Sunteți pe pagina 1din 185

//

_DAArIJ[;CIl7
I
!
/
I
.. "-Al'MONIB
,/ TONAtA-
CUHB 1:3'1'1 'UEN'f!l S LI 'h
I.:{)!\/pull AtUl.1..'"
VOLlJMUL 1

IDB.OOOe.EIV
.. r ... ,
3-9L
10TEr.A
NATIO""
DE MUZiCA BUCURE"
INv.J6r} /'
Istoria nzicii euro-1lflD8 cou__eal. la 8:tbt1tul pn..ul111
"1d.le1l1tl 91 tllcepuhl celui 4e-al doUea ll1leD1\l al ere1 aedeZ'll8
1e,1%'11 artei sunetelor 41D1ir-. luDel perieadl lIOU04icl
,11;"08"8 t:rqtatl olt" ll8m1estibi de d1b c. in oe ma1
:tOOIIPlex,80118t1cat U.'Deori (daci De Shd1Jl la aor111;ui.le pe seci de--
-
voci ale poltten1el flaman4e, la "Arta fqii!' SaU "W:zouda uslcalCA.-
/
.1. 1111 Bach, ev.rtet.le finale ale lui. Beethoven sa. uel. lucmc
ale oomposlterllor oODtearporatd). Plrbtrea atia41'C1lu1 exclua1T _0-
J1A' trecerea cltre (aei !Dt11)' nd1Jleatele de pol1f'oD1e a cOD4uce-
de.tul 4e rapid, ol1;re 4JVoluiia discursuJ.u1 muzleal pe planuri me-
ireu aa1 complicate, cu UD grad sporit de complexitate. S1 .stfel
traseul de 1. o veae la doul, tre1, patru ,1 aai multe t. strl-
bltut cu suf'iciemtl vitesl pentru. a putea semnala. deja h secolul
nvt o scriiturl bine fundamentatl pe patru voci, iar 1n curind eve-
a polifoniei franco-flamaDde apoi a celei
si ne conduci la stadii tehnice foarte inalte
unde elementul de aproape pe oel artistic.
Be cristalizeazl astfel muzicall pe care istoria .uzieii
o drept politoDiel. este acel moment 1D
eare planurile sonore 8aint gindite preponderent pe 11n1a or1zontall
!priJlatul lodioi fiind evldan1;. C1"eatorul iUuzical suprapune tinU
melodice pe care este obligat le "controleze" prin struc-
turi verticale adecvate. consonant Se vor astfel. aproape
,concomitent. elementele fundamentale armonie. acor-
durile, structuri sonore coaplexe, de cej. trei sunete 41fe-
rite, avind iwestite la baza lor UD princ1pil1 precis.
aceste structuri verticale consonanta ut111zau, preponde-
hot (sau exclusiv) perfecte, singurele intervale con-
siderate in acea drept consonante (octavele ,1
cv11ltele perfecte),
Ix. 1
- 2 -
01 ViD si llrBeascl ftspectrul" SODor al
acor4ulu1, acesta (de-
. vet.l11ld in fapt .". acord ! tn s .nsul laiii cu:nescut 1\1 cU'f'latu.-
... I
lui) 1Ilpl1oarea tertelor aici. -.ari, ale sen.lor ll1ei
uri.. Noua a acordu.lui va deveDi d. fapt baza acordului
JiocieriJ--CU -cu. -patru. forae principale de- tr18onuri.1 "jor, unor,
Jdh,orat irit (la care se vor tri80Durile specific
utl1izhd intervalul caracteristic de
De la Jlachaut la Lassus sau Pal.str!_ aceste acorduri aveau
" 30aC8 (fie ci erau 1Xl stare rlsturnarea n1i11 ..1
rar a dou eYideDt, .1nus acordul .lrit cel Ilic-
sau cele cro..tice) rolul de pilon sODOn ...e21i1cali. Rela-
tDtre acest.r..cordur1, destul d. libere, aveau la basl unele
-US.stil de sugerate de structurile .odale d1evale.To-
na11vatea incepe treptat, trept.t, ae cristalizeze.
evantai aodal al eantu8 planus-ului gregor1an (trauferat
In laicI) se va restrlge dilld 1.
uma unui i.ndelumgat interesant proces evolutiv, fenoaenului JIU-
z1cal atit de siaplu dar n tiJlp cu atit de coa-
plex. pe care irtoria .uzie!! europene l-a COZUlellDat sub deJlUJl1rea
de tODa11tate.
Tonalitatea avea doaiDe ault mai ault decit o siDgurl epo-
ci auzic.ll; barocul, clasic1sJR1, roJltis-
JIUl, ehia:r unele cureJlt. ale IlUzic11 IIOderne coatea-
poraJ1e. toate acest. perioade distincte in istoria auzic1i europene
a secolelor XVI-XX .tau sub s nul tonalitliii.
Plecind de la o ordonare naturali (aous1;icl) a 8UDe-
telor x)
Bx, 2
x) SUDte. da1;ori o precizare de 1. bUD 11lcePttH evaei-totalitatea
eXeJlPlelo:r ce vor "fi a.te' Tor :fi CO%iC.pl1t* 1a Do ..jor la 111-
nor et.plifieare. unificarea proble..
ea fundamentali, ca princ1-
!Dtre' 8ulilete intervalul de desc.Jldentls : late%'-
dadu. din priBc1piul naturale a sunateler, Lui ii a-
. .:
atraciia seJlit0Jl811. de naturl strict .".uslcall';.
:1i18 m11ien diatonlefiind 8xpriaati priD raportul. 12/ 11 spre
deC'Y1ntapertecta. ,/Z) 'care "I.DCh1de" pe1':f'ect 81steaul Q1
\1ne ia relav1a amoDicl ce ati la baza htresUlul silite.
$tonal. V-I (acordul treptel' a V-a cODV1n1Dd .
'11if'

:: :'..:.: ..'.'.' .'.' astfel acordul, n.. lui modern1 mere de


..f2ssu 3 - sau -ai aulte,,- teI1e) vine ca eleaeat
1,-,";'
r1JIordial, fenomenul tonal.. . " .'.
. Ce a ul'1Iat : o interesanti cltre 1.0_ cr...-
merea Aeester uexpanaio-
ItPiste" tOWllitatea va prin a-1 ci-dea vict1al, ea
autodlzo1Te $.D propriile excese cromatioe.
le' ...' ,
Vom urmlri in continuare tre'cerea in a principalelor
de acorduri, spoi vo. ncerca plasarea lor in muzical
studiului armoniei..
ACORDUL
Notiune. de -acord poate fi def'lD1tl extrea de Pri-
vind ac.ordul tOJlal, It clasic", putem spune este o
de eel trei sunete diferite care,in se COIlS-
prin suprapunerea de (mari, mici evetltual llic,orate
n cazul zonelor crollat1ce) .Dei11.U1hea sunetelor din acord (fundallen-
tall, - apoi etc.) se va inva-
riabill: in orice a.acordului, plecnd de la starea
directi cltre toate Ex.3
In cazulaeordur11or aodeme se poate pleca de la UD alt in...
tenal' gel1erater (CTarti., CTintl. secundi) sau de la un alt principiu
de aisteaul acordieal lui HiDdeaith)
'Bx. 4
- 4 -
ReveDiad la acordul de tip elasle, cel prin
nerea de ter'., el poate.fi clasificat. tn de Dumlrul de su-
nete, in .ai aulte cat_sorii; trlsoJlU%'l, acorduri eu 8C01'-
dUri cu ilOlil ,i;-ai--rar;-.cbrauri -de te111adecilll.
Ex. 5
pot fi: consonant. (aa;jore JI1:aore) disonante ;
acestea putnd apare in tfTers1unil e" croma-
tice, eu terti,
Ex. 6
Acordurile de vor pleca de
la care se cele trei categorii de
mare), toate fiirld , .vident J disenante.
Ex. ?
r
I
t
la bazele. oferite de trisonur4
septtae
Similar se vor pune problemele cu acordurile de nonl
Ex. 8
A-
apoi de (acestea)fiind extrem
utilizate de muzica to:oala)
Ex. 9
de rar
Aceasta este deci "materia

t materialul brut cu care ope-


arta armoniei, acordul, oel care nu va apare
izolat, ci va fi permanent corelat eu un alt cu alte 1) acord
(acorduri.) t de aici creindu-sa a1"llOnice. La baza acestora
se va afla ideea de (fiecare acord va STea iD tODa-
litatea 1n care JlJl rel bine definit t exact. determinat) .
- 5 -
In scopuri aai ales didaotice (dar uneori interY1D
superioare. artlastlce) armonia t.nall a lD'YeDteze UD pro
cea.u pria care si DOtese acordurile c. care .perei (.'ri-
de.. altul deo1t cel al sellJe1.o%' strict aU.leale). stfe1 toaalita-
te. eate exprt.atl prin denuair.. san.tul-' care repreztatl teBica
c, alterat1e1 aale) , sorial cu
11terl n casul a.jere .,1 mici in ca-
lul celer Il1nere. Bxe-.pla I Do aelU'1if1cl do aajor, s1 beaol 8ean1f1cf},
, si be!lOl a11lOr, La. b semuiticl la be..l major ete. Treapta. pe care se
Ta dla UIl aDUIlit acord se va ..ta cu romani. Exeaplu & I s....
Diticl ac.rd pe treapta tntl1 (Tonica) a gamei respecti... , IV sean1-
fiei acord pe treapta 4 patra a gaJIe1 reapeet1ye etc.
In fin., !n dreapta cifrei romane se pun una sau mai aulte cifre ara
be, ordonate Tertical : 6, etc., cifre care se eprese (c. ex
3
unor speciale) la 8 .lceate cifre
'dintre nota din bas (oricare ar fi ea,
celelalte voci superioare, concentratl in inter-
Talul simplu - neglijindu-s8 eyentualele octava ce respec-
interval intr-unul com.pu.). la dreapta unei cUre figuraa-
;sl un semn de (exemplu 5*, 6 2 etc.) inseamDl su-
.natul aflat la (de princi'Piu) de 5, 6 sau 2 (evc s) este su-
rpllS respectiTe. apare nici o
precizare (exempll1 q # I b etc.) ea se la sunetul
'aflat la de :; (sau 10 sau 17 etc.) de bas. In afara
lor in temele de armonie cifrajele figureazl (complet sau
incomplet) n multe partituri baroce (basul continuu sau basul cifrat
sau n 'Partiturile medeme de de jazz sau dellOnstr1n-
du-se sa deosebitl pe ambele planuri, didactic inter-
pretativ. (De revinut nici in domeniul c1frajelor, ca in alte
domenii teoretice nu o unitate vis-a-vis de optica de
interpretare notare a lor t )
Pentru a ajunge la mai nainte de toate Ta
trebui eonatruim acordurile pe portativ. Acestea nu vor putea pre-
.lenta n abstracte", teoretice. ele vor fi anu-
mitor surse sonore precis determinate. Care vor fi acestea: in
cipiu oricare. In realitate se va face o alegere
a pe ansamblul corului mixt. De ce? prin
- 6 -
este ansaabl.l cel mai priJlul (1) care are patru voci de
bazA (UD princiLpJ:a. ee se va extinde apoi asupra orchestrei) ne-
risoare -n tlFftt-a-rea- l-ui---. reg1strele(des1gur
mat1Te, gndite la Divelul unui cor mai mult sau mai
celor patru voci :
Ex. 10

a

a/fa

7:T
fenor
-e-
-L.
6as
(4")
..eL
,:

C I
(-.,. o
Se face specificarea tenorul este scris aici n cheia fa
(deci real) nu .n cheia sol cum se in mod DOrmal in Pa%'-
titur1 (el suDind n realitate eu o octavl mai jos dect este scris).
vedem, tn continuare, cum cele trei sunete ale
acordului celor patru voci.. Mai nainte insii de orice. trebuie
precizarea ci acordul, pentra menV1ne sonoritatea uni-
tatea de ansamblu, trebuie D1.1JI18i anumite ntre
vocl, eare, ar prejudicia ansamblul axmonic corectl
Astfel, ntre .-sopran-alto va fi pel
(rar ut11izat(>
Ex. 11
J :
o
o
a-
l e
Intre bas se poate ajunge la mergndu-se
eventual la dubla (basul, in registrul grav este bogat
in armoniee, umplnd t. golul
t '
astfel creat)
Ex. 12
Punctul cel mai delioat
J
cel de S'tldurl, intre 7(tim-
bre diferite, unul f"ell1n1n, celllalt JBasculiJJ) nu Ta accepta decit
de sau septiml sau llumal
pe acordul de de ncana).
- ? -
Ex. 1;
A
T
'f1
f_,
l.l'
17'(
- -
'v
-

a

--.. ...."
-
-
....
;.,
-
.......
,
I
Pentru a trece la repartizarea sunetelor acordului la cele pa-
voci se in mod inevitabil (la trisonur1) problema dubla-
a unei note. Acest lucru nu va putea fi rezolvat in
ci numai acordurile. In in COD-
tinuare vom aborda proble.. treptelor principale.
TREPrELE PRIBCIPALE
Treptele principale (sau tonale) nu sunt altceva de-
acordurile care se nasc pe treptele tonale ale unei
Acest. acorduri vor orea ceea ee numa tonale, a-
pe treptele principale jucnd un rol bine determinat in te-
balltate.
Toxrl.ca (acordul de pe treapta 1) va avea rolul principal in to-
nalitat., fiind o prin stabilitate
prin echilibru. ea constituindu-s8 in reperul cltre care converg, mai
fdevreme sau mai trziu, direct sau indirect, toate elementele melodice
I
armonice ale Se poate afirma astfel faptul tonica
o ee nu ideea unor cana-
alte puncte ale din ea
gnd toate elementele acesteia.
Ex.14
<,

Qiiel
In evident contrast cu toDica, dominantA trepte1 a V-a)
!ste la c'Vinta. supai.oarl de
dominanta, prin fundamentala ei, de rezolvare
elementul generator (principiul fizic al sunetelor
astfel: un sunet cvinte1 sale, aceasta,
.
are de a reveni la sUDetul - de eare
acordului.
prin mersul melodic firesc. semitonal, va tinde se rezolve tot
--- - - -... --
Astfel dominanta Va reprezenta un puternic sprijin pentru
- 8 -
teDicl. 1nstabilltatea el generlnd tocmai o foarte
eu acordul treptel 1.
Ex. lj
2d
V
!n Il1DGr (a doJlinante1) este diferiti. Ordonarea
a materialului JliDGre, p.ltasarea diferitI
"ti-t. } "',....
de a temei1 in contextul d1ateD1c "al a1noru.lu1 natural DU
permite acordului ce se formeazl pe doainantl si aibl tODall
pentru a merge cltre (neexistind sensibila)
Ex.16
- -""7""'t""""
- II
_ _._ _ _ .:"___ .JJ

.... o
Astfel tODaUtatea lipsitI. de senslbill. a fost
una. a-a propriu-zis
(sau minorul' amonie, cum este el nU1l\it de tratatele de teorie sau
armonie). ascendenti a treptei a a condus la Gb1j1-
nerea '& oinces'(sens1bIfij:, fapt ce se repercuteazl favo-
rabil DU numai asupra aoordului de dom1nantl asupra echili-
brului tonal general al minore nu u1tb .n major,
pentru echilibrului tonal se UD raport de 5 Do-
mitl8nte la 1 Subdominantl in timp ce tn lI1norul natural este
aproape - 4 Subdominante la 2 Dominante - de aici rezul.t1nd
un dezechilibru atit de acuzat 1c1t tonalitatea - in versiune
naturall - nici :nu s. poate constitui !n tonalitate propr1u-z1s1.Prin
sensib11ei., raportul Su..bdoIl1nantl-Doll1nantti "se
te" deveDitJd 4-; iar, lub in n cv1nte
ntre subdom1nante cea mai de doll1nanta cea mai
de atunci J-aportul devine chiar faverab11
dO.1nantelor 5-4). Iatl motivul pentru. eare, in acest exemplu, va-
rianta pe care o vom folosi in armonie (in eVQs1 exclusivitate) ve
fi aceea 8 minorulut armonie.
Ex. 17

v
- 9 -
-
.-
r
r
,
/
In fine, lubdoainanta (acordul treptei a IV-a) rolul de
rech1lib:ru., de contrabalans n tonalitate. DacI. doainanta allturi
ea celelalte dominante, a doua, a treia etc.) tonic. COD-
rvergDd cltre aceasta, subdoJlinauta "trage" tonice 1n jos ea
(fiind la de inferioarl de aceasta>_
Din divergente ale subdominante1 doainantei se va
te echilibrul tonicii, pentru realizarea unei
structuri tonale adecvate.
Ex.. 18
,',
, ,
b
ci
I
cI
o
ti
V
V IV
IV V
acordul dominantei (prin obligativitatea de a contine sen-
sibila, atit .n major ct in minor) are un aspect identic n cele
tipuri de fiind un acord major,
acordurile treptelor 1 IV se vor calitativ fiind majore
in major minore in minor.
Bx, 19
Do v IOV De L
Pentru a se constitui cit mai n armonioe
rolul pe care-l au in tonalitate, acordurile princi-
pale vor trebui respecte strict un principiu de dublaj (care va
fi utilizat tn primul rind la acordurile in stare de care
ne vom ocupa mai lut!!. apoi. cu mici la
Acest principiu (care se va transfera apoi la acordurile secundare:
- 10 -
-
se la obligativitatea DOtei (sau notelor, dupl caz)
principale aflatl in acordul respectiv.
E%. 20
_1 4
Do 1 IV valv V
Se astfel cu el in acordurile treptolor IV
I se cite doui note principale ale (n
se vor putea dubla fundamentala respectiv cv1nta) n timp ce in
acordul trepte1 a V-a se va afla o a tonali-
(deci se va putea dubla doar fundamentala). Se cuvine
posibilitatea de eliminare a cvinte1, in s1-
triplndu-se _9.b1;gatq-riu,
n '
t
Ex. zi
,() f"'}- ..
-
.- 7" LI
.-
-=
""'"'
:...... -.:::.7
- (!)
.........
I
,
1
! 1
.eJ
I

I
-e-1 -
a
su. .6-


....
'"
'-'"
- -.,
..
""-
CI
-
DOI IV IV v v la I
--e.l

.-- n ..
-
......
r

--
--
:.;;;:-.... ""'\"-v
I
II
"""
1
-e=1
\
1

1
.dl.
.a....

I e -e-
I h.
- A
e--

"

-
1--<
:-;; .---L
I
---
--
r-.r
-
IV IV v v 001 IV v v
RELATIILE FUNC'fIONALE
deci "fizionomia" materialului al'-
... ,acordul. In contiDuare va trebui vedem cum "legbt' a-
oeste 8SVJrdur1 intre ele, cum. le tocmai din acest
aspect al succesiunii aoordurilor se va II

, "armltura
n
- il -
de privilegiate. prioritare, con-
mai-JIlaresau mai a unora sau a altora din aceste .re-
ce se stabilesc intre acorduri vor forma de cor-
pul de alfe110menului tonal .
Plecnd de la cele trei (singurele de alt
fe1 n tonalitate, treptele secundare neavnd tonall
pentru a crea noi tonale, ele fiind deci subordonate funo-
principale) se potfmagina urmltoarele posibile :
a) plecnd de la '1' - D (I-V)
T - SD (I-IV)
b) ajuDg!ndla
de
incheiere, de
D - T
SD - T
(V-I -
(IV-I-

c) intre celelalte SD - D (IV-V)
D - SD (V-IV')
Tonica, este in pe
care le cu ee-i n fie
este vorba de I-V sau I-IV nu sint probleme deosebite.
In schimb atingerea toni-c11' nu mai este (n ceea
ce calea aleasi;>. Evident dintre toDietl
Va fi superioari celei dintre prima erijin-
---, .._.,,-_.__._------... -_..--
du-se n formula de cel
de-a doua n formula mai .mai pla-
In finet dintre va putea a-
vea un singur sens, doar acela IV-V, sensul invers fiind imposibil
faptului dominanta .nu la rezolvarea
.
ei In mergnd 1 nu va putea accepbs
..-....-... ..
cu IV, deci V-IV va reprezenta o
deci DU Va fi n mod normal (dect doar n cazuri de
atunci cind va fi doar sub forma unei
monii "accidentale". de tipul IV-V-IV sau V-lV-V, din mijloc
fiind ca O armonie Qcol., in
mare de V - IV).
- 12 -
Ex. 22
IV v IV
V IV V
Pentru'a erea puternic impresia de armonie
vocile trebuie conduse, pe cit" posibil, ct mai ft strins" (mersuri me-
lodica treptate).
deci in .fa'tja propriu-zise. Cunoscind
problemele acordurilor, pe cele ale rela'tjiilor dintre ele, putem tre-
ce acua 1,. realizarea Din nu, aces-
tea nu se pot efectua oricum. Vocile vor trebui al respecte o serie
';-
de reguli stricte, severe, multe din ele de armonie de la
tradi'tjia polifonic, reguli ce
unor frUmoase, adecvate, corecte, spiritul stilului to-
nal clasico-ro_ntic evident, baroc).
MELODICE
Mai inainte de orice va trebui amintill citeva lJGrme gene-
ralev1zind a1,earea celor patru voci. Sigur aici ar
trebUi ntre cele trei epoci pe care le
oae!onia baroc, clasicism romantisa (la care a-ar
adluga, paI11al, n curente neotonale
n
din perioada con-
Cwn actualul curs de armonie propune o abor-
dare strictl a scriiturii armonice (cu trimiterea la vreu-
:ca din epocile amintite). vom .ncerca o a reperelor
melodica particulare interveniDd aoolo unde va fi cazul).
Privind mai int.1de toate putem constata faptul
muzicall tODall, vor fi evitate 1n..__
intervalele aspre, dJ.sonante, greu de intonat cu sonoritate mal
.. .. .;_._--_._._ __.._. __ -'-'-...
mult sau mai categorif;l vor ti implicate mai
,,---_.,__ ."-'-_ ,.- _
ales intervalele (2+, 4+, 5+, 6+), septimele (mari mici)
precum interva.lele peste oetavl (911. <;J! etc.). disonante,
- 1; -
de
de salturi din care intervale
(salturi aduse n sens) vor fi de asemenea evitate; se re-
n succesiunea de sau mai multe ipter-
- "
vale de fel, mai mari dect (cvarte, cvinte etc.), si-
ce nu vor trebui utilizate.
EJ<. 24
/l
D3bck1
Diverse
Bau
(5 plus 6 sau
__
Ex. 25
care produc
de asemenea evitate
un aspect malodic de mare de si-
a sunetului respectiv) va fi legat de
a sensibilelor, elemente cu rezolvare stric-
obligatorie. Nu facem dect acest aspect ntruct, la
timpul cuvenit, ne vom ocupa pe larg ce rezolvarea tip de
doar va avea,
obligatorie treptat (indiferent de
vocea la care este (alto
tenor) care, n cazuri special justificate, vor putea conduce sensi-
- 14 -

!J
o "-"

-.
'V"'r
- -
'vf"""
. - -. w .
.-
-e-
"$
e-
-
r
.
-=
"-
--

bila prin salt descendent de (realis1ndu-se astfel completarea
-
- din
lU'Ill altminteri . ------
Ex. 26
tf"Cvt;t-
Dov 1 V IVI v If lav 1 v
4J-
Ar fi de asemenea de modalitatea de
a vocilor, caracteristicile melodice ale voci n
parte. Astfel, sopranul - vocea - va fi (cu rare
melodiei. de aici planul sopranului trebuie
maximum de expresivitate Este greu (imposi-
bilU)de dat sigure pentru de melodii! Se poa-
te spune ponderea mersurllor treptate Va echivala cu un ma-

in timp ce din punct de vedere melodic, va fi
" . 0<_._.
rar (numai n cazurile speciale ale recitativelor care, in
mod normal, nu au ce caute n teme de
Basul, vocea Va marca de acor-
duri fie pregnant (prin salturil, fie cursiv (prin mersur1 treptate),
de multe ori n planul orizontal cele tipuri de mer-
suri melodice combinate. Nota armonic, va fi rar uti-

Vocile interne (alto tenor) vor avea sarcina de a lega (suda)
acordurile. Acest deziderat se Va realiza cu atit mai bine cu c!\
melodiee vor fi mai reduse. In cODseCin'til, ideale vor fi
pe sunete sau chiar sunetelor pe loc.
Salturile vor fi nu numai necoIlTenabile pentru ansamblul, sonor
dar riscante, ele putind provoca 111
Ex. 27
- 15 -
Respectarea acestor norme este recomandabil! dar nu obliga-
torie. Pot fi n care fie chiar necesarI!
MISCARILE AIIIONICE ALE VOCILOR k
Spre deosebire de melodic', unde se exolusiv
planul orizontal, evenimentele so-
nore verticale ce se produc prin a voci.
armonice pot fi clasificate n trei mari categorii:
(ambele voci merg n saDs, ascendent sau des-
(cele voci n sensuri opu- 1/:-
se, UDa ascendent cealaltl descendent) in fine, QbJJ-cel,})
(in care o voce pe loc, urciud sau coborind).
Vom ncerca n continuare,lulnd fiecare categorie de
snalizim pe rind ce se pot produce. faptul
aceste trebuie privite ca simple repere stilistice nu ca
aspecte absolute, ntrucit unele considerate armonia
drept (tt ur:t e
t1
) pot locul foarte
bine in alte sisteme muzicale unde se pot integra perfect creind
muzicale deosebite.
-.w lj/Miscarea este, indiscutabil. cea mai perl-
intruct pune mai n o sonoritate sau alta
pe care nu numai nu o ci chiar o cu mai mul-
tocmai prin sens de a ambelor
voci. mai ae realizat,
poate fi printr-o Ea fi categoric
"III!"""" ""'"" _ .-
.. ntrucit
t
ttstric.ndu-se" ordinea stratificarea
a vocilor nedorit ilogie, sonoritatea
a ansamblului.
Ex. 28
-=i?; '!i' - J
<''
,2
cu de voci (dar ma.i va fi
nivelului vocii (cu atit mai ar fi
a .-0'1\'
a-ar pune problema unei voci cind implicit ar fi
n1velul vocii
29
- 16 -
8 nivelului vocii (oareouuU
de voci, in plus, printr-o anume violentare 8
relativ brutale) se nasc n
nedorite.
Plecnd de la vis-s-vis de nivelelor
de voci, trebuie

ca o intrarea
..,.
n __ mai dect o oarecare.
interval privit cu anumite rezerve (datoritl faptului
creazl unei voci, in 2guce un a-
numit dezechilibru sonor), "poate fi practicat ntre te-
Eumai n
Evident, abordarea aces-
de de voci care-l produce) nu va fi
prin (producJ:.ndu-se prin
'a nivelului voci), este la din
unison prin
Ex. 30
r-
o posibili; V-I ntre bas-te-
Dor permite unisonul produs prin mersul logic al domlnantel
al sensibilei tot Automat''reversul medaliei-
este acceptat.
Ex. 31
Do v I v
v
Privit de data aceasta la Divelul ansamblului tuturor celor
patru voci, ..::;D;.;;.;;U_V;;....;;8:;:..-;:;:f;..;;;;;i .......... pe...... se consti-
tuie ntr-o (unii teoretioieni chiar il
mersul direct general poate angrena alte n general, prin
el nu prea bune .El va
,
acceptat atunci cind se exces1ve, n
.. __ -""""'- _o'tl.'-ll """"' """ ... "", 1'\0 ......
cadenta
---
- 17 -
Ex. :32
NU ,asi!>11n
f)
-e-
cad final!
....
,.

1
-
tJ -

<,
-e-
e-
r7' .
-II'
1-.
,

"-
t .
IV V

De asemenea acce}?tatt u
voci ,me!:S_ . sau cu
cind o a treia sare doar o "
pe ..
(unde sint permise de nivel de voci - vezi in conti-
nuare - octavele cvintele directe)- asupra acestor probleme se Va
reveni cu spor de
Ex. 33
,
--1-----==---
v
---:$:= -=-=e--
la IV
9ctavele perfecte i
(cel la capitolul treptelor principale) doar vocile externe
Aceste intervale, cu sonoritate pot'
produce efecte sonore mai slabe in anumite 1n
vor fi evitate. in care asemenea octava sau avinta DU suni
bine vor fi acelea n care ele sunt puse n de saltul 90-
pranului (mersul basulu1 nu in acest caz). sopranul
,
va merge treptat, aceste
rAU
rezerve. altminteri vor fi 1Dsa evitate.
----'"
Ex. ;4
- 18 -
de e. vllaf
5
B
COre

I

.1\..1
.n
-'
, ..
r7
._ ..

--
- ,,"'

1; 5 8
e
5
5 5
e- e-
-..
.."...-
-----
--... ,
"7
...
-
c;J
.. aceste octave cvinte
directe vor fi luate D cind se produc
alte perechi de
Se mai n cazul acordurilor ee elemente diso-
nante (septiJDe, none etc.) t mersurilor directe 7-8 9-8
indiferent de perechea de voci care le realizeazl (efectul SODor
fiind drept
Ex. 35
t/()
-

-

-
-
--
V
u
-9-
CI
=-
xr
n
9- e
7 8
{
1

':
Miscarea
J
paralell se constituie tntr-un caz particular al
directe. In mersul paralel oele voci evolueazl in
ele J:ndep11nesc o -
intervalul separator
. .
Ex. 36
, g : gI ee e fs I @: : ftlt@ S;;- hg ce1 0:' 6G I
Acest tip de care conduce la o depersona-
lizare a vocilor, a fost de polifoniei renascentista
---.,..
la nivelul tuturor 1ntervalelor. fiind permisi (pe trasee limitate,
2-3 intervale la rind) numai la nivelul imperfecte -
.....,......, ..
- 19 -
sexte mici jmari.
de perfecte (unacane octava) omofon1atonal
barocului, elaslcismului nu face altceva dect't
al eludeze o sonoritate. ou tentl 111 pelifoIl1a
- .vezi Maehaut). Nent-egrndu-se in,
"atmosfera" . aceste paralelisme (conform opiniei lu'>
Amold Schonberg) contopirii pe.J;feete a .. eelor voc:
uneia dintre el-e. Indiferent de
perechea. de. voci pare le vor fi strict interzise.
Ex. 37
( 1 )
J) _1;
!> .0
rl
......... -
rl-:-
t: .-
1".....
-
...
-
r,y
--
-
f )

"'"
1(

8
r

b


j
.- r7
i
-..,..,.
r
I
--
7
......
_....,..--_..
BI9liO"fE<':J\
NAiiON;!',;,.?.
DE MUZICA
:
In ... .. (reor-
donaz-ea elementelor unui anumit acord, sau de mai multe ori)
-iiJ0r 1'1 permise .. (unison.
pe. cele 2 acorduri se vor_realizspe timpi
t.. - -, "" "''' , --,,,-...,;"'-'.'_r ..........'... _
.6imet riCk.a.cit<2.. te ...... ..


Ex. 38
I (J
-1(---
-
.....
I
r J
..

_, I
I
\v
I
I
IV ..
.... v
"Vor fi atunci cind, separate de un singur
schimb de :se "'af'11 pe .timpi nes1metricl sau cind, aflate
pe' timpi simetrici .ntre ele cel
- 20 -
v IV
f) t ..... J I
I I
- -
.
.'\,. v ....
.-....
_...
- - -
'r-t -
j
I

l
I
,
J 1
1
J.
- - . -
-
-'
T J_-
l
schimburi de (.n care al fie BIJgranate voc11e rGS-
pect1"1e)
Ex. 39
Asupra acestei probleme vom mai reveni la capitolul destinat
special schimburilor de pozl'ie.
f ); )Mi'icarea
-,,/
Mult mai din punct de vedere armonie dect
multe din
realizabile prin {sau le Astfel.
posibilitatea de a vocilor in continuare pre-

Ex. 40
.n abordarea uDisonulu1 sau din el (prin
devine perfect cu o spe-
pentru'mersurile treptate.
Ex. 41
Cviutele perfecte octavele perfecte directe, evident
nu se mai PQt crea prin La fel dispare directia-
mul general.
\
contrapar!le&i
se oonstituie (ca paralelI
raport cu cea d1rectl) ntr-un caz particular al contrare.
- 21 -
aici, ca la se va piatra intervalul (siJll,.
plu) de bazl, care va fi prezentat n alternantl: intervalul
simplu-dublu sau interval dublu-lnterval redublat etc. sau 1uvers.
Efectul cODtraparalelismelor realizate pe perfecte
(unison, octavl, plus intervalele compuse
aproape la fel de discutabil ca cel al paralelismelor
tor intervale.
Ex. 42
--fi
.
.-
,
, .. ',-
- \.'0\ ,..'"
V
-e-
I
-e- I .-...
-e-
-
r--... .
-""""..-
-
__o
-
c- -7
r-
.....
.....
Similar aici ideile prezentate vis-a-vis de
schimburile de pe timpi simetriei uneori
cu UD plus de
Ex. 43
Contrapsralelismele de octave perfecte (ntre vocile externe)
vor fi admise (considerndu-se fundamentalelor func-
de tonicEO n - V-I -
Ex. 44
\
r 2..)

ideali in urei
voci pe loc DU numai automat o serie de (prin-
- 22 -
tre cele mai grave figurnd paralellsmele contraparalelismele
de perfecte) dar o mai ntre
acorduri notei
,Singurele graseli posibile Q mai fi com1ao pr1D o-
pe-eaNr-ev1dent.--Ya-trehu:t _vor mai rlmne
doar
Ex. 45 l'A. , :. t
, I 9- s,<;. I b. I "' -o I
UnisoDul adus (prin de la oride alt interval
Va fi posibil, iar lui prin orice intervaJ. va' fi de ase-
menea foarte (inclusiv prin .
Ex. 46 I
j f' 6-'ca! i'
I
&?;w&g; ( I &

In dintre acorduri, acolo unde vom o


verificarea celorlalte voci de vocea prac-
tic nu va mai fi necesar a fi
Ex, 47
J')
--
r.,

-

-
1.. .....
- -

CJ

rwrI

-
r-
'r
\i
ACORDICE
(trepte principale in stare
ce am trecut in problema armoniee,
ce am construit acordurile. ce am priDcipalele as-
pecte ale problemelor ridicate de melodice armonice
vom trece la realizarea practicl a nllniu1r11or de acorduri
eipale n stare Mai inainte insa. este necesar
melodice armonice ale aoordurilor.
- 2} -
a unui acord este de elementul
aflat la sopran, respectiv pozivia de (cnd tarta

la vocea de (cvinta la sopraxV
'Crundame:t1tal.a la sopran).
Ex. 48
Do 1(3)
.... ()
1
,
1
--
LAiJl
--
........
li:. J.
---
v
.-",
--
-
-
V
-o-
-
e

-
n
-
-
Il1
::"'It.
. ...,
-
--.. /1: I C
,
--
"'"
a acordurilor se la dintre
elementele acordului. Se c! o pereche de voci se in
strinsi atunci c.nd.ntre cele sunete nu.. va mai putea
fi introdus cel UD alt sunet al acord. lar
invers, ar permite includerea unuia sau a mai multor sunete
cnd parte din" acordul respectiv. Deci un acord se in pa.
atunci cnd toate cele 3 perechi de voci (S-A. A-T
t
T-B) sunt in (la care se adaugi n care
doar S-A A-Tsunt n T-B putind fi n
- n acest caz se cu bas
de ansamblu o presupune pe cea la nivelu:
tuturor perechilor de voci (S-A, A-T, T-B).Intermediar se plaseazi
combiDnd, la diverse perechi de voci,
str'Dse eu cele largi.
Ex, 49
-()
--

T .r
:

I." ..,..."
l" .J
-
-
!
t,l
I-\.+-
i
I
-e-
s:
-e-

I
'1
-6J-. :

-e-
1
I -e-- -e-

......,..."._- S2-.
,
!
LL.'
.- I LIJ
C ......... /1: ... ..
iC .1 I
-.
-- T 11 -,;:r::T
.1
1
-
I I .....
'"'"
c>
-
p:;
ps ps ps pl. pJ pl prn prn prn pm p!
Fleendde la toate armonice melodice vom ncer-
ca realizarea tuturor tonale posibile: I-IV, IV-It I-V,
V-I IV-V la care se f01'1Dnl::i de IV-V-I
..
- 24 -
Ex. 50
,,()
- II
- .-
--
1:::1'
--
-
- -
'"
1l':JI
10
-
v
-
v v
U -
r---..--- --G- -
- -- - -- -
-
e -e-
W'X ......
-

-- ..1 .:: .... IL J fi
".l-
lO. ....."

..... v
........
<,,1
--
vpm(3) I Ipl(3) V J V I J
(5)
--r-D

.-
-
.-


---
.:....
-
I
V
-
. ,....
- --
--
...,
-
-- - -e-
-6- fi -G- '6- $'\
-
Il
_ 11
.".
.
-
-
-
-
l-
V'. "
..
-
----
.-""
"J 11.-1 r'lIII '1
,
-
-
- -
'""7

I."J #li.J I&.J
"
I V
Ip5Ca)1 V
IVpm I
l!5)
IVPl8, V
l.'pl V

Plecind de la baza pe care ne-a va da efeetuarea a
asewenea vom trece la realizarea-primelor teme pro-
priu-zise.
Basul dat
Ex. 51
Pentru realizarea unei teme plecind de la basul dat conside-
mai inti de toate, este o cifrare a basu-
lui. lucrurile sunt simple: se treapta (cu
deci I, IV sau V). Fiind vorba doar de acordur:L n stare di-
recti (care se cu 5, sau nu se nimic) vom
nota doar treptele. _Vom avea realizam cifra;iul
nu prelungim o peste bara de astfel o con-
ntre accentul metric cel armonie.
Ex. 51 bis

-------, v I IV IV' I IV V IVI :: I
- 25 -
In continuare purcedem la realizarea temei propriu-zise.
ul acord sub el o precisi privind mele..
va trebui o respectbl. nu, putem pleca in
pe care o -alegem singuri.
-- -
In temtt1 ma1 importante de
proceda; pe baza basului a c1:frajulu1 sopranul de la
ceput la in ideea unei melodii cit mai ax-
e\,
sive. Acest mod de a lucra. are avantajul unei superioare
-a-vis de expresivitatea liniei melodice; presupune riscuri
neputind imagina conducerile celorlalte voei.
dificile (sau chiar imposibile) pe parcurs: obligat
melodia, aceasta poate fi
De aceea pentru acest stadiu de inceput UD alt mod
a proceda: realizarea melodiei sopranului pe una sau citeva note,
'E:
oi realizarea a celorlalte voci. In cazul n care se ivesc pro-
eme, DU vor afecta decit UD mic
acorduri. Pentru a merge mai departe de fiecare se va reca-
itula dta capo linia ce va fi (pentru unul sau
teva acorduri) ct mai logic mai expresiv posibil. Este o mo-
litate mai greoaie de rezolvare, dar mai
Ex. 52
v IV v IV V \1
IV V 1
'Cit despre controlul corectitudinii ca
acest lucru 3e de la acord la acord consacrndu-Se, mai
ales la nceput, un timp pentru realizarea .nei teme
ct mai corecte muzicale.
SopraD dat (cntul dat)
Procedura, n acest caZt este destul de cu cea
la basul dat.
- 26 -
Ex. 53
Mai nti; -real1rint cfrajul nefiind
de unei eventuale pentru
Ex. 54

IVI 1\/ 1 V I IV V I
In putem proceda ca la baaul dat (eVident, invers
acum); plecnd de la melodia construim basul pen*ru UDa sau
cteva note ale sopranului. apoi cu cea mai mare
vocile interne. control exigent al
rilor.
Ex; 55
, - __ -.--.
2
4
1 .J-

v v
IV -- V - -- 1
intii a acordurilor
....
inti a unui acord se prin plasarea
n bas a acordului. astfel o poziiie mai
a acordului ntruct fundamentala acestuia, sunetul principal al
structurii armonice respective, nu mai la vocea cea mai im-'
portanti din punct de vedere armonie, la bas, acestuia
du-i aeordului, element semnificativ pe plan mo-:
dal dar nu pe cel tonal (evident ne referim la acordurile
cipale)
- 27 -
(>
()..
'/

,r-f)
.....
- ',- 1J
-
,,,",,
,
(!) o
-

-
-
CIr
-.-
... -e- .......
-
e ..-
-
.,...,
-
.... 1:.
,.
ti
I
-
li
tr- tt-
,
-
1& IV 6 v J 6 IV 6 vB t S Iv6 v6 JVS v6
Cifrarea acestei noi armonice se va face cu (c1fraj
fcomplet) sau, mai frecvent cu 6 (eifrajul prescurtat care presupune
I
tdoar marcarea - prin cifraj - a fundamentalei, cvinta fiind subin-
de la sine).
Din elementelor ntr-un acord in rlstumarea
:nti numitI n armonie, sextacord)
dl1...Plare..a_note1- din sopran,
.dublare ce o sonoritate (sau foarte buniO. Atunci
r- _ -- __ _
cind nu se astfel se pot sonore mai slabe
care pot presupune de ntre vocile interne (vezi
exemplul anterior).
Iatl motivul pentru Care se va recomanda utilizarea prioritar
a acestui dublaj. Sigur, vor fi cazuri n care nu se poat. res-
pecta recomandare atunci vom proceda la dublaree celui-
lalt element. ...... ae
dublarea elementului din sopran. Se astfel faptul dato-
..... ... .,.".. .....-1 ......... -'"1"
acestei devine (pe intii) du-
blarea cv1nte1 pe acordul dominante1 (vezi cazurile trei cine
din exemplul de mai jos) LX. 57
Dal& IVG V6 _ V
6
In continuare se impune daci la acordurile prin-
cipale_ p_ stare se 'putea n speciale, la
r-
triplarea fundamentalei (eliminndu-se cvinta in
.............._--- -- -- --
nate anterior - plasarea la o voce n
- 28 -
nie1 un caz la la 8-
va pute-s
lipsi. n nici o mc1_ P02i1vie. mai Blabi (d1D
P;nct de tODsle), intii nu va permite
deci eliminarea cyinu.jl(de nu poate fi_vorba).
In schimb, intii (ca starea a acor-
durilor de (1) va permite. n cazuri excep-
att n major ct mai ales n minor.
dublare de se va putea efectua numai pe o schimbare
de plecnd de la un dublaj corect. Prin pe
o valoare ritmic' pe UD moment metr1c cit mai nesemni
fioativ, va putea fi, pentru moment,
Bx, 58
..... n
,
,
Iil. f r-1 J 1
......
I
-- -- ,- -

Ilo .
rrr
_.
-
ra
..oi .,
..
7
,-
.}
-

i1
f'
1
r
r
-'
I
-J
J
J-
I
.a:
l
,
1
I
Q
--'a
-
C
-
...... ...-
-
.. I
-..
.....
-
f
w
I
.
I r 1
'" I
YI
rv fi IV& ---
astfel o insuficient une-
ori, a vocilor n de
Succesiunile prelungite de acorduri n intii nu
sunt recomandabila; pe de O parte sunt inoomode chiar pericu-
loase), pe de parte care
nesigure (plecnd de la mai a acestei po-
ziv1i armonice), In se pot toate cele
trei acorduri prinoipale-in 1nt11 o
a intii cu directe, be-
att pentru culoarea ct pentru condu-
cerea a basului.
- 29 -
Ex. 59
"",r'}
.r'\ t'J
"
r -,
1")
--
-
--

1::1 J
-

O
-e-
-8-
-6-
.D- -G-
-e-
..o-
A.
-.c;r - - -
- .-
-
-
... ..
JL .,
I
"1
- --" ,.
Schimburile de pozitie pe armonie
va ridica problema schimburilor
r'r
pe armonie Ce snt acestea ? succe-

n diferite ale elementelor unei oarecare.

Acordul poate schimba poate modifica


(elementele sale sint aduse la alte voci) cons-
tant pe
60
5 5 5 6 5
produse aici vor trebui privite diferit
de cele care se atunci c.nd acorduri di-
ferite melodice armonice efective!); se
pe armonie este o permutare a elementelor. un
"jod' in interiorul acordului majore pentru sono-
ritatea acestuia (n primul rind cea de ee, in
cadrul schimburilor de vor putea o serie de lu-
cruri care, altminteri, nu snt permise (de unele din ele am amin-
tit c.eja). le :
:lEl_ pe ne.pJlZ=
m1s.a, .sau in
- 30 -
cviDtele octavele directe. Efectul al acestor nu
-----------_..- ..-_..... -"""-- ..._-...
va fi sesizat ca atare pe armonie in toate aces-
tea vor putea fi acceptate (aici 1).
E:r. 61
() -- -'-- -
--
- --
- -
j-
.
-
-1-
....... - ':J

.-
-- -
T :;" --t---
i
T..-
Y

-=-
......
....- .......
-- '"'
V
I
I

, ,
I
r
r---""f
r
l
I
j
l--J
J- I

J
.i..
..a
!
I I
,., li
. ...
[/ "'17

-,

l

T
r-;
6 5 Iv' V f) 1 -- IV ---
UD11 teoreticieni le permit, credem este mai
prudent paralelisme-le (sau contraparaleliamele) pe armo-
nie efectul lor "prost" este evident diminuat.
Ex, 62
---6--
v---
schimburile de aduc atitea avantaje celui care
o de n schimb ele -pot produce o serie de
(destul de grave) pe care le pe care, evident,
.....
trebuie le le Este vorba de paralelis-
....
__ __ .care,
de un singur schimb de vor efectul so-
nor deja anterior -
vezi ex, ;6 :;7). Se vizind paralel1smele
contraparalelismele pe timpi separate de o schimbare de
(pe valoare micEV
Bx, 63>

---
li
II
I
-e-.
S
.
=t

\ .
IV V 1''.1 \'
'i
- 31 -
face aceste rigori snt caracteristice (ca
altele, destul de numeroase) muzicii vocale, cea lnatrumen-
fiind mai n general asemenea
cum s:unt cele prezentate .in exemplul 62 n exemplul 63)
a doya a pr1Dcipa
1e
de arpegiu)
ar trebui fie, de intii, un alt
reprezentant Itnormar' al acordurilor (principale sau secundare),
a doua a-a ntr-o de
pvarta de n a
dului) a fost de polifonie, la un moment dat,
cerind rezolvare (probabil din cauza semitonale ou
mare, noua, "moderna" a acelei perioade, ce se impunea
cu tot mai ..
Ex .. 64
A3tfel, o este ntr-un in-
terval ambiguu, cu un dublu cocportament : consonant n starea di-
nti (atunci cind se produce undeva, la vocile
superioare) disonant (cnd se de bas, n
a doua) ..
.ix. 65
............ --Er-ll----- -=f--
1 ! 4- ,ci
-(9 i -G-l do i I

5 6 6 6
4
instabilitate a cvartei de bas Va determina
fizionomia dublajelor acordurilor n a doua): prio-
ritar se va dubla nota din bas numai subsidiar se va apela la
1ublarea fundamentale!" Calculul foarte simplu: prin dublarea
- 32 -
r, \
-;;;:-
-

1k
-
Ir
?;

d
d
i
Il, --. It
.r "
'1
--
--
'16 V6
4 4
L. L"J
1-
1.,0
it
;;.

cf
/
-e- -e-

16 16
4
4
..... .
fundamentale1 se cvarte de bas deci (paradoxal)
gradul de instabilitate a acordului, n timp ce dublarea
cvintei aceastl
Ex. 66
, f) "r-e- -
a acordului in a doua va de-
termil'la comportamentul specific: avnd un statut ambiguu
(semiconsonsnt sau disoDant) va $..D_ceea
ce _abgrQ,ax:ea_-e::b mai intii este vorba ele
obligativitatea de a-l aduce numai dupl ce, naintea lui, se afIl
starea sau nti a acordului respectiv.
Bx. 67
.- -
"
-
II 1
6
I
fJ
I

1 Z 6 V 6 5

1 l I
I 6 6 IV
4 v o ..,
4
Se poate concluziona intrarea ntr-o direct pe
a doua nu este
In cee_8_ ce p*,10
-in .acordul-..de
va R In felul acesta,
automat,
denumirea n general acestui acord, aceea de de arpegiu),
Ex. 68 C:r cA e _
f)e evi/ai
- 33 -

posibilitatea de a de pe acest acord,
direct pe o armonie. In acest caz, basul va avea de
8 merge treptat (exeluzndu-se, deci, atit salturile cit piatra-
rea notei pe loc).
69
1
I I
I l' Vs' v 6 (fJ\ I vSJ I -t;- v
t)tt-) \U
Lipsit de o (mai ales in
unde formulele arpegiate nu sunt - ele caracteriznd mai
ales mqzica loc unde acest acord poate fi eeva mai
des ntlnit) acordul n a doua noi posi-
de a basului, completind (prin cvinta a-
cordului de seria sunetelor gamei (abordate la bas)
creind virtuale multiple de armonizare a unor sunete
ale
Ex. 70
e'
o
o

o
-o
o
1
Vz
1& IV V 1V6 V 6
IV6
16
4

acorduri de..2 6
<Ratele melodice aparent disonante)
acum ne-am ocupat, deci, de armonii numite reale
(ale sunete in cu exprimarea a
acordului respectiv) in continuare vom aborda un capitol extrem de
important in armonie, acela al accidentale (implicit al
notelor melodice - In cadrul acestor tipuri de armonii,
aco rdur-L,e cot:st-ruite la un monerrt dat nu vor ilustra ca
- 34 -
s-ar deduce din citirea lor ci, prin rezolvarea lor alte su-
nete, vor confirma de fapt o __
ln.d.ice (sau ,Y:or avaa mersuri melodica speeif'iQe,
i-i_ n f'unttie de toate 8-

Studierea tuturor a-
cestor note melodice se va face n doul etape: prima. cind ele vor
fi incadrat. doar n acor4uri in intii dar mai ales n
a doua (cnd instabilitatea acordicl va favoriza cu mai
multi rezolvarea Dotelor melodice) a doUa, cind armo-
nUle accidentale (cele cu note melodice) vor putea imbrlca orice
forml devenilld din aparent disonante (cazul
lor .nt1i a doua) efectiv d1soDante (orice structuri verticale
posibile)
vom aborda mai intii prima de utilizare a note-
lor (pe acorduri aparent disonante. de 6 ) urmind ca
a doua fie parcural dupl studierea tuturor tre!'telor secundare.
Intirzierile pe acordurile de 6
Dintre toate notele melodice nt1rz1erea este singura care
va putea apare pe timp (sau mai rar pe de timp) accentuat
stabilind un raport metro-ritmic favorabil ei n cu nota rea-
la care se va rezolva
Ex. 71

V6 5 IV G 5 I 6 5 IV 6 5
4 3 4 3 4 .3
Se poate observa el in de trei timpi,
timpul doi respectiv trei) se ajunge la egalitate. dar acest as-
pect este cu totul izolat int11Dit.
Sensul armonie al acestor intrzieri este acela de a prelungi
elementele melodice aflate n vechiului acord peste nOUa
armonie, unele din elementele acesteia fiind aduse mai trziu (ti cu
intirziere" !) decit altele.
- 35 -
Ex. 72
,r,
I
IC.J
.11

r .. r1
T'"
.....
-
- ),;

I

-- -

tE -n--=- --------
..
V6 - 5
4-3
Se poate observa din exemplul anterior cum intrzierile au
prelungit peste armonia trepte! a V-a fundamentala aeor-
dului de treapta intii. de (mar-
de dublarea fundamentalei acesteia) fostele note reale ale
treptei I s-au transformat in note de noul aaord.fiinc
obligate sa se rezolve treptat cobortor - respeetiv
cvinta - acordului de treapta a V-a. Se astfel mersur11e
treptate cifrate prin 6-5 4-3 care dau n ansamblu
I astfel o ntrziere pe acordul de
O intirziere se in
73
IV
.4 - 3
Iata n 8 -RElj;:r.-eapta _a V-a intirzierea
va fi reallzat principiul notei, cnm am
la nivelul cvartei, eare_ la
... ,...--...... .",..,..........----"",..."...""' -....,.."...-1>-
Intirzierea cvintei (sexta) va fi direct, sunetul respectiv
neexistind in armonia a trepte1 a IV-a. ntr-
ziere \din acest motiv) va putea fi n
diverse tratate sub denumirea de
Intermediar ntre ntirzierea de exem-
plele anterioare atunci cnd nu numai nota de ntr
- 36 -
ziere se ca nota tn acordul anterior, dar este pS-
pe loc la voce transform1ndu-se, n noua armonie, in
intirziere) yom intirziere.

<; b n noua la o .. V:9
c
el . "
Ex. 74
\
I
,
1 D I I
- - .... .1"11
---
=
-
r.
.,
r
-
C-.Jl_
r.....
-
.-
"""
'.-1

-:;;;a_
IV
1: LI
'""

-
r
- --.::1 ,r

le
T
r
-e-

1
I

I
3 4
}
j
J. r ..r\
L:L..

---
..... _J ..". -. "'"
-
urw '1' -
- --
.......
/ <'
,
rl T ...
"""
v
,.
IV
6 - 5 V 6 - I 6 IV 6- 5
V 4-3 4 - -3 4-3
In sfare intirzierilor duble sau
se va putea aborda doar a cvin-
tai. Aceasta va putea fi pe orice (1, IV sau V), n
cazul ei deosebire de dUbla ntrziere, unde la nu putea
apare decit fundamentala a noii vocea putind
aduce fundamentala sau f\-s-g

Ex. 75 s... B-T-3
-,3 '" .,
v 1'1 o- t)
16
1 6 IV 6 V 6 IV 1 6
4 -3 4-3

toate acordurile de ntrziere (de1 sau 6) vor dubla. invariabil,
un singur element : fundamentala a noii Pentru a
DU se crea o confuzie vom gindi ntotdeauna n perspectiva.
....
int1rzier11or, astfel nemaiputnd
i eventual la '-J
De altfel acest lucru a f'1 subliniat prin c1-
Ir:raj In locul unui cifraj corect, dar
Ex. 76
I ..,11 6 'v IV 6 1It 6 V
,
--+
IV 6 I
"- 4 '-4
v r
16 v 5
4
J)
I I I 1
""
J I I
v I
"- 1 I I I I
-
-
....
r J
,
.--. . I 11-
,
.
1.....
-
-
"-'

I
"
-
.;...
-
-
'"'"""
l\. 1.1
--
- -
....... #1

t
i
1 I
1
I
r
I
1
I
il I

N
-el
il
,..--
J
\
1.
1
J-I
J
I
JJ -J- J
-e-
I j -
k
- - -
-
"

'1.
.rl
If I I r J
I - I
.
I
1 ,
propunem un cifraj care pune cu claritate n evi-
dintre notele melodice cele reale, n-
tre armoniile accidentale cele
Ex, 77
r
---er
II
I 6 - 5 I 6 IV 6-0 IV 6 V6 _ 5
Lt - 3
8ubliniem ce se pun ntre cele
cifre 6-5 4-3, ce mersul de rezolvare al sex-
tei la al cvartei la
Am deci cum se .l.,trzierilor duble
(ale cvintei respectiv sau simple (J..LUl.utI1. ale cvintei).
:impla a
78
- 38 -
DU va fi intruct a-ar h,te o efec-
tiv (acozd de 4) .
Similar cu tonalitatea majortC!i permite pro-
blewe 1nt!rzier11e duble pe treptele I V.
Ex. '79
JIJ I I
.oi
, --
.' 1J'1ftL 111_ L
-
'\. IL

"1
.-
I(!}
-
I
r
-

-l
J
IL 1

""
--
"'D.,.
I CII'
.....------ I
.,
J I
.....
v r6-5 I VG-5
4-3
un semn de intrebare im-
portant; utilizind minorul armonie cum am este ab-
solut necesar pentru realiz;;ea unui cadru tonal adecvat) treap-
ta a IV-a intrzierea ar creea o interval
[ ---- ...,..,- ... .. __ I"'ft!O'oF""'R_ ->1: IJI __
:t.OI1alL_
.r;:x. 80
o
.oi
LJ
-
I<!J -
.....
"
L 2+ 1
.1 .-..
O'
-
-
Solutia? Utilizarea (doar pentru acest acord accidental) a
variantei naturale expres prin de
81
1&
- 39 -
In acest fel se o sonoritate perfect
E"",.
',;.:! ".", ,,b"" aenSibilei" nu a,""bsolut deloc !Dtr'"ucit sunetul
.are ar trebui fie alterat (cel de pe treapta a nu este
; "," , '"
sunet real ci, uDul melodie, ncadrat (in plus)
de condus treptat descendent!)
__.. _ _._"-"._--"."._-"'" ._"_ ... __ --- -- _. o"'"
Acord de mare efect. cuajuto-
.ntirzierilor produce- o de tensiune, de sus-
prelungind uneori foarte mult momentul armoniei
'j'reale. de ce acest acord cuintrzleri mai rar cu o sin-
intrziere) n mod logic locul n formula de ca-

pe Tensiunea pe care o prin tt1ntrzierea


n
cu care permite acordului real tocmai efectul
'de suspensie caracteristic armonice de
"cu acuaat de rezolvare de
avantajul mers melodic mai elegant. mai firesc (vezi
exemplul de mai jos unde, n locul saltului descendent de
SH un mers treptat, prin secunde) avem imaginea
unei mult mai pregnante mai puternice dect aceea lip-
de acordul,de ntirziere.
Ex.
v V 6- s
*-
Jo_::J.
... <;J
, O o araleismele realizate prin

.. ,.. .....
lelismHle nemijlocit.e ce se ntre armonia anterioare
cea paralelisme ce vor fi,evidentt evitate.
];x. 83
.- ... ,1
1: l

."...
1
1
--
/ d
I .l
.. -----1
_i_
1;
V f 6 - 5

-40-
acestea sunt mai 1 de observat, n schimb oele ce
se ntre ultima (n cazul snt mei multe) a
armoniei reale anterioare prima 8 armoniei reale de re-
zolvare (ce accidentale) se observl mai greu. A-
ceasta nu efectul lor necorespunzltor sub raport sonor,
in vor trebui evitate (indiferent pe ee timpi se
) il
Ex. 84
IV
vG
4-3
IV Iti - 5
4 -3
a cel unui schimb de pe armonia acci-
(vezi problema ce va fi imediat n continuare,
cu ultima din ex. 85) va contribui la mbu-
implicit la acceptarea ei.
Gi n continuare trecem "61- 1
mai deosebite pe care le ntrzierile.
-- -
de _ de pazi Acest
lUCTU (unic pentru armoDiile accidentale, celelalte note melodica
schimb de pe acordurile accideDtale create cu
ajutorul lor) a ntirzierilor, prin
aceste schimburi obi1nndu-se o supratensionare im-
cere, altminter1}ar fi fost prea
neint0resant, lipsit de dinamism).
85 &0$i6i/.
I
I
J.
; lJ--
11- _.L' ::1
.
---
IVG
v 8 -
:,
v
16 5
1\0
6
v6- :>
4- 3
4 3
3
- 41 -
,
(
'/..
/J
Un alt aapeot deosebit l putem semnala la nivelul
intirzierilor. In afara numai
descendente) fi
prin schimb {sau l're-tuareJ. --..-
\( 86
\ 1
\ vJ-J..:./

.,. s
( \
?
La aceste ar putea fi aceea n con-
comitent cu o schimbare n
basul mergnd de la la sau invers.
L x, 88
I
15--& 16----5

Fn caz aparte l constituie inversarea raportului ritmic in-
tre nota de rezolvare. Va fi posi-
- 42 -
tn special ntr-o unde se va ajunge la ra-
portul de inferioritate al ntrzierii de nota de rezolvare
" 1
12
r=,
(raportul. metric va fi meni1nut n favoarea int5:rzier11)
Ex. 89
1&-5
4-3 4-3
Un asemenea caz este posibil fie pe treapta 1 (pentru
a da mai acordului real de la sau,
n cazuri particulare. pe parcurs (mai alea cnd se re-
prin

- eventual
Ex. 90
I 0--
4-3
IV 6 - 5

V6- 5
4-3
1 D
J I r
- __4_ -j-- J
._=--
--} :;;i- n .... - -- ----

........,.; -
-
I=i'"
-
--r7
-:

-,r;;iI" -.
-
.,...
I
1
1
I I
1
r I
I
1
1
1\
.J-
J
J
I 1
j
si
J.
I
-
,
-*- -o- IJ
-
{J __
---
,
'J
1.
......
-;, I
_1
r-
I
-
I
In fine, se mai poate procedeul
rilor. procedeu menit dinamizeze elementul ritmic. Se va proceda
intotdeauna la rezolvare mai nti a cvarte1 la apoi a sex-
tei la (succesiunea fi.ind deci ; nu in-
vers, cind s-ar creea automat o acordica efectiv dis0-
(vezi ex, 90, ultimele
Putem incheia acest prim contact cu notele de intirziere su-
bliniindu-le, n plus, valoarea (dar
de a rememora faptul sunt singurele note
melodica care armonii accidentale pe timpi (sau
de timpi) ,
- -
Broderiile pasajele pe de 6
Cu brod3rii pasaje se. deschide capitolul bogat al notelor
melodice plasate pe timpi de timpi)
cu raporturi metro-ritmice de inferioritate sau cel mult egalitate
de armoniile reale (notele reate de fapt)
Inrudite, apropiate prin prisma perspectivei sau
aceea a .broderiile pasajele prin
mersul treptat obligatoriu.
Ex. 91.
Broderii superioare inferioare
..
. .
I
C9
1# .. I

Yasaje superioare inf.erioare


ti
c'
Se poate cu remarca acea de
,
car9 aminteam (mersul treptat), . ce apropie cele
categorii de note melodice. Deosabirea din plusul Qe
dinamism al pasajului (care note reale diferite)
ticismul evident al broderiei (care revine la nota
In de comportamentul basului vom putea deosebi, n
cazul acordurilor de 6 de pasaje. br-ode.rii, mari cate-
gorii: cele realizate pe bas cele pe bas schimbat. Ne VOI
ocupa pe rnd de fiecare dintre ele.
Acordurile de 6 de broderie pe bas
Evident vor fi cele mai statice dintre toate armoniile acci-
dentale realizate cu ajutorul broderfilor: sau __
a ..... .... .. ..n!p_?..;r!Q!".. ..
.Gc .. Ex 92 .
VS-6-5
IV 5.... G - 5
3-lt -3
1
5-0-0
3- 4 - 3
I()
r
.... I
-J

-=-
..

=
-
--
..
-
=-
- --

--
.-,.
.
---
"l'W"

I I l
l'
I I Vl
-J-
1-J-
-LrJ-
I
J-. j)J-
L..-6-
--
...-'
-..-
T '-, .
."
"
L-ff
I
-44-
Se poate observa cu se pleacl de pe un acord real
(de 1, IV sau 'tf) eu fundamentala pe acordul accidental
se fundamentala apoi se revine
la armonia (evident tot cu' dublajul fundamentale!)
In min_or I '511 prob1emele allnt absolut s1m1.lare
ou cele din major :
Ex. 9,
corecf
V5-5-0
-3
) 5- & - 5
3- 4 - 3
aici Be (din nou) a treptei a IV-a unde
vom fi varianta pentru a evita o du-

Ex. 94
IV0- 6 - 5 IV0- 6 - 5
Ldf - 3-
n principiu broderia (sau broderiile)
pe bas are n 3eneral rolul de a scoate dintr-un staticism
total o armonie pe care o aparent evitind pe-
ricolul brav) al unor note lungi la toate vocile. O aseme-
nea este extrem de "ge un qcord final de
unde valorile lunGi ale tuturor vocilor ar fi mai greu (poate!) de.
suportat (evident, totul este relativ, uneori poate aceste valori
Lungd, sunt bitevenite). Aceas't3. S-cl ovedit a fi
U1J att de eficient precedeu incit utilizarea a condus la
o "tocire" a (n se poate recomanda o a-
evitnd folosirea a &rmonii,
este vorba ir.. special de formula c.e ead..
- 4; -
Ex , 95
de pasaj pe bas 6
6
____4_.L. Acordurile a.e
.uz. 96
Mult mai dinamice, "pasaJele fac nu numai ntirG
reale diferite dar (in cazul celor pe bas ntre
Lste limitarea doar laIV-I
I-V face ca aceste pasaje destul de rar, ele vor
1 de excelent efect acolo unde vor putea fi folosite la
ralelismele ce se pot intre armonia de pasaj
anie de rezolvare, paralelisme ce trebuiesc evitate) .

rvG V 6 - I - 6 - 5
4-3
Se poate concluziona afirmndu-se faptul broderiile pe bas
r
ut sint folosite in momente in o8neral statice pe core, prin
aparent le stabi11ta-

a de fond. In cifraj folosirea pentru a accen-


ideea Cct vocile "merg" Ile la 5 la 6 napoi (sau 3-4-3) .
NU
I
I 1
I I J-l-.J.
- - -

IIJ 1 J
1 1-
L
J- I -J-
1"'-;= -- 1-- i Q-
lV 5- 6 I 1 V IV 6 I 5-& v I 5 - 6
'3.. -'-4
Se poate observa aici pasajul dublu1 ca cel simplu pe
.acord in stare sau pe intii. probleme (mai
'delicate decit acuml ) le (din nou) tonalitatea
In IV-I evitarea secunde se va realiza prin
utiliznrea variantei naturale, mai din caUza
Jnersului ascendent al treptei a
- 46 -
IV5- 6
3- 4
Evident pentru n virtutea
considerente este de sunetul respectiv -
sol becar n cazul exemplului de mai sus - este o
nu
In I-V vom fi (pentru prima fa-
cem apel la varianta melodica pentru a evita incriminata

15-
3- .-+'1
I 5 - o
3 -4
-
II
-
-

WVI
I
1 I
i
1
2.+
J J
J
j
L""Iii" .. --.
-- ..
?11111
....
. I
C
TIublajul clar din exemple: va (pe acordul
'\
real acordul de pasaj dublnd obliga-
toriu lundamcntala de Care depinde.
redus ca utilizare (din motive deja pasajul pe
bas se a fi un liant melodic n
dintre treptele aflate 1-.l 5 ? IV -1 :-}i I-V. : i, 36 poate
ncheia capitolul dedicat pasajelor pe bas mai inainte de a
posibilitateu ie combinare pe care cele note nrudite
(pasajul broderia; o au. (In primul caz al ex. 99 se
intre de la sopran cu ne la alto, n
al doilea caz este invers, P3saj la sopran, broderie la alto)
- 47 -
99
,()
I I
..
,
I
-

16""1. .....
- -
--
\." ,1 '!IIIi.

....

r I
I
II" r
.J-
j
1 I
.... &

.- CI'
.. .
.#
"J
I
...
I
J 5 - 6 V IV S- G l &
3 -4 :'-4
mai trebui pericolele de paralelisme care se
-nasc cu acestor pasaje t pericole care,
evitate (aspect deja anterior)
Zx. lOC
IVS - 6
3-4
'Je p03.te constata insii ca. n exemplul apare
o succesiune succesiunea
va fi de armonia rezerve (este vorba de
o ntre o o deci nu se
pune problema sa tie ca UD paralelism de
fecte) succesinnea so-
Dor. - foarte de rezolvare a cvintei
este 1tn interIor' - pe - n nici un caz prin
pe un interval "gor' cum este cvinta
poate fi numai basul va
int.ona o (sextacord) cnre va uumpl e" cvinta de rezol-
vare.
IV5- 5 '6
3- 4
- 48 -
Atunci cnd Va fi cazul se va proceda similar cu
rezerve) mhi-
(acceptatl, aceasta din

numai pe sextacord)
.-........ _............... -
----...
ACQrdurile 6 derproderie pe
Mai dinamice decit rudele lor apropiate (pe bas brode-
riile pe baa schimbat vor completa galeria broderiilor celor trei
elemente ale acordului: broderiile pe bas se realizau su-
perior de broderiile pe bas schimbat se reali-
superior inferior de inferior de
(eventual, pe sextacord) inferior de
9i aici so pot ridica succesiunilor permise nepermise
de cvinte).
102
6
{6 o 6
4
G
------- --
I 1V 4
8
V 6 l V_ _.--41
6
"-----_
& 6 6 -
(ca de obicei) va ridica 'Probleme. Nu pe treapta 1,
.r.;x. 103
- 49 -
t
ei
pe treptele IV V unde vor apare (pe IV) de
de cvinte (de la la invers)
rsau va apare folosirii minorului melodic (pe V) .n for-
Oc

Ex. 104
6
v----
Mai broderia pe bas schimbat sau
se va constitui intr- - armonie eficient de mobilitate a-
De altfel acordul accidental rezultat se poate impune
ca o entitate in sine,fiind
posibil un astfel de cifraj (pe care uu-l .
J.J
Y
,. 105
rr r-
I-
I I
I ---., 1

V IV IU
6
III
Cit dublajul, se va porni intotdeauna Qe la acordul
real cu fundamentala acordul de broderie va dubla obliga-
toriu nota din bas care se Va reveni la acordul real irU
n
Acordurile de 6 de pasaj pe bas schimbat
Aparent efectiv dintr-un punct de vedere) mai
decit cele pe bas aceste acorduri n
diferite ale
(5 6 sau 6 5) trecerea (ca n cazul celor
pe bas intre diferite (IV - 1 sau 1 - V).
- 50 -
Ex. 106
tu r

; I I
1 d ' .--' Li-
I - --1- :.- __
1w-r--Ef3>F=v
, 6 '6 6 5
pe a lV-a (dect eventual succesiunea de cvinte la
broderii)
108
I

It
--T ---r---
I
I 1
.e.:
II
.1
I
1\/ 6 6 5
IV
6 5
- 51 -
p.! pe a unde apar cele forme ale minorului melodic: cel
J.D urcare cel deacende:nt " a l lui Bach" (de altfel
f
pasaj ului pe bas schimbat este foarte prin
interesante ale vocilor).

Bx. 109

--- -..,--_.. _..-,... ........... --- - ------
5 6
V--o-6- - v" 6
4 b 4t
C3 la de broderie pe bas scbiobat, nici von
Qubla t;>e acordurile reale fjnAle fundamentala, iar pe
acordurile de pasaj vom cubLa !.lvID.ai nota din bas (a se vedea exem-
1 1
t )
p e e aU'Jer.Loare
{e(JUSu. C1. ar-Le ce ut ili:O:=Jre, se a fi
in anumite muzicale caracteristice,
e,.m l'1')i al es (:e cade ei 1)'-.13.* .vducerea notei reale a.
acordului cu o vnLoaz-e mai devz-eme coreapun-
c i n punct de ved.Are metric pe o - mai rar timp -
'le tim;.) semnifica "ne unei anumite notre
:reale fiir.!. a rtnorri.a ;)0 a "merge" o
dj n 3.rrnonis oare , lucru, valabil r:!ai .qles La nivelul
s8fisibilei diL acordul uominantei
f
este perfect posibil mai
mu Lt dec1t atit, de do:rit) J1' spe c i al r. cadcrrta f Lna ..
t; J.
_ __ -;1
. - -
...."..:---t------ -CL... -
- .-.--
p 5 -- fi
-3 --
- 52 -
Iv
6
V6
3-4
IV
I
o
V5 - 6
Se poate cu observa faptul apare
treptat doar) se
prin repetarea ei pe loc (sunt extrem de rare cazurile
.c.nd se de nota Din punct de
?edara ritmio raportul atit cu nota
anterioaraCt cu cea inferio-ri-
tate.
Ca celelalte note melodica, poate fi
(pe 6 sau cind eate acordului in bas) sau ( )
Invers dect la pasajul pe bas aici vor fi posibile
I-IV V-I, IV-V neputndu-se (deo-
realiza. din oauza iminentelor 1:nevitabilelor) peri-

cole de cvinte octava paralele, (cu cazului particular
prezentat n exemplul de mai jos - ultima
Ex. 111 I
NU.
Ct despre minor, aici nu se probleme, nici
n I-IV nici n V-IT
112
15 - 6 iv v 5 . 6
3-4
Se poate remarca faptul in ceea ee dublajul,
acordul real de la care se are fundamentala du-
blaj ce se obligatoriu, pe acordul accidental de
(indiferent de faptul este 6 sau )
- -
Folosite locul in special in
E
Ul el e categorice unda tonici1 prin
,'1cerea tocmai a fund9mentalei acestei cu o de
"" . p mai devreme.
6
Acordurile de_4 6 de-1--c1lappee
echapp6e-ul coplul capri-
al armoniei Aceaata l cu o
eta "zbuz-L.ndu-ue" atunci cnd devine prea ttzurbagiu
u
firesc
fie ntruc.t este singura melodica
e permite saltul: acesta este prezent ori n abordarea lui (rezol-
. srea treptat) n rezolvnrea lui (atunci aducerea
ui se va realiza treptat). In fine el poate "luxul"
t
!e a intra a prin salt ceea ce, trebuie
rt
C':l,UJ mult pentru o att de
bum este az-mo ;:"igur, a echappee-ului
mai rar ea produce de obicei du-
reri ce cap ::.:t.r'.::ctll:,ilo1" t on-if.e Rtt logice or-donatre , prin
unor salturi mai mult; sau DaI previ'zibile
.Jx. 11.,
ueo camdatr , auordat t:JTin prisma actualului capitol
(acordurile J0 91 va locul
c v '. uce , Ciza VO:A veU'33 lJ co nt nuare t na L cLcs n
c alte no te mclodice care , "prin 'rigo'}l"'eu lor, ii vor
mai llmblinzi
u
aspectul selleral .. I.... 81
Rtare.
v& 6
4
q!
- 54 -
Evident se pot imagina multe tipuri de acorduri cu
eventual cu basului. Acestea sunt
cam prea pentru stadiul actuale, de
aceea le ilustram doar prin oiteva exemple furnizate mai mult cu
titlu informativ.
Ex. 115
I 6 6 V6 1 & 6 v c
4... .
Un exemplu relativ curent de este cel utilizat n
formula de el substituindu-se
116
f'\
I
v
6
5
1
5 ,5-;-5
'+ 3 - 1+- 3
de note melodice pe acorduri de 6 6
4_
Ca un paragraf final al acestui capitol al notelor melodica
studiate pe acordurile accidentale de 6 se impune combinarea
din diversele note melo6ice. Unele cele intre
pHSqje broderii, le-am amintit deja. al-
tele in care rolul principal il vor avea fie broderiile, pasajele
sau de acestea se va insinua cu
eehappee-ul, tolerat mult mai bine astfel, de
mai mai n catolici
u
Dar mai nainte de acestea ar
fi neoesar diversele posibile ntre ntr-
zieri celelalte note melodica. Armonia (n rindul
- 55 -
t
accidentale) de intirzieri poate fi (n cazuri
sau
t
eventual, se poate realiza UD pasaj pe ea.
I
< Ex_ ll?
VG G 6 5 V& t; t 1
5
'i Y.} '-f 4 3
In mod ntr-o asemenea poate apare chiar
un
uJ{. 118
1
5 6
6
4
,;sederea ;;itua vor putea fi n special pe ar-
monlile da unde, prin Jrocedee'de acest gen se
amoniei accLce rrt n'Le '::03 ntrziere It
J
1
;X.. 119
1'.' V5 6 6 I 5 - 6 - !>
4 4 3 3_
4
- .3
Combina Dotelor ueacccennuatre cu pasaje pot
prilezul o :le sitpaijii, uneLe ilintre ele conatituindu-se
.:.11 sulv,Jtoare anund.tie cazuri.
- 56 -
Ex. 120
J I
-

r_

I
1 V"I
I
l
-
,...
de broderii, pasaje (pe
LX. 121
sau de
t:x. 122
1
5- 6
vI;
3-
IV G S
4#
S 5
'-1 3
6 5
4
-- -
-----
---
I 5 - PIc
V 3 - 4 o
Aceste de note melodice aduc de fapt un tereD
muzical fertil n care, de imaginea de diversi-
a laturii strict tehnice, partea are de
tocmai prin posibilitatea de a opta pentru o din cele mul-
te Care se Cmpul de al celui care
tema se considerabil eate
n limitele impuse de acordurile de 6). Pentru consolidarea
mai nti a problematicii strict tehnice propunem, n cadrul te-
- ";)( -
reoapitulative, un gen special Ce fiecare a
tip de va aduce o (1 t IV sau V) ,
rtoate notele ce nu se vor incadra in limitele acestei
t urmnd. a fi interpretate drept llote melodice subordo-
1
lnate acelei Sigur, tema presupune, din acest motiv, Q
;dozl de dar are avantajul el pe care o
(uneeri nu prea de peD-
;tru toate sunetele ce nu fac parte din aoea le intel
'preteze. drept note melodiee. In plus. in cadrul
acestui tip de temi se va pleca de la
notele lungi din vor fi dinamizate cu ajutorul so-
oferite de utilizarea uneia sau alteia din armoniile acci
dentale. O precizare; indiferent de natura lor (acorduri
reale sau accidentale) acordurile de DU pot apare in succesiune
(deci sau mai multe la
Probleme de i S1Dt@xl
ritm metru armonie
Desigur aceste probleme ar fi fost mai bine plasate in capi-
tolul introductiv ntrucit aspecte generale de
a discursului muzical de tip tODal. Am considerat necesar
parcurgem mai ntil aeest capitol atit de important al treptelor
principale (avnd la notele melodice pe structuri a-
cordie. de 6) pentru a avea elemente muzicale mai consistente
n vederea acestei probleme att de importante.
Evident nu un capitol demn de un
tratat de analize muzicale. Vom ncerca parcurgem suc-
cint citeva date privind a dis-
cursului tonal extrem de importante pe care le
presupune pe plan armonie.
Se la baza de tip tonal clasic moti-
vul muzical, a acestei muzicale.
Motivul presupune un desen ritm1co-intervalic bine precizat. in-
dividualizat pregnant, el trebuind accente metrice
principale, mai rar avind un singur accent sau trei-patru (excep-
Rolul armoniei in motivului strict melodic
este armonia nu numai un cadru oorect
adecvat de Q motivului, dar poate participa decisiv in
reliefarea acestllia p:rin succesiuni armonice caraoteristice. La
nivelul primar muzical la care n prezent (doar trepte
- 58 -
principale) problematica atit pe plaD melodic
ct pe plan ritmic,nu va fi prea Totu,i o realizare co-
chiar mai mult, se va impune.
Ex. 12,3
'6
J.
4
.
1
,- V6... 5
6 Jj-3
V6.._ 5
3
1-J2> 1\/6- 5 I 6 - 5
4 4-3 -
a motive (care pot fi identice sau complet
diferite - ntre doi poli putind fi o
practic de va conduce la crearea unei fraze
-
muzicale, unitatea
Ex. 124
motivul muzical trebuie UD muzical de
sine fraza prin a motive, pre-
supune deja o bine su-
perior. Finalul unei fraze poate fi nchis (pe treapta I) sau des-
chis (pe treapta a V-a, rar pe a IV-a) creind sonore diferite
n de acest aspeot. In cazul n care este vorba de prima
finalul desChis numele de n timp ce
cel numele de
(Ex. 124
Ex. 125
- -
125
.t oprire (mqi mult sau mai este tns
numai la prima trebuie urmeze a aoua.
cu aceasta De unitatea
superioar, perioada (un teoretic ipotetic A). Cea ae-a doua
(automd'l .... lLalu.l pe_".i.oauei) Va . ot pu una din cele
t.rei j i .. le. 1 .... ur.c L teme de armonie de
3 (deci o 0vidont. 2inalul nu poate fi de
cit. unuL :aiugur, a ce.La pe i.o , pe i-Lo ada este
.[:i..e motiv r a primei sau a celei
de a doua fraze), fie printr-o (caz destul de rar ntlnit
de trei evid0nt y:'"'inalul ei va invariabil
realizat pc acordul tonicii L stare (un final propriu-zi
innginct in 3COSt etil cuziCJ1).nr fi demn de
subi.Lf.n.i.at; f:3pGul n seneral la inte-
r-Loa B'9 o frnare a aspecb urmarit n

- 60 -
In continuare vom ncerca o extrem de
aceea care corelarea aspectului melodic (din
punct da vedere metro-ritm1c) cu cel armonie, implicit deci rea-
lizarea ritmului a metrUIui discursu1u1-armon1c.
Nici aici nu vom face o rememorare ct de ct
a problemelor metro-ritmice pe care le muzica de tip :
clasica-romantic. Ele sunt complexe, ar ocupa un mult prea
extins, in plus nu fac obiectul directe a prezentului tra-
trebui doar amintim faptul elementul metric n
(n special n cea cea cla-
rolul unui tiran al ritmului nu numai un simplu
ordonator al acestuia) t el impunnd rigoarea sa la limita me-
canicismului. Temele de armonie, cu tente generalizante
ale acestor tipuri de vor meree pe linia ct mai
corecte a ritmice n cadrul unui metru ce ":.-
rectiliniu. de ce marcarea timpului accentuat devine o
peste con-
cuc.nd la momontuuf, accentuat de corespun-
din punct de vedere armonie. l\oua armonie ce apare 1.Jim-
pul accentuat (chiar dRcci ritmic valoarea de 2ici este cu
una diu - deci aduce automat sublinie-
Tea acestui moment printr-un accent armonie. Cazurile de trec8re
est e a armoniei (lntr-o ele armonie) vor trebui f le
cu ,ul bine justificute) i'iind n principiu permise
numai cnd in arrt er-Loa.r a fost o
(armonie ce se va prelungi astfel peste (e-
ventual se poate demara cu armonia de pe un timp semiaccen-
tuat al anterioare)
Ex. 127
'5 e v 65 6
4 5 4
tV}fr
'/
5 C' 'e:> Iv
4
;1.
Pe parcursul armonice din (indiferent d,
1se din punct de vedere ritmic n linia discantului) .lea
in general realizarea unui ritm ctt mai "normal", mai
evitndu-se mai sofisticate de valori (oum
fi da exemplu; J.- l' f1 n sau JfI n ci se vor prefera J. J> JJ
au J n J ). In ;en;'ral 'Vor fi ;vitate armon1ile pe valori
curte mai ales foarte scurte, iar armonice
"$fective se produc pe usemenea valori, perceperea discursului omo-
'on se face cu mare dificultate (din cauza cu care se
succed evenimentele sonore diferite), fiind a-
Wceea de de (evident, pot fi ex-
f
Valorile scurte foarte scurte (optimi
vor fi tratate (n principiu) din start Ca note melo-
ldice, ele grupndu-se, sau mai multe, sub stindardul unei sin-
19ure armonii. Evident n calculul acestor aprecieri (valori
foarte scurte) ar trebui intre Qi tempoul care ar
1
[putea aduce modl (o optime n Largo o
valoare n timp ce n Presto se extrem de ra-
I pid). 1 L de armonf,e nu vor de
tempo, considerndu-se n principiu un brad mediu ne
a In anterior (n
principiu) n aceste de tem.po.
,;; x , 128 ,

L:l--:tr-__
_J .- --
,. - -- t--!t c; . :---1
, il
1
- ; ,....,. r==r=;=; t
I 1 . I
- __ J:- -:
-+- r -r
I
IVfi t Vfi 1 V6 ! - 5 6
pentru o mai echilibrare a ritmica
de ansamblu o ct mai mare se re-
lllarcarea, jalonarea timpilor acolo unde ei nu sunt H men-

expres de melodi.ei principale (ax. J, J_J:J j -7


intr-uD asemenea caz se va pe ""l(..(n :?:=:-IDonic, O schimbare
av nd ritroica. J ; J ). Aceste se
... -
- 62 -
pot face fie simplu schimb de (preferabil cu
baaului, deci schimbarea sau prin schim-
barea a armoniei. Ar fi de ideea marcarea
prin repetarea sunet nu are un randament deo-
Bebit iD ansamblul coral
.1
Ex. 129
v 1--
astfel perspectiva unui ansamblu metro-ritmic ordo-
nat, echilibrat (este de comun, de banal) care re-
doar un simplu punct de plecare zonele artistico-
muzicale superioare n care se vor situa marile tonale.
nu temele de armonie sunt sim-
ple destinate studiului acestui domeniu muzical att de
complex credem este bine de la elementele simple,
pentru a aborda apoi gradat problematicile complexe ale
acestui concept sonor att de vast cum este cel tona1.
Acordul de cu
Septima pe (sau cum este curent I poate nu
tocmai corect, septima de prima
pe care o armonia De altfel
1ntietate ce i se in studiu corespunde intie-
istorice, acordul de cu fiind o
pe care muzica a impus-o a statua-
t-o. Acest mare compozitor de (dar de madrigaluri) care
este Claudio Monteverdi, personalitate ce amurgul
--.... ----..---. ....--.
unei epoci (cea cu zorii Doii epoci omofone, avea
acordul dramatic, tensionat al aeptimei de acor4
de mare efect in muzica de
- O", -
n ceea ce geneza acordului, peD-
E
supraetajarea trisonului de i s-a o
astfel (pare s-a primul de patru sunete,
. 1 de
Ex. 130
V7
Cer-cetr nd partiturile epo cii 111 primul rind
e cele ale lui procesul de creare al a-
cordului este de fapt ultul, cum trisonul major sau minor
u s-au dil.. suprapunerea de ci dintr-o cva.nt a
care ulterior a fost cu o mare
sau Lni seJ?tim-9. pe apare ca o melo-
fdica (pasaj) pc urmnd ca ulterior acordul se
ncetul cu ncetul, ca o entitate n sine, ca un acord de
sunete adus direct ca 3.tare.
De altfel modalitate de a aduce septima dominantei
nu direct, ci 1J.ltjrior atacului al 3cordului treptei a V-a
a-a mult timp mai trziu, n baroc, claaicism chiar
septima pe c.ominanti,n formula de
caoe , n moment (evident sunt
, r,
v :.
.)
.... -
-#---0. _--Ql
n :
15-:'-5
6- -4 -
-64-
Mai nainte de a intra in problematica
de de se cuvine a trece n
tuia, intii cel complet)
Ex.
de a acordului
aces-
...'" rO-
fj
I
-W
!4
i
ij%t' Fi'
)

I
l=l;
S'
7
6
si

6
6
6 7
5
5
4
4 5
5 4
3
3
.3
2-
it
3 .3
2,
folosit rar. In se c1fraJ prescurtat
n care 5 unt puse n doar :fundamentala septima, celelal-
te elemente fiind
Ex,
134 f<l
R\\
RII'
@:il'
tii'
MI fii

6

5
3-
2.
j
&
I
(
l;
se

7
6
4
z
5
.3
cifraj i se va n minor (de , marcarea Acestui
sensibilei#
Ex. 135

7
(-It)
,o
.
....
IV
o
t':}
j -D-
:'IIL"

:
1....
.....
Fiind un acord de patru sunete, acordul de de pe do-
nu (n principiu) probleme de dublaj, celor patru
voci fiindu-le cite un sunet (n orice repartizare).
n starea (n bine
justificate) eliminarea eyintai, in acest caz, normal, dublndu-se
Ci.:4 ___
(att sensibila cit septima, elemente cu rezolvare
obligatorie, nu vor putea fi in nici un caz dublate!). Intr-o anu-
se va putea practica eliminare
a cvintei pe intii a treia, dar pentru actualul
stadiu armonie nu acest lucru.
Ex, 136
Se mai poate faptul septimei o stare
trisonului. ID poate ft
in :rica v a pierde astfel
. 'irmitatea" acord ce poate fi :folosit n con-
ii cvasi egale cu celelalte ala sale. Implicit 98 va uti
a treia.
Fiind vorba de o abordarea ei ri-
(sau poate ridicn) de sonoritate (aducerea sa prin
saj pe armorrto so noz-Ltabea cea mai J n con-
nici nu ar fi Erobleme speciale). In aeptima_Jt9S:
se
trei diferite:
u'tis:Ua) -
137
-'':>---r --
.,';
,. =i!'t=z - :'12 --- . - . o -jO,
, {t l J II '--"" '. ti Il H I
l.. I li I 1
II 1 I l: \
'" Il', I :! !I il
j
V8- 7 IV V7 IV6 v 2, I V6 I V 6 l6 V 4
5 3
)cntru alte mai asp-re, mai dure, vom Ii obli-
de n vederea unor

fsonore, pentru septima de nu credem s.unt necesare ast-
:fel de fiind cea mai cu statele de
cele mai vechi l tonalitate, septima de poate

apare oricum, nct nu mai este c3zul ne de moda-


litatea n care este Ea va fi pur simplu urmind
ca apoi fim de problema a re-
ei.
ChE11d __ pe de
--- - -
fapt rezolvareQ ei. Ca orice si3temul
ea cu sensul tensiunii sonore
pe caro-l intervalul respectiv. rez21vare se va
uro1uce. :irA9C, treptnt descendent.
,o; ---.:--_""__
Acest aspect acordului de domi-
cu septim: sensibila se z-ezo la fundamentala a-
:.:oo;n(lttlui are a r.1erge 1'1 cvintA este
- 66 -
..
septima (CU rezolvarea ei cobortoare), un
nou element al acordului de este adus obligatoriu, anume
Astfel apropierea ntre cele acorduri (de
de toniclO . fapt ce nu poate decit sublinieze supli-
mentar V-I. De. in mi1X'r nu se -t
nimic deosebit, acordurile de de fiind identice
1n minor
Ex. 138

v.,
rezolvare este cea
n marea majoritate a cazurilor. ExistK speciale
>
Mai rar .n-
tlnite, aceste a,unt posibile de aceea trebuie
,
'. O rezolvare a septimei se va produce atunci
cind basul, in acordul de rezolvare (treapta 1 in cazul" nostru), va
intona nota ce trebuia constituie rezolvarea septimei (deci ter-
acordul de treapta It care apare astfel in
Pentru evitarea unui dublaj nedorit al acordului tonicii (du-
blare la care se va uneori mersul armonie "urit" intre
vocile care fundamentala septima - basul o voce su-
- intervalul de fiind urmat de cel de
adus prin mers se va conduce (numai n si-
septima treptat ascendent. rezolvare ex-
(ca cea de care am amintit deja) va fi vala-
la nivelul septime mici, indiferent de calitatea tri-
sonului sau de aspectul
Vor fi cazuri de n care se va putea ajunge
la dublarea pe l. dublare se
va realiza de obicei numai sau (prin
mersul treptat al celor voci) in cadrul unui acord (cel al to-
n1cii) din care nu va putea lipsi cvinta sau, in cazuri cu totul
speciale, intre s opran-bas , de obicei in cadrul mersuri gene-
rale foarte "strnse
n
'Pe valori ritmice reduse.
Zx. 139
, o
41-
&?-

I h J
-.rIiOOi" .
-
,
-
,
.- .- ..
-
-r 'IJ;;;:
-
ro-'
fi
,
Y'
,
I
1\
1) j
f)
1:
I
iIi.
j
-,. '1 '1
_1iO:
.,. 4
T - V l
V6 '6 V4t
:; :a,
Vom n exemplul (140) create prin
rezolvarea a septimei mici de bas),
turi de rezolvarea
Ex. 140
--4f.--:::;,..--...... - t2 J
--- _ -
. 'fi' -e- T \ ::
'. I ' I
I
\,' oi
\ I ' I
: \ '- II
--,... "b __ L - S .. -9- =F
=:-- --
Y,- 1,. Vb "'t 1
6
'7 'S
Q 5 3
r...cordului orice va
mai put ea pr-esupune (n principiu) o rezolvare Aceas-
rezolvnre n pentru sis-
temului tonal!) o vom ntlni extrem de rar n cazul septimei de
.... foarte

n faptul rezolva-
rea se va Jrin septimei pe loc, ea deve-
nind reala n armonia ei bine, ca se
lucru, in septimei de este nCCOS3r C9
sunet se' transforme in fundamentala acordului de subdomi-
mai faptul
- . ('1 [\T) +- 1 . Y t A
nomnan 3. -, 03 ve O 'J' r: arrnoru ne ona ,lTJ conae ca.n a
de sistemul tonal. Ea va fi cel mult ca o
n IV-V-IV sau V-IV-V; In va fi posibil
iV-Vr,-:V 3.-iU V, ,-TV-V( 17\
I 1,i J
- 68 -
Ex. 141
'#1.. 1'1 V

,
-
.-
':'J-
-,_...
..
- ".,.
EJ .'
V

-.-/.

: Q
-6- /\ "6-
J::) /) -e-
--..
....,. ......
....
--- -
-r
.- 1.....
.....
Intercalarea unei ntre septima
rezolvarea ei nu cu nim;i.c datele problemei,
Ex. 142
D .-

I
-:il
1.
,
--.
-
.....
-

o,.

f
I
-Er-

.-
r
.
.....
v6
.;"J
6
-;.;.. .5--
!)
4- 3
septima n armonia tOnicii, rezolvarea
cu . ntrziere!).
mai puternic, mai tensionat dec.t simplul trisOD al do-
minante!, acordul de de nu-l pe aces-
ta, DU i se substituie. El va coexista cu trisoDul alternn-
du-se folosirea unuia sau a celuilalt. Mai mult decit att,
acordul cu Va fi adus fie direct, fie nti trisonul
apoi, prin pasaj, completat cu septima sa n
In economia a de armonie vom in-
cerca relativ echivalent acordul de cu
Sigur nu poate fi vorba de o
ci de una de care muzicale particulare pot
seama sau nu. qricum, acest acord UD acord de
n armonia el fiind primul care
ideea de n acest concept muzical. Il vom
prezent in tiparele armoDice clasice baroce cele mai simple
vom putea la cele mai sofisticate armonii cromatice ale
lui Wagner sau Brahms, apoi in muzica
(Debussy Ravel) sau strecurndu-se ici colo, chiar n
-
al lui Enescu sau Bart6k (cu O mai ca
nu mai vorbim de cu care este abordat n multe
neoclasicilor (StrawiDski, Prokofiev). UD "paraona" armo-
important care ntreaga i-o acor-
!
Acordul de de
Personalitatea dominantei nu a fost complet; armo-
diatonice i mai o pentru n-
tabloului acestui att de complex acord, personalitate
de prim rang (lumea va noi
dominantei, dar asta este o ce va fi la
;capitolul cromaticii). este nona,
disonant CP. acordul de Poate mai
,greu 0e decelnt deci7 in cazul procesul de
rimpunere a nonei 8ste mai clar pentru faptul ca G-a des-
'f t "pe mu ce planuri. a (posibil) ca o ntir-
ziere din acordului de sau ca o bro-
derie el f'undame nt a LeL .. evident

lt;y. 143
BIBLIOTECA
NATIe
nE MIJZj(,,;.. <, .....,
f
1'/ V9 " 8 - -
7
i.Li. simpla p: e zent ez-e e a acest.e i, probleme J.eja se
ridj slta: acor dul, ce no de acord de cinci sunetie ,
nu por.uo figura complet in ccra'L adoptat de armonia (le
.;iC0j,.U. (-:J.Lr. ... s ; :i<.:t pL t ru \, oei;, ':"n ..ae V8. j.1UDf;;
blema eliminirii a unui sunet. Evident acesta nu va pu-
tea fi aecit cvinta (sau, in cQzuri cu totul
O a acord o Va rezolvctr8a nonei;
nu B.tit ea il: s i.ne , cit ei. r.ona se rezolva. trep"Gat
coooz-.r or- n acordul
none f ':;r> .. PY':;blenn.) se este ana-
- 70 -
"
5
oosi.I
I

v
2.
,.
)
-
o
-
-
V f2
4-
I
-
--. 1
-
'i
9
o
,-p-
,
,

-
liz1nd acordul de faptul fundamentala lui este
viitoarea de rezolvare a nonei; n se o s1-
. pe care, .n l:1erspectiva tot mai a
o vom ntilni tot mai des: intr-un acord e-
lementul disonant eu sunetul de rezolvare. In acest caz concep-
principii severe:
n in care ntr-un acord o m-
cu nota ei de rezolvare, se Va plaSa numAi deasu-
pra notei de rezolvare la o de sau
caz) de aceasta. Fiind postulate nu se nu se
(de fapt este vorba de evitarea unor

deci acordul de de (care pro-
blema acestei a - Dona - cu nota ei de re-
zolvare - fundamentala) va trebui cont de faptul nona se
va plasa numai deasupra fundamentalei la o de
cel o (In ultima din ex.l44 se
- de intre vocile interne in cadrul
acordului de .
Ex. 144
Evident n minor (unde nona este nu mare ca n
major) lucrurile a.unt absolut similare.
Ex. 145
.-
"

.J:L
.

Vs
- 71 -
Cercetind cifrajele putem constata faptul spre deosebire
ele utilizate acum, apar cifre ce intervale
. '
e (este bine faptul cifrajul
re bas vocile superioare prin intermediul intervalelor simple.
rajul fiind o a acordului particula-
'eze fiecare in parte) Lucrul acesta se toc-
n ideea prin cifraj a celor prineipii de cons-
a acordului de Astfel, starea '} (cifraj
(5)
9 - se aici, ca la septima
, ea prin cifra;) doar a fundamentalei demons-
prin cifra 9 obligativitatea Dane1 la res-
14
de nti (cifraj prescurtat
(;)
obligativita.tea. none (14) deasupra funda-
'ntalei (6) la a-ar fi pu-
:t cifra cum eventual se poate ntlni n unele tratate de ar-
Die, cifraj pe care nu-l La fel se va intm:pla
12 10
doua 6 r 12) a treia 4 Ultima
4 \ 4 2
3
IJ turnare, a patra, numai o pur a acor..
)
,ului de ea neputind fi pentru. simplul motiv Q-
uce nona sub
1) Ex. 146
!
ia
-e- -e- -e--

I
I3
it
d b
go

I
.9


,fQ
NU
o
'"
2.
Fiind un element aspru, de supratensiune peste sep-
"tima) Dona va mai permite J11uxultl n orice
va fi sau ei sau, nu
posibilitate (in I-V
9
de exemp1u),
ei fie prin mers contrar de sau prin mers di-
dar treptat.
,
. . __. --.- , ----r-
__
') ,
.
- I
(
-
I
1
r
I
,
I
..e-
e .: r> -.- 1') -o-

.
.
o
.
--- --
"
(J
- ._----
IV
Bx, 147
Rezolvarea am cODsemnat-o deja; ea se produce numai
cobortor, dar aici se va crea de
vure stnd pe loc (extrem de din motiv amint
la septima de V
9
- IV ?!).
}:;x. 148
- 72 -
-it004---- -b----
- - _.-0-.
I
---+1
"'9 IV V
2
IVS vh IV6 y5
6 "+ 5
Ct locul nonei n economia
a discursului tonal, se poate afirma utilizarea ei este extrem
de redusa. Se pot realiza numeroase teme n care acest element
cu iar pur simplu
fie Nona nu este UI: element caracteristic pentru acest"
tip de discurs muzical, n va fi destul de rar
uliilizarea nonei Va putea fi, p.roce nruaL vorbind, mul
at uncf cnd ea v 1'i dr-ept

c ntrziere - O tensiune ce se poate erija
perfect n ca ntrziere a fundamentalei (deci rezol-
vata pe I]rmonie nn pe ar-morrl.a i :reptei I !) se va compo "
exact ca o (deci acordului cont, logi'
de cole doua. principii). Ex , 149

----.
..
-
--t - "'"
I
II
I
f'./
-./

l'
.a:
"

I 1
" ."". 6
vg e
-73 -
J I
,')
It
o
....
ti
..;:,
V9 - a
7
.... r> I I
IV I
T
J
.


-
I
-
.
-
Ca a (deci cu rezolvare 1) va
dica alte probleme: ea va putea fi fundamen-
la acordului dedesubtul acesteia (fundamentala nu mai
lul de de rezolvare!). Concomitent cu Dona nu va apare
acordului (de fapt nona, ca intirziere, este virtuala
Ex. 150
Y 7 " 7
2.-3
aceasta va putea fi n mod
bas, acolo unde n locul primului cifraj, mai greoi,
e cel de-al doilea, mai comod mai sugestiv.
Ex. 151
1
"7 6
6 5
4 "
comportamentul nonei ca ntrziere a fun6amentalei nu
idica probleme speciale in minor fiind similare)
Ex, 152
J n schimb tratarea nonei ca intirziere a se va putea rea-
numai n minoru1ui melodic dintr-un mo-
tiv lesne de care se
-- t --
, 1
1
..
Ex. 153
e) I
I :'1 1: ji
I ' r I
a: __.J_ \ _.J2!. __. I :. __ o 1:
-:-i-
v - 9 - 8 Y7 v 7
7 - 2r--.3 -1 - 2.#-
- 74 -
\v7
2.#- 3# v-- 6
Nona eu broderie : mai rar, 110Da poate
apare, atit in major eit in minor, ca de broderie a funda-
mentalei (rezolvBdu-se coboritor, trebuiesc respectate cele doul
tt norme" ale acordului de AtURci cBd apare ca broderie in-
a automat dispar cele douii de serviciu"
ale nonei (in minor din nou necesitatea meledicului)
Ex. 154
'J I
. ... - .. _--
7Y- ,: .-- - 1..,- .... r
i ii I
I I II 'd--
__ - .. L_- _.-:.. __-... .
. ! n-----
1. 1
\j 8 - 9 - 8 \j 8- g- 8 v 7 3 V7
7 - 3 - 2. - 'Y?>-2.-3 3#-2.#-3* v%
Nona ea pasaj este mai rar folositI - pe armonie
evident - ea ridicnd probleme delicate n minor.
Ex. 155
Concluzionnd se poate afirma faptul nona un
cmp de utilizare mai intens mai ales in postura de
putnd fi nsl (mai ales ntr-o
mai ca O cu pru-



r
?f-
II
Treptele secundare
Ex. 156
ce se n minor ? Aici
treptei a II-a se pe scara a sunetelor.
};x. 157
Sub denumire (destul de poate nu
emai armonia tradi acordurile ce
se nasc pe treptele II, III, VI VII. treptele III, VI
I II "oficial" sunt recunoscute a avea o mai
(fiind trepte modale, deci sunete cu
!principale pe terenul modal) n schimb problema treptei a II-a nu. este
, ,
poate tocmai suficient Contradominanta (sau dominanta
aominante1 - extrem de impropriu de unii teoreticieni supra-
- denumire doar prin ei n dar nici-
ilecum n angrenajul tonal) este - o argumentare
rea - drept ea fiind - in
major - pe scara a cvintelor ntre treptele tonale mo-
,"dale.
,
Ce comun majorului minorului:
a treptei a I1-a deasupra dominante!, la de per-
suitoare, fapt ce-i n de treptele
I, IV V) o la interval de
de treapta l. de sprijinire a dominante! pe care
o prin ei (la cvinta de
158
IV 'V I
III V fi IV
- 76 -
'1 III tv v VI' 'IIi

I II m IV v \II VII II IV VII V 1 III V 1\1 VII

pta a V-a, dominanta dominantei!) ne
apta a II-a pe Caro o putem socoti tot o dar
secundara. (deci nu cont de
acordic care o in sfera de
a s\ubdominantei (vom vedea imediat cum) de ei
putem rolul deosebit pe eare-l n economia
rol ce se apropie foarte mult de acestei
muzicale (I, IV, V) plasind-o in imediata lor (ba une-
ori punind-o chiar pe picior de egalitate cu
Privite la modul acordurile ce se pe trep-
tele secundare, mai slabe sub raport tonal, nu sunt capabile
creeze o fizionomie proprie, ele fiind captate n sfe-
ra de a uneia din treptele tonale. Principiul care
la haza acestui pl'oces este acela al pe baza su-
netelor comune dintre acorduri. II se va plasa r- lui
IV, vn n cea B. lui V i.n timp ce III VI vor suferi duble in-
din partea lui V 1 respectiv 1 LV.
abso1ut oentru minor.
f lecind ce la aspecte tonale speciiice, a-
corl1.ice dublaJcle practicate n acordurile secundure vor viza
in rind relie"farea notei (sau notelor) importante din acor-
dul principul nuzeran (cu C5. acestea sa nu fie disonante
Fiind mai slabe din punct de vedere tonal, o persona-
litate proprie (ci subordonate unei princi-
pale) acordur-Ll,e secun. .ir-e n ve:.... :;>utea apar-e (':L principiu) dect
-----""-'- - ..-..-.... '"' l
in m ':'1.. l'a.:;) oU t"La:rB61 c.:1nd trisonul res-
_t.__
pe ct Lv este conscnann) , a doua (ca
'-, '1 CO' 'dului , ceci or.ivi'l:;a ca armoni,e nu 0a una
VI
ra/era6/J
'6
'II
1/6
5
II 6

D/
<.
I
I
!lV
- -""...
-e/
.
.
-0-- -e-
<;}-

-6---0
.
.
v
.
"
-17-
"rin ei binecunoscute nu poate reprezenta un acord
aundar, de aceea ea nu va fi n cazul acordurilor se-
'ndare, va fi pe ct posibil
O de acordurile mai slabe ale trepte-
or secundare este aceea a ,_ Q.y..!pjt.gl..Q.l:.....Q1:-
ate acestea (n pe care le de la treptele
_incipale) vor fi evitate ntre orice perechi de voci S-ar produce,
_ . _Ioo.- __Al." II "'" l\ '" l t # "" '" ... """""'"" "" ..
vocea, (care poate fi tenor, alto sau
opran, indiferent cine ar fi vocea bas, tenor sau alto)
re. Deci principiul la treptele principale (valabil acolo
oar la nivelul perechii bas-sopran) devine acum valabil la nivelul
de voci. (Cu unele justificate mai
atunci cnd octava este acordului respectiv)
Ex. 159
In cazul n care acordul secundar ar avea sonorita-
tea cvintei (sau octavei) directe este de ansamblul diso-
n ele putind fi tolerate. (In special cnd
se produc intre vocile interne - ntre bas-sopran, in con-
tinuare discutabile).
Ex, 160
Despre dublaj am amintit deja, ar mai fi de faptul
vom evita dublarea cvintei acordurilor secundare (aceasta fiind
-, n general fosta a acordurilor principale) precum a unui
, element disonant sau a sensibilei.
l
la III
-'- e -- -./..",..,1
crt: VII 0'.-
--'"
- 78 -
Do II
0--
----
--
--,
- .
0.--

--1
,
I
I
.,
I
11 I
J
El

- -

-
-
.
0_- __ 6
- -Q-
.-

-----i
--- --- - -
- -
1:;:--- - - - -
- -- ------ -,
Ex. 161

- D.::>l'I Il ts I VI ----
fi 11-a in major
10t din tonale reduse acordurile treptelor se- a
cun.Iar-e nu permit in !lici un Caz eliminarea vreunui sunet (cvinta >
sau. a)..tceva) acest proces nfectnd in mod to-,t 1,
lm11 o unui acord secundar la cel principal.
162
exemplu ntre treptele IV il ar prin elimi-
narea c v.inue treptei a Il-a, un siDGur sunet comun, ceea ce este
pu 1.:1 .:::'81 lnt:rB 1 VI.
vor interveni aspecte fiecrui acord
dar .ie aceLea ne vom ocupa la It locului" cnd vom analiza pe
rind acorwlrile treptelor. aceste pro_
J
, ,
bLcmc atrict gene rn,e pc care vom incerca le a- "
nord.nu , iri 1JdjO'r ::;;i in minor, acordurile ae cuncar-e pe rnd, cu
cum an putut deja remarca, acordul contradomirantei se
II'. cJ...tr pc oroi.t a c.c c.oua sunece al
aco de treapta A IV-a, fundamentala fiind
<;;: acor-duI G II-:l (unco sunt respectiv cvf nt , '
-
II - lV
NU
v - Il \1 11
,
.-..
-J
.il]
.D-
"-
"'-
o '-'-

-O.:!
.....
- 79 -
Plecnd de la sunetul cel mai important din punct de vedere
nal (fundamentala de vom deduce dubla-
prioritar dublarea pe
rnarea ntiT
Ex. 164
Ii vor urma in ordine (ca mai slabe
raport tonal) inti cu dublarea fundamentalei, ata-
ea cu dublarea n fine, starea cu du-
'ularea fundamentalei.
Ex. 165
Plecnd de la premiza a de a
cacordului de treapta a II-a, vom putea realiza
'toarele 1-11, 11-1, II-V IV-II nefiind posibile rela-
V-II dect n speciale
amintite mai nainte) II-IV, n interiorul func-
de sub nu mai poate apare n COD-
di tonale suficient de bune ce treapta 'i-a an-
ticipat efectul sonor)
Ex. 166
- 80 -
Fiind un solid nlocuitor al subdominantei, acordul trepte!
a II-a poate substitui pe cel al treptei a IV-a chiar in formula
de deci in loc de IV-V-I, II (preferabil n 6) -V-I.
De altfel vom face o a a-
cordului treptei a 11-a vom constata faptul el
este folosit cvaai echivalent cu acordul treptei a IV-a. Sigur nu
i
poate fi vorba de vreo n IV sau II dar
n general ele vor alterna, iar cantitativ vor fi (repet) aproxi-
oativ egale. In momentele timpurii ale armoniei tonele acordul oon-
tradominaLte1 va fi (deseori) singurul acord secundar folosit
turi de cele ale treptelor principale, restul acordurilor secundare J
extrem de rar (sau unele aproape
septimei pe treapta a 11-a a
aceste.i.a confcrindu-i noi dimensiuni armonice (ne referim la fap-
tul C3. 3cordului spore;;te n complexitate, acordul oe-
venind cu cu un numir mai mare de su-
tlPte - pqtru). estie (le include-
r-ea UI acordul a 11-a cu a ntregului acord de sub-
,lomir,aeta., "i c'tpt care conduce la realizarea aces ru efect ;1
1e care aminteam.
J r , 1(-7
.'jjT1d ur; acord cu (>1 poaue qpare, aunomat , _u ol'ice:1'
r'\stnrtlare, deci dd:JC0 :;u:lci,.iei nautu nc pat ru noi
T aze (.. 2) .
"" "."., :;.;
lb8
.1:" I">i j 7yt ':L';:-:sant ilQ f'i:1.cnt o i!lied .;1.:'\ ran17ez. 'r ona Lf, ta'tea
mine (si qr::tE' l1"';>'r'p.lc secret) in sistem muzical
::.v::: o vw'>G. "o .::te ::i.:1pld.
f
; i oxist3. trei
- 81 -
rincipale (SD) T D) acestea stabilesc intre ele cinci re-
. posibile (a fiind T-SD, SD-T;
-D, D-T; Tot studiul armoniei nu va face altceva decit
de exprimare a in felul
,
acesta creindu-se tot mai multe posibile. Astfel,
'privim doar aubdonu.nanna , putem constata faptul acum ea

poate presupune lZ ipostaze armonice diferite, deci 17


diferite de u se prezenta n cu o (evident,
aceasta Va avea, la rndul ei, cam tot attea acordice
,diferite, nu chiar mai
1)
cu dubLar-ea fundamentalei
J
2) IV
S
cu triplarea fundamentalei cu cvinta
3) IV
5
cu u.ublarea cvintei

cu ciublarea Le ual)
"J
5) I7.- cu dubLar'ea
o
"
P'
.. ..,
cv.Lut\::i O)
.1. V 6
UUU.1.c\ CeCi
7)
Ty
e'). dubl3To<:l (
_. '
.>
b) 1\1
cu dublarea fUI:Jc:amentalei
0/4
.:
IV '4
e') dubLar-ea cvintei
-"
t)/
10) 11
5
Cu dubLar'e a L::" alo i
11) IL cu dublarea
}
12) 11
6
cu dub.l.ar-ea J'uD(;amentDlei
iI C'1 dubl!)rct.l
L,
1:5)
16) :;"1
4/
3
- 82 -
116
5
Si sigur lista sa Va n perspectiva zonelor cro-
matice, ca nu de aproape nelimitate pe
care armoDiile accidentale le deschid (avnd UD suport
de start, deci o IV sau II). se va pre-
zenta, mai mult sau mai la nivelul celorlalte
(1 dar mai ales V) J nct variantele de combina-
vor deveni, nu teoretic practic, aproape nelimitate.
Se poate astfel demonstra vitalitatea, viabilitatea unui sistem mu-
zical care a acoperit sute de ani buni de care
in forme mai mult sau mai diferite.
Revenind la punctul de plecare (treapta a II-a cu
am putea afirma faptul din cele
patru armonice diferite, ale acordului UDa privile-
II 5; firesc, prin nti se pune in relief la
bas acordului (fundamentala n
acordul chiar alura unui acord de treapta a IV-a cu
(denumire chiar de armoniei teoretice
Rameau, n-primul tratat de armonie semnat de ilustrul compozitor
teoretician francez)
Ex. 169
Inglobind totalitatea sunetelor acordului de t
avnd patru sunete (deci acord cu tensiune), contradominanta cu
"risca' un concurent primejdios pentru acordul
treptei a IV-a! Si chiar lucrurile nu se pun att de . com-
petitiv, concluzia se impune de la sine: treapta a doua cu
este un acord puternic din punct de vedere tonal. Asta nu
el pune n primejdie pe cel al subdominantei sau eli-
din acordul treptei a doua El pur ?
simplu un acord puternic care va fi folosit n cele patru ipos-;
taze ale sale, de celelalte 13 n inventarul
ntocmit anterior.
Septima lui, (prin de
rezolvare favoriznd cu zona acordului de
va avea cunoscute, comune tuturor septimelor
mici: cea treptat
Ex. 170
--Y. 172
.
\
- 33 -
,
\
.
.
.

-
"
-,.
....
fI -. -.: .....
-
__... .-
1".,

ieJ
O
1
t
-
..J:J

q .a:
-
--z"Ij;"

:1 JE; J
-,;
--..- --
-
J il.
-"'"
-

,

-
"""
I r
--
r I
-
--
1'If
-
1 1:
.-.
"' \1"
- -

o
'\
\
0_
-o-
Q
l
.J.-
cz.
- - -
-
r-a.
-.. ,." tCJ
-
- -
-
1-
.-

L .-
I
-
'" "
I
111 \)6 1/4 Vs
5 3
Gi cca prin :)tistrarea suoct pe loc atunci cna acesta se
(ca in 8e stnd
""
PC loc .'!e o nat me Lou.i acuaatra VQ trebui s n rezolvarel
ei, de cobortoure sau suitoare, a
r:h::)t Lme i) .
116 V I'Z Ye, lI7 V7 n4 V
5 3
cele una treptat de apa-
in acordul a notei de rezolvare la bas - nu la
voce! -).
171
{ - TI _Tin
" .L .!v .....! ..
117 '6 116 fi 6 V&- 5 fi & V6- 0-
S 5 4 .... 3 5 4
:n ceea ce tonale. absolut nimic Ge
.3""- ... in',) :'t::irint3 carc ct.oru t'ur.c i.or.a), al a 11-3 t":i, evi-
""\".t, .... '(l':chi!!1bil1du-l II; (n D8nsitl nu (le ci
oe dea ca. CV s ept ) - 1 1-11" III]-V nu V-il,?) IV-II,?
( l (
- 84 -
Acordul treptei a 1I-a cu
r
IV
V6
5
114
3
u.f4 V
s
"9 "7
o .,..
--
.-
-
-.:<II
......
--
-
-."7
.. LJ
-""
il. J .- Il -'7
l' -
.....
--
-

-e- -Q-
....,
la-
-el
..:Q.
..e -6-
....-a- .--..
--
......
--
, ..

-
...,

I()
......
-
..
.-
--.;;;lI'
1.,..
.J
- --
"' ""'"
f ,
.- .:..r,
-

...c;)-
.a:
-C.- -Q-
O
..Q-
.- .

--
1.... * .ti.
, ,
-
.....;. -)
-
'f) .....,.

--/Il .. __...
--.
T'-'-
.... ,"TI7 ilJ
L' ..,
V-
a
-e-

"
o=}rowE
-- .
:....;;.. 7'T
-ar.
- - -
-.,
--
-
,IC,
"
Ex. 1?3
Ar ,mai fi de semnalat un in ceea ce modali-
tatea de abordare a acestui acord. septima de (mai
ales n formula de ceva mai trziu, pe ar-
monie septima treptei a doua va apare de obicei de la bun
nceput, de la prima abordare a acordului respectiv nu ulterior,
pe schimbarea de sau ca (aspect valabil n
special n formula de
Ex. 174
J & It 6 V1 IV 11
7
v6
,S
reamintim faptul septima nu
poate fi prin de ci numai
pe armonia
rar, Dona pe treapta a doua apare
n anumite Sigur tensiunea acordului substan-
prin adausul Donai mari,

rezolvare am studiat-o
deja la capitolul Donei de
Ex. 175
, ''';n
..t..
;:;;i rolul b roc.e-
-'.
It - lo
7
- 85 -
II-- - -==--
I
'$ :----
.$-_-e- --: ...::
119-B "6-6
7 4
3
So poate remarca faptul fiind, un ele-
ent al acordului; acesta va putea fi doar evinta. neputind
'pai fiind fundamentala (evident nu cea
acordului trepte! a II-a)
, cam mare a acestui acord secundar cu
'i limitarea folosirii lui ca acord real. Mai des il
!<
ntlni n nonei ca ntrziere a
'cest caz Va lipsi n primul moment (aparent doar Va lipsi
(
de f8.pt ca este pr-e ze prin ntrzierea ei, nona) ,
176
rar cn Lar- SUU UCG3Sto.) & no na poate juca
riei
.: l'7?
.; LJ _ : 1u z.; Jn':' nd ')+' i ....."n.9 ;- '1:,"tV1 ll"l j liwa r"ea 1 o ne i pe
,"V>\::o9ta Ll-:l ( 'ie ca no i..u fie Ca .3 Lr se r8ttli-
'-, !:. Y" ' r4 '"'+-, .., (.) -1 Ilon'''>")(1 contradominanta fiind
........ Il v -"' ... ""- "' -""- ...... -o -', C"';\_
Ci ...... uT1tJ..L. a'rnor.Lc tOE31 clasic .... . va.
co i ob t Lnc 'J!l -icoz-d ce t r-cnpat a n 11-3 cu dubla-
inc" sefLim ;';i.r';' 2viol:nt" ce... Dona (ca in-
, tirz':'.Jrc do c I) va puvca :.'i ;i (foQ-rte
- 86 -
n armonia (mai ales cea trzie) pen-
tru deveni o mai in anumite sisteme omofone
moderne (cum ar fi impresionismul muzical). Ar mai fi de
faptul l-ia-ta- armeni.ce ale subdominante1 se
cu acordul II
g
eventual II nemailund n
considerare n care nona este ca
- astfel totalul se la 19 diferite egalnd prac-
tic pe care o vom ceva mai tirziu, n cadrul domi-
nantei.
Treapta a 11-a n minor
Studiul primei trepte secundare din tonalitatea va
confirma n capitolul introductiv dedicat treptelor
secundare, faptul minorul sub raport tonal
elementele existente n major dar anuce in general
aspecte particulare de calitativ-armonice
ce se nasc ntre acordurile din major minor. Este cazul
treptei a II-a; evident, va fi o (Q.E.D.).
Ex , 178

If 1'J
se o de corespon-
dentul ei din major; acolo acordul contradominantei era un acord
minor (deci consonant), aici el va fi UD acord (deci di-
sonant). Sigur acestui acord este de
(n major, de exemplu, acordul va apare pe
treapta a VII-a) nu o deliberat (vezi V
7
sau 11
7
) . acordul un acord (deci
o n va presupune anumite repere speci-
fice in comportamentul (Considerentele pe care le vom expune
n continuare vis-a-vis de acest acord sunt valabile pentru orice
acord indiferent de treptele pe care se deci
implicit vor fi valabile pentru acordul al treptei a
II-a din minor!).
, I
..;O$I,:}II
..a. .a-tf:"-
........ --.:z:---
-
180
- 37 .....
avnd fundamentala avnta plasate raport inter-
valic disonant (cvinta respectiv cvarta intr-o
acordul nu poate accepta in unei
reazemul (n bas) pe unul din aceste
sunete. In neputind aduce in bas fundamentala
sau cvinta el va refuza practic starea a
doua. Ce mai ? nti. Plecnd de la principiul
general valabil al elementelor disonante ajungem la
concluzia run1amentala cvinta nu pot fi dublate. Ca urmare
se va dubla numai singurul element stabil
al acordului.
deci acordul va avea (n principiu) o sin-
de (ca trison!) : n
i.nt i.L eu ouoLar-ea
_.Jz. 119
fi de fa'}n;ul pc inconvenlentul
cnre-l acordului treapta a fI-a,
acord cu o sinF;ur3. armoru.cri (sextacord cu dublarea ter-
eJ:j 3t1., lP te cazuri, f;.i avantajul cvintei
care permite conc.ucerile de voci succesiunea ce cvinte
crl.teriile deja cuuoecuue .
- 88 -
c
'
ac
" te
vi


ce.
iT
, 10
1/&
..a..
Intimplarea este de subliniat cuvntul ntmplarea 1)
face ca de minune sub raport
nal treptei a II-a. Vor fi alte tonale (cu alte
acorduri. ale altor trepte) n care lucrurile nu vor mai sta ast-
fel. Chiar atunci acordul va forma
obligatorie de fiind n destul de mic
nici nu le vom lua n considerare).
Se pune fiind un acord cu elemente disonante, cum
se vor rezolva acestea ? acordului trepte! a I1-a din
minor este de aceea a altor acorduri cu elemente diso-
nante. Aminteam mai inainte este
toare, n sensul nu este o deliberat
(vezi septimele aduse pe V sau II). Din dispuDerii tonu-
rilor semitoDurilor n gama apare acest singur acord di-
sonant (n varianta pe treapta a II-a. De aici decurge
firesc ideea acestei cvinte
rate. Cel fundamentala acordului va avea o libertate aproape
n timp ce cvinta va prefera mersul treptat (evident des-
cendent, cel ascendent fiindu-i interzis de secunda care
s-ar forma automat n varianta varianta in care
n mod uzual) nefiindu-i interzis nici saltul condu-
cerea vocii respective l
Ex. 181
x) Unii teoreticieni nu temei posibilitatea rela-
II-IV in minor in cazuri speciale.
'16
5
In ceea ce tonale, treapta a II-a in mi-
nor nu de acordul corespondent din major.
! In vor fi valabile duble cu tonica (11-1
1-11) simple
t
cu dominanta (II-V
DU V-II dect n speciale de tipul V-II-V sau II-V-II,
acordul central jucnd rolul de broderie cu subdo-
minanta (IV-II cu att mai accentuat n minor, DU
- 89 -
,')
.......
- - -
-
-
.1-
-
- .....
--
rl
-
-
1oP.-
-
Xl/
-
-
.--

-- ""
V
I
'" "
a.....e- ..a-
n
-

.-
-
- -
.-
..
- -
..,..."
..1'
-
11:7
- - -
-
It 6 V7
's U&
,D
-.
..... 1-
rn",
,.
-
r
,

.
..e-
a..
.Q
-e-
- - -
7:""r:
------
....
O

I
,-

- - -
l!tx. 182
Poate nu att de des ca n Ulajor spe-
ciale de acord Ee va putea substitui IV cu II chiar
n de (n final).
k;X .. 183
Iu nunaL lJ eLe finale, dar chiar pe parcurs in-
l'Jcllir:;C\ lui IV II SO Vi.1 ceva 1l1ai rar minor, ;:>ropor-
1V domtn nc des t uL du net (dpre ..ieoeebire de major unde se
un CV<.lsi eel1ilibru in ceea ce- Folosirii
uoua -:- repte). 111 orice caz J..IlSa. a 11-a
in mt r.or nu QOAte I'L D0t5Htd. ea trebuie subliniata printr-o fo--
losire uei.
Jprc pe acordul
< tci a doua nu are drept co naccLnte doar sporirea gradului de COID-
.ce p.Lex t a t e a aco , inrudirea mai prcnurrtat cu acordul de sub-
, terninat de rezolvarea acestor aspecte benefice
vine li se adauge unul de o echilibrarea
aco vcu .Jrin ccpt LmeL, conso cea lui
in lui in orice rasturnare.
'}eLer91izJ:nd (la nivelul acord de
pe euro concluzionam deci aducerea septimei
- 90 -
(mici pe acest tip de trison permite acor-
dului de patru sunete n orioe ; 2.
Ex. 184
t
1
<:
J
114
3
-
acest lucru mult gama ntonurilor
n
colo-
ristice ale subdominantei care dispune (n minor) de 14 ipostaze
diferite n care poate apare (din in major lip-
sesc doar trepte! a II-a stare cu dublarea
fundamentalei a n nti cu dublarea fun-
damentalei)
Reintorcndu-ne la acordul treptei a II-a cu putem
afirma faptul in rindul celor patru ipostaze armonice diferite
(7, ;, 2) nti, cea care per-
mite abordarea fundamentalei (fundamentala acordului
trepte! a IV-a) in bas. I-ar urma ca ntr-o ordine
7, ; 2.
Cuprinzind totalitatea sunetelor acordului de
(la care se evident, fundamentala proprie) acordul contra
dominantei cu se a fi o nota-
n sistemul armonie clasic-tonal. acestui acord ii per-
mite n orice punct al discursului muzica1, deci inclu-
siv moment att de important cum este cel al fi-
Avantajele pe care le Aduce septima (inclusiv acela El uti-
tuturor nu trebuie ne la con-
cluzia acest acord exclude simplul trison al treptei
a il-a. mai slab, constrns doar ntr-o
(sextacord cu dublarea acordul de trei sunete
al subdominantei va apare, de cel cu n anumite
alterDndu-ae utilizarea celor acorduri. In ceea
ce acordul cu acesta, in wod firesc, va presu-
pune rezolvarea obligatorie a septimei (din acest punct de vedere
nu se nici o de din major);
deci vom consemna cele trei cunoscute ale sep-
time mici, cea treptat cele
o
?-W
-=-
-.".
-, ......
-
-'"
T ...
Ali
u.. _
, a--7
JI. -L J
-

-
\
-

\
,
-
Il n

-
----
..:"11Io. :.-
-
-....
-.
7'
-
II' ,

11--
114
116
5
IV
v6
5
V6
5
II v
.3
116
5
- 91 -
v
"7
o

...,.
-
....-w
..
-

T __
-JOo. --"':IJI' L .......

- -
Q
-e-
.a:
-
-
-
-- - "O..,/F
-- .... ...
--
- -'
L
- L
-c
treptat de n bas a
notei de rezolvare) stnd pe loc atunci cnd sunetul se
n n acordul
Ex, 185
Ct despre tonele acestea (evident!) ace-
septimei nemodificnd nimic altceva decit a-
cordului, care este deci 11
7
in orice
- 1 I-II? fel!), 1I
7-V

V-II
7
) IV-II? DU II?-IV)
Ex. 186
ne mai un privind septima: a-
prin schimburi de ea nu va mai putea fi elimi-
revenirea de fapt la trisonul trep-
tei a 11-a nemaiputnd fi astfel. Ct despre pe
treapta a 11-a n minor practic aceasta nu se
pe acord
......... .
Treapta a VlI-a 2D maJor
Abordarea treptei a VII-a imediat treapta a 1I-a ar
putea la prima vedere, cel ne mai gn-
dim la faptul majoritatea tratatelor de armonie parcurg
traseul treptelor secundare n ordinea pe undeva)
- 92 -
.,rJ .J""IIl
.. ......
-
L
.. ...... i"
-
L' -
r .,
r_
-
,...,. r:>
- X II r 7
-
LI
--
7
-

(J
-e-
a:
6-
$2..-
--Q-

-re- -
" y
1- ......
-
IL I ..... L I ....-
l'
-
I
-
-...
,
VII 6 I
cvintei (ce va ccre o
Dste cea dscen-
sensibila care, evident, so Va rezolva la (cu bine-
C1J110ecuta uclltul descen.Icnt eL ca sensibila
cat e glasat. la o voce iutern), elementele active ale acor-
Jnlui care nlesnesc t ona La ue rezolvare,

....,:x, 188
de (II, III, VI VII) permis derogare de
la ceea ce este deja am nteles studiem
secundare n ordinea tonele a
lor; acest lucru din partiturile tonale, baroce, clasice
sau romantice unde ordine este de o a-
care ar indica : II, VII, VI III t ordine deloc
cont de faptul II este singurul sub-
stitut al subdominantei, VII pe V dar este lipsit de
fundaroeDtala dominantei iar VI III .mpart fizio-
nomia ntre tropte principale,
a lor (vom vedea-o mai pe larg la timpul cuvenit) for-
deci de ce lui II li VII n studiul pro-
gresiv al acestor acorduri secundare.
Privind trisonul treptei a VII-a imeuiat f2.p'Cul
este subordonat, n plan dominantei, el fiind con-
siderat o de dond.nant
D }H 107
aco_"'d\.llui a ilI-r;t re tonice.. dar const an- r
" ,.. +le n .-) e1;"j '" r-or-d 1
1
:--2= nt1i C" in-
- 93 -
; a Prea multe nu sunt necesare, ele
" de fapt au fost deja furnizate cu ocazia acordului
treptei a 1I-a in minor; eate vorba de calitatea acestor acorduri
(II n minor VII in major), ambele acorduri acozdur
r_obligate de sonoritatea lor numai n acest fel
) cord cu dublarea 'Ne reamintim faptul in minor
cu dublajul erau favorabile din punct de ve-
dere acordului respectiv. In cazul treptei a VlI-a insE
nu mai este Prin ei (6 cu dublarea ter-
acordul aduce n bas un element nesemnificativ al s"cordului
principal suzeran (cvinta acordului de pe care, n plus
W l Dar tonele n acest caz n
celor strict acordice: sonoritatea acordului n stare
I este att de dublarea vreunui element diso-
A Dant att de nct singura sexta-
cordul cu dublarea pentru treapta a VlI-a care
nu are
n aceste treapta a VII-a se va exprima, destul
de ca o (repet, de lucrul acesta se ttn-
grijesd
'
ei, sensibila ex-septima do-
. minante1, cvinta a acordului) J dar DU cu .for-
, acest lucru se din acord a .funda-
mentale! Oricum VII
6-1
I-VII
6
snt per-
fect posibile.
Ex 189
:J()
E ,

I
---
E "
-
-
..../
-
"
I
"
V
'1
..J:2.
-e- I
-e-
n
,
_.
-
.-
tC.J
-
T
--
LI
, 1
" VII 6 i
In calitate de treapta a VII-a va permite doar
n sens unic cu subdominanta, deci IV-VII
6
sau II-VII
6
evident, nu n sens invers, deci nepermise VII
6-IV
sau
VII
6-II)

.-
-
f'
-
.0
-.
.-
T

r::
-
... ""
J
,.
e)
-e-
-O-
.e- rJ

- - ro-'
""

-
--
,
- -
"'
el n
-Z"'IIl.. C.7 _
.. .. "-"'"
ind o trenp't put orr.Lc.i c:in punct oe V2/'r., re tonul (ci
" . -... .,.. ,. t .... '\ 'Tt -r' 1 b t' i r 1
co nvi ug a'xoar'o C.. al vs. Va au S l",U pe 1., ,oe
obl ced.t ) .J-n l;jlportt:;tute ..al.
e c ,') ci c10nr in locurile mai ser.'lnifi cntlve ......cest Lucr-u
o va mpiedicD o in
__ 1" ;erp.'r31, nu cp:;Bla a :I-u care va
mAi De IV decIt o va f;lce vrr pe \/. La acest
l-- b' .,-' '" . . l' ,.. *"' ' .... b >1- "1'"
.L.lcrl; con\.,T...L l;le l:J.ra do, J.n.J":"'-o sv .... :1.t
ti:rziu; e xempl I "Lea Qi accat e 're
191
I ()
-o--
- 94 -
.c;x. 190
:.. ... .. i ":: de ')co:ro
::.... c,.. litc:tG ce.... l . a c e .r-ou
Raportul treptei a VII-a cu treapta dc care Qe-
pinde (V) este destul de dificil tocmai din a-
cordul secundar a f'uncament alei principale. De aceea,
a fi nepermise, ambele V-VII
6
vrr'<v snt destul
de ideea excluderii lor,
am f't)ce i.ur.ea el ele sonori mai acceptabile atunci
cnd al doilea va avea deci mai bune ar
fi V-VII? sau VIla-V? cu putnd fi
lTt tlivcrse r"istnrn-iri) * _urr adiiurja o i.ui.e eup.Luae nt pcrrt ru
cor.uucez-ca vocilor, cit mai Devans nd
lucrurile cc:pLiMCt p'-.; trbaf'ta a '::I-a ce vom C;';Lrpa c cva mai
- 95 -
IV '1116
;)
-
-
L
.-
-
----,
\' I
VII 6
'&
5
--
"6 VII 4
5 .3
,o
-

- , .r
.C!J
o

-
.-
.... -
.....,
III:Z
f .-...
-
....
\'1l7
D
-

I
-- , I .......
-
.- tt:.7-'
--
1.' 7

4;;)-
-v-
.a: a..
----..
--
O- ..g
,.."
L."'.
-
....... ........
-
.. :JI
-
L&. .-
-- ,
--
"""
Ex. 193
Chiar n aceste VII
7-1

deosebitul interes tonal_ Evident toaGe celelalte ale
treptei a VII-a valabile n cazul n care acordul este
adus cu I-VII
7
(7 semnificnd la modul general "cu sep-
deci posibil in orice II (cu sau 7) -
VII?, rv-VII
7
n fine, V-VII
7
(sau VII
6-V
7
) . Mai rar pot a-
pare anbele acorduri (V VII, n ordine sau invers)
cu

n acest caz succesul fiind


de conducerile vocilor.
Abordarea septimei va aduce unele beneficii treptei a
VII-a; cel mai important este acela al crearii a-
acordului in orice (deci?, ;, 2). In
studiul ce-1 vom ntreprinde ulterior asupra acestui acord in mi-
nor (pr-ecum ii celui de VII? n majo;rol a--rmonic) vom vedea
n septima care se va impune drept pentru acest acord
r va fi cea In acordul acesta, care aduce
septima se va impune mai greu fiind (poate!) mai uti-
lizat dect simplul trison (n ciuda avantajelor pe care le aduce
septima). o tocmai n calitate (necarac-
a septimei mici. Ar'mai exista un motiv: in anumite
ale sunetelor acordului treptei a VII-a cu
n VII (mai ales n 7) - I se nasc mari pericole de para-
lelism de cvinte care nu pot fi evitate (uneori) dect prin aduce-
rea de pe acordul treptei 1 cu de oc-
ntre vocile interioare).
i;x. 192
96 -
cu uublar0a fU'.l.tc,:ameut,ulei .. cv
cu
triplarea fundnmentalei


cu
Jublarea
fundamentalei
cu

cvinte1
cu
dublarea
fund.al!l <3 ut alei
cn
dubLarea
cvintei
'CII 6
l.,
./
19) '/11 4
3
20)
, 5\
". ;
\f 10
2
16) V11.,- cu f..ublarea
'O
2) ;
";J
?' V
)
6
4) 7
6
5)
V 6

6) V 6
4
7;
V?
u) Vr;
(
9)
V 6
J
lO)
-
4
;)

Vz
12)
\J 9
..

14
.L,J'
'1J
-
o
1
/
1-)
r
1'"
J C
4
u n nuuar' ap"'t)xi!J.i3'",i\J ..,;..::,al UI., it:-'OS1.-3
Z
C Ji-:crite aLe
wu1.,d0l':i:"1::ntci. e ce 'rezulta r.: "-3;ici la O
iin:Jl"esioll;:ll1tc... ee 0u"ffi.irrrt.B. "AC tonuri cGlor1s-
tiee a:rTI'O rlica e Fictelflului armonie
Ar fi interesant n cazul dominantei de o
a tuturor i?ostazalor pe care le poate avea, din punct de vedere
Ea ar cuprinde UD de DU mai
de 20 diferita
1) V
s
cu dublarea funuamentalei
- .97 -
Reintorcndu-ne la acordul treptei a VII-a cu nu
putut vorbi despre o a acestui acord,
presupunnd uDul sau mai multe incoveniente; starea .di-
- am amintit-o deja -t nti interzice
-1
treapta nti n stare din-cauza cvintelor ce s-ar pro-
uce prin rezolvarea septimei (I va putea apare doar n 6),
rnarea a doua va conduce I
6
din cauza n bas
cvintei cel mai incomod, n a treia
eptima din bas, rezolvndu-se treptat, ar atinge cvinta acordu-
ui de Deci peste tot probleme mai mari sau mai mici (ntrE
oste starea ar fi cea mai oricum
1ingura care ar putea aborda treapta I in stare
l"
a prezenta o acordul treptei a
cu un acord ce poate fi folosit, el
variantei armonice care, aducndu-i septima
l va propulsa in elita acordurilor tonale (mai ales n lu-
a acestei armonii)
Treapta a VII-a n minor-
n cazul acordului treptei a VlI-a n minor, n
n care, din punct de vedere calitativ,
acordul din major cel echivalent ca din minor sunt i-
dentice; este vorba de calitatea de acord pe care o cons-
att n cazul acordului treptei a VlI-a din major ct a-
:cordului treptei a VII din minor.
EL". 194
=!j ffi
Do VIl _ la \lf1 5 -
Sigur, acest fapt lucrurile pentru cel care stu-
problematica acordului respectiv; valabile toate afir-
la capitolul treptei a VII-a n major. ni le
doar: fiind vorba de UD acord va fi
adus doar n nti cu dublarea aspectul func-
fiind acela de In vor fi posibile
VII
6-1
I-VII
6
,
.i n mi nor-, :r'uportul acordului treptei D VlI-a cu
nI a V-a di 'icil; S-ar reco-
nan.Iar-ca major, yj al-lUUE: aborc.aY'en primului acord (V
::.111 i.;II) ce. a (d0Ci 'VII 'respectiv V) cu sep-
... Devar.s .nd p'J gin lucrurile em
IJ:X 4 197
'1116
5
...
-\4 () l;...)r
fJ
"'7
H ,'- '7T --.-.
,T_ a-

&-..
V -:-
-
......
--

1'0
O
1
I -e-
.eL

'"
-
-


-
1--.
-
-, ..;;;..
"7
-
1.-
IV
. ....
1(.,.,J ... :".. :.:>r: '-*
- 98
-

195
In
..
-ti
ro-.
_.

.JI
,,-.
--
:'T[7

= -
-
le;
'o
.......... ......
o
r
4-
-


- r-.
""--"
--,

7-.

G '6
'J1I&
f)
-
-
-=
.1 ......
- ..
II
.......
-
-"'- ]I_ I J
- -
....... li
....- ... J .-, "T 17

......... -
L

o o 'o
-0-
---u
1
I
1 Il
!
.,(')
Il
-
'" --
-
- --

-

---
-<r
-
W"W"T
-
....
-
.-
-

...,
-......
- -....... ,. - ......
-

-
...
in calitate de treapta a VlI-a va stabili
ra.porturi tonale cu zona subdominantei, deci rv-
VII
6
II-VII
6
nu invGrs (n afara cunoscute cnd,
n II-VII
6-I1
tiau VI1
6
- IV- VI I
6

acorul se pe postul unei armonii acci-
dentale, de broae
tJ}. lY6
, ,,t.
- 99 -
li
'JU7 'JII 6 '1114
5 3
De aici se Va deduce un aspect extrem de important al aces-
tui acord: in toate va suna la fel. aces-
tui lucru se va benefic n cadrul enarmonice
unde calitatea de acord cu de virtt
enarmonice) vor face din acest acord cel mai mijloc
utilizat n cadrul acestui tip de (cea no-
de va fi la
capitolul enarmonice). Sonoritatea in-
a acestui acord cu cali-
lui remarcabile (n domeniul il vor face extren
de armoniilor tonale avansate (zonele cromatice} va
fi frecvent utilizat. lui va fi mai n structu-
rile omofone diatonice (cu care n
il vom folosi destul de economic pentru moment. nu
uitam sa este de aceea a acor-
dului cu ntruct tensiunea general este
In fine, ca o este o
treapta a VII-a este insuficient de peDtru a substitui
treapta (V) n orice (dea! n fi-
De aceea o vom .ntlni mai rar nlocuind pe V atunci
tn general n momente mai semnificative)
septimei pe treapta a VlI-a n minor se constituie
intr-uD eveniment de mare lucrul acesta se intimpll
nu;numai speciale a septimei na-
1 pe un alt acord secundar
, faptului n sine: cu abordarea aeptime1 acordul
,
> poate fi adus ia orice Revenind la aspectul partiou-
lar al septimei de pe treapta a VlI-a (septima putem
* constata faptul acest acord eate prin suprapunerea a
trei mici. El va mai prezenta un element caracteristic n
w sonoritatea sa, anume este vorba de faptul n
de intervalele de va apare intervalul de
..
Ex.
- 100 -
acordului cu Inlocuirea
(deocamdat se va face tot cu
cu I ( mult ct
cu din major) presupune ieult
voci.
mare
'1UG
6
ara
1 ( s
,
rs,
V4
s
VU 4
3
J()
&

........
1.
-
tl-
--
'1
-
JI.- .M1'. (- ........ 1 J .-
.....-- v .. J
lII"I""_
--

---
C} c
Q.
.a: ..Q... ..D.-
,t II r
.,.
-
..- 7
""'.lt"
-
'1 L"
"P
-
IL ,.. ....
-
- --
--
;
-
....
- -- ...
am
- 101 -
Ca n cazul majorului, a putea vorbi despre o ipos-
a acordului cu mai ales n cazul
?liDorului, unde sonoritatoa este practic il:cL.tic:: :tu :;r)ttta l"1.Jt"J.!.'"
am putea da o ordine n care pe primul
, plan (dar nu categoric!) ar apare VII? Uluat dQ vII VII
YII
2-
Bonori ubsolut Qcordul trep
tei 3 VlI-a cu din w:nor nu a ajuns la stadiul cte a
folosit intens, 01 cu un pLan seCUD-
dar. cel fertil pe care-Gi ve putea etala din plin
sonore t oria,e V?I fi stabilit ebLa ce lumea
8 -rcol,o (;1::indu-;;i im91ir'iri Gi conr o<?plil1C:
a
Uidt6. cu treapta & "-lI-a ::lJ zona treptelor accun-
!'\rc "J :' )")"0"'" C,,}L -i ..:i tOl1u.ls. sunt rTI3,i cate-
se ..rtmpla cu treptelor II yi "vII. l1cest
1'....'..:...esc lmeGiat dacu urunc o D2:'.lvlre eXBlJlk-<i.ul t...,.u
vos: u : Q",.32l"'Vd. c1 uco:".Jul trt.
l
1? t ei Ll "'tI-__t arc elemen-
te CC'Di.:.De atit cu icor-duL ct eu c.rL a L 3ubdJw.iil:::lntui .
.... r _ t:!.02

IV vr 1
.J3te adev1rBt pc care o to-
nicii .J:.:iGe co na.c c r-acLl, us L ware; acest lupt rOLaulta u<le-
- in ce acoTdul 9 VI-n comllve cu 0-
cor-duL c cLe mu i imI>o'rtant;e ale
. CJ -.1 c..l..') -: J' J cu aco "u:J.l S 3.L0 ... sunec e
comune mai imporvante ale acestui acord
cvt.nta) . .cest e uX'3umel'te nu ar fi poate aU.ficien'c de catrego-
t)C.O'i;:CU u i::clint4 ta .... aer e altul r ?ro
tonal a L 'Greptei a v l-a se vn {teXiui inaL
'u;el D!li p.:ecis este va 2ba de :::'<.tptul 08. acordul Q-
nv este tonica cu care este
:'1"..:." -,_"i tonolitates t.o relativei
va
El
- 102 -
ea
ea
,
....
lnore. Este nu acum intr-un sistem modulato-
iu; "uz-echea" (mai precis gndirea muzi-
automat o ce se practic involun-
ar acor&il trepte! a VI-a acordul 1 din relativa
astfel un n sentiment", am spune inevitabil,de to-
ici, pe care gindirea se 88.-1 accepte;
e uneori .prea mult (!) acesta va fi unul dintre
otivele principale pentru care nu vom abuza de utilizarea trep-
ei a VI-a; ntr-un anumit exces, ea va crea unei
oaibile alunec relativa perico-
ul (la timpul cuvenit, deci cnd se va studia modula-
ia, acesta va putea deveni un excelent procedeu trecere dis-
tonalitatea relativei)
deci o a VI-a de argumente su-
pentru a o face un substitut
In ce nlocui ea tonica, calitativ can-
itativ ? Aici se impune o din par-
n acest stil arronf,c , Calitativ nu va pu-
substituie tonica pentru simplul
este de fapt _ de nenlocuit! Suveranul absolut
poate accepta doar ( obicei
importante!) fie nlocuit de ambasador. sa
fenomenului tonal ntruct ea rea-
11 cine este de fapt personajul prin-
se bine, ori ct de bun ar fi un surogat, el
produsul original ( ar
a-ar inversa rolurile !). Factorul cantitativ Va
la aceste considerente calitative expuse deja; este
ar fi n detrimentul fenomenului tonal, a
o nlocuire prea a tonicii cu substitutul ei.
lucrul acesta se Va produce destul de rar atunci
cu la nlocuirea treptei 1 prin VI (acest fapt
consemnat mai ales n momentele mai
cursului tonal). o un sin-
care treapta a VI-a va o
(V-VI) Dar asupra acestei
zvoltnd-o la timpul cuvenit.
faptul treapta a VI-a este o tonice. nu trebuie
din faptul ea chiar cu un
o aici se trage fapt

culoarea"
1
u
carf::: JeiJnG.-G -

- 103
t
I t
J
... r 'i ...... ..; d
cunc ..La D. 20 Zl. ce;, \ ana a a cor' u-
..:tlA_'l lntli "'.,f:" nt r-u -J Li. l',;lit;f, p:in :'>"AS, f'un-
',:11 C:..:1r depinde - treapta a IV-a -) '1r trebui
ca Z;i t-r8Llptt-{ R VI-:> 3:1 p;'e, 3re lnti din acoLeu !TIO-
'... iinu cru-act . r-Ls t i.ca ne 1)8Z::':l, Q acustci f unc t Lurd , li!"' acord in ro..s-
'.nrr18TCD .:nt1.i :'T9SU;lunc :!) ?rj.ncipiu) UI,} anuruit .le
:cprc (-le ncor duL n st0re - -..;vi-
'\;Dt t i;C ,"1IL:: IJn:n.ai n conso narrt .- e s t.o
GL-lr}ll). 13t::l.. c ce :3Ct:H:1';t). n trc)tl;;.)i t. VI-a
nu convLne 1;.) I'1oi:Li.l n-e!1'.jJ'al s t ,'ul.ctiorJ:11c cn
-' J.L;
ci.uda f:ip"l)lui cii o.vnntaju.i oacuLu i ,3-ar i.ncredin-
RG-:-""r::l. J III ilr. .co tcu '38 Ji-
ai a acestei tonici. general tonal
a acela de subdomf.r.antia numaf, ntr-o
ai acordul treptei a VI-a. vor fi unele
n care subdominantei va cu mai
ula acordul fiind n caZ perceput sub
aport ca o
Compor-t ame i.t.uL al treptei Q 71-a va determina,
aS?8ctul general al 3cordului n
Lucr-ur-Ll.e sunt cLar-e (prior-i.Jvar ee V9 dubla
- t'undamonr a La 'Qrincipale de care depinde acordul
h toniCd - numai n subsidiar
- cubLaj ce atrage sine, o a
ton31e a '1cordului, acesta avnd astfel o Q:)TCCare
.. rl
r:
a '?e f: s:lAsn!t tor.if";.l rGl:1tivci I:
1 + . . v 1 . n
- sr.e pll z.n rnai cur r o iaa :) p:rl.IDr) vedere. r ranspu-
: nnd 11 trea:)ta a (':lccusta de 0-
, -
- 104 -
VI
v VI Vll & VI "6
5
"6 VI
5
iv VI
G

r;
'";1
,
&: ..
I , J- lIIl
'"

""(v .-
-
=-

- -
'"
-

-d-
-0-,
-
I
-
""Z"'tiiO
-- 1
"T.

,..
T
- ....
Ex. 203
VI 5 VI 5 VJ 6 '/l G
r
vedem acum care sUnt pe care le
treapta a VI-a. Fiind n principiu o va realiza
n ambele sensuri cu celelalte tonale. Deci VI-IV,
VI-II, IV-VI, II-VI VI-V, VI-VII, V-VI, VII-VI.
Ex. 204
Dintre toate aceste opt (ntre care cele cu sub-
dominantele sUnt mai frecvent utilizate) una se impune n mod
cial: V-VI. Este de care aminteam mai nainte.
poate juca n economia diecursului
nuzical tonal un rol foarte important. La ncheierea unei
muzicale (poate chiar finalul propriu-zis al unei
poate apar-a cu scopul ne e -prelungi discursul muz'"

cal, pentru a evita lui prin pe tonic


n Intreruperea", suspendarea prin inlocuirea in f'onnula
a lui I prin VI conduce la o a discursului mu_
oI
zical Hin exterior" J fiind obligatorie ca-
(de exemplu V-VI-IV-V - eventual aceasta poate lipsi -
Augmentarea poate fi de dimensiuni mai mari,
pozitorului, realizindu-se uneori o desimetrizare
l
n elementului sintactic respectiv (spre exemplu a f
doua a unei perioade, care ar fi trebuit tot patru
ca priDa se poate cu o sau devenind
de 5-6
ln treapta fi va apare
..Ln-vurilbil in at are :lirectd. cu dubLri-ea (oarte
rar :.::ltfel). vin exemplul 20) se paate vede a cum n :1 doua
-- l re< d 't-u - 8e l'Ultcf.l realiza cadenea 1 inclti (Ii 1). .Lnlocui-
1\;0. ,1. ..L Cu VI Cu 10. aug..1'.. :..1'0a a frr.tzei cu
\_Ol r:l3oJiJ:ri .Li cc oa a VI-a cu acoc-
l 'le cure ,h:pinuu relJlehlor.rrl problemele pe
C'lr,:: 'd':Cl;t.1t lR tt'u::ntH :l fl-b, I_Tl va fi
9o.::1biliJ. ,,,i se t: V} -1. Lucrur-Ll,a .3
T
nu lntr-adevat' n
I ril.ci ...)iu; 'Jt:;: aubdorai.ncrrt permite ns?" (de
ob LceL r1.r1 un preti mc,re \1 succes" sonor) Qi VI-I t rela-
\i; "';)i m: o :.ieG.l:- ::: l' t;u?,uri ::oare atunci
'G 5
4 .3
1'16 5 Y6 7
4 :;. 4
- 105 -
205
sem; C<!J!kn!a"
I
1
ro ;"i-inu ...-i1=- Sl-viL conQ.uccrile cit lUni 3t. ['J.nSE; o o voci.
..J". 20;::..,
"
9
------.......----....

....
rrv:
17

1\
..e-
-o-
-e- -G-
-G-
- -
-G- - -
,--..
-,
,'"
--CJ
...
VI 'Il
VI& 1'6
. 2a,l)-d ........i., ';:.v.l.ACll 9.L. A i::i8 mai c;;-d.. egOl'l.c urt:l l 'lj o tonica
el: l'Ou 2.. c ... E't;.\t la UC1:l0nstr8.-

Iri
...
.. ,L .c
r .. .J ti:
-
IN< ......... ...-. C J
,.... ,....
..........
--- l' il -.
--

-
L 1
-
'""
.c I

"-"
-
-
-o-
-
-G- -e- -e-
-e-
-
--.
""""
i""'I --..
L:"'!l...
-
--

"""
I
.,
-...
,
ti: I
-
......,
1.... ...
,
o
207
Vlli
.3
- 106 -
acestui nou element). acum transpunerea a argu-
mentelor existente la treapta a 1I-a se Ceea
ce pare o ramforsare a acordului (aeptima, al treilea su-
din acordul tonici!, incorporat acum acordului a
se a fi n realitate un De ce ?
Simplu: stabilitatea tonicii Care aminteam mai nainte, ple-
dnd cauza directe a trepte! este de
septlmei, element de tensiune care cers'rezolvare. In
rezolvarea (prin lucrurilor) acordul
anumite ouloatre armonios. Se foarte bine tonica, su-
Il sistemul tonal, poate alege (subliniem alege!) orice
n sale nefiind
, anumite trasee. Ei bine, septima ar obliga-o la acest
lucru. Un motiv in plus pentru a nu o agrea. de ce vom sem-
nala destul de rar acordul cu al treptei a VI-a, acesta
net de trison celui de tetrason.
septima va mai apare uneori, ea o Va ce
mai des ca cu caracter melodic .
.. 208
Vie -7 Il L.t
3
Lat-o ci comportndu-se ca un pasaj, perfect
direct,ca ea va avea o
n economia a discursului armonie tonal.
Ex.
,
-6-:
un
(
nor se
co nso
\lI
trepte! a
c 1
,
minor
vo'r ':11'"'L18
cvant.
v
ea a co r-duLuf
"6 'lI
5
te motivu.L
- 107 -
celelalte
reapta a VI-a
, treapta a VI-a minor se
cV'asi identic cu acordul oorespondent
ja expuse se poata
acormJl trept a VI-a, se va dovedi un inlocui-
va ft coLorae''
aici, pe treapta a VI-a n minor, nu se a-
n virtutea minorul n co-
major troapta a VI-a dove-
ntru e o a
orbita
CODsa ului
se va
armonie.
,'J
ani ci! (
tonicii i
majorul (
Ca
VI

, .. 1

1
?
VI VI
)D

l'
.
It:. J
-
w_
I
"
r
I
-e-
-----O.
.r-t
L:"'
-..
,
..
o :
..
:, /'
il' '.. 7 III 1)
l'
.,,-.
It:.

-G-
-e-
-
e-
12
-;:::> ---.

,....
-. -
.......
,.......
-
r .. _.
--
-
'-"
I

.'"
JI: J
...
la fel (ba poate mai mult
, septima acordului treptei a VI-a va trebui benef
vB - 7 VI
211
Mai mult dect n major aici se va reliefa V-VI,
care noi sQnore din cauza sur-
provocate nu numai de acordului VI n locul
celui scontat ( 1) dar mai ales nlocuirii acordului
minor ( treapta 1) prin acordul major al treptei a VI-a ! c-
tul muzical eate remarcabil, .specbacul.os, tensionat; este mo-
tivul care la baza denumirii specifice ntre-
rupte minor, n minor rolul
trerupte (dramatice) acestor
a fost mai nainte la capitolul treptei a VI-a n ma-
jor)
poate observa faptul in practic
vor utiliza treptele V VI numai n stare aici (pos
mai mult dect n major) n stabilite cu tras
1 se ,Va miza doar pe I-VI evitndu-se (din motive
deja n major) VI-I (un argument plus va a
a acordului major al treptei a VI-a ce pune n
inferioritate acordul mai discret, mai firav, minor, al treptei
,
1'1-
nu
auto-

(o re
..
ca rezo
V16 V6
5 5
as
I
"
cu
-1
\

,
-e-- " -e-
"17
IV
\'16
11 fi
'117
'lUi;
5
.'3
partea
o calitatea
a VI-a, mare, o pe care
care, in mod inevitabil, va
tt sur-atu" sa.
rol sis
gradul rudenie aproape
comportament el aeptime1 mari va putea. fi
, la re
chiar care va reclama o re
zolvarea treptat (
rale -
sau fiindu-le
r.toare) t i ea
8 uc ) In
sau mai
11it-o

o,
:JIIIio: ,
r 71
-
L""Y

1
l'
..Q

.ci:
-O...
I
4- -

-
-..
--
T
....
-
......-
, ,...
"
.
--f
-
-
, 71
-
"-
TI
re,
nu ee
ze o
pentru
acordul treptei
- 110 -

h j
'il 8 - 7 - 8
J. J
[
Comparind n exemplele de mai sus rezolvarea
cea a septimei mari (treptat di-
in conducerea basului, cel care tipul rezol-
.. In cazul normale (treptat ascemdente), plecin::l
de le exemplele anterioara s-ar putea opta pentru

Ex. 215
In cazul treptat ascendente
" '--
nu s-ar putea o dect cea n exemplul 214..
In general fi septimei mari este att
de (evident ncit deseori aceasta se
pe armonia putnd fi practic o ntrziere (sau
broderie. caz)
Ex.. 216
Chiar cnd se pe o armonie, ea alt-
ceva dect la fosta Se poat deduce carac-
terul contradictoriu pe care l presupune dintre spnori-
tatea foarte a septimei mari staticismul eiarmonic
terminat de rezolvarea La timpul cuvenit
avantajele septimei mici,
dar (prin rezolvarea treptat
ea la cu un alt acord, elementul de rezolvare
al ei parte din acordul cu !)
o .....

-i:.9-
.Q..
-Q-
.a.

-

---
.
,"
, .
....
IY
- 111 -
'6
Vl1
mult mai reduse a septimei mari de-
t a celei mici. Foarte din punct de
edere armonie, septima mare este mai
pe mai acorduri dect cea In plus este mai greu
de "manevratr"; vedem n continuare care sqnt mot"ivele ..
Unul dintre ele a fost deja o Oarecare
,.
chiar confuzi) n rezolvarea ei.
Un altul se la de ce trebuie luate
atunci cind o Fiind o ea va fi pre-
sau nu se poate dar
prin mers contrar sau oblic de
Ex. 217
In fine, o a treia pe care o sep-
mare este aceea a ei sub e
oarte ntruct tensiunea (n loc de
mare apare sau mai
aspre dect septima mare). In plus, gndindu-ne la rezolvarea nor-
treptat a septimei mari, se pericolul de
a considera fundamentala acordului treptei a ,VI-a drept Dota ei
de rezolvare; ori deja, de la acordul de cla-
nu permite unei pregnante plasarea ei
cu'nota de rezolvare, dedesubtul acesteia (ci nu numai deasupra).
O septima treptat descendent (sau stind
pe loc) evitnd categoric rezolvarea treptat (care de-
vine n aceste Dar asta nu nchide complet
. /
problema; sonoritatea foarte a secunde! mici (sau nonei mici)
face ca septima nu fi sub dect
sau prin pasaj.
Bx, 218
'>
O

""
-o-
.eL
SJ-
-o-
.J:2.
Il - -
VI
2
v V[z. IV v
p-
\lI 8 _7, a
,()
- --
.
rV

F
f

;;:::-- -
1 t
1 \lI 7 - e
"1 13 - \2 117
S
Rezolvarea cum se vede, se va realiza de obicei pe a
nie (cazul primelor din exemplul 219).
am epuizat problema de t
ar fi interesant de un calcul. Lund n oonsiderare toa
te ipostazele posibile ale subdominantei (n perspectiva sistemulu
distonie deci anticipnd avnd n vedere acordul
treptei a IV-a eu varianta la fel pe cele.
ale dominantei ale tonicii un de peste 30.000 (!)
de variante armoniee diferite plecnd de la matri
cea de 1, V (n orice succesiu1l8 Ne-
putea pune (justificat!) ntrebarea tonale elaborat
acum au epuizat totalitatea acestor
nu snt luate n considerare elementele cromatice care vin spo-
trecnd-o bine de celor
cifre!) ..
RespectInd rigorile maxime ale mari al_
ei (mai ales cnd este sub fundame.tal!) sonoritatea Mtt
iDteresaD.tl, mai dar perfect iattJgratl In limbajul .
tonal olasic. Este prinoipalul motiv de El folosi septima mare! (atit
pe treapta a VI-a clt pe alte trepte!). Altfel, orioua aoordul
treptei a VI-a septima cu greu (motivele au fost deja demo
strat. la capitolul oorespoDdent din major). acesta sta-
ticis.ul echilibrul necesar tonicii. Atunci cnd va fi

tratarea ei ca va fi n principiu priori-


(oa broderie sau pasaj)
Ex. 219
- 112 -
Treapta a 1II-a n major
in ultimei trepte secundare. Am
special la intruct, de-a parte, eate acordul cel mai rar
utilizat in muzica (mai ales cea
aeori, pur simplu ignorat) iar pe de parte in1ie;'
resul eel mal atingind limita
Mai exact este vorba de un acord lipsit de ela
precizate. Aflat la exercitate de cele do
mari tonale (T D), acordul treptei
111-8 se vede n de a putea defini o orientare fUB
Cele elemente comune cu acordul de dominan:
respectiv cu cele de fac o
Ex , 220
- 113 -
Teoretic dominantei ar trebui fie mai puter-
ntruct acordul fundamentala acordului de
treapta a V-a nefiind altcineva dect sensibila
spre deosebire de mai pe care o
acordul treptei I prin cvnta
tonicii, comune cu acordul treptei a III-a) Firesc ar fi deci
treapta a III-a fie substitutul dominantei; sunt c-
teva motive care acest acord nlocui n
mod n01:Wal-pe cel al treptei a V-a. Mai nti de toate nu trebuie
uitat faptul fundamentala acordului treptei a II1-a este praC-
tic cel mai sunet al sistemului tonal cont de faptul
ultimul sunet, gndindu-ne la ordinea a sunetelor n to-
din n este sensibila, deci un
sunet dependent direct de pe un alt "culoar
u
, cel strict
intervalie, nu cel ff acust Lc'", al cvintelor) fiind cel mai
de
Ex. 221
"mineaz
l
din start caracterul
activ dinamic al posibilei de care s-ar fi p\r
tut contura n cadrul treptei a III_a.
Un alt aspect, complementar, se la neutralizarea
a sensibilei. Aceasta este practic de con80-
care se ntre fundamentala acordului
cvinta lui (sensibila). Sigur pe sensibila sta-
bi.lea un raport de cu fundamentala mare), dar
era deci mai fer-
dect una pe.rf'e (cvinta). In plus, cu septima dominantei
sensibila crea un raport intervalic activ, disonant
ceea ce nu va fi cazul nici n acordul cu al
treptei a III-a, unde sensibila Va stabili raporturi consonante
cu toate elementele acordului.
- 114 -
lJ.. ceaat co nso a sensibilei armo-
cu fundamentala are repercursiuni directe nu numai asupra
lipsei de dinamism n sine a sensibilei dar, ca o fi-
va determina elementul n o rezolvare mult
mai mez-su.L treptat asc'e'ndent nemaifiindu-i impus. In con-
de rezolvarea treptat vom consemna
posibilitatea mersului treptat descendent al sensibilei, ba
chia1" saltul aceste ia (chiar la sopran)
Fix. 222
r)
-
,.,
-

-$-

r:l

-p;-
CJ

-
-
r fi noatc rL o Q treia ci in conf igu-
nea- acord c ar-e ,
'taerianl'
\;TI:li
.'L,ci
imei 8. accrdului treptei a 1II-a va
ilit3te sona
Ca
31,'C
lit JS un substitut (tre3pta a acceptabil, ba uneori in
t.e (ne D(lim mai ales la scptiH1a ('in mi-
nor, cre va puteai in me.io ru), arrnom.o) f cniar bun.
:1'0 bil -Gonai nu poat c accepta UD dubLu nlocuitor
uno i. trepte; S-'C:t!' crea prob<3oil o diluare a rG ec-
::;ive ').n sistemul diatonic) _ De a i.c L :.;i copil al ni-
trept;ei 2, .L11-.9 car-e , o.i.n motiv (trei trepte pe
r 1111 C':r putea nclina. t.o na nici catre
"t ca, DO trezim in unui tODale iw.:d.ite: un
:\.:)"9, o

un acord neutru,
din punct (;0 vo,'ere ime
ea ar asupra acostei yroblcme vom
rY:'V9 j J' nti \::> toate sa. vedem no du L
se
- 115 -
unei nti unde, punem n sunetul domi-
nante!, nu conturarea profilului al acesteia
n plus, realizam un anumit dezechilibru sonor, agrav1nd stare
incertitudine ce n general acordul prin accen-
tuarea ei pe planul strict al nu numai pe cel to-
na , Dublarea se impune firesc n virtutea principiului
general de dublaj prin care se sublinierea sunetelor
principale ale (n cazul de dominanta). Acestei
i-ar urma, ntr-o ordine destul de starea direc-
cu dublarea fundamentalei, inti cu dublarea ter-
nti cu dublarea fundamentalei.
revenim acum la afirmam mai nainte faptul
acordul treptei a III-a, fiind neutru din punct de vedere to-
nal, este indiferent de treapta ce se naintea lui sau
el, acceptnd astfel orice La prima vedere acest
aspect poate fi privit ca un avantaj; chiar este la
un punct. In realitate libertate lipsa unor cu-
loare
a treptei a III-a. Aici se ei att
de reduse vor face doar compozitorii romantici care, n
unor culori armonice mai inedite, vor acorda une9ri mai
treptei a III-a dar exagereze, ei!)
Astfel lista este destul de o integral
111-1, III-II, III-IV, III-V, III-VI, III-VII.
Ex, 223
III VII 6
5
III C VI 111
0
IV /li III
') ,....
-
,L')
o
-
v
......
--
""' -e-
L:1 -<:J-
""'
o l"'l
.
...
inversul tuturor acestor 1-111, II-III, IV-III,
V-III, VI-III, VII-III, Ex. 224
VIl4 \Il
a
VI III G
V2. Ili IV 1II & IIo III
III
I ?
C'>

--

-c- -e-
..o..
-G-

-G-
-e- -e-
,..,
-
e r I!::J
"
.- 115 __o
no t observa ilustrl;\te in exem-olele ce mai sus toate 51-
'j. .-
rn,ai deosebite ce acordul treptet a III-a
(rezolvarea mai libera. a sensibilei, acordului pentru
, . ", ," "'", r1ooo"''''..! --t o" '"Y"'!(:\ ;0 ot"" o;': "ur 1)
1:r"'i::l"ec Ul.l.,:;'l.,t; ..... , >:1 11 ... .,l.'-'2:< ./>";;8. s-".;,u" .t, 2:I., i/.J. .... Ci o. ""'"'\;i-LvLU
demn .. c Lnt er-es subliniem o n
care t (!) aco rduL tr8?tei 8 III-a po')te suplini inca
e bine!) d.ouin:1TItal De fapt in acordul trep-
i a '.ilJ putea fi adus doar at uneL cnd vom conf c-
z-Lm sal,o un Gvident car-act er- melodic (ntirzierea
In aces t caz este elal' treptei a III-a
nu V:l putea t'i abordat dect n rastu::'narea nti cu dublarea ter-
co r act cru'L .3 al v: J.i raa.i, bir1(;
pUSLJ:: C2.TI'11'JC,,:,t snpeti 2(; va af La r2Q::lrtL::;at la
-
o-o
IV IIlS
o
i ei , putGm
I-G

;;1, 8!' o f J
1 cn
!ll7 Y
- 117 -
non datum' (1). Ba mai mult dect att, septima acest
acord pe care nu cum trebuie!
In plus i o un sens (tocmai prin rezolvarea ei).
Ori acordul treptei a 111-a nu are "canale neutra
litatea lui eate a fi scos din ea. Cum
- nu se poata mai nici nu poata un sens tonal precis,
coerent dar nici mai n neutralitatea lui pla-
devine mai ti agresiv' (are deci o dal"
nu ce cu arma ce i-a fost n (concluzia
se impune de la sine: el va prefera net acordului cU sim-
plul trison).
acest lucru nu-l ca, rar (poate chiar
te rar) cu Mici avantaje ar putea fi te;
cele mai importante ar fi acelea ale lui n orice
turnare (este n dar mai ales n 2 va apare n
cu totul izolate; aici va fi starea
,
deci 7). Implicarea lui n contextul unor mersuri melodica foarte
It strnse" ar putea fi perfect
Ex. 2'Z1
)D

C.-' c>
-e-
...... o
.
.
-.
116
1lI1
I\'
;
s s:
.......
"' 65
De asecenea am putea aduce septima prin pe armonie
(asta o destul de mare
treptei a 111-a pentru a avea timp suficient o aducem nti
ca trison apoi cu mai greu dar nu imposibil). S-ar
realiza astfel, de fapt, o mai (cu n exem-
plul de mai jos unde sopranul tocmai o astfel de con-
ducere mai prin aducerea septimei).
Ex, 228

1 \
-
-
1II e - 7 VI
- 118 -
ar putea fi adus ca entitate
de sine dar (N.B.) n speciale, bine jus-
tificate. (Vezi de la Ex. 227).
Normal, ntreaga a treptei a II1-a ca tri-
son cu t,oate celelalte trepte n n
care acordul treptei a III-a sep'0ima. le a-
1:iugnd aeordului treptei a 111-a soptima de rigoare (vom nota
111
7
nu n sensul obligatoriu de Etare ci n sens 3imbo-
lic de acord cu 111
7-1,
111
7-11,
I11
7
- I V, 1II
7
- V ,
T]'I II _'TIT
_.. '1 J ,.- 7 .
.Lj:x. 229
1I\4 VI
.3
IY
III f, IIfi
5
..L2 c:
e
fe
'-/ -
-
. ....,.
'-"
Q
sa: --G'-
o o
.cz,

.c2 c") .....,


.
.
"
18 acest8 se firesc, lor:
11 ,1
1]-111"
;:-111.,', VI-III", VII-III..
! , ( (
1-111,-"
(
t O


V'o lllz. 'Jll
Z
\lI
b
5
OoncLuz Lon.nd f)ilten afi}:n3 c..espre acordnI treptei a III-B
;:';:;;l. ':".::\:::1;:;' ..'.d. .:1c1
ul 31 a IlI-a, in
- 119 -
Treapta a III-a in minor
Poate la nici un alt acord secundar nu se produce (sau risca
se pro ) "o- att de mare ntre din minor
cea din major. Lucrurile se att de (si-
gur acest Il trebuie luat ntr-un sens relativ,
plecind de la ideea n alte aproape nu dife-
intre major minor) nete a
acordurilor corespondente de pe tr@ptele III din major minor:
respectiv acord minor (cu acord (cu septi-
mare). Modestului acord minor din tonalitatea
i corespunde sonoritatea ghili-
meLel ) a acordului (din tonalitatea Septimele care
apar adncesc ntre cele acorduri (celei
mici din major corespunzndu-i cea mare din minor).
Ex. 231
,

Do IU
1
la 111
7
Daca ccordul minor, mai Oarecum mai retras, con-
venea de minune a acordului treptei a
III-a din major, n schimb acordul de pe treapta a III-a a
minore este tot ce se poate nchipui mai mai
diferit de de calm, neutralitate, cum
ar trebui fie sonor treapta a III-a). Acest
evident i.ntre sonoritatea a acordului sensul lui
nal (care, teoretic, ar trebui fie de neutralitate)
o n comportamentul Dcordului treptei a 111-a
din minor raportat la ceea ce constatasem se n major.
Mai nti de tOate trebuie semnalat faptul sensibila,
departe de a fi ti

este chiar <.le de
t ce se ntre (sensi-
bila). In aceasta va indiferent de vocea la
care este o rezolvare
- J20 -
III III
tonala ci acestui aspect (legat de
este treptei a 1I1-a tt

tonal catre
De alt:r:'8l C'ste de evita-
rea re III-IV III-II de unii teoreticieni
': :) z roali1, e ate vorba e o parte -..:l. 'banale baroce
:' 1 0... ';eR" c' c._. no hol- '" ,">" T'l a4- ,', ., r-: cd- 1'1 eru) ..... nn"- '" 1""P 1 ,""
: ..... __ . - _ . ,::.- ... _...... ...... \.,. v ..... ......... '" "' ... .." ..... v "'"" __""'. ""L.'-"
tip

l' Y'oete
ci de este just (de fapt fondat teore-
tic G<\ .ct Lc) , am con; -t:;:"'at cA F,o(le1e10 tOD:.l1e
m::"orului minorului n principiu c eLoa ., Do aceea,
cnd e 1'1 p;'8Di7,l.e nC'Jtrali"T;i a Le tl>eptei a .i
n l:Jajorvom acocda statut Oi troptei n 1I1-a n minor
r oi- b . 1" 1 t .L.'" t
'"DU vor a ,:.e o s amp a s po cu ata,e eorot a.ca, ea e
L i car-oa in :li:ili1-.!\1'ea relatiilor mai BUS-s.iilintite : unele
tOJ::Ja1e). IL. vom pleca pe ideea ci
'.;a a 'rII-a 1111-9i clar UL statut I'unct IonaL,
I1C;:1 1}iu :::; minor ns , c '," 91 !;r; cazul ::: J?8cial sC
1;;m-.5.
lat iL !1lajor, trc<=rgta a 111-a se poate e a .i.rrt r-sun Sl.:.bstitut
D
(\J (?)- G)
-
. .,
...
.
.
116
:>
If
III..
b
IIJ
Inainte dc a auorda armonice ale treptei a III-a
cteva cuvinte de sp a aco aici
Va fi starea (evident, cu dublarea
sonoritatea a acordului permite o mai leanicioasa.
abordare a nti. ordinea
principiu starea cu dublarea starea
cu dublarea fU'ndarneutalei, ntii cu dublarea
n fine, nti cu dublarea fundamentale!.
Calitatea de acord unele avantaje dar deza-
vantaje: astfel succesiunea de este
adm.i s unanim, t\jol'uticienii fiind ue acord. cu utilizarea ei
( de altfel ..., 9i n creatia Cit do sp ;:'e suc-
cc:siunea Lnvo , (,llci sUnt 01)1Lii diL'uri te: sigur
':i cea Lnvo pune in
000580i::e, unuL conaonarrt cellalt disonant sau
invf'Y's; ocL """'01,'l_Gl::l<) _:",r&l"l ,", ...:ldi Ce cvl ut e perf.e cu... (consonan-
(
cine. L:tbi .0 ,,0' succos i-mee, cv Lu c a pen.:'-
';;'::::0 aCG"J!t reL.<3:''VG. ce nu ar fi
.i cLe rd, o permit;
sono r-i.t p12 cind exact ((3 la 'ci in succe-
2.Ll:cvlntti pOT ."cta, fi.i .. nurce este vorba c
n :. l'C;::' T'c,"o'ivirii, ne "1r';';9iJi, p:cintr-o cnr-e
;;0, .,..1'D 'T}"-;""'lq .. .,."'l ..;"".::, o,,."..p,c-!-'; rt 0'1.' :"n c azu.L cvLr.-
..". .L. .... _,.o,.J- \ . :1 "--' v -""'" J, t..:.... .:. '-' ...... ,L '-' lJ ........ 11 "J ... ...L. _ ".A t.J __ ....
C;"or';te (c ,re se cu;.ai in speciale pe o
i.t a pc: e a lti..1nt, ri >'2; o rC7.01v;:;;re t1 l n int ::'ior1:')
cvLnt a rn. "it 9. V!; C:J. c;rcu ncz-su L \.li.1":" ct pc o
f ct a , 11' pr-LncLpLu /,;foctlJl sonor
ii :::i;:,u..., 8b'v :laca vom u:iliza pe cvLnua
c ct il, ;'.1,Cesti;t reaL:"zind ti umple reali sono-
care
cnz din oxemplul
ct,;:'j - nu a
l'r' al trc i le..;t
i
i -io
- 122 -
Ex.. 235
,f)


" (./ l'
III
111
In vom proceda n principiu, n cazul suc-
cesiunii dintre cvinta cea vom accepta
re2erve vom limita
utilizarea numai la cazul
n care cvinta va apare pe UD sextacord.
Dezavantajele acestea) de la, anumite
repartizari elementelor care, n anumite pot
care se pot evita cu mare greutate (tocmai fap-
tului sensibila o rezolvare obligatorie). Sigur p-
la practic nu deci o
tot se Va putea Dar, uneori, este greu, chiar foarte greu.
T-n I'\e'"' "'''' '!'Y!"';"Toete ...... t .... naLe -- -"_
.... v '-4 ,,'-" r-o- .......... y .LI;; ay.l..I..l.t: u' l,;ULtVI;;U.LV, ,bI ...... li lit:::
la de principiu a statutului de neutralitate
a treptei a III-a, sunt posibile toate cu celelal-
te acorduri; deci: 111-1, III-II, III-IV, III-V, III-VI, III-VII,
Ex. 236
111& 'J114
3
V-III, VI-III
VI III !lI III III
')
--
' .....
v
- -
..
-&-

.....
-
-.9--G-
-o- ...(L
-G-
-E>l-
.a.
-es- -tT-
It Il ......
;
-
'.
......
-'
V4
3
reversurile lor: 1-111, II-III, IV-III,
VII-III,
Ex, 237
VI 1I1 IV Il h III
....
5
/ll
o f)
11:..1
V
--
'V .
"
I
j
-e-- -e--
'/1 I
Il d
...{)-
j
--G- -e- C> -e-
f
--
'i:'
1 (
Unica concluzie care se impune: utilizarea treptei a 111-a
.11 minorul armonie extrem de
l1.pa:ri acp't LmeL va mai roul t de
tIe treptei a III-a. Pe considerentele expuse la acordul
a IJ1-a din major (cu evident), care per-
'ect valabile, se calitatea extrem de
_TI plus ne conct - am eja n cazul septimei acor-
iului :ureptei a VI-a din minor) a scptlIDei mari Nu vom mai relua
toate iuoile expuse anterior, concluzia se desprinde de la
dno. acest aco rd {III cu va avea o cu totul
LZO a el nd semnAl:it cu totul sporQdic n tonala.. Sti
'1U cu rHzolvarea naz-L ridica. )robleme specifice
co i.L
,
(jC a n
111
7
VI
11I1
lV
11/6 114
5 3
ca. s n:)rc sub
11/4 I

11
6
1111 V6-5
v
.5
4 3
TI" \l:':-m
,.
:ill"8 C
Ylrli j
.-,
J. "'" y_,,-..J... ,-
eos
,.
J I 1

15
-
--
--
r-
....,
.....
...,
l'

\
J
\ 1
/
\ 1
J
r
\ I
s?_
_ Il
1
> .

..A--
-e- -e-


A .......
V

-
----CI 1"'.'
-_.
-
-;
T
....
D
-- "-jr--
_ ... "._-
_.
-

<.J
-.(T- "..e-
v
il
iT

J-
I
fI. --. n II

"-
-
1/4
3
v
li 8re a accs-
H/6-

Gel
- 124 -
tate in 111
7
cu n orice
turnare) - 1, 111
7-11,
I11
7-IV,
1I1
7-V,
111
7-VI,
11I
7-VII,
Ex. 240
()
- - '"
-
v

....,
--
1
,1 n
"
,\."6- rJ rJ
--
,t ti
-
Il
""-il: J
",o
.......
CJ '-"
1114
:3
inverse 1-111
7
, 11-111
7
, IV-111
7
,
V-III
7
, VI-III?, VII-III
7
,
Ex, 241
b 1112.
1Il4
3
\Jlc.
v
\lIS
5
o


'1
......
1'-
1' .......
U

,
-e- -O-
CJ o
...Q...
--e-
1
o
C'") ,r:..e-

- -
"<.:"It.
- W "L"'\
L J
'"
ltQQrdurile t,reptelor secundare ca armonii accidentale
De fapt n care acordurile treptelor secundare
apar ca armonii accidentale aU fost prezentate la capitolul no-
telor melodice pe pe 6 (unde de fapt apar). Nu am
oportun problematica trepte se-
cundare cu n acordul respectiv apare ca ar-
monie Credem acum o rememorare a acestor
ar fi a tOate ca
(care au fost deja prezentate)
Astfel, acordul treptei a II-a poate ca o armonie
fiind la treapta a IV-a (ca ntrziere,
broderie, pasaj etc.).
Do1Y5-61
C!!&)
D V
(n
6
) Q
1
6;
1> I 1 I ! 1 r I 1

rrr
r
I
I
I
I
I,J
. )) 1
J
I
'1
J.
..a...
..J-
- ..l

....
I v

I I
I
l -
.lcelaji lucru se spune despre Q 111-a
dc treapta t V-a
la v() !j
(lUa)

I 1 f11 .r [ J
.--.
T
-
fir
<!,
,
1

,J l-rJ
j.
-<3>-
.1 1 o
I
.
-- --
.0
./
.
-r.
.
o'
I "
. VI,.. ::,,-; V" c .. ntro clnnol'ie ,;;.
so 1,
181 S 6 5
(VIS)
J
1816 5
l
V1
6)
1 5 G '17
(VI 6;
Do I 5 6- :;
('il 6)
Do , 6 - 5
LVI 6)
o
I
I 'r
-< ,

.........,-,-
- 0--'
.
..
a=
tJ== ..

,p,
- '7'; ...
I

--
I
r.
1
J-
1

j
I
,
<J-

-Q- - -
.
..'
.
"-
1
1
. . .
D 1 J r-t I I

,
IT
,.

f- l'
".
l..-..J
:
.,
r
r i 1
1
1J
J.
.f] J-
I
1
I
J
!
I
1
J

- j
-l
I

_--1
1
I--J.
1 1
1 1
-
I
-
I
- 126 -
,
r
-
() >:
...---

-
........
,
l' <-'
-
......,.
c.>


.cz.
-o- -e-
2. .o..
.Q-
--

- - -e- b
--'"
.

acordul treptei a VII-a nu se poate prezenta in
decit sporadic, el mai trziu, in capi-
tolul dedicat notelor melodice efectiv diSODaDte (vezi ultimile
cazuri ex, 244). Concluzionnd ni se pare semnificativ re-
marcla faptul treptele secundare (ca armonii accidentale) se
n sfera de a treptelor principale de care de-
pind (11- IV, III! V, VI- 1).
Relatii irmonice - privire
de a aborda variantele majorului minorului,avi!1d
acum o a tuturor armonice ce se
stabilesc intre toate treptele unei vom ncerca
facem o clasificare a lor; acest lucru se va realiza prin nca-
drarea in mari categorii: autentice antonimul lor,
cele plagele. Pe cea mai o plecnd de la
prin extensie de descen-
va genera o n timp ce aceea de
una (exemplu: V-I, I-IV, II-V, IV-VII etc.
toate excelente armonice autentice - spre deosebire de
inversul lor ce armonice mai dificile, unele
chiar nepermise - cazul V-II sau VII-IV)
Ex, 245 au/eal/ee re/a// fJ&y8/e
Do v 1 Do Ilo Y
la IV 6 Do J V
5

-
,
.
-,
-----.. :
.i->
-
:-:
V
-e-
-l!!?
v v - "-'"
-e-
-.6:- -)-
-12... Q
..Q-
o
-6-
.......
-e-
.
'Y"l 'Y>

tic
Tot n cadrul autentice ce vor trebui eviden-
sunt cele realizate pe descendente (rv-rr , I-VI,
II-VII, VI-IV etc. pe secunde ascendente (IV-V, VII-I, 1-11)
Ex. 246 rei9/i/' c1l/tel?/;ce relcYlti plcl!J8/e
la 1 VI la II; Vl16 Do tv V
5
laVlJ
6
1 ta rv VI
timp ce inverse vor :fi automat plagale; pc
ascendente (lmele Ctd.3l:' sau grG':t tolerate de armonia
II-IV, VI-I, vIT-II sau mai dif'icile DT-VI etc.) sau pe se-
cunde descendente (V-Iv strict sau mai slabe 11-1, VI-V
et .).
Va futea ccustaba fupt:d ca n armonia scat.Ls't Lc ,
autentice; acest lucru DU trebuie ne con-
ideea cele plagale lipsesc. Ele Hcomplemen-
tul
li
celor aut errb i.ce fiintl utilizete tocmai ca, prin contrast, sa
reljef'eze ccLor auteni:;ice. Oricum a acest
CTU cu creionul n .,. socoteala!) cel ce
'00nal va cauta acorde po no.er ea autentice
J?0ntru C8, a nearnbLu'L armoni,c t.o no'l, SLt co nsoLd.c.rt
-.OL I:'':::'C cc c.a Lrrv.:
coLul.uL ded.icat notelor

d: L1))t1
1
1 '..l i c-J st'((ii'Jl
r-:
. , \..J.
"V 4 ':;:1 o
1:1,;lodic ale mi.nocuLud, ':(ie8
e
o .
mo C!}U stc c.:J..:.Jul s.l cut intt'l'c'(; arracrua tio sin mo-
,.ivei,"! cEte cLia"i:' a.r: t'ri!n..'18 nu o:"Jcrcaza pructic de c.i t
')C(;:-i2t , C aCUI;1\[OE-, c.iut a ;::0.. li:il'gim proble-
Cc'.;.rei v nte J:.Dc(?rc:Lnd s; rn'l;GWem mei";' TIPJ.lte
. ...
eunutele
comune cu uc(?aata) este n realitate rar defectul ei
c: sCl!sibilei. c .nc :iCGa2t:t pO['"lte
mou c 1) V.Cj yutoa fi ru.ncz-uL une cuf, c
El este sub-
ton L
'TII-a, trc
- 128 -
Ex,
Utilizarea treptelor VII V cu subton va fi extrem de li-
cauza este - lipsa sensibilei in situa-
acestor acorduri, o estompare, o a de
chiar acolo inct poate permite acordurilor de pe
VII V cu acordurile de subdo-
(IV II). Mai mult dect att, se poate afirma faptul
aceste vor fi chiar preferabile celor n-
truct, acordul de tip subdominantic va apare o
V sau VII cu vor pu-
tea decurge n continuare normal din punct de vedere tonal.
Ex. 247 bis
v '\1Il
,
,
1

v
...........
U
--
"'"
......
v
.......
zr
Ib .r> o L
lrl 11 .1 C)tl
/"l L
.
-c:
Se poate observa n exemplul de mai sus rezolvarea priori-
tar treptat a subtonului, rezolvare
nem cont de lipsa de a,acestui element vis-a-vis de to-
Se mai poate observa pericolul pe care-l a-
"Cordul treptei a VII-a naturale, acord care sonor ne fi trimji}teli
evident dominanta relativei nu suntem cu
Acordul treptei a I1I-a se ntr-o mult mai
dect cele ale treptelor VII V: acordul major care
se aici (spre deosebire de cel din varianta
corespunde mult mai bine facturii neutre ti co nge n.it a'Le" a treptei
a III-a. In se Va in postura optime, n
rr:i:norul natural fiind cel mai frecvent folosit dintre toate acor-
durile din Evident sale sunt abso-
lut libere (cu orice exprimndu-se rezerve (nu formu-
lndu-se r"s8) vis-a-vis de cu dominabtele
)
, .1n 24?b ( VII
cu zonele subdomf.nan-
X .. 246


I
il"'"
J'J -1 .,,- li: J
-

er-- -- ---u 1-""" -c;J j- c;I
.......
"'"
-er -G-
-
--e <7
-
...... 1
-
- -
........
-
"L.1
-
.. .-
,
",
"'"
L' .......
"r7
-" ;C"S
--
#&.J
- Q -o
\)L IV \li

o
st
i
1
t
,
aceste
15 w6-o
4-3
sau
,
lel/, minor
- 130 -
unde se subtonul, folosirea cu prioritate &
armonice in care acesta este considerat drept
nu
Minorul melodic
destul de rar," avind un caracter cum i spu-
ne numele) eminamente melodic, a fost utili-
cu n muzica a baroculu1, ea putnd fi
(care reclamau folosi-
rea ei) din clasicism romantism. Alterarea a
tei a de a n gama n zonaJ
ei un tetracord major, care sigur va produce o anu-]
stare de tensiune, de
Bx, 249
refr. minor

folosit cu tact, n mom.entele necesare, minorul
lodic utilitatea (relund ideea) el a fost
vent prezent in partiturile cu ale barocului.
Intoarcerea gamei melodica se va realiza n general prin reveni-
rea la natural n speciale, minorul melodic
va fizionomia n (In fiind
deseori semnalat n paginile contrapunctice ale lui J.S. Bach,
motiv pentru care a fost denumit de teoreticieni "minorul lui,
Bach
U
)
Ex. 250
natural Min. lui Bach
f2h:

klrftan _--t--_leh:_"_/Y)._';/Jo_'t--l
J f
C; -<;J- O" ..Q.. Q U" .e.
Va avea un caracter eminamente melodic, treapta a
va putea fi nu numai n ipostaza de
ci ca ea putnd fi pe rind fundamentala
acordului treptei a VI-a, n IV, in II
n VII.
- 151 -
ti
, .
pe care le respectivele acorduri nu
sunt prea "fericite", motiv sufioient pentru a se apela mai rar
la aceste astfel acordul trepte! a VI-a (cu de
deci reclamind echilibru sonor) se din acord ma-
jor n disonante, activa nepotrivindu-i-se de-
loc. Caracterul depresiv al subdominantei este contrazis de l.um1-
nozitatea, expansivitatea acordului major ce se pe treapta
a IV-a n timp ce acord subdominantic (II) pierde diI
caracterul activ (acord devenind acord minor (este
drept, n cu omologul din major)
In fine, cea mai grea o pe treapta a
VlI-a a cea se transfor-
ntr-o att de Toate aceste
considerente DU trebuie ne la concluzia
cum aceste acorduri nu s-ar utiliza: ele vor fi folosite
cu preferndu-se n care nota
alterat suitor) fie ca citeva
n care alterat apare ca poate inutil
de accentuat aspectul acestui element, treptat suitor
(logic; este pettru care a minorul melodic).
252
/0

..
-g
- ..
l' I .1 "
LI
..,.
""-.J L.I -.... .L'.1 e
ilO- LI
'-' .1
--
...... -
""
..
-

-1
1
4"
--
-
TI
""" -
-.e- r6
tie-
-e- A
-sz:- .D- d
_ .1-
.- .-

iZ"
"" .- -

-
--
--
_L..)
ry
_.
......" -"
.1 rJ.. II 71 ;C-6'
, II
-- -
C7
--
LI'
-
e:
LI
"'"1
'6 \lU4 'l1 's
3
n continuare ne asupra
sunetului de pe treapta a alterat suitor ca
mai intii ca pseudo

ntrziere sau brode-



ipostazei

132
rie a (rezolvf..t!'ca nu impune de dictate
a.e ,
Ex, 253
f) .,
I
..il I
, .
,
.
.-
.Ir .-::lI

'GI 1'1 -n I
'n
rL
It:-".
-
-' . 1" L .1
.r
t
\J7 '/7 _.,'
'2.* .. 2#"
sunetul ca pasaj sau broderie pe acorduri
6
de 4 sau 6; se poate observa folosirea obligatorie a co ndu-
t.t'iJptei a sudco r des c er.d ont n cu
conducer-ea ei as cendent ,
,.:1... ')5-4
:.. ;.;. c:
l.:<:!i rar o putom g1si si d\:; (vezi CXCE;- ..
:.>lul .
'I'oat e aceste exempf,c o lEtrgu. a
Ci] :tpcleaz:l la meLoc.Lc r i nduL armoniilor
accidentale iL celor reale
t
de unae recomanililrca
fo
'
oeirii cu p'riorit::1te a deci interpretarea sunetu'Lui,
{:e pc treapta a VI-a alterata suitor mai d.egraba. cu

este o care va fi . 1'" 1
ci,a an u-
.. ..
10- .. . \:..,
.... -;-;ot:u;::::'; ...::te o .,,:rn CI
'-.: -- '"1 ) ...&.. , "- -J .,,' " ..' # I . .f"",,, __ ,.-.\. _'1,-..... .J... ""
.. .....

8cest si2tem major o
va
- 133 -
-e-
Q
de major inferior, un tetracord cro-
matic (armonie) in partea sa prin alterarea cobor-
toare a treptei a Se astfel o pentru do-
cvas1 n universul cro-
matic tonal.
Ex., 255

#ajtJr
-- e
Vom vedea acest sunet modificat Va fi considerat in marea
majoritate a cazurilor drept interpretarea lui drept
(pe armonii accidentale) fiind n cazuri
cu totul izolate. trecem n 'acordurile unde
apare acest sunet vedem ce calitative survin:
a trepte1 a VI-a, subdominantei, pe
treapt-a a II-a, pe VII pe
Ex. 256
Vll
7
In principiu, in afara treptei a VI-a, toate acordurile
aU de Iar treapta a VI-a pierde doar momentan (ea
pierde stabilitatea de -
acord minor - transformndu-se ntr-un acord agresiv, fa-
cem gndindu-ne acordurile vor deveni
instrumente de lucru la capitolul enarmonice.
Dar s nu prea multe anticipative.
acordul pe treapta a VI-a va fi folosit rar. Treapta a IV-a
calitatea a respective, acordul
devenind din major - minor cu pentru
Acordul secundar al subdominantei, II, este activat sub
raport sonor el transformndu-se din minor in n-
cel mai favorizat de acordice aduse de cobori-

n care
coboritor.
i a VlI-a
astfel
n acordului cu
n minorul armonf o) , In
din mare ea
pe
c
s n
.0 I
-
-
1,1
L .1
-
-
-
U'
...,
......
"'"""'
-
.-..
.........
-

-
"-
,
-
.. , --
f[
Il!)
-o- e- e- - - "CI-<!T-
-e- .a-.Q.
r1 n G-
-C2 -G-"';;


-- ,...:0..- Il"'"
-
,
-
iC..J
-
,.,
Il .1
---
LJ
-
r
r CJ
-
C7
,.
tC.J
_r/L-' .,,,,-,
1"'\ .....:.,-
-
u
-
1
0
It)
116
'V IIJ 'JUG 1
6
'l 'JI 1'1
6
I 1'1
V.9
5
:r-n t!J'
(' ....
_l..-
not
,
\.
:re,
c e
I
-e-
J- 1
16 - 5
15 6 .. 5 I 5 - 6
IV
'S V7
3-4-.3
3 - 4
3 .. 4
Majorul melodic
/Il v
care de treapta a
treapta a o vom mai ales n tratatele de teorie
arillonie mult mai greu o vom depista in Ba
tnd-o asiduu, vom constata cel mai adesea cu
fiind mai rodul teoreticienilor
nici de simetrii (minorul are trei variante, deci majorul tre-
buie melodic nu el trebuie inventat!) de-
ct o realitate Distrugerea sensibile! n ma-
jor conduce aproape automat la toate acordurile reale
care ar acest sunet alterat cobortor) nu mai pot
face parte dintr-o !
Ex. 259

Do? VII
p
Poate doar o tratare pe armonii accidentale, ar
putea justifica acestei variante (nota fiind
ca ntrziere, broderie sau eventual pasaj"
Ex. 260
IV o - 6 , &
. 4
IV 5 6 5
4 3
1o 6 _ 5 1'1 5 - 6 - 5
4-0 3-4-3
()
I I L 1 I I I
'" 1
I-f.k ::;..,

r-r= r
I
V I
I
-,e--tL-J- 1. -tD-l

r 1
I
..L.
J7 J
,

....
c>
Altminteri utilizarea "variantei melodice
tt
conduce fie n
afara sau n zone cu un caracter modal destul de a-
cuzat. In utilizarea va fi strict n unele
de cnd va apare n postura de
(sau ca eventual n formule
M,ajor
sUnt
rar 'crebuie consemnate a
treptele I IV: 1
cordul major cu mare cu
majorul umelodic
U
) , acord care sentimentul
se ( automat!) mo ie zonele subdominant
no- e
ste necesar Sti
e crea e-xc
{
\.
aZ
1
, nGCOrL
Asupra septimei mari nu cr-e
70
-- -

-.......
-
rp -...
'" I
-
-,
-
....
-
-=
IJ C I ,... rr
--
V
.......
-e-
-o-
'j
-e-
-
-G- e
.,...
L' '1
110:7 v.
""
li
,
..;;;;;..
p
"""
i' "1
....
1
'f6

\"6
\'/-
"4
IV
15
'VI
5
2.
3
Y' (
co
Ex. 263
Iy 8 - 7, e
I
.
/
.

I 1
-
1 rJl
.a:
-e- .-e-
.
...:::
In principiu rar folosite, aceste septime pe-acordurile to-
nicii subdominantei vor locul mai ales n
precum n formulele armonice unde interpretate 'drept note

septimelor de 'pe treptele 1 IV n minor este
destul de de aceea a septimelor n major; pe acordul
treptei I se Va crea fie o mare (n-armonie melodic)
:fie una (n natural)
Ex, 264
-
Pe treapta a IV-a acordul minor (din natural 'armonie)
cel major (din melodic) vor avea
deci, aici septimele mici, cele construc-
tive, cea mare dect pe treapta 1 (n armonic melo-
dic). Aceasta va fi mai ales ca (n-
trzierea sau broderie, n prima ea rememorndu-ne ce-
lebrul final dinllMathaus Pas n" de J.8. Bach).
E'x , 265
18- 7 - 8
17 - 5

,
I 1
.
le,
....,
-
r
o ..e-
J.
..
.
l
seori
rmula
I va
viznd frecvent
I D I I
I I
-
,
I I ,-.
l'iI ni
-.. \. U'" LJ
le.
"'"
I
G/
I II
r
-o-
J-
~
-
~
'". ....
-
""
-
...
L
f8 7
'v 'e .. 7
112-
o c no eUl[! se
~ o s
o
"7fIr
--
7-
IJ
-. ~
WI ."
-
. C J
.... ""
~
I
sa:
-e-
.J::L
-..
...-
/"'\
.... w.
'7
-
-
... -c"
-
..
IV
i.
I D
,
II"
T ~
.......
\. 'li'
,
v
.(9
I
r-
-tr
!'
e-
-
IL
~
-
~ l
.......
,..-.
,.
.1" L
~ J
-
,...,
r
-
,-
....
iVa - 7
cred va avea o pe de-o parte
ste vorba de modelul oferit de major, model de la care
se ntotdeauna minorul. Ei bine, majorul nu
minorului exemplul acestei septime pe treapta a IV-a
ntruct acolo, n major, septima este mare in nu
este (dect rar cu alte sensuri dect n
minor). Un al doilea aspect dificultatea
tei septime n minor. Sunt ale acordului subdominantei
care mari probleme n conducerile de voci.
Ex, 269
salu/le
/()
NU.
o6/igalo
i
ie ..-

--......
06';q& vrie
-
le-
'II
-e-:.:..v- -G-
-V-
-e-
C,./
5
.
5
2.+
..!O_--e-
.Q.
J::L
A.
"A
---..
-,
17
.....
v v
v
Vl.t
. 3
deci o destul de ce vine de-
monstreze ideea folosirii moderate a acestei septime, n ciuda
excelentelor ei sonore tonale. In principiU, recoman-
utilizarea ei atunci cnd nu se probleme speciale n
conducerile de voci a abuza numeric de n
care va fi
armonice
n unui capitol de mare n
armonia nemodulatorie (de' fapt vom rentlni procedeul
in armonia modulatorie). se vor dovedi nu un simplu
capitol important al armoniei ci un procedeu de travaliu sonor,
fundamental pentru muzica important, notabil n cea cla-
sau cea Ce este o (sau progresie, sau
sau armonie!): o repetare prin tran;punere a unui a-
numit fragment muzical. Ea poate fi doar pe
plan melodic, o pe plan armonie)
o
J.
va
secve
ntul
Hode/

6
!:>
v
fi
J
'+
5
.'
..'

-
--
:-..
-1-1
cu
(cu o
armonie sau (
pi armonie). In , ea
a caz nu se n procesul
ctul cali1iativ al intcrvalelor care sUnt re ata
cantitativ, in elul acesta se
a sau moduLat or-Le (
va conduce
la intrarea e zone tonale).
J_._- u---
6 6 5 o 6
Lt 3
i
punind
sau
c
l1oC'i'el St'Cv.1
I 1 1 ,
f
..
f
,11
/1odel
!s- N 16 - 5 VII
VLt
'114 u VIl6 III
'4
tv

--5

:,
2
3
tl:' e
c,
....-,'""";:
&-5
l.( 3
IV e 5 V
4 3
"f)
J I I
"
1 I h " I
-.
I

-.;1
I
rvr
-li
I
-
--
.-
#'"1-
-.JIIlIl ".1
-
-
-
"
"lP'"

-
"....... li

r
I
r r
I r
i-
l
-J. 1-
j li
h
1-1
I
I
#
-:;;;;o:
18'""'11
-
11'1.
"IT "# J
lIIi;
[
I
7
f
al
C .. -

:l
li
l- J- 1- II
I
I
- v 1
r-
1\1 'l\r
o
- 142 -
Ex. 275
!X>I---- I
G 6 v6
l.f li Fd '1
J=at 6 6
4
5 6. '1
6
r
5ib V
n continuare, vedem care problemele
specifice pe care le realizarea unei
In mod firesq vom, ncepe cu modelul urmnd a
fi transpus, trebuie fie perfect. Ce asta ? Vom vedea
imediat.
Mai nainte de toate modelul trebuie foarte atent realizat
pe plan armonie, n sensul unor armonice ct
mai bune (preponderent autentice). Mai rar modelul se poate con-
cepe pe un suport armonic realizat pe O (snt
reticieni care nu idee pretinznd modelului, pen-,
,
tru unei ct mai bine
minimum armonii diferite - deci cel p rela-

a exclude modelului cu o armo-
nie, ne noi mai pentru varianta unor modele
cu sau mai multe acorduri un exemplu
cu o a unui model monoacordic (evident
de de rigoare).
Ex. 276
7 II III
- 14,3 -
Va
aec-
aur-
( exempl1.
( exemplu
aici
reali-
cerc modelul,
vi
i s
ae cve


r
incorecte (V-IV)
i puternice, vor
sonor-Lt
vor i
, va un
cum afirmam.
po , mai ales zona
o im ntr-o az-gumen-
e maj
! CI. 2 I
.'---' r- ._-.---., ,._--.._-, (--.----....,
\
NU ..
oerm/s
1.
- 144 -
p
cere,
septi-ma i de re vor res-
a eptima mar:::;; care eventual ar apare .n model
e va transforma n in sec-
8
NU . DA
sec-
rigu-
irIDa
J
sensibi1
1
nume mo-
va trebui
e ca
are
e simplu.
ne
ac s
ci cardul
tran.spunere4(la
al ..
sta

a corespunz
Ltutomat se
ea
lului,
se
In uner tt eU
nepermise J conduceri melodice voci ce ri-
eme intervalice c.) unii t ai armoniei re-
modelului se in ceea
n (prin Este o
poate
e care le ntlnim n progresiile baroce
e adevarat ca. un a rmc n.i.c Va s una cu mai
cu ct ntregul anG lu ( ci inclusiv va
cu utorul armonice bune, cu erea
etc. Punctul nostIu re loc
unor speciale care ne vom o
se Inainte
s
ntre
f
armonie. De ce? Pa
(a se
vo
b
e
(
n l n t u r t
Ce
1
, care 63
voci,
ce
9
1& Il v 1
6
la
secve
este nspunem core
fi In rest (
acum, n ordine
singura in
care se produce se
probLeme !!
(ulti-
armonie:
le
I
III L;
:;
1
n
i i s
:i
VII V4
2J
ci, se poate din
conducerile voci,
armonie se
e
8-
a
se 1"e-
caz
e snt
ca inuare un exemplu
unele
n
secve
tate
care, le vom acc eptras armo n.ce
to a U culorile" cele permisa dar cele nepermi.set ) t
e nepermise, orice alc acordurilor (inclusiv
nepermise), de sunete pe acorduri s8cundare, note melo-
-ddce pe acestea, :tar in ce ea ce conducerile melodice ale
vocilor este orice Se intrebarea :
cum a,Unt acceptate toate aceste multe dintre ele consi-
derate grave de armonia (cum ar fi
V-IV, dublajul sensibilei, acord n stare di-
cu dublarea fundamentalei etc. - o parte din toate ace
figurnd n primele din exemplul anterior).
sul simplu: nu mai este ca
o entitate n sine ci este pur simplu ca
rea modelului; este motivul pentru care armonia
abateri la destul de severele ei reguli.
ideea anterior: nu teoreticienii
cu aceste to'tale! le
modelului "n
mai vor fi astfel
vedere pentru o
In cazuri ci,)le, anumite
sopran) pot nez-a
De aceea o n se

externe (pentru conducerile melo


cial minor, ne vom putea orienta (
ntelar pentru evitarea unor
cial secunda Sigur mai
in sensul ne vom orienta chiar n a
mai
mijloc se de a

made
evita ..
n
ce
:menea
VI
y-- i ----
E>
IV v
6 6
Yl
co
secve

exempLU n,
o evident,
un
cea
v
Ei
modifica se
acLsm,
s e ove
strict! uneia 110ere rez
ntru cea
nu ar fi e
t artis
\III
c
B
eom
opun ndu-ae o fi
unde putem
Lne o
s
\1 --
o 5 2..
va bui se
care 'De-o putem lua in finalul unei
- "''7/ -
(poate fi , apoi
etc,) ct ca sens (nti ascendent
t
apoi deacendEmt).,
principiu un asemenea tip de progresie este liber, mo-
ax' putea fi transpus riguros (sau relativ riguros) n sec-
reIlte ..
Ex, 285
n
1 ni I
j'j
I
il' , I ..n \
-II'
-- .
1
I
1
r
1 I
J- -b J-
1-
1 1
l- i L 1

-,
.....
I ! 1
I
1
1
1
I
\1 'VI /1
A-o
In fine, un aspect deosebit l care spe.rge
BQTul metric predeterminat introducind un model binar intr-un
istem metric tornar sau invers, un model ternar sistem
'etric binar.
r--
1
.
..
12,

P'ro cc de u.L numit (al doilee) estle c;:;:-eacteristic
ii baroce dB1' il ntlnim n cLs s .o sm (ca pe
i:iind utilizat de compozitorii perioadei respective care,
,
la:1ispozL (ndl!) procedeele legate de metri alter-
'1tiliz8.u El. el de mijloace pentru a schimba
,S Bre ca absolut n anumite mo-
- 150 -
J
ncheiat un capitol de ware al
moniei: capitolul nu faptul barocul
GalificL=tt dr'3pt epoca p:rogresiilor; ne ream.utim
acestui procedeu i.n muzLca (prezent chiar n cea ra
\,'",'
t
L . be ?- t v . .J- v , j 1 "
man .a car , 1. era sau J:.' uri,c a, secvcuua z-epr-eza.rrta oc ne
de dezvoltare a discursului muzical, de aceea a-a dO
vedi,t a fi extrem a,e pentru toate epocile muzicii tona
(sigur, cu o pondere pe aceste . SUnt moti
suficiente pentru a aborda in profunzime problema
extrem d.e !
---000---
24.IX.
J I., 2 ex,
( : 1
"'.'C'.,>,:,'," ,j'

- 151 -
TE r E
Trepte principale tn 5'
- ~ -
8.
pt e. prir'\cipaf fj. ;1") 5
pt e. p ipale
6
4
- 154 -
o!. l" '" 't)

- 155 -
30.
de broderte p ~ 6 Si S p ~ ~ s t u t
'"V
- 157 -
45.
- 158 -
fii
- 159 -
57.
- 1
6t
x
- 61-
o
-
Se oi a
- 163 -
5
3
","'
- 4
- - ,
6
,
- -,
-
.

- -
,,-,
G

b
5-
{} 6 - fi

7
f
s
343
'1
I
6
... :..s'
4
"
4
3
A
, -
-
5
'"
(3) fi
1.
17,

"'-
.. . .
. -

fIIJ-
,

".. = ..
"" "".
:ti
.- -,,'-
., ,
- -,-,-----
,
-
h;
.


- -
-
1
-
.

,
6
!It
fi
5
-
1; - J

-
,
"' . -"'--t
ti 5
4 3
-
_.
7
G

-
5
..,
.
'- .",. """',,,,,,.
,. o.,

, .',
-
-

80.

.. . ,
'" ' '..

-
8i.
.. '-,

-)S, vvr (j!tiil. icor(/urltt cfamintinh; cu


. "-.1) va u/;/;z_ t9c(Jr(lu/ se;;!!'m&" tie dbm/nOlI'1t:i
..
- 164 -
n:J11C;.! de
Treapta tl"d n Majo..
6 6 7 L. 6
&-
,
9
7
- 4
5 2. 5
c- 1
i/I
P
t
c.
1
;
i)
-;1
1
.r
oi
1
..
Treapt
3 II J In minor-
-oo.
- 167 -
;>(-
Treapta a VII CJ f"n MlJjor
- 168 -
i0g.

3
)( ')(
1
"I>\>


W
41) "') se, uf/hr.1f1 dcordu/ Irebk; i9 YU
w
8 .
1
Treaota a VII-a mlf\or
\
7.
- 170 -
~ c z ~ J : 9
---
. .
J
- .

"
',-
----
- -- $

.'
'"- . ,

mi nQf"
. ..--'
7

..
;;. .. ,
- 11II----- .. - '-._- ==
--, ," "-,- -'--",- _.,,'- _". ,_.- -""- .- .
- .. _ .. '" ,. _,_ _ __,__ ._..._ _, ._


-'--- . '. -
,
, '!'fII.. t
.._.., ._" "w_ _ ._. __ '''" _ _., '.,_0< ,
. -1 .._..... .. . -_. .. - . -- ..IL _. _ _.
. .,- ....
- 173 -
T ~ pt.; el lll- a fn Major
143
Trea
- 7t.-
- 17, -
x-
b - 5
1
b
5
- 6 5
G- 5 fi 5 6
it ~
3 ~
4 3
4 Z 3
Mi Of'LJ! melodic
- 1
r
i76.
~
IV 1 IV
x )(
pe
I
& &7
.
.. .. f..
._".,-
._-- 2., 7
- 182 -
- 18' -
Te m e reca pit u ~ t ve
f)J!
~
,
-
.. .
.,..,.
-
, JT ..:. l'I_ ... r-
-7
)' 1/
1/ V
"
- .
D. I
-
I .. ..
-
I

.,.,.-
-,.. .[J
-
..
-1 TI
I
I "TIT
-
-
,
I

-
1
-
I
,
..
--+-----
I rE
l
,
-
--_._------,-

3f ,L---,-----n-'-.:'l--m---'-,'-
. =- ':== ==- .. --- -
-- ----..-,.- ,_.- -
- ,