Sunteți pe pagina 1din 69

CURS DE CONTABILITATE

ELEMENTELE PATRIMONIALE

Patrimoniul reprezinta bunurile economice precum si drepturile si obligatiile pe care le detine o societate.

Patrimoniul cuprinde doua categorii:

ACTIV

PASIV

Este atasat unei persoane fizice sau juridice .

Cu alte cuvinte Patrimoniul sau Bilantul contabil poate fi definit ca o reprezentare a utilizarilor si resurselor de care dispune o entitate patrimoniala la un moment dat.

UTILIZARI = RESURSE

ACTIV = PASIV

Intr-o abordare economica Activul si Pasivul reprezinta doua marimi valorice ale aceleasi realitati economice.

ACTIV

PASIV

* Ceea ce posed

a. Ce datorez actionarilor - capitaluri

- bunuri si creante

b. Ce datorez tertilor - datorii

Activul patrimonial - reprezinta resursele controlate de interprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii viitoare pentru inteprindere .

Activele se impart in funtie de lichiditate astfel:

I. Active imobilizate

II. Active circulante

Prin grad de lichiditate se intelege capacitatea unui bun de a se transforma in bani.

I) Activele Imobilizate – in aceasta categorie se includ bunurile si valorile

considerate de folosinta indelungata ( mai mult de 1 an ) pe care le detine o societate

, ele nu se consuma de la prima utilizare si se impart in trei categorii.

1. Imobilizari Necorporate

2. Imobilizari Corporale

3. Imobilizari Financiare

1. Imobilizari Necorporale intangibile sau nemateriale sunt destinate să

servească activitatea întreprinderii pentru o durată mai mare de un an fără a îmbrăca formă de bunuri materiale fizice (concrete). În structura lor sunt incluse: Cheltuielile de Constituire, Cheltuieli de Dezvoltare , Concesiuni , Brevete , Licente , Marci , Drepturi si Valori Similare , Fondul Comercial , Alte Imobilizari Corporale

Cheltuieli de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea unei entităţi (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni) Toate aceste cheltuieli sunt supuse amortizării pe o perioadă de cel mult cinci ani Prin amortizare se intelege includerea de cheltuieli a unei parti din costul de achizitie al unui activ imobilizat.

Cheltuieli de dezvoltare : ele sunt reprezentate de costurile efectuate pentru realizarea unor obiective strict individualizate a caror tehnologie a fost deja demonstrata si care vor fi utilizate in inteprindere sau vor fi comercializate .

Concesiuni, Brevete, Licente, Marci, Drepturi si Valori Similare : aceasta categorie include costurile efectuate pentru achizitionarea dreptului de exploatare a unui bun sau a unui serviciu. *Concesiunea ia naştere pe baza unui contract prin care o parte numită concedent, contra plată, unei alte părţi numite concesionar, pe o perioadă determinată, obţine dreptul de exploatare a unui bun sau de executare a unei activităţi. Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul de concesiune stabileşte o durată şi o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită conform contractului. În cazul în care contractul prevede plata unei chirii, şi nu o valoare amortizabilă, în contabilitatea entităţii care primeşte concesiunea, se reflectă cheltuiala reprezentând chiria, fără recunoaşterea unei imobilizări necorporale. *Marca de fabrică, reprezintă sume investite de către întreprindere pentru a face ca produsele ei să se deosebească de produsele similare ale altora. *Brevetul este actul prin care se recunoaşte unei persoane dreptul de a exploata exclusiv un anumit produs (al cărui autor este). *Licenţa este dreptul câştigat de o altă persoană de a exploata un brevet de invenţie prin cumpărarea acestuia.

Fondul Comercial : este recunoscut ca activ necorporal atunci cand rezulta din achizitia unei inteprinderi , al carui cost de achizitie este superior valorii de piata a activelor nete dobandite . Cauza Fondului Comercial poate fi: vadul comercial, renumele, reputatia.

Alte imobilizari Necorporale : in aceasta categorie se include programele informatice create de inteprindere sau cele achizitionate .

2.Imobilizari Corporale

DEF. Ele reprezinta bunuri cu continut material . In categoria lor se includ :

1. Terenurile si Constructiile

2. Avansurile

3. Imobilizarile corporale in curs de executie

DEF.Un bun poate fi considerat imobilizare corporala(mijloc fix) daca indeplineste simultan doua conditii:

a. Sa aiba o durata de utilizare mai mare de un an

b. Sa aiba o valoare mai mare decat limita stabilita de lege ( 1800 lei valoare fara TVA )

Terenurile si Constructiile includ doua categorii:

a.terenurile

b.amenajarile de teren

a.terenurile sunt bunuri care au o valoare de folosinta nelimitata fiind singurele elemente din categoria imobilizarilor corporale care nu sunt supuse amotizarii.

b.amenajarile de teren reprezinta investitiile efectuate de s.c. pentru amenajarea ununi teren, aceste amenajari sunt supuse amortizarii

Construciile: sunt mijloace fixe reprezentate de cladiri achizitionate de la terti sau din productie proprie Instatlaiile tehnice si masinile:reprezinta echipamente tehnologice, aparate, instalatii de masurat, de control si de reglat

Mijloacele de transport, utilaje si mobilier, echipamente de protectie, aparatura birotica sunt supuse amortizarii

Imobilizari corporale in curs de executie: includ bunurile care sunt in proces de executie pentru nevoile proprii, care pot fi executate de catre firma sau de catre terti

3.Imobilizari financiare ( investitiile finaciare pe termen lung ) - reprezinta valorile financiare investite de firma pe termen lung sub forma de titluri si creante de participare in scopul obtinerii unor venituri financiare care pot fi sub formade dividende sau dobanzi Imobilizările financiare sunt reprezentate de acţiunile deţinute la entităţile afiliate, interese de participare, titluri puse în echivalenţă, alte titluri imobilizate şi creanţe imobilizate (împrumuturile acordate entităţilor afiliate, împrumuturile acordate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare, alte creanţe imobilizate). Acţiunile deţinute la entităţilor afiliate sunt reprezentate de acţiunile pe care întreprinderea le deţine la o filială din cadrul grupului. Grupul este un ansamblu de societăţi comerciale, independente din punct de vedere juridic, legate între ele prin diferite modalităţi şi supuse unei unităţi de decizie exercitată de o societate numită, în general, societate mamă. Filiala este, aşadar, o entitate aflată sub controlul altei entităţi (societatea-mamă). Controlul reprezintă capacitatea de a conduce politicile financiare şi operaţionale ale unei entităţi pentru a obţine beneficii din activitatea ei. Categorii:

1.Titluri de participare 2.Alte titluri de participare 3.Creante imobilizate 4.Alte creante imobilizate

1.Titluri de participare: sunt reprezentate de actiuni detinute in capitalul unor societati care asigura firma detinatoare exercitarea controlului in societatea respectiva, acestea sunt detinute pe o perioada de 1 an, in vederea obtinerii de dividende sau dobanzi

2.Alte titluri de participare: din aceasta categorie fac parte actiuni detinute la alte soc. pe o perioada mai mare de 1 an la care soc doreste sa exercite un control.

*Interesele de participare reprezintă drepturile în capitalul altor entităţi, reprezentate sau nu prin certificate, care, prin crearea unei legături durabile cu aceste entităţi, sunt destinate să contribuie la activităţile entităţii. Deţinerea unei părţi din capitalul unei alte entităţi se presupune că reprezintă interese de participare, atunci când depăşesc un procentaj de 20%. Titluri puse în echivalentă apar numai cu ocazia întocmirii situaţiilor

3.Creante imobilizate:

Creantele legate de participare - sunt create cu ocazia acordarii imprumutului la societatea care detine titluri de participare

Imprumuturi acordate pe termen lung - sunt sumele acordate unor terte persoane sau societati sub forma de imprumut in baza unui contract.

Alte creante imobilizate - include garantiile depuse de firma la terti in vederea garantarii unei bune executii sau a unei obligatii

Creanţele reprezintă dreptul creditorului de a primi la un anumit termen, o sumă de bani sau alte bunuri economice ori valori, de la debitori. Creanţele constituie un activ pentru creditori şi un pasiv pentru debitori.

Cauţiunea se realizează pe baza unui contract prin care o persoană garantează pentru o altă persoană, faţă de terţi, că va îndeplini ea obligaţiunile persoanei garantate, în cazul în care aceasta din urmă nu îşi respectă angajamentul.

Garanţia se realizează tot pe bază de contract prin care o parte (garantul) garantează celeilalte părţi (beneficiarul) executarea unei obligaţii. Garanţia dă dreptul beneficiarului (creditorului) ca în cazul neexecutării obligaţiei de către debitor să ceară scoaterea la licitaţie a bunurilor sau hârtiilor de valoare în vederea stingerii obligaţiei asumate.

II) Active circulante:sunt active curente reprezentate de bunuri sau valori care se

utilizeaza pe o perioada scurta in activitatea firmei si in general participa la un singur circuit economic modificandu-si in permanenta forma . In strucura lor sunt incluse:

1.stocurile

2.creantele

3.investitii financiare pe termen scurt

4.casa si contul la banca

1.Stocurile: reprezinta bunurile si serviciile in cadrul firmei detinute fie pentru a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor.In ele sunt incluse:

a.materii prime si materialele consumate - include materiale de natura obiectelor de inventar,stocurile aflate la terti si ambalaje:

Mateiile prime sunt destinate utilizarii in procesul de productie ele participand la generarea produselor finite

Materialele consumate reprezinta materialele auxiliare folosite in procesul de productie (combustibil, piese de schimb)

Materiale incluse de natura obiectelor de inventar: reprezinta bunuri cu o valoare mai mica decat cea stabilita de lege pentru a fi considerate mijloace fixe indiferent de durata lor de utilizare.

Stocurile aflate la terti: reprezinta diverse bunuri de natura stocurilor care sunt in proprietatea firme dar care fizic se gasesc la terti

Ambalajele: sunt bunuri utilizate in scopul productiei pe timpul transferului sau depozitarii diverselor active.

b.productia in curs de executie - reprezinta productia care nu a parcurs toate fazele de prelucrare in procesul tehnologic . In categoria aceasta se include valoarea lucrarilor in curs de executie.

c.produsele finite si marfuri - sunt bunuri reprezentate de semifabricate, produse finite, produse reziduale si marfuri. Marfurile sunt acele bunuri care au fost cumparate de firma in vederea revanzarii. Produsele finite sunt produse care au parcurs toate fazele fabricatiei prevazute in procesul de productie.

d. avansuri pentru cumpararea de stocuri - sunt sume de bani platite cu anticipatie tertilor in contul aprovizionarii cu bunuri si servicii.

2.Creante:reprezinta valori avansate temporar de firma tertilor pentru care urmeaza

sa primeasca un echivalent sub forma de bani sau a unui serviciu.Persoanele de la care urmeaza sa primeasca echivalentul sunt denumite generic debitori , in categoria lor avem:

a. Creante comerciale - Creante fata de clienti rezultand din activitatea de baza a

societatii si efectele de primire .Efectele sunt titluri negociabile care atesta

existenta unei creante si care urmeaza sa fie incasata intr-un timp scurt

b. Creante in cadrul grupului - sunt generate de relatiile intre societatea mama si

filialele ei.

c. Creante din interes de participare - sunt creante generate de relatiile de

decontare ale firmei cu firmele asociate

d. Creante privind capitalul subscris si nevarsat - sunt creante generate de relatiile

firmei cu actionarii sai referitoare la subscrierea de capital efectuata si nedepusa.

e. Alte creante - sunt generate de relatiile de decontare ale firmei cu personalul,

bugetul de stat sau cu tertii.

3.Investitiile financiare pe termen scurt:reprezinta valori financiare investite de firma in vederea realizarii unui castig pe termen scurt. Aceste investitii sunt determinate de titlurile de plasament , in aceasta categorie sunt incluse:

a. Actiuni proprii - sunt actiunile rascumparate temporar in vederea distribuirii personalului sau in vederea reducerii capitalului social.

b. Alte investitii financiare - Obligatiuni achizitionate de firma in vederea obtinerii de venituri intr-un termen scurt.

4.Casa si conturile la banci :sunt reprezentate de bunuri care imbraca forma de bani. Care contin:

a.

Conturile la banci - se tin numai in moneda nationala, iar daca avem conturi in valuta ele trebuie transformate la cursul zilei respective.

b.

Conturile in casa - reprezinta numerarul care in avem in caserie.

c.

Acreditivele - sunt conturi deschise la banci de societate pe o alta societate fata de care are datorie.

d.

Avansuri de trezorerie - sunt sume de bani acordate in vederea efectuarii unor plati in numele firmei.

e.

Alte valori - aici se include:

Timbre fiscale si postale

Bilete de tratament si odihna

Bonurile de masa

Bilete de calatorie

III)

Active de regularizare: includ cheltuielile in avans care asigura alocarea

pentru fiecare exercitiu financiar numai a cheltuielilor care ii sunt propri.

Pasivul patrimonial reprezinta sursele de finantare ale activelor.

Pasivul se imparte in funtie de gradul de exigibilitate ( cat de repede ajunge la scadenta ), el contine trei grupe:

1. Capitaluri proprii

2. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

3. Datoriile

4. Pasive de regularizare

I). Capitaluri proprii:reprezinta sursele de finantare proprii de care dispune o firma alaturi de capitalul imprumutat pe termen lung. In structura capitalului sunt:

a. Capital social

b. Primele de capital

c. Rezervele din reevaluare

d. Rezervele

e. Rezultatul raportat

f. Rezultatul curent

a.Capital social:reprezinta aportul in bani sau in natura al societatii. El are doua categorii:

Capital social subscris si nevarsat - reprezinta capitalul pe care proprietarii s-au angajat sa-l puna la dispozitia societatii ( promisiunea lor )

Capital social subscris si varsat - reprezinta o parte din capitalul social care a fost fizic depus de catre proprietar. Se poate imparti in : Actiuni si Parti sociale Valoarea unei actiuni sau a unei parti sociale in capital este tot timpul valoare nominala.

Aceasta valoare nominala se determina impartind capitalul social la numarul de actiuni.Capitalul social se lichideaza o data cu lichidarea firmei.

b. Primele de capital:reprezinta surse generate de operatia de crestere a capitalului prin noi actiuni emise prin fuziune sau prin aport in natura . Ele apar ca diferente intre pretul de emisiune a noilor actiuni si valoarea nominala a actiunilor.

c.

Rezervele de reevaluare:reprezinta pulsul de valoare creat din reevaluarea activelor

imobilizate ca diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii mai mare decat valoarea inregistrata in contabilitate a activelor.

d. Rezervele:( diferentele) reprezinta surse reconstituite anual din profitul societati.

Rezervele legale: se constituie anual in valoare de 5% din profitul brut inainte de impozitare dar nu mai mult de 20% din capitalul social.

Rezerve statutare: se constituie anual din profitul net al firmei conform prevederilor statutale.

Rezerve pentru actiuni proprii: se constituie in situatia in care o societate pe actiuni si-a rascumparat propriile actiuni cu scopul de a mentine nivelul capitalului propriu.

Alte rezerve: care se pot constituii prin profitul nerepartizat potrivit adunarii hotararii adunarii generale a actionarilor.

e. Rezultatul raportat:reprezinta rezultatul fiecaruia din anii anteriori pentru care nu s-

a stabilit o destinatie:

Pozitiv

Negativ-pierderi din anii anteriori neacoperita.

f. Rezultatul curent:-poate fi favorabil atunci cand societatea este in profit si

reprezinta o sursa proprie de finantare pana in momentul repartizarii lui pe destinatii. -poate fi o pierdere care trebuie acoperita in cursul anului . In situatiile financiare anuale ( bilant ) rezultatul este prezent tot timpul la capitalul propriu indiferent daca este favorabil sau nefavorabil.

II) Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli :

DEF: Provizioanele reprezinta niste depozite ale firmei constituite de regula la sfarsitul exercitiului financiar, ele se inregistreaza in contabilitate indiferent daca societatea are profit sau pierde.

III) Datorii : Datoriile sunt surse de finantare externe care sunt puse la dispozitia

societati de catre banca, de catre alte persoane fizice sau juridice sau de furnizor. Datoriile contin doua grupe:

a. Datori pe termen scurt ( datori curente )

b. Datori pe termen lung

a. Datori pe termen scurt: sunt datoriile ce asteapta sa fie achitate in cursul normal

al ciclului de exploatare al firmei exicibilitatea lor este in termen de 12 luni de la data

bilantului.

Imprumuturi si datorii asimilare, ele include datoriile financiare ale firmei si anume: - imprumuturile emisiunea de obligatiuni creante bancare pe termen lung si cele obtinute de la alte institutii.

Datorii comerciale, acestea sunt datoriile create in cadrul relatiilor de decontare cu furnizorul, in structura lor se includ:

- furnizorii

- efecte de platit

Datorii in cadrul grupului, reprezinta obligatiile datorate societatii din cadrul grupului pot fi, datorii din cadrul intereselor de participare reprezentand datorii generate de relatiile de contare ale firmei cu societatile asociate.

Alte datorii, include datorii fiscale, salariile, datorii fata de asociati, sau datorii fata de creditori diversi.

Creditor : Este o terta persoana de la care societatea a primit un bun sau un serviciu si caruia trebuie sa ii dea echivalentul in numerar sau o contra prestatie. Datorie fiscala : Impozite pe venit, pe salariu, pe profit Datorii fata de alte societati : Reprezinta profitul catre asociati care imbraca forma dividentelor. Datorii fata de persoane fizice : Societatea se poate imprumuta de la asociati; poate exista si un imprumut de la o persoana straina ( existena unui contract este obligatoriu )

b.Subventii pentru investitii: reprezinta surse de finantare alocate de la bugetul de stat sau de la alte persoane ( juridice ) nerambursabile de care beneficiaza o firma in vederea achizitionarii sau in vederea producerii de imobilizari corporale. Imprumuturi pe termen lung

IV) Pasive de regularizare: sunt incluse veniturile inregistrate in avans care sunt sume incasate in cursul exercitiului financiar in contul unor servicii sau livrari de bunuri care pot fi executate sau livrate in cursul exercitiului financiar urmator ( este obligatorie existenta unui contract ) .

Obiectivul ctb.fin. – conform Directivei a -4 – Comunitatii Europene – este de a furniza documente de sinteza care sa ofere o imagine fidela a patrimoniului,situatiei financiare si rezultatului, in scopul furnizarii de informatii utile tertilor atunci cand acestia iau decizii economice.

Contabilitatea in Romania

In conditiile economiei de piata informatiile contabile devin transparente si anume cele care privesc situatia patrimoniala,rezultatele si situatia financiara a intreprinderii.

Transparenta acestor informatii prin publicarea lor sub forma documentelor contabile de sinteza este supusa unor norme si operatii de control necesare pentru asigurarea unei corecte informari a utilizatorilor externi(clienti,furnizori,AF).- informatii publicabile tertilor – ctb.financiara sau generala – Legea 82/1991 si OMFP nr. 3055 /2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conform cu directivele europene

Contabilitatea financiara are urmatoarele functii:

inregistrarea tranzactiilor societatii in scopul determinarii situatiei patrimoniale si a rezultatului,

comunicare financiara externa – terti sau fundamentarea deciziilor proprii

instrument de verificare si de proba - juridic si fiscal

Cealalta parte a informatiilor contabile tine de gestiunea interna a intreprinderii,de criteriile dupa care aceasta isi calculeaza costurile,structura bugetara,etc – aceste informatii contabile tin de strategia si de tactica adoptata de intreprindere – informatii confidentiale – ctb.de gestiune sau interna.

Contabilitatea de gestiune are urmatoarele functii:

de determinare a costurilor pe produse si pe sectoare de activitate

furnizare a informatiilor destinate elaborarii bugetelor destinate masurarii performantelor la nivelul sectoarelor de activitate

Principiile contabile:

Dubla reprezentare : bunurile unei societati au fost denumite active , iar drepturile tertilor asupra acestor active se numesc pasive . Consecinta ei determina inregistrarea fiecarei tranzactii sub o dubla inregistrare acest sistem contabil se numeste in partida dubla , inseamna ca exista doua elemente. ( A=P – eate ecuatia fundamentala a contabilitatii ), orice operatie pe care noi o facem, modifica minim doua elemente.

P.Prudentei – nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor ,tinand cont de riscurile, deprecierile si pierderile posibile generate de activitatea exercitiului curent. Ex : evaluarea elementelor patrimoniale .

P.permanentei metodelor – continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea ,inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor - asigura comparabilitatea datelor in timp si spatiu

P.independentei exercitiilor – veniturile si cheltuielile sunt contabilizate pe masura generarii sau angajarii (si nu cu ocazia incas/platii lor) si inregistrate in situatiile financiare ale perioadei respective.

P.continuitatii activitatii – se pp.ca unitatea patrimoniala isi desfasoara in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil fara a intra in stare de lichidare sau de reducere a activitatii

P.intangibilitatii bilantului de deschidere – trebuie sa corespunda bilantului de inchidere al exercitiului precedent

P.necompensarii – elementele de A;P trebuie evaluate si prezentate in mod distinct

P.prevalentei economicului asupra juridicului – informatiile prezentate in situatiile financiare sa reflecte nu numai forma juridica a evenimentelor si tranzactiilor , ci si realitatea lor economica.

Modificari patrimoniale :

Orice operaţie economică produce o modificare de volum sau structură în masa patrimoniului. Operaţiile economice care au loc în viaţa unei unităţi patrimoniale sunt numeroase şi de o mare diversitate, determinate de caracteristicile şi natura activităţilor şi de specificul mijloacelor sau surselor ce participă la realizarea lor. Toate operaţiile economice care produc modificările în masa şi structura patrimoniului au loc numai prin prisma şi în cadrul egalităţii permanente dintre activul şi pasivul patrimonial, egalitate care trebuie menţinută obligatoriu.

a) Operaţii economice care determină modificări patrimoniale numai în structura activelor, în sensul creşterii unui element de activ şi micşorării concomitente şi cu aceeaşi sumă a altui element de activ;

A

+ x

– x =

P

b)

Operaţii economice care determină modificări patrimoniale numai în structura

pasivelor, în sensul creşterii unui element de pasiv şi micşorării concomitente şi cu aceeaşi sumă a altui element de pasiv;

A

= P

+ x –

x

c)

Operaţii economice care determină modificări patrimoniale în volumul activelor şi

pasivelor, în sensul creşterii unui element de activ concomitent cu creşterea unui

element de pasiv, totalul activului şi pasivului crescând cu suma respectivă, egalitatea patrimonială menţinându-se;

A

+ x

= P +

x

d)

Operaţii economice care determină modificări patrimoniale în volumul activelor şi

pasivelor, în sensul micşorării unui element de activ şi concomitent şi cu aceeaşi sumă

micşorarea unui element de pasiv, totalul activului şi pasivului micşorându-se cu suma respectivă, egalitatea patrimonială menţinându-se.

A – x

= P

– x

Situatiile financiare sau documente contabile de sinteza

Situatiile financiare anuale se compun din :

1. Bilantul contabil

2. Contul de rezultat ( contul de profit si pierderi )

3. Situatia modificarilor capitalului propriu

4. Situatia fluxurilor de trezorerie

5. Notele explicative sau anexele

Persoanele juridice care nu depasesc limita a doua criterii:CA neta = 7.300.000 euro, toatal active= 3.650.000 euro si numar mediu de salariati=50 intocmesc situatii financiare simplificate care cuprind

1. Bilantul contabil : este un document contabil de sinteza care prezinta situatia patrimoniului la un moment dat ( el se intocmeste pe baza soldurilor elementelor patrimoniale ) 2.Contul de rezultat : reprezinta in mod dinamic evolutia societatii 3.Notele explicative sau anexele : ele dezvolta anumite elemente din bilant si din contul de rezultat si anume :

Situatia imobilizariloe corporale si necorporale in care se prezinta valoarea de intrare, valoarea amortizarii cumulate, valoarea provizioanelor constituite pentru imobilizari.

Situatia creantelor si datoriilor in functie de scadenta

Situatia repartizarii profitului, fond de rezerva, dividente etc.

Numarul de salariati

Calculul anumitor indicatori economici

Bilantul economic :

DEF. Este un element contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de A si de P ale ununi firme la inchiderea unui exercitiu financiar sau de cate ori e nevoie . El este un procedeu specific in contabilitate elementelor de A si P sunt prezentate in bilant la valoarea lor neta contabila adica la valoarea de intrare diminuata cu orice pierdere de valori . Bilantul contabil se intocmeste pe baza soldurilor, elementelor de A si P . Exercitiul financiar se compune din 12 luni si coincide cu anul calendaristic . Societatea care se infiinteaza in cursul unui an fac bilantul pe cate luni a existat societatea in anul respectiv si in bilantul contabil primul exercitiu ( exercitiul anterior ) nu exista in anul respectiv .

Contul de rezultat

Sunt conturile de venit si cheltuieli, se mai numesc conturi de rezultat deoarece pe baza datelor inscrise in aceastea la sfarsitul unei perioade de gestiune se determina rezultatele financiare. In structura contului de rezultat sunt incluse veniturile si cheltuielile.

DEF.Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul examenului financiar sub forma de intrari, sau cresteri de A, sau descresteri ale datoriilor care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu altele decat cele rezultate din distribuirea lor catre actionari.

DEF. Cheltuielile reprezinta diminuari ale beneficiilor inregistrate pe parcursul examenului financiar sub forma de iesiri, sau scaderi de valori ale A, sau cresteri ale datoriilor care concretizeaza in reduceri de capital propriu .

Veniturile si cheltuielile sunt structurate in doua mari categorii care rezulta din activitatea curenta obisnuita si dintr-o activitate extraordinara sau intamplatoare. Ele se pot clasifica in felul urmator :

1.Cheltuieli de exploatare

2. Cheltuieli financiare

3. Cheltuieli exceptionale

4. Cheltuieli cu impozitul pe profit ( sau impozitul pe venit )

1. Cheltuieli de exploatare : cheltuieli cu stocuri,cheltuieli de intretinere si reparatii,

cheltuieli cu serviciile prestate de terti, cheltuieli cu impozite si taxe, cheltuieli cu

salariile personalului, alte cheltuieli de exploatare ( cheltuieli cu activele cedate, ameni, penalizari ), cheltuieli cu amortizari si provizioane

2. Cheltuieli financiare :cheltuieli din diferente de curs valutar, cheltuieli cu dobanda, cheltuieli cu sconturile acordate,alte cheltuieli financiare

3. Cheltuieli exceptionale : In ele intra chetuieli privind calamitatile si alte

evenimente extraordinare.

4. Cheltuieli cu impozit pe profit ( sau pe venit ) :

O microinteprindere este o persoana juridica romana care inplineste cumulativ

urmatoarele conditii :

Are inscris in domeniul de activitate productia de bunuri materiale, prestari servicii, sau comertul

Are de la 1-9 angajati

Capitalul social este detinut de persoane altele decat statul sau autoritatile publice

A realizat venituri in lei in echivalentul a 100.000 euro

Conturile de venit :

1. Venituri din exploatare

2. Venituri financiare

3. Venituri exceptionale ( cheltuieli )

1. Venituri din exploatare :venituri din vanzarea bunurilor, venituri din prestari

servicii, executari de lucrari, venituri din productia de imobilizari , venituri din variatia stocurilor,alte venituri din exploatare ( din vanzarea A, din amenzi, penalitati )

2. Venituri financiare : venituri din dobanzi ( bancare sau comerciale ), venituri din

diferente decurs valutar , venituri din sconturi, venituri din imobilizari financiare, venituri din provizioane

3. Venituri exceptionale : Provin din activitati intamplatoare din calamitati, din

exproprieri.

Conturile deschise pentru A si P se numesc conturi bilantiere pentru ca soldurile lor la sfarsitul unei perioade de gestiune ofera posibilitatea intocmirii bilantului contabil.

Documentele contabile Datele si informatiile aferente operatiunilor economice sunt consumate in documentele contabile, acestea pot fi formulare tipizate sau formulare netipizate.

Formularele tipizate : sunt cele al caror continut, forma si format sunt prestabilite si imprimate in cadrul continuturilor formulelor tipizate exista informatii fixe si informatii variabile.

1. Informatiile fixe: sunt generale si sunt tiparite pr documentul respectiv.

2. Informatiile variabile : sunt specifice fiecarei operatiuni economice.

Formularele netipizate : sunt cele la care continutul, forma si formatul prestabilite, registre contabile de sinteza si de raportare.

Documente justificative : ele asigura datele de intocmire pentru registrele contabile, pentru documente de sinteza si de raportare. Orice operatie economica se consemneaza in momentul efectuarii ei, in actul care sta

la baza inregistrarii in contabilitate. Acest act dobandeste calitatea de document

justificativ.

Un document justificativ in general trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

1. Denumirea, numarul si data documentului

2. Denumirea si sediul unitatilor patrimoniale care au participat la acea operatie

3. Continutul operatiei economice, termenul legal al efectuarii ei

4. Semnatura persoanei emitente

5. Stampila si orice alte elemente necesare documentului respectiv

Aceste documente justificative sunt intocmite la locul unde se realizeaza operatia economica.

Inregistrarea in contabilitate a documentelor justificative se face cronologic prin respectarea succesiunii documentelor, dupa data de intocmire sau de intrare a lor in unitate. Erorile constatate cu ocazia intocmirii sau verificarii se corecteaza prin taiere cu o linie a textelor sau cifrelor gresite pe toate exemplarele, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corecta si persoana care realizeaza corectia va semna si va stampila respectivul document. Documentele justificative privind disponibilitatile nu pot fi corectate ele trebuie anulate si refacute.

Registrele contabile

Ele sunt de doua categorii :

1. Registre de baza

2. Registre auxiliare

Registre de baza : sunt obligatorii pentru toate societatile acestea sunt :

a. Registrul jurnal - serveste la inregistrarea operatiilor economice in ordinea efectuarii lor in timp. b. Registru inventar - se completeaza la 31 decembrie al fiecarui an, contine soldurile elementelor de A si P precum si date stabilite cu ocazia inventarierii date ce sunt cuprinse in listele de inventar.

c.

Registru cartea mare - serveste le intrgistrarea operatiilor economice in raport de natura lor, iar in cadrul fiecarei grupari in ordinea succesiunii lor in timp . Cartea mare coincide cu fisa de cont sau cu “ T “ –ul pentru fiecare cont.

ci.

Registrele de contabilitate

Principalele registre ce se folosesc în contabilitate sunt: registrul jurnal, registrul inventar şi registrul „cartea mare”. Registrul jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează, în mod cronologic, operaţiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmir sau intrare a acestora în unitate. Registrul jurnal se întocmeşte de persoana juridică fără scop lucrativ şi de fiecare subunitate a acesteia, cu contabilitate proprie. Registrul jurnal este prezentat sub forma unui registru-jurnal general şi a unor registre-jurnal auxiliare. Principalele registre jurnal auxiliare care pot fi utilizate sunt cele privind aprovizionările, vânzările, trezoreria, operaţiile diverse, în funcţie de necesităţile unităţii. Lunar, totalurile jurnalurilor auxiliare se centralizează în registrul jurnal general. Înregistrările operaţiunilor patrimoniale în registrele-jurnal au la bază elemente cu privire la felul, numărul şi data documentului justificativ, sume parţiale şi totale, explicaţiile şi conturile debitoare şi creditoate corespunzătoare operaţiunilor efectuate. Registrul jurnal se întocmeşte într-un singur exemplar, se utilizează numai de compartimentul financiar contabil şi se arhivează la unitatea patrimonială care îl arhivează. Registrul inventar este un document contabil în care se înregistrează toate elementele patrimoniale de activ şi de pasiv, grupate în funcţie de natura lor, conform posturilor din bilanţul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Elementele patrimoniale înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţul contabil. Registrul inventar se întocmeşte la înfiinţarea unităţii, anual la încheierea exerciţiului financiar, cu ocazia încetării, potrivit legii, a activităţii acesteia pe bază de inventar faptic, precum şi în alte situţii.

În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, în registrul

inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii, la care se adaugă intrările şi se scad ieşirile de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului financiar. Registrul inventar se întocmeşte la nivelul fiecărei subunităţi, precum şi centralizat, la nivelul persoanei juridice fără scop lucrativ.

Registrul inventar se întocmeşte într-un singur exemplar, fără ştersături şi spaţii libere pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere, prin gruparea acestora pe conturi ce constituie posturi de bilanţ distincte. Registrul “cartea mare” este un document contabil obligatoriu îb care se înscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, înregistrările efectuate în registrul jurnal, stabilindu-se situaţia fiecărui cont, respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldurile finale. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare şi se întocmeşte de persoana juridică fără scop lucrativ şi de fiecare subunitate a acesteia, cu contabilitate proprie. Registrul „cartea mare” deţine un rol important în sistematizarea şi structurarea rulajelor fiecărui cont utilizat, pe conturi corespondente. este totodată, un instrument de verificare a înregistrărilor contabile efectuate şi de asemenea, o sursă pentru furnizarea datelor necesare analizei bilanţului contabil. registrul cartea-mare se prezintă în două versiuni: registrul cartea-mare clasică şi registrul cartea-mare şah. Registrul „cartea mare” nu se numerotează, nu se şnuruieşte şi nu se parafează. De asemenea, nu se vizează de organele fiscale teritoriale. Registrul cartea-mare se utilizează pentru întocmirea balanţei de verificare lunară. Se arhivează la unitatea patrimonială, alături de celelalte documente contabile. Registrele de contabilitate pot fi prezentate sub formă de registru sau foi volante şi listări informatice legate sub formă de registru, după caz. Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora şi se prezintă în mod ordonat şi completate astfel încât să permită în orice moment identificarea şi controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate. Registrele de contabilitate numerotate, şnuruit, parafate, înregistrate la organele fiscale teritoriale şi conduse regulat pot fi admise ca probă în cazul litigiilor persoanelor juridice fără scop lucrativ, precum şi în orice alte situaţi Registre auxiliare : sunt registre care usureaza munca unui contabil, care difera dela o societate la alta, nu ca forma ci ca intocmire.

- Registrul de casa

- Jurnalul de cumparari }se intocmesc numai de platitorii de

- Jurnalul de vanzari

}T.V.A. se mai numesc si jurnale

comerciale Balanta de verificare – este un instrument de sinteza al informatiilor reflectate in conturi la un moment dat . Scopul acestei sinteze ar fi pe de-o parte constatarea mentinerii egalitatii intre D si C , iar pe de alta parte furnizarea unei imagini generale asupra conturilor util pentru intocmirea documentelor de sinteza. In functie de tipul conturilor pentru care se intocmesc exista balanta de verificare pentru conturile analitice si balanta d verificare pentru conturile sintetice Dupa informatiile pe care le detin exista :

1. Balanta cu o singura egalitate

2. Balanta cu doua egalitati 3.Balanta cu trei egalitati 4.Balanta cu patru egalitati

Fiecare egalitate contine doua perechi de coloane una pentru D si cealalta pentru C.

Conturi – Procedeu specific contabilitatii

Contul – este un procedeu specific contabilitatii cu ajutorul caruia se inregistreaza, se calculeaza si se controleaza existentul si modificarile in sens contrar ( cresterii sau micsorarii ) ale fiecarui element patrimonial intr-o anumita perioada de timp . Cea mai simpla forma de prezentare a contului este cea numita “ T “.

Structura contului :

In el sunt cuprinse urmatoarele elemente :

1. Titlul contului

2. Simbolul contului ( cifrica )

3. Debitul si creditul

4. Explicatia tranzactiilor inregistrate in conturi

5. Rulajul contului

6. Total sume debitoare si creditoare ale contului

7. Soldul contului

xxxxx

1. Titlul contului : fiecarui cont i se atribuie un titlu care coincide cu continutul economic al elementului patrimonial caruia ii este afernt contul respectiv.

2. Simbolul contului : reprezinta exprimarea in mod cifric a contului.

3. Debitul si creditul : fiecarui cont ii sunt aferente doua parti , intr-o parte se pot inregistra cresterile , iar in cealalta partemicsorarile , partea stanga a oricarui cont se numeste Debit, iar partea dreapta se numeste Credit. Sumele trecute in partea stanga sunt sume debitoare , iar cele trecute in dreapta sunt creditoare. Adebita un cot inseamna a inregistra o suma in partea stanga si a credita un cont inseamna a inregistra o suma in partea dreapta

4. Explicatia tranzactiilor inregistrate in conturi : explicatia descriptiva a tranzactiilor si evenimentelor inregistratein cont consta in , prezentarea naturii operatiei a persoanei fizice sau juridice implicate, a datei operatiei si a documentelor justificative utilizate.

5. Rulajul contului : reprezinta micsorarile sau sumele inregistrate succesiv intr-o perioada de timp in debituri sau in creditul unui cont ca urmare a cresterii sau a micsorarii determinate de operatia economica.

-Rulajul creditor reprezinta totalitatea inregistrarilor efectuate in creditul unui cont intr-o perioada de timp.

-Rulajul debitor reprezinta totalitatea inregistrarilor efectuate in debitul unui cont intr-o perioada de timp .

6. Total sume debitoare si creditoare ale contului : se obtin prin adunarea rulajului

debitor sau a rulajului creditor cu sumele care exprima soldul initial reflectat la inceputul perioadei si se obtine total suma.

A Casa in lei

D

5311

C

D

401

P Cont de furnizor C

 

S.i

100

   
 

S.i 500

 

1.000

1.000

 

100

2.000

5.000

200

2.000

500

R.D. 6.000 T.S.D. 6.500 S.F. = T.S.D.-T.S.C. = 6.500-200

200

R.C.

R.D. 2.100

R.C.3.500

200 T.S.C.

T.S.D.2.100TSC 3.600

 

SFC=1.500

 

= 6.300

7. Soldul contului : reprezinta existentul valoric stabilit la un moment dat pe

elementul caruia i s-a deschis contul. El se stabileste ca diferenta intre total sume

debitoare si total sume creditoare .

Daca:

T.S.C. > T.S.D. – soldul contului este creditor T.S.D. = T.S.C. – contul nu reprezinta sold ( sau el este zero ) Soldul stabilit la sfarsitul unei perioade devine sold initial pentru perioada urmatoare. Soldul final se trece in partea inversa de unde provine , iar soldul initial ( S.i. ) se

trece in partea care ii corespunde. Un cont care nu prezinta sold se numeste cont “ SOLDAT “

T.S.D. > T.S.C. – contul are un cont debitor

Reguli de functionare ale conturilor .

Au drept scop sa stabileasca partea contului care urmeaza sa se inregistreze si

modificarile determinate de tranzactii . In funtie de elementele patrimoniale carora le sunt aferente conturile, exista doua tipuri de conturi :

1. Conturi de activ si sunt aferente elementelor de A

2. Conturi de pasiv si sunt aferente elementelor de P

Regula de functionare a contului de A . Conturile de A incep sa funtioneze prin a se debita, se debiteaza cu existentul la inceputul perioadei si intrarile ( cresteri de valoare ) si se crediteaza cu iesirile (micsorarile de valoare) la sfarsitul perioadei. Pot prezenta numai sold final debitor (S.F.D.)

Regula de funtionare a contului de P . Conturile de P incep sa functioneze prin a se credita, ele se crediteaza cu existentul la inceputul perioadei si cu intrarile (maririle de valoare), la sfarsitul perioadei poate prezenta numai sold final creditor(S.F.C).

D

Cont de A

C

D

Cont de P

C

   
 

Si

 

S.i.

Intrari

Iesiri ( micsorari )

 

( cresteri )

 

Toate iesirile

Toate intrarile

R.D.=Eintrari

R.C.=Eiesiri

R.D= E iesiri

R.C=E intrari

TSD=Si+RD

TSC=RC

TSD=RD

TSC=RC+Si

SFD=TSD-TSC

SFC=TSC-TSD

In functie de

soldul care se prezinta la un moment dat un cont poate fi monofunctional

adica prezinta un singur fel de sold (D sau C), sau un cont bifunctional care poate

prezenta cand un sold D cand sold C. Ex : Contul de T.V.A. neexigibil =bifunctional

Analiza contabila a tranzactiilor si inregistrarea lor in conturi:

Analiza contabila are ca rezultat stabilirea conturilor ce sunt afectate de tranzactie si modul in care sunt afectate. Etapele analizei contabile sunt :

1. Denumirea naturii operatiei - consta in stabilirea modificarilor ce se produc in structura elementelor patrimoniale precum si continutul si sensul modificarii.

2. Determinarea tipului de modificare patrimoniala

3. Identificarea conturilor corespondente - stabilirea continutului tranzactiei ce trebuie inregistrata in contabilitate - consta in stabilirea conturilor in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia pe baza elementelor bilantiere modificate.

4. Debitul sau creditul : consta in aplicarea regulilor de functionare ale conturilor si stabilirea pentru fiecare cont a partii in care urmeaza sa se inregitreze tranzactia.

5. Stabilirea formulei contabile - consta in stabilirea formulei contabile care exprima forma grafica, modificarile pe care le determina fiecare tranzactie pe baza dublei inregistrari sub forma de egalitate valorica .

Formula contabila cuprinde conturile corespondente, adica, conturile care intra in legatura “ = “ sau semnul “%” utilizat in intelesul de “urmatoarele” adca atunci cand in formula contabila intra in corespondenta mai mult de doua conturi.

Ex 1 : Se plateste un furnizor prin casa cu suma de 100

1. Natura operatiei – inregistrarea plati furnizorului prin casa

2. Elemente care se modifica :

401 a.Datoria fata de furnizor- scade

P_

D

5311b.Disponibilitatile in numerar- scade 401=5311 100

A_

C

P_

A_

Tipuri de formule contabile:

Formula contabila reprezinta egalitatea valorica a sumelor inscrise in conturile corespondente si cuprinde urmatoarele elemente :

1. Contul corespondent debitor scris intotdeauna in partea stanga a egalitatii.

2. Contul corespondent creditor scris intotdeauna in partea dreapta a egalitatii.

3. Semnul “=” care reprezinta egalitatea valorica intre sumele inscrise in conturile corespondente .

4. Sumele inscrise in conturile corespondente.

In funtie de numarul conturilor corespondente care compun formula contabila avem:

a. Formula contabila simpla

b. Formula contabila compusa

a. Formula contabila simpla: Este aferenta operatiilor economice care genereaza

modificari numai la doua elemente patrimoniale, urmand ca un singur cont sa se D si

un singur cont sa se C

D = C

b. Formula contabila compusa :Este aferenta operatiilor economice care genereaza

modificari la mai mult de doua elemente patrimoniale, putem avea formula contabila

compusa cu un singur cont care se D si mai mult care se C, sau invers. Mai putem avea formula contabila compusa in care mai multe conturi se D si mai multe conturi se C.

D = %

% = C

C1

D1

C2

D2

c.Formula contabila dublu compusa : Nu se intalneste in practica si este aferenta

operatiilor care genereaza modificari si in debit si in credit

%

=

%

D1

C1

D2

C2

Dupa scopul pentru care se intocmesc formulele contabile sunt :

1. Cele intocmite conform normelor si instructiunilor de aplicare a planului de conturi formule contabile normale ( corecte ).

2. Formula contabila de corectare sau numite de stornare , stornarea consta in corectarea erorilor intervenite la inregistrarea tranzactiilor in conturi, exista doua tipuri de formule de stornare:

a. Stornarea in negru : Consta in anularea inregistrarii efectuate anterior gresita prin inversarea conturilor corespondente din formula respectiva si apoi intocmirea formulei contabile corecte.

b. Stornarea in rosu : Aceste formule au fost concepute pentru a inlatura

dezavantajele stornarii in negru, acest tip de stornare presupune intocmirea unei noi formule contabile eronate, dar cu sumele inscrise in chenar ( cu culoarea rosie), acest lucru se explica prin faptul ca orice suma inscrisa in cont in chenar sau cu culoare rosie se scade fiind cu semnul “-“ si prin aceasta se anuleaza rulajele ireale. Planuri de conturi ( plan contabil ) - In romania pentru fiecare cont exista o simbolizare cifrica stabilita prin lege, exista noua clase de conturi. Clasa 1 – Conturi de capitaluri Clasa 2 – Conturi de imobizari Clasa 3 – Conturi de stocuri si productie in curs de executie Clasa 4 – Conturi de terti Clasa 5 – Conturi de trezorerie Clasa 6 – Conturi de cheltuieli Clasa 7 – Conturi de venituri Clasa 8 – Conturi speciale ( extracontabile ) Clasa 9 – Conturi de gestiune In fiecare clasa de conturi exista mai multe grupe, un cont este simbolizat cifric cu minim trei cifre, prima cifra o reprezinta gradul clasa, a doua cifra o reprezinta grupa, iar a treia cifra reprezinta gradul unu al contului sintetic, exista conturi si cu patru cifre in care primele sunt identice cu cele de mai sus, iar a patra cifra reprezinta gradul doi al contului sintetic.

Conturi sintetice si conturi analitice a.Conturile sintetice : sunt conturi de baza cu ajutorul carora se reflecta operatiile economice.

b.Conturile analitice : sunt folosite pentru a reflecta concomitent partile componente ale elementului patrimonial inregistrate in conturile sintetice. Numarul conturilor analitice coincide intotdeauna cu rulajul contului sintetic caruia ii sunt aferente.

Inchiderea conturilor

Exista conturi temporare care sunt aferente conturilor de rezultat si conturi permanente care sunt aferente elementelor bilantiere. Conturi temporare : includ conturi de cheltuieli si conturi de venit care la sfarsitul perioadei nu prezinta sold deoarece total sume creditoare pentru conturile de venituri se inchide cu conturi de rezultat si total sume debitoare pentru conturi de cheltuieli se inchid cu conturi de rezultat. Conturile temporare nu prezinta niciodata sold final sau sold initial. Conturi permanente : ele pot prezinta sold final care devine sold initial pentru perioada urmatoare si arata existentul din elementul patrimonial care il reprezinta conturile de la clasa 1-5 inclusiv sunt conturi permanente, iar soldurile din aceste conturi sunt utilizate pentru intocmirea bilantului contabil . Conturile din clasa 6 si 7 sunt conturi temporare , rulajele lor sunt :rulajul debitor al conturilor de cheltuieli si rulajul creditor de la conturile de venituri sunt folosite ca baza pentru intocmirea contului de rezultat ( contul de profit si pierderi ).

Clasele de conturi

Clasa 1 de conturi : conturile de capital, ea cuprinde urmatoarele grupe:

Dupa funtia contabila majoritatea conturilor functioneaza ca si conturi de P.

101 – Capital social, acest cont este impartit in doua conturi de gradul doi

1011 – Capital social subscris si nevarsat

1012 – Capital social subscris si varsat

Dupa funtia contabila ambele conturi sunt conturi de P

1011 – In creditul contului se inregistreaza valoarea capitalului social promis de

asociati cu ocazia infiintarii firmei

- In debitul contului se inregistreaza valoarea capitalului social varsat de catre

asociati, soldul contului este intotdeauna creditor si ne arata capitalul social subscris si nevarsat

1012 – In creditul contului se inregistreaza capitalul social subscris si varsat de catre

asociati, rezervele destinate modificarii de capital social, primele de capital.

- In debitul contului se inregistreaza capitalul social retras de asociati cu ocazia

micsorarii acestuia, micsorarea capitalului cu ocazia lichidarii firmei, precum si pierderea acoperita din capitalul social, soldul contului este creditor si ne arata valoarea capitalului social subscris si varsat.

Ex. Se hotaraste majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor existente in volum de 3000

1. Natura operatiei – majorarea capitalului social prin incorporarea de rezerve ( hotararea generala a actionarilor – document justificativ )

2. Elementele care se modifica :

a. Capital social subscris varsat P+ C 1012

b. Rezervele P- D 106 106=1012 3000

rezervele=capital social subscris varsat Ex. Se hotaraste micsorarea capitalului social cu suma de 2000 pentru acoperirea pierderii de acum doi ani

1. Natura operatiei – inregistrarea micsorarii capitalului social

2.

Elementele care se modifica :

a. Capital social subscris varsat P- D 1012

b. Rezultatul reportat P+ C 117 1012=117 2000

Ex. Se hotaraste lichidarea societatii si distribuirea capitalului social in valoare de 50.000 regasit sub forma de lichiditati al asociatilor.

1. Natura operatiei – a. lichidarea societatii

- b. inregistrarea platii catre asociati in numerar 2.a. Elementele care se modifica :

a. Capital social subscris varsat P- D 1012

b. Deconturi cu asociatii P + C 456

( este un cont bifuntional ) 1012=456 50.000 2.b. Elementele care se modifica :

a. Disponibilitatile in numerar A– C 5311

b. Datoria fata de asociati P- D 456 456=5311 50.000

Ex. Se inregistreaza infiintarea nuei societati cu urmatorul capital social 200 lei disponibilitati la banca. Etapa I

1.

Natura operatiei – Constituirea societatii

-

Decontari cu asociati

2.

Elementele care se modifica :

a. Capital social subscris nevarsat P+ C 1011 b. Decontarea cu asociatii A+ D 456 456=1011 200 Etapa II

2.

Elementele care se modifica :

a. Decontarile cu asociatii A- C 456

b. Disponibilitatile A+ D 5121 5121=456 200

Etapa III

3. Elementele care se modifica :

a. Capital social subscris nevarsat P- D 1011

b. Capital social subscris varsat P+ C 1012 1011=1012 200

Contul 104 – Prime legate de capital Cu ajutorul acestui contse tine evidenta primelor de emisiune, de fuziune si de aport, adica diferenta intre valoarea de emisiune a actiunilor si valoarea nominala. Este un element de P . In creditul contului se inregistreaza valoarea primelor de emisiune, de aport sau de capital. In debitul contului se inregistreaza valoarea primelor de capital utilizate pentru majorarea capitalului social sau a rezultatelor . Soldul contului este creditor si ne arata valoarea primelor existente.

Ex. Se hotaraste majorarea capitalului social prin emisiunea de noi actiuni cu valoarea unei actuni 150 lei ; valoarea nominala fiind de 100 lei si numarul actiunilor emise fiind de 10.000. 1. Natura operatiei – Majorarea capitalului social prin emisiunea de noi actiuni . Valoarea nominala este 1.000 lei, numarul de actiuni este 10.000

100 X 10.000 = 1.000.000 lei Valoarea de vanzare a unei actiuni 150 150 X 10.000 = 1.500.000 lei

Prin emisiune ( 150 – 100 ) X 10.000 = 500.000 lei 2. Elementele care se modifica :

a. Capital social subscris nevarsat P+ C 1011

b. Prime de emisiune P+ C 104

c. Decontari cu asociatii privind capitalului A+ D 456

456 = %

1.500.000

1011

1.000.000

104

500.000

Valoarea contabila a unei actiuni se calculeaza ca raport intre capitalul propriu si numarul de actiuni Ex. Se hotaraste majorarea rezervelor prin incorporarea primelor de capital.

1. Natura operatiei - majorarea rezervelor prin incorporarea primelor de capital

2. Elementele care se modifica :

a. Rezervele P+ C 106

b. Prime de capital P- D 104

104=106

Contul 105 – Rezerve din reevaluare Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta sumelor rezultate din reevaluarea imobilizarilor corporale. Este un cont de P. In creditul contului se inregistreaza cresterea de valoare rezultata din reevaluarea imobilizarilor corporale. In debitul contului se inregistreaza rezervele din reevaluare trecute la rezerve precum si descresterile fata de valoarea contabila neta rezultata din reevaluarea imobilizarilor corporale. Soldul contului este intotdeauna creditor si ne arata rezervele din reevaluarea existenta.

Ex. Se hotaraste reevaluarea imobilizarilor corporale stabilindu-se ca valoarea rezultata din reevalure este de 300.000, iar valoarea imobilizata in cont este de

150.000

1. Natura operatiei – Inregistrarea valorii din revaluare

2. Elementele care se modifica :

a. Imobilizarile corporale A+ D 213

b. Rezerve din reevaluare P+ C 105

213=105 150.000( diferenta ) Ex. In anul n+2 ( 2 ani ) se face o noua reevaluare a imobilizarilor corporale ocazie cu

care se constata o valoare a imobilizarilor de 200.000

1. Natura operatiei – Inregistrarea reevaluarii imobilizarilor ( scade )

2. Elementele care se modifica :

a. Imobilizarile corporale A- C 213

b. Rezerve din reevaluare P- D 105 105=213 100.000

Contul 106 – Contul de rezerve

Tine evidenta rezervelor constituite de firma pentru fiecare categorie de rezerve.

1. Rezerve legale

2. Rezerve statutare

3. Alte rezerve

Este un cont de P. In creditul contului se inregistreaza rezervele constituite din rezervele de reevaluare din rezultatul exercitiului curent sau din rezultatul exercitiului raportat. In debitul contului se inregistreaza rezervele destinate capitalului social si cele destinate acoperirii pierderii din exercitiile financiare precedente . Soldul contului este creditor si ne arata valoarea rezervelor existente.

Ex. Se hotaraste repartizarea profitului de acum trei luni la rezerve cu suma de 10.000

1. Natura operatiei – Repartizarea in contul de rezerve

2. Elementele care se modifica :

a. Rezervele A+ C 106

b. Rezultatul reportat P- D 117

117=106 10.000 Ex. Se hotaraste micsorarea rezervelor cu suma de 1000 pentru marirea capitalului

social cu

1. Natura operatiei – Inregistrarea maririi de capital social prin micsorarea rezervelor

2. Elementele care se modifica :

a. Rezervele P- D 106

b. Capitalsocial subscris varsat P+ C 1012 106=1012 1000

Contul 117 – Rezultatul reportat Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta rezultatelor exercitiilor precedente a caror repartizare a fost amanata, dupa funtia contabila este un cont bifunctional ( poate sa aiba sold D sau sold C ) Increditul contului se inregistreaza pierderile contabile din exercitiile precedente, acoperite din rezultatul exercitiuluicurent, din rezerve, din capitalul social si tot in credit se inregistreaza rezultatul exercitiului curent repartizat precum si rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile. In debitul contului se inregistreaza pierderile contabile din exercitiile precedente si profitul din exercitiile precedente repartizat pe rezerve, participarea salariatilor la profit, dividende si tot in debit se inregistreaza rezultatul provenit din corectarea erorilor contabile. Soldul contului poate fi D si in acest caz ne arata pierdera neacoperita si poate fi si C si ne arata profitul nerepartizat.

Ex. Pe data de 1.01.2008 societatea are o pierdere din anul 2007 care se regaseste in contul de profit si pierdere curent . Sa se repartizeze aceasta.

1. Natura operatiei – Inregistrarea pierderii

2. Elementele care se modifica :

a. Rezultatul reportat P- D 117

b. Contul de profit si pierderi P+ C 121

117=121

Ex. Se hotaraste in luna mai 2008 acoperirea pierderii din 2007 din rezerve.

1. Natura operatiei – Acoperirea pierderii

2. Elementele care se modifica :

a. Rezervele P- D106

b. Rezultatul reportat P+ C 117

106=117

Ex. Se hotaraste repartizarea profitului anului 2008 pe urmatoarele destinatii, 3000 in dividende, 1000 la rezerve.

1.

Natura operatiei – Repartizarea profitului pe destinatii

2. Elementele care se modifica :

a. Rezultatul reportat P- D 117

b. Rezerve P+ C 106

c. Datorie fata de asociati cu dividende P+ C 457

117 %

4000

 

106

1000

457

3000

Contul 121 – Profit si pierderi Tine evidenta profitului sau pierderii realizate in cursul anului, dupa funtia contabila este un cont bifuntional. In creditul contului se inregistreaza la sfarsitul perioadei soldurile conturilor de venituri, pierderea reportata. In debitul contului se inregistreaza la sfarsitul perioadei oldurile conturilor de cheltuieli si profitul repartizat pe destinatii. Soldul creditor al contului arata profitul realizat, iar soldul debitor ne arata pierderea realizata.

Ex. La sfarsitul lunii o societate prezinta urmatoarele cheltuieli si venituri

- Cheltuieli cu marfurile ( RD= 60.000 )

- Cheltuieli cu chiria ( RD= 35.000)

- Alte cheltuieli de exploatare ( RD= 20.000 )

Iar fondurile de venituri sunt :

- Venituri din vanzarea marfurilor ( RC= 180.000 )

- Venituri din dobanzi ( RC= 200 )

Se cere inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri si aflarea rezultatului curent. Etapa I

1. Natura operatiei – Inchiderea conturilor de cheltuieli

2. Elementele care se modifica :

a. Conturile de cheltuieli A

Cheltuieli cu marfurile 607 A- C

Cheltuieli cu chiria 612 A- C

Alte cheltuieli de exploatare 658 A- C

b. Rezultatul exercitiului P- D 121

121 =

%

115.000

D

Profit si pirdere

C

607

60.000

612

35.000

115.000

180.200

658

20.000

RD= 115.000

RC=180.200

Etapa II

SFC= 65.200( RC-RD )

1. Natura operatiei – Inchiderea conturilor de venituri

2. Elementele care se modifica :

a. Conturile de venituri P

Venituri din vanzarea marfurilor P- D 707

Venituri din dobanzi financiare P- D 766

b. Rezultatul exercitiului P+ C 121 180.200. % = 121 180.000 707 200 766

Etapa III

Pentru aflarea rezultatului curent trebuie sa calculam soldul final a fondului de profit si pierderi. Rezultatul = profit de 65.200

Ex. Sa se inchida conturile de venituri si cheltuieli Conturile de cheltuieli sunt :

Cheltuieli cu materii prime - 2000

Cheltuieli cu materiale auxiliare - 1000

Cheltuieli cu combustibilul - 500

Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile – 500

Conturile de venituri sunt :

Venituri din vanzarea produselor finite - 3000

Venituri din dobanzi - 100

Etapa I

1. Natura operatiei – Inchiderea contului de cheltuieli

2. Elementele care se modifica :

Conturile de cheltuieli A

Cheltuieli cu materii prime A- C

601

Cheltuieli cu materiale auxiliare A- C

6021

Cheltuieli cu combustibilul A- C

6022

Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile Rezultatul exercitiului P- D 121

A- C

6011

121 = %

4000

Etapa II

601

2000

6021

1000

6022

500

6011

500

1. Inchiderea contului de venituri

2. Elementele care se modifica :

a. Conturile de venituri P

Venituri din vanzarea produselor finite P- D 701

Venituri din dobanzi P- D 766

b.Rezultatul exercitiului P+ C 121

3100

%

=

121

3000

701

100

766

 

Etapa III

121

D Profit si pierdere C

4000

3100

SFD = 900 Contul 129 – Repartizarea profitului Este un cont de A In debitul contului se inregistreaza rezultatele constituite din profit, profitul repartizat pe destinatii si pierderea din exercitiile precedente acoperite din profitul curent. In creditul contului se inregistreaza profitul realizat in exercitiile precedente care a fost repartizat pe destinatii.

Ex. Se hotaraste repartizarea profitului curent la rezerve.

1.

Natura operatiei – Repartizarea profitului

2. Elementele care se modifica :

a. Rezervele P+ C 106

b. Reprtizarea profitului A+ D 129

129=106

Ex. Pe 01.01 trebuie inchis contul de profit si pierdere cu profitul care a fost repartizat

1. Natura operatiei – Inchiderea contului de profit si pierdere

2. Elementele care se modifica :

a. Rezultatul curent P- D 121

b. Repartizarea profitului A- C 129

121=129

Contul 151 – Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Este un cont de P, care tine evidenta provizioanelor pentru litigii, pentru garantii de buna executie acordate clientilor si alte riscuri si cheltuieli. Ele se constituie de regula pentru acele elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata este incerta, la sfarsitul fiecarui exercitiu provizioanele constituite la sfarsitul anului precedent sau in cursul anului se analizeaza si se regularizeaza. In creditul contului se inregistreaza valoarea provizioanelor constituite. In debitul contului si inregistreaza valoarea provizioanelor diminuate sau anulate. Soldul contului este creditor si reprezinta valoarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli constituite.

Ex. In anul n. societatea este in litigiu cu un furnizor si exista posibilitatea de 95% ca societatea sa piarda acest proces si sa fie obligata sa plateasca daune in valoare de

500

1. Natura operatiei – Inregistrarea in contabilitate a provizionului pentru litigiu

2. Elementele care se modifica :

a. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli P+ C 151

b. Cheltuieli cu provizioanele A+ D 6812 6812=151 500

Ex. In anul n+1 societatea pierde litigiul si isi anuleaza provizionul anului anterior deoarece a ramas fara obiect.

1. Natura operatiei – Anularea provizionului

2. Elementele care se modifica :

a. Provizioanele P- D 151

b. Venituri din provizioane de riscuri si cheltuieli P+ C 7812 151=7812 500

Contul 161 – Imprumuturile pentru emisiunea de obligatiuni Este un cont de P, si tine evidenta imprumuturilor obtinute prin emisiunea de obligatiuni. In creditul contului se inregistreaza imprumuturile obtinute la valoarea de rambursare a obligatiunilor, diferentele nefavorabile de curs rezultate din evaluarea la inchiderea exercitiului. In debitul contului se inregistreaza imprumuturile din emisiunea de obligatiuni rambursate, diferentele de curs favorabile rezultate din evaluarea la inchiderea exercitiului precum si din rambursarea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni in valuta.

Soldul contului este creditor si ne arata valoarea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni.

Ex. Se emit obligatiuni cu valoarea de 10 lei, numarul obligatiunilor 10.000, urmand a se incasa ulterior.

1. Natura operatiei – Inregistrarea emitarii de obligatiuni

2. Elementele care se modifica :

a. Imprumuturile din emisiunea de obligatiuni P+ C 161

b. Creanta fata de cumparator A+ D 461

461 – Debitori diversi

461=161 100.000

Contul 162 – Credite bancare pe termen lung Este un cont de P, se inregistreaza imprumuturile bancare pe termen lung. In creditul contului se inregistreaza valoarea creditului pe termen lung primit. In debitul contului se inregistreaza creditele rambursabile. Soldul contului este creditor si ne arata valoarea creditelor obtinute de la banci.

Ex. Se obtine de la banca un imprumut pe trei ani de 10.000 € la cursul 4,00

1. Natura operatiei – Inregistrarea obtinerii imprumutului

2. Elementele care se modifica :

a. Datoria fata de banca P+ C 162

b. Disponibilitatile la banca A+ D 5124 5124=162 40.000

Ex. Se ramburseaza prima rata de 500 € la cursul de 3,9

1. Natura operatiei – Inregistrarea rambursarii creditului

2. Elementele care se modifica :

a. Datoria fata de banca P- D 162

b. Disponibilitatile la banca A- C 5124

500€ x 4,0 = 2000 500€ x 3,9 = 1950

500€ x ( 4,0 – 3,9) = 50

Diferenta de curs favorabila

Venituri din diferentele de curs valutar 765 elemente de P+ C

162

=

%

2000

 

5124

1950

765

50

Ex. Se ramburseaza a doua rata de 500 € la cursul de 4,2.

1. Natura operatiei – Inregistrarea rambursarii creditului

2. Elementele care se modifica :

a. Datoria fata de banca P- D 162

b. Disponibilitatile la banca A- C 5124 500€ x 4,2= 2100

500€ x 4,0 = 2000

c.

Diferenta nefavorabila de curs valutar 500€ x ( 4,2 – 4,0 ) = 100

ci.

Cheltuieli cu diferentele de curs valutar A+ D 665

%

= 5124

2100

162

2000

665

100

Contul 167 – Alte imprumuturi si datorii asimilate In aceasta categorie de imprumuturi si datorii intra concesiunile, brevetele, licentele, marcile de fabrica, garantiile primite, depozitele, precum si alte datorii asimilate si cele de leasing financiar.Este un cont de P. In creditul contului se inregistreaza valoarea altor imprumuturi incasate si valoarea imobilizari corporale in sistemul de leasing financiar . In debitul contului se inregistreaza valoarea altor imprumuturi rambursabile si valoarea ratelor de leasing pe baza facturilor emise de locator. Soldul contului este creditor si ne arata valoarea altor imprumuturi pe termen lung .

Ex. Se incaseaza in contul curent un imprumut de 200.000

1. Natura operatiei – Incasarea imprumutului

2. Elementele care se modifica :

a. Datoria fata de banca P+ C 167

b. Disponibilitatile la banca in lei A+ D 5121 5121=167 200.000

Ex. Se achizitioneaza un autoturism in sistem de leasing financiar valoarea totala a lui fiind de 5.000 € la cursul de 4,8Natura operatiei – Inregistrarea contractului de leasing ( achizitia mijlocului fix pe datorie )

1. Elementele care se modifica :

a. Mijloace fixe A+ D 2133

b. Imprumuturi si datorii asimilate P+ C 167

2133=167

5.000€ x 4,8 = 24.000

Contul 168 – Dobanzi pentru imprumuturi si datorii asimilate Este un cont de P, in care se inregistreaza dobanzile aferente imprumutului pe termen lung si mediu . In creditul contului se inregistreaza valoarea dobanzilor datorate aferente imprumutului pe termen lung si mediu In debitul contului se inregistreaza dobanzile platite.

Soldul contului este creditor si ne arata valoarea dobanzii de platit pentru imprumuturi pe termen lung si mediu.

1. 1681 – Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiune

2. 1682 – Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung

3. 1685 – Dobanzi aferente datoriilor catre societatile din cadrul grupului

4. 1686 – Dobanzi aferente datoriilor catre societatile care detin titluri de participare

5. 1687 – Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate

Ex. Se primeste o factura de rate pentru contractul de leasing cu urmatoarea componenta , Capital 120€, Dobanda 50€. Cursul contractului este 4,8 Cursul de facturare este 4,9 Et I.

1. Natura operatiei – Inregistrarea facturii de rate

2. Elementele care se modifica :

a. Datoria P- D 167

b. Datoria cu dobanda P- D 1687 50€

c. Alte ch.financiare(diferenta curs rata) A+ D 668 120€

d. Alte ch.financiare(diferenta de curs pentru dobanda)A+ D 665.2 50€

( Datoria fata de furnizor 404 )

120€

Datoria fata de furnizor

%

=

404

991.27

167

120 E x 4,8

= 576

668

120 E x (4,9 -4,8)

=

12

1687

50 E x 4,8

=

240

668

50 E x (4,9-4,8)

=

5

4426

= 158.27

Et. II

1.

Natura operatiei – Inregistrarea trecerii pe cheltuieli a dobanzii

2.

Elementele care se modifica :

a. Dobanda P- D 1687

b. Cheltuieli cu dobanda A+ D 666 666=1687 240

Contului 169- Prime privind rembursarea obligatiunilor Este un element de A. In debitul contului se inregistraza suma primelorde rambursare. In creditul contului se inregistreaza valoarea primelor de rambursare amortizate Soldul contului este debitor si reprezinta valoarea primelor neamortizate. La emiterea de obligatiuni acestea se emit fie la valoarea nominala, fie la o valoare mai mica decat valoarea nominala aceasta diferenta se numeste Prima de Rambursare

Clasa II : Conturile de imobilizari

I. Activele imobilizate reprezinta bunurile si valorile destinate se serveasca o perioada indelungata in activitatea unitatii patrimoniale, care nu se consuma la prima utilizare . Contabilitatea imobilizarilor se tine pe urmatoarele trei categorii :

1. Imobilizari necorporale

2. Imobilizari corporale

3. Imobilizari financiare

Imobilizari necorporale : Cheltuieli de constituire, Cheltuieli de cercetare si dezvoltare, Concesiuni, brevete, licente, marcile, fondul comercial, Alte imobilizari necorporale

Imobilizari corporale : Cuprind terenurile si mijloacele fixe sub forma de :Constructii, Instalatii tehnice, Mijloace de transport,Animale, Plantatii,Alte imobilizari corporale Imobilizari financiare : Titluri de participare, Alte titluri si creante imobilizate

Amortizarea :

Este reflectarea monetara a partii din costul imobilizarilor transferate asupra rezultatului .

Aceasta este o depreciere ireversibila de valoare, aceasta depreciere fiind determinata de uzura fizica sau morala a acestui bun. Imobilizarile financiare nu se amortizeaza. Din categoria imobilizarilor corporale terenurile nu se supun amortizarii, se considera ca ele nu-si pierd niciodata valoarea . Exista mai multe metode prin care se inregistrarea in contabilitate amortizarea.

1. Amortizarea lineara

2. Amortizarea depresiva

3. Amortizarea accelerata

1. Amortizarea liniara :

Ea consta in desfasurarea pe cote egale pe tot parcursul duratei de functionare a valorii de intrare a imobilizarilor. Ea se calculeaza ca raport intre valoarea de intrare si durata de amortizare ( durata de viata ) Valoarea de intrare

Al =

Durata de viata

( ani de functionare )

sau

Norma de amortizare liniara = 100/ Durata de functionare(ani) Amortizarea lianiara = Valoarea de intrare x Norma de amortizare liniara

Aceasta durata de viata este stabilita prin lege . Ex. Un autoturism are valoarea de intrare 100.000.000 durata lui de viata este de 5 ani. Sa se calculeze valoarea amortizarii lunare si valoarea amortizarii anuale .

A liniara = 100.000 / 5 ani x 12 luni = 1666.66 lei/luna sau Nal = 100/ 5 = 20% Aliniara = 100.000 x 20% = 20.000 /12 luni = 1666.66 lei/luna

Ex. Sa se inregistreze rata lunara a amortizarii pentru mijlocul de transport in valoare de 1,666,66

1. Natura operatiei – Inregistrarea amortizarii

2. Elementele care se modifica :

a. Cheltuieli privind amortizarile A+ D 6811

b. Amortizarea mijloacelor de transport P+ C 2813 6811=2813 1,666,66

2. Amortizarea degresiva :

Aceasta conduce la o marire in primii ani a duratei de viata ( utila ) si o micsorare in

ultimii ani de viata .

Exista anumiti coeficienti degresivi cu care se inmulteste norma de amortizare lineara acestia sunt :

Pentru mijloace fixe cu o durata de utilizare de la 1-5 ani, coeficientul degresiv este 1,5

Pentru mijloacele fixe cu o durata de viata de la 5-10 ani, coeficientul degresiv este 2

Pentru mijloacele fixe cu o durata de viata mai mare de 10 ani, coeficientul degresiv este 2,5 Principiul de baza al calcularii amortizate degresive este :

Amortizarea anuala degresiva pentru primul an de functionare se calculeaza aplicand coeficientul la valoarea de intrare.

Amortizarea anuala pentru anii urmatori se calculeaza prin aplicarea aceleiasi cote de amortizare degresiva asupra valorii ramase, pana in anul de functionare in care amortizarea rezultata este mai mica sau egala cu amortizarea determinata prin raportul dintre valoarea ramasa de recuperat la numarul de ani de functionare ramasi.

Din acel an de functionare si pana la expirarea duratei de funtionare se trece la amortizarea lineara.

Exemplu de calcul al amortizarii prin utilizarea regimului de amortizare degresiva Val.de intrare = 350.000 Durata de functionare=10 ani Na liniara = 100/10 =10% Na deg. = 10% * 2 = 20%

Ani

Mod de calcul

Amortiz.anuala degresiva

Valoare ramasa

1

350.000*20%

70.000

280.000

2

280.000*20%

56.000

224.000

3

224.000*20%

44.800

179.200

4

179.200*20%

35.840

143.360

5

143.360*20%

28.672

114.688

6

114.688*20%

22.937,60

91.750,40

114.688/5

22.937,60

7

 

22.937,60

68.812,80

8

 

22.937,60

45.875,20

9

 

22.937,60

22937,60

10

 

22.937,60

0

3. Amortizarea accelerata :

Potrivit careia in primul an de funtionare se includ pe cheltuielile de exploatat 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv . Amortizarile anuale pentru exercitiile urmatoare sunt calculate la valoarea ramasa de amortizat dupa regimul linear, prin raportare la numarul de ani de utilizare ramasi . Sa nu se confunde anul ( primul an de functionare ) cu anul calendaristic.

Ex. Sa se calculeze amortizarea pentru mijlocul fix de 5000 lei in 5 ani de functionare

Aacc. 1 = Vi x 50 % Aacc 2-5 = Valoarea ramasa/ Nr.de ani ramasi

Aacc 1 = 5000 x 50% = 2500 lei / 12 luni = 208.33 lei/luna Aacc 2-5 = 2500 / 4 ani=625 /12 luni = 52.08 lei/luna

Amortizarea degresiva si amortizarea accelerata raspund principiului prudentei, indiferent de uzura morala a mijlocului fix.Ele indiferent de valoarea calculata ( peste sau sub nivelul amortizarii lineare ) sunt considerate amortizari fiscale ( ele se scad din profit ).

Contul 201 – Cheltuieli de constituire :

Este un element de A, care tine evidenta cheltuielilor de infiintare a firmei ( toate cheltuielile care se fac cu ocazia infiintarii si dezvoltarii firmei ). In debitul contului se inregistreaza cheltuielile de constituire. In creditul contului se inregisreaza valoarea amortizarii cheltuielilor de constituire . Soldul contului este debitor si ne arata valoarea cheltuielilor de constituire . Acestea se amortizeaza pe o perioada de maxim 3 ani. Ex. Se inregistreaza factura de cheltuieli de infiintare emisa de oficiul registrul comertului in valoare de 500, achitata in numerar. Natura operatiei – Inregistrarea facturii de cheltuieli de constituire Elementele care se modifica :

Cheltuieli de constituire A+ D 201 Disponibilitati in numerar A- C 5311 201=5311 500 Elementele care se modifica :

Cheltuieli de constituire A+ D 201 Conturile la banci in lei A- C 5121 201=5121 500 Ex. Sa se inregistreze factura sosita de la furnizor cu cheltuieli de constituire 1000

1.

Natura operatiei – Inregistrarea facturii de la furnizor cu cheltuielile de constituire

2. Elementele care se modifica ;

a. Cheltuieli de constituire A+ D 201

b. Datoria fata de furnizor P+ C 401 201=401 1000 Ex. Sa se calculeze rata amortizarii pentru cheltuielile de constituire de 1000 (doar zece rate ) . Sa se inregistreze formula contabila a unei rate de amortizari .

1.

Al = 1000/10 = 100

2. Elementele care se modifica :

a. Cheltuieli cu amortizarea A+ D 6811 b. Amortizarile cheltuielilor de constituire P+ C 2801

6811=2801

100

Ex. Inregistrarea micsorarii ( iesirii ) cheltuielilor de constituire amortizandu-se integral.Inregistrarea se efectueaza concomitent cu ultima rata de amortizare .

1. Natura operatiei – Inregistrarea iesirii cheltuielilor de constituire.

2. Elementele care se modifica :

a. Cheltuieli de constiture A- C 201

b. Amortizarea cheltuielilor de constituire P- D 2801 2801=201 10

Contul 203 – Cheltuieli de cercetare si dezvoltare Element de A. In debitul contului se inregistreaza valoarea lucrarilor si proiectelor de dezvoltare efectuate pe cont propriu sau achizitionatede la terti. In creditul contului se inregistreaza valoarea neamortizata a cheltuielilor de dezvoltare cedate si cheltuieli de dezvoltare amortizate integral si care sunt scoase din contabilitate. Soldul contului este debitor si ne arata valoarea cheltuielilor de dezvoltare.

Ex. Sa se inregistreze cheltuieli de dezvoltare, un proiect realizat in firma in valoare de

800

1. Natura operatiei – Inregistrarea cheltuielilor de dezvoltare

2. Elementele care se modifica :

a. Cheltuieli de cercetare si dezvoltare A+ D 203

b. Venit din productia de imobilizari necorporale P+ C 721 203=721 800

Ex. Sa se inregistreze o lucrare de dezvoltare finalizata ( efectuata in unitate ) si trecuta in utilizare.

1. Natura operatiei – Inregistrarea lucrarii finalizate

2. Elementele care se modifica :

a. Cheltuieli de cercetare si dezvoltare A+ D 203

b. Imobilizari corporale in curs de executie A- C 231

203=231

Ex. Se achizitioneaza de la terti un proiect de cercetare si dezvoltare

1. Natura operatiei – Achizitionarea proiectului

2. Elementele care se modifica :

a. Cheltuieli de cercetare si dezvoltare A+ D 203

b. Datoria fata de furniforul de imobilizari P+ C 404

203=404

Ex. Sa se inregistreze o imobilizare necorporala pentru dezvoltare adusa de asociati ca

acord.

1. Natura operatiei- Inregistrarea cheltuielii adusa ca acord de asociati

2. Elementele care se modifica :

a. Cheltuieli de cercetare si dezvoltare A+ D 203

b. Decontari cu asociatul P+ C 456

203=456

Ex. Sa se inregistreze rata amortizarii in valoare de 1.120.000 Elementele care se modifica :

a. Cheltuieli cu amortizarea A+ D 6811

b. Amortizari ale cheltuielilor de cercetare si dezvoltare P+ C 2803

6811=2803 1.120.000

Contul 205 – Concesituni, brevete, licente, si alte valori similare Este un element de A. In debitul contului se inregistreaza valoarea brevetelor… achzitionate cu titlul oneroz, realizate pe cont propriu, ca aport in natura si valoarea concesiunilor preluate. In creditul contului se inregistreaza valoarea concesiunilor… cedate si scoase din evidenta. Valoarea brevetelor… retrase de la capitalul social si valoarea bunurilorpreluate in concesiune restituite. Soldul contului este debitor si ne arata valoarea concesiunilor… existente in societate.

Ex. Se primeste ca aport la capitalul social o licenta in valoare de 3000 1. Natura operatiei – a. Inregistrarea licentei ca aport b. Transfer de la capital social subscris nevarsat la varsat 2.a. Elementele care se modifica :

a. Licentele A+ D 205

b. Creanta fata de asociati A- C 456

205=456

3000

2.b. Elementele care se modifica :

a. Capital social subscris nevarsat P- D 1011

b. Capital social subscris varsat P+ C 1012

1011=1012

3000

Ex. Se primeste ca donatie un brevet in valoare de 3500 in baza unui contract de

donatie.

1. Natura operatiei – Inregistrarea brevetului primit ca donatie

2. Elementele care se midifica :

a. Brevetele A+ D 205

b. Subventii pentru investitii P+ C 131 205=131 3500

Ex. Sa se inregistreze restituirea brevetului catre asociati

1. Natura operatiei – Inregistrarea restituirii brevetului catre asociati

2. Elementele care se modifica :

a. Brevete A- C 205

b. Datoria catre asociati P- D 456

456=205

Contul 207 – Fondul comercial Element de A, tine evidenta fondului de comert care nu figureaza in cadrul elementelor patrimoniale dar care concura la mentionarea si dezvoltarea potentialului activitatii unitatii . In debitul contului se inregistreaza valoarea fondului comercial achizitionat .

In creditul contului se inregistreaza fondul comercial cedat care nu a fost amortizat si tot in credit se inregistreaza valoarea fondului comercial amortizat integral. Soldul contului este debitor si reprezinta fondul comercial existent.

Ex. Se achizitioneaza o societate la care valoarea bunurilor este 300.000, iar valoarea platita prin banca este de 500.000. Sa se inregistreze valoarea fondului comercial.

1. Natura operatiei – Inregistrarea fondului comercial

2. Elementele care se modifica :

a. Fondul comercial A+ D 207

b. Conturile la banca A- C 5121 207=5121 200.000

Contul 208 – Alte imobilizari necorporale Este un element de A. In debitul contului se inregistreaza valoarea altor imobilizari necorporale achizitionate, realizate pe cont propriu sau primite ca acord la capitalul social. In crditul contului se inregistreaza valoarea altor imobilizari necorporale achizitionate, realizate pe cont propriu sau primite ca acord la capitalul social. Soldul contului este debitor si reprezinta valoarea imobilizarilor necorporale existente.

Ex. Se achizitioneaza de la un furnizor un program de contabilitate in valoare de 1800

1. Natura operatiei – Achizitionarea programului de contabilitate

2. Elementele care se modifica :

a. Alte imobilizari necorporale A+ D 208

b. Furnizorii de imobilizari P+ C 404

208=404 1800 Ex. Se inregistreaza producerea unui program de gestiune realizat intr-un interval de o

saptamana si destinat uzului intern in valoare de 2000. Sa se inregistreze programul de gestiune .

1. Natura operatiei – inregistrarea programului de gestiune

2. Elementele care se modifica :

a. Alte imobilizari necorporale A+ D 208

b. Venituri din productia de imobilizari P+ C 721 208=721 2000

Ex. Se inregistreaza scoaterea din contabilitate a programului de contabilitate complet amortizat .

1. Natura operatiei – Inregistrarea scoaterii programului complet amortizat

2. Elementele care se modifica :

a. Alte imobilizari necorporale A – C 208

b. Amortizarea imobilizarilor necorporale P- D 2808

2808=208

Contul 211 – Terenuri Este un element de A, care tine evidenta terenurilor si amenajarile de teren . In debitul contului se inregistreaza valoarea terenurilor achizitionate, aduse ca aport la capital, primite cu titlul gratuit si celor achizitionate in sistem de leasing financiar, se inregistreaza costul de productie al amenajarilor de teren realizate din fond propriu, inregistreaza valoarea cresterilor rezultata din reevaluarea terenurilor. In creditul contului se inregistreaza valoarea terenurilor si amenajarile de teren cedate, valoarea terenurilor retrase de la capitalul social de catre asociati . Soldul contului este debitor si ne arata valoarea terenurilor si amenajarilor de teren existente la un moment dat.

Ex. Se achzitioneaza in sistem de leasing financiar un teren in valoare de 20.000 €.la cursul 39.000

1. Natura operatiei – Inregistrarea achizitiei terenului

2. Elementele care se modifica :

a. Terenurile A+ D 211

b. Datorie fata de societatea de leasing P+ C 167 211=167 780.000.000

Ex. Se inregistreaza vanzarea unui teren cu valoare de intrare de 2.000.000

1. Natura operatiei – Inregistrarea vanzarii

2. Elementele care se modifica :

a. Terenurile A- C 211

b. Cheltuieli cu activele cedate si alte operatii de capital A+ D 6583 6583=211 2.000.000

Ex. Se inregistreaza reevaluarea unui teren cu valoarea de intrare 500.000, valoarea reevaluata fiind de 1.500.000

1. Natura operatiei – Inregistrarea reevaluarii terenului

2. Elementele care se modifica :

a. Rezerve din reevaluare P+ C 105

b. Valoarea ternului A+ D 211 211=105 1.000.000

Contul 212 – Constructii Este un element de A. In debitul contului se inregisreaza valoarea constructiilor achizitionate de la furnizori, valoarea constructiilor realizate din productie proprie , primite cu titlul gratuit sau aduse ca aport la capital de asociati sau achizitionate in sistem de leasing financiar. In creditul contului se inregistreaza valoarea constructiilor cedate sau scoase din folosinta, valoarea constructiilor distruse de calamitatile naturale, valoarea constructiilor retrase de la capitalul social, precum si valoarea cladirilor care fac obiectul participarii in natura la capitalul social al altei societati. Soldul contului este debitor si ne arata valoarea constructiilor existente in inteprindere.

Ex. Se inregistreaza o cladire realizata de firma pentru necesitatile proprii in valoare de 1.000.000

1. Natura operatiei – Inregistrarea receptiei cladirii

2. Elementele care se modifica :

a. Cladirile A+ D 212

b. Venituri din productia de imobilizari corporale P+ C 722

212=722 1.000.000 Ex. Se inregistreaza micsorarea capitalului social prin distribuirea cladirii primita ca aport in valoare de 500.000.000

1. Natura operatiei – inregistrarea micsorarii capitalului social

2. Elementele care se modifica :

a. Capital social subscris varsat P- D 1012

b. Datoria fata de asociati legata de aport P+ C 456 1012=456 500.000.000

Contul 213 – Investitii tehnice, mijloace de transport, animale, plantatii Este un element de A.

In debitul contului se inregistreaza valoarea instalatiilor … achizitionate de la furnizori, produse de inteprindere, primite cu titlul gratuit, aduse ca aport la capitalul social, sau achizitionate in sistem de leasing financiar, se inregistreaza cresterile rezultate din reevaluarea acestor mijloace. In creditul contului se inregistreaza valoarea instalatiilor … cedate sau scoase din evidenta sau retrase de la capitalul social sau valoarea cedata in sistem de leasing financiar. Soldul contului este debitor si ne arata valaorea instalatiilor … existente la un moment dat in unitate.

Ex. Se achzitioneaza de la un furnizor un autoturism in valoare de 50.000

1.

Natura operatiei – Inregistrarea achizitiei mijlocului de transport

2.

Elementele care se modifica :

c.

Mijloace de transport A+ D 2133

d.

Datoria fata de furnizorul de imobilizari P+ C 404

2133=404 50.000 Ex. Se vinde masina cu pretul de vanzare 30.000, valoarea de intrare 15.000 amortizarea inregistrata 10.000 A.1. Natura operatiei – Inregistrarea vanzarii masinii

2. Elementele care se modifica :

a. Venituri din cedarea activelor P+ C 7583

b. Debitori diversi A+ D 461 461=7583 30.000

B.1. Natura operatiei – Inregistrarea scoaterii lui din contabilitate

2. Elementele care se modifica :

a. Mijloace fixe A- C 2133

b. Amortizarea mijloacelor de transport P- D 2813

c. Cheltuieli privind activele cedate A+ D 6583

%

= 2133

15.000

2813

10.000

6583

5.000

Contul 214 – Mobilier, aparatura, birotica, echipamente de protectie a valorii umane si materiale si alte active corporale. Este un cont de A. In debitul contului se inregistreaza valoarea mobilierului si a celorlalte elemente obtinute din productia proprie, cu titlul gratuit, ca aport la capitalul social sau achizitionate in sistem de leasing financiar, tot in debit se inregistreaza plusul de valoare rezultata in urma reevaluarii. In creditul contului se inregistreaza valoarea mobilierului si a celorlalte elemente cedate, scoase din folosinta, retrase de la capitalul social precum si descresterile de valoare rezultate din reevaluare. Soldul contului este debitor si ne arata valoarea mobilierului … detinute de societate la un moment dat.

Ex. Se realizeaza din productia proprie mobilier in valoare de 7000

1. Natura operatiei – Inregistrarea mobilierului

2. Elementele care se modifica :

a. Mibilier A+ D 214

b. Venituri din productia proprie P+ C 722

214=722 7000 GRUPA 22 "IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN CURS DE APROVIZIONARE"

Din grupa 22 "Imobilizări corporale în curs de aprovizionare” fac parte conturile:

223 "Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii în curs de

aprovizionare”;

224 "Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi

materiale şi alte active corporale în curs de aprovizionare”. Cu ajutorul conturilor din această grupă se ţine evidenţa imobilizărilor corporale cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care, la finele perioadei de raportare, sunt în curs de aprovizionare. Conturile din această grupă sunt conturi de activ. În debitul conturilor din grupa 22 "Imobilizări corporale în curs de aprovizionare” se înregistrează:

- valoarea imobilizărilor corporale cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (404). În creditul conturilor din grupa 22 "Imobilizări corporale în curs de aprovizionare” se înregistrează:

- valoarea imobilizărilor corporale cumpărate, pentru care s-a încheiat procesul de aprovizionare (213, 214). Soldul conturilor reprezintă valoarea imobilizărilor corporale cumpărate, pentru care s- au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care, la finele perioadei de raportare, sunt în curs de aprovizionare.

Ex. a)Se primeste factura pentru achizitia unui utilaj in valoare de 2000 lei ( fara marfa)

223 = 404 2000 b) In luna urmatoare se primeste utilajul 2131 = 223 2000

Contul 231 – Imobilizari corporale in curs Contul 232 – Avansuri acordate pentru imobilizari corporale Contul 233 – Imobilizari necorporale in curs Contul 234 – Avansuri acordate pentru imobilizarile necorporale

Sunt elemente de A, care tine evidenta imobilizarilor corporale in curs de executie . In debitul contului se inregistreaza valoarea imobilizarilor in curs, facturata de furnizor sau realizata pe cont propriu . In creditul contului se inregistreaza valoarea imobilizarilor in curs receptionate, cedate sau distruse de calamitati. Soldul contului este debitor si ne arata valoarea imobilizarilor in curs de executie.

Ex. Se inregistreaza la sfarsitul anului valoarea unei cladiri in curs de executie cu suma de 1.500.000

1. Natura operatiei – Inregistrarea cladirii in curs de executie

2. Elementele care se modifica :

a. Imobilizari corporale in curs A+ D 231

b. Venituri din productia de imobilizari corporale P+ C 722

231=722 1.500.000 Ex. Se receptioneaza cladirea la valoarea de 1.500.000 pe baza procesului verbal de receptie finala.

1. Natura operatiei – Inregistrarea receptiei cladirii

2. Elementele care se modifica :

a. Constructii A+ D 212

b. Imobilizari corporale in curs de executie A- C 231 212=231 1.500.000

Contul 232 – Avansuri acordate pentru imobilizari corporale Este un element de A, cu ajutorul lui se tine evidenta avansurilor platite furnizorului de imobilizari. In debitul contului se inregistreaza valoarea avansurilor acordate furnizorului. In creditul contului se inregistreaza valoarea avansurilor decontate furnizorului de imobilizari. Soldul contului este debitor si ne arata valoarea avansurilor acordate la un moment dat furnizorului.

Ex. Se inregistreaza factura de avans emisa de furnizorul de imobilizari platita prin banca in valoare de 300.000

1. Natura operatiei – Inregistrarea avansului si platii

2. Elementele care se modifica :

a. Avansul acordat pentru furnizorul de imobilizari A+ D 232

b. Disponibilitatile A- C 5121 232=5121 300.000

Ex. Se primeste factura pentru mijlocul de transport achizitionat, valoarea lui este de 500.000 avansul platit 300.000 A.1.Natura operatiei – Inregistrarea mijlocului fix 2.Elementele care se modifica :

a. Mijlocul fix A= D 2134

b. Furnizor P+ C 404

2134=404 500.000 B.1.Natura operatiei – Inregistrarea micsorarii datoriei cu avansul platit 2.Elementele care se modifica :

a. Avansul acordat pentru furnizorul de imobilizari corporale A- C 232 b. Datoria fata de furnizor P- D 404 404=232 300.000

Grupa 26 – Imobilizari financiare Contul 261 – Titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului Este un element de A. In debitul contului se inregistreaza valoarea titlurilor de participare dobandite din achizitie sau ca aport la capitalul social al filialelor din cadrul grupului. In creditul contului se inregistreaza valoarea titlurilor de participare cedate. Soldul contului este debitor si ne arata valoarea titlurilor de participare rezultate din actiunile detinute la alte societati.

Ex. Se inregistreaza de pe piata de valori a unui numar de 5.000 de actiuni cu o valoare de 10. Aceste actiuni sunt cumparate de la o societate din cadrul grupului in scop de a fi detinute pe termen lung.

1. Natura operatiei – Inregistrarea achizitiei actiunilor

2. Elementele care se modifica :

a. Titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului A+ D 261

b. Disponibilitatile la banca A- C 5121

261=5121 50.000 Ex. Se vinde un mijloc fix cu valoarea de 10000 valoarea de intrare a fost de 8000 integral amortizata.

A.1. Natura operatiei – Inregistrarea vanzarii mijlocului fix

2. Elementele care se modifica :

a. Venituri din cedarea activelor P+ C 7583

b. Creanta fata de debitor A+ D 461 461=7583 10000

B.1. Natura operatiei – Inregistrarea scaderii lui din contabilitate

2. Elementele care se modifica :

a. Mijloace fixe A- C 2133

b. Amortizarea mijloacelor fixe P- D 2813 2813=2133 8000

Contul 267 – Creante imobilizate Este un element de A, care tine evidenta creantelor legate de participatie, imprumuturilor acordate pe termen lung si a altor creante imobilizate cum sunt depozite si garantii platite furnizorului. In debitul contului se inregistreaza valoarea imprumuturilor acordate si dobanzile aferente creantelor imobilizate. In creditul contului se inregistreaza valoarea creantelor si a dobanzilor incasate. Soldul contului este debitor si ne arata valoarea creantelor imobilizate si a imprumuturilor acordate.

Ex. O societate de leasing acorda un leasing financiar ( autoturism ) cu valoarea de

50.000

A.1. Natura operatiei – Inregistrarea bunului dat in leasing

2. Elementele care se modifica :

a. Mijloace fixe A- C 2133

b. Creante imobilizate A+ D 267 267=2133 50.000

Ex. Sa se inregistreze acordarea unui imprumut altei societati comerciale in valoare de 10.000 din contul curent.

1. Natura operatiei – Inregistrarea acordarii imprumutului

2. Elementele care se modifica :

a. Creante imobilizate A+ D 267

b. Banca A- C 5121 267=5121 10.000

Ex. Se acorda o garantie furnizorului de servicii telefonice din contul curent .

1. Natura operatiei – Acordarea garantiei din contul curent

2. Elementele care se modifica :

a. Creante imobilizate A+ D 267

b. Banca A- C 5121

267=5121

Ex. Sa se inregistreze factura de telefon

Servicii telefonice 2000

Garantie 500

1. Natura operatiei – Inregistrarea facturii de telefon

2. Elementele care se modifica :

a. Creante imobilizate A+ D 267

b. Cheltuieli cu servicii telefonice A+ D 626

c. Datoria fata de furnizor P+ C 401

%

= 401

2.500

626

2.000

267

500

Contul 269 – varsaminte de efectuat pentru imobilizarile financiare Este un element de P, care tine evidenta varsamintelor de efectuat cu ocazia achizitionarii imobilizarilor financiare. In creditul contului se inregistreaza sumele datorate pentru achzitia de imobilizari financiare

In debitul contului se inregistreaza sumele platite. Soldul contului este creditor si ne arata sumele datorate pentru imobilizari financiare. Ex.Sa se evidentieze sumele datorate pentru titluri de participare

1. Natura operatiei – Evidentierea sumelor datorate pentru achizitia titlurilor de participare

2. Elementele care se modifica :

a. Varsaminte de efectuat P+ C 269

b. Titluri de participare A+ D 261

261 = 269

Grupa 28 – Amortizarea privind imobilizarile Sunt elemente de P, tine evidenta amortizarilor inregistrate pentru imobilizari pana in momentul respectiv ( amortizarea cumulata ). In creditul contului se inregistreaza valoarea amortizarilor. In debitul contului se inregistreaza valoarea amortizarilor imobilizate vandute sau scoase din functiune ( scoase din evidenta ). Soldul contului este creditor si ne arata valoarea amortizarilor inregistrate .

Ex. Sa se inregistreze amortizarea le luna in curs in valoare de 100 pentru cladirea firmei.

1. Natura operatiei – Inregistrarea amortizarii

2. Elementele care se modifica :

a. Amortizarea cladirilor P+ C 2812

b. Cheltuieli cu amortizarea A+ D 6811

6811=2812 100 Ex.a. Se inregistreaza scoaterea din evidenta a unui utilaj cu valoarea de intrare 200.000 amortizarea inregistrata 200.000

b. Amortizarea inregistrata 100.000.000

a. Natura operatiei – Scoaterea din evidenta

1.

2.

Elementele care se modifica :

a. Amortizarea P- D 2813

b. Mijloc fix A- C

2131

2813=2131 200.000

b. Natura operatiei – Scoaterea din evidenta

1.

2.

Elementele care se modifica :

a. Amortizarea P- D 2813

b. Mijloace fixe A- C 2131

c. Cheltuieli cu activele cedate A+ D 6583 % = 2131 200.000

2813

100.000

6583

100.000

Grupa 29 – Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor Toate conturile sunt de P. In creditul contului se inregistreaza provizioane constituite pentru deprecierea imobilizarilor. In debitul contului se inregistreaza provizioanele diminuate sau anulate. Soldul contului este creditor si ne arata valoarea provizioanelorconstituite.

Ex. La sfarsitul unui exercitiu financiar societatea constata ca valoarea unui utilaj este de 65000 fata de 67000 cat este in contabilitate.

1. Natura operatiei – Inregistrarea deprecierii imobilizarilor corporale

2. Elementele care se modifica :

a. Provizioane pentru imobilizari corporale P+ C 291

b. Cheltuieli cu provizioanele A+ D 6813 6813=291 2000

Ex. In perioada urmatoare se constata ca utilajul revine la valoarea initiala de

120.000.000.

1. Natura operatiei – Inregistrarea anularii provizionului

2. Elementele care se modifica :

a. Provizioane pentru imobilizari corporale P- D 291

b. Venituri din provizioane P+ C 7813

291=7813

Clasa III – Conturi de stocuri

Stocurile sunt active circulante:

a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;

b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii;

c) sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile care urmează să fie folosite în

procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.

În categoria stocurilor se cuprind şi activele cu ciclu lung de fabricaţie, destinate vânzării (de exemplu, ansambluri sau complexuri de locuinţe etc. realizate de entităţile ce au ca activitate principală obţinerea şi vânzarea de locuinţe). Dacă construcţiile sunt realizate în scopul exploatării pe termen lung, ele reprezintă imobilizări. Atunci când există o modificare a utilizării activului, în sensul că o imobilizare corporală care a fost folosită de proprietar urmează a fi îmbunătăţită în perspectiva vânzării, la momentul luării deciziei privind modificarea destinaţiei, în contabilitate se înregistrează transferul activului din categoria imobilizări corporale în cea de stocuri. Transferul se înregistrează la valoarea neamortizată a imobilizării. Dacă imobilizarea corporală a fost reevaluată, concomitent cu reclasificarea activului se procedează la închiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.

În cazul în care un activ care a fost iniţial recunoscut la terenuri este folosit ulterior pentru construirea de ansambluri de locuinţe destinate vânzării, în funcţie de modul de negociere

a contractelor de vânzare a bunurilor ce fac obiectul construcţiei şi vânzării, valoarea

terenului se include în valoarea activului construit sau se evidenţiază distinct la stocuri de

natura mărfurilor, la valoarea de înregistrare în contabilitate. În cazul activelor de natura ansamblurilor sau complexurilor de locuinţe care initial erau

destinate vânzării şi care ulterior îşi schimbă destinaţia, urmând a fi folosite de entitate pe

o perioada îndelungată sau să fie închiriate unor terţi, în contabilitate se înregistrează un

transfer de la stocuri la imobilizări corporale. Transferul se efectuează la data schimbării destinaţiei, la valoarea la care activele erau înregistrate în contabilitate (reprezentată de cost). În cadrul stocurilor se cuprind:

a) mărfurile, şi anume bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau

produsele predate spre vânzare magazinelor proprii;

b) materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul

finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;

c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat,

piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile),

care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit;

d) materialele de natura obiectelor de inventar;

e) produsele, şi anume:

- semifabricatele, prin care se înţelege produsele al căror proces tehnologic a fost terminat

într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii (faze de fabricaţie) sau se livrează terţilor;

- produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de

fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor;

- rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile;

f) animalele şi păsările, respectiv animalele născute şi cele tinere de orice fel (viţei, miei, purcei, mânji şi altele) crescute şi folosite pentru reproducţie, animalele şi păsările la îngrăşat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum şi animalele pentru producţie - lână, lapte şi blană;

g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate

produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii în

condiţiile prevăzute în contracte;

h) producţia în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut prin toate fazele

(stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul stocurilor se includ şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi, maşinile folosite numai ca material de demonstraţie pentru negocire în domeniul automobilelor, cu durată de utilizare de sub un an.

Sunt reflectate, de asemenea, distinct în contabilitate, acele stocuri cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare

(grupa 32 “Stocuri în curs de aprovizionare”). Înregistrarea în contabilitate a intrării stocurilor se efectuează la data transferului riscurilor şi beneficiilor. În general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietăţii şi de livrare coincid. Totuşi, pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru:

- bunuri vândute în consignaţie;

- stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care rămân contabilizate - stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care rămân contabilizate în bilanţul debitorului până la vânzarea lor;

- bunuri recepţionate pentru care nu s-a primit încă factura, care trebuie înregistrate în

activele cumpărătorului;

- bunuri livrate şi nefacturate, care trebuie scoase din evidenţă, transferul de proprietate

având loc;

- bunuri vândute şi nelivrate încă, pentru care a avut loc transferul proprietăţii. De exemplu,

la vânzările cu condiţia de livrare “ex-work”, bunurile vândute ies din stocul vânzătorului din momentul punerii lor la dispoziţia cumpărătorului etc.

Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise. Este necesar să se asigure:

a) recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate şi înregistrarea acestora la

locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau în

consignaţie se recepţionează şi înregistrează distinct ca intrări în gestiune. În contabilitate, valoarea acestor bunuri se înregistrează în conturi în afara bilanţului;

b) în situaţia unor decalaje între aprovizionarea şi recepţia bunurilor care se dovedesc a fi

în mod cert în proprietatea entităţii, se procedează astfel:

- bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de

depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor însoţitoare;

- bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune;

c) în cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor, acestea se înregistrează ca

ieşiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:

- bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în contabilitate în

conturi în afara bilanţului;

- bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la locurile de depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieşirea din gestiune potrivit legii;

d) bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de proprietate se

înregistrează la intrări şi, respectiv, la ieşiri, atât în gestiune, cât şi în contabilitate, potrivit

contractelor încheiate. Costul stocurilor Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării, precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc. (Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de producţie al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea, precum şi regiile corespunzătoare. Materiile prime şi materialele consumabile care sunt în mod constant înlocuite şi a căror valoare totală este de o importanţă secundară pentru entitate pot fi prezentate la "Active" la o valoare şi cantitate fixe, dacă valoarea, cantitatea şi structura acestora nu variază în mod semnificativ. Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile şi al acelor bunuri sau servicii produse şi destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifică a costurilor individuale. Identificarea specifică a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent dacă au fost cumpărate sau produse. Identificarea specifică nu poate fi folosită în cazurile în care stocurile cuprind un număr mare de elemente, care sunt de regulă fungibile.

În funcţie de specificul activităţii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, în activitatea de producţie sau metoda preţului cu amănuntul, în comerţul cu amănuntul. Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale materialelor şi consumabilelor, manoperei, eficienţei şi capacităţii de producţie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic şi ajustate, dacă este necesar, în funcţie de condiţiile existente la un moment dat. Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate, fiind recunoscute în costul activului.

În comerţul cu amănuntul poate fi utilizată metoda preţului cu amănuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje similare şi pentru care nu este practic să se folosească altă metodă. În această situaţie, costul bunurilor vândute se calculează prin deducerea valorii marjei

brute din preţul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a preţului de vânzare presupune recalcularea marjei brute. La ieşirea din gestiune a stocurilor şi altor active fungibile, acestea se evaluează şi înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode:

a) metoda primul intrat - primul ieşit - FIFO;

b) metoda costului mediu ponderat - CMP;

c) metoda ultimul intrat - primul ieşit - LIFO.

Potrivit metodei "primul intrat - primul ieşit" (FIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului următor, în ordine cronologică. Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie. Perioada de calcul nu trebuie să depăşească durata medie de stocare. Metoda “ ultimul intrat – primul iesit”(LIFO) presupune ca bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari( ianinte de iesire).Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul lotului anterior, in ordine cronologica descrescatoare Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvenţă pentru elemente similare de natura stocurilor şi a activelor fungibile de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă, în situaţii excepţionale, administratorii decid să schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, în notele explicative Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

În condiţiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric.

Relatia este : Sold initial + Intrari – Iesiri = Sold final

Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. Entităţile care utilizează metoda inventarului intermitent efectuează inventarierea faptică a stocurilor conform politicilor contabile, dar nu mai târziu de finele perioadei de raportare pentru care are de determinat obligaţii fiscale. Aplicarea metodei inventarului intermitent presupune respectarea normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor şi datoriilor. Metoda inventarului intermitent constă în faptul că intrările de stocuri nu se înregistrează prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli. Stabilirea ieşirilor de stocuri în cursul perioadei are la bază inventarierea faptică a stocurilor la sfârşitul perioadei. Ieşirile de stocuri se determină ca diferenţă între valoarea

stocurilor iniţiale, la care se adaugă valoarea intrărilor, şi valoarea stocurilor la sfârşitul perioadei stabilite pe baza inventarului. Ieşirile de stocuri aferente unei perioade, înregistrate în contabilitatea financiară, vor fi corelate cu cheltuielile evidenţiate în contabilitatea de gestiune, pe comenzi, produse etc., după caz, în funcţie de consumurile tehnologice normate. Inventarul intermitent nu se utilizează în comerţul cu amănuntul în situaţia în care se aplică metoda global-valorică.

Relatia este : Sold initial + Intrari – Sold final = Iesiri

Ex. Se inregistreaza achizitia de materii prime pe baza facturii primite de la furnizor in valoare de 200( prin metoda inventarului permanent ) .

1. Natura operatiei – Achizitia de materii prime

2. Elementele care se modifica :

a. Materii prime ( stoc ) A+ D

b. Datoria fata de furnizor P+ C 401

301

301=401 200

Ex. ( Prin metoda inventarului intermitent )

1. Natura operatiei – Achizitia de materii prime

2. Elementele care se modifica :

a. Datoria fata de furnizor P+ C 401

b. Cheltuieli cu materii prime A+ D 601

601=401 200 Contul 301 – Materii prime Este un cont de A. In debitul contului se inregistreaza materiile prime achizitionate de la furnizori, primite ca aport in natura, constatate plus la inventar sau primite cu titlul gratuit.

In creditul contului se inregistreaza valoarea materiilor prime inclusa pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar, materiile prime donate sau materiilor prime vandute ca atare. Soldul contului este debitor si ne arata valoarea materiilor prime existente in stoc.

Ex. Se inregistreaza achizitia de materii prime pe baza facturii primite de la furnizor in valoare de 50

1. Natura operatiei – Inregistrarea achizitiei de materii prime

2. Elementele care se modifica :

a. Materii prime A+ D 301

b. Datoria fata de furnizor P+ C 401

301=401 50 Ex. Sa se inregistreze primirea cu titlul gratuit a unor materii prime in valoare de 30

1. Natura operatiei – Inregistrarea primirii cu titlul gratuit de materii prime

2. Elementele care se modifica :

a. Materii prime A+ D 301

b. Alte venituri din exploatare P+ C 7588 301=7588 30

Ex. Vanzarea marfii

1. Natura operatiei – Inregistrarea vanzarii marfii

2. Elementele care se modifica :

a. Venit din vanzarea marfurilor P+ C 707

b. Creanta fata de clienti A+ D 411

411=707

Ex. Se inregistreaza consumul de materii prime in valoare de 50( pe baza bonului de consum ).

1.

Natura operatiei – Inregistrarea consumului de materii prime

2. Elementele care se modifica :

a. Materii prime A- C 301

b. Cheltuieli cu materiile prime A+ D 601 601=301 50

Contul 302 – Materiale consumabile Din ea fac parte :

3021 – Materiale auxiliare

3022 – Combustibili

3023 – Materiale pentru ambalat

3024 – Piese de schimb

3025 – Seminte si materiale de plantat

3026 – Furaje

3028 – Alte materiale consumabile

Sunt elemente de A. In debitul contului se inregistreaza materiile consumabile achizitionate, primite ca aport in natura, constatate plus la inventar sau primite cu titlul gratuit. In creditul contului se inregistreaza valoarea materiilor consumabile incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar, vandute ca atare sau donate. Soldul contului este debitor si ne arata valoarea materialelor auxiliare … existente in stoc.

Ex.Se dau cu titlul de donatie piese de schimb in valoare de 1000

1. Natura operatiei – Inregistrarea donatiei

2. Elementele care se modifica :

a. Pise de schimb ( stocurile ) A+ D 3024

b. Alte venituri din exploatare P+ C 7588 3024=7588 1000

Contul 303 – Materii de natura obiectelor de inventar Este un element de A. In debitul contului se inregistreaza valoarea materiilor de natura obiectelor de inventar achizitionate, constatate plus la inventar sau primite cu titlul gratuit. In creditul contului se inregistreaza valoarea materiilor de natura obiectelor de inventar date in folosinta, constatate minus la inventar. Soldul contului este debitor si ne arata valoarea obiectelor de inventar existente in stoc .

Ex. Se achizitioneaza de la un furnizor o imprimanta in valoare de 900

1. Natura operatiei – Achizitia unui obiect de inventar

2. Elementele care se modifica :

a. Datoria fata de furnizor P+ C 401

b. Obiecte de inventar A+ D 303 303=401 900

Ex. Se dau in folosinta obiectele de inventar

1. Natura operatiei – Darea in folosinta a obiectului de inventar ( inregistrarea uzurii )

2. Elementele care se modifica :

a. Obiecte de inventar A- C 303

b. Cheltuieli cu obiectele de inventar A+ D 603 603=303 900

In momentul cand achizitionam stocuri exista posibilitatea de o inregistrare la pret efectiv sau inregistrarea la un pret standard. In cea de-a doua situatie diferenta care apare intre pretul standard si pretul efectiv se inregistreaza intr-un cont de diferenta acest cont este contul 308.

Contul 308 – Diferente de pret la materii prime si materiale Este un cont bifunctional. In debitul contului se inregistreaza diferentele de pret in plus ( costul de achizitie este mai mare decat costul standard ), se inregistreaza diferenta de pret in minus aferente materiilor prime si materialelor iesite din gestiune. In creditul contului se inregistreaza diferentele de pret in minus aferente materiilor prime, materiale consumabile achizitionate, se inregistreaza diferenta de pret in plus aferenta materiilor prime, materialele iesite din gestiune. Soldul contului ne arata :

Sold debitor – ne arata diferentele de pret in plus

Sold creditor- ne arata diferentele de pret in minus

Ex. Se inregistreaza achizitia de materii prime de la furnizor costul este de 1000, pret standard 800

1. Natura operatiei – Inregistrarea achizitiei de materii prime

2. Elementele care se modifica :

a. Stocuri de materii prime A+ D 301

b. Datoria fata de furnizor P+ C 401

c. Inregistrarea diferentei de pret nefavorabila A+ D 308

%

=

401

1000

301

800

308

200

Ex. Se achizitioneaza materii prime de la furnizor la pretul de 10.000 pret standard

12.000.

1. Natura operatiei – Inregistrarea achizitiei de materii prime la pretul standard

2. Elementele care se modifica :

a. Materii prime A+ D 301

b. Datoria fata de furnizor P+ C 401

c. Diferenta de pret favorabila P+ C 308 301 = % 12.000

401

10.000

308

2.000

Ex. Se dau in consum materiile prime la pretul standard de 700 diferenta de pret nefavorabila 300

1. Natura operatiei – Inregistrarea consumului de materii prime

2. Elementele care se modifica :

a. Materiile prime A- C 301

b. Cheltuieli cu materiile prime A+ D 601

c. Diferenta de pret nefavorabila A- C 308 3.000.000

601 = %

1000

301

700

308

300

Grupa 32 "Stocuri în curs de aprovizionare" fac parte conturile:

321

"Materii prime în curs de aprovizionare";

322

“Materiale consumabile în curs de aprovizionare";

323

“materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare";

326

"Animale în curs de aprovizionare";

327 "Mărfuri în curs de aprovizionare";

328 "Ambalaje în curs de aprovizionare".

Cu ajutorul conturilor din această grupă se ţine evidenţa stocurilor cumpărate,pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care, la finele perioadei de raportare, sunt în curs de aprovizionare. Conturile din această grupă sunt conturi de activ. În debitul conturilor din grupa 32 "Stocuri în curs de aprovizionare" se înregistrează:

- valoarea stocurilor cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (401, 408). În creditul conturilor din grupa 32 "Stocuri în curs de aprovizionare" se înregistrează: - valoarea stocurilor cumpărate, pentru care s-a încheiat procesul de aprovizionare (301, 302, 303, 361, 371, 381).

Ex. Se primeste factura pentru achizitia de marfuri( fara marfa) :

Ulterior se primeste marfa:

327 = 401 371 = 327

Contul 331 – Productia in curs de executie Contul 332 – Lucrari si servicii in curs de executie Este un element de A, care tine evidenta produselor in curs de executie, adica a produselor care nu au trecut prin toate fazele de prelucrare prevazute de procesul tehnologic. In debitul contului se inregistreaza valoarea la costul de productiei, a productiei in curs de executie la sfarsitul perioadei stabilita pe baza de inventar. In creditul contului se inregistreaza scaderea din gestiune a produsului in curs de executie la inceputul perioadei urmatoare. Soldul contului este debitor si reprezinta valoarea produselor in curs de executie la sfarsitul perioadei.

Ex. La data de 31 august se face inventarul pentru a se stabili valoarea produselor in curs de executie, ea este de 500

1. Natura operatiei – Inregistrarea productiei in curs de executie

2. Elementele care se modifica :

a. Productia in curs de executie A+ D 331

b. Venituri din productia stocata P+ C 711 331=711 500

Ex. La data de 1 septembrie valoarea productiei in curs de executie inregistrata trebuie anulata deoarece ea nu mai este reala.

1. Natura operatiei – Inregistrarea valorii productiei in anulare

2. Elementele care se modifica :

a. Productia in curs de executie A- C 331

b. Venituri din productia stocata P- D 711

711=331