Sunteți pe pagina 1din 8

Nevrita - inflamatie a nervilor periferici.

Manifesta dureri severe n timpul nevrit slbiciune nervul corespunztor i atrofie (scderea n mrime), a muschilor, care sunt inervate de nervul inflamat, frecvent observate modificri de sensibilitate a pielii la frig, caldura, durere, atingere, tulburari de circulatie pot s apar. ele mai frecvente cauze sunt nevrita traume, boli infec!ioase i to"ice, tulburri metabolice (diabet), de alimentare cu s#nge insuficient pentru a nervilor din cauza tulburri microcirculatorii. $aralizia faciala periferica intrapetroasa

Paralizia faciala este cea mai frecventa din totalul leziunilor nervilor periferici si se poate solda cu deficite motorii importante la nivelul muschilor mimicii, in masticatie si vorbire, precum si cu tulburari de gust si lacrimare. Cea mai importanta functie a nervului facial este reprezentata de asigurarea inervatiei motorii a musculaturii mimicii faciale, astfel incat semnul principal in cazul lezarii nervului facial este paralizia musculaturii faciale a mimicii.

Paralizia faciala este o afectiune ce marcheaza puternic psihicul pacientului, dar si viata sa sociala, familiala, profesionala. Nervul facial

- este nervul expresiei faciale, - are aprox. 10000 de neuroni din care aproximativ 7000 merg catre muschii mimicii, - este cel mai sinuos nerv cranian, traversand baza craniului printr-un lung canal osos, iar mai apoi glanda parotida - are cel mai lung traiect intraosos, - topografic prezinta mai multe portiuni: intracraniana, transtemporala, exracraniana.

n functie de localizarea leziunii care a afectat nervul, paralizia faciala se poate imparti in :

- centrala - periferica

Cauzele paraliziei faciale Pot fi :


- necunoscute ! cel mai frecvent " paralizia a frigore ! Charles-#ell$, poate fi legata de expunerea la curenti de aer - infectioase ! bacteriene sau virale ! ex. %ona %oster - inflamatorii ! ex.colesteatom, - traumatice ! fracturi os temporal, traumatisme faciale, fracturi de mandibula, traumatisme chirurgicale " in chirurgia urechii sau parotidei$ - metabolice ! diabet zaharat, sarcina - vasculare - toxice - tumorale ! Paragangliom, &eurinomde facial, 'ch(annom de nerv cranian, )eningiom, tumori maligne ale osului temporal sau parotidei, diverse metastaze.

%tabilirea precoce a diagnosticului corect din punct de vedere topografic si etiologic al paraliziei faciale are o importanta deosebita, deoarece se poate institui astfel rapid un tratament adecvat. Cea mai des intalnita este paralizia faciala idiopatica "Charles-#ell, a frigore$. *lte cauze frecvente sunt traumatismele si afectiunile inflamatorii locoregionale "ex. otogene$ Paralizia faciala a frigore

)ecanismul de instalare al paraliziei este reprezenta de compresia pana la strivire a trunchiului nervului facial in traiectul sau prin canalul osos inextensibil mastoidian de catre edemul inflamator "acumularea de lichide interstitiale$.

este unilaterala considerata a fi infectioasa , virala , o nevrita insotita de edematierea nervului facial in canalul sau osos apare relativ frecvent primavara si toamna debutaza brusc, adesea fiind precedata de o durere in regiunea mastoidiana " in spatele urechii$ in aproximativ +0, din cazuri este partiala ! nu sunt afectate in aceeasi masura toate ramurile nervului in repaus fata este asimetrica, pare deviate spre partea sanatoasade partea paralizata , fata este inerta, fara riduri, gura este deviatea catre partea sanatoasa, coltul gurii este coborat,saliva se scurge la coltul gurii, obrazul este flasc, fara sa poata fi miscat, aripa nasului este asimetrica, spranceana este cazuta, fanta palpebrala este largita "lagoftalmie$, pleoapa inferioara este cazuta permitand scurgerea lacrimilor pe obraz"epifora$, clipitul lipseste de partea bolnava. asimetria faciala se accentueaza la miscarile automate "ras, plans$, si la miscarile active voluntareeste caracteristica imposibilitatea inchiderii pleoapei superioare de partea paralizata, cu deplasarea globului ocular in sus si in afara in timpul efortului de ocluzie palpebrala ( semnul harles &ell$bolnavul nu poate increti fruntea, nu poate umfla obra.ii aerul scapand pe la coltul gurii. hipotonia pleoapei inferioare apare chiar si in cele mai discrete forme ale bolii. mai pot apare si tulburari senzitivo- senzoriale : dureri usoare in ureche sau in regiunea mastoidiana, hiperacuzia "perceperea dureroasa a sunetelor$prin paralizia muschiului scaritei, alterarea gustului in /0+ anterioare ale limbii de partea paralizata, diminuarea secretiei salivare sau lacrimale, 1lacrimi de crocodil2

3iagnosticul paraliziei faciale a frigore este unul de excludere fiind bazat pe tabloul clinic tipic si usor de identificat si pe absenta altor cauze.

&evralgia nervului glosofaringian


&evralgia nervului glosofaringian &evralgia glosofaringiana este rara si este asemanatoare nevralgiei trigeminale. 'e intalneste de regula la femeile de peste 40 de ani. %e manifesta prin dureri de intensitate mare si paro"istice situate la baza limbii.

'urerea iradiaza in gat si in .urul fosei amigdaliene. 5neori durerea iradiaza si in ureche prin afectarea ramurii timpanice a glosofaringianului sau poate apare de la bun inceput la nivelul urechii. rizele dureroase se manifesta de regula unilateral in regiunea amigdaliana, faringiana laterala si posterioara, cu iradiere spre ureche si spre mandibula. 'urerea este declansata de deglutitie si masticatie. 'i aici se intalneste disparitia senzatiei de amar inapoia 6-ului lingual. Pot apare si spasme dureroase declansate de deglutitie. *ceasta simptomatologie se insoteste uneori de manifestari cardiace ca bradicardie, hipotensiune, sincope. auze n caz de tumori sau anevrisme in fosa posterioara sau la nivelul gaurii rupte posterioare poate sa apara o neuropatie glosofaringiana asociata cu paralizii de nerv vag si de nerv accesor. n acest caz, pe langa simptomatologia descrisa mai sus, se mai intalneste si raguseala prin paralizia corzilor vocale, dificultati in deglutitie, devierea palatului moale de partea sanatoasa, hipoestezia peretelui posterior al faringelui si pareza regiunilor superioare ale muschiului sternocleidomastoidian si trapez. nfectia cu virusul herpetic poate afecta uneori nervul 7. (ratament )edicatia recomandata consta in carbamazepina sau fenitoin. 3aca tratamentul conservator nu da rezultatele dorite, ultima solutie este tratamentul chirurgical. *cesta consta in sectionarea nervului glosofaringian aproape de bulbul rahidian. )izotomia percutana a fibrelor glosofaringiene si vagale in gaura rupta posterioara este capabila sa amelioreze durerea la unii pacienti.

&evralgia de ganglion sfenopalatin &umita si nevralgia 'luder "1809$ este un sindrom dureros unilateral, in care maximum de intensitate se gaseste la radacina nasului, regiunea orbitei ce iradiaza spre ureche, ceafa si constant se insoteste de rinoree si congestie nazala. 3urata crizei este de cateva ore, mai rar zile. :recventa este mai mare la femei. ;ratamentul consta in bloca.ul chimic al ganglionului "cu cocaina 10, sau xilina /-4,$ prin mucoasa nazala sau prin canalul pterigopalatin.

&evrita nervului :acial


&evrit< a nervului facial "paralizia #ell$ - este o leziune inflamatorie a nervului care inerveaza muschii fetei de o parte a fetei. Ca urmare a sl<biciune muscular< se dezvolt<, ceea ce duce la o sc<dere "pareza$ sau absen=a complet< "paralizie$, mi>c<ri faciale >i

aspectul de asimetrie facial<. Cauza de nevrita faciala poate fi r<cirii de g?t >i urechi, mai ales sub influen=a a proiectelor sau de aer conditionat. 3e obicei, nevrit< a nervului facial se dezvolt< treptat. @a Anceput nu este durere in spatele urechii, dup< 1-/ zile, devine evident asimetrie facial<. Pe partea lateral< a nervului deteriorate aplatizeaz< ori nasolabial .os col= al gurii >i urzeal< fata intr-un mod s<n<tos. Pacientul nu poate Anchide pleoapele mele. C?nd el Ancearc< s< fac< acest lucru, ochii i-au sus "semnul lui #ell$. 'l<biciune a musculaturii faciale se manifest< incapacitatea de a transporta trafic, z?mbet, z?mbet, Ancruntare, sau a ridica o spranceana, trage buzele. @a un pacient cu nevrita a nervului facial pe partea afectat< a pleoapelor larg deschise >i nu este lagoftalmie "Bochi de iepureB$ - band< alb< a sclerei dintre iris si pleoapa inferioara. Cxist< o reducere sau o lips< total< de gust de pe partea din fa=< a limbii, de asemenea, inervat de nervul facial. &u pot fi usc<ciunea ochilor sau cu ochii umezi. Dn unele cazuri, An curs de dezvoltare un simptom de Blacrimi de crocodilB - pe fundalul a pacientului An curs de desf<>urare de ochi uscat in timpul mesei este de udare. Cxist< salivare. Pe partea de nevrite ale nervului facial poate cre>te sensibilitatea auditiv "hiperacuzie$, >i de sunetele normale par mai tare la pacient. ;abloul clinic al nevrita poate fi diferit, An func=ie de localizarea leziunii nervului facial. 3eci, la patologia de baz< a nervului facial "de exemplu, provin form< de poliomielita$ a fost observat< numai la pacien=ii cu slabiciune a muschilor faciali. Cu procesul de localizare An podul a creierului "de exemplu, tulpina accident vascular cerebral$, nu numai implic< r<d<cin< a nervului facial >i nervul abductor >i nucleul care inerveaza muschii externi ochiului, care se manifest< o combina=ie de pareza a muschilor faciali, cu strabism convergent. Pierderea auzului, An asociere cu simptome de nevrita faciala observate An leziuni ale nervului facial la ie>irea din trunchiul cerebral, a>a cum este de Anso=ire leziuni ale nervilor auditiv. 5n astfel de model frecvent observate An neuroma de la intrare, auditiv intern. 3ac< procesul patologic An canalul os de piramida a osului temporal la punctul de ie>ire nervului suprafe=ei petrosal, paralizie a ) )C combinat cu ochi uscat, o Anc<lcare de gust >i saliva=ie, hiperacuzie. 3ac< ave=i nevrita la site-ul de la locul de origine a nervului petrosal la nervul de origine a mirelui An loc de udare ochi uscat apare. &evrit< a nervului facial la ie>irea din stElomastoid de deschidere a craniului pentru a depreciere fata motorului se manifest< numai An mu>chii fe=ei ;ratamentul de nevrita a nervului facial Dn perioada ini=ial< de nevrita a nervului facial este prescris glucocorticoizi "prednison$, decongestionante "furosemid, triampur, glicerol$, vasodilatatoare "acid nicotinic, Foplamin, ;eoniFol$, vitamine din grupa #. Pentru ameliorarea durerii de analgezice sunt afi>ate. C?nd nervul facial nevrita secundar< trateaz< boala de baz<. n timpul primei saptamani de boala muschii afectati trebuie s< fie singur. :izioterapie An form< de c<ldur< non-contact "sollux$ poate fi folosit de la primele zile ale bolii. Cu ziua a G-H - 5I: "curs de 9-10 tratamente$, >i de c<ldur< de contact, An form< de parafin< sau a cererilor de ozocherit<.

)asa. >i terapie fizica, pentru muschii raniti incepand de la a doua saptamana de boala. 'arcina este crescut< treptat. Pentru a Ambun<t<=i conductivitatea de la sf?r>itul a doua saptamana de medicamente prescrise anticolinesterazici "methElsulfate neostigmina, galantamina$ >i dibazol. 5tilizat ultrasunete sau fonoforeza de hidrocortizon. Cu recuperarea lent< a nervului prescrie medicamente care imbunatatesc procesele metabolice An =esutul nervos "&erobolum$. Dn unele cazuri, poate efectua electroneurostimulation. 3ac< restaurarea complet< a nervului facial An timpul primelor / sau + luni nu sa Ant?mplat, >i s< numeasc< biostimulants lidazu "aloe, : #'$. C?nd contractiile produs eliminarea de droguri anticolinesterazici, prev<zut medoFalm, ;egretol. ;ratamentul chirurgical este indicat An caz de nevrita congenitale nervului facial sau ruptura completa a nervului facial la un pre.udiciu. Ca const< An efectuarea cross-linFing nervoase sau neurolEsis. Dn absen=a efectului de terapie conservatoare, dup< 9-10 luni, >i identificarea de date electrofiziologice privind degenerare a nervului trebuie s< decid<, dac<, de asemenea, pentru o interventie chirurgicala. ;ratamentul chirurgical de nevrite ale nervului facial a sens numai An primul an, deoarece An viitor, este ireversibil atrofia musculaturii faciale, lipsit de inerva=ie, >i este imposibil de a recupera. Cfectuarea de plastic a nervului facial de transplant autolog. 3e obicei, grefa este luat< din piciorul pacientului. Prin el, muschii de pe partea afectata a fetei tivului dou< ramuri ale nervului facial, cu partea s<n<toas<. *stfel, impulsurile nervoase, cu un nerv facial sanatos este transmis imediat, pe ambele p<r=i ale fe=ei >i este mi>carea natural< >i echilibrat<. 3upa operatie, exista o mica cicatrice in .urul urechii. Prognosticul de nevrita a nervului facial Previziuni de nevrita a nervului facial depinde de loca=ia >i prezen=a unor boli concomitente "otita medie, parotidita, herpes$. Dn 7G, din cazuri, o recuperare complet<, dar durata a bolii pentru mai mult de + luni, recuperarea integral< a nervului apare mult mai frecvent. Prognoza mai optimist<, An cazul An care leziune a nervului facial a avut loc la ie>irea din craniu. &evrit< recurente au un prognostic favorabil, dar fiecare recidiv< ulterioar< a mai sever< >i prelungit<.

Paralizia faciala se poate solda

cu deficite motorii importante la nivelul muschilor mimicii, in masticatie si vorbire, precum si cu tulburari de gust si lacrimare. Cea mai importanta functie a nervului facial este reprezentata de asigurarea inervatiei motorii a musculaturii mimicii faciale, astfel incat semnul principal in cazul lezarii nervului facial este paralizia musculaturii faciale a mimicii. Paralizia faciala este o afectiune ce marcheaza puternic psihicul pacientului, dar si viata sa sociala, familiala, profesionala. 5na din cele mai serioase complicatii ale paraliziei faciale este reprezentata de afectarea corneeana datorita lagoftalmiei, reducerii secretiei lacrimale- aceasta poate fi combatuta prin sfatuirea pacientului sa-si inchida pasiv ochiul pe timpul zilei si sa foloseasaca picaturi cu lacrimi artificiale, iar pe timpul noptii aplicarea unui pansament usor ocluziv. n cazuri severe se poate a.unge la blefarorafie "micsorarea deschiderii pleoapelor prin sutura acestora$.

JlossodEnia sau sindrom de gura de ardere "#)'$ este o afectiune caracterizata printr-o arsur< sau senza=ie de furnic<turi la nivelul buzelor, limbii, sau gura intreaga 'indromul de gura de ardere "#)'$, de obicei numit de ardere limba este o boala foarte dureros. Dn termeni biologici sau .argoane de ardere a limbii sunt stomatopErosis, glossodEnia >i galvanism oral<. *rderea limba este un fenomen comun cu oameni de varsta mi.locie. Principalele cauze sunt un stomac deran.at >i de infec=ie de dro.die. Keflux de acid >i de igien< oral< necorespunz<toare da un impuls pentru a arde limba. Prea mult de alimente condimentate ar trebui s< fie ab=inut de la. ;ratamente chimice nu sunt recomandate, deoarece acestea pot agrava problema de.a existent<. Cu toate acestea, exist< anumite acas< >i remedii pe baz< de plante pentru arderea limbii. *ceste remedii sunt sigure si rentabile, de asemenea. Protezele dentare sunt o alt< cauz< ma.or< de ardere limbii.*bstinen=a total< de la m?ncare care sunte=i alergic la este, de asemenea, recomandat. Cel mai bun remediu de origine pentru limba arderea este de aportul de vitamina # 1/. *sigura=i-v< c< aceasta se adaug< din bel>ug la dieta ta discontinue. 5n alt remediu, acas< eficient pentru arderea limba este s<->i cl<teasc< gura cu PeroxEl. *cest lucru ar crea un scut An zona de ardere >i de a salva de la senza=ie de arsur<. 5n remediu mai mult de ardere limba este utilizarea de acid folic. *cest lucru ar Ansemna c<, un remediu naturist cereale ar trebui s< fie prezente An dieta dumneavoastr<.