritatile judiciare si administrati$e ale statului in care s-a comis infractiunea $or a$ea aceeasi $aloare juridica in statul de resedinta ca si cele intocmite de autoritatile acestui din urma stat si in$ers. 737=B= 333 >&ecutarea in statul de resedinta /97. 8 /utoritatile statului de resedinta $or fi competente sa e&ecute, la cererea statului in care s-a comis infractiunea, deciziile pre$azute la art. 1 paragraful .. >&ecutarea deciziilor $a a$ea loc conform legii statului de resedinta, dupa $erificarea autenticitatii cererii si a conformitatii sale cu conditiile fi&ate prin prezenta con$entie. ,tatul de resedinta $a fi competent in materie de eli erare conditionata. 'reptul de gratiere $a putea fi e&ercitat atat de statul de resedinta, cat si de cel in care a fost comisa infractiunea. /97. % 1. >&ecutarea "otararii nu $a a$ea loc in statul de resedintaa+ daca autorul infractiunii face o iectul unei decizii definiti$e in acest stat pentru aceleasi fapte< + daca prescriptia pedepsei este implinita potri$it legii statului unde s-a comis infractiunea sau legii statului de resedinta< c+ daca autorul infractiunii eneficiaza de amnistie sau de gratiere in statul de resedinta sau in statul in care s-a comis infractiunea. .. ,tatul de resedinta $a putea refuza punerea in e&ecutare a "otarariia+ daca autoritatile competente ale acestui stat au decis sa nu efectueze urmarirea sau sa puna capat urmaririi pe care ele au efectuat-o pentru aceleasi fapte< + daca faptele care au determinat condamnarea fac o iectul urmaririi in acest stat< c+ in masura in care acest stat considera aceasta e&ecutare de natura a aduce atingere principiilor fundamentale ale ordinii sale juridice sau ca fiind incompati ila cu principiile care gu$erneaza aplicarea dreptului sau penal, in special daca, datorita $arstei sale, autorul infractiunii n-ar putea fi condamnat in acest stat. /97. 10 Cand cererea pre$azuta la art. 1 paragraful . $a a$ea ca o iect e&ecutarea unei pedepse, alta decat amenda, statul de resedinta $a inlocui, daca $a fi cazul, pedeapsa data in statul in care sa comis infractiunea cu pedeapsa pre$azuta de legea statului de resedinta pentru o infractiune analoaga. /ceasta pedeapsa $a corespunde, in masura posi ilului, in pri$inta naturii sale, celei sta ilite prin decizia ce urmeaza a fi e&ecutata. >a nu $a putea depasi nici ma&imul pre$azut de legea statului de resedinta si nici nu $a putea agra$a prin natura sau durata sa pedeapsa pronuntata in statul in care a fost comisa infractiunea. ,ta ilind sanctiunea, autoritatile competente ale statului de resedinta $or putea lua in considerare in aceeasi masura si modalitatile o isnuite de e&ecutare a pedepsei in acest stat.

/97. 11 Cand cererea de e&ecutare $a a$ea ca o iect plata unei amenzi, statul de resedinta $a proceda la incasarea acesteia in conditiile pre$azute de legea sa, pana la concurenta ma&imului sta ilitM de aceasta lege pentru o infractiune analoaga sau, in lipsa ma&imului legal, pana la concurenta sumei impuse in mod o isnuit ca amenda in statul de resedinta pentru o asemenea infractiune. /97. 1. 3n caz de neplata a amenzii, statul de resedinta $a aplica, la cererea statului in care s-a comis infractiunea, masurile de constrangere sau de inlocuire pre$azute de legislatia sa. ,tatul de resedinta nu $a putea e&ecuta o masura de constrangere sau de inlocuire sta ilita printr-o decizie pronuntata in statul in care s-a comis infractiunea si care presupune o pri$are de li ertate decat daca statul in care s-a comis infractiunea o cere in mod e&pres. /97. 13 ,tatul in care s-a comis infractiunea nu $a mai putea aplica niciuna dintre masurile de e&ecutare solicitate, e&ceptand cazurile in care i-a fost notificat un refuz sau o imposi ilitate de e&ecutare a "otararii de catre statul de resedinta. 737=B= 3E 'ispozitii generale /97. 14 1. Cererile pre$azute la art. 1 din prezenta con$entie $or fi formulate in scris. .. Cererea de urmarire $a fi insotita de original sau de o copie autentificata de pe toate procesele-$er ale, de pe sc"ite, fotografii si de pe alte documente ce pri$esc instructiunea, ca si de o copie de pe dispozitiile legale aplica ile in speta in statul in care s-a comis infractiunea. Copiile de pe cazierul juridiar, dispozitiile legale referitoare la prescriptie, actele care au intrerupt-o ca si prezentarea faptelor care au intrerupt prescriptia $or fi, de asemenea, ane&ate. 3. Cererea de e&ecutare $a fi insotita de originalul sau de o copie autentificata de pe decizia al carei caracter e&ecutoriu $a fi certificat in formele pre$azute prin legea statului in care s-a comis infractiunea. 'aca decizia ce urmeaza a fi e&ecutata inlocuieste o alta, fara a reproduce e&punerea faptelor, $a fi ane&ata o copie autentificata de pe decizia care contine aceasta e&punere a faptelor. /97. 15 1. Cererea $a fi adresata de catre ministerul justitiei al statului in care s-a comis infractiunea ministerului justitiei al statului de resedinta. 9aspunsul $a fi trimis pe aceeasi cale. .. Comunicarile necesare aplicarii prezentei con$entii $or fi transmise fie prin modalitatea indicata la paragraful 1 al prezentului articol, fie direct intre autoritatile partilor contractante. 3. 3n caz de urgenta, comunicarile mentionate la paragraful . al prezentului articol $or putea fi transmise prin intermediul 1rganizatiei 3nternationale de #olitie Criminala *307>9#1=+.

4. Fiecare parte contractanta $a putea, printr-o declaratie adresata secretarului general al Consiliului >uropei, sa faca cunoscut ca intentioneaza sa faca derogare de la regulile de transmitere pre$azute la paragrafele 1 si . ale prezentului articol. /97. 16 'aca statul de resedinta apreciaza ca informatiile furnizate de catre statul in care s-a comis infractiunea sunt insuficiente pentru a-i permite aplicarea prezentei con$entii, acest stat $a solicita completarea informatiilor necesare. >l $a putea fi&a un termen pentru o tinerea acestor informatii. /97. 17 #artile contractante $or e&tinde asistenta judiciara, pe care si-o acorda in materie penala, asupra masurilor necesare e&ecutarii prezentei con$entii, in special in ceea ce pri$este transmiterea actelor intocmite de autoritatea administrati$a si notificarea unui ordin de plata, aceasta ultima masura nefiind considerata ca o masura de e&ecutare. /97. 18 ,tatul de resedinta $a informa fara intarziere statul in care a fost comisa infractiunea in legatura cu modul de solutionare a cererii de urmarire sau de e&ecutare. >l ii $a intocmi, in am ele cazuri, un document certificand e&ecutarea pedepsei si, in plus, in cazul urmaririi, o copie autentificata de pe decizia definiti$a. /97. 1% 1. 7raducerea cererilor de urmarire si e&ecutare si a pieselor ane&ate, ca si cea a oricaror alte documente referitoare la aplicarea prezentei con$entii, su rezer$a dispozitiilor paragrafului . al prezentului articol, nu $a fi solicitata. .. Fiecare parte contractanta $a putea, la data semnarii sau depunerii instrumentului de ratificare, acceptare sau aderare, printr-o declaratie adresata secretarului general al Consiliului >uropei, sa-si rezer$e dreptul de a solicita ca cererile si piesele ane&e sa-i fie adresate insotite fie de o traducere in propria lim a, fie de o traducere intr-una dintre lim ile oficiale ale Consiliului >uropei sau intr-una dintre lim ile pe care le $a indica. Celelalte parti contractante $or putea in$oca lipsa de reciprocitate. 3. #rezentul articol nu aduce atingere dispozitiilor referitoare la traducerea cererilor si a pieselor ane&e, continute in acordurile sau in angajamentele in $igoare ori care $or inter$ene intre doua sau mai multe parti contractante. /97. .0 #iesele si documentele transmise in aplicarea prezentei con$entii $or fi scutite de orice formalitate de legalizare. /97. .1 ,umele incasate ca amenzi in aza cererilor de urmarire sau e&ecutare $or de$eni proprietatea statului de resedinta, care $a dispune de ele dupa cum $a $oi. /97. ..

,tatul de resedinta $a fi competent sa incaseze, la cererea statului in care s-a comis infractiunea, sumele reprezentand c"eltuielile de urmarire si de judecata suportate de acest stat. 'aca $a incasa aceste sume, acest stat nu $a fi o ligat sa restituie statului in care s-a comis infractiunea decat onorariile e&pertilor. /97. .3 C"eltuielile de urmarire si de e&ecutare, suportate de statul de resedinta, nu $or fi restituite. 737=B= E 'ispozitii finale /97. .4 3n scopurile prezentei con$entiia+ e&presia infractiune rutiera desemneaza orice infractiune pre$azuta in lista intitulata NFondul comun de infractiuni rutiereN, ane&ata la prezenta con$entie< + e&presia statul in care s-a comis infractiunea desemneaza statul parte la prezenta con$entie, pe teritoriul caruia a fost comisa o infractiune rutiera< c+ e&presia statul de resedinta desemneaza statul parte la prezenta con$entie in care locuieste in mod o isnuit autorul unei infractiuni rutiere< d+ e&presia reguli de circulatie desemneaza orice reglementare ce pri$este unul dintre o iectele mentionate la pct. 4 - 7 din ane&a nr. 3 la prezenta con$entie, intitulata NFondul comun de infractiuni rutiereN< e+ e&presia "otarare se aplica deciziilor pronuntate de autoritatile judiciare, inclusi$e ordonantelor penale si amenzilor de impacare< f+ e&presia decizie administrati$a desemneaza deciziile pronuntate in anumite state de catre autoritatile administrati$e a ilitate sa pronunte pedepsele pre$azute de lege pentru reprimarea infractiunilor rutiere. /97. .5 1. /ne&a nr. 3 la prezenta con$entie, intitulata NFondul comun de infractiuni rutiereN, este parte integranta a acestei con$entii. .. Fiecare parte contractanta $a putea, in orice moment, printr-o notificare adresata secretarului general al Consiliului >uropei, sa faca cunoscute infractiunile in materie de circulatie rutiera, care nu sunt pre$azute in ane&a nr. 3, pe care ea doreste sa le supuna aplicarii prezentei con$entii, sau pe cele pre$azute in ane&a nr. 3 pe care ea doreste sa le e&cluda de la aceasta aplicare in raporturile sale cu alte parti contractante. 3. 3n cazul adaugarii, de catre o parte contractanta, a unor noi infractiuni la lista continuta in ane&a nr. 3 la prezenta con$entie, celelalte parti contractante $or notifica, daca este cazul, acordul lor secretarului general al Consiliului >uropei. /ceste infractiuni de$in opoza ile la 3 luni de la data notificarii. 4. 3n cazul retragerii, de catre o parte contractanta, a unor infractiuni pre$azute in lista continuta in ane&a nr. 3 la prezenta con$entie, notificarea mentionata la paragraful . din prezentul articol $a produce efecte, daca ea este facuta cu ocazia semnarii con$entiei sau a depunerii instrumentului de ratificare,

acceptare sau aderare in momentul intrarii in $igoare a con$entiei< daca ea este facuta ulterior, notificarea $a produce efecte la 3 luni de la primirea sa de catre secretarul general al Consiliului >uropei. 1rice parte contractanta $a putea in$oca lipsa de reciprocitate. 5. 1 parte contractanta $a putea sa declare ca legislatia sa interna o o liga sa supuna apro arii organelor sale legislati$e notificarea pre$azuta la paragrafele . si 3 ale prezentului articol. 3n acest caz, adaugarea la lista pre$azuta in ane&a nr. 3 nu $a produce efecte, in ceea ce pri$este partea respecti$a, decat atunci cand $a informa pe secretarul general al Consiliului >uropei ca o asemenea apro are a fost o tinuta. /97. .6 #rezenta con$entie nu limiteaza competenta statului de resedinta in materie de urmarire sau de e&ecutare, pe care i-o confera legislatia sa interna. /97. .7 1. 'aca doua sau mai multe parti contractante isi intemeiaza relatiile pe o legislatie uniforma sau pe un regim special de reciprocitate, ele $or a$ea dreptul sa-si reglementeze raporturile mutuale in materie, e&clusi$ in aza acestor sisteme, in pofida dispozitiilor prezentei con$entii. .. #artile contractante care $or e&clude din raporturile lor reciproce aplicarea prezentei con$entii, conform dispozitiilor prezentului articol, $or adresa in acest scop o notificare secretarului general al Consiliului >uropei. /97. .8 Comitetul >uropean pentru #ro lemele Criminale al Consiliului >uropei $a urmari e&ecutarea prezentei con$entii si $a facilita, in masura in care $a fi necesar, reglementarea amia ila a oricarei dificultati care ar putea sa apara in e&ecutarea con$entiei. /97. .% 1. #rezenta con$entie este desc"isa semnarii statelor mem re ale Consiliului >uropei. >a $a fi ratificata sau acceptata. 3nstrumentele de ratificare sau de acceptare $or fi depuse la secretarul general al Consiliului >uropei. .. Con$entia $a intra in $igoare la 3 luni de la data depunerii celui de-al treilea instrument de ratificare sau de acceptare. 3. >a $a intra in $igoare, fata de orice stat semnatar care o $a ratifica sau o $a accepta ulterior, la 3 luni de la data depunerii instrumentului de ratificare sau de acceptare. /97. 30 1. 'upa intrarea in $igoare a prezentei con$entii, Comitetul ?inistrilor al Consiliului >uropei $a putea in$ita orice stat care nu este mem ru al Consiliului >uropei sa adere la prezenta con$entie. .. /derarea se $a efectua prin depunerea instrumentului de aderare la secretarul general al Consiliului >uropei si $a produce efecte la 3 luni de la data depunerii sale. /97. 31 1. Fiecare parte contractanta poate, in momentul semnarii sau in momentul depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare sau de

aderare, sa indice teritoriul sau teritoriile carora li se $a aplica prezenta con$entie. .. 1ricare parte contractanta poate, la data depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare sau de aderare ori in orice moment ulterior, sa e&tinda aplicarea prezentei con$entii, printr-o declaratie adresata secretarului general al Consiliului >uropei, asupra oricarui alt teritoriu indicat in declaratie si pentru care ea poarta raspunderea relatiilor internationale sau pentru care ea este a ilitata sa-si asume angajamente internationale. 3. 1ricare declaratie facuta in aza paragrafului precedent $a putea fi retrasa, in ceea ce pri$este fiecare teritoriu desemnat in aceasta declaratie, in conditiile pre$azute la art. 33. /97. 3. 1. 1rice parte contractanta poate, in momentul semnarii sau in momentul depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare sau de aderare, sa declare ca $a recurge la una sau mai multe rezer$e pre$azute in ane&a nr. 33 la prezenta con$entie. .. 1rice parte contractanta poate retrage, in intregime sau in parte, o rezer$a formulata de ea in aza paragrafului precedent, prin intermediul unei declaratii adresate secretarului general al Consiliului >uropei, si care $a produce efect de la data primirii sale. 3. #artea contractanta care a formulat o rezer$a cu pri$ire la o dispozitie a prezentei con$entii nu poate pretinde unei alte parti sa aplice aceasta dispozitie< totusi ea poate, daca rezer$a este partiala sau conditionata, sa pretinda aplicarea acestei dispozitii in masura in care ea a acceptat-o. 4. 1rice parte contractanta $a putea, la momentul semnarii prezentei con$entii sau depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare sau de aderare, printr-o notificare adresata secretarului general al Consiliului >uropei, sa faca cunoscut ca ea considera ratificarea, acceptarea sau aderarea ca antrenand o ligatia, conform dreptului international, de a adopta masurile necesare in legislatia nationala pentru punerea in aplicare a prezentei con$entii. /97. 33 1. #rezenta con$entie $a ramane in $igoare pe termen nelimitat. .. Fiecare parte contractanta $a putea, in ceea ce o pri$este, sa denunte prezenta con$entie printr-o notificare adresata secretarului general al Consiliului >uropei. 3. 'enuntarea $a produce efect la 6 luni de la data primirii notificarii de catre secretarul general al Consiliului >uropei. /97. 34 ,ecretarul general al Consiliului >uropei $a notifica statelor mem re ale Consiliului >uropei si oricarui stat care a aderat la prezenta con$entiea+ fiecare semnare< + depunerea fiecarui instrument de ratificare, de acceptare, sau de aderare< c+ orice data de intrare in $igoare a prezentei con$entii, conform art. .%<

d+ orice declaratie si notificare primite in aplicarea dispozitiilor art. 15 paragraful 4, art. 1% paragraful ., art. .5 paragrafele ., 3, 4 si 5, art. .7 paragraful . si ale art. 3. paragraful 4< e+ orice declaratie primita in aplicarea dispozitiilor art. 31 paragrafele . si 3< f+ orice rezer$a formulata in aplicarea dispozitiilor art. 3. paragraful 1< g+ retragerea oricarei rezer$e, efectuata in aplicarea dispozitiilor art. 3. paragraful .< "+ orice notificare primita in aplicarea dispozitiilor art. 33 si data la care denuntarea $a produce efecte. /97. 35 #rezenta con$entie, precum si declaratiile si notificarile pe care ea le autorizeaza nu se $or aplica decat infractiunilor rutiere comise dupa intrarea in $igoare a acesteia intre partile contractante interesate. 'rept pentru care, su semnatii, autorizati in mod cu$enit in acest scop, au semnat prezenta con$entie. 3ntocmita la ,tras ourg la 30 noiem rie 1%64, in lim ile franceza si engleza, am ele te&te fiind egal autentice, intr-un singur e&emplar, care $a fi depus in ar"i$ele Consiliului >uropei. ,ecretarul general al Consiliului >uropei $a transmite o copie certificata fiecarui stat semnatar si aderent. /0>2/ 1 F10'B= C1?B0 /= 30F9/C73B03=19 9B73>9> 1. Bciderea in$oluntara sau $atamarile in$oluntare, cauzate in domeniul circulatiei rutiere. .. #arasirea locului accidentului, adica incalcarea o ligatiilor ce re$in conducatorilor auto ca urmare a unui accident de circulatie. 3. Conducerea unui $e"icul de catre o persoanaa+ in stare de e rietate sau su influenta alcoolului< + su influenta stupefiantelor sau a produselor a$and efecte analoage< c+ inapta, ca urmare a unei o oseli e&cesi$e. 4. Conducerea unui $e"icul cu motor, fara asigurare in ceea ce pri$este responsa ilitatea ci$ila pentru pagu ele cauzate tertilor ca urmare a folosirii acestui $e"icul. 5. 9efuzul de a se supune ordinului unui agent al autoritatii pri$ind circulatia rutiera. 6. 0erespectarea regulilor pri$inda+ $iteza $e"iculelor< + pozitia $e"iculelor in miscare si sensul deplasarii lor, intalnirea cu $e"icule din sens opus, depasirea, sc"im area de directie si trecerea pasajelor de ni$el< c+ prioritatea de trecere< d+ prioritatea de trafic pentru anumite $e"icule, cum ar fi cele ale pompierilor, am ulantele, $e"iculele de politie<

e+ nerespectarea semnalelor si marcajelor rutiere, in special a semnului N,topN< f+ stationarea si oprirea $e"iculelor< g+ accesul $e"iculelor sau al anumitor categorii de $e"icule pe unele cai rutiere, in special datorita greutatii sau dimensiunilor lor< "+ ec"ipamentul de securitate al $e"iculelor si al incarcaturii lor< i+ semnalizarea $e"iculelor si a incarcaturii lor< j+ sistemul de lumina al $e"iculelor si folosirea farurilor< C+ incarcatura si capacitatea $e"iculelor< l+ inmatricularea $e"iculelor, placile de inmatriculare si semnul distincti$ al tarii de inmatriculare. 7. Conducere fara permis de circulatie $ala il. /0>2/ . 1. 1rice parte contractanta poate sa declare ca isi rezer$a dreptul de a face cunoscuta+ ca ea nu accepta titlul 333 sau ca ea il accepta numai in pri$inta anumitor categorii de pedepse sau masuri de e&ecutare< + ca ea nu accepta art. 6 sau ca ea nu accepta decat anumite dispozitii ale acestui articol. .. 1rice parte contractanta poate sa declare ca, pentru moti$e de ordin constitutional, nu poate primi cereri de urmarire decat in cazurile pre$azute in legislatia sa interna. K1L 9omania a ratificat Con$entia europeana pentru reprimarea infractiunilor rutiere, adoptata, in cadrul Consiliului >uropei, la ,tras ourg la 30 noiem rie 1%64, prin legea nr. 183 din 1. noiem rie 1%%7, pu licata in ?onitorul 1ficial nr. 316 din 18 noiem rie 1%%7. @ /cordurile ilaterale internationale !nc"eiate de 9om(nia cu di$erse state. )nc"eierea si e&ecutarea contractului de transport rutier international. 3. Con$entii de reciprocitate !nc"eiate de 9om(nia cu alte state, azate pe principiul teritorialitatii )n anii O60, ca urmare a e&tinderii cooperarii internationale !n cadrul Consiliului de ajutor economic reciproc, 9om(nia a semnat mai multe Con$entii !n domeniul asigurarilor sociale, fiind instituita egalitatea de tratament, !n ceea ce pri$este raporturile de munca si acordarea prestatiilor, pe aza principiului teritorialitatii. Concret, cetatenii unei #arti contractante care-si sta ilesc domiciliul pe teritoriul celeilalte #arti contractante eneficiaza de acelasi regim ca si cetatenii acestei #arti contractante !n toate pro lemele pri$ind pre$ederile sociale si raporturile de munca. /u fost !nc"eiate con$entii de reciprocitate cu mai multe state, din care enumeram pe cele care sunt aplica ile si !n prezent- Con$entia intergu$ernamentala !ntre 9.#.9. si 9.#./l ania pri$ind cola orarea !n domeniul pro lemelor sociale si #rotocolul pri$ind aplicarea acesteia, semnate la Aucuresti, 3 mai 1%61, apro ata prin Dotar(rea Consiliului

de ?inistri nr.865;1%6., pu licata !n Culegerea de Dotar(ri si 'ecrete ale Consiliului de ?inistri nr.1;1%65< - Con$entia !ntre 9.#.9. si B.9.,.,. pri$ind cola orarea !n domeniul pre$ederilor sociale, !nc"eiata la Aucuresti, .4 decem rie 1%60, apro ata prin 'ecretul nr. 165;1%61, pu licata !n A.1.nr.7;1%61. )n anul 1%%1, cand au a$ut loc modificari structurale !n spatial so$ietic, numai 5 state succesoare ale B.9.,.,. *9ep. ?oldo$a, Federatia 9usa, Bcraina, 9ep. /rmenia, 9ep. Aelarus+ au notificat 9om(niei optiunea lor de a aplica in continuare Con$entia. Bnul dintre aceste state, cu cea mai mare pondere de aplicare a Con$entiei cu fosta B.9.,.,., este 9ep. ?oldo$a. Con$entiile de reciprocitate care nu mai sunt !n $igoare, dar ale caror efecte se produc !n continuare !n ceea ce pri$este solutionarea unor cereri depuse !n perioada !n care aceste instrumente juridice erau !nca aplica ile- Con$entia !ntre 9.#.9. si 9.#.Aulgaria pri$ind cola orarea !n domeniul pro lemelor sociale si #rotocolul pri$ind aplicarea acesteia, semnate la Aucuresti, 14 martie 1%60, apro ate prin Dotar(rea Consiliului de ?inistri nr. 548;1%60, pu licata !n Culegerea de Dotar(ri si 'ecrete ale Consiliului de ?inistri nr.17;1%60 6 si-a !ncetat $ala ilitatea la 01.01..007< - Con$entia !ntre 9.#. 9om(nia si 9epu lica Ce"oslo$acia pri$ind cola orarea !n domeniul pro lemelor sociale semnata la #raga, la . ?ai 1%57< dupa 1 martie .004 s-a aplicat doar !n relatia cu ,lo$acia 6 si-a !ncetat $ala ilitatea la 01.01..007< - Con$entia intergu$ernamentala !ntre 9.#.9. si 9.#.Bngaria pri$ind cola orarea !n domeniul pre$ederilor sociale semnata la Audapesta, 7 septem rie 1%61, apro ata prin Dotar(rea Consiliului de ?inistri nr.73.;1%61, pu licata !n Culegerea de Dotar(ri si 'ecrete ale Consiliului de ?inistri nr.31;1%61 6 si-a !ncetat $ala ilitatea la 01.11..006. Cererile de acordare de prestatii de asigurari sociale pre$azute de legislatia rom(na !n $igoare se depun la sediul casei teritoriale de pensii !n a carei raza teritoriala domiciliaza solicitantul, acestea a$(nd calitatea de institutii competente !n instrumentarea cazurilor. Cererea !nsotita de documentele necesare $a fi transmisa 'irectiei 9elatii 3nternationale 6 ,er$iciul Con$entii si /corduri Ailaterale din cadrul C0#/,, care are rolul de organism de legatura cu organismele de asigurari sociale similare din celelalte state, !n aplicarea instrumentelor juridice internationale. 'ocumentele necesare sunt urmatoarele- traducerea legalizata a carnetului de munca *cu acti$itatea !nc"eiata pe teritoriul statului respecti$+ sau a ade$erintelor eli erate de angajatori< - traducerea legalizata a diplomei de studii sau copia legalizata a atestatului de ec"i$alare a studiilor< - traducerea legalizata a li$retului militar< - traducerea legalizata a certificatelor de atestare a unor specializari *de e&. certificatele de conferire a gradelor didactice+< - copia legitimatiei de pensionar, !n cazul !n care solicitantul a fost pensionar pe teritoriul celulilalt stat contractant<

- copia certificatului de casatorie sau a "otar(rii de di$ort< - copia cartii de identitate din 9om(nia, $ala ila la data depunerii cererii. 'osarul se depune de catre persoana !ndreptatita, de catre mandatarul desemnat de aceasta cu procura speciala, de catre tutorele sau curatorul acesteia. #rocedura de solutionare de catre ser$iciul susmentionat este urmatoarea- solicita organelor competente din celelalte state contractante confirmarea perioadei de asigurare realizate conform legislatiei acestora< - $erifica daca perioada de asigurare confirmata de organul competent al celuilalt stat contractant corespunde cu cel rezultat din actele do$editoare prezentate de solicitant< - solicita 'irectiei #olitici ,alariale din cadrul ??F>, ec"i$alarea, din punct de $edere salarial, a functiilor detinute de solicitant pe teritoriul celorlalte state contractante< )n situatia !n care nu se cunosc functiile detinute de solicitant, la sta ilirea drepturilor de asigurari sociale se $or aplica pre$ederile art. 161 alin. *.+ si *3+ din =egea nr. 1%;.000 pri$ind sistemul de pensii si alte drepturi de asigurari sociale. - dupa o tinerea ec"i$alarii functiilor, dosarul se remite casei teritoriale de pensii, institutia competenta !n sta ilirea si plata drepturilor de pensie din 9om(nia, care solutioneaza cererea !n conformitate cu pre$ederile legale !n $igoare. 33. /corduri ilaterale !nc"eiate de 9om(nia cu alte state, azate pe principiile de coordonare 'atorita procesului de aderare a 9om(niei la Bniunea >uropeana, a aparut necesitatea redefinirii cadrului juridic ilateral !n domeniul securitatii sociale dintre 9om(nia si celelalte state. )n conte&tul pregatirii aderarii 9om(niei la B.>. si aplicarii regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate sociala, s-au initiat demersuri pentru !nc"eierea de noi acorduri !n domeniul securitatii sociale, cu respectarea principiilor fundamentale ale coordonarii@ Bnicitatea legislatiei aplica ile @ >galitatea de tratament @ ?entinerea drepturilor o tinute *prin e&portul prestatiilor de securitate sociala+ @ ?entinerea drepturilor !n curs de do (ndire *prin totalizarea perioadelor de asigurare+ /corduri ilaterale care sunt !n prezent !n $igoare- /cordul dintre 9om(nia si 9epu lica ?acedonia !n domeniul asigurarilor sociale, semnat la Aucuresti la .7.0...006, ratificat prin =egea nr. 3.6 din .. noiem rie .007, pu licata !n ?.1. nr. 817 din 30 noiem rie .007, a intrat !n $igoare la 1 martie .008< - /cordul !ntre 9om(nia si 9epu lica 7urcia !n domeniul securitatii sociale, semnat la /nCara la 6 iulie 1%%%, ratificat prin =egea nr. 551 din 14 octom rie .00., pu licata !n ?.1. nr. 785 din .% octom rie .00., si /ranjamentul /dministrati$ pentru aplicarea /cordului , semnat la 30 mai .003, la Aucuresti, a intrat !n $igoare la 1 martie .003.

/corduri ilaterale care nu mai sunt !n $igoare, ale caror efecte se produc !n continuare !n ceea ce pri$este solutionarea unor cereri depuse !n perioda !n care aceste instrumente juridice erau !nca aplica ile- /cordul dintre 9om(nia si 9epu lica /ustria !n domeniul securitatii sociale, ratificat prin =egea nr. .%5 din 7 iulie .006, pu licata !n ?.1. nr. 611 din 14 iulie .006, a intrat in $igoare la 1 decem rie .006, si-a !ncetat $ala ilitatea la 01.01..007< - /cordul !ntre 9om(nia si 9. Ce"a, !n domeniul securitatii sociale, semnat la Aucuresti, la .4 septem rie .00., ratificat prin =egea nr. .33 din .3 mai .003, pu licata !n ?.1. nr. 366 din .% mai .003, a intrat !n $igoare la 1 martie .004, si-a !ncetat $ala ilitatea la 01.01..007< - /cordul !ntre 9om(nia si 9epu lica Federala :ermania pri$ind securitatea sociala, semnat !n 8 aprilie .005 la Aucuresti, ratificat prin =egea nr. 406 din .% decem rie .005, pu licata !n ?.1. nr. 11%4 din 30.1...005, a intrat !n $igoare la 1 iunie .006 , si-a !ncetat $ala ilitatea la 01.01..007< - /cordul dintre 9om(nia si 9epu lica Bngara !n domeniul securitatii sociale, semnat la Aucuresti la .0 octom rie .005, ratificat prin =egea nr. .%6 din 7 iulie .006, pu licata !n ?.1. nr. 603 din 1. iulie .006, a intrat !n $igoare la 1 noiem rie .006, si-a !ncetat $ala ilitatea la 01.01..007. 333. /corduri si Con$entii care nu s-au aplicat niciodata sau care si-au produs efectele pentru cazuri izolateo Con$entie !ntre :u$ernul 9.,.9. si 9. /lgeriene 'emocratice si #opulare pri$ind asigurarile sociale, semnata la /lger la .% decem rie 1%81, ratificata prin 'ecretul nr..61;1%8. si /ranjamentul /dministrati$ pentru aplicarea con$entiei, semnat la 5 noiem rie 1%8.< o /cord !ntre :u$ernul 9.,.9. si :u$ernul 9epu licii #opulare 'emocrate Coreene pri$ind cola orarea !n domeniul asigurarilor sociale, semnat la #"enian, .0 aprilie 1%8., ratificat prin 'ecretul Consiliului de ,tat nr.100;1%83, pu licat !n A.1. nr..3;1%83< o /cord !ntre :u$ernul 9.,.9. si Jama"iria /ra a =i iana #opulara ,ocialista !n domeniul asigurarilor sociale, semnat la 7ripoli, la 18 aprilie 1%77, ratificat prin 'ecretul Consiliului de ?inistri nr.38%;1%77, pu licat !n A.1.nr.118;1%78 si /cordul !ntre 9.,.9. si Jama"iria /ra a =i iana #opulara ,ocialista !n domeniul asigurarilor sociale, semnat la 7ripoli la 5 martie 1%85, ratificat prin 'ecretul Consiliului de ?inistri nr.18%;1%86, /ranjamentul /dministrati$ pentru aplicarea acordului si #rotocolul pri$ind !nc"eierea /ranjamentului /dministrati$, semnate la % august 1%86< o Con$entie dintre 9om(nia si ?arele 'ucat de =u&em urg !n domeniul securitatii sociale, semnata la Aucuresti la 18 noiem rie .004, ratificata prin =egea nr. .%8 din .4 octom rie .005, pu licata !n ?.1. nr. %63 din 31 octom rie .005, a intrat !n $igoare la 1 martie .006, si-a !ncetat $ala ilitatea la 01.01..007 o Con$entie !n domeniul asigurarilor sociale !ntre 9.,.9. si 9egatul ?aroc, semnata la 9a at, .7 iulie 1%83, apro ata prin 'ecretul Consiliului de

?inistri nr..15;1%84, pu licat !n A.1.din .%.06.1%84 si /ranjamentul /dministrati$ pentru aplicarea con$entiei, semnat la 14 septem rie 1%83< o /cord !ntre :u$ernul 9.,.9. si :u$ernul 9epu licii #eru !n domeniul asigurarilor sociale, semnat la Aucuresti, .0 noiem rie 1%8., ratificat prin 'ecretul nr.48.;1%83< o /cord !ntre 9om(nia si 9egatul 7arilor de Jos pri$ind e&portul prestatiilor de securitate sociala, semnat la Aucuresti, la 13 noiem rie .001, ratificat prin =egea nr. 477 din % iulie .00., pu licata !n ?.1. nr. 558 din 30 iulie .00., a intrat !n $igoare la 1 noiem rie .00., si-a !ncetat $ala ilitatea la 01.01..007. )ncep(nd cu 01.01..007 acordurile !nc"eiate cu statele mem re ale B.>. siau !ncetat $ala ilitatea !ntruc(t, prin aderarea 9om(niei la B.>., au aplica ilitate directa 9egulamentele Consiliului nr.1408;71;C>> si nr.574;7.;C>>. )n prezent, sunt !n curs de negociere acorduri !ntre 9om(nia si urmatoarele state Contractul de transport international tip C?9 se constata printr-o scrisoare de trasura, consider(ndu-se !nc"eiat c(nd marfa s-a predat efecti$, iar conducatorul auto a semnat scrisoarea de preluare a marfii. ,crisoarea de trasura constituie documentul de transport< ea se !ntocmeste !n trei e&emplare originale, semnate de e&peditor si de transportator. #rimul e&emplar se remite e&peditorului, al doilea !nsoteste marfa pe parcurs, iar al treilea se retine de catre transportator. Cuprinsul scrisorii de trasura poate include trei categorii de mentiunia. mentiuni !ntotdeauna o ligatorii-locul si data !ntocmirii sale< -numele si adresa e&peditorului< -numele si adresa transportatorului< -locul si data primirii marfii si locul pre$azut pentru eli erarea acesteia< -numele si adresa destinatarului< -denumirea curenta a naturii marfii si felul am alajului< -numarul coletelor, marcajele speciale si numerele lor< -greutatea ruta sau cantitatea altfel e&primata a marfii< -c"eltuielile aferente transportului< -instructiunile necesare pentru formalitatile de $amasi altele< -indicatia ca transportul este supus conditiilor C?9 si nici unei alte cauze contrare%< . mentiuni care sunt o ligatorii numai daca conditiile contractul comporta modalitati corespunzatoare-interzicerea trans ordarii< -c"eltuielile pe care e&peditorul le ia !n sarcina sa< -totalul sumelor ram urs de perceput la eli erarea marfii< -instructiunile adresate de e&peditor carausului cu pri$ire la asigurarea marfii< -termenul con$enit !n care transportul tre uie sa fie efectuat<

-lista documentelor remise carausului< -daca sunt marfuri clasificate drept periculoase, o mentiune care sa certifice ca ele sunt admise la transport pe sosele si ca pre$ederile /cordului european pri$ind transportul marfurilor periculoase*/'9+ au fost respectate10< c. mentiuni facultati$e. Con$entia C?9 precizeaza ca ,,partile pot insera !n scrisoarea de trasura orice alta indicatie, pe care o considera utilaG11. / senta, neregularitatea sau pierderea scrisorii de trasura nu afecteaza cu nimic $aliditatea contractului de transport care ram(ne reglementat de Con$entia C?9*art.4+. 'aca un transport care face o iectul unui contract unic este e&ecutat !n mod succesi$ de catre mai multi transportatori rutieri, fiecare dintre ei !si asuma raspunderea e&ecutarii transportului total, de$enind astfel parti !n contract, potri$it documentului de transport*art.34+. )ncarcarea marfurilor se face potri$it con$entiei partilor< daca partile nu au con$enit asupra acestui aspect, se aplica legea locului de !nc"eiere a contractului. )n ceea ce pri$este descarcarea, sunt aplica ile dispozitiile legii locului de destinatie, daca partile nu au con$enit altfel. =a luarea !n primire a marfurilor, transportatorul este o ligat sa $erifice, pe de o parte marcajele si numerele coletelor, iar pe de alta parte, starea aparenta a marfurilor si am alajului lor1.. 'aca e&peditorul !i cere carausului sa $erifice cantitatea si greutatea marfii, oferindu-se sa suporte c"eltuielile acestui control, carausul tre uie sa procedeze la realizarea acestui lucru13. 7ransportatorul tre uie sa moti$eze toate rezer$ele pe care le face cu pri$ire la starea aparenta a marfii si am alajului. /ceste rezer$e nu angajeaza pe e&peditor daca acesta nu le-a acceptat !n mod e&pres !n scrisoarea de trasura. )n a senta !nscrierii !n documentul de transport a rezer$elor moti$ate ale transportatorului, opereaza prezumtia ca marfa sau am alajul, numarul coletelor, marcajele si numerele lor sunt conforme cu mentiunile facute !n scrisoarea de trasura. >&peditorul care remite spre transport marfuri periculoase, tre uie sa-i semnaleze carausului natura e&acta a pericolului pe care !l reprezintasi sa-i indice e$entualele precautiuni de luat. )n caz contrar, transportatorul este !ndreptatit sa descarce sau sa distruga astfel de marfuri, e&peditorul fiind o ligat la despagu iri.14 Con$entia C?9 nu contine dispozitii pri$ind pretul transportului, sta ilirea lui ram(n(nd la aprecierea partilor. >fectuarea transportului cu !nt(rziere !ndreptateste pe e&peditorul pagu it la despagu iri care nu pot depasi !nsa pretul transportului. )n $ederea !ndeplinirii formalitatilor $amale si a altora care tre uie sa fie realizate !nainte de eli erarea marfii, e&peditorul tre uie sa ane&eze la scrisoarea de trasura sau sa puna la dispozitia carausului documentele necesare si sa-i furnizeze toate informatiile cerute15.

=a ajungerea la destinatie a transportului, destinatarul are dreptul de a cere remiterea e&emplarului doi al scrisorii de trasurasi marfa, contra unei do$ezi scrise de primire. #entru ca destinatarul sa-si poata e&ercita drepturile fata de caraus, este o ligat sa plateasca creantele care gre$eaza transportul*ta&e, ram ursul etc.+, asa cum rezulta din scrisoarea de trasura.)n caz de refuz a platii, transportatorul $a putea eli era marfa numai daca destinatarul depune o cautiune. )n cazul !n care dupa sosirea marfii la destinatie, apar impedimente la eli erare *destinatarul nu a putut fi identificat sau refuza primirea+, transportatorul $a cere instructiuni de la e&peditor. /tunci c(nd se i$esc impedimente la eli erare sau la e&ecutarea contractului ori destinatarul refuza primirea marfii, transportatorul poate sa descarce marfa !n contul persoanei care are dreptul sa dispuna de aceasta, transportul fiind considerat e&ecutat16. )ntr-un asemenea caz, marfa fie ram(ne !n pastrare la caraus sau fie este depozitata la un tert de alegerea caruia transportatorul este raspunzator. 'aca marfa este eli erata destinatarului fara !ncasarea ram ursului, transportatorul este o ligat sa despagu easca pe e&peditor cu suma reprezent(nd suma ram ursului, cu drept de e&ercitare a unei actiuni de regres !mpotri$a destinatarului. 9aspunderea !n contractul de transport rutier international de marfuri. >&peditorul este raspunzator de prejudiciile pro$ocate ca urmare a declaratiilor ine&acte sau eronate trecute !n scrisoarea de trasura, pentru defectuozitatea am alajului, precum si pentru defectuozitatea !ncarcarii. 9aspunderea e&peditorului este !nlaturata daca defectuozitatea fiind aparenta sau cunoscuta carausului !n momentul primirii marfii, transportatorul nu a facut rezer$e cu pri$ire la aceasta. 7ransportatorul este raspunzator pentru pierderea totala sau partiala, a$arierea marfii, c(t si pentru !nt(rzierea e&ecutarii contractului17.'espagu irile se $or calcula !n raport cu $aloarea marfii la momentul primirii pentru a fi transportata. ?arfa se considera pierduta daca nu a fost predata !n termen de 30 de zile de la e&pirarea termenului con$enit, iar daca nu a fost sta ilit un termen, !n 60 de zile de la data primirii marfii de catre caraus. #entru depasirea termenului de e&ecutare a transportului, carausul raspunde prin restituirea unei parti din pretul de transport. 'aca !nt(rzierea a afectat marfa, despagu irea nu poate fi mai mare dec(t pretul de transport. 7ransportatorul este e&onerat de raspundere daca pierderea, a$aria sau !nt(rzierea au a$ut drept cauza o culpa a persoanei care are dreptul sa dispuna de marfa, un ordin al acesteia nerezult(nd dintr-o culpa a carausului, un $iciu al marfii sau circumstante pe care transportatorul nu putea sa le e$ite si ale caror consecinte nu le putea pre$eni18. Cauzele speciale1% care-l pot e&onera de raspundere pe transportator sunt-

-folosirea de $e"icule descoperite< -lipsa sau defectuozitatea am alajului< -greseli de manipulare a marfii< -natura unor marfuri e&puse deprecierii< -insuficienta sau imperfectiunea marcajelor sau a numerelor coletelor. -transportul de animale $ii< 9eclamatii si actiuni. )n sistemul Con$entiei C?9, reclamatia are caracter facultati$. #ersoana interesata sa o tina despagu ire poate sa actioneze direct !n justitie !mpotri$a carausului, fara sa-i fi adresat !n preala il o reclamatie. 9ezol$area acesteia apartine transportatorului. #rocedura este supusa legii din tara de sediu a transportatorului. #entru toate litigiile din decurg(nd din transporturile supuse Con$entiei, reclamantul poate sa sesizeze.0, !n afara organelor de jurisdictie ale tarilor contractante, desemnate de comun acord de catre parti, organele de jurisdictie din tara pe teritoriul careia-se afla resedinta o isnuita a p(r(tului, sediul sau principal sau sucursala ori agentia prin intermediul careia contractul a fost !nc"eiat< sau -este situat locul preluarii marfii sau pre$azut pentru eli erarea marfurilor, si nu poate sesiza dec(t aceste organe de jurisdictie. Con$entia pre$ede posi ilitatea ca prin contract partile sa insereze o clauza prin care se atri uie competenta solutionarii litigiilor de catre un tri unal ar itral, care are o ligatia de a aplica dispozitiile Con$entiei. 7ermenul de prescriptie a dreptului la actiune iz$or(t din contractul de transport rutier international de marfuri este de un an, iar !n caz de dol sau culpa gra$a din partea partii p(r(te, termenul este de trei ani..1 7ermenul de prescriptie !ncepe sa curga astfel-!n caz de pierdere partiala, de a$ariere sau de !nt(rziere la eli erare, din ziua c(nd marfa a fost eli erata< -!n caz de pierdere totala, !ncep(nd de la a treizecea zi dupa e&pirarea termenului, daca acesta fusese con$enit sau de la a saizecea zi de la primirea marfii, c(nd nu a fost con$enit un termen< - !n toate celelalte cazuri, !ncep(nd de la e&pirarea unui termen de trei luni de la data !nc"eierii contractului de transport. ,uspendarea si !ntreruperea prescriptiei sunt reglementate de legea tarii sesizate*art.3. par.3+. 9eclamatia scrisa suspenda prescriptia p(na c(nd transportatorul respinge reclamatia si restituie documentele ane&a. )ntreruperea prescriptiei are loc, de regula, prin introducerea actiunii, c(t si !n celelalte cazuri pre$azute de lege. ,-a decis !n aceasta pri$inta ca o cerere recon$entionala formulata de destinatar !n procesul desc"is prin actiunea !n daune introdusa de transportator !ntrerupe cursul prescriptiei.18 )n materie de litigii care rezulta din contractul de transport international partile pot opta !ntre actiunea judiciarasi ar itrala, asa cum rezulta din disp.art.33 al Con$entiei C.?.9.1%

Cu pri$ire la competenta judiciara la ni$elul Bniunii >uropene s-a adoptat Con$entia de la Aru&elles din anul 1%68 cu pri$ire la competenta judiciarasi e&ecutarea deciziilor !n materie ci$ilasi comercialasi 9egulamentul Comunitatii >uropene nr.44;.001.0.

S-ar putea să vă placă și