Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea de Stat din Moldova

Referat
Tema: Gladiatorul spartacus

A efectuat:
Rosca Victoria, Studenta a.I,facultatea, Psihologie si Stiinte ale Educatiei

A verificat:
Corobcean Anrei, Lector

Chisinau 2 !2

Putine intamplari rupte din antichitate pot egala povestea plina de intensitate si dramatism a sclavului care a facut sa tremure cel mai mare imperiu al epocii sale. Timp de trei ani, acesta va strabate de doua ori intreaga Italie invingand trufasele legiuni imperiale de nu mai putin de noua ori si aducand Cetatii Eterne o umilinta cum nu mai vazuse de la razboaiele cu Hannibal. Faptele sale aveau sa depaseasca timpul, iar personalitatea sa remarcabila va fi invocata de-a lungul istoriei alaturi de cele ale marilor cuceritori ai trecutului. Cezar insusi ii va recunoaste fatis meritele, iar trei secole mai tarziu de la moartea sa, imparatul roman a!iminus Tra! va face un titlu de glorie din simplul fapt de a avea aceleasi origini cu sclavul care ingenunchea odinioara "oma. ulte controverse sunt legate de originile celui care va ramane in istorie sub numele de Spartacus tracul. Izvoarele antice il prezinta ca pe un razboinic de vita regala al tribului medilor, originar de la sudul #unarii, desi una dintre cele mai intalnite confuzii la istoricii vremii era aceea de a asocia stilul de lupta al gladiatorilorcu locurile lor de bastina. In fapt, stilul tracic era unul dintre preferatele spectatorilor romani, pasionati de sangeroasele lupte din arena, stil in care gladiatorul lupta inarmat cu un scut rotund si o sabie de mici dimensiuni, asemanatoare celebrelor cutite $daca% din lumea dacilor& desi nu toti cei care foloseau acest stil erau din neamul tracilor. Corespondente ale numelui sau se intalnesc insa in asa

numitul 'osfor Cimmerian, tarmul Marii Negre din estul Crimeei, acolo unde istoricii noteaza e!istenta regelui (partados sau (parada)os, lider trac format sub puternica influenta a colonistilor greci. Cert este ca atat Plutarh, cat si Appian, istoricul roman de origine elena, il mentioneaza pe (partacus ca pe unul dintre tinerii razboinici traci, racolati cu forta in randurile armatei romane. *cesta se va remarca din start datorita firii sale nesupuse si a refuzului sau de a lupta in randurile legiunilor imperiale, motiv suficient pentru a fi declarat dezertor si pentru a fi vandut ca sclav la minele de aur din +umidia. Printul gladiator (upus unor munci care solicitau un efort aproape supraomenesc si in care media supravietuitorilor era e!trem de redusa, (partacus avea sa fie remarcat de catre Lentulus Batiatus din Capua, patronul celei mai renumite scoli de gladiatori din intregul Imperiu, si rascumparat pentru a lupta in arena alaturi de alti razboinici sclavi. ,aditele sale calitati de luptator il vor propulsa in rolul de favorit al tribunelor si, mai apoi, in functia de instructor de sclavi, desi avanta-ele unei asemenea munci erau infime fata de cele ale celorlalti gladiatori. *ici se .ndr/gostete de soia lui 0ucius Cornelius (ulla Feli!, numit/ ,aleria, dar nu se c/s/torete cu ea, relaia r/m1n1nd ascuns/. Totul avea sa ia sfarsit in anul 23 i.e.n. , atunci cand (partacus, alaturi de 455 dintre camarazii sai, organizeaza o conspiratie impotriva lui 'atiatus si a celor ce ii asigurau paza . Inarmati numai cu cutitele sustrase din bucataria scolii de la Capua, gladiatorii se vor arunca intr-o lupta sangeroasa in care numai 67 dintre ei vor reusi

sa supravietuiasca si, mai apoi, sa se retraga pe muntele Vezuviu.

Inceputul unei epopei Cu siguranta, nici unul dintre ei nu prevedea amploarea pe care avea sa o ia miscarea pe care tocmai o incepusera. Cel mai probabil, fugarii isi imaginasera evadarea ca pe o ultima refulare in fata autoritatii romane inainte de a fi prinsi si e!ecutati. In fond, moartea era o realitate cotidiana in lumea dura a gladiatorilor. "evolta si fuga razboinicilor sclavi va avea insa un ecou neasteptat in randurile celor oropsiti, multi dintre sclavii si saracii aflati in apropierea ,ezuviului venind sa li se alature. +umarul lor a-unsese in numai cateva zile la cateva sute, iar grupul pestrit de refugiati isi va alege liderii in persoana lui (partacus si a apropiatului acestuia, germanul Crixus. Incapabili sa opreasca -afurile celor aflati in subordinea lor, (partacus si Cri!us se vor vedea nevoiti, cat de curand, sa infrunte trupele Senatului furios pe cutezanta si impertinenta celor considerati niste fiinte inferioare. 3555 de legionari, aflati sub comanda pretorului Clodius laber, aveau sa fie trimisi catre ,ezuviu pentru a stopa mica rascoala. Tot acesta avea sa fie si momentul in care geniul militar al noului comandat trac va iesi la iveala. Izolati de catre tabara romana de care ar fi fost imposibil sa treaca, gladiatorii condusi de (partacus vor cobori muntele printrun loc considerat inaccesibil de catre toti romanii, panta abrupta din spatele propriei tabere. *scunsi de intunericul

noptii si folosind funii create din propriile haine, sclavii vor cobori muntele si vor suprinde trupele romane buimacite de rasturnarea situatiei. Cei mai multi romani vor fi ucisi in timp ce inca dormeau, printre ei numarandu-se chiar Clodius 8laber, cel care platea astfel subestimarea adversarului in fata caruia nu isi luase nicio precautie. Inca doua legiuni romane vor mai fi infrante de catre armata improvizata a lui (partacus si, cu fiecare victorie, numarul sustinatorilor sai crestea considerabil. 8rupul celor eliberati atinge initial 95.555 de oameni, apoi 25.555, pentru ca intr-un final sa a-unga la :45.555 de oameni. #esi (partacus se dovedise un tactician desavarsit si un razboinic e!perimentat, doar putini dintre cei care il urmau puteau spune ca aveau cunostinte in manuirea armelor. In grupul care aducea acum cu un veritabilexod isi gasisera refugiul femei, copii si batrani, o adevarata povara pentru cei care initial isi dorisera numai sa scape cu viata. 0iderul trac va improviza totusi o tabara fortificata, in care fiecare individ va face tot ceea ce ii statea in putere pentru pregatirea armatei care sa le asigure salvarea. ladiatorii ii vor antrena pe recruti, in timp ce toti cei care nu puteau lupta asigurau hrana si armele soldatilor. *larmat de continuitatea si amploarea revoltei, Senatul va chema in a-utor pe consulii ellius Publicola si naeus Cornelius Lentulus Clodianus, fiecare cu cate o legiune formata din veterani, pentru a opri ascensiunea rebelilor. *cesta va fi si momentul in care vor aparea primele disensiuni intre grupurile de rasculati. #eparte de a forma o entitate strans unita, armata lui (partacus se impartea, mai degraba, pe nationalitati, fiecare dintre acestea considerandu-se, intr-un fel sau altul, superioara celorlalte.

#aca liderul trac va opta pentru parasirea teritoriilor romane si traversarea *lpilor catre 8alia si (pania, Cri!us, in fruntea temutilor razboinici germanici si gali, va cere imperativ sa lupte impotriva romanilor. *laturi de 35.555 dintre cei mai buni luptatori, Cri!us il va ataca pe 8ellius Publicola, fiind insa invins si ucis alaturi de cea mai mare parte a soldatilor sai. (partacus va lansa al doilea atac doar cateva zile mai tarziu si ii va invinge pe rand pe 0entulus si Clodianus pentru ca, in drumul spre Modena, sa anihileze alte legiuni conduse de aius Cassius Longinus, guvernatorul aliei Cisalpine. Intentia sa clara era acum aceea de a traversa stramtoarea de la essina si de a-si stabili tabara in Sicilia, acolo unde spera sa gaseasca terenul prielnic pentru constituirea unei comunitati puternice a fostilor sclavi si gladiatori. In fond, (icilia fusese macinata in trecutul apropiat de doua mari rascoale ale sclavilor, asa numitele!azboaie Servile. Pe urmele sale se afla insa Marcus Licinius Crassus, cel mai bogat si influent nobil roman din acea perioada, cel care din propria avere avea sa echipeze nu mai putin de :5 legiuni pana la finalul rascoalei sclavilor. Prima batalie dintre cei doi lideri se va da in apropierea "omei si se va incheia cu victoria zdrobitoare a tracului. ;rmarea acesteia va fi decimarea completa a supravietuitorilor celor doua legiuni de catre insusi Crassus. Era un semn clar catre rasculati asupra sortii care ii astepta dar si asupra celorlalte legiuni romane care aveau sa se implice in lupta impotriva acestora. Tradat de piratii cilicieni cu care isi negociase traversarea catre (icilia, (partacus se va vedea blocat in

sudulPeninsulei Italice de catre opt legiuni aflate sub comanda directa a lui Crassus. Fara sorti evidenti de izbanda, sclavii vor fi salvati iarasi de catre geniul militar al tracului, cel care, la adapostul noptii, va simula un atac frontal strecurand in acelasi timp armata rasculatilor prin bresele create in randul trupelor romane. ;ltima sa tentativa de a atinge *lpii se va lovi insa de armatele uriase ale generalilor Pompei si Marcus "erentius Varro Lucullus, chemate de urgenta din Spania si Macedonia de catre (enatul care se temea de un atac direct asupra "omei. (clavii aveau sa fie surprinsi de catre cele trei forte e!peditionare in Lucania, in apropierea raului (ilarus, si vor fi infranti intr-una dintre cele mai sangeroase batalii ale epocii. Nasterea legendei #esi s-a spus ca (partacus a fost ucis in aceasta batalie, corpul sau nu a fost nicicand descoperit, fapt ce a dus la nasterea unor legende care mai dainuie si astazi. (e spune ca liderul trac ar fi reusit sa scape si sa isi indeplineasca visul de a a-unge in tinuturile galilor, pe atunci inca liberi. (clavii capturati aveau sau fie pedepsiti e!emplar, nu mai putin de 6.655 de oameni fiind crucificati de-a lungul drumului de la Capua catre "oma. In ciuda aportului sau, Crassus va primi putine onoruri la !oma , acolo unde adversarii sai politici au acordat intregul credit lui Pompei. In ciuda infrangerii, grupuri razlete de sclavi vor continua lupta inca mult timp, romanii avand inca de eliberat

orasul "huri din sudul "omei, la mai bine de sase ani dupa incheierea rascoalei.

#AC"S Cele :5 legiuni stranse de Crassus depasesc ca numar trupele care i-au fost necesare lui Cezar pentru a cuceri intreaga 8alie. (e spune ca inaintea ultimei batalii, (partacus si-ar fi in-ughiat calul, aratandu-le celor care il urmau ca singurele lor optiuni sunt victoria sau moartea. Imaginea lui (partacus a fost folosita intens de liderii comunisti pentru a promova ideea creatorului primului stat al celor asupriti. <arl ar!, alaturi de scriitorii comunisti ai epocii, l-a declarat pe (partacus drept =cel mai bun e!emplu pe care istoria il poate da>. In cinstea sa, ;niunea (ovietica va deschinde o competitie sportiva, numita (parta)iada, competitie

ce se dorea egala ?ocurilor @limpice.

Statuia lui Spartacus

Planul referatului : 1. 2. 3. 4. Originea lui Spartacus Printul gladiator Sclavia si luptele in care a participat Spartacus-Om legenda

5. Facts

Bibliogra$ia selectiva%
AAA.istorie-edu.ro AAA.descopera.ro