Sunteți pe pagina 1din 22

Teoria invatarii sociale Bandura http://ru.scribd.com/doc/34997505/Teoria-social-cognitiv !4 "3-a-inv !4 "3 !5 #3 !

4 "3rii#lbert-Bandura

Teoria schimbarii sociale


$chimbarea sociala este %enomenul trecerii unui sistem social sau a unei componente a acestuia de la o stare la o alta stare& di%era calitativ si/sau cantitativ. $ociologia abordea'a schimbarea la doua nivele:
macrosocial (a societatii globale)* microsocial (a anumitor subsisteme sau componente ale societatii).

+ntre cele doua nivele nu trebuie sa e,iste neaparat o corelatie/concordanta temporala. Teoriile sociologice privind schimbarea sociala - numeroase& av-nd .n vedere ca ele se re%era la cresterea& evolutia& de'voltarea& progresul si/sau regresul societatii sau a uneia/ unora din componentele sale - urmaresc sa identi%ice si sa descrie: %actorii schimbarii& di%erentele dintre doua stari succesive& mecanismele de producere s. a. Teoriile evolutioniste /-ndirea sociologica de .nceput s-a concentrat asupra progresului social si asupra problemei e,istente unor legi %undamentale ale schimbarii sociale. $chimbarea sociala este produsul %ortelor interne ale societatii& re'ulta din natura umana universala& este continu0 19119,231"t 3259*& normala si uni%orma .n spatiu si timp. $pencer& de pilda& considera ca schimbarea progresea'a totdeauna de la %orme mai simple la unele mai comple,e. #dopt-nd teoriile evolutioniste ale lui !harles 4ar5in ca model& $pencer a sustinut interventia guvernamentala limitata .n %unctionarea societatii& asa .nc-t sa permita acestor legi evolutioniste& naturale ale progresului social sa se des%asoare. +n concordanta cu conceptul lui 4ar5in despre 6supravietuirea celui mai bun6& activitatile si institutiile care pot re'ista .n acest timp de mediu concurential vor continua si chiar vor prospera* altele vor disparea& pur si simplu. 7egile naturale& nu interventia umana& vor %i %actorul determinant. #ceasta teorie evolutionista& oarecum simplista& despre progresul social si-a pierdut bunul renume. /erhard si 8ean 7ens9i au de'voltat o versiune mai so%isticata a teoriei evolutioniste socioculturale& care nu presupune inevitabilitatea 6progresului6. :i cred ca %orta motrice .n schimbarea sociala este schimbarea tehnologiei& care duce la schimbari .n productia economica& .n organi'area sociala si .n comportamentul social. #ceste schimbari nu sunt re'ultatul unor legi %undamentale ale schimbarii sociale& dar ele pot %i gasite .n actiunile concrete din conte,tul sociocultural al societatilor. 4e asemenea acesti sociologi au considerat schimbarea 6multiliniara6& produc-ndu-se .n s%ere sociale di%erite& .n ritmuri si .n directii di%erite. Teoriile ciclice ;nii teoreticieni ai schimbarii sociale pe scara larga au considerat-o ciclica. $pengler (192<)& de pilda& sustinea ca& asemenea organismului uman& societatile se nasc& se de'volta si apoi decad. !iclul este inevitabil. =igoarea de'voltarii initiale scade .n perioada de mi>loc. #tunci& societatea devine mai materialista si& .n cele din urma& .ncepe sa decada. To?nbee (194<)& pe de alta parte& a%irma ca societatile pot .nvata din e,perienta istoriei. 4ecaderea nu este inevitabila& dar societatile trebuie sa ia masuri concrete ca sa o opreasca. !ivili'atiile se de'volta ca reactie la provocarile care apar din mediul ambiant (conditiile geogra%ice si climatice) sau din actiunea umana (amenintarea cu ra'boiul de catre o societate vecina). $ocietatile prospera daca provocarile sunt relativ bl-nde sau daca societatile iau masuri adecvate si .n%iintea'a institutii e%iciente pentru a le %ace %ata. @ecent& acest punct de vedere a %ost sustinut .n mod viguros de Aenned? (19"7). :l observase ca marile puteri tind sa se e,tinda c-t mai mult .n scopuri militare si& ast%el& .si slabesc ba'a economica. $tructura lor economica saracita duce la un declin general al societatii. Aenned? considera ca $tatele ;nite contemporane se gasesc tocmai .ntr-o ast%el de situatie. Teoria functionalista Bunctionalismul s-a structurat ca o teorie a ordinii sociale& a regulilor de mentinere a sistemului.

Carsons (1937) considera societatea un sistem social de parti unite una de alta si interdependente. #cest sistem cauta echilibrul. $chimbarea se produce c-nd aceasta stabilitate esentiala este tulburata* atunci& sistemul este %ortat sa reactione'e pentru a-si restabili echilibrul. $ocietatile sunt conservatoare& re'ist-nd schimbarii sociale. Trans%ormarea este un iritant& ceva care rastoarna %unctionarea relativ linistita a societatii. $chimbarea sociala este introdusa prin %orte e,terne (cum este ra'boiul) sau apare din tensiuni interne (cum este o recesiune). $ocietatea se acomodea'a cu schimbari si stabileste un nou echilibru. +n aceasta conceptie& schimbarea duce totusi la stabilitate deoarece apare un nou echilibru din a>ustarile %acute. !-nd schimbarea este recunoscuta& aceasta este dintr-o perspectiva evolutionista. $ocietatile se de'volta printr-un proces de diferentiere& creator de di%erite institutii sociale care sa se ocupe de problemele %recvente ale societatii& si printr-un proces de integrare sau de relativa coordonare a activitatilor acestor institutii. $tabilitatea si schimbarea se produc .mpreuna& dar traditionalistii tind sa puna accentul pe prima. Totusi unii %unctionalisti .si diri>ea'a atentia spre problema schimbarii sociale si spre modul .n care aceasta este stimulata de tensiunile interne ale societatii (Derton& 19<"). Teoria conflictului +n teoria clasica& schimbarea sociala apare din lupta de clasa dintre e,ploatatorii si cei e,ploatati economic. Tensiunile .ntre grupurile inegale din societate %ormea'a schimbari .n structura societatii. $chimbarea este o consecinta a nevoii de reconciliere a contradictiilor .n structura si actiuni. @e'ultatul re'olvarii acestor contradictii nu este un compromis& ci crearea a ceva cu totul nou - trans%ormarea sociala. Marx s-a concentrat .n principal asupra contradictiilor economice ca %iind %orta motrice a schimbarii sociale. Alti teoreticieni ai con%lictului au .ncercat sa largeasca aceasta perspectiva . Dahrendorf (195")& de pilda& considera drept cau'e ale schimbarii sociale diverse tipuri de con%lict social. !on%lictul .ntre grupurile etnice& rasiale si religioase poate constitui ba'a unor schimbari importante .n societate. 4upa cum se observa - si acest lucru este valid si pentru teoriile re%eritoare la alte %enomene sociale - nici una dintre teorii nu e,plica& pe deplin& schimbarea sociala. Teoria evolutionista o%era o e,plicatie insu%icienta pentru multe schimbari sociale interne& cum sunt modelele de migratie si realinierile politice. Teoriile ciclice par .nradacinate .n e,plicatii potrivite pentru schimbarea din societatile occidentale& dar mai putin relevante pentru societati din alte parti ale lumii. Teoreticienii %unctionalisti pun un prea mare accent pe stabilitate si echilibru* deseori& schimbarea este studiata ca un proces provocat arti%icial. Teoreticienii con%lictului se concentrea'a aproape e,clusiv pe tensiunea sociala& mai ales pe cea economica si& .n general& ignora alte surse ale schimbarii sociale& cum sunt progresul tehnologiei si presiunile e,terne. Ericare ar %i limitarile lor ca e,plicatii comprehensive ale schimbarii sociale& di%eritele teorii discutate mai sus o%era anali'e utile ale tipurilor concrete si ale circumstantelor producerii schimbarii. !ele mai multe teorii %olosesc o anumita %orma de evolutie socio-culturala ca punct de plecare& %ie e,plicit& %ie implicit. 4e asemenea& modelul de schimbare al lui Derton combina elemente ale teoriei %unctionale si ale teoriei con%lictului. Fntroducerea de catre el a elementelor de tensiune .n sistemul social si e,aminarea 6%unctiilor con%lictului social6 demonstrea'a ca teoriile %unctionalista si cea a con%lictului& re%eritoare la schimbarea sociala& pot %i unite .ntr-o anumita masura. Ce scurt& teoriile evolutioniste si ciclice o%era cadrul general pentru .ntelegerea dinamicii de ba'a a schimbarii sociale. :le .l averti'ea'a pe analist de importanta at-t a presiunilor e,terne& c-t si a tensiunilor interne .n producerea schimbarii sociale. Teoreticienii con%lictului scot .n evidenta %ormele concrete ale stresului intern care sunt& deseori& implicate. Teoriile %unctionaliste sublinia'a ideea ca& drept reactie la schimbare societatile se acomodea'a la modalitati care .ncearca sa le pastre'e echilibrul& asa ca& .n mod parado,al& schimbarea si stabilitatea nu sunt& totdeauna& reciproc e,clusive. #ceste teorii despre schimbarea sociala sunt complementare& desi o teorie cu desav-rsire comprehensiva despre schimbarea sociala .nca nu e,ista. 2. Factorii schimbarii sociale $chimbarea este un element constant .n viata sociala. Toate societatile cunosc schimbarea sociala - o modi%icare semni%icativa .n modelele culturii si .n structura sociala& care se re%lecta .n comportamentul social. ;nele societati& cum sunt triburile mici din partile .ndepartate ale #mericii de $ud& se schimba .ncet* altele& cum sunt $tatele ;nite& se schimba mai rapid. $ocietatile se schimba .n directii di%erite* de e,emplu unele schimbari sociale sunt plani%icate& atunci c-nd guvernele reglementea'a sau dereglementea'a industriile* altele nu sunt plani%icate& ca atunci c-nd pierderea ra'boiului de catre o tara duce la schimbari .n structura conducerii sale. ;nele schimbari sunt de scurta durata& ca .n ca'ul teribilismelor si modelor* altele durea'a mai mult timp& cum sunt e%ectele inventarii automobilului. ;nele schimbari sunt acceptate imediat de societate& cum sunt programele de .mbunatatire a asistentei medicale. Totusi& cele mai multe sunt cel putin usor controversate (cum este ca'ul .ncercarilor %eministe de a aduce la acelasi nivel puterea .ntre barbati si %emei)& %iindca schimbarea rastoarna modele con%ortabile si %amiliare. $chimbarea nu se .nt-mpla& pur si simplu. 7a schimbarea sociala contribuie mai multi %actori. !-teva dintre cele mai importante cau'e ale schimbarii sociale sunt discutate mai >os. Mediul fizic $ocietatile si mediul sau %i'ic sunt str-ns legate. 4e pilda& societatile situate l-nga mari .ntinderi de apa (de e,emplu& Darea Britanie) devin natiuni navigatoare& pe c-nd cele .ncon>urate de pam-nt& nu. #se'arile urbane au aparut initial la rascruci geogra%ice: r-uri& trecatori montane& oceane si mari. +n mod asemanator& mediul .ncon>urator este o sursa importanta a schimbarii sociale. :poca retragerii ghetii& acum 13000 de ani& a dus la cresterea padurilor si la de'voltarea diverselor %orme de animale care au in%luentat evolutia di%eritelor

tipuri de societati. +n pre'ent& e,ista o de'batere importanta despre e%ectul de sera - o crestere a temperaturii medii .n lume& crestere ce re'ulta din emisiunile de carbon ale masinilor& de la multele %abrici si de la %reonul din re%rigeratoare. :,ista deosebiri de pareri .n legatura cu gradul si costul schimbarii sociale necesare pentru reducerea amenintarii pe care acest e%ect o pre'inta pentru e,istenta umana. +ncal'irea globului poate topi calotele de gheata polara .n oarecare masura& provoc-nd o ridicare a nivelului marii. #ceasta schimbare& .mpreuna cu schimbarile de temperatura& poate %orta unele comunitati sa se mute (departe de mareele .nalte care se vor produce de-a lungul unei coaste)& iar pe altele le poate %orta sa-si schimbe modelele de agricultura. Procesele culturale. Problema inovatiei !ultura rareori este statica* at-t aspectele sale materiale& c-t si cele nemateriale se schimba. #utomobilul si avionul& ca sa nu pomenim de instalatiile sanitare& moderne au schimbat natura vietii sociale. +n mod similar& normele de 6politete6 (curtoa'ia si manierele) sunt cu totul di%erite %ata de cum erau .n evul mediu. :,ista mai multe procese culturale prin care aceste schimbari se produc: descoperirea& inventia si di%u'iunea. a) Descoperirea #ducerea la lumina a unei idei sau a unui principiu e,istent este numit descoperire. +n acest proces de inovatie culturala& este gasit ceva nou. Crincipiul gravitatii este o descoperire* el a e,istat tot timpul& dar la un anumit moment .n decursul timpului oamenii de stiinta au reusit sa .nteleaga ce este si cum actionea'a. +n mod similar& .ntelegerea ca unele elemente chimice sunt supuse de'integrarii radioactive a %ost o descoperire. b) Inventia Goua %olosire sau noua combinatie a cunostintelor e,istente este numita inventie. #utomobilul a %ost o inventie* el a %olosit cunostintele e,istente despre combustia controlata si despre angrena>& printre alte lucruri& ca sa produca ceva nou. #eroplanele& calculatoarele si 'g-rie-norii sunt e,emple de inventii materiale. Totusi& aspectele nemateriale ale unei culturi pot %i& de asemenea& 6inventate6. #l%abetul& de pilda& este o ast%el de inventie culturala* 7a %el sunt birocratia& normele sociale si toate institutiile sociale. Fnventia este& rareori& re'ultatul unui singur act creator. Tipic& inventiile apar dupa o perioada de timp& ca urmare a acumularii de cunostinte. 4e asemenea& inventiile duc la alte inventii. !u c-t numarul inventiilor e,istente este mai mare& cu at-t este mai rapida de'voltarea unor noi inventii. c) Difuziunea Ce l-nga descoperiri si inventii& societatile se schimba prin difuziunea culturala - rasp-ndirea .nsusirilor culturale de la o societate la alta. 4i%u'iunea se produce datorita migratiei& comertului si calatoriilor .ntre societati. 4e asemenea& ea mai apare c-nd o societate cucereste alta. +n lumea moderna& di%u'iunea poate re'ulta din abundenta mi>loacelor de comunicatie (tele%on& posta& cablu& sateliti& %a,uri& teleimprimatoare si calculatoare). #t-t aspectele materiale& c-t si cele nemateriale ale unei culturi se pot propaga de la o societate la alta. =alorile cum sunt libertatea si democratia s-au rasp-ndit .n acest %el& cum s-au rasp-ndit si uneltele si armele. +n general& rasp-ndirea produselor materiale se produce mai rapid* normele& valorile si ideile cognitive se a%la .ntr-un cadru cultural si se rasp-ndesc mai .ncet la alte societati. Structura sociala ;neori sursa schimbarii se a%la .n structura sociala. Dar, a insistat ca relatiile structurale .ntre clasele sociale vor duce inevitabil la schimbare sociala. #ceasta sursa de schimbare de asemenea provine din alte %eluri de inegalitati. 4eosebirile .ntre grupurile rasiale& etnice si religioase sunt& de asemenea& agenti potentiali ai schimbarii sociale& asa cum sunt deosebirile .ntre genuri. ;neori& concurenta .ntre segmente ale economiei& precum si .n cadrul segmentelor& promovea'a schimbarea sociala& cum se .nt-mpla c-nd politica comerciala a unei tari este %ormulata ca sa a>ute o industrie (te,tila) pe seama alteia (a 'aharului). Populatia

:,ista probabilitatea ca schimbarile .n cadrul populatiei sa produca schimbare sociala. Copulatiile care cresc rapid solicita resursele societatii si necesita unele adoptari la practicile e,istente. :le de asemenea impun schimbari .n modelele vietii sociale. !resterea populatiei urbane a schimbat ritmul lent al interactiunii sociale din orasele mici .n ritmul palpitant al vietii urbane mondene. :,plo'ia demogra%ica ce a .nceput .n anii patru'eci a dus la e,tinderea %acilitatilor educationale. !resterea prea lenta a populatiei& pe de alta parte& poate ameninta viabilitatea pe termen lung a unei societati* pot %i prea multi muncitori care sa produca resursele necesare. $chimbarile dramatice .n cadrul populatiei de asemenea duc la schimbare sociala (abandonarea unor 'one economice& suprapopularea altora& amestecul unor norme culturale s.a.). stiinta si tehnologia

!unostintele stiinti%ice duc la progrese tehnologice care au ca re'ultat schimbarea sociala. 4e'voltarea automobilului a revolutionat relatiile sociale. Eamenii au devenit mai mobili* erau mai putin legati de cartierele imediate si de comunitate. #cum puteau locui si munci .n 'one di%erite. #utomobilul a trans%ormat relatiile dintre barbati si %emei si a in%luentat practicile .nt-lnirilor. Tehnologia medicala si progresele din sanatatea publica au schimbat& semni%icativ& speranta de viata a oamenilor .n ma>oritatea societatilor. Dasinile si schimbarea surselor de energie au trans%ormat societatile preindustriale. Tehnologia comunicatiilor moderne (satelitii) trimite instantaneu& in%ormatii .n toata lumea. Egburn (1922) sustine ca tehnologia este o %orta motrice principala .n schimbarea sociala si culturala. :l de asemenea notea'a ca schimbarea nu este egala .n toate segmentele culturii. Egburn a inventat termenul .nt-r'iere culturala ca sa se re%ere la tendinta culturii materiale de a se schimba mai rapid dec-t cultura nemateriala. 4e pilda& cei mai multi %unctionari %olosesc& rar& calculatoarele la .ntregul potential& poate din cau'a asa-numitei 6temeri de tehnologie6& cau'ata de o pregatire necorespun'atoare. ctiunea umana

#ctivitatile individuale si colective ale multor indivi'i de asemenea produc schimbari sociale. a) ctiunea individuala. Dulti istorici subscriu la ceea ce a %ost numita "teoria marilor oameni ai istoriei" & care sustin ca actiunile indivi'ilor importanti creea'a istorie. :i pre'inta oameni ca Fisus !hristos& Fulius !aesar& Aarl Dar,& #dol% Hitler& printre altii& ca indivi'i unici ale caror actiuni au schimbat istoria. 4aca acesti barbati nu s-ar %i nascut& a%irma aceasta teorie& lumea ar %i cu totul alta. $ociologii& pe de alta parte& adopta& .n general& o po'itie di%erita. 4esi cunosc contributia clara adusa istoriei de indivi'i importanti& sociologii arata ca %iecare dintre acesti indivi'i remarcabili este un produs al unui mediu social si cultural distinct. Biecare este& de %apt& un produs al epocii sale. Dai mult& schimbarile provocate de acesti indivi'i importanti deseori ating procese sociale mai pro%unde care erau de>a .n curs de des%asurare. Coverile economice si sociale ale /ermaniei& re'ultate din primul ra'boi mondial& si pretentiile pentru reparatii ale #liatilor au asigurat conte,tul pentru accesul la putere al lui Hitler si pentru schimbarile pe care le-a e%ectuat. b) ctiunea colectiva& ca sursa/ %actor de schimbare sociala& a %ost anali'ata .n cadrul miscarilor sociale. !. "evolutia industriala si consecintele sale. Modernitatea Fmpactul revolutiei industriale asupra societatii a %ost amintit .n nenumarate r-nduri. #st%el& ca o consecinta a schimbarii sociale& multe societati din lume au %ost caracteri'ate ca %iind 6moderne6. Modernitatea& .n temeni sociologici& se re%era la un model de organi'are sociala si viata sociala care este legata de industriali'are. :a implica .nlocuirea traditiei prin ratiune& ca o modalitate de a privi lumea& si accentuarea e%icientei& ca un principiu calau'itor al actiunii sociale (Ieber). Crimii teoreticieni ai modernitatii ( Toennies& 4ur9heim& Ieber si Dar,) au avut o conceptie comple,a despre modernitate. :i si-au dat seama ca modernitatea a adus anumite bene%icii societatii: ea a dus la .mbunatatirea sanatatii si a longevitatii si la o mai buna calitate a vietii pentru ma>oritatea oamenilor. 4ar ei si-au dat seama si de consecintele sale negative posibile. :i au .nteles problemele pe care modernitatea le pune pentru identitatea personala& .ndeosebi potentialul sau pentru cresterea alienarii si pentru de'umani'area relatiilor sociale. Dodernitatea nu a a>uns .n mod egal .n toate colturile lumii. Jarile de'voltate au un nivel de viata mai ridicat& o speranta de viata mai mare dec-t tarile din 7umea a Treia si un model re'idential deosebit de al acestora. Crodusul national brut mediu per capita .n tarile de'voltate este apro,imativ 9500 de dolari& dar numai 700 de dolari .n 7umea a Treia. +n timp ce oamenii din tarile de'voltate se pot astepta& .n medie& sa traiasca p-na la apro,imativ sapte'eci si trei de ani& cei din 7umea a Treia au o speranta de viata de apro,imativ cinci'eci si opt de ani. 4esi aproape trei s%erturi dintre oamenii din tarile de'voltate locuiesc .n orase& mai mult de doua treimi din

cetatenii 7umii a Treia traiesc .n 'onele rurale. 4e asemenea& e,ista o di%erenta considerabila .ntre rata gradului de instructie din tarile de'voltate si cea din 7umea a Treia. #ceste deosebiri sunt& .n mare masura& un re'ultat al gradelor di%erite de schimbare care a avut loc .n aceste societati. +n mare parte& schimbarea a %ost o consecinta a progreselor tehnologice care au dus la industriali'are. Croblema de ce aceste schimbari s-au produs .n unele societati& dar nu .n altele& a dus la mai multe teorii e,plicative. !ele patru mai obisnuite sunt discutate aici. Teoria modernizarii

#cest model .si concentrea'a atentia asupra modernizarii& un proces cultural& economic si social care trans%orma o societate preindustriala .ntr-una industriala. #ceste schimbari au %ost cau'ate .n mare masura de progresele tehnologice care au sporit productivitatea economica si au modi%icat& %oarte mult& stilul de viata sociala. +n aceasta teorie& societatile moderne au de'voltat structuri economice care promovea'a de'voltarea& .ncura>ea'a inovatia si %olosesc tehnologia& ca sa .mbunatateasca e%icienta si productivitatea. $unt create operatii bancare vaste& %acilitati de transport si comunicatii. Fnstitutiile religioase si legaturile de rudenie devin mai putin puternice& iar guvernul >oaca un rol din ce .n ce mai mare .n viata sociala. $istemul %amiliei nucleare al societatii moderne permite o mai mare mobilitate sociala si geogra%ica dec-t structura %amiliei e,tinse din multe tari din 7umea a Treia. Traditia este .nlocuita de ratiune& ca un principiu social calau'itor (Ieber)& si se pune mare accent pe .nvatam-ntul %ormal pentru a dob-ndi deprinderi tehnice necesare .n societatea moderna. Csihologia comportamentului individual este considerata ca %iind trans%ormata de moderni'are (Fn9eles si $mith& 1974). Fndivi'ii din tarile de'voltate au un mai mare entu'iasm pentru reali'area individuala si sunt pregatiti sa am-ne placerea imediata& pentru atingerea unor obiective personale pe termen mai lung. :i au un mai mare sentiment al controlului asupra propriei vieti si o e,trem de de'voltata etica a muncii. +n contrast& cei din tarile 7umii a Treia sunt considerati %atalisti& cre'-nd ca nu .si controlea'a propria soarta. :i sunt orientati spre pre'ent si le lipseste ambitia mobili'atoare care caracteri'ea'a modernitatea. Teoria moderni'arii implica ideea ca tarile din 7umea a Treia trebuie doar sa urme'e modelul societatile occidentale ca sa reali'e'e acelasi scop. $e spune ca %ortele motrice sunt interne& iar tarile din 7umea a Treia sunt .ndemnate sa stabileasca politici adecvate. +n special& ele sunt sustinute sa promove'e niveluri superioare de educatie& pentru a reduce anal%abetismul& Dai mult& ele sunt .ncura>ate sasi revi'uiasca institutiile economice si politice& ca sa asigure stimulenti si .ncura>are pentru individualism& .n timp ce reduc inegalitatile sociale. #cest model pre'inta o imagine relativ optimista a capacitatii societatilor din 7umea a Treia de a se moderni'a. Totusi& aceste tari sunt con%runtate cu conditii considerabil deosebite %ata de cele care au %ost societatile contemporane de'voltate .ntr-o etapa similara de de'voltare. Cresiunea populatiei este mai mare& iar lumea a a>uns at-t de legata laolalta& independenta. 4e asemenea& simpla rasp-ndire a tehnologiei nu garantea'a& .n mod automat& progresul& %ara schimbarile sociale si culturale considerabile care deseori .l .nsotesc& si care presupun timp si e%ort (Egburn& 1922). Teoria convergentei

+ntr-o varianta a teoriei moderni'arii& teoria convergentei sugerea'a ca societatile care se moderni'ea'a devin din ce .n ce mai asemanatoare ca urmare a acestui proces (@osro5& 19<0* 19<2). :le au un nivel asemanator de de'voltare tehnologica si o structura similara a %ortei de munca si a institutiilor politice. #ceste societati 6converg6 treptat .n >urul unui model general de societate moderna. Jarile din 7umea a Treia se straduiesc sa imite societatile mai de'voltate& %ie ca acest lucru este oportun sau nu . #ceasta teorie subaprecia'a masura .n care legaturile reciproce ale lumii moderne .mping societatile din 7umea a Treia .n aceasta directie. Jarile de'voltate au %ondurile de capital si cunostintele tehnologice de care tarile mai putin de'voltate au nevoie& iar trans%erul ambelor implica acceptarea& din partea celor din urma& a schimbarilor economice si politice %i,ate de tarile de'voltate& chiar daca acestea ar putea sa nu %ie potrivite pentru cultura lor sau pentru conditiile sociale. Teoria dependentei

Dulti savanti& nemultumiti de supo'itiile moderni'arii si de teoriile convergentei& sustin ca tarile mai putin de'voltate se a%la .ntr-o lume dominata de tarile de'voltate (Bran9& 19<9). :i au %ormulat o e,plicatie di%erita& teoria dependentei& care arata ca motivul pentru care tarile din 7umea a Treia nu s-au moderni'at a %ost ca ele au %ost dependente de tarile mai de'voltate& pentru care au %ost utile din punct de vedere economic si politic. Gatiunile industriali'ate au considerat util sa mentina tarile din 7umea a Treia ca %urni'oare de materii

prime de care aveau nevoie si piete de des%acere unde sa-si v-nda produsele %inite. :le nu mai aveau nevoie de concurenti industriali .ntro lume de>a e,trem de competitiva. 4e obicei& tarile mai putin de'voltate au o recolta ma>ora ('ahar sau ca%ea) sau o materie prima (cositor sau cauciuc) care este centrul economiei lor. #ceste tari deseori nu au resurse economice sau tehnologice necesare pentru .mbunatatirea acestei situatii. Crin urmare& aceste resurse trebuie sa vina din e,terior - de la societatile mai moderne sau de la agentii internationale dominate de natiunile occidentale (e.g.& Bondul Donetar Fnternational sau Banca Dondiala) de care devin dupa aceea dependente. Teoria dependentei sustine ca tarile din 7umea a Treia nu pot& pur si simplu& sa urme'e procesul de moderni'are al tarilor de'voltate& deoarece nevoile lor economice si tehnologice sunt legate de statutul dependent .ntr-o economie mondiala. Totusi& teoria dependentei nu a de%init& .n mod adecvat& un model mai potrivit care sa .mbunatateasca situatia tarilor din 7umea a Treia. Fnitial& aceasta teorie a sugerat metode socialiste ca mecanism adecvat pentru .mbunatatirea calitatii educatiei si a asistentei medicale .n tarile din 7umea a Treia. Totusi& a devenit evident ca& desi economiile socialiste nu pot asigura o mai buna educatie si o mai buna asistenta medicala& ele sunt dupa unii autori mai putin productive dec-t economiile capitaliste. :,ista aici un mic parado,: un popor mai educat are si capacitati /abilitati mai ridicate& ceea ce constituie o premisa a e%icientei sociale& industriale etc. si totusi o economie de tip socialist este mai putin productivaK Dai mult& progresele tehnologice care au dus la societatea moderna nu sunt& totdeauna avanta>oase. 4e pilda& puterea nucleara si armele moderne au %acut ra'boiul distructiv. Tehnologia comunicatiilor moderne are puterea de a reduce libertatea personala si de a invada intimitatea. 4e asemenea& asocierea modernitatii cu progresul presupune ca schimbarea sociala se misca totdeauna .ntr-o linie dreapta spre .mbunatatire. Totusi ceea ce nu este totdeauna ca'ul (To%%ler& 19"1)& cei mai multi sociologi cred ca moderni'area a adus su%icient progres si bene%icii pentru a >usti%ica parerea po'itiva pe care cei mai multi oameni o au despre ea.

#ocul si rolol psihologiei sociale in cadrul stiintelor psihologice.

$e este psihologia social%


Bie ca se numeste Psihologie Social%& psihosociologie sau sociopsihologie& aceasta disciplina este o LtiinMN relativ t-nNrN*. controversatN .ncN de la .nceput& unii au considerat-o doar o ramurN a psihologiei& .n timp ce alMii au vN'ut .n ea doar sociologie centrata pe grupuri mici. 4ar& ce este mai e&act psihologia social%O !are sunt domeniile de activitate ale acesteia& si mai ales& care este legNtura ei cu psihologia sau cu sociologia. Pi care sunt

di%erenMele dintre eleO !are sunt cele mai importante teme ale psihologiei sociale& care unt cei mai importanMi cercetNtor& si cu ce %el de cercetNri a contribuit psihologia socialN la de'voltarea cunoaLterii .n generalO !are sunt toate descoperirile& teoriile Li paradigmele care au %Ncut din psihologia socialN o LtiinMN cu caracter de sine stNtNtor& cum este astN'iO $unt 'eci de volume si lucrNri de specialitate care tratea'N aceste subiecte. #cest site .ncearcN sN
rNspundN la c-teva din aceste necunoscute.

Csihologia socialN este o disciplinN a%latN la graniMa dintre psihologie Li sociologie& Li studia'N .n special individul .n conte,t social& in situaMia concretN& .n interacMiunea lui cu ceilalMi indivi'i. +nceputurile acestei discipline se .ncadrea'N .n cercetarea grupurilor Li relaMiilor interpersonale& astN'i ea cuprinde arii mult mai vaste precum: articularea .ntre conduite& viaMa publicN Li c-mpul social. Csihologia socialN se interesea'N at-t de mani%estNrile grupele Li emoMionale & c-t Li asupra %enomenelor de mani%estare ale actorilor sociali. :a se re%era la repre'entNri sociale& credinMe dogmatice& moduri de alienare& dar Li organi'area proiectelor& competenMa de a crea noi structuri sociale& democratice. (#. Geculau& 2002).

Psihologia sociala se caracterieaza prin faptul ca opereaza cu o categorie aparte de fenomene,specifice interactiunii social psihologice, ntre un anumit context situational obiectiv si anumite particularitati psihologice, subiective, ale celor implicati n diverse situatii. Contextul social - obiectiv cuprinde alte persoane, aflate n ambianta noastra, anticipnd contextul central al psihologiei sociale, interactiunea. Pe baza acesteia, ntre social si psihologic, apare un nou fenomen: fenomenul psihosocial.

Definitii despre psihologia sociala


Csihologia sociala este un studiu stiinti%ic al e,perientei si conduitei indivi'ilor .n relatia lor cu stimulii sociali ($heri%) Csihologia sociala este de %apt stiinta evenimentelor& a conduitei interpersonale (Arech si !rutch%ield) Csihologia sociala inseamna studiul interactiunii umane (Iatson) Csihologia sociala e,plica si e,aminea'a modul .n care g-ndirea& sentimentele& conduita indivi'ilor sunt in%luentate de pre'enta actuala& imaginata& sau implicata a altora (#llport)

Csihologia sociala se ocupa in primul rand cu studiul particularitatilor psihice ale omului ca %iinta socioculturala& si ale conduitei sale .n cadrul grupului din care %ace parte& c-t si cu studiul psihologiei de grup& colective si de masa& asa cum se mani%esta ele .n activitatea umana (C. /olu)
Csihologia sociala se de%ineste ca %iind studiul stiinti%ic al in%luentei reciproce a indivi'ilor si conte,tul sau social ($abini)

Relatia dintre psihologia sociala si alte discipline umaniste !elatia cu psihologia generala Conceptele de baza ale psihologiei generale sunt preluate de catre psihologia sociala; la rindul ei,

aceasta ofera psihologiei generale date 131e44b pentru prelucrari si generalizari, surprinzindu-le in diferite contexte relationale, grupale etc. 2. !elatia cu sociologia In timp ce psihologia sociala studiaza indi idul inserat, implicat in di erse contexte de relationare sociala, cu accent pe fenomenele pro ocate la ni elul indi idual de catre implicarea sociala, sociologia se intereseaza de multimi, de dinamica lor generala, la ni el statistic. 3. !elatia cu antropologia culturala !biceiurile, modelele culturale, credintele, tot ceea ce face obiectul antropologiei culturale, difera de la un spatiu cultural la altul. "ceste modele, obiceiuri etc. structuralizeaza personalitatea celor ce traiesc in contextul lor. #elationarea inter-umana se complica atunci cind persoanele implicate pro in din culturi diferite, datorita personalitatii de baza modelate in conformitate cu coordonatele culturii respecti e. 4. !elatia cu politologia $olitologia este stiinta care studiaza relatiile de putere, mecanismele si fenomenele subiacente controlului social. Ceea ce intereseaza psihologia sociala este faptul ca relatiile interpersonale se modifica in functie de fenomenele politice si de relatiile de putere. %. !elatiile cu ecologia &cologia poate fi definita in mod metaforic ca fiind 'stiinta armoniei'. &cologia sociala se preocupa de raporturile dintre natura si om, dintre om si creatiile

umane, dintre natura si creatiile umane, dar si de raporturile dintre oameni in plan organizational.

$sihologia sociala si simtul comun


(imtul comun este un corpus de cunostinte fondat pe traditiile impartasite si imbogatite de mii de obser atii si experiente sanctionate se practica.

Filosofie si simt comun sau 'Punctul de vedere natural' 6$imtul comun sau punctul de vedere naturalQ

$imtul comun& numit si punctul de vedere natural si chiar& bunul simt este o conceptie comprehensiva despre lume& viata si om care asuma idei apartin-nd traditiei culturale si elemente ale g-ndirii stiinti%ice. Cutem spune ca e,ista si o serie de elemente de %iloso%ie RusoaraR si populara& .n sensul lui Hume& care .si ia substanta discutiei %iloso%ice din e,istenta de toate 'ilele si conversatie& dar pe care nu o prelucrea'a .n modul speci%ic stiintei& accesibila si %ara rigoare& un gen de %iloso%ie care are ca premisa e,perienta proprie de viata. :,presia Ratitudinea naturalaR sau Rpunct de vedere naturalR a %ost %olosita pentru prima data de :dmund Husserl pentru a descrie atitudinea noastra .n e,perienta obitnuita& caracteri'ata .n contrast cu atitudinea re%le,iva pre'enta .n e,perienta re%le,iva a constiintei& atitudine prin e,celenta interogativa. $peci%icul atitudinii naturale consista .n naivitate& spontaneitate si dogmatism. +n e,perienta RnaturalaR omul se priveste doar ca parte a unei lumi in%inite e,tinse .n spatiu si timp. $patiul si timpul alcatuiesc cadrul %undamental&

absolut al e,perientei& care ne da imediat lumea e,istentei& c-mpul g-ndirii si e,istentei noastre.
7umea e,perientei cuprinde nu numai %apte& ci si valori si bunuri& mai importante %iind natura %i'ica si societatea umana& am-ndoua alcatuind Rba'a naturala a e,perientei si g-ndirii noastre stiinti%iceR. 4in Rpunct de vedere naturalR& lumea e,istentei naturale este ultra comprehensiva& larg cuprin'atoare& .nglob-nd si lumea data a culturii. 4aca natura constituie domeniul stiintelor naturii& valorile sunt subiectul speci%ic al stiintelor culturii(spiritului) si al %iloso%iei. Ebiectul cercetarii %iloso%ice& al carei re'ultat poate %i o teorie critic .ntemeiata& re%le,iva a .ntregii e,istente& o constituie c-mpul de investigatie e,tins. ;nii autori nu .mpartasesc aprecierea ca simtul comun este naiv si inerent in%erior. !redintele& opiniile bene%icia'a de evidenta con%erita de e,perienta si stiinte. !onceptia RnaturalaR are la ba'a e,perienta perceptuala si la r-ndul ei este punct de plecare al re%lectiei. 4ialectica intertelatiilor simt comun& stiinte si %iloso%ie sunt comentate de D.Barber ast%el: R;n proces niciodata .ncheiat de revi'uire a conceptiilor simtului comun si e,perientei naturale re'ulta din reali'arile stiintelor speciale. Fdei care au %ost %olosite necritic .n conceptia naturala despre lume& ast%el ca timp& spatiu& materie& in%init& scop& cau'a& valoare& etc. devin subiect al anali'ei din partea unui grup de stiinte si acest proces este continuat de %iloso%ieR. +n locul credintelor(opiniilor)(belie%s) acceptate necritic vine idealul unui set de credinte(belie%s) logic >usti%icate. ;n pas pregatitor necesar care trebuie sa %ie decisiv .ntreprins este sa plasam toate credintele trecute si conceptiile necritic acceptate sub semnul .ntrebarii. #ceasta procedura este adesea %oarte di%icila pentru a %i instituita totusi& si .n %apt este rar reali'ata& ceea ce %ace necesar sa-i relevam importanta. +n mod ideal poate %i e,primata negativ ca libertate de pre>udecati sau credinte ne%undate de orice %el* si po'itiv& ca o constructie a unei teorii despre om si cosmos pe ba'a e,perientei si cunoasterii stiinti%iceR.

7.Blaga descrie simtul comun ca %iind un corp de pre>udecati dar pe care individul integrat per%ect .n colectivitate nu le va descoperi niciodata ca atare S R:ste mai bine sa ne dam seama de aceasta situatie .nainte de a vorbi despre ruptura pe care %iloso%ul o

e%ectuea'a .n omogenitatea simtului comunR. 4upa Blaga& simtul comun se constituie ca un corp de pre>udecati. E pre>udecata este o unitate de evidente %alse. Aant de%ineste pre>udecata ca %iind Rtendinta ratiunii spre pasivitate si .n consecinta spre heteronomie. Tot Aant releva natura pre>udecatilor si sublinia'a necesitatea combaterii lor din doua motive: .n numele adevarului& caci daca ratiunea se comporta pasiv este posibila .n demersul ei de eroare si ilu'ie* .n numele libertatii& deoarece daca ratiunea este pasiva subiectul nu g-ndeste prin el .nsusi ci priveste legea din e,terior. R# g-ndi liber& .nseamna a %i autonomR.
:,emple: Rpam-ntul ar %i planR& Raerul n-are greutateR& Run bat introdus .ntr-un pahar cu apa pare %r-nt la nivelul apeiR. Emul prin situatia sa .n lume are pre>udecati& dar trebuie sa lupte pentru a te .n%runta. Bunul simt(echivalent cu simtul comun) are o conceptie po'itiva .n conceptia lui 4escartes(Rbunul simt este lucrul cel mai bine .mpartit .ntregii lumiR)& dar una peiorativa .n %iloso%ia lui Hegel: Rmodul de a g-ndi al unui timp .n care sunt continute toate pre>udecatile timpuluiR. Teoretic pre>udecata este un obstacol .n cunoastere& %iind o e,plicatie a lucrurilor %ara ba'a rationala& si deci suspectata. ;nele pre>udecati se constituie& ca sistem de pre'entari si valori proprii. Cre>udecata se de%ineste ca %iind mai mult dec-t o ignoranta sau mai putin dec-t o >udecata. $pre deosebire de pre>udecata& opinia se %ormea'a plec-nd de la e,perienta(personala) si are o elaborare la ba'a& care consta .n comparare si re%le,ie.Aant a acordat atentie speciala studiului problemei pre>udecatilor& le-a de%init sursele si le-a clasi%icat. Tot el spunea: R8udecatile provi'orii nu trebuie con%undate cu pre>udecatile. Cre>udecatile sunt >udecati provi'orii pentru %aptul ca sunt acceptate ca principii. Biecare pre>udecata trebuie considerata drept un principiu al >udecatilor eronate. 4in pre>udecati nu decurg pre>udecati& ci >udecati eronate.Trebuie sa distingem cunostinta %alsa& care decurge prin pre>udecata& de sursa ei& de pre>udecata .nsasiR. Aant considera ca surse principale ale pre>udecatilor urmatoarele trei: 1.imitatia(care se propaga din mi>loace& ca %ormule& a%orisme& sentinte)&2.obisnuinta& 3..nclinatia. Fmitatia este sursa cea mai %ertila si proli%ica .n materie de pre>udecati. $e pot distinge pre>udecati ale autoritatilor si pro>udecati din amor propriu si cuprind urmatoarele %eluri: pre>udecata %ata de autoritatea persoanei& pre>udecata %ata de autoritatea multimii& %ata de autoritatea epocilor. $imtul comun ca entitate are o compo'itie eterogena& .nc-t ne%iind

sistematic& are mai cur-nd caracterul unui amalgam.Cutem a%irma ca simtul comun contine un element de corectitudine generat de evidenta relevanta disponibila datorata e,perientei naturale& darsi elementelor& stiinti%ice asimilate .n plus& se sustine ca e,ista multe credinte %undamentale despre natura si societate& .ntemeiate pe e,perienta obisnuita. Ericum& simtul comun(daca distingem .ntre stiinta %undamentala si stiinta aplicata) ai a%la .ntr-un raport activ cu cea din urma& deoarece produsele tehnologice devin lucruri ale lumii e,perientei.

6 Biloso%ia pro si versus simtul comun Ihitehead e,prima ideea ca .ncrederea .n evidenta disponibila a simtului comun este Rdemna de cre'areR& aceasta evidenta a e,perientei obtinute repre'ent-nd testul %inal al absurditatii. Gu toti %iloso%ii au o atitudine unitara. Blaga vede .ntre simtul comun si %iloso%ie discontinuitate. Carmenide .n schimb& datorita meta%i'icii sale deductiv
gnoseologica a simturilor& al e,perientei sen'oriale a %ost mult timp omis pe nedrept. Claton

.nsa este .ntemeiatorul traditiei .n %iloso%ie& care a criticat si dispretuit simtul comun. Hegel are o conceptie de%inita& dat reprosurile %ormulate la adresa simtului comun .si au radacina .n modul .n care este de%init si privit. #st%el& se identi%ica cu dogmatismul si conservatorismul& e,ercit-nd prin natura lui constr-ngeri si Rtiranii ale obiceiuluiR asupra g-ndirii creatoare(inter'ic-nd mirarea si .ndoiala) l-a contra-pus %iloso%iei.$imtul comun a .ntretinut %alsa certitudine si obedienta dogmatica& asigur-nd un con%ort %amiliar departe de incertitudinile cunoasterii. Br.Giet'sche& .n lumina
perspectivismului sau& a sustinut ca toate conceptiile& teoriile %iloso%ice sunt %alse sau %ictive& iar ceea ce interpretam ca adevarat este o eroare convenabila& necesara vietii noastre. #ceste teorii %iloso%ice pretind ca ne .n%atisea'a un adevar etern si transcendent. #precierea aceasta o aplica Giet'sche si simtul comun si vi'iunea de turma& .n legatura cu care %ace unele consideratii interesante. =i'iunea de turma& este o %ictiune convenabila& necesara noua& ast%el .nc-t supravietuirea noastra depinde de ea. Biloso%iile nu sunt nimic mai mult dec-t interpretari din anumite perspective& nu vi'iuni complete asupra lucrurilor& absolute si de%initive. Giet'sche protestea'a .mpotriva %iloso%ilor care sustin o asa-'isa Rpreocupare& de'interesataR pentru cunoastere si adevar si ca nu se poate

scapa de valori speci%ice& interese& atitudini personale* nu e,ista Rlumea realaR pe care %iloso%ii meta%i'icieni o postulea'a ca e,istenta .n spatele celei aparente.

/.:. Doore este adevaratul promotor al %ilo'o%iei simtului comun. Fata o succinta pre'entare a conceptiei sale: R#rgumentul lui Doore a %ost acela ca el era sigur ca ceea ce el a numit vi'iunea simtului comun asupra lumii& era un lucru adevarat. #ceasta nu l-a anga>at sa accepte asupra lumii era un lucru adevarat. #cesta nu l-a
anga>at sa accepte tot ceea ce omul de pe strada putea sa creada& ci numai adevarul unor a%irmatii generale& de bun simt& de tipul: lumea contine un numar de obiecte %i'ice care .si pastrea'a identitatea de-a lungul unei perioade& mai lungi sau mai scurte& independent de %aptul ca ele sunt observate sau studiate sau unele din aceste obiecte %i'ice sunt sensibile si cele care poseda simturi nclud un numar considerabil de acte de constiinta. Doore nu a o%erit argumente .n %avoarea valabilitatii teoriilor sale. #?er arata ca e,ista o supo'itie despre motivele pe care le avem pentru a sustine aceste credintede bun simt au o ratiune su%icienta. Tot el se .ntreaba daca ratiunea pe care .ntemeiem credintelenoastre de bun simt este o ratiune su%icienta O .ntrebarea nu este de'batuta de adeptul simtului comun& .nsa cred ca un raspuns bun l-ar o%eri apelul la R.ntelesR. R# pricepe .ntelesul acestor asertiuni diverse .nseamna a avea criterii de a decide daca aceste criterii sunt satis%acute .n orice instanta data. :ste o problema ce tine de observatia curenta si nu de anali'a %ilo'o%ica& o pra,ie care poate %i generali'ata si de stiinte& conchide #?er. Fnvestigatia sensului a devenit treptat ocupatia serioasa a %ilo'o%ilor. @amse? a spus ca investigarea sensului ar putea duce la o schimbare a sensului unor termeni esentiali. :,ista .nsa si .ntelesuri ascunse ale natiunilor. Croblema de%initiei ridica autentice di%icultati. 4e e,emplu timpul la #ngustin& durata la Bergson& simultaneitatea la :rnstein anga>ea'a anali'a sensurilor ca termeni u'uali pentru simtul comun& ceea ce va conduce la conceptele cu statutul teoretic& stiute a'i la Iittgenstein& #ustin& @?le& .n genere repre'entantii %ilo'o%iei analitice& este vorba de %ilo'o%ii limba>ului obisnuit se situea'a pe po'itia care apelea'a la simtul comun .n investigatia %ilo'o%ica& aici apelul la simtul comun devine apelul la limba>ul obisnuit care .l .ncorporea'a organic si semni%icant. !ategoriile g-ndirii le gasim .n schemele limba>elor& vorbitorilor. :,perienta& RmediulR simtului comun este data .n limba>* lumea noastra si limba>ul nostru e,ista una prin celalalt caci cum spune /adamer Rlumea nu este lume dec-t .n masura .n care se e,prima .ntr-un limba>& iar limba n-are e,istenta veritabila dec-t prin lumea care ia nastereR. $imtul comun corespunde certitudinii sensibile care inaugurea'a itinerarul .n Benomendogia spiritului este constiinta naiva care crede ca este su%icient sa privesti lumea pentru a cunoaste si care nu se integrea'a asupra sa .nsasi interogatia& critica si cunoasterea ca stiinta sunt mi>loacele %ilo'o%iei si marchea'a granita .ntre ea si simtul comun si acestea .nsotite de .ndoiala&

incertitudini& deceptii& de'ilu'orii. !-nd e,perienta obisnuita .si descopera limita& negativitatea ei semni%ica %aptul ca lucrul nu este asa cum .l g-ndim. :,perienta constiintei naturale .ncepe sa se %orme'e catre re%le,ie& universalitate& se schimba .n urma ilu'iei neantului& scandalului& ne schimba prima noastra vi'iune& constr-ng-ndu-ne sa o recti%icam sau sa o abandonam. :,perienta constiintei prin deceptie& .ndoiala& soc& scandal a>unge la %ilo'o%ie& c-nd e,perienta devine depasire si deschidere. Biloso%ia este mai radicala cu simtul comun dec-t este stiinta. +n timp ce stiinta nu este de acord cu pre>udecatile& numite speciale& precis delimitate& unele mentionate de>a. 4aca omul de stiinta Rse declara e,plicit sau inplicit de acord cu aproape toate structurile si aspectele constitutive ale simtului comunR& multumindu-se doar cu RdemolareaR pre>udecatilor speciale& concrete re%eritoare la animite %enomene& %iloso%ii& duce mult mai radical aceasta tendinta dincolo de ce stiinta %ace. #tacul %iloso%iei vi'ea'a nu pre>udecati speciale (la ori'ont pam-ntul& ni se pare& se uneste cu cerul& soarele se .nv-rteste .n >urul pam-ntului) pe care le lasa .n seama stiintelor ci chiar pre>udecatile constitutionale ale simtului comun: @ussell vorbeste de tirania obiceiului& re%u'ul .n indoiala absoluti'area unei traditii %ara& libertatea generatoare de dogmatismul care %i,ea'a g-ndirea .n certitudini& moarte. Hegel critica intelectul perceptiv pentru %i,area la primul adevar& care .n des%asurarea %enomenologica a e,perientei constiintei nu are su%icienta constiinta sa-si sesi'e'e inadecvarea si potentiala depasire& dincolo de certitudinea sensibila. Biloso%ul rom-n considera ca acest mod al simtului comun de a vedea multiplicarea lucrarilor& permanenta si pre%acerea& mobilitatea se datorea'a .nclinarii %unciare a simtului comun de a avea .ncredere absoluta .n simturi ca i'vor posibil de cunoastere cu acest aspect - .ncrederea absoluta .n simturi ca i'vor de cunoastere este momentul sa amintim ca scoala eleata (Carmenide& Tenon) pare sa-si %i propus& Rsa suspendeR .nclinarea %unciara a simturilor& submin-nd Rcreditul pe care simtul comun .l acorda simturilorR. Carmenide e,alta virtutiile g-ndiri logice& plas-ndu-se strict .n s%era rationamentului logic& ast%el va arata ca e,istenta este unica& indivi'ibila& %inita& s%erica& plina& solida& neschimbatoare si nemiscata. Gumai e,istenta .n eterna ei mobilitate si unicitate indivi'ibila este ceea ce se poate g-ndi logic& iar none,istenta cpntine o conteradictie& semnul ilu'oriului si caducitatii. Fmaginatia lui Caramide pe plan abstract poate ascunde erori-identi%icarea e,istentei cu Rplinul si non-e,istenta cu golulR de la care pornind vei %ace deductie despre asa-'isa .n%atisarea RplinaR& R%initaR& Rs%ericaR a e,istentei& o imagine total si radical opusa celei 'ugravite de simtul comun. +nca un e,emplu .n care %iloso%ia violentea'a radical simtul comun o da Blaga& care invoca %iloso%ia indiana a ;panisadelor. $imtul comun crede .ntr-o popularitate de 6euri6& 6eu e,ist6& 6tu e,isti6& 6el e,ista6& etc. Crin urmare& e,ista nenumarate 6euri6. E asemenea credinta era curenta printre in'ii epocii ;panisadelor& care propavaduia doctrina identitatii dintre Brahman 6care este 4umne'eu6& si #tman care este 6sinele6 omului. Totodata %iloso%ia

upanisadica& suspend-nd simturile& si odata cu ele evidenta %urni'ata cobor-nd .n ad-ncurile su%letesti& sesi'ea'a pe plan pro%und al e,istentei unui singur eu& care este #tman si care este tot una cu Brahman& singurul e,istent cu adevarat& eul divin .n noi& .n raport cu care eurile umane& individuale& concrete nu sunt ale lui #tman -Brahman. ;ltimul e,emplu& dar cel mai concludent este cel al cau'alitatii& care ne o%era prile>ul sa stim p-na unde merge adversitatea %iloso%iei %ata de simtul comun. :ste stiut ca simtul comun se conduce %recvent& daca nu mereu& dupa credinta .n obiectivitatea conceptului de cau'alitate& .nc-t putem spune ca nu se poate separa de el. 6Eca'itionalistii6& au sesi'at ca .n domeniul relatiilor dintre su%let si corp 6cau'alitatea6 nu se aplica& ci ceea ce pare a %i cau'alitate naturala este mai cur-nd miracol. 4e%initia carte'iana a 6substantei6 .i obliga pe acesti g-nditori sa a>unga la conclu'ii care 'druncinau .ncrederea absoluta .n valoarea universala a conceptului de cau'alitate. spFno'a va relua problema si va sustine ca .n problema raporturilor dintre su%let si corp conceptul de cau'alitate trebuie .nlocuit cu conceptele de identitate si paralelism ale modurilor. +ntre %enomenele %i'ice si psihice nu intervine cau'alitatea.

4aca 4. Hume va problemati'a conceptul de cau'alitate pe temeiul unor anali'e psihologice si gnoseologice& arat-nd ca acest concept nu este .ntemeiat .n e,perienta& Aant .l va >usti%ica transcedental& 7eibni' suspenda din %unctia sa acest concept .n chip meta%i'ic. Gu e,ista %iloso%ie care sa nu deteriore'e simtul comun. $imtul comun mani%esta .nsa& %ata de asemenea deteriorari o e,traordinara putere de restaurare& spunea Blaga.

$imtul comun se .ntemeia'a pe ideea de obiect& obiectul e,ista. Biloso%ia idealista (Bichte& Hegel) proiectea'a .n %ata eului un non eu& 6o limitare& o re'istenta care incita la activitate& la actiune6. Ebiectul devine non - eul& ceea ce ataca 6suveranitatea obiectului6. Bibliogra%ie - #?er #nalitical Chilosoph?& din !ongresul Dondial de Biloso%ie& 4usseldor%& 27 august - 2 septembrie 197" - 7. Blaga & 4espre constiinta %iloso%ica - :ditura Bacla& Timisoara& 19<" - Hegel /.I.B.& Benomenologia spiritului - :ditura #cademiei @om-ne& Bucuresti& 19<3 - Hume 4.& !ercetare asupra intelectului omenesc - :ditura $tiinti%ica si :nciclopedica& Bucuresti& 19"7 - Aant F.D.D.& !ritica %acultatii de >udecare - :ditura $tiinti%ica si :nciclopedica& Bucuresti& 19"1 - 7ogica generala - :ditura $tiinti%ica si :nciclopedica& Bucuresti& 19"5 - @ussell B.& Histor? o% 5estern Chilosoph?& 7ondon& /. #llen 0 ;n5in 7td& 19<1 - Darin Turlea& Fntroducere .n %iloso%ie - :ditura Crohumanitas& Bucuresti& 2000

Definitia si semnificatiile problematizarii

$roblematizarea este modalitatea de a crea in mintea ele ului )studentului* o stare )situatie* conflictuala )critica sau de neliniste* intelectuala poziti a, determinata de necesitatea cunoasterii unui obiect, fenomen, proces sau a rezol arii unei probleme teoretice sau practice pe cale logicomatematica, de documentare si )sau* experimentala, pentru a obtine progres in pregatire.

(ituatia problematizata se produce datorita conflictului intelectual ce apare intre ceea ce stie )poate rezol a* si ceea ce nu stie )trebuie sa rezol e* ele ul )studentul*, intre ceea ce ii este cunoscut si ceea ce-i este necunoscut intr-o anumita problema de specialitate, ca urmare a caracterului relati incomplet al cunoasterii si a necesitatii dobandirii de noi cunostinte intr-un anumit domeniu informational. $roblematizarea este o metoda cu caracter acti participati , formati si euristic, capabila sa determine acti itatea independenta, sa antreneze si sa dez olte capacitatile intelectuale - imaginatia si gandirea logica, de in estigatie si explorare a capacitatilor producti e si creati e, prin formularea de ipoteze, ariate solutii de rezol are )aplicare*. &a contribuie la transformarea ele ului )studentului* in subiect al educatiei, in participant la dobandirea noilor cunostinte, creand posibilitatea de a mobiliza resursele personalitatii si de a aduce satisfactii pe toate planurile ei+ cogniti , afecti , estetic si actionai. ! acti itate didactica bazata pe problematizare sporeste eficienta in atarii.
Tipurile de problematizare

#ealizarea unei predari-in atari problematizate se realizeaza prin urmatoarele tipuri de problematizare+ a* intrebari-probleme; b* probleme si c* situatiiproblema. a* intrebarea-problema se refera si produce o stare

conflictuala intelectuala relati restransa ca dificultate sau complexitate, abordand, de regula, o singura chestiune. "cest tip de problematizare se foloseste in erificarile curente, in semi-narii, la examenele orale etc. &xemplu+ ,e ce este necesara educatia ecologicab* $roblema este un tip de problematizare care produce un conflict intelectual mai complex si are anumite dificultati de aflare )rezol are*, incluzand anumite elemente cunoscute, date si anumite elemente necunoscute, care se cer aflate sau rezol ate. &xemplu+ Cunoscandu-se consecintele negati e, cum s-ar realiza depozitarea fara riscuri poluante a deseurilor radioacti e. c* (ituatia-problema este tipul de problematizare care produce o stare conflictuala puternica si complexa, incluzand un sistem de probleme teoretice sau practice ce se cer rezol ate, asa cum ar fi obtinerea unei anumite substante intr-o lucrare de laborator, rezol area unei teme de proiect, aplicarea unui procedeu, a unei metode sau a unui proces tehnologic nou etc. &xemplu+ $ornind de la necesitatea asigurarii interrelatiilor fa orabile dintre organismele ii si mediul lor de iata, care ar fi solutiile de pre enire )inlaturare* a poluarii mediului ambiant la ni el national.

Etapele si cerintele problematizarii

!rice act de predare-in atare problematizat, fie ca este orba de o simpla intrebare, de o problema sau de o situatie problematizata, necesita un demers de rezol are determinat de .necunoscutul/ ce trebuie aflat )rezol at, clarificat, calculat etc.*. "cest demers necesita anumite informatii si algoritmi din fondul apercepti sau nou, un sistem de reguli de selectare, de ordonare, de combinare si operare a acestora, care sa duca in final la rezol area .necunoscutului/.
&tapele problematizarii

&tapele problematizarii+ a* crearea )alegerea* tipului de problematizare; b* reorganizarea fondului apercepti , dobandirea de noi date )informatii* si restructurarea datelor echi cu cele noi intr-un sistem unitar cerut de rezol area tipului de problematizare; c* stabilirea )elaborarea* ariantelor informati e sau actionale de rezol are si alegerea solutiei optime; d* erificarea experimentala a solutiei alese - daca este cazul.

Cerintele "cestea

realizarii

problematizarii sunt+

a* folosirea progresi a a tipurilor de problematizare in ordinea+ intre-bari-probleme, probleme si situatii-

problema; b* in cadrul fiecarui tip de problematizare introducerea dificultatilor sa se faca treptat; c* in abordarea starilor conflictuale ale problematizarii sa se imbine diri0area din partea profesorului cu efortul independent de rezol are al ele ilor )studentilor*, crescand accentul pe acesta din urma; d* in rezol area starilor conflictuale produse de problematizare, sa se formeze la ele i )studenti* capacitatea de a combina si recombina ade arurile stiintifice, algoritmii si modelele logico-matematice si de specialitate; e* antrenarea ele ilor )studentilor* in dezbaterea solutiilor ) ariantelor* contro ersate, a conflictelor intelectuale, pentru ca fiecare dintre ei sa-si poata manifesta independent punctul de edere; in cazul in care nu se a0unge la o solutie corespunzatoare, este necesar ca profesorul sa asigure stabilirea solutiei optime, cu moti atiile teoretice sau )si* aplicati e corespunzatoare; f* in in atare, orice situatie problematizata trebuie sa aiba la baza o strategie de rezol are constienta, chiar in situatia cand se folosesc algoritmii -anumite reguli de rezol are etc. in iata, algoritmizarea rezol arii unor probleme este, desigur, necesara pentru cresterea randamentului muncii.

Croblemati'area repre'intN %orma pedagogicN prin care stimulNm elevul sN participe conLtient Li intensiv la autode'voltarea sa pe ba'a unei probleme capabile sN producN un con%lict .ntre e,perienMa dob-nditN de cunoaLtere Li o nouN e,perienMN care tinde sN restructure'e aceastN e,perienMN.
E problemN trebuie sN de'volte o atitudine creatoare. !reativitatea& ca modalitate de gNsire a unei soluMii noi& originale& implicN o situaMie problemati'antN Li de cultivN pe terenul con%lictual al acesteia& asigur-nd %le,ibilitatea g-ndirii. 4e'voltarea potenMialului de g-ndire Li de creativitate se reali'ea'N prin activitNMi care solicitN independenMN& investigaMie Li originalitate. 4e aceea este necesar sN %im receptivi la ceea ce interesea'N Li le place elevilor& la ceea ce vor Li pot reali'a& valori%ic-nd .n activitate toate %orMele Li dorinMele lor& satis%Nc-ndu-le interesele.

Croblemati'area trebuie privitN ca o trebuinMN generalN de cunoaLtere& acceler-nd curio'itatea Li con%lictul raMional ca un proces de cNutare Li descoperire. Crin problemati'are g-ndirea elevului trebuie orientatN spre gNsirea soluMiei optime din mai multe posibile& ast%el .nc-t aceasta sN satis%acN simultan Li integral toate condiMiile impuse. :levul trebuie pus .n situaMia de a gNsi independent lucruri cunoscute& dar care au un aspect nou pentru el. ast%el elevilor nu li se mai dau cunoLtinMe de-a gata& ci ei .nvaMN sN gNseascN& sN observe Li sN cercete'e singuri di%erite aspecte ale realitNMii& prin punerea .n valoare a in%ormaMiilor pe care le-au acumulat anterior& ast%el .nc-t la dob-ndirea cunoLtinMelor sN se a>ungN prin descoperire.

S-ar putea să vă placă și