PROCURAREA ECHIPAMENTELOR FOLOSITE IN APICULTURA

Ce echipamente folosite in apicultura cumparam ? Ce trebuie sa avem in vedere cand cumparam aceste echipamente ? Aceasta pagina incearca sa dea cateva solutii apicultorilor .

Stupii Sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare. Ce trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta), ci doar ce sa urmariti la cumparare. Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate, bine uscat (atentie, aici puteti avea mari surpri e), fara noduri ca atoare, bine incleiati si finisati. !vitati stupii din polistiren greu, care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in "ccident. !#emplu $ daca doriti sa practicati apicultura bio, una din conditii este aceea ca stupii sa fie confectionati din materiale naturale. !vitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de oriunde. %e cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau bine uscat (astfel se e#plica si pretul mai mic). Stupii pot fi imbinati in doua feluri $ cant-cant , sau nut-feder. Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta. Cumparati doar stupi nevopsiti (pot fi simplu impregnati), pentru a va putea da seama de e#istenta defectelor. &erificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si caracteristici. %iscutati cu producatorul toate amanuntele. Ramele %esi pare ca aici nu e mare lucru de va ut sa stiti ca nu este asa. Ca si stupii, ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate, uscat si fara noduri ca atoare. 'rebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard. (amele pot fi facute din doua esente de lemn $ rasinoase sau tei. Amandoua sunt bune daca materialul este de calitate. )inisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu igieni area si curatirea lor. Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat. Costumul si masca de protectie Acestea trebuie sa va asigure protectia deplina. !vitati mastile din plasa metalica si costumele din materiale inchise la culoare, culorile pastelate, deschise, fiind de preferat. &ara un costum inchis la culoare se incinge la soare si provoaca disconfort. *ntrebarea este daca aveti nevoie de echipament de protectie, unii stupari evitand folosirea lui.(aspunsul este +da+, pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de riscul intepaturilor, chiar daca familia este blanda. Nu este o rusine sa porti un asemenea echipament, singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile , care sunt folosite numai de cei cu mari probleme alergice. Afumatorul, peria, dalta, scaunul de lucru Afumatoarele sunt de mai multe feluri, toate fiind bune daca respecta urmatoarele $ tabla sa fie bine incheiata, pentru a nu avea pierderi mari de fum, sa asigure debitul de aer necesar, sa fie usor de manevrat. Achi itionarea unui afumator din ino# nu se

justifica, fiind bun si unul de tabla incata. ,eria apicola - sunt bune si periile din par naturat, cat si cele din sintetic. Singura conditie este aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele. %altile - si acestea sunt de mai multe feluri, materialul din care sunt facute trebuind sa fie de calitate. Se vor evita daltile prea ascutite, acestea putand provoca raniri. Scaunul de lucru - este un accesoriu util, construit din lemn de rasinoase. 'rebuie sa fie ergonomic, usor si bine incheiat. Se foloseste si ca ladita de scule. Coliviile pentru matci Sunt de mai multe feluri $ de transport, de eclo ionare, de introducere. Cele care au in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate. -arimea ochiurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata. Se are in vedere grija cu care sunt construite. Cutitul , furculita de descapacit Sunt recomandate cele din ino#, material agreat la nivel legislativ. %e infectia lor poate fi facuta usor si nici nu lasa re iduri in miere. Alegeti modele clasice si mare atentie la cele cu incal ire electrica, care trebuie sa corespunda din punct de vedere a protectiei muncii. Tava , masa de descapacit -aterialul din care sunt fabricate este acelasi ino# alimentar. Nu se mai admit cele construite din tabla incata pentru ca mierea intra in reactie cu incul, e#istand riscul contaminarii. Cat despre modele, ramane la alegerea dv., functie de buget. Centrifuga Necesita o investitie mare, dar care odata facuta inseamna o investitie durabila, necesara si utila. -aterialul este ino#ul alimentar, orice alt material nefiind agreat. Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale, diferenta dintre ele fiind doar de productivitatea muncii si pret. %aca vreti sa vindeti mierea (la intern sau e#tern) , numai ino#ul va asigura puritatea ceruta. Sitele 'rebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile e#istente (cadavre albine, ceara,etc.). Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor progresiva. ,rima trebuie sa inlature re idurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare totala. -aterialul din care sunt construite este ino#ul alimentar. Atentie la trainicia lor, acestea trebuind sa fie destul de robuste. Maturatoarele , vasele pentru depozitare *no#ul trebuie sa fie materialul preferat sau in cel mai rau ca , plasticul alimentar (acel plastic alb, dur). Sunt bune si recipientele din tabla smaltuita, numai ca sunt mai greu de manevrat si e#ista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire. Se evita cu desavarsire depo itarea mierii in vase improprii, recolta fiind compromisa prin impurificare. .a inceput puteti achi itiona cateva vase din ino# care pot fi folosite si ca maturatoare. !vitati recipientele prea mari (sute de /g) pentru ca sunt greu de manevrat. Topitorul solar Se construieste din lemn, tabla si sticla. 'rebuie sa fie trainic si bine finisat. !vitati topitoarele complicate constructiv, mari si grele. Colectoarele de propolis si polen

Sunt bune majoritatea modelelor e#istente pe piata. Acestea trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare) de intemperii. ,laca activa trebuie sa aiba ochiurile calibrate pentru a nu rani albinele. Sunt utilaje care trebuie achi itionate pentru diversificarea productiei. Nucleele de imperechere Se construiesc din lemn de rasinoase de calitate. Aceeasi atentie la calitate ca si la stupi. !ste recomandat nucleul pe trei compartimente in corp. 'rebuie sa se asigure o separare totala a albinelor, deci mare atentie la etanseitati.

INSARMAREA RAMELOR DE STUPI

Aparitia stupului cu rame mobile si implicit a fagurilor artificiali, au insemnat pentru apicultura o de voltare accelerata. Cu timpul s-a constatat ca re istenta fagurilor artificiali montati in rame si claditi de albine lasa de dorit. *n scopul eliminarii acestor neajunsuri, apare necesitatea insarmarii ramelor, operatiune care inseamna teserea unei retele de sarma pe cadrul ramei. *n acest fel, atat fagurele artificial ca atare, cat si cel re ultat dupa cladire, au o re istenta marita, putand face fata tensiunilor aparute din diferite motive.

Deteriorarea fagurilor Sa vedem cand se intampla ruperea, deformarea sau deteriorarea fagurilor $ 0) *n timpul e#ecutarii lucrarilor curente de intretinere, cand la manevrarea ramelor, fagurii plini cu miere, pastura ori puiet si acoperiti de albine, cedea a mecanic desprin andu-se de pe sarme se rup sau se indoaie. 1) *n timpul cladirii de catre albine a fagurelui artificial, cand apar defecte de cladire, deformari, ruperi si indoituri. 2) *n timpul e#tragerii mierii cu ajutorul centrifugii manuale sau electrice, cand forta centrifugala e#ercitata asupra ramelor cu faguri este mare. Se intampla deseori ca fagurii sa cede e in apropierea spete ei superioare, deoarece acolo nu a fost crescut puiet, fiind in permanenta pre enta o coroana de miere. ,ractic fagurele este mai re istent (datorita camasilor de nimfa ramase in celule) pe suprafetele unde se face cresterea puietului. 3) *n timpul transportului stupilor spre locurile de pastoral. )actorii favori anti degradarii fagurilor sunt temperatura marita din timpul transportului si balansul mijlocului de transport. Anali and cau ele deteriorarii fagurilor, se poate trage conclu ia ca o insarmare cat mai corecta si atenta a ramelor inseamna mai putina bataie de cap pentru apicultor. Conditii de insarmare *ntrebarea care se naste automat este legata de tehnica si modul de insarmare al ramelor. Ce conditii trebuie indeplinite pentru a reusi o insarmare eficace? 0) -odul de distribuire al sarmelor sa fie in corelatie cu scopul urmarit si cat mai uniform. 1) )agurele artificial sa fie foarte bine fi#at de sarme, avand grija sa nu apara gauri in foaie, cu sarma ingropata in ceara pe toata lungimea ei. 2) " atentie deosebita trebuie data marginilor fagurelui,care trebuie protejate de rupere sau alt tip de deteriorare. 3) )i#area fagurelui sub spetea a superioara cu un numar marit de sarme, care maresc re istenta la centrifugare. 4) -ontajul foii de ceara sa se faca asigurand tolerantele necesare, stiind ca intervine o anume dilatare termica. *n ceea ce priveste tehnicile insarmarii e#ista o mare diversitate. *ndiferent de cate randuri de sarma sunt montate pe rama, putem spune ca sunt trei mari categorii $

insarmarea orizontala ; insarmarea orizontal-oblica ; insarmarea orizontal-verticala (vezi fig.) 'oate acestea au avantajele si de avantajele lor, scopul urmarit in final fiind acelasi $ sa re ulte o insarmare de calitate. Insarmare orizontala !ste cel mai cunoscut si u itat tip de insarmare. (e ultate bune se obtin atunci cand ramele de ori ontal sunt preva ute cu 4 sarme, de multietajat cu 3 sarme, iar cele de maga in cu 2 sarme. !ste foarte important ca sarma de sus sa fie po itionata la 05-04 mm de leatul superior, restul sarmelor fiind distribuite in mod simetric, una fata de alta. ,entru asigurarea unei trainicii sporite, prima sarma se ancorea a pe mijloc, de acelasi leat superior, cu ajutorul unei bucatele de sarma si a unui cuisor. .a montarea fagurelui se are in vedere lasarea unui spatiu liber astfel $ fata de leatul superior 2-3 mm, fata de laterale 4 mm, iar fata de leatul inferior 4-05 mm. Insarmarea orizontal - o lica ,rincipial, se vor respecta aceleasi norme, ca in ca ul insarmarii ori ontale. Noutatea consta in adaugarea altor 1 sarme dispuse oblic pe verticala(ve i fig.), care vor asigura o trainicie sporita. ,entru montarea fagurelui artificial se au in vedere aceleasi de iderate, e#puse mai sus. Insarmarea orizontal - verticala !ste tipul de insarmare care asigura trainicia cea mai mare unui fagure. 6ineinteles, reteaua de sarme fiind mai deasa, presupune ca si manopera operatiunii sa fie un pic mai complicata. %ar care este scopul pe care il urmarim, daca nu acela de a face o treaba buna? %eoarece intentionam sa promovam acest tip de insarmare, vom de bate mai pe larg subiectul, asta neinsemnand ca dorim sa impunem metoda. .a urma urmei, totul se re uma la optiunea personala a fiecarui apicultor. ,rincipalele operatiuni e#ecutate sunt $ !aurirea ramelor ,o itia gaurilor se marchea a cu un sablon si un creion. Se va folosi o masina de gaurit electrica(mica), fi#and in mandrina un burghiu de lemn, de 2 mm. *n scopul situarii gaurilor in acelasi plan, dupa marcarea initiala, gaurirea se va face pe partea interioara a elementelor ramelor, astfel fiind asigurata planeitatea sarmelor. %aca sarmele nu sunt montate corect, atunci si cladirea ulterioara a fagurelui de catre albine va fi defectuoasa. Atentie $ este foarte important ca gaurile sa fie date in asa fel incat ca sarmele marginale, ori ontale sau verticale, sa se afle po itionate la 1,4 cm de toate stinghiile ramei (ve i fig.). Tipul sarmei si taierea ei Sarma folosita este o sarma subtire, de 5,3 mm, incata, lucioasa si maleabila. ,entru asigurarea a 2 ori ontale si 4 verticale se taie bucati de 2,4 m, pentru rama de ori ontal si 2,1 m, pentru rama de multietajat. (ecomandam in prealabil sa se faca o proba si sa se stabileasca lungimea necesara. Montarea si fi"area sarmelor Sarma taiata la dimensiune, se introduce lateral jos, si se trag cele 2 randuri ori ontale. ,ractic vor re ulta 1 lungimi $ una de 0,7 m pentru traseul ori ontal si 0,8

m pentru traseul vertical (rama de ori ontal). ,entru rama de multietajat cele doua lungimi sunt egale, adica 0,7 m. Ase area sarmelor in rama se face cu atentie, cele ori ontale de o parte, iar cele verticale de alta. *ntre cele doua retele se formea a un bu unar, unde se asea a fagurele artificial. )i#area sarmei se face cu ajutorul cuisoarelor. Acestea trebuie sa fie subtiri si scurte(0 mm grosime,05 mm lungime). %upa ce fi#am un capat al sarmei, aceasta se intinde cu grija pentru a evita curbarea ramei si se fi#ea a cu cel de-al doilea cuisor. )i#area sarmei pe cuisor se face rasucind de 1-2 ori, apoi capul cuiului se ingroapa in rama ,batand cu ciocanul. #i"area fagurelui artificial )oaia de fagure se introduce intre sarmele ori ontale si cele verticale, dinspre spetea a inferioara, spre cea superioara. Se asea a rama cu fagurele montat pe calapodul apicol ume it si se corectea a po itia. ,o itia corecta a fagurelui este cea in care se asigura urmatoarele distante $ la spetea a inferioara, fagurele aproape lipit, pe laterale si spetea a superioara 1-2 mm. distanta. ,entru lipire se pot folosi pintenul apicol, randalina apicola, un ciocan de electronist cu ciocul modificat sau mai modern transformatoare de c.a cu o tensiune mica. *n toate aceste ca uri se are in vedere ca lipirea sa se faca fara a gauri fagurele si pe toata lungimea sarmelor. 9nde din neatentie fagurele a fost gaurit se procedea a la astuparea gaurii cu ceara topita. Cladirea si pastrarea fagurilor ,entru a avea si faguri bine claditi, se recomanda ca in timpul infloririi pomilor fructiferi, sa fie dati familiilor de albine pentru ai cladi partial. %upa 0-1 ile se scot, se trec la re erva , urmand a fi utili ati la nevoie. %epo itarea se face in corpuri de stup, dulapuri speciale, obligatoriu in po itie verticala pentru a preintampina deformarea lor.

INVENTAR DE STUPINA
Cand incepem o afacere trebuie sa avem toate datele despre respectiva activitate , apicultura nefacand e#ceptie de la aceasta regula. ,entru cei ce cred ca viitorul lor economic si profesional este legat de aceasta frumoasa indeletnicire o sa detaliem lista cu echipamentele si materialele necesare infiintarii unei stupine. .ista pre entata in aceasta pagina este valabila pentru o stupina de 055 de familii de albine, acesta fiind numarul minim de stupi de la care putem spune ca abordam domeniul din postura de semiprofesionisti. ,oate la o prima vedere o sa credeti ca investitia este destul de consistenta, dar va asiguram ca in comparatie cu alt tip de afacere, o sa vedeti ca nu este deloc asa.

$tila%e principale de intretinere - Stupi sistematici completi - 054 buc. : nuclee de imperechere - 14 buc. : rame goale de re erva - 05 buc;stup : corpuri re erva - 05 buc. : cabana apicola - 0 buc. : dulap pentru pastrat fagurii - 0 buc. : $tila%e pentru e"tragerea mierii - Centrifuga - 0 buc : masa pentru decapacit - 0 buc. : cutit decapacit - 1 buc. : tava decapacit 0 buc. : site pentru strecurat mierea - 4 buc. : maturator ino# ;255 /g. - 1 buc. : bidoane depo itare miere Scule diverse pentru intretinere - %alti apicole - 2 buc. : perii apicole - 1 buc. : afumator - 1 buc. : costume protectie

< masti - 2 buc. : ladita transport rame - 1 buc. : ladita scaun - 1 buc. : colivii introducere matci - 25 buc. : perforator rame - 0 buc. : planseta calapod faguri - 1 buc. : pinten lipit faguri - 1 buc.: cantar de control - 0 buc. : gratii =anemann - 055 buc. : gratii urdinis - 055 buc. : colectoare propolis - 85 buc. : colectore polen - 85 buc. : roinita - 0 buc. : sipci port-botci - 35 buc. : ciocan lipit botci - 0 buc. : sablon botci - 0 buc. : lampa butan - 0 buc. : carucior stupi - 0 buc. : adapator - 0 buc. : i olator fagure - 2 buc. : $tila%e conditionat ceara - 'opitor solar - 0 buc. : presa ceara - 0 buc. : vase diverse - 2 buc. : forme ceara 2 buc. : Materiale consuma ile - )aguri artificiali : biostimulatori apicoli : medicamente : matci : sarma pentru rame : cuie : vopsele : do e ga butan : substante de infectante etc. : %upa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina , achi itionarea lor fiind costisitoare. %e voltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani), deci si investitia este esalonata si poate fi platita partial din van area produselor obtinute in anul precedent. 'ot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare. " regula de ba a este sa achi itionam numai echipamente noi , vechiturile oricat de avantajoase ar fi ca pret nu au nici o valoare. Niste stupi vechi, cu lemnul putred, plini de spori ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita, repre inta adevarate pietre de moara, legate de +gatul+ unei afaceri de succes. .a vremuri noi...oameni noi...si scule noi . &regatirea vetrei stupinei ,e la inceputul lunii martie(functie de starea vremii)demaram primele actiuni $ - curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea, adunam si inlaturam crengile, frunzele si in general toate resturile, urmarind o igienizare totala - asezam stupii pe locurile definitive, functie de sistemul ales, urmarind ca urdinisurile sa fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui - curatam prin urdinis( cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi ; acestea se vor arde neaparat - instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale inceputului de primavara Supravegherea z orului de curatire *n timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup, au acumulat in intestine re iduri care acum trebuie eliminate. %e aceea in primele ile calduroase( temperatura ajunge la peste 04 grade C), trebuie sa stimulam efectuarea acestor boruri de curatire. %aca inca mai este apada pe vatra stupinei este recomandat sa intindem paie pe jos. 9rdinisele se vor deschide larg iar capacele se vor salta pentru ca ra ele soarelui sa incal easca podisorul stupului. 'ot acum unii dintre stuparii cu e#perienta mai fac o lucrare importanta $ introduc in mijlocul cuibului un fagure gol, bine cladit, in care toarna 0-1/g de sirop de ahar caldut. Cand observam ca borul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor, reducem urdinisele la 2 cm si bineanteles ase am capacele care au fost saltate. &rimul control si stramtorarea cui urilor ,rofitand de una din ilele calduroase e#ecutam primul control de primavara, in care vom evalua starea familiilor de albine, operatiune dublata de o stramtorare a cuibului. .a deschiderea stupului constatam $

- prezenta hranei care exista in faguri, stiind ca o rama standard contine 3,5kg miere pe ambele fete - prezenta matcii, dupa puietul de pe fagurii din mi locul cuibului ; daca puietul nu exista totusi nu trebuie sa ne ingri oram ! unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana, pana cand tragem o concluzie corecta. 'ot in timpul acestui control, scoatem din stupi fagurii mucegaiti, cu pete de diaree, si pe cei ce contin multe celule de trantori. S-a constatat ca de voltarea familiilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim. *n acest scop stuparii vor +stramtora cuibul+. Cuibul se aranjea a catre peretele stupului care este cel mai e#pus soarelui astfel $ fagurii cu puiet se asea a in mijloc, ei fiind marginiti de faguri cu miere si pastura : in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare : in ce priveste re erva de hrana familia trebuie sa dispuna de min.3-4 /g miere si bineinteles pastura. Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfani ati accidental familia. Cuibul se limitea a cu o diafragma mai scurta, dincolo de ea fiind ase ati fagurii cu resturi de miere, aceasta delimitand compartimentul de hranire. Se recomanda ca tot cu aceasta oca ie familiile de albine sa fie mutate in la i curatate, reparate si de infectate. 'rebuie sa avem pregatite din timp cateva la i, urmand ca pe masura ce mutam albinele sa de infectam si restul de stupi. .ucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte, sa pastram o stare de igiena perfecta. 'oate aceste lucrari sunt decisive, necesita sa avem ceva timp la dispo itie si mai ales sa avem +ingaduinta+ vremii. Salvarea al inelor ramase fara rezerve de hrana Salvarea familiilor ramase fara re erve de hrana este foarte usor posibila in orice stupina chiar daca apicultorul este lipsit de e#perienta. *n acest scop folosim urmatoarele re erve$ - proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem, sau in celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial - proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie - mierea in faguri, miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei *n primul ca constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem, se afla cate 0-1 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine. Asta se intampla din cau a ca odata format ghemul de iernare, albinele nu mai au acces decat la provi iile de pe fata fagurilor unde se afla. ,entru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin provi ii, si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Se descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 1-2 gauri de grosimea unui creion. Apoi se indepartea a ramele cu faguri si putine albine din ambele margini ale ghemului. Se introduc fagurii gauriti, cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat. )agurii scosi(cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii cu miere, bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor. *n ca ul cand familia ramasa fara provi ii nu are faguri disponibili in stup, se procedea a la ridicarea de faguri cu provi ii din familiile mai bogat aprovi ionate. *ntroducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus. Cand nu dispunem de acesti faguri, se poate folosi mierea diluata un pic, incal ita si apoi turnata in faguri goi. =raniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristali ata si framantata cu ahar pudra pana obtinem consistenta dorita, cat si cu

serbet de ahar. Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor. !ste de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in ca de urgenta, putand evita aceste situatii neplacute printr-o buna organi are a cuibului inca din toamna. Completarea rezervelor de pastura ,e langa miere, albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica. Aceasta este asigurata de pastura, lipsa ei fiind un handicap major in de voltarea favorabila a familiilor de albine. ,entru cresterea unui /g de albina este nevoie de 0,4 /g de pastura. ,astura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin si la nevoie prin completarile de primavara. *n primavara modurile de administrare sunt$ - "coatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii ; apoi frecam fasiile in mana pana la separare. #a pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere. "e mai adauga sare $% din cantitatea amestecului si se omogenizeaza. "e toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate &''g, pana la aparitia culesului de polen. - (n kg de pastura se amesteca cu ',)5'kg miere si se administreaza deasupra ramelor sub forma de turtite proteice de completare. - *mestecam cantitati egale de polen si miere, administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite. Conclu ionand, hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la re erva, apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si miere sau pastura si miere. Dezinfectia stupilor %aca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara (din diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul. %e infectia se face cu scopul pastrarii sanatatii familiilor de albine. " casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave. .ucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi, pe care i-am curatat si de infectat. *n principiu la ile se curata de resturi de ceara, propolis, pete diareice si apoi se de infectea a cu o solutie recomandata. 9rmea a o limpe ire, o uscare si neaparat flambarea cu flacara. 'argirea cui urilor .ucrarea este deosebit de importanta, avand in vedere ca interventia stuparului poate face mult bine, dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. ,rin largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua. 'rebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale$ - existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine doici ; la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica - prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere - conditiile interne si externe, precum si caracteristicile biologice. *cestea tin de temperatura externa, de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activitatea matcii. +n principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura. - aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare ; printr-o hranire abundenta se pot introduce in stup dezechilibre importante !fectiv largirea se face astfel $ semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt ocupati cu puiet (e#clu and fagurii marginasi care contin miere si pastura). Se

adauga un fagure bine cladit. Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu puiet. %upa ce si acesta a fost ocupat cu puiet, se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea populatiei. ,rimul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s-au mai crescut cateva generatii de albine, apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet. *ntroducerea unor faguri care au mici coroane de miere (care vor fi descapacite) este un factor favori ant. " metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi, este aceea de ai stropi cu apa calduta sau miere diluata. .a incal irea timpului si in pre enta unui mic cules largirea se poate face si cu un fagure artificial. Acest fagure se asea a dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului. Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu precadere la stupii ori ontali si verticali cu maga ine. Stupul multietajat, beneficiind de o constructie aparte se manuiete diferit. .a acest tip de stup largirea se face prin inversarea corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare. Intarirea familiilor sla dezvoltate "ricat s-ar stradui stuparii sa e#ecute toate lucrarile la timp, se constata ca in stupina o parte din familii raman in urma cu de voltarea, aparent fara o cau a anume definita. .a urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui +organism+. ,entru a uniformi a puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu de voltarea. Concluzii Citind aceasta pagina v-ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce se e#ecuta in stupina. 'rebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp tehnologiile o sa aveti in preajma primului cules major stupi puternici, capabili sa valorifice resursele nectarifere. Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna >

LUCRARI DE VARA IN STUPINA

Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta roadele muncii lor. Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen. *n anii de e#ceptie se pot obtine si cateva /g de miere marfa, dar marea multumire este ca albinele au hrana din abundenta. *n general culesurile sunt de mare intensitate, insa durata lor este scurta. Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam, meuris), de vara (tei, faneata, floarea soarelui) si tar ii.

Recunoasterea unui cules - speciile melifere infloresc abundent - intensitatea borurilor creste e#ponential, albinele se inghesuie la urdinis. - fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea. - pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii. - albinele ventilatoare isi intensifica activitatea, pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules.

Conditii pentru valorificarea culesurilor %evine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel e#perimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate valorifica la ma#im un cules. Conditiile necesare sunt $ - familiile sa fie puternice si sa ocupe min. $& faguri standard, dintre care ,-- cu puiet - familiile sa fie in stare activa, stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in prea ma roitului isi diminuiaza mult activitatea Cum obtinem acest de iderat ? Cu lucrari facute la timp $ - familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal, depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se poate mari sau micsora - intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor, ridicarea partiala a podisorului sau inlocuirea acestuia cu o sita - ridicarea periodica de rame cu puiet capacit, cu albina aferenta, aceasta operatiune prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei - inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere, apte biologic si genetic pentru performanta - folosirea familiilor a utatoare si unificarea acestora cu familia de baza in prea ma culesului, in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o productie pe masura - marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea, prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puternici Sunt primaveri favorabile de voltarii familiilor de albine, in care culesul incepe timpuriu. ?onele cu salcii, artar, cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere. Stuparii care au in ona asemenea +comori+, sau cei care practica stuparitul pastoral, obtin re ultate remarcabile. "data cu sfarsitul primaverii, familiile de albine ating capacitatea ma#ima de de voltare. %aca nu se intervine ferm, acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare-tei, fanete, floarea soarelui - pot fi compromise. )ormarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor preva ute pentru aceasta perioada, pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare. Stuparitul pastoral - generalitati *n cautarea surselor variate si permanente de nectar, se practica deplasarea stupinelor la masivele melifere. ,entru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca $ lucrarile legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului ; baza melifera, timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces spre masiv ; locul efectiv de amplasare a stupinei, sursele de apa si tot ce tine de locatia respectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit. *nainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivului melifer. *n acest fel stabilim cu preci ie locul unde va fi amplasata stupina. Se va avea in vedere ca stupii sa fie umbriti, e#istenta unei surse de apa (care este foarte necesara), posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in ca de urgenta (deci drumuri practicabile). Alegem vetre de stupina la marginea padurilor, in poienite sau locuri cu raritura de arbori. 'oti stupii vor fi verificati inainte de plecare, trebuind sa ne interese e atat starea familiilor cat si a cutiilor. Se astupa crapaturile, se pregatesc toate sistemele de fi#are, ventilatie etc.

&om scoate fagurii plini si e#tragem mierea. %eplasarea la sursele de cules se va face de preferinta noaptea $ odata ajunsi la masivul melifer stupii se asea a paralel si nu perpendicular pe sursa. .a culesul de salcam, stupina se asea a pe locuri insorite - dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai - pentru ca albinele sa primeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii. .a tei si floarea soarelui, cules care are loc in perioada de canicula, vom ase a stupii la umbra. %aca nu putem asigura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferite materiale (paie, frun e). %aca nu facem aceasta, contingente intregi de albine vor ventila stupul, neparticipand la cules. &regatirea familiilor - manuirea stupilor ,regatirea stupilor - implicit si a familiilor de albine - se face diferentiat $ - "tupii orizontali ! cu o saptamana inaintea debutului unui cules, fiecare familie trebuie asigurata cu 4-7 faguri, pentru a crea loc suficient depo itarii nectarului. .a introducerea acestor faguri, organi am cuibul astfel $ la capatul stupului dinspre urdinis se asea a un fagure cu pastura, fagurii cu puiet, inca un fagure cu pastura si miere, faguri cu miere, urmand apoi fagurii goi. Ce se intampla in timpul culesului $ albinele vor umple intai fagurii din cuib, prin depo itarea mierii in coroane. Cand cuibul este completat in totalitate, depo itarea se continua in fagurii goi. Cateodata mai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali. - "tupii verticali cu magazine ! crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui maga in deasupra cuibului. 9rmarind culesul si daca constatam ca albinele au umplut maga inul, mai adaugam un maga in suplimentar, peste cuib, iar deasupra acestuia maga inul plin. Albinele vor umple si maga inul adaugat si vor capaci mierea in celalalt. - "tupii multieta ati ! *n ca ul unui cules abundent se adauga un al treile corp peste celelalte doua. Albinele depo itea a mierea in corpul 1(care are puiet) si incep sa o capaceasca. Acum este momentul ca modulul 2 sa fie schimbat cu modulul 1. *n acest fel depo itarea mierii continua in corpul 2, acum devenit 1. %upa incetarea culesului urmea a o perioada dificila in viata familiilor. ,opulatia creste si sursa de hrana scade. *n scopul mentinerii albinelor in stare activa, unii apicultori fac hraniri suplimentare cu sirop de ahar 0;0. ,entru a crea loc matcii sa oua (cuibul fiind blocat cu miere) se introduc faguri goi in mijlocul cuibului. ("tragerea si conditionarea mierii *n urma unor culesuri bogate re ulta mari cantitati de miere, care repre inta poate cel mai important produs al stupului. *nainte de toate trebuie sa spunem ca mierea este un +organism viu+ si de modul in care o recoltam si preconditionam, depinde finali area cu succes a muncii noastre de 0 an. Aderarea (omaniei la 9.! si e#portul actual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere. Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatate din suprafata lor. Se aprecia a ca la 0;2 de suprafata capacita, mierea are un continut de apa de 0@-15A. Sunt insa situatii in care din cau a vremii umede cantitatea de apa depaseste acest procent. . prima concluzie ar fi aceea ca ramele pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare. %e multe ori se prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline. Cum scoatem ramele pline $ aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si a

daltii apicole. -ult hulitele +podisoare i gonitoare, chimice+ nu se vor folosi, pentru ca prin continutul lor de substanta activa, riscam sa contaminam mierea. *n schimb se pot folosi i gonitoare cu sicana. )agurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam albinele. Atentie mare la matca $ din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa o vatamam. Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala, dupa care punem rama in ladita de transport. !#ecutam operatiunea cu grija si rapid pentru a nu starni furtisagul in stupina. Camera in care facem e#tractia va fi curata si de infectata, lucru valabil si pentru utilajele de e#tractie. *nainte de inceperea lucrarii efective de e#tragere a mierii, se procedea a la sortarea fagurilor dupa culoare. %aca e#tragerea mierii se face mai tar iu fagurii trebuie preancal iti la 24 grade C, cu un curent de aer cald. !#tractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari $ descapacirea fagurilor si extragerea propiu-zisa a mierii din faguri. Ce fel de echipament folosim $ la un nivel mic se poate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara, cutit sau furculita de descapacit, un e#tractor tangential, un vas unde se scurge mierea, un maturator, strecuratori diferite. 'oate aceste utilaje se recomanda sa fie din ino# sau un alt material agreat de norme. .a descapacire cutitul se tine in po itie ori ontala, cu partea inferioara a lamei in unghi de 24 grade fata de suprafata fagurelui. Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos. )olosirea e#tractorului tangential se face intr-o prima fa a cu multa atentie pentru ca fagurii sunt grei si s-ar putea rupe. %upa ce intoarcem fagurii pe partea opusa, putem mari turatia pana la 155-145 ture;min. %upa e#tractie, fagurii goliti se dau familiilor pentru a fi curatati. .impe irea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele, cad la fund, si cele mai usoare se salta la suprafata. .impe irea unui vas cu miere inalt de 0m se face la temperatura de 15 grade C in 2 ile, iar la 14 grade C in 27 ore. %upa decantare mierea se va trece in vasele maturatoare, unde procentul de apa scade pana la limita admisa de norme. %epo itarea finala se face in recipiente de ino#, sau altele agreate de cumparator. Concluzii .ucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase. ,roducerea si imperecherea matcilor, formarea noilor familii si ingrijirea lor, au fost deja e#puse in alte pagini asa ca nu mai are rost sa insistam asupra lor. %upa cum si singuri v-ati dat seama... vara se numara ....bidoanele..> Succes...>

LUCRARI DE TOAMNA IN APICULTURA

&ine toamna, mierea a fost e#trasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari, carora trebuie sa le faca fata. %upa cum am mai spus acum incepe anul apicol, toamna repre entand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei. Sa trecem iarasi la treaba >

.ucrarile de toamna demarea a la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii $ #ucrari de intensificare a cresterii puietului; asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare; pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate.

INT(NSI#ICAR(A CR(ST(RII &$I(T$'$I ,entru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna, trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie numeroasa, bine hranita si intr-o stare de sanatate perfecta. Acest lucru nu este usor de obtinut, stuparul fiind foarte solicitat, atat ca timp,cat si ca volum de munca. Ce masuri trebuie avute in vedere$ Asigurarea de matci tinere si via ile) S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului.*n acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 1 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare. 6iologic matcile batrane isi limitea a depunerea puietului atunci cand in natura nu mai e#ista un cules bogat de nectar si polen, pe cand cele tinere se comporta altfel $ isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere). 9n alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de 5,4A). Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in ca uri de urgenta. De locarea cui urilor " alta cau a a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura. "data cu apropierea toamnei si in pre enta unui cules mediu, instinctiv, albinele blochea a cuibul, cautand sa-si asigure necesarul de re eve de hrana. ,ractic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua, numarul celulelor libere sca and drastic. ,entru a inlatura acest neajuns, la stupii ori ontali si verticali cu maga ine se introduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi (recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii de puiet). Aceste spatii libere se creea a prin scoaterea fagurilor marginasi. .a stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se reali ea a prin inversarea periodica a corpurilor. Atentie insa, pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care ga duieste re ervele de hrana Asigurarea cu faguri de calitate )agurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti, fara celule de trantori sau alte defecte. 'oti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri. Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in + ona fierbinte+ a cuibului, adica acea ona in care primavara se vor creste noile generatii. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare ,re enta unor culesuri tar ii de nectar si polen impulsionea a matca sa depuna oua. ,relungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei, albinele recapatand starea febrila care caracteri ea a un bun cules. Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tar ii, fie prin incercarea de asigurare a unei ba e de de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate. Ce putem spune despre culesurile tar ii ? Cert este faptul ca pre enta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare. Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apelea a la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia (sirop de ahar). %espre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta oca ie, aici

limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri $ descapacirea a 1-2 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului : hraniri cu sirop de ahar concentratie 0;0, cate 155-255 g la interval de 1-2 ile : deasemeni o alta metoda este stimularea cu ahar tos, umectat putin cu apa sau miere. Nu trebuie sa ignoram un fapt$hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice, prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial. *n lipsa unui cules se administrea a ca turtite (pregatite in acelasi mod ca in primavara) deasupra cuibului. Reducerea si impachetarea cui urilor Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedea a la o stramtorare a cuibului : in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine, marginiti de faguri cu miere si pastura. )agurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib. Atentie $ nu se lasa pana tar iu in toamna fagurii dupa diafragma, asta pentru a impedica o formare gresita a ghemului de iernare. 'ot in aceasta perioada se face o impachetare sumara (a nu se comfunda cu impachetarea finala din toamna). %in fericire pentru posesorii de stupi multietajati, aceste operatiuni nu sunt necesare decat in ca uri putine, cand familiile nu ajung la nivelul de de voltare cerut. (educerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele ca uri este nevoie de o noua largire. ASI!$RAR(A R(*(R+(',R D( -RANA Albinele iernea a stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a lor. Cand conditiile e#terne permit, familia de albine demarea a cresterea puietului - la inceput timid, pe suprafete mici de fagure - urmand ca odata cu imbunatatirea vremii, inspre primavara, cresterea sa fie accelerata. %upa cum bine stiti albinele ce iernea a (datorita conditiilor specifice) traiesc apro#.4-7 luni, deci asigurarea re ervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta. Aceste re erve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului. " familie fara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna, asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute. Ce trebuie sa avem in vedere pentru a re olva problema hranei? Cateva de iderate de atins$ Calitatea hranei -ierea din faguri sa fie numai miere florala. Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. %aca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea neputand face boruri de curatire). " alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita. -ierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora. Consumata de albine, mierea alterata produce boli grave. %easemeni se prefera ca albinele sa ierne e cu re erve de miere care nu cristali ea a. *n special mierea de rapita, prin puterea mare de cristali are, este foarte daunatoare si trebuie inlaturata. Ramele de miere si pastura %e preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara. " rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. 1;2 din suprafata. Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de ori ontal contine 1,B-2 /g miere iar

una de multietajat 0,@-1 /g. Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 0,4 /g miere, dar acestea trebuie folosite cu multa precautie. 6ineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti. Ca re erva de pastura,fiecare familie trebuie sa aiba min. 0 fagure cu pastura,fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui) facute la cei cu miere. -ranirile de completare =ai sa vedem cand si in ce ca uri se fac hranirile de completare. Sunt ca uri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo : apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita, sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere. *n ca ul stupului vertical cu maga ine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depo itata in fagurii de stransura) si care repre inta un ca aparte. *ncepem aceste hraniri cat mai timpuriu, adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de vara. 'rebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare, fiecare avand rolul si scopul sau. *n ca ul in care hranirea de completare se face cu sirop de ahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna. %aca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi u ata si incapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet). Ca un principiu general, hranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea. Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata, iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita. .a completare se va folosi un sirop de ahar, 1;0, cu un adaos de 0 gr acid citric(sare de lamaie), la litru. Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(1-2 /g), seara, cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului. " sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de ahar peste noapte si in acest ca devine necesara micsorarea portiilor. Cand timpul este inaintat, siropul de ahar se poate inlocui cu serbet. 'rebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere, pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma. !ste de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 15 august. &R(!ATIR(A C$I.$'$I #AMI'II',R D( A'.IN( Cu ce am putea compara aceasta lucrare ? ,oate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o casa ,pentru ca toata lumea sa se simta bine. Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor, starea vremii si pre enta puietului. 'impul acestei aranjari difera de la an la an, iar stuparul trebuie sa aprecie e foarte bine momentul ales. *n principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine, iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna. Sunt trei metode de aranjare a fagurilor $ - amplasarea bilaterala ! este cea mai folosita metoda, si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre e#tremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda. - amplasarea unilaterala ! se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un stup. )agurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei. .anga diafragma se asea a fagurele cu cea mai mare cantitate de miere, urmand fagurii cu cantitati descrescatoare. - amplasarea centrala ! fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere, urmatorii (ase ati simetric) fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina. .a toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 0,4 /g miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv). .a stupii multietajati

iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri, in corpul superior trebuind sa e#iste 03-04 /g de miere. *n corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali. *n ca urile cand familia iernea a pe un singur corp (situatie care nu e de dorit) se va prefera o ase are centrala a fagurilor.

LUCRARI DE IARNA IN STUPINA

Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult. &enirea noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupe e in +ghemul de iernare+. .ucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele. Ce mai putem face pana la deplina instalare a iernii?

Izolarea termica a cui ului *n toamna am facut deja o impachetare sumara, insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru iernare. Se stie ca albinele nu incal esc stupul ci doar interiorul ghemului. 'rebuie sa stim ca i olarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii. .iteratura de specialitate recomanda doua metode de impachetare $ bilaterala si unilaterala. !#perientele ultimilor ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este necesara pentru ca i olea a prea mult cuibul. 'otusi, ea se aplica familiilor de albine slabe, pentru familiile normale fiind recomandata cea unilaterala. *n ce consta impachetarea unilaterala $ la stupii ori ontali si cei verticali cu maga ine, fagurii se asea a spre peretele mai incal it al stupului. .a diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se i olea a cu materiale care nu crea a condens. %easupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleasi materiale. *mpachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup. Stupii multietajati - din nou cel mai usor de manevrat-se impachetea a numai superior, deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt +'oma necredinciosul+ si se ghidea a dupa principiul +totul e bun, daca nu daunea a+. +entilatia stupului &entilatia stupului este foarte importanta, daca ne ghidam dupa e#perienta trecutului : familii de albine puternice in toamna, au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut. Si asta datorita greselilor care au fost facute, cand nu s-a asigurat o ventilatie corespun atoare. " ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti, altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer, dintre urdinis si fanta din podisor. %eci prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate) sa fie astupat. !ste recomandata si o anumita marime a urdinisului, care s-ar situa undeva la valoarea de 5,4cm pentru fiecare spatiu dintre rame. *n ceea ce priveste marimea fantei din podisor, un mare stupar roman recomanda $ +orificiul de aerisire din podisor,trebuie sa fie de marimea unei palme+. %aca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante(urdinis-podisor), veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii. Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile de stupi e#istenti in e#ploatare.

,entru tipurile de stupi care sunt preva uti cu sita de fund, antivarroa, lucrurile devin si mai simple. *mpachetajul este sumar, pe podisor fiind aplicata doar o simpla paturica te#tila sau din papura, etc . 'abla obturatoare a fundului antivarroa, se va po itiona asfel incat sa fie asigurata o fanta pe 0;2 din suprafata. Sunt stupari care isi iernea a familiile de albine, inlaturand total aceasta tabla obturatoare. *n ambele ca uri, familia de albine sta ca intr-un clopot, bio#idul de carbon fiind evacuat numai prin partea inferioara a stupului. Aplicarea tratamentelor de toamna 'ratamentele cele mai eficiente impotriva varro ei se aplica in lipsa puietului. Acest lucru se intampla mai tar iu in toamna, spre inceputul iernii. Stuparii trebuie sa profite de ilele - putine ce-i drept - de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente. &rotectia generala a stupinei Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. *n acest scop,s tupii vor fi mutati si ase ati pe vatra de iernare. Stupina se va proteja cu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer. Stupii vor fi ase ati pe postamente speciale, avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare. Aceasta masura este benefica, in eventualitatea ca apa re ultata din condens va fi eliminata. !#ista 2 metode de iernare $ iernarea in aer liber, iernarea in cojoc si iernarea in adapost. %in punct de vedere al avantajelor si de avantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat. (ecomandat insa este o iernare in aer liber, cu luarea masurilor mai sus mentionate. Supravegherea al inelor iarna "data cu venirea iernii,lucrarile din stupina s-au incheiat. ,entru stuparii care au facut toate lucrarile +ca la carte+ urmea a o perioada de 1-2 luni in care vi itele la stupina repre inta simple vi ite de supraveghere. -ai mult, e#ista o anumita categorie de stupari, care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor, prima vi ita fiind facuta pe la inceputul lunii martie. Acestia sunt +meseriasii+, cei care pe ba a e#perientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune. %ar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie ? .a cate 2 saptamani interval, vi itam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(si improvi at) ascultam gomotele din stupi. Ce ne-ar putea indica ele ? - un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula. - un bazait puternic ne indica, ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup. - un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate. - zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii. Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna, aceasta numindu-se +foaia de control+. ,rin e#aminarea resturilor si albinelor moarte de pe ea, ne putem da seama daca e#ista probleme. .a stupii ori ontali unde +foaia de control+ nu se poate instala, se e#aminea a resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma. * orurile de curatire iarna Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste + boruri de curatire+. *nainte de inceputul iernii albinele fac boruri de curatire, fapt care are influente po itive in ce priveste iernarea. Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 01 grade C , in lunile decembrie, ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa

din stup. Stuparul - ca si in primavara - trebuie sa stimule e aceste boruri luand urmatoarele masuri $ - curata urdinisurile, ridica capacele si saltelutele izolatoare, curata zapada, imprastie paie. . practica des folosita este si /lovirea/ usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest fel sa iasa. 9n indemn $ profitati de ilele calde si fiti pre enti in stupina pentru a supraveghea borurile de curatire, asa veti fi scutiti de multe neca uri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile. Indreptarea starilor nedorite *n viata unei familii ce iernea a pot interveni diferite probleme care trebuie re olvate. Aceste ca uri speciale nu sunt de dorit sa apara, dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola (cele mai multe fiind provocate chiar de noi). - familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta ; albinele aflate intr-o astfel de situatie necesita o hranire suplimentara. Aprovi ionarea se face cu faguri de la re erva. %upa ce deschidem stupul, locali am ghemul de iernare. *ntroducem apoi fagurele in locul in care lipseste hrana, nu inainte insa de a gauri fagurii de 1-2 ori, pentru a inlesni circulatia albinelor. " alta metoda este hranirea cu miere cristali ata fin, framantata cu ahar pudra. %in acest amestec se fac turte de 0,4 /g ambalate in pungi gaurite sau hartie (deasemeni gaurita) si se administrea a albinelor deasupra intervalelor gasite in suferinta. Cand nu avem miere indemna la boli, sau pur si simplu aceasta lipseste, se foloseste serbetul de ahar administrat ca in ca ul precedent(turte). Se pot face si hraniri cu sirop de ahar dens, administrat in faguri, dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere. - familia a ramas orfana$ la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca. *deal ar fi ca re olvarea problemei sa se faca cu matci de re erva. *ernarea acestor matci fiind o chestiune destul de dificila, se ajunge in situatia in care acestea lipsesc. %e aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta (mai slaba dar care are o matca buna) 'oate aceste lucrari se fac intr-o incapere incal ita(apro#. 04 grade C) in care ferim stupul de temperatura sca uta de afara. Aceste probleme ce apar trebuie neaparat re olvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu. Conditii generale de iernare Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija. Ce trebuie sa urmarim $ - sa poata fi prote ata de vanturile reci. - sa asigure linistea necesara albinelor;daca albinele vor fi deran ate de pasari sau animale, sau de zgomote de alta natura, se vor agita, vor consuma multa miere si se vor imbolnavi. - sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca) ?apada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in ca ul cand prinde o crusta de gheata : cea afanata asigura o mai buna i olare termica. Atentie $ instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor (nu uitati cum am uitat eu acum sa va spun).

Concluzii .a o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in ce priveste lucrarile ce trebuie facute : este un adevar, numai ca asta se intampla cand lucrarile din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute. %eci mare atentie >

INMULTIREA ARTIFICIALA SI NATURALA A FAMILIILOR DE ALBINE

Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei. *n apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revi uita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind e#ecutata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.

R,IR(A ARTI#ICIA'A (oirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale. !a se efectuea a la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic,evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera. Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila,insa e#ista o serie intreaga de operatiuni preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala. ,entru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cau ele care determina roirea si masurile care urmea a a fi luate pentru prevenirea roitului. *n practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci tinere si de mare productivitate.,entru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile roitului. ,rincipalele cau e care determina roirea sunt$ suprapopularea stupilor,deci aglomerarea cuibului,ventilatia necorespun atoare a acestora,e#punerea lor la soare si supraincal irea acestora prin insolatie,aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l hraneasca,glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor, dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste,faguri insuficienti sau necorespun atori pentru depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor,predispo itia ereditara si alti factori care constituie tot atatia e#citanti interni sau e#terni care favori ea a roitul. A stabili care dintre aceste cau e are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de roire este foarte greu,putandu-se anali a numai fiecare in parte si sinteti a corelatia care e#ista intre ele. - "tupi de mare capacitate - !ste necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi sistematici cu un spatiu corespun ator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului.*n functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.%aca primavara nu avem faguri suficienti se limitea a ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.Calculele au aratat ca la un spor ilnic de 0 /g a capacitatii de prelucrare si depo itare a nectarului sunt necesari 1-2 faguri,iar la un spor ilnic de @ /g vor fi necesari 04-15 faguri.

- *mplasarea stupilor - !ste indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de ma#ima insolatie(orele 01-0B)deoarece supraincal irea favori ea a instinctul de roire.!ste bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage caldura ra elor de soare. - 0ulesul nectarului si polenului - Sunt elemente care actionea a ca stimulenti,determinand o mai buna hranire a matcii,o mai buna depo itare a nectarului si polenului care produc caldura in stup,contribuind la cresterea puterii familiei.9n cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cau a principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp.%e asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pastoral. - *glomeratia de albine tinere - !#istenta unui numar e#cesiv de albine tinere indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune oua din care vor eclu iona viitoarele matci.)amilia respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in ca ul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil. - #ipsa de spatiu si ventilatie - Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna po itive si suficient de eficace,predispunand familia de albine la roire.*n timpul culesului se recomanda deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei. - 1locarea cuibului cu miere si pastura - .a un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nu este corespun ator marit acesta se blochea a iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favori and roirea. - 2xcesul de laptisor de matca - ,roducerea laptisorului de matca destinat hranirii larvelor de albine in primele trei ile de viata daca este tulburat de pre enta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor,acestea ajung sa cladeasca botci in care depo itea a hrana glandulara stimuland roirea.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit repre inta o metoda eficienta de prevenire a roitului. - 3arsta matcii - S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde conclu ia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine. - 0arenta de feromoni a matcii - Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii produc o secretie denumita +substanta de matca+ dupa care albinele percep si recunosc matca stupului.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta,totul este normal,cand aceasta cantitate insa se reduce,albinele hotarasc inlocuirea matcii.acest fenomen se produce fie din cau a imbatranirii matcii cand se diminuea a si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cau a suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primiti.(e ultatul este acelasi$cladirea de botci. Cum intrerupem roitul Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.Aceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa,neobservata,toata

operatiunea devine inutila."peratia se repeta la 05 ile si apoi din nou la B ile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.Cand aceasta operatie se efectuea a in ajunul recoltarii productia de miere scade mult,fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari,de unde conclu ia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic. Metode de roire artificiala (oirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai comple#a si cere un volum mare de munca.(oirea artificiala usurea a munca si contribuie la sporirea productiei de miere.*n literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor artificiali.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace),folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor$ - 4oirea artificiala prin divizare - Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificiala a albinelor si se practica cu re ultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului,apicultorul ajungand intr-un timp relativ scurt sa-si forme e o stupina adevarata,dimensionata dupa dorinta.*n ona de stepa,divi area se face dupa ce culesul la salcam a fost facut,iar in ona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.*n acest fel noile familii participa la culesurile ce urmea a si isi asigura o de voltare corespun atoare. %ivi area familiilor se e#ecuta in ilele calduroase cand albinele e#ecuta boruri intense.Cu scopul de a forma familia noua,se aduce langa familia ce urmea a sa fie divi ata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine,puiet si miere a familiei de ba a.Cu oca ia divi arii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.%upa aceasta operatie cei doi stupi se asea a departati intre ei,de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia noua.Albinele culegatoare,pe masura ce se inapoia a de la cules,se impart aproape egal in cei doi stupi.*n ca ul in care se constata ca albinele populea a mai bine unul din stupi,acesta se poate indeparta putin pentru ca reparti area albinelor sa se faca cat mai egal. Spre seara,in familia orfana se introduce,intr-o colivie,o matca imperecheata sau neimperecheata.*n ca ul in care lipsesc matcile de re erva dupa 13 de ore,in divi iunea ramasa orfana se introduce o botca matura.%upa imperecherea matcii si inceperea depunerii oualelor, familia nou-formata se de volta dupa tehnica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor.)olosind acest procedeu de inmultire a albinelor se reali ea a un spor efectiv de 055A. - 4oirea artificiala prin stolonare colectiva - ,resupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de ba a.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.Cu cat roiurile se formea a mai tar iu vor trebui sa fie mai puternice. ,entru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale. - Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.(amele se asea a in stupul ce va ga dui roiul. *n timpul formarii roiului,urdinisul stupului se tine inchis pentru a se evita depopularea.in general,roiul se formea a din 3 rame bine acoperite de albine,din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.%upa cateva ore,in roi,sub protectia coliviei,se introduce o matca tanara imperecheata.*n lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 255 g sirop de ahar in

concentratie de 0;0 sau 0;1. R,IR(A NAT$RA'A ,rin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca,o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.*n functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in$roiuri primare,care se caracteri ea a prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate..egat de data cand parasesc stupul,roiurile se impart in $ timpurii,atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tar ii,cand familiile roiesc in luna iulie. "bisnuit,roiurile naturale parasesc stupul in ilele calduroase si cu timp frumos,intre orele 00-04.%upa ce matca iese din stup insotita de albine,roiul se invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.(oiul primar cu matca varstnica,spre deosebire de roiurile secundare si tertiare,nu se indepartea a prea mult de stupina si dupa ce se asea a pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore. %upa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou,pregatit in acest scop.Stupul in care se introduce roiul se echipea a cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului. %upa 1-2 ile roiul se controlea a,se verifica pre enta matcii si se organi ea a cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar. )agurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile cu e#ceptia celei mai mari,iar cuibul se reorgani ea a lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de albine.,rin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.(oirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica reali area unor productii corespun atoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit. Ingri%irea roiurilor %upa ce am format roiurile trebuie sa ne canali am eforturile in doua directii$una este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a re ervelor de hrana.,ana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 5,@-0/g albine si in faguri re erve de miere de 05-01 /g.*n vederea ajungerii la acest de iderat se iau urmatoarele masuri$ - .a formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administrea a in faguri apa. - Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imperecheate. - (oiurile care se depopulea a dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu puiet capacit. - Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si de voltarii activitatii. - Se asigura e#istenta de culesuri abundente,iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie hranite stimulent. (espectarea termenelor preva ute pentru e#ecutarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare,asigura de voltarea corespun atoare a acestora in cursul se onului.Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in se onul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de ba a.(oiurile care nu au ajuns la o de voltare

corespun atoare se desfiintea a,iar albinele,puietul si re ervele de hrana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri.

INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI

*n (omania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi $ ori ontali, verticali cu maga ine si multietajati. Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si de avantajelor fiecarui model se orientea a la folosirea unuia din ele. *n cele ce urmea a va vom pre enta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este ea descrisa in literatura de specialitate. 6ineinteles toate tehnologiile au un caracter general, ele urmand sa fie adaptate apoi in raport cu conditiile specifice onei in care vreti sa amplasati stupina. Sa trecem la descrieri concrete .

INTR(TIN(R(A IN ST$&I ,RI*,NTA'I Stupul ori ontal este stupul cel mai usor de manuit, din acest motiv el fiind recomandat incepatorilor. %e voltarea familiilor de albine se reali ea a pe linie ori ontala, apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules principal. 'otul se poate compara cu o casa sistem vagon, fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii. !#tinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere,fiecare dotata cu utilitatile ei,totusi facand parte dintrun intreg. Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra ? Nimic mai simplu daca alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste. Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal ,rimavara cuibul familiilor se organi ea a astfel $ spre fiecare perete lateral al stupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura, iar in mijloc se asea a fagurii cu puiet. ,rin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura o de voltare rapida. *n acest scop cuibul se stramtorea a la numarul de faguri bine acoperiti de albine, operatiune dublata de o impachetare cu materiale i olatoare. " sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta periodic, prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet. "data cu venirea timpului frumos, aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri in mijlocul cuibului. Atentie mare insa>Nu fortati de voltarea printr-o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest ca veti obtine re ultate nefaste. Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine. .a aparitia unui cules principal, cuiburile se completea a cu faguri goi si faguri artificiali. *n acesti faguri, albinele vor depo ita si prelucra nectarul florilor. )amiliile de albine au tendinta de a depo ita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei din cuib. %e aceea, apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib (pentru a asigura spatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului, cu cei goi de la e#tremitati. Cand culesul incetea a, mierea se e#trage avand grija sa lasam pentru fiecare familie B-@ /g miere ca re erva de hrana. *n luna iunie,familiile ajung la de voltarea ma#ima. ,entru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclo ionare pentru formarea de noi familii. "data cu terminarea culesurilor de vara, se opreste in cuib hrana necesara iernarii, iar cuiburile se stramtorea a la numarul de faguri bine ocupati de albine. )iecare rama cu hrana trebuie sa contina coroane de miere pe 2;3 din suprafata ei. 'oamna, fagurii neacoperiti de albine se scot, cuibul se impachetea a si se asigura o ventilatie corespun atoare a stupului. *ernarea se face pe vetre linistite cu un control minim

din partea apicultorului, daca lucrarile din toamna au fost bine facute. , alta metoda de intretinere a unei singure familii Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de +metoda .aCens+ si este creata special pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispo itie pentru a se ocupa de albine. -etoda se ba ea a pe reducerea la minim a lucrarilor de se on. Cum procedam $ de la inceputul primaverii cuibul se organi ea a la unul din urdinisuri. .a peretele stupului ase am doi faguri(unul cu miere si altul cu miere si pastura), apoi fagurii care formea a cuibul(purtatori de puiet), 1-2 faguri claditi, goi, alti 1-2 faguri cu miere, urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei. *n aceasta organi are familia se autoguvernea a, primul control fiind facut dupa incheierea culesurilor. -etoda se pretea a foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi ori ontali cu 07 rame. ,entru ca familiile sa ierne e in mod satisfacator, toamna cuibul se restrange si se impachetea a. %aca vrem sa inmultim familia de albine, divi am stupul cu o diafragma etansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua proaspete). 6ineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acest ca se pot ridica faguri cu puiet gata de eclo ionare. -etoda .aCens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un hobbC. Intretinerea unei familii de aza cu matca a%utatoare " metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor ajutatoare. Stuparii cu mai multa e#perienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru familiile de albine. %aca acest lucru se aplica la 45-75A din numarul total de familii din stupina si re ultatele vor fi pe masura, traduse in importante sporuri de productie. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru a intari familiile de ba a in vederea iernarii. )amilia ajutatoare se formea a imediat dupa ce culesul la salcam se incheie. %in familia de ba a, se scot 2 faguri din care cel putin 0-1 cu puiet. (oiul stolon astfel obtinut se asea a in partea cu urdinisul mic. Aceasta familie(in formare) primeste o matca valoroasa si imperecheata. %aca matca nu este imperecheata se asteapta imperecherea ei. )amiliile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puiet gata de eclo ionare, recoltati din familiile de ba a. Cand familia ajunge sa ocupe B-@ faguri se face o noua organi are. Se formea a din nou un nucleu stolon pe 2 faguri care cuprinde matca mai in varsta, iar restul de faguri cu albine se strang intr-o familie puternica capabila sa valorifice culesurile tar ii. *n toamna dupa ce culesurile au incetat, familia ajutatoare se uneste cu familia de ba a care iernea a cu matca tanara. ,rocedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi ori ontali sunt multe si se gasesc descrise in literatura de specialitate. Stuparii incepatori insa trebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot incerca tehnici care acum par atat de complicate. INTR(TIN(R(A IN ST$&I +(RTICA'I C$ MA!A*IN( Alegand acest tip de stup, apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre practicarea unui stuparit profesionist. Acesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral, pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente. 'rebuie sa va ganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) si mai ales miere pe sortimente. 6ineinteles ca si stupul vertical cu maga ine are de avantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilor elaborate de-a lungul timpului. *n orice ca daca l-ati ales, alegerea a fost

inspirata >>> Cum se lucrea a cu acest stup? *n principiu el este o combinatie intre stupul ori ontal si cel multietajat, mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor. %e aceea intretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii ori ontali. Se fac restrangeri de cuib, impachetari, largiri ale cuibului prin adaugarea de faguri claditi sau artificiali ,etc. Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 05 faguri ai cuibului, iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi, stim ca a sosit momentul sa adaugam primul maga in. Acest lucru se intampla de obicei in preajma primului cules la salcam. -aga inul este completat cu faguri claditi si 1-2 faguri artificiali. ,entru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare intre ei, in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta. Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din maga in si mai ales cand se observa capacirea superioara a acestora, stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea maga in. Acesta se asea a deasupra cuibului, primind deasupra maga inul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire. Ase area unui maga in de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules, din cau a multimii albinelor, care ocupa pana la refu fagurii din cuib. %upa terminarea culesurilor mierea se recoltea a (asta daca nu a-ti facut-o deja) >>> .a acest tip de stup intervine o problema majora $ mierea depo itata in fagurii din cuib nu asigura cantitatea de provi ii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula), si de aceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. "data cu venirea timpului racoros, intretinerea albinelor se face din nou ca in ca ul stupului ori ontal. INTR(TIN(R(A IN ST$&I M$'TI(TA/ATI Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. 9nii il considera ca fiind cel mai bun stup, altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii noastre.S igur este un lucru $ este un stup pentru adevaratii profesionisti si care impune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole. )olosit in onele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o de voltare buna, succesul este asigurat.* ata cum se manuieste$ )amiliile normale si puternice iernea a in doua corpuri suprapuse, avand fagurii din corpul superior plini cu miere capacita, de calitate superioara. Dhemul de iarna se formea a in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara a celor din corpul superior. ,rin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri, forma pe care o dobandeste in urma suprapunerii, majoritatea provi iilor de hrana se gasesc in corpul superior. %atorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitatea de a se deplasa pe verticala, in functie si pe masura consumului provi iilor din celulele fagurilor ocupate de ghem. Se asigura in acest mod o iernare din cele mai corespun atoare. .a sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile ocupa, treptat, cu puiet fagurii din corpul de sus, unde sunt conditii mai bune pentru mentinerea caldurii > Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos e#ista faguri cu celule goale, se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simpla inversare a corpurilor. Aceasta schimbare de po itie a corpurilor +indeamna+ si +obliga+ familiile sa creasca puiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra), cat si in fagurii goi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt, deasupra fundurilor). Altfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet. .ucrarea se face cand timpul frumos si caldura s-au statornicit, cel mai bine pe timpul infloririi pomilor roditori, odata sau la scurt timp dupa transva area familiilor respective in

stupi curatati si de infectati. Cand familiile au matci tinere si prolifice, populatii numeroase,provi ii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere, cantitatea de puiet creste de la o i la alta si in curand se poate ajunge la o aglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere, inainte de inflorirea salcamului sau - cel mai tar iu - inainte de aparitia culesurilor de productie de vara. %e aceea pentru a se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o noua restructurare a cuibului respectiv $ intre cele doua corpuri se introduce al treilea corp, care-in anii favorabili - poate fi si el ocupat cu puiet si albine. ,e masura ce puietul eclo ionea a din fagurii aflati in corpul de jos, matca este nevoita sa-si desfasoare, in continuare, activitatea de ouat pe acesti faguri, celulele eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depo itarea mierii. Catre sfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de e#tras se ridica incepand cu cel de deasupra. .a pregatirea familiei pentru iarna, peste corpul cu puiet de jos se asea a corpul cu provi ii de miere si pastura de buna calitate. Concluzii Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in e#ploatare. *n privinta tehnicilor de intretinere, fiecare alege ce i se potriveste mai bine, intr-un cuvant isi alege +stilul de lucru+. *ncepeti cu tehnici simple si pe masura ce va acomodati si capatati e#perienta treceti la un nivel superior. Nu uitati $ progresul se obtine pas cu pas, nu sarind peste etape >

NARCOTIZAREA ALBINELOR
*n stupina apar ca uri cand trebuie sa narcoti am familia de albine pentru o perioada scurta. ,ractic sunt mai multe metode pentru a face acest lucru, insa dupa cum v-am obisnuit vom descrie metoda folosita de noi, fara a avea insa pretentia ca este cea mai buna. ,uteti fi insa convinsi ca este o metoda sigura si eficienta.

Substanta folosita la narcoti area familiei de albine este protoxidul de azot, aplicarea facandu-se sub forma de fumigatii. " sa intrebati $ +de unde iau eu proto#id de a ot+. (aspunsul este simplu si solutia cunoscuta

probabil de multa lume. ,roto#idul de a ot se obtine prin arderea in afumator a unei mici cantitati de azotat de amoniu. 'rebuie sa va atentionam ca o aplicare corecta a substantei , presupune respectarea catorva pasi obligatorii, pentru a elimina riscurile legate de protectia albinelor, protectia la contaminare si nu in ultimul rand de protectia apicultorului. ,roto#idul de a ot , este cunoscut ca un ga ilariant din anul 0@55. *n cantitati mici provoaca asupra omului o +buna dispo itie+, insa odata do a marita are efectul eterului si cloroformului. -ult timp a fost folosit in industria alimentara la prepararea de frisca. 5in punct de vedere a toxicitatii s-a constatat ca protoxidul de azot este o substanta inofensiva. Narcotizarea familiei de albine incepe cu cateva operatiuni de pregatire : 6regatirea afumatorului - afumatorul se curata de gudroane si se incarca cu carbuni incinsi (jar viu). Drosimea ideala a stratului de jar este de 2-3 cm . !ste recomandat sa nu se depaseasca aceasta grosime pentru, a se evita descompunerea in ga e to#ice (datorita temperaturii mari), a proto#idului de a ot. *n ca ul in care avem de narcoti at mai multe familii de albine trebuie sa avem pregatita o re erva de +jar viu+. *n prealabil ciocul afumatorului se dotea a cu un furtun, reali and cuplajul cu ajutorul unei reductii. 6regatirea azotatului de amoniu - a otatul folosit pentru producerea proto#idului de amoniu este cel folosit ca ingrasamant in agricultura. %eoarece modul de pre entare a acestuia este sub forma de praf sau granule si arderea directa in afumator s-ar produce rapid,trebuie compactat. Compactarea se face introducand 1 g de a otat de amoniu intr-o bucata de hartie,ce v-a fi rasucita ulterior. " alta varianta de preparare a substantei (la fel de eficienta),este di olvarea intr-un litru de apa a unei cantitati de 104 g de a otat de amoniu. Cu solutia obtinuta se impregnea a un material te#til care dupa uscare poate fi ars in afumator. *7287+2 ! azotatul de amoniu (folosit ca ingrasamant),se poate gasi in combinatii cu alte substante. 6entru uz apicol se foloseste numai azotatul de amoniu simplu9 6regatirea stupului si narcotizarea albinelor - pentru o narcoti are eficienta cutia stupului trebuie sa fie etansa. Se ridica capacul, ramele se distantea a intre ele si peste podisor se asea a o pan a deasa de sac. )urtunul atasat la afumator se introduce prin urdinis si de dau 3-4 jeturi. 'rebuie avut grija ca jetul cald sa nu loveasca direct albinele. %upa ce nu mai sesi am gomote in stup, ridicam sacul si podisorul, iar daca albinele nu sunt imobile, se mai dau 1-2 jeturi pe urdinis. 6entru a executa lucrarea fara riscuri nu este recomandata marirea dozei 9 %eoarece dupa narcoti are, albinele au o fa a de de orientare, este recomandat ca operatiunea sa se faca spre seara iar urdinisul sa fie redus. *n acest fel familia in dificultate nu v-a fi atacata de alte albine. 9n sfat de final $ dupa stiinta noastra folosirea proto#idului de a ot in apicultura nu este daunatoare familiei de albine. 'otusi problema re idurilor ramase in miere sau ceara nu este pe deplin clarificata si de aceea recomandam ca narcoti area sa fie facuta cu prudenta, fara a depasi do ele si numai in ca de necesitate.

CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE

*nmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina. &om pre enta in aceasta pagina cateva metode de inmultire, care pot fi aplicate de orice apicultor in stupina proprie.

Roirea artificiala prin stolonare )oarte simplu de reali at,ea consta in ridicarea din 3-4 familii puternice cu tendinta de a intra in frigurile roitului, a cate 0-1 faguri cu puiet capacit cu albina acoperitoare,iar de la alte familii a altor doi faguri cu provi ii. ,rintre fagurii cu provi ii trebuie sa fie cel putin unul cu polen si cu pastura, absolut necesare roiului, mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu familiile din care s-au format. 'rebuie sa retinem ca ei raman 1-2 ile fara albina culegatoare . ,ana la refacerea acestei noi unitati biologice, albinele consuma din re ervele puse la construirea roiului si din aceleasi considerente vor primi apa in hranitor. Cu cat roii se fac mai devreme, cu atat este mai bine, pentru a avea cat mai mult timp la dispo itie, necesar constituirii unor unitati biologice puternice, cu suficiente re erve de iernare in cele mai bune conditii. (oii odata constituiti, daca este posibil, se deplasea a la distanta (peste 2 /m) de vatra din care provin unde trebuie sa e#iste un cules de intretinere, stupii avand urdinisurile micsorate la 0-1 cm. *n lipsa culesului, roii se stimulea a administrandu-se sirop de ahar in hranitor, seara la fiecare 1-2 ile. (oiul astfel format primeste o matca imperecheata, in cusca cu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata de eclo ionare, pe fagurii din centrul cuibului, imediat sub spetea a de sus a ramei. !ste necesara o atentie sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet, pentru a nu se ridica din greseala una din matcile familiilor donatoare respective. -etoda se pretea a a fi folosita foarte bine in primavara, inaintea culesului de la salcam, cand familiile sunt foarte populate si in stupi e#ista B-@ faguri cu puiet pe rama mare. Spre a evita intrarea in frigurile roitului, se poate aplica aceasta metoda pentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de ba a a unor faguri artificiali in locul celor cu puiet. Cand roii se formea a spre toamna, dupa culesul de la floarea-soarelui, trebuie sa aiba 7-@ rame cu puiet, ajungand astfel rapid la nivelul de putere al familiilor de ba a. 0omentarii ! metoda expusa este una dintre cele mai simple , fiind la indemana oricarui apicultor . "e poate aplica pe toata perioada sezonului activ . 0and o folosim inaintea culesului la salcam , trebuie sa avem gri a sa nu slabim prea mult familiile de albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit , impreuna cu albina tanara aferenta . +ndiferent de perioada aplicarii metodei , va recomandam sa formati roiuri pe : rame cu puiet , pentru a obtine entitati viabile. . conditie de baza este aceea ca toate familiile care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare de sanatate buna . . alta conditie este asigurarea cu matci tinere , imperecheate , pentru toate roiurile formate. Roirea artificiala prin divizare Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica, sanatoasa si productiva, prin divi are. Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in care se afla familia ce urmea a a fi divi ata. )agurii cu albine, puiet si provi ii se impart egal intre cei doi stupi, fara a tine seama in care a ramas matca.

Stupul golit in care a stat familia de ba a se indepartea a. Cei doi stupi cu urdinisurile apropiate, unul la stanga, altul la dreapta, se asea a unul langa altul pe locul stupului golit, pentru ca albina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi. )amilia ramasa fara matca va primi una imperecheata in colivia cu dop de serbet, ori foaia de fagure artificial perforat, sau o botca gata de eclo ionare. 'reptat, cei doi stupi se departea a ilnic cate putin, cam 15 cm; i, pana ajung pe locul destinat fiecarei familii. 9nii apicultori , mai ales cei incepatori , folosesc o varianta simplificata a metodei , lasand stupul fara matca sa-si creasca singur regina, din botci de salvare . Aceasta varianta trebuie insa abandonata , datorita perioadei mari in care cresterea de puiet este stopata (pana la imperecherea noii matci ). 0omentarii ! metoda este buna si viabila , insa ea trebuie aplicata numai familiilor puternice. 6erioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam , un termen maxim fiind $5 iunie . ;etoda are avanta ul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului sa echilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albina culegatoare ; din pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina, pentru ca de obicei in fiecare stupina pe langa familii foarte bune exista si familii slabe si foarte slabe. Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de aza !ste o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care &arroa jacobsoni afectea a - alaturi de viro e - din ce in ce mai mult albinele, diminuand puterea si capacitatea productiva a familiilor. *mediat ce culesul de la salcam s-a terminat, din familia de ba a se scoate tot puietul capacit si necapacit, lasand familia cu matca si albina culegatoare.%aca familia de ba a ramane prea slaba se pot lasa 0-1 faguri cu puiet necapacit. Sesi and absenta puietului, matca cauta sa modifice starea anormala si insamantea a rapid 2-4 faguri cu puiet, in functie de perioada calendaristica la care ne aflam si de albina acoperitoare de care dispune familia. (amele cu puiet si albina acoperitoare care au fost scoase din famila de ba a se asea a in una sau mai multe ladite in functie de numarul ramelor de puiet, formand noi unitati biologice (roi). (oiurilor li se altoieste cate o botca gata de eclo ionare astfel ca pana la imperecherea tinerei matci, intreg puietul sa eclo ione e. Astfel la familia de ba a, cat si la roi cand nu mia e#ista puiet capacit se e#ecuta rapid tratamentul cu &arachet conform prospectului, pentru a surprinde intreaga populatie de &arroa jacobsoni libera pe faguri. .a culesul urmator sau in toamna, daca de voltarea separata a roiului si a familiei de ba a nu a fost satisfacatoare, se unifica formand astfel o familie foarte puternica, pentru un cules tar iu sau pentru iernare fara pierderi. Metoda du larii efectivului familiilor de al ine !ste o metoda e#pusa de *oan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor de albine prin dublarea efectivului, valorificand superior culesurile, in paralel cu combaterea acarianului &arroa. *mediat ce s-a terminat recoltarea de miere la

culesul de salcam , se procedea a la impartirea familiilor de albine in doua unitati biologice. Aceasta o reali am in scopul inmultirii, de voltarii accelerate si efectuarii unor tratamente eficiente cu &arachet in perioada de de voltare ma#ima a puietului in familie, deci si a para itului..a stupul multietajat, se ridica toate ramele cu puiet capacit si necapacit in corpul 1 sau 2, dupa ca . Se lasa in corpul o matca stupului cu o rama cu puiet necapacit cat mai tanar posibil. Corpul 0 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral. .a corpul superior se da o botca. Se e#ecuta tratamentul cu &arachet la corpul 0 inferior in care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. Aici matca va cauta sa-si refaca puietul in cel mai scurt timp, vietuind ca o familie de sine statatoare, beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vechiul urdinis. *n corpul superior, dupa ce albina culegatoare s-a intors in vechea familie, se strange cuibul pe ramele cu puiet si albina acoperitoare. -atca tanara, dupa ce s-a imperecheat incepe sa insamante e fagurii din care a eclo ionat puietul. Cand intreg puietul a eclo ionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit, se e#ecuta tratamentul cu &arachet in corpul superior. Cu cel putin 05 ile inainte de cules, se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii. Se ia una dintre matci cu 0,1,2 rame de puiet necapacit si se asea a intr-o lada noua sau intr-un corp superior ca roi de sine statator. Se poate chiar valorifica una din matci scotandu-se apoi podisorul dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabila sa valorifice culesul urmator. )amilia de ba a ramane de obicei cu matca tanara si intraga familie din corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de la familia din corpul superior de la care s-a scos matca cu 0,1,2 rame cu puiet si s-a facut roiul de sine statator. Acest roi se va de volta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificarea culesurilor urmatoare si stimulare permanenta. *n mod asemanator se procedea a si la familiile intretinute in stupi ori ontali si verticali impartindu-se familia cu ajutorul unei diafragme si practicarea unui urdinis lateral.

ROIURI DE ALBINE LA PACHET - FORMARE SI INSTALARE

,rintre metodele de inmultire a familiilor de albine, e#ista o metoda care se detasea a net prin avantajele aduse. -etoda este cunoscuta sub numele de +roi la pachet+ si practicata pe scara larga in toata lumea. %in pacate in (omania, nu este indeajuns e#ploatata , lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor. ,agina se doreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire, care desi cunoscuta teoretic nu este utili ata decat arareori.

,rintre metodele de inmultire a familiilor de albine,e#ista o metoda care se detasea a net prin avantajele aduse. -etoda este cunoscuta sub numele de +roi la pachet+ si practicata pe scara larga in toata lumea.%in pacate in (omania, nu este indeajuns e#ploatata , lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor. ,agina se doreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire,care desi cunoscuta teoretic nu este utili ata decat arareori. 2chipamentul folosit - principalul echipament folosit este o ladita de transport(pachet), de la care vine practic si numele metodei.

%upa cum vedeti in imagine, acest pachet are o constructie simpla si ieftina.,eretii frontali sunt din plasa de sarma , in scopul asigurarii unei bune ventilatii. Sipca din interior este folosita pentru sprijinirea hranitorului. =ranitorul este utili at cand intre formarea roiului si instalare, trec mai mult de 01 ore. Alte doua echipamente utili ate sunt colivia de transport a matcii (care devine si colivie de introducere) si o palnie mare din carton. Cea mai utili ata colivie este cea din fig.1. ,alnia din carton are diametrul superior mare, iar cel inferior un pic mai mic decat trapa de introducere a pachetului. ;atcile - pentru a reusi formarea de roiuri viabile,care sa aiba sanse ma#ime de de voltare si transformare in familii puternice, acestea trebuie dotate cu matci tinere si imperecheate. Noi recomandam ca procurarea acestora sa se faca de la apicultori care stiu a creste matci si pot respecta termenul de livrare. Comanda matcilor se va face din timp.Cei ce isi pot creste singuri matcile se pot considera niste fericiti. <ormarea roiurilor - este o operatiune la fel de importanta ca si instalarea. !ste foarte important ca perioada calendaristica sa fie cea optima,aceasta fiind cuprinsa intre 15 mai si 04 iunie, pentru conditiile din (omania. .ucrarea incepe dimineata (ora 05 - 00), cand albina batrana este la cules.*ntroducem in pachete coliviile cu matci si pregatim hranitoarele. Stupul vi at se deschide si identificam matca. )agurele cu matca se ridica si il vom depo ita temporar intr-o cutie(corp de stup).%e pe fagurii cu puiet(acolo este albina tanara), scuturam cu o perie moale, albinele in palnia pachetului.*n aceasta fa a, pachetul cu palnia montata se afla instalat pe un cantar. Scuturam atati faguri incat sa ajungem la greutatea de 0,4 /g albina. Se pot forma si pachete cu 0 /g de albina, insa noi le recomandam pe cele de $,5 kg, care sunt mai performante. %upa ce am ajuns la cantitatea dorita fi#am hranitorul si mutam intr-un loc umbrit pachetul astfel pregatit. (epetam operatiunile pentru fiecare pachet in parte. 7ransportul pachetelor - dupa formare si depo itare,pachetele cu albine se transporta, de preferinta noaptea, la noua vatra aflata la min. 2 /m de cea veche. "data ajunse la noua destinatie se vor depo ita intr-o camera racoroasa(sau pivnita) pana in dimineata urmatoare. +nstalarea roiurilor - instalam roiurile formate in stupi noi sau vechi (de infectati insa), dotati cu 4-7 faguri artificiali. !ste inter isa folosirea fagurilor crescuti datorita riscului de transmitere a bolilor. Se indepartea a hranitorul(care are si rol de capac), se scoate colivia cu matca si se fi#ea a intre fagurii artificiali. *n prealabil orificiul de eliberare va fi infundat cu un dop de serbet. 'ran va area albinelor poate fi facuta prin scuturarea directa a albinelor sau prin introducerea pachetului direct in stup. *n acest ultim ca albinele parasesc singure pachetul, urmand ca acesta sa fie recuperat in iua urmatoare. Albinelor li se va asigura un hranitor cu 0-1 /g de sirop de ahar 1;0. Nu se administrea a drept hrana miere >

+ngri irea roiurilor - in ilele urmatoare se urmareste de catre apicultor eliberarea si inceperea pontei matcii..a intervale de 2-3 ile se va administra sirop de ahar.*n ma#im 3-7 ile de la instalare se face un tratament cu &arachet )orte,pentru eliminarea acarianului &arroa. 4ecomandari finale - producerea si transportul roiului , se poate face si in lipsa la iipachet, aceasta putand fi inlocuita cu un sac,un cos de nuiele etc > (espectati intocmai fa ele descrise > Nu folositi miere drept hrana > Nu folositi faguri claditi > !#ecutati un tratament antivarooa > %esi +adversarii+ acestei metode de inmultire reprosea a lenta de voltare a roiului , nu este deloc asa , si daca vom proceda corect vom obtine in toamna familii pe 7-@ faguri cu albina >

CALENDARUL APICULTORULUI
%e multe ori stuparii fara prea multa e#perienta se intreaba ce au de facut in decursul anului apicol. Acesta fiind faptul, am considerat necesar ca pre enta in paginile site-ului a calendarului apicol este justificata. *ata ce aveti de facut $

Ianuarie - asigurarea linistii familiilor de albine : pasarile,animalele pot provoca prin gomotele pe care le fac, o neliniste a familiilor, determinandu-le sa consume hrana suplimentara : soarecii intrati in stup crea a acelasi discomfort . - supraveghem borurile de curatire : asta in ca ul in care avem noroc de o vreme favorabila : daca vremea permite,albinele fac in aceasta perioada boruri de curatire care au un rol benefic. - supravegherea permanenta a stupilor, pentru prevenirea aparitiei starilor anormale : nu e#agerati insa pentru ca daca v-ati facut treaba bine in toamna,va pierdeti timpul de pomana. - indepartarea ape ii de pe stupi : tineti cont ca numai apada inghetata(care are crusta)daunea a intr-o oarecare masura : curatirea urdinisului stupilor pentru asigurarea unei bune ventilatii. - repararea, curatirea si de infectarea stupilor de re erva, ramelor, utilajelor : insarmarea ramelor. - pregatirea teoretica a stuparilor : in aceasta perioada cand sunteti mai liberi, e timpul sa faceti si un curs de stuparit la A.C.A : o diploma nu o sa va strice. #e ruarie - continuam sa supraveghem borul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna : curatam apada, imprastiem paie : pentru stimulare(in ilele favorabile)se inlatura impachetajul superior al stupilor,eventual si capacele. - completam re ervele de hrana la familiile aflate in dificultate : completarea se va face numai cu faguri de la re erva, turte de miere si ahar pudra sau serbet : aplicam aceste turte(0-1 /g)in folie perforata, deasupra ramelor(in contact direct cu ele). - curatam urdinisul stupilor, supraveghem familiile facand controale auditive : reparam,curatam de infectam inventarul apicol ramas.

- in onele mai calde ale tarii,matca incepe sa depuna primele oua : stuparii recoltea a si conditionea a primele cantitati de polen de la alun si arin : daca este nevoie se pune in functiune adapatorul. Martie - in unele one(mai reci), au loc boruri de curatire : stuparii iau masurile necesare. - alimentam adapatorul cu apa calduta si putin sarata(4g;l) : pentru cei ce vor sa faca hraniri de stimulare acum este momentul de incepere a lor. - e#ecutam controlul sumar al familiilor de albine : indreptam starile anormale. - in ilele favorabile facem revi ia de primavara(atentie...foarte important) : stramtoram cuiburile :impachetam suplimentar stupii : uscam impachetajul e#istent : micsoram urdinisul dupa puterea fiecarei familii. - continuam hranirile de stimulare : e#ecutam controlul general si in amanunt la toate familiile : largim cuiburile acolo unde este nevoie : largirea se face cu mare prudenta. - e#ecutam tratamente pentru a combate cele doua boli grave(varro a si nosemo a) : tratamentele se fac cu respectarea stricta a recomandarii producatorului : e#ecutarea acestor tratamente este foarte importanta. Aprilie - acolo unde stuparii nu au putut sa faca controlul general de primavara, il fac acum : largirea cuibului la toate familiile devine absolut necesara : adeptii +spargerii cuibului+ au cale libera. - de infectam stupii, mutam familiile in casa noua : imputernicim familiile slabe prin completarea cu faguri cu puiet capacit, prelevati de la familiile puternice. - demararea lucrarilor pregatitoare in vederea cresterii matcilor, formarea de familii temporare etc. - introducem primii faguri artificiali in vederea cladirii lor : introducem rama claditoare. - deplasam familiile de albine la pomii fructiferi : luam masuri pentru preintampinarea furtisagului. Mai - continuam largirea cuiburilor , acum introducem si faguri artificiali : instalam topitorul solar pentru a prelucra primele loturi de ceara . - mentinem in stare activa toate familiile, prin formarea de roi artificiali : unim familiile slabe pentru a forma entitati puternice in vederea valorificarii culesului la salcam : intarim familiile temporare cu puiet capacit : continuam sa introducem faguri artificiali la cladit. - la stupii verticali cu maga ine a sosit momentul adaugarii maga inelor de stransura : la stupii ori ontali se introduc faguri goi pentrui asigurarea depo itarii mierii : la stupii multietajati se procedea a la inversarea si adaugarea de corpuri. - e#tragem primele cantitati de miere : se valorifica culesul la salcam : soseste vremea primelor deplasari la masivele melifere . - face primele re erve de faguri cu miere de calitate : e#ecutam primele schimbari de matci. Iunie - e#tragem mierea : topim ceara obtinuta : pregatim deplasarile la culesurile de vara . - formam un numar mare de roiuri : deasemeni formam nuclee cu matci de re erva imperecheate sau neanperecheate : aplicam o inmultire dirijata a familiilor de albine : aplicam lucrarile necesare prevenirii frigurilor roitului.

- alegem rame pline cu miere de calitate pentru a fi trecute la re erva stupinei : e#tragem mierea de la culesurile de vara. - crestem artificial matci aceasta perioada fiind una propice : formam nuclee de imperechere a matcilor. Iulie - continuam cresterea artificiala a matcilor, organi am imperecherea si introducerea lor in familii : recoltam mierea de la culesurile tar ii. - egali am ca putere familiile din stupina : intarim roii artificiali formati in iunie. - pentru a ne mari re erva de polen, acum putem recolta polen de la porumb : valorificam culesurile tar ii, in urma carora putem obtine cantitati importante de miere : continuam masurile de prevenire a roitului si de mentinere in stare activa. - e#ecutam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet : preintampinarea furtisagului care acum devine e#trem de periculos. August - stimulam ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna : aceasta operatiune se face prin deblocarea cuibului : stimularea cu miere, sirop de ahar sau faguri cu putina miere care ii descapacim dupa diafragma : folosind culesurile tar ii acolo unde este posibil . - stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate : micsoram corespun ator urdinisul : inlocuim matcile necorespun atoare : e#tragem mierea de prisos. - scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ(celule de trantori etc.) - controlam calitatea mierii pe care o lasam ca hrana pentru iarna : facem hraniri de completare acolo unde este nevoie(mai ales la stupii verticali cu maga ine) . - echilibram puterea familiilor, unim familiile slabe si roiurile necorespun atoare. Septem rie - continuam deblocarea cuiburilor acolo unde este ca ul : echilibram si facem ultimile completari cu hrana(numai cu miere) : oprim hranirile de stimulare. - unim familiile slabe : pregatim matcile de re erva pentru iernare : selectam si bagam in stupi cate 1 familii (cand vrem sa aplicam acest procedeu) : conditionam ceara si propolisul. - stramtoram si organi am definitiv cuibul familiilor de albine in vederea iernarii(atentie, lucrarea este foarte importanta). ,ctom rie - impachetam cuiburile cu materiale i olatoare : se vor evita acele materiale care provoaca condensul, gen polistiren : nu impachetati e#agerat cuiburile : instalam gratiile contra soarecilor. - facem tratamentul contra varro ei : 2 tratamente repetate la interval de B ile : ultimul tratament obligatoriu fara puiet. - amenajam vatra stupinei : construim perdele de protectie : stimulam si supraveghem borurile de curatire : sortam,curatam si tratam fagurii de la re erva. Noiem rie - terminam ultimile lucrari de pregatire a iernarii : continuam instalarea de gratii impotriva soarecilor . - supraveghem familiile de albine : stimulam borurile de curatire tar ii. - introducem fasiile de -avrirol (contra varro ei) daca albinele nu s-au strans in ghemul de iernare. - reparam stupi si in general e#ecutam orice lucrare este necesara pentru mentinerea echipamentului in buna stare.

de curatire. - indepartam apada (numai cand are crusta) : curatam urdinisul stupilor : asiguram o liniste deplina in stupina. - reparam inventarul, insarmam ramele, ne pregatim teoretic. 0oncluzii - acest calendar apicol are un caracter strict orientativ. ,erioada de e#ecutie a diferitelor lucrari poate sa difere de la o ona la alta.

Decem rie - supraveghem cum iernea a familiile de albine : supraveghem borurile

INTRODUCEREA MATCILOR
*n apicultura, operatiunea de introducere a matcilor in familiile de albine repre inta o piatra de incercare pentru stupari. Acestia trebuie sa decida asupra metodei pe care o folosesc pentru ca lucrarea sa fie incununata de succes. )ara a insista asupra problematicii, trebuie sa stiti ca sunt trei perioade cand introducerea unei matci este mult usurata. Acestea sunt primavara devreme, in timpul culesurilor intense, cat si toamna tar iu. *n cele ce urmea a vom descrie 3 metode de succes, folosite de noi de-a lungul anilor de stuparit. Consideram ca acestea sunt printre cele mai sigure si pot fi abordate de orice apicultor.

Metoda coliviei tip 0capac0 ) acceptare 12 3 %in multitudinea de colivii care se folosesc la introducerea matcilor , o colivie de separare s-a detasat net prin asigurarea unui procent mare de acceptare a matcilor. Aceasta colivie este cunoscuta de mai mult timp si este colivia tip +capac+. Colivia capac o folosim in stupina pe tot parcursul se onului activ si este favorita noastra. *n literatura de specialitate este mentionat un grad de acceptare a matcilor de 84 A. %in punct de vedere practic nu am observat diferente mari de procentaj, decat in anii nefavorabili apiculturii. Aceasta colivie poate fi confectionata de orice apicultor din plasa de sarma cu ochiuri de 2 mm . Ca forma aceasta este un capac patrat cu latura de 05 cm (suprafata finala 055 cm patrati). *n unul din peretii laterali se practica un orificiu care se astupa cu pasta de miere si ahar. Acest orificiu poate fi inlocuit cu un tub , lung de 3-4 cm si diametru care sa permita iesirea matcii. Si acest tub se umple cu pasta. *naltimea coliviei trebuie sa asigure (infipta fiind in fagure) miscarea nestingherita a matcii. *n principal metoda consta in i olarea matcii sub protectia coliviei pe un fagure din mijlocul cuibului , dupa 3-7 ore de la orfani are. ,ortiunea de fagure acoperita de colivie trebuie sa cuprinda o suprafata cu puiet capacit si ceva miere. * olarea matcii se face fara albina insotitoare pentru ca in scurt timp vor eclo iona noile albine si o vor ingriji. -atca, in cele mai multe ca uri , incepe sa depuna oua la 13-B1 ore dupa i olare. *n acest timp albinele familiei vor inlatura dopul de pasta (miere< ahar) si vor elibera matca. )amilia nu se deranjea a timp de 3-4 ile, dupa care putem verifica acceptarea matcii. Atunci putem constata (in putine ca uri ) ca albinele nu au eliberat matca, ca in care vom practica prin partea opusa a fagurelui o gaura. -etoda descrisa are cateva variante care tin de conditiile locale. %e pilda unii apicultori prelungesc perioada de orfani are a familiei pana la 7 ile, dupa care distrug botcile aparute. *ndiferent de varianta aleasa, ce trebuie sa retinem este faptul ca aceasta metoda se numara printre cele mai sigure.

Introducerea cu alcool ) acceptare 45 - 12 3 " alta metoda folosita de noi, mai rar insa,este introducerea matcii sub protectia vaporilor de alcool. *storic , metoda este pusa la punct de vecinii nostrii de peste 'isa, apoi fiind preluata de intreaga !uropa, inclusiv de romani. Noi o folosim in anii cu clima mai constanta , fara mari variatii de temperatura si umiditate, factori care pot influenta acceptarea. !#plicatia este aceea ca in anumite conditii, vite a de evaporare a alcoolului este diminuata sau marita si aceasta metoda poate avea mai putin succes. Alcoolul folosit este cel etilic de 84 grade , sau un rachiu de fructe dublu rafinat (palinca) de 75 grade. %o ele de alcool 84 grade sunt de 4-B ml pentru un nucleu si 04 ml pentru o familie, iar pentru rachiu se maresc cu 25A. Se ridica matca batrana din familia vi ata si se administrea a alcoolul pe o bucata de material te#til. *ntroducem rapid in preajma, cusca cu matca, cusca avand orificiul de eliberare obturat cu un strat subtire de serbet de ahar. Stratul de serbet trebuie sa fie subtire pentru ca albinele sa poata elibera matca pana nu dispare efectul narcoti arii cu alcool. !ste de preferat ca matca sa fie i olata pe fagurii cu puiet, acolo unde se gaseste albina tanara din abundenta. -etoda este eficienta,rapida,matca incepand cateodata sa depuna oua chiar in iua introducerii. Ca procent de acceptare este sub metoda +custii capac+,insa per ansamblu putem sa ne declaram multumiti de ea. Metoda roiului artificial - acceptare 655 3 Cu aceasta metoda putem spune ca intram in ona de acceptare de 055 A. !ste o metoda simpla, dar care necesita ulterior o ingrijire adecvata a entitatii nou create (roiului nou) si de aceea este considerata un pic mai greoaie. %in punctul nostru de vedere,prin re ultatele obtinute ,nu putem decat sa o recomandam cu caldura tuturor apicultorilor. %in pacate, ca in toate lucrurile bune, e#ista si un impediment, anume cel legat de perioada limitata in care se poate folosi. .unile mai si iunie repre inta intervalul ideal de aplicare. ,robabil ca multi dintre dv. care au format roi +la pachet+ stiu care este procedura de introducere a matcilor. *n fapt metoda +roiului artificial+ consta in formarea unei noi familii folosind albina tanara si o matca performanta.*ata cum procedam noi pentru a introduce matcile $ *n jur de ora 00, cand majoritatea albinelor batrane sunt angrenate in cules, introducem intr-o roinita(fara faguri), cusca cu matca tanara. *n roinita, cu ajutorul unei palnii mari din carton se scutura cca. 0 Eg de albina tanara. ,entru a ne asigura ca albina este tanara se scutura doar ramele cu puiet, avand grija insa sa nu scuturam si matca familiei de ba a. %otam roiul cu un hranitor ce contine 5,4-0 /g de sirop si il ducem in pivnita pentru 3@ de ore. .a e#pirarea celor doua ile de i olare se muta familia nou formata intr-un corp de stup curat, dotat cu 3 faguri artificiali, un hranitor cu sirop si unul cu apa. -entionam ca matca se scoate din cusca si se introduce odata cu flu#ul de albine fara a mai lua nici o masura de precautie. 9rdinisul se reduce la jumatate. *n urmatoarele 03 ile avem grija sa mai aprovi ionam cu sirop,pentru ca fagurii artificiali sa fie crescuti. Sa conclu ionam $ dupa doua saptamani avem o familie noua, cu o matca tanara acceptata,cu fagurii claditi si insamantati. *n aceasta fa a avem posibilitatea de a continua de voltarea entitatii nou formate sau de a o uni cu familia a carei matca vrem sa o schimbam. %espre aceasta operatiune vom vorbi in alta pagina de sit.

*n final trebuie sa retinem ca acceptarea se produce in 055A din ca uri si ca folosirea acestei metode trebuie generali ata in stupina, mai ales cand avem de introdus matci valoroase. Metoda roiului artificial in aer li er - acceptare 655 3 -etoda roiului artificial format in aer liber este o varianta a celei descrise mai sus si asigura acelasi procentaj de acceptare de 055A. Cum procedam $ seara, i olam in cusca matca vi ata si o agatam pe o rama cu un fagure nou. ,e aceasta rama, aflata in aer liber, scuturam albina de pe 4-7 rame cu puiet.Albina batrana se intoarce in stupul de ba a iar cea tanara se strange in jurul matcii, pe fagure. (oiul astfel format, ramane peste noapte afara, urmand ca in dimineata urmatoare sa procedam ca in varianta 0. 'rebuie mentionat si aici ca ambele variante au aceeasi valabilitate si ca din observatiile noastre nu am sesi at nici o diferenta calitativa semnificativa. )olosirea uneia sau alteia din variante este doar o chestiune optionala, care depinde de deci ia personala a stuparului.

TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR

,entru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii, vom pre enta un e#emplu practic de crestere si imperechere al matcilor, care poate fi folosit de orice apicultor,fie el amator sau profesionist. ,rocedeele enumerate au fost folosite de autorii acestui site in cele doua stupine propii, de 015 si respectiv 045 familii de albine, putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comerciali are. %at fiind faptul ca tehnologiile se ba ea a pe abordarea profesionista a domeniului, numarul matcilor imperecheate obtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor, cu mentiunea ca scopul principal este acela de a pune accentul in primul rand pe calitate.

Conditii generale Stupinele sunt in stationar,amplasate pe mai multe vetre. ,astoralul si cresterea matcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a preferat aceasta formula. Singurele deplasari sunt cele de la salcam (oca ionale). .ocatia stupinelor este in ona central-subcarpatica a -oldovei si asigura un cules lung si de intensitate mica (faneata), sursele de polen fiind asigurate constant. ,erioada de crestere a matcilor este cuprinsa intre 04 mai si 25 iulie. $nelte si utila%e folosite Stupi ori ontali 07 rame : i olatoare rama cu gratii =anneman : diafragme de separare cu fereastra de 155 cm patrati, acoperita cu gratie =anneman : rame de crestere cu hranitor si un leat : sablon confectionat botci artificiale 0-4 capete : dopuri port-botci : lanteta transva are : nuclee imperechere 1-2 faguri. Tehnologii folosite "btinerea larvelor din familiile vi ate : pregatirea ramei de crestere : acceptarea si cresterea partiala in familii cu matca : finali area cresterii in familii orfani ate : formarea nucleelor de imperechere, introducerea botcilor si imperecherea : valorificarea matcilor imperecheate. Selectia si pregatirea familiilor Selectiei ii dam o atentie deosebita. *n acest sens familiile de albine donatoare de

larve, deci cele ale caror matci sunt vi ate pentru tragerea de urmase, sunt urmarite pe o perioada de 1-2 ani. Drupa de elita este an de an schimbata prin introducerea unor noi familii sau eliminarea altora. ,rincipalele caractere urmarite sunt cele arhicunoscute de toata lumea, cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia de miere. )amiliile doici sunt alese cu 0 an in urma, dintre cele cu o buna de voltare in toamna si primavara. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special, scopul principal fiind acela de a avea populatii masive de albina in preajma demararii cresterii. " mentiune pentru familiile doici $ practicam metoda familiilor ajutatoare, iernand un roi stolon langa familia de ba a,in ideea obtinerii de familii puternice. , tinerea si transvazarea larvelor -etoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transva area larvelor in varsta de 0 0;1 ile. "btinem aceste larve astfel $ se ia un fagure cladit(culoarea nu contea a) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie =anneman. ,entru ca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure, deci pentru a limita spatiul de ouat, toate fantele e#istente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate fi ros). %upa 13 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca.Acest fagure ramane in mijlocul cuibului inca 2-2 0;1 ile,timp in care materialul de crestere o sa ajunga in stadiul de larva tanara, numai buna de transva are. (ama de crestere arata ca in fig.0, ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioara si cu un singur leat de crestere. ,e leatul de crestere sunt amplasate uniform un numar de 03 botci artificiale, cu ajutorul dopurilor de fi#are. )i#area dopului de leat si a botcilor de dop se face cu ceara topita. *n ceea ce priveste metoda de transva are, practicam o transva are simpla stiind fiind faptul ca cea dubla nu aduce mari beneficii. Acceptarea otcilor , cresterea primara (ama de crestere o introducem intr-o familie ga duita in stup ori ontal de 07 rame, conditia de ba a fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 7 faguri cu puiet si o matca tanara. *nainte de introducerea ramei cu botci, restructuram familia doica formand doua entitati despartite de o diafragma cu fereastra acoperita cu gratie =anneman (apro#. 155 cm patrati)."rgani area cuibului este urmatoarea $ 0ompartimentul de crestere $ 0) )agure cu miere si polen proaspat : 1) )agure cu puiet capacit : 2) (ama de crestere cu hranitor : 3) (ama cu puiet capacit gata de eclo ionare : 4) %iafragma despartitoare cu fereastra acoperita: 0ompartimentul cu matca ! 7) - 07) restul de faguri e#istenti in stup cu mentiunea ca imediat dupa diafragma se asea a puietul si terminam cu fagurii cu miere si pastura. Astfel restructurata, lasam familia fara sa o deranjam, 13-27 de ore..a primul control verificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar variabil de botci acceptate(B-01 buc). 'ot la primul control umplem hranitorul de pe rama cu sirop de ahar, operatiune repetata peste 1 ile. %upa B-@ ile de la transva are scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie orfani ata. ,utem folosi familia doica , cu matca,pentru o crestere de matci pe tot se onul, practicand restructurari periodice.

,rfanizarea familiei crescatoare - finalizarea cresterii ,entru a obtine o familie orfani ata, fara puiet necapacit si care sa asigure o continuare favorabila a cresterii folosim +metoda Fordan+. Aceasta metoda consta in i olarea matcii cu ajutorul unei gratii =anneman intr-un compartiment separat al stupului. *n compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam de ambele parti cate un fagure gol. ,e cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) , iar in compartimentul 1, albinele vor capaci puietul. *n conclu ie lucrarea de obtinere a familiei orfani ate , fara puiet capacit trebuie sa demare e cu 8 ile inaintea introducerii ramei de crestere. ,entru a orfani a familia ridicam matca impreuna cu cei 2 faguri(fara albina). -otivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare este acela ca aceasta albina este tanara, deci apta pentru continuarea cresterii. %upa un control atent, rama cu rama, pentru a depista pre enta unor eventuale botci naturale, putem introduce fara grija rama cu botci. Recoltarea otcilor - imperecherea in nuclee .a 03-04 ile de la depunerea oualelor, recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele de imperechere. Aici matcile vor eclo iona si apoi se vor imperechea. Avand in vedere faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflu# mic(dar constant), de matci pentru imperechere am preferat sa formam nuclee pe 2 rame. Acestea pot fi intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fi folosite tot se onul. Nucleele se formea a ridicand din diferite familii cate doi faguri, unul cu hrana, unul cu puiet capacit, impreuna cu albina acoperitoare. *n nucleu se mai adauga o rama goala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta. %upa 13 de ore de la formarea lor se poate introduce botca. *n aceste nuclee matcile eclo ionea a din botci si se imperechea a. ,entru a verifica daca matca este imperecheata, asteptam sa apara primele oua pe fagure. ,entru a simplifica flu#ul de imperechere, matcile care nu depun oua in 04 ile de la eclo ionare sunt distruse. 'otusi,daca conditiile meteo au fost proaste si matcile nu au putut iesi pentru imperechere, distrugerea lor o amanam cu 2-3 ile. Aprecieri finale Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si tratea a profesionist problema , fiind folosita prin anii @5G de unul din marii producatori de matci ai !uropei( ,iana *talia). -odificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vi at doar adaptarea la conditiile locale. Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar pentru simplificare se pot elimina unele verigi (e#$continuarea si finali area cresterii in familia doica pornitoare).

PASTRAREA SI IERNAREA MATCILOR DE REZERVA

*n practica curenta apicultorii se intalnesc cu urmatoarea situatie $ dupa ce au produs un numar anume de matci imperecheate, trebuie sa gaseasca metode pentru a le stoca pentru o perioada determinata. Solutionarea acestor probleme necesita aplicarea unor metode practice si sigure, care sa permita supravietuirea cat mai indelungata a matcilor in afara familiilor. .a fel si in ca ul iernarii matcilor de re erva intervine aceeasi situatie. *nainte de a incepe sa e#punem metodele pe care le aveti la dispo itie o sa ne permitem un sfat $ atat apicultorii cu e#perienta cat si cei incepatori trebuie sa aborde e si aceasta problematica....pentru ca la urma urmei nu +lansam rachete+, ci doar facem un pas spre a pune apicultura pe un fagas profesionist.

Iernarea matcilor de rezerva Necesarul de matci de re erva intr-o stupina bine administrata este de 05-04A din numarul de familii. " sa avem nevoie de aceste matci pentru a le inlocui pe cele care au pierit din anumite motive sau pentru a forma in primavara familii temporare. Iernarea in nuclee adapostite langa familia de aza Aceasta metoda este poate cea mai facila si mai larg folosita de catre apicultorii amatori.*ernarea se poate face atat intr-un stup ori ontal cat si intr-un corp %adant, ambele sisteme fiind la fel de bune. *n luna septembrie, sau chiar de la inceputul lui octombrie daca conditiile ne permit, langa o familie de ba a se asea a un nucleu din 2-3 rame cu matca pe care dorim sa o iernam. Nucleul ga da contine o cantitate de 355-455 g albina si 4-7 /g miere de calitate. )amilia de ba a este despartita de nucleu printr-o diafragma etansa (fig.0), iar la sosirea vremii nefavorabile se vor impacheta cu materiale i olatoare. ,e tot parcursul iernii apicultorul trebuie sa faca 1-2 controale auditive, pentru a vedea cum se comporta albinele. 6entru aceasta metoda simpla mai exista si varianta gazduirii nucleului cu matca de rezerva intre doua familii de baza. Aceasta varianta (fig.1), se pretea a pentru stupul ori ontal, acolo unde spatiul mare permite ga duirea celor trei entitati. Conditiile de iernare a nucleului sunt mult imbunatatite, procentul de matci pierdute sca and simtitor. *n principiu la cele doua metode pierderea de matci nu depaseste 05-15 A, putand scade pana la 4 A in anii cu ierni mai blande. Iernarea matcilor in stupi compartimentati Aceasta metoda se practica in stupinele amatorilor cand se doreste iernarea unui numar mai mare de matci,fiind o metoda buna si sigura. Se pot folosi drept adapost stupi ori ontali, corpuri %adant sau chiar maga ine. Corpul respectiv se compartimentea a cu diafragme etanse in mai multe +camere+. *ntr-un stup ori ontal se pot ga dui 4 nuclee pe 2 rame, iar intr-un corp %adant 2 nuclee pe 2 rame. )iecare compartiment contine 5,3-5,7 /g de albina si 3-7 /g de miere de calitate. Nucleele le organi am perechi, in scopul mentinerii caldurii. 9n impachetaj corect al stupului este de dorit, la fel si controalele din timpul iernii. ,rimavara, matcile de re erva se folosesc acolo unde avem nevoie. *ceasta metoda de iernare are si o alta varianta care consta in inlocuirea diafragmelor de etansare normale cu diafragme prevazute cu mici fereste (&''-3'' cm patrati) acoperite de plasa.,lasa de sarma trebuie sa aiba ochiurile mici ,pentru a impedica albinele si matcile sa treaca dintr-un compartiment in altul. Avantajul metodei este acela ca se micsorea a cantitatea de albina la 5,1-5,2 /g (0-1 faguri) si de hrana la 1-2 /g pe compartiment. %e multe ori insa (nu e obligatoriu), procentul de matci care pier este mai mare (14 A) indeosebi la nucleii marginasi. *precieri personale - (eali atorii acestui site au folosit aceste metode de iernare, inclusiv variantele lor, in stupinele proprii si re ultatele au fost multumitoare. 'otusi diferentele de la un an la altul a procentului de marci pierdute au fost mari (4-14 A), fapt pentru care trebuie sa mentionam ca succesul lucrarii depinde atat de conditiile meteo specifice iernii, cat si de atentia cu care tratam problematica. Iernarea matcilor in afara familiilor *n cele ce urmea a vom e#pune o metoda de iernare a matcilor in afara familiilor, metoda elaborata si e#perimentata de N. )oti, inca din 0841. Ca e#perienta

personala trebuie sa va spunem ca si noi am incercat metoda, insa re ultatele au fost nesatisfacatoare. ,robabil ca aceste re ultate au fost determinate de unele greseli pe care le-am facut pe parcursul lucrarilor. 9na dintre greseli a fost ca am administrat mierea netratata cu un produs anti-nosema, in speta )umidil 6. 0eea ce trebuie sa retinem este faptul ca in toata literatura de specialitate aparuta din anul =5& pana in prezent,metoda este descrisa ca una valabila si sigura. Aceasta tehnologie poate fi folosita atat vara, cand dorim sa depo itam fara cheltuieli substantiale un numar mai mare de matci imperecheate (pentru van are sau nevoi proprii), cat si iarna cand vrem sa iernam matci de re erva. *n principiu metoda consta in introducerea matcii intr-o mica cusca impreuna cu un numar de 35-45 de albine si hrana necesara. %in cand in cand, albinele insotitoare se schimba si se fac completari cu hrana. ,entru reusita lucrarii avem nevoie de urmatoarele materiale $ 0usti tip <oti $ Cusca este construita din material plastic (polistiren - soc) si are forma dreptunghiulara(ve i fig.3), cu dimensiunile interioare B5;45;34 mm. Corpul custii se inchide cu un capac glisant, in interior se montea a un faguras de 75;45 mm. Cusca mai este preva uta cu un hranitor montat in peretele superior, transferul de hrana fiind facut printr-un orificiu de 1 mm. 5ulap depozitat custi $ ,entru o mai buna protejare termica si fonica a matcilor si albinelor, custile sunt tinute in dulapuri simple. 9n dulap pentru 15 de matci, necesar pentru iernarea matcilor la nivel de amator se confectionea a din scandura de brad (15 mm grosime). Acest dulap are dimensiunile interioare de 225;145;145 mm fiind preva ut in interior cu sipci de sprijin. 0olivii de matca $ Aceste colivii se folosesc pentru pastrarea provi orie a matcilor cand se face schimbul de albine. *n loc de colivii se pot folosi cu succes si cutii goale de chibrituri. <aguri pentru echiparea custilor $ Se folosesc faguri vechi in care s-au crescut min. 2 generatii de puiet, cu sarmele scoase si taiati la dimensiunea custilor. >rana si albine insotitoare $ Ca hrana se foloseste mierea de salcam fluida , fara cristale, in cantitate de 155 g;matca (pentru intreaga perioada). Albinele de schimb, cate 14-25 g(145-255 albine);matca , in perfecta stare de sanatate, cantitate necesara pentru intreaga iarna. 0um procedam $ ,erioada propice pentru trecerea matcilor din nuclee este intre 0504 octombrie. Nu este un termen batut in cuie, lucrarea putand fi facuta si in septembrie sau noiembrie. *nainte se depara itea a fagurii facand fumigatii cu acid acetic industrial(2-4 ile), se aerisesc si se dimensionea a.Custile se spala cu apa si detergent, se clatesc si se usuca. -ontam fagurasii de infectati cu ajutorul cerii lichide, in acest fel cusca fiind apta sa-si primeasca oaspetii. ,opularea custilor se face in aer liber (daca avem un numar mic de matci). (idicam matca si o ase am provi oriu in colivie, prin prindere directa sau cu ajutorul unui tub de sticla. )agurele de pe care am ridicat matca, se asea a in po itie verticala si

prelevam direct cu cusca de iernare un numar de 35-45 de albine. %upa ce indepartam albinele agatate pe e#terior ,introducem matca , umplem hranitoarele cu miere(15 g) si transferam custile in dulap. Saptamanal controlam modul de iernare operatiune ce consta in verificarea starii matcii,a albinelor insotitoare, a hranei etc. Schimbul de albine insotitoare se face la 2-3 saptamani in perioada octombrie ianuarie si la 1-2 saptamani in februarie martie. Cateva reguli care trebuie respectate obligatoriu $ $)+nlocuirea albinei insotitoare uzate, se face numai cu albine provenite din familii puternice astfel avand garantia ca acestea vor supravetui si vor avea grija de matca. &)5aca matcile provin din nuclee slabe, se folosesc inca de la prima populare albine provenite din familii puternice. 3)7emperatura in spatiile unde iernam matcile sa nu scada sub 07 grade C, stiind ca o temperatura optima este cuprinsa intre 15 - 12 grade C. ?)0and facem schimbul de albine insotitoare,fiecare matca se va introduce in cusca ei.%aca nu respectam aceasta regula ,naclairea matcii este obligatorie. 5);ierea folosita trebuie sa fie de salcam , fara cristale si obligatoriu tratata cu 0 la mie )umidil 6. Chiar daca la iernare am obtinut re ultate slabe( repet, doar fiinca nu am respectat tehnologia), lucrurile s-au schimbat cand am folosit aceasta metoda pentru a pastra matci in perioada de vara. Astfel, cu o cheltuiala minima,depo itam 055-045 de matci de van are (pentru 25-75 de ile),pana in momentul cand gasim cumparatori pentru ele. Cand spunem 25-75 de ile asta nu inseamna ca o matca este tinuta in cusca toata aceasta perioada. %e obicei durata stocarii unei matci care a ouat in nucleu nu depaseste 04 ile. *n conclu ie recomandam aceasta metoda, iar pentru detalii mai recomandam si consultarea +-anualului apicultorului+, ed.3, 08B8, acolo unde o sa gasiti tehnologia mai amplu descrisa. &astrarea matcilor in perioada de vara ,e langa metoda stocarii matcilor in afara familiilor, din anul 1550 am mai e#perimentat o alta metoda care a dat re ultate favorabile. !ste o metoda usoara si sigura care o sa va ofere mari satisfactii. Se ia un corp de %adant si se imparte in 2 compartimente. )iecare compartiment este preva ut cu un urdinis, cel din mijloc pe peretele frontal, iar cele doua marginase pe peretii laterali. %easemeni, fiecare compartiment este preva ut cu podisor propriu, avand grija ca podisoarele si diafragmele sa asigure o etansei are perfecta (foarte important). ,entru fiecare sectiune se asigura si un hranitor cu capacitatea de 0,4 l sirop. Nucleele sunt organi ate pe trei rame si contin un fagure cu albina si puiet, un fagure cu miere si un fagure gol, respectiv matca. %upa o anumita perioada, cand matcile incep sa oua si puietul sa eclo ione e, cele trei podisoare se pot inlocui cu gratii =anneman. %aca apare un cules, peste corpul de ba a se asea a un maga in, unde albinele din nuclee (circuland liber prin gratiile =anneman), depun mierea. Cand folosim o matca, unificam nucleul orfan cu cel alaturat, operatiune pe care o repetam si la e#tragerea matcii 1. 'rebuie sa mentionam ca in lipsa unui cules albinele din fiecare nucleu trebuie hranite cu sirop de ahar. %upa cum am mai spus, metoda este sigura si nu trebuie sa va temeti ca o sa dati rateuri daca o sa respectati tehnologia descrisa.

Conluzii finale Aceste metode sunt descrise, mai bine sau nu, in toata literatura de specialitate de la noi. %esigur ca mai sunt si multe altele, important insa este sa le si aplicati....si sa nu ramaneti la stadiul de +cititor+.

CRESTEREA MATCILOR CU METODA MILLER

-icul apicultor se loveste de o problema majora inca din anul doi de activitate.Aceasta problema este repre entata de procurarea matcilor necesare inmultirilor curente din stupina.,roblema este multiplicata si de lipsa de e#perienta pe care o resimte fiecare incepator.*n aceste conditii asigurarea cu matci crescute in stupina proprie devine o prioritate.

*n paginile acestui site am e#pus mai multe metode de crestere,unele mai simple,altele mai complicate.,entru a veni in ajutorul apicultorului incepator o sa aprofundam o metoda (deja e#pusa),care poate repre enta un punct de plecare.Aceasta metoda simpla este metoda -iller si poate asigura tot necesarul de matci intr-o stupina de pana in 45 de familii de albine.6ineinteles numarul matcilor obtinute poate fi mult mai mare insa se presupune ca odata cu cresterea numerica a stupinei trebuie abordate alte cai. Alegem din stupina o familie cu performante mari,a carei matca ne-a multumit..a inceput,pentru apicultorul cu un numar mic de stupi,operatiunea nu poate da mari batai de cap.%in aceasta familie vom trage noi matci. ,regatim familia in felul urmator $ scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi , avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele.'rebuie sa avem mare grija ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului si sa aiba deja trase botci naturale. *n familia astfel restructurata ,lasam toate ramele cu hrana , doua rame cu puiet gata de eclo ionare, albinele acoperitoare si matca. ,regatim rama de crestere,fig. 0, astfel $ pe o rama goala (fara fagure) lipim de spetea a superioara 3-4 bucati de fagure artificial,triunghiulare cu ba a de 4-7 cm..ipirea fagurasilor artificiali o facem cu ceara topita ,in asa fel incat sa nu se desprinda de stinghia superioara. ,regatim stupul ca in fig. 1, ase and ramele dupa schema $ de o parte si de alta a cuibului , faguri cu miere si polen ,in centru , fagure cu puiet capacit , rama de crestere , fagure cu puiet capacit .%aca consideram ca albina acoperitoare nu este indeajuns putem sa mai restrangem cuibul,scotand una dintre ramele cu hrana.*n principiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti din abundenta cu albina. %aca hranim stimulent cu 255-355 ml sirop pe i,albinele vor incepe sa cladeasca fagurasii din rama de crestere.%atorita conditiilor create in cuib,adica miere si polen din abundenta,populatie numeroasa si compacta pe faguri,matca sesi ea a deficitul de puiet si insamantea a rapid fagurasii nou crescuti.Acest lucru se intampla in 2-4 ile de la introducerea ramei. Cand cantitatea de oua este suficienta,ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfani ata complet.Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere un numar cat mai mare de oua."rfani area o facem astfel $ identificam matca si impreuna cu cu fagurii cu puiet (capacit sau nu), o mutam intr-un alt corp. 'oti fagurii ramasi in familia crescatoare vor fi scuturati de albine si controlati,pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. %upa formarea familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasii insamantati,

albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale e#istente. =ranite suplimentar daca nu e#ista un cules de intretinere,vor trage mai multe botci pe fiecare faguras din rama cu oua,fig 2.6otcile pot fi recoltate dupa 8 ile de la introducerea fagurelui,avand grija ca intre depunerea oului si recoltare,sa nu treaca mai mult de 03 ile. Cele doua familii,furni oare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar. 6otcile recoltate inainte de eclo ionarea matcilor se folosesc direct in familii,cand vrem sa schimbam matca,in roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera in nuclee ,unde dupa eclo ionare, matcile se pot imperechea. %upa cum vedeti,cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor,fara a fi nevoie ca apicultorul sa aiba un bagaj consistent de e#perienta. Calitativ matcile obtinute prin metoda -iller sunt bune,fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute prin tran va are simpla sau dubla. Satisfactia de a produce aceste matci cu forte proprii,inca din anul doi de apicultura este insa asa mare,incat micile diferente nici nu mai sunt bagate in seama.

CRESTEREA MATCILOR FARA TRANSVAZARE

Necesitatea tratarii pe larg a acestui subiect, la nivel de amatori, deriva din comple#itatea problematicii aparute odata cu demararea operatiunilor de crestere. Aceste pagini cuprind informatii cu caracter practic, referitoare la cresterea matcilor fara transva are.

Albinele sunt puse in situatia de a creste matci in trei ca uri $ - 4oirea naturala. !ste unica cale prin care familiile de albine se inmultesc in mod natural. Acest fapt duce nu numai la o simpla crestere de matci, ci si la o divi are a lor in 1,2,3 noi familii(roiuri). Se poate ajunge ca prin roirea consecutiva, familia de ba a sa dispara. *n urma pregatirii procesului de roire naturala, re ulta un numar variabil de botci (25-45 buc.), functie de puterea familiei si de apetitul acesteia pentru crestere, botci care sunt po itionate pe e#tremitatile fagurilor. - "chimbarea linistita a matcii. Sunt o serie de familii de albine la care instinctul de roire este mult atenuat. Aceste familii se comporta un pic ciudat daca se ia in considerare comportamentul celorlalte. ,use in situatii favorabile roirii, acestea se vor multumi sa-si schimbe linistit matca, cele doua matci convietuind chiar impreuna cateodata, insa divi area ulterioara(roirea)nu se produce. ,entru schimbarea linistita a matcii, albinele cladesc un numar mic de botci(2-4 buc.), pe marginile fagurilor. - 0resteri de salvare. %in diferite cau e accidentale, albinele pot ramane fara matca. ,entru a creste o noua matca, ele transforma in botci, celule ce contin larve de lucratoare, larvele primind drept hrana laptisor de matca. Numarul botcilor de salvare este de 15-25 buc., aceste botci fiind po itionate pe suprafata interioara a fagurelui,acolo unde se gasesc si larvele.

METODE DE CRESTERE FARA TRANSVAZARE

,entru a nu plictisi cititorii acestor pagini, vom trece la abordarea directa a metodelor de crestere, urmand sa e#punem intreaga problematica legata de obtinerea matcilor,

ulterior. -etodele e#puse sunt multe si diverse, iar intrebarea +de ce nu se e#pune o singura metoda, care este considerata cea mai buna+, apare in mintea oricui. -otivul este foarte simplu $ o singura metoda nu este niciodata potrivita tuturor apicultorilor si mai ales pentru toate conditiile de intretinere, climatice etc. Apoi intervine si factorul legat de numarul de matci ce se urmareste a se obtine, de calificarea apicultorului. *n orice ca fiecare apicultor va avea si o versiune proprie a metodei puse in discutie. ,entru o mai buna intelegere, vom pre enta avantajele si de avantajele fiecarei metode in parte, urmand ca dv. sa alegeti. Metoda 0matcilor de salvare0 *n (omania (si nu numai), aceasta metoda este mult indragita de apicultorii incepatori.S implitatea si usurinta cu care se obtin matci, numarul mic de interventii in cuib, fac ca aceasta sa fie agreata, cu toate ca matcile obtinute au o calitate indoielnica. *ata pe scurt care sunt pasii de urmat $ cand apicultorul doreste sa inmulteasca o familie de albine, si implicit sa obtina un numar de matci, divi ea a acea familie in doua. " divi iune ramane cu matca batrana, urmand ca cealalta sa-si creasca matca. %ivi iunea fara matca, ase ata intr-o cutie noua, sesi ea a lipsa reginei si incepe sasi cladeasca botci. 6otcile vor fi construite prin modificarea celulelor cu larve de lucratoare. Apicultorul nu are de facut decat sa astepte eclo ionarea primei matci, care evident o sa-si ucida suratele. %aca se urmareste si recoltarea unor botci pentru a fi folosite in alte familii, acestea se vor recolta dupa capacire si vor fi introduse in stupii vi ati. " alta varianta este obtinerea directa a matcilor, fara a divi a familia. *n principiu este vorba numai de suprimarea matcii batrane, lasand restul sa decurga de la sine. %in nou dupa capacirea botcilor, acestea se vor recolta si folosi unde este nevoie. *vanta e ! metoda este simpla si usoara, si nu cere decat o calificare minima a stuparului. 5ezavanta e ! "e obtin matci mici si de o calitate indoielnica. -otivele care influentea a slaba calitate a matcilor obtinute sunt $ - albinele iau in crestere larve de varste diferite, iar o selectie ulterioara a botcilor nu poate fi facuta. - albinele construiesc botci mici pentru ca nu reusesc sa largeasca cat trebuie celulele de lucratoare : in aceste celule s-a mai crescut puiet iar +camasile+ generatiilor trecute, consolidea a prea tare peretii acestor celule. - recoltarea botcilor este greoaie datorita po itiei pe fagure si implica riscuri mari vi avi de distrugerea matcilor ce le ga duiesc. *ceasta metoda nu este recomandata apicultorilor, decat ocazional, cand acestia sunt lipsiti de experienta (anul $,anul &), urmand ca pe masura ce se se familiarizeaza cu problematica apicola, sa adopte alte variante de crestere a matcilor. Metoda 0decuparea fagurelui0 ,entru obtinerea de matci mai mari, de calitate, metoda e#pusa mai sus a fost perfectionata. Cate din cau ele ce duc la cresterea de matci necorespun atoare au fost eliminate, urmea a sa ne lamurim. Sigur este ca +decuparea fagurelui+ are variante care se aplica atat in (omania cat si in "ccident.

- Taietura in arc (varianta occidentala) : A repre entat mult timp principala metoda recomandata incepatorilor. Se alege un fagure insamantat, deschis la culoare, in care nu s-a depus pentru prima oara puiet. ,e acest fagure situatia sta cam asa $ in partea superioara se gaseste coronita de miere, puietul necapacit(de toate varstele) fiind ase at concentric pe restul suprafetei. ,e acest fagure se practica o taietura in lungul onei cu larvele cele mai tinere, tinand seama ca in mijloc se afla larve mai batrane. 'aietura sub forma de arc(ve i fig.0), se face cu ajutorul unui cutit cu lama subtire si incal ita in apa clocotita. Se are grija ca taietura efectuata sa nu distruga larvele vi ate, iar daca fagurele este insarmat, bucatile taiate se scot cu mare atentie. %upa indepartarea bucatii inferioare, urmea a rarirea larvelor, in scopul impiedicarii aparitiei botcilor lipite. (arirea se face cu ajutorul unei spatule de lemn(betigas), urmarind ca larvele ramase de pe o parte sau alta a fagurelui, sa fie fata in fata, daca este posibil. Cand spunem ca rarim larvele, ne referim bineinteles la celulele de pe conturul +taieturii in arc+, albinele preferand sa construiasca acolo botcile. Avand fagurele astfel pregatit, trebuie sa ne ocupam si de familia de albine. Aceasta se va restructura inlaturand toti fagurii care contin puiet necapacit, pentru a obliga albinele sa ia in crestere larvele din fagurele introdus. )agurii scosi se vor da altor familii de albine, insa fara albina de acoperire. Cu matca batrana se poate forma un roi, sau putem sa o omoram. Astfel pregatite albinele, vor lua in crestere larvele de pe conturul taieturii, construind un numar mare de botci. - Decuparea fagurelui (varianta romaneasca) $ Stim deja ca taierea fagurelui are ca principal scop selectarea larvelor tinere si facilitarea construirii botcilor de catre albine. *n varianta folosita la noi, aceasta taiere are un alt scop si anume acela de a inchide lantul de crestere. Astfel albinele doici se vor regasi in numar mai mare in preajma larvelor de luat in crestere. %upa incetarea culesului la salcam procedam astfel $ *n mijlocul cuibului familiei de albine, introducem un fagure gol in care nu s-a mai crescut puiet si care este stropit cu sirop de ahar. %upa 3-4 ile, daca avem noroc,matca o sa umple fagurele cu oua. ,entru siguranta putem introduce fagurele si matca intr-un i olator cu gratie =anneman, pentru a o obliga sa oua numai acolo. *n tot acest timp(3-4 ile), hranim stimulent albinele cu sirop sau serbet de ahar. .a e#pirarea perioadei, scoatem fagurele insamantat si il ducem in cabana, dupa ce in prealabil l-am scuturat de albina de acoperire. Aici,cu ajutorul unui cutit cu lama subtire(cater), incal it in apa clocotita, decupam jumatatea inferioara. ,e jumatatea superioara, alegem 04 celule cu oua pe o fata si 04 pe cealalta, avand grija ca aceste celule sa nu se afle dispuse simetric fata de vecina corespun atoare fetei celelalte. Cu acelasi cutit, radem toate celelalte celule in afara de cele 25 alese pentru crestere. . precizare ! pentru a trece dincolo de expunerea literara a metodei, trebuie mentionat ca ordinea fireasca si practica a etapelor este aceea in care prima oara se face restructurarea si orfanizarea si apoi pregatirea fagurelui. %in familia de ba a ridicam matca, formam un roi, daca vrem sa o pastram, sau o omoram. Apoi vom lua fiecare fagure in parte si scuturat de albine il vom cerceta vi ual. *n principiu este vorba despre inlaturarea tuturor fagurilor care contin puiet necapacit sau oua. *n stup vor ramane numai fagurii cu puiet capacit, miere sau

pastura. )agurii cu puiet necapacit sau oua se vor da altor familii de albine. !ste foarte important ca in familia crescatoare sa nu ramana nici o celula cu ou sau larva. . alta precizare ! pentru a mari sansele ca ouale sa fie luate in crestere, mai exista si varianta ridicarii tuturor fagurilor ce contin puiet, familia de albine ramanand numai pe fagurii de hrana, care se vor putea controla mai usor. Astfel pregatita familia de albine, orfani ata si fara oua sau larve(sau numai cu puiet capacit), primeste in mijlocul cuibului fagurele cu cele 25 de oua. %upa 05-00 ile, timp in care familia nu va fi deranjata decat pentru 0-1 controale a acceptarii, vom avea botci capacite gata de recoltare, pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. - *vanta e ! folosind aceasta metoda relativ simpla, calitatea matcilor se imbunatateste considerabil (mai ales in varianta romaneasca). - 5ezavanta e ! metoda nu elimina toate inconvenientele si limitarile legate de crestere.

MATCI FARA TRANSVAZARE (part. 2)

Alte metode de crestere a matcilor fara transva are , in stupina proprie , ce pot fi folosite de micul apicultor , sunt $

Metoda fasiilor de fagure, celulelor taiate sau stantate *mbunatatirea metodelor de crestere a matcilor, presupune si practicarea de noi procedee, mai comple#e si performante. *n aceasta categorie se incadrea a si metoda fasiilor de fagure sau diferitele ei variante. )agurele in care nu s-a mai crescut puiet si insamantat de matca captiva intre cele doua gratii =anneman, se asea a pe o suprafata plana. Cu ajutorul unui cater incal it se taie fasii de fagure, care trebuie sa cuprinda larve tinere, cu varsta cunoscuta. ,rocedeul presupune si folosirea ramei de crestere,care este de fapt o rama normala, preva uta cu sipci(1 buc.), de lungimea luminii interioare a fagurelui. ,e acestea se vor fi#a fasiile de fagure cu larvele selectate in vederea cresterii. )i#area se face prin lipirea in 2-3 puncte cu ceara topita, sau cu ajutorul unor bride de sarma. ,e toata lungimea fasiei de fagure, de pe fiecare leat, se raresc larvele astfel ca in final larvele ramase sa aiba o distanta de 0-1 cm intre ele. Aceste fasii se mai pot fragmenta in 1-2 buc.,urmand ca fiecare fasie sa fie prinsa separat pe leat, operatie urmata de aceeasi rarire a larvelor. *n final rama de crestere,cu cele doua leaturi pe care au fost fi#ate fasiile de faguri cu larve rarite, se introduce in familia doica, dupa o orfani are prealabila a acesteia. -etoda este cunoscuta sub denumirea de /metoda *lle@/. " alta varianta este aceea in care nu se folosesc fasii de fagure, ci doar celule taiate cu un cater sau cu o stanta. .a taierea sau stantarea celulelor cu larve se urmareste decuparea unei singure celule, asfel incat aceasta sa contina si cate un sfert din celulele vecine. ,entru stantare E.Heiss recomanda stanta elvetiana,aceasta fiind un tub de tabla despicat in doua, cele doua jumatati fiind prinse cu un elastic si avand la un capat marginea foarte bine ascutita. %ecupand o celula, stanta strapunge fagurele, partea opusa care cuprinde celula simetrica fiind apoi modelata ca ba a pentru suport. Celulele stantate se vor prinde pe cele doua sipci ale ramei de crestere, la 1 cm una de alta cu ajutorul unor tablite sau dopuri despicate. (ama cu cele 15-25 de celule se introduce intr-o familie doica, orfani ata de 1-7 ore si fara puiet.

- *vanta e ! albinele iau in crestere un procent mai mare de larve, calitatea matcilor fiind mai buna. - 5ezavanta e ! metoda necesita o manopera mare, iar matcile nu a ung la greutatea celor obtinute prin transvazare. Metoda (rlnagen ) cresterea din ou cu cui uri de celule Aceasta metoda poarta denumirea de !rlangen si are la ba a cresterea din ou. !tapele care trebuie urmate sunt $ "btinerea materialului de pornire se face introducand un fagure in care nu s-a mai crescut puiet, intr-un i olator cu gratie =anneman, impreuna cu matca din care vrem sa tragem descendenti. %upa 1 ile ridicam fagurele cu oua si eliberam matca. %in acest fagure se taie cu un cater incal it fasii ori ontale care sa cuprinda pe latime 1 celule intregi si de lungimea fagurelui. Aceste fasii se sectionea a in bucati de 4-7 celule intregi. %upa ce am obtinut aceste cuiburi de celule, urmea a sa le prelucram pentru a le putea fi#a pe leatul de crestere. *n acest scop partea opusa se modelea a intre degete pentru a forma un dinte. Cu o scobitoare se distrug apoi toate ouale, in afara de unul, urmand sa e#ecutam operatiunea pentru fiecare cuib in parte. )i#am fiecare cuib,care practic contine un ou, cu ajutorul dopurilor. Aceste dopuri vor fi despicate si preva ute cu un elastic pentru a putea fi unite cele doua parti. Se ia un dop, si intre cele doua parti se v-a introduce dintele cuibului, dupa care aplicam elasticul de fi#are. %opurile ce contin cuiburile se lipesc pe leat cu ceara la 1 cm unul de altul(masurat de la centru la centru). 5e avut in vedere $ oul de 0 0;1 i re ista in afara coloniei 1 ore, deci pregatirea cuiburilor nu trebuie sa depaseasca aceast interval de timp : se vor prefera oua mai batrane 1-1 0;1 ile daca dorim sa depasim aceste 1 ore : celulele cuibului se pot scurta la jumatate. (ama cu cuiburile ce contin fiecare cate un ou se introduce in mijlocul unei familii orfani ate de 1-7 ore, al carui puiet necapacit a fost ridicat(inclusiv ouale). Conform tehnologiei nu este recomandata acceptarea si cresterea in colonie cu matca, nici chiar in varianta separarii prin diafragma cu gratie. - *vanta e ! metoda poate fi o alternativa la transvazare, calitatea matcilor fiind buna. - 5ezavanta e ! matcile sunt putin mai mici decat cele obtinute prin transvazarea larvelor. Metoda Miller Alegem din stupina o familie cu performante mari, a carei matca ne-a multumit. %in aceasta familie scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi, avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele. *n familia astfel restructurata, lasam toate ramele cu hrana, doua rame cu puiet gata de eclo ionare, albinele acoperitoare si matca. ,regatim o rama de crestere astfel$ pe o rama goala (fara fagure) lipim de spetea a superioara 4 bucati de fagure artificial, triunghiulare cu ba a de 4 cm. *n stup ase am ramele dupa schema $ de o parte si de alta a cuibului, faguri cu miere si

polen, in centru, fagure cu puiet capacit, rama de crestere, fagure cu puiet capacit. %aca hranim stimulent cu 255 ml sirop pe i, albinele vor incepe sa cladeasca fagurele din rama de crestere, iar matca depune oua. Cand cantitatea de oua este suficienta, ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfani ata complet (ridicand puietul si matca). 'oti fagurii din familia orfani ata vor fi scuturati de albine si controlati, pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. *n acest timp, familia crescatoare, hranita suplimentar, trage botci pe fagurele cu oua, care botci pot fi recoltate dupa 8 ile de la introducerea fagurelui. Cele doua familii, furni oare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar. - *vanta e ! metoda este la indemana oricarui apicultor, fiind si o metoda sigura. - 5ezavanta e ! aceleasi ca si la celelalte metode ce nu folosesc transvazarea. Matci de schim are linistita Cu toate ca practic nu repre inta o metoda in care apicultorul intervine decisiv (se limitea a numai la recoltarea botcilor) trebuie neaparat mentionata. )amiliile care isi schimba linistit matca, construiesc cateva botci de calitate, care botci pot fi recoltate, introduse intr-un nucleu de 1-2 faguri fara puiet, iar dupa imperecherea matcii nucleul se uneste cu familia a carei matca vrem sa o schimbam (dupa orfani area prealabila). - *vanta e ! se obtin matci de calitate, cu un instinct minim de roire. - 5ezavanta e ! numarul mic de botci si implicit de familii care au acest instinct.

CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA

%aca o sa intrebati orice stupar +batran+ care e cheia apiculturii o sa va raspunda +matcile taica , matcile+. Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. " matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici re ulta toate $ productia de miere, blandetea albinelor, apetitul mai mare sau mai mic pentru roit, starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic.

!#ista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine (parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 2-3 ani da re ultate foarte bune, dar din pacate nu toti apicultorii o pot face. " treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici, cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure. &om trata urmatoarele subiecte $ - cresterea controlata a matcilor de calitate ; imperecherea matcilor in nuclee ; introducerea matcilor in familiile de albine. *n acest scop o sa va e#punem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie. &roducerea matcilor - conditii generale %e obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare, considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. !i se multumesc cu

procurarea de matci din +comert+ sau in cel mai bun ca le folosesc pe cele re ultate din roirea naturala. ! perfect si asa >>> Se poate face si apicultura din bucati, insa nici o satisfactie nu e mai mare, decat aceea de a produce regine (poate doar obtinerea unei productii apicole mari). ,roducerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos, cand in natura e#ista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. *n unele ca uri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei. *n toate ca urile (indiferent de metoda aleasa), stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii$ - in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate )-, faguri cu puiet ; sa aiba cuiburile bine impachetate ; sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finali area lucrarii. Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si elemente +novatoare+. &roducerea matcilor - provocarea frigurilor roitului Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul, sunt cele obtinute cand familia roieste natural. (oirea naturala are doua de avantaje $ unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea, totul decurgand de la sine in mod natural. Alt de avantaj scos in evidenta de literatura de specialitate, este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. *nteresul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare, numai ca de ideratul este greu de atins, daca nu imposibil. 8atural, procentul familiilor neroitoare se situeaza la ?-5 % din totalul familiilor pe care le avem, asa ca a insista in acest sens este o greseala. -omentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului. Ce avem de facut $ inca din primavara familia vi ata (cea mai buna din stupina) se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de de voltare optim. Cand numarul de rame cu puiet ajunge la B-@ buc. si e#ista un numar mare de albine tinere, imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit, prelevate din alti stupi. "peratiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara, cat si de o stramtorare a cuibului. *n scurt timp, prin aparitia noilor generatii, populatia de albina tanara creste si in stup se crea a conditiile de roire. .a momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un numar mare de botci. *n tot acest timp in natura trebuie sa e#iste un bun cules de nectar si polen. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate, se recoltea a cele mai frumoase, cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. *nainte de a taia, lama se incal este la o lampa cu spirt. 6otcile recoltate se asea a intr-o cutie cu vata, avand grija sa nu le turtim. *n final acestea se folosesc imediat, fie formand nuclee de imperechere, fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca. &roducerea matcilor - metoda fara transvazare 9n procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres, recomandat apicultorilor incepatori cat si celor e#perimentati este procedeul +crestere fara transva are+. 'ehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor ?aharia &oiculescu este o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii 45). *ata cum se procedea a $ - alegem din stupina stupul cel mai performant, cu o buna de voltare de primavara.

Cu circa 04-15 ile inainte de culesul la salcam - momentul difera de la o ona la alta, cat si in functie de dorinta apicultorului - introducem un fagure cu puiet capacit. - peste 05 ile familia crescatoare va mai primi 1 faguri : unul cu puiet capacit si un altul gol. )agurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului. Albinele se vor stimula ilnic. - peste 3-4 ile se verifica fagurele nou crescut, care intre timp a fost insamantat de matca. - acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna cu un fagure de hrana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire, se ridica din familia de ba a si se asea a in alt stup formand un roi. (oiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul. - dupa aceste operatiuni trecem la familia orfani ata. %in aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit, care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). 'rebuie sa acordam ma#ima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor. Acestea se scutura de albine cu ma#ima atentie, urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite. Atentie, se vor verifica toti fagurii, inclusiv cei cu hrana. - in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana.Aici se vor marca 04 celule cu ou, pe o fata si 04 pe cealalta, avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete. )agurele se scurtea a la jumatate, indepartand jumatatea inferioara. 'oate celulele, in afara de cele 25 alese, se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit. - familia orfani ata, in tot acest timp, sesi ea a lipsa matcii si intra in alerta. Acum este momentul sa introducem fagurele, pregatit, cu oua pentru crestere. *n cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasone e botcile. !ste recomandat ca in natura sa fie un bun cules. ,utem stimula albinele si cu ahar candi sau tos, umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor. - peste 05-01 ile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere. Atentie, nu intar iati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclo ionea a le va distruge. Introducerea matcilor Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. Comportarea albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii $ - e#istenta sau lipsa culesului : primirea matcii este favori ata de e#istenta unui cules bun. *n perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 2-3 ile,cu sirop de ahar. - introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare, decat in ca ul celor introduse iua. - o matca imperecheata, care incepe imediat sa oua, este primita mai bine decat una neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (avi celor ce cumpara matci). - primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite, decat in perioada ce corespunde roirii naturale. - lipsa totala puietului este o situatie favori anta : in ca ul pre entei celui capacit se face mai greu : pre enta botcilor face introducerea imposibila. - albinele tinere accepta mai bine matcile, decat cele batrane. *n privinta tehnicilor de introducere a acestor matci, trebuie sa remarcam din nou ca

e#ista mai multe metode, apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 0-1 care sunt considerate mai sigure. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii (in colivie). Cum se procedea a $ - in ca ul in care familia nu este orfana , se identifica matca si se scoate din stup. %aca matca mai pre inta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare. - dupa 3-4 ore de la orfani are, se introduce noua matca in colivie, ase and si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului, pe o suprafata cu miere necapacita, pentru ca matca sa se poata hrani. - la 0-1 ile,se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactionea a albinele. %aca acestea nu mai sunt agresive, inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri. *cum urmeaza momentul cel mai important ! albinele trebuie lasate in liniste 3-? zile, apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul. *n acest timp albinele rod bucatica de fagure si eliberea a matca. - la e#pirarea celor 3 ile se mai deschide odata stupul, se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna oua. - urmatoarele interventii sunt facute la B ile (calculate dupa cele 3), introducand un fagure pentru ouat si una la 10 de ile pentru o verificare si organi are finala. ,entru introducerea botcilor, trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct, sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu, pentru mai multa siguranta. Imperecherea matcilor - formarea nucleelor %upa 05-00 ile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore, botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. 6ineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare, dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa. <ormarea nucleelor - albinele se adapostesc in cutii speciale numite +nuclee de imperechere+, sau in corpuri de stup, compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate. Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat. .a fiecare compartiment se face cate un urdinis separat, po itionat astfel $ doua la un perete, pe capete si un al treilea pe peretele opus,in mijloc. Se populea a aceste compartimente cu 0-1 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu hrana. ,opularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules, pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta). Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie, pentru a impedica albinele sa o nimiceasca. %upa ce matca se imperechea a nucleul se poate refolosi, introducand o alta botca. Ce avem de facut dupa ce introducem botca $ - la 2 ile dupa eclo ionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine, si daca lucrurile merg bine matca se eliberea a. - nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa : se verifica din nou pre enta matcii. - dupa alte B-@ ile se mai face o noua verificare care vi ea a sa constate imperecherea matcii. - daca matca nu s-a imperecheat, din diferite motive vom mai face verificari ilnice pana in iua a 07-a de la introducerea botcilor. - matcile imperecheate se pastrea a in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea matcii. Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 04-

15A luand in calcul pierderile inerente. - nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita be meticirea lor (numai cele in care se imperechea a mai multe matci) Concluzii "btinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata. Stuparii incepatori ,insa,trebuie sa-si forme e propia tehnica si sa nu ocoleasca problema. %aca inca din primii ani deprindem tehnicile corect, cu timpul totul o sa vi se para mai usor. Abordand curajos domeniul, veti deveni adevarati apicultori....de succes.

POLENUL - RECOLTARE, CONDITIONARE, PASTRARE

,entru a avea cantitati suficiente de polen, necesar prepararii amestecurilor si pastelor proteice, folosite in hranirea artificiala a albinelor, stuparul trebuie sa se ingrijeasca din timp de recoltarea, conditionarea si conservarea acestuia.

Recoltarea polenului de catre al ine Se face de catre albine, prin instalarea de catre apicultor a colectorului de polen. Conform recomandarilor, instalarea se face primavara, cand avem cel putin 3 faguri cu puiet de marimea 304;1B5 sau 7 faguri de marimea 304;154. Se stie ca prin folosirea colectorului, se retine ma#. 15A din cantitatea totala recoltata de albine. Ase area colectoarelor se face seara, pentru ca dimineata albinele sa faca o recunoastere sumara. *n timpul culesurilor mari, colectoarele de polen nu se folosesc, pentru ca stanjenesc albinele culegatoare de nectar. .a intervale de B-@ ile, colectoarele se ridica, pentru a lasa liber borul trantorilor. *ncepand cu data de 0 august, folosirea acestora incetea a, pentru ca in aceasta perioada albinele au nevoie de cantitati mari de polen, necesar formarii corpului gras. Recoltarea polenului de catre apicultor 9n polen sigur, necontaminat, este cel pe care il recoltam manual. &ara cand porumbul este in spic (in preajma poleni arii stiuletelui), se pot strange cantitati importante de polen, aplecand si scuturand aceste spice, intr-un sac usor de pan a subtire sau deasupra unui sort cu care suntem legati. .a fel si primavara de la alun, arin, salcie se pot recolta cantitati mari. Conditionarea polenului *ndiferent de modul colectarii polenului, acesta trebuie conditionat (cernut, uscat). ,olenul recoltat de albine se intinde pe coli mari de hartie in straturi de 0 cm, se cerne, se alege de corpuri straine mari si se usuca in curent de aer.'emperatura incintei trebuie sa depaseasca 14 grade C, iar umiditatea sa fie cat mai sca uta. %e 1-2 ori pe i rascolim polenul pentru a grabi evaporarea apei. Dranulele de polen sunt bine uscate (@A apa), cand trecand polenul dintr-o mana in alta se aude un sunet metalic. " alta modalitate de constatare a uscarii este aceea de a freca cateva granule intre degete. %aca sfaramaturile nu se omogeni ea a si

raman independente, totul este in ordine. %upa uscare, se va mai face o cernere pentru o mai buna separare. ,olenul recoltat manual se usuca in acelasi mod, necesitand insa o mai mare atentie, datorita faptului ca este foarte fin. 6ineinteles cei care au un uscator de polen, vor e#ecuta uscarea mult mai rapid. 9n principiu de ba a este acela ca temperatura de uscare sa nu depaseasca 34 grade C, indiferent de modalitatea uscarii. Conservarea polenului %upa ce stuparul si-a uscat polenul, trebuie sa-l conserve pentru a re ista pana in momentul folosirii. *n aeasta directie, se cunosc mai multe metode$ " conservare buna si simpla se poate face prin ambalarea polenului bine uscat in pungi de polietilena,etanse si bine sigilate. %eoarece polenul este un produs hidroscopic, depo itarea acestor pungi se face in incaperi racoroase si lipsite de umiditate e#cesiva. " alta metoda cu un grad mai mare de siguranta este amestecarea polenului cu ahar pudra. )iecare /g de polen se amesteca cu 0;1 /g ahar pudra si se ambalea a in recipiente ermetic inchise, avand un strat suplimentar de ahar la fund si deasupra. Conservarea polenului in miere lichida, este o metoda larg folosita. 9n /g de polen se amesteca bine cu 5,3 /g miere lichida si usor incal ita si se ambalea a in borcane cu capac. %easupra amestecului se mai pune un strat de miere pentru protectie. 6orcanele se tin la frigider pana la folosire. !#ista pentru conservarea polenului si doua metode chimice. 9na consta in introducerea unui anume volum de C"1 in sacul cu polen si sigilarea ulterioara. *nainte vreme se goleau doua capsule de autosifon, acum se impune deplasarea la un centru de sifoane care poseda butelii de C"1. Cealalta modalitate este introducerea in sacul cu polen a catorva bucati de vata impregnate cu teraclorura de carbon. %o a u itata este 15 picaturi la /g de polen. 'etraclorura de carbon se gaseste in farmacii, unde se foloseste ca reactiv.

PASTE SI AMESTECURI PROTEICE PENTRU ALBINE

Amestecurile proteice sunt folosite des in practica apicola. ,e langa administrarea diferitelor produse glucidice, in perioadele de crestere a puietului (cand nu e#ista polen suficient in natura), folosirea lor este foarte indicata. Asa vom avea generatii tinere de albine, bine hranite si de voltate. *n cele ce urmea a va vom pre enta retete de amestecuri proteice in care igredientele sunt diferite $

&asta de polen si miere ,asta se prepara din 0 parte polen si 0,14 parti miere, framantand cele doua ingrediente. ,olenul strans de albine, conditionat si conservat se macina fin. Atat mierea cat si polenul trebuie sa provina de la familii de albine sanatoase. Corectia consistentei se face adaugand polen sau miere dupa nevoie. Se administrea a in turtite pe folie sau tifon, deasupra ramelor.

&asta de miere, zahar pudra si dro%die de ere *n practica apicola polenul poate fi inlocuit cu drojdia de bere inactivata. Amestecul se face din 2 parti ahar pudra, 0 parte miere lichida, 0;1 parte drojdie de bere. Se framanta toate ingredientele, si se corectea a consistenta prin adaugarea de ahar pudra sau miere. Se administrea a sub forma de turtite de 155-145 g, primavara sau vara. &asta de miere, zahar pudra si lapte praf 9n alt inlocuitor al polenului este laptele praf degresat. 'urtitele se prepara din 0;1 parte lapte praf degresat, 1 parti ahar pudra si 0,4 /g. miere. Se corectea a consistenta adaugand ahar pudra sau miere. Amestec de sirop, polen, faina de soia Siropul de ahar poate fi folosit si el ca ba a in amestecurile proteice. .a 7 litri de sirop de ahar, se adauga 5,4 /g polen macinat fin si 0,4 /g faina de soia degresata. Componentele se amesteca bine, pentru a nu face cocolosi si se administrea a familiilor de albine in cantitate de 455 g la cateva ile. Amestec miere, sirop, faina de soia, lapte praf, dro%die Se reali ea a un amestec din urmatoarele ingrediente$ 2 parti faina de soia degresata, 0 parte lapte praf degresat, 0 parte drojdie de bere uscata (instant). ,este aceste componente se toarna miere sau sirop de ahar dens pana se ajunge la consistenta dorita. Se livrea a albinelor sub forma de turtite. Amestec zahar tos si lapte praf Se amesteca 0 /g ahar tos cu 45 grame de lapte praf degresat. Se administrea a vara in hranitor, la intervale de 0-1 saptamani. ,entru a creste interesul albinelor pentru amestec, se poate ume i usor cu putina apa sau miere, deasupra. Amestecuri proteice pentru 0roiurile la pachet0 Sunt special concepute pentru hranirea acestor roiuri. ,rincipiul de ba a este acela de a nu se folosi miere sau polen recoltat de albine. (espectand acest principiu ,putem avea familii sanatoase in anul urmator formarii acestor roiuri. Amestecurile se obtin astfel $ se framanta sau se amesteca sirop de ahar sau serbet cu o cantitate de polen de porumb, alun etc, recoltat manual de catre apicultor, prelucrat si conservat. *n locul polenului se poate folosi drojdia de bere sau alti inlocuitori ai acestuia. Cantitatea de polen sau inlocuitori nu trebuie sa depaseasca 05-04A din cantitatea aharului sau siropului. &asta de miere si pastura " reteta mai veche, dar totusi de actualitate este pasta de miere si pastura. Cum se procedea a $ in luna ianuarie se e#pun fagurii cu pastura la ger. *nainte de a ingheta pastura (atentie, se deprecia a) si cand devin casanti, se taie in fasii prin mijlocul celulelor, care fasii se freaca intre palme. ,astura astfel obtinuta se amesteca cu o cantitate egala de miere lichefiata si se pune in borcane. Cand borcanul este aproape plin, se toarna deasupra inca un strat de miere. Spre sfarsitul iernii, cand vrem sa hranim albinele, trecem amestecul de miere si pastura prin masina de tocat. .a 1 /g. de pasta, se toarna picurand si amestecand, 0 litru apa calda, in care am di olvat 15 g sare de bucatarie.

Se fac turtite de 5,4 /g. si se administrea a deasupra ramelor. Administrarea poate dura pana la aparitia polenului in natura, din 05 in 05 ile. ,entru prevenirea aparitiei nosemo ei, o parte din apa se poate inlocui cu ceai medicinal sau ,rotofil. De avut in vedere Cea mai buna hrana proteica este pastura in faguri (de la re erva stupinei) : amestecurile si pastele cu adaos de drojdie de bere sau alti inlocuitori, se prepara in iua hranirii si se livrea a albinelor in do e mici : mierea folosita in amestecuri trebuie lichefiata : polenul recoltat de albine se macina fin cu o rasnita : pastura nu trebuie sa fie veche(ma#. 0 an) sau inghetata : prin folosirea amestecurilor proteice, primavara se pot activa sporii de nosema, in acest sens trebuind luate masuri de preventie : cel mai sigur polen(din punct de vedere sanitar) este cel recoltat manual de catre apicultor : inlocuitorii de polen se folosesc in ultima instanta, cand nu dispunem de polen sau pastura.

PREPARAREA SIROPULUI DE ZAHAR PENTRU ALBINE

!ste un inlocuitor al mierii. ,erioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (0-05 martie) si inceputul toamnei(ma#im 04 septembrie). Siropul de ahar se prepara in urmatoarele concentratii $ 0;0 , 2;1, 1;0..a 0;0, adica 0 litru apa si 0 /g ahar re ulta 0,7 l sirop de ahar: la 2;1, adica 2 /g ahar si 1 litri apa re ulta 2,@ litri sirop de ahar: la 1;0,adica 1 /g ahar si 0 litru apa re ulta 1,1 litri sirop de ahar.

Apare intrebarea $ ce concentratie folosim ? Costica Antonescu recomanda $/cat priveste concentratia siropului , subliniez faptul ca sunt mai avanta oase atat pentru albina cat si pentru crescator, concentratiile &A$ sau 3A&. *cest lucru se impune prin aceea ca la concentratiile mai reduse albinele consuma mai mult zahar pentru prelucrarea siropului /mierea/ (&'% zahar in cazul concentratiei $A$ si numai $'% in cazul concentratiei &A$). +n schimb la completarea rezervelor de hrana in decursul primaverii sau in cazul hranirilor medicamentoase se foloseste siropul in concentratie de $A$./ Mod de preparare Siropul de ahar se prepara la rece sau la cald. Cand preparam siropul la rece, punem in vas apa necesara si apoi turnam aharul in repri e, amestecand continutul pana la di olvarea totala. *nsistam asupra faptului ca aharul trebuie di olvat total, in ca contrar aparand cristali area +mierii+. ,repararea siropului la cald se face incal ind apa necesara pana la fierbere, dupa care se ia vasul de pe foc si se inglobea a in repri e prin amestecare aharul. Aceasta metoda este mai practica si mai rapida. " indicatie care trebuie respectata intotdeauna $ nu fierbeti siropul pentru ca aveti toate sansele sa cristali e e. Mod de folosire Completarea re ervelor pentru iernat $ aceasta lucrare incepe pe 0-4 august si are ca termen de finali are data de ma#im 15-14 august(cu cat mai repede cu atat mai bine). Se folosesc do e de 1-1,4 litri de sirop 1;0 sau 2;0 sau do e mai mari daca albinele reusesc sa preia cantitatea. Completarea cu sirop se face dupa ce s-a reorgani at cuibul urmarindu-se in special capacirea mierii depo itate. -raniri de salvare, stimulare in primavara Cu sirop 0;0, concomitent cu reducerea cuibului si impachetarea de primavara. =ranirea si stimularea roiurilor $ in do e ilnice de 155 g sirop; i pana la aparitia unui

cules natural. =raniri medicamentoase de primavara, vara sau toamna : concentratie 0;0 conform prospectului. =raniri de stimulare la sfarsitul verii (august) : concentratie 1;0 in do e mici, ilnice. Alte situatii de urgenta aparute in stupina. De retinut Cea mai avantajoasa concentratie este 1;0 sau 2;1. Siropul nu se fierbe sub nici un motiv. Adaugati 1 g sare de lamaie;litru sirop pentru o buna invertire a aharului. Se administrea a dupa nevoi, insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub miere.

SERBET DE ZAHAR CU MIERE, PENTRU ALBINE

%upa ce ati invatat cum se prepara serbetul, a venit timpul sa pregatiti un serbet mai pe gustul albinelor dv. Acest serbet contine pe langa ahar si o anumita cantitate de miere ,ceea ce face ca albinele sa-l consume cu o placere mare. *ata reteta de preparare$

Mod de preparare Se amesteca 4/g ahar tos, apa 5,@45 litri intr-un vas de 05 litrii. &asul se asea a pe foc si fierbem 15-25 min. la fel cum am procedat in ca ul serbetului simplu. Spumuirea amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie. &erificarea concentratiei se face tot cu lingurita si paharul cu apa rece, numai ca de data asta suspensia trebuie sa forme e o boaba care se poate modela intre degete (de consistenta medie). *n acest moment se adauga @55 g miere si se mai clocoteste inca 2 min.(in tot acest timp amestecam ingloband mierea). -ierea folosita trebuie sa nu fie aharisita sau daca este, se lichefia a in prealabil. %upa ridicarea vasului de pe foc, racim amestecul pana la 35-45 grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului. ,rodusul final se toarna in tavite captusite cu hartie cerata, pergament, etc. Drosimea placilor nu trebuie sa depaseasca 0-0,4 cm. Administrarea si depozitarea ser etului Serbetul obtinut prin aceste doua metode se poate folosi ca atare, sau putem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen, inlocuitori de polen, aci i pentru corectarea ph-ului, medicamente, etc. )olosirea serbetului de ahar, sau ahar cu miere, este recomandata tot timpul anului, in toate ca urile, cu e#ceptia hranirilor de completare. Se poate +fabrica+ o cantitate mai mare de serbet care se depo itea a in locuri cu temperatura de @-01 grade C, impachetat in pungi, sau in recipiente etanse.

SERBET DE ZAHAR PENTRU ALBINE

9nul din cele mai folosite produse in hranirea artificiala a albinelor este serbetul de ahar. 9sor de administrat, destul de usor de pregatit este preferatul multor apicultori.

Mod de preparare *n cele ce urmea a va vom descrie modul de preparare , dar trebuie sa va prevenim ca primele incercari s-ar putea transforma in esecuri. Nu disperati pentru ca odata insusita tehnologia, nu o sa mai aveti probleme. %e aceea incepeti cu prepararea

unei cantitati mici de ahar. Se amesteca intr-un vas emailat sau din ino#, 0 /g. ahar si 5,1 litri apa. Amestecand cele doua produse se constata ca aharul este bine ume it iar apa nu balteste. &asul cu amestecul re ultat se asea a pe araga si se ferbe la foc moale. Nu trebuie sa grabiti fierberea : spuma re ultata(la inceput) se indepartea a. " operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de ahar (cu o carpa uda si stoarsa) ce se depun pe peretii vasului. %urata fierberii este de 04-25 min., functie de taria focului. Cam dupa 04-15 min. se controlea a concentratia siropului. Se ia cu o lingurita sirop si se introduce intr-un pahar cu apa rece. &om sti ca amestecul ajunge la concentratia optima, cand acesta ramane inchegat pe lingurita. *n acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se raceasca usor (B5-@5 grade C). Cu ajutorul unei linguri mari, de lemn, solutia de ahar apa se amesteca continu. "data cu trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca,apoi se albeste. Ne oprim din amestecat cand serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita. %aca prima incercare a insemnat un esec, se adauga apa din nou si o luam de la capat. De retinut Nu preparati cantitati mari de serbet decat dupa ce v-ati insusit tehnologia de preparare. Nu preparati do e mai mari de 4 /g, pentru ca sunt greu de manevrat(amestecat): pentru aceasta cantitate oala trebuie sa fie de 05 litri. Spumuiti amestecul, stergeti permanent peretii vasului, iar focul trebuie sa fie domol. %upa fierbere si o oarecare racire, amestecati energic crescand ritmul spre final(sensul nu contea a). %aca serbetul este prea tare, inglobati cateva picaturi de apa si framantati. *n ca de esec, nu retopiti amestecul mai mult de 2 ori. Administrarea si depozitarea ser etului Serbetul se poate folosi ca atare, sau putem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen, inlocuitori de polen, aci i pentru corectarea ph-ului, medicamente, etc. )olosirea serbetului de ahar, sau ahar cu miere, este recomandata tot timpul anului, in toate ca urile, cu e#ceptia hranirilor de completare. Se poate +fabrica+ o cantitate mai mare de serbet care se depo itea a in locuri cu temperatura de @-01 grade C, impachetat in pungi, sau in recipiente etanse.

PASTA DE ZAHAR PUDRA SI MIERE PENTRU ALBINE

9n alt produs cu o eficienta mare, consumat cu placere de albine, usor de preparat si administrat este pasta de ahar pudra si miere.

Mod de preparare .a preparare se vor avea in vedere urmatoarele $ folosirea unui ahar pudra de calitate:mierea sa provina de la familii sanatoase : mierea sa nu fie cristali ata (sau cristali ata fin, de consistenta untului). *n principiu se procedea a amestecand la rece 3 parti de ahar pudra si o parte miere (mierea usor incal ita). )ramantarea se face energic, trebuind sa re ulte un

produs de consistenta aluatului. Corectia produsului se face prin adaugare de miere, daca este prea tare sau de ahar pudra daca este prea moale. !ste recomandat ca pentru o mai buna invertire a aharului sa se aduge si 0-1 g sare de lamaie pe /g. Mod de administrare ,asta se administrea a sub forma de turtite a 5,1-0 /g, ase ate pe folii de plastic gaurit, tifon, etc., deasupra ramelor, unde albinele au acces direct. Se poate folosi in tot timpul anului, in toate ca urile, mai putin la hranirea de completare. *n aceasta pasta se pot ingloba polen, inlocuitori de polen, ceaiuri medicinale, ,rotofil, medicamente ,etc. !ste ideala pentru hranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara provi ii in timpul iernii sau primaverii.

ZAHAR CANDI SIMPLU SAU CU MIERE , PENTRU ALBINE

*ntr-o anumita perioada acest produs era des folosit de catre apicultorii romani, datorita usurintei in administrare si pentru ca se gasea de van are la maga inele ACA. %incolo de toate, placile de ahar candi raman in topul preferintelor, insa e#ista o problema. ,repararea necesita un instrumentar mai divers si o mai mare atentie din partea apicultorului.

9stensilele necesare +fabricarii+ sunt $ oala smaltuita sau de ino# 05 litri, termometru industrial <015;<045 grade C, tavi 045;145;05 mm, coli hartie pergament, lingura de lemn sau paleta. Mod de preparare Se amesteca in oala, 4 /g de ahar tos si 0 litru de apa. ,ana incepe fierberea mai amestecam cu lingura, din cand in cand, pentru a nu se prinde de fundul vasului. %upa topire, se fierbe continutul 04 min, spumuim si stergem cu carpa uda peretii oalei, dupa care se masoara temperatura lichidului. Cand termometrul arata 007 grade C, vasul se ia de pe foc si se lasa la racit. %upa 4-@ minute se incepe amestecatul. Cand compo itia devine mai deschisa(catre crem) si opune re istenta marita, se toarna in tavi. 'avile trebuie in prealabil pregatite astfel $ se ume esc usor si se tapetea a cu hartie pergament. "data turnata compo itia in tavi, aceasta se lasa nemiscata pana ce cristali ea a. %upa racirea totala a placilor de ahar, se scot prin ridicarea de hartia pergament si se depo itea a in locuri uscate si racoroase. Mod de preparare,zahar candi cu miere Ca si la serbet, e#ista varianta adaugarii unei cantitati de miere,pentru a face mai atractiv produsul. ,entru obtinerea acestor placi de ahar candi cu miere, se procedea a ca si in varianta simpla. *n momentul cand amestecul ajunge la temperatura de 007 grade C, se adauga 4-755 g miere in clocot. "btinem aceasta miere cu ajutorul unui vas cu fundul gros (tuci, ino# etc.) si amestecand continu sa nu se prinda. %upa ce am adaugat mierea, amestecam timp de 0 min., si luam de pe foc. *n continuare procedam ca pentru reteta fara miere. Mod de administrare Aceste placi de ahar candi se pot da albinelor in iarna (la familiile ramase fara provi ii) si in stimularea de primavara si sfarsit de vara.

PREPARATE PENTRU ALBINE Zaharul pudra, c a!ur!l " d!c!#al , l!ch $! r a "! r!! %ahar!&!'
, tinerea zaharului pudra *n diferitele retete, aharul pudra este un component de ba a. "btinerea lui se face prin prelucrarea aharului tos, care se poate macina cu o rasnita universala(manuala). %eoarece macinarea este destul de dificila, recomandam procurarea unei rasnite mari, care poate fi actionata manual sau de un motor. *n literatura de specialitate se recomanda maruntirea aharului pe o placa dura, cu ajutorul unei merdenele. %in fericire, pentru stuparii care nu au timp pentru aceasta lucrare, e#ista in comert ahar pudra gata preparat, care in ciuda faptului ca este mai scump, elimina +bataile de cap+. Ceaiuri medicinale %upa cum ati observat, in toate preparatele, indiferent de consistenta lor se poate ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal. Acest ceai este benefic albinelor, catre sfarsitul iernii sau in primavara, combatand cu succes nosemo a. Ceaiul medicinal se obtine prin infu ie din urmatoarele plante $ sunatoare, cimbrisor, isma, musetel, coada soricelului, roinita, etc. "btinem ceaiul folosind 2-3 g din fiecare planta uscata. *n prealabil plantele se ume esc cu 5,045 l apa si dupa 05-04 minute turnam apa clocotita in cantitate de 5,@45 l. %in acest ceai folosim do ele necesare, cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 3@ ore. 'ichefierea mierii -ierea cristali ata( aharisita), folosita in diferitele retete trebuie lichefiata, pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistrea a o mare risipa de hrana. %oua sunt regulile de ba a in aceasta lucrare $ nu incal im mierea mai mult de 34 grade C : nu lichefiem mierea la flacara directa, ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe. *n rest....nimic mai simplu.

COMBATEREA DAUNATORILOR IN APICULTURA

)iecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cau ate de atacurile daunatorilor. )ie ca acestia sunt molii, furnici, viespi, prigorii etc, atacul lor repre inta o problema care trebuie re olvata.'rebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori, nu este intotdeauna chiar simpla, iar re ultatul final depinde mult de serio itatea cu care abordati problematica. *n orice ca nu va limitati la aplicarea unei singure metode si mai ales nu abandonati lupta. *ata ce posibilitati de aparare aveti $

Molia de ceara 7gaselnita8 !ste un para it care nu ataca direct albinele, acestea fiind atacate numai in stadiul de larva. -olia se remarca insa prin pagubele pe care le produce fagurilor de ceara, atat din stupii populati cat si celor de la re erva, cantitatilor de ceara provenite din fagurii reformati, precum si a puietului de albine. Combaterea moliei in stupii populati $ Nu poate fi facuta prin procedee chimice deoarece substantele folosite sunt daunatoare pentru albine. ,utem insa ajuta albinele sa se apere singure, daca adoptam cateva masuri simple $ fagurii atacati se

curata manual de larvele si gogosile para itului, restrangem cuibul pentru a crea o densitate mare de albine pe faguri, intarim familiile slabe atacate de molie cu albine din alti stupi. ,rotejarea fagurilor de re erva $ Conservarea fagurilor de re erva se face cu ajutorul substantelor chimice. *n acest scop apicultorul trebuie sa-si construiasca un dulap pentru depo itare, preva ut cu rastele. %aca nu dispuneti de un dulap, tratarea si depo itarea fagurilor se face in corpuri de stupi. Substantele chimice folosite sunt $ *nhidrida sulfuroasa(batoane de sulf) $ Sulful este o substanta eficienta in combaterea moliei. 'rebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta, aplicarea tratamentului trebuind repetata la trei saptamani. )agurii se asea a in dulap sau in 1-2-3 corpuri de stup stivuite, din care primul trebuie lasat gol. 6atonul de sulf se aprinde, se asea a pe o cutie metalica, gaurita si preva uta cu un grilaj, do a fiind de 45 g sulf la 0m cub volum. ,artea superioara a stivei de corpuri se astupa cu o pan a de sac. Apicultorul trebuie sa se proteje e si sa nu inspire fumul to#ic. 6atoanele de sulf le gasiti in maga inele metalo-chimice, maga inele cu produse chimice de combaterea daunatorilor in agricultura, acestea fiind folosite si la de infectarea butoaielor pentru vin. *cid acetic industrial $ Se poate folosi cu succes in combaterea daunatorului. Se asea a tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 74-84A, cate 1 ml acid la litru de volum, in partea de jos a dulapului sau a stivei de corpuri. Aplicarea unui numar mare de tratamente cu acid acetic industrial poate duce insa la corodarea sarmei de fi#are a fagurilor. 5ibromura de etilena $ Cei ce pot procura aceasta substanta au la dispo itie un tratament foarte eficient. )agurii se depo itea a in stive de corpuri de stup. ,este deschiderea din partea de sus a stivei se pune o pan a de sac, iar pe aceasta pan a substanta activa. %o ajul ideal este de 25-45 cm cubi;un m cub ocupat cu faguri. Atentie mare pentru ca substanta este foarte to#ica, camera trebuind a fi bine ventilata. *n incheiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile $ - 5upa executarea unui tratament contra gaselnitei, fagurii se aerisesc ?, de ore inainte de a fi introdusi in stupi. - #a temperatura de ' grade 0, larva, nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt necesare tratamente. +iespea7viespea comuna , etc98 Nu vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina. Cea mai eficienta metoda de combatere a lor este depistarea si distrugerea cuiburilor. %istrugerea cuiburilor se face prin pulveri area cu un spraC insecticid, operatiune care daca este facuta primavara are o eficienta marita. " alta metoda de combatere destul de eficienta este instalarea in stupine sau pavilioanele apicole a unor capcane. Construiti aceste capcane folosind sticle de plastic(peturi), in care se introduce un sirop aromati at. Acest sirop se prepara din apa, miere sau ahar 4-@A si 0A otet pentru aromati are. Se umplu 15A sticlele cu acest sirop si fara capac se agata in stupina. &iespile atrase de aroma siropului intra in capcana si se inneaca. ,entru a spori eficienta capcanei, sticla se agita de 1-2 ori pe i astfel ca peretii interiori sa fie ume i.

#urnicile Sunt situatii in care si furnicile pot cau a mari prejudicii in stupina. Cand atacul lor devine suparator si pagubos, apicultorul incepe combaterea. Se desfac musuroaiele de furnici, se prafuiesc cu substante insecticide si apoi se acopera. *deal este sa avem fiecare stup ase at pe un suport , astfel incat picioarele sa poata fi unse la nevoie. Ca substante de ungere putem folosi fenolul, naftalina, floarea de sulf. ,entru o mai buna fi#are in prealabil se aplica un strat subtire de ulei ars sau orice substanta lipicioasa. &rigoria ,rigoria este o mare consumatoare de albine. *ncercarea distrugerii acestor pasari prin amplasarea de diferite capcane este o masura fante ista si fara eficienta. Singura metoda buna pentru a scapa de atacul pasarilor este amplasarea de sperietori.*n acest scop agatam de prajini inalte pasari moarte cu aripile desfacute,iar daca avem chiar prigorii moarte(impuscate), e chiar mai bine. Soarecii Atacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in ghemul de iernare si nu se poate apara. " masura de precautie pentru a opri patrunderea in stup a soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis. ,entru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea sa se faca la timp. %aca atacul este puternic se trece la starpirea sistematica a ro atoarelor prin instalarea de capcane cu momeli otravite. " posibila capcana se construieste ase and pe o caramida o bucata de tigla. Sub cutele tiglei se asea a(pana se obisnuiesc soarecii), grau curat, iar dupa B-@ ile acest grau se inlocuieste cu grau otravit. 'igla este folosita pentru a evita ca alte animale sa ajunga la otrava.

VARROZA ALBINELOR
%espre varro a s-au scris teancuri de carti si articole. Aparuta pe la noi , la sfarsitul deceniului B, este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o ra a de speranta pentru eradicarea ei. 6oala este produsa de un acarian , &arroa Facobsoni , care ataca albinele in toate fa ele vietii. *nfestarea coloniilor are loc treptat, pe o perioada de 1-2 ani , ducand in final la distrugerea acestora. *n apicultura varro a a devenit prioritatea nr 0, fiind imaginate tot felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste.

Manifestarea clinica Albinele si trantorii pre inta malformatii, puietul este pestrit, larvele mor in po itii nefiresti, albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul, mortalitate mare in fa e avansate. (aspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infestate, furtisag, patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc. Depistarea olii .a inceputul infestarii pre enta acarianului nu se face remarcata. ,entru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri$ o metoda ar fi e#aminarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si ca uti pe ea: daca in lunile iunie si iulie cad intre 4-05 bucati; i, trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta. " alta metoda este e#aminarea celulelor ce contin puiet de trantor : acarianul are o predilectie

pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia. *n ultima fa a de infestare, acarienii pot fi observati si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie. 9n lucru trebuie inteles de la inceput $ cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarului de acarieni, aflata la limita inlaturarii pericolului. *n principiu,stupina ar trebui sa fie un +spatiu inchis+, insa circulatia facila a albinelor (pastoral, vecinatati) nu favori ea a aceasta stare. Tratament +arroza cu +arachet Substanta activa, raspandita prin fumigatii, actionea a asupra para itilor prin contact molecular. !ste un medicament de sinte a, cu un bun randament, care administrat corect duce la reducerea masiva a para itilor. 9n de avantaj $ prin modul de administrare(fumigatii), nu actionea a si asupra puietului capacit. %e aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna, cand in stupi nu mai e#ista acest puiet capacit. (etineti acest lucru pentru ca este foarte important. ;odul de administrare 'oamna, la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme), cand puietul capacit a disparut se fac 2 tratamente. !ste permisa e#istenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente, insa cel de-al treilea se face neaparat fara pre enta acestuia. *ntervalul intre tratamente este de B ile, iar temperatura e#terioara sa fie peste 01 grade C. ,rin urdinis, ase ata pe o tablita, se introduce o banda speciala, aprinsa, pe care picuram substanta activa $ 1 picaturi pentru un corp multietajat, 2 picaturi pentru un corp %adant si 3 picaturi pentru un stup ori ontal. Atentie la aprinderea ben ii $ nu inhalati fumul si mai ales supravegheati stupii, pentru ca este pericol de incendiu. 'ratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup. Nu mariti do a de substanta activa pentru a nu into#ica albinele. Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii. *n primavara se mai face un tratament(o singura administrare), profitand de faptul ca puietul este putin e#tins. 9nii autori mai indica si un al treilea tratament dupa e#tragerea mierii de salcam, insa avand in vedere eficienta sca uta, si pericolul mare de contaminare, ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu. Tratament +arroza cu Mavrirol -avrirolul este destinat combaterii varo ei cat si a braulo ei la albine. Substanta activa este +mavri/+ si se administrea a sub forma de ben i te#tile impregnate, actionand prin contact. ,re entarea este in role de 4 m, o cutie fiind folosita la 05 familii. %upa terminarea tratamentului cu &arachet si inainte de strangerea albinelor in ghemul de iernare, se introduc fasii de -avrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil). Acestea vor ramane 2-3 luni in cuib, actionand latent prin contact.-are atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti ben ile (si pe cele ca ute pe fundul stupului), pentru ca riscati sa contaminati mierea. Se poate afirma ca tratamentul cu -avrirol este o prelungire fericita a celui cu &arachet, astfel fiind eliminati si para itii care eventual au scapat in toamna. Tratament +arroza cu Acid #ormic

*n "ccident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinte a asupra produselor stupului se practica asa numita +chimie biologica+.Acidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat. )olosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa. 'ratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului, cea mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi. Conform literaturii de specialitate si tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de re iduri din miere si ceara. ;odul de administrare " placuta de carton de 15;25 cm si 0,4 mm grosime, se imbiba cu acid formic in concentratie de 75A. ,entru un fagure standard se folosesc 1 ml acid formic diluat, deci pentru un corp %adant apro#. 15 ml. !ste recomandat ca placuta de carton sa fie ase ata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici, pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.7inem placuta in stup 5-) zile, facem o pauza de alte ) zile, si apoi repetam operatiunea de 3 ori, in total fiind facute ? tratamente. 7emperatura la care se face tratamentul este de $&-&5 grade 0. Ca o recomandare suplimentara : restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coro iv. *n urma folosirii acestui tratament se obtin re ultate bune fiind distrusi chiar si para itii din celulele capacite. Ase area placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor protejea a matca. Tratament +arroza cu metode io Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta, puietul de trantor : apicultorii trebuie sa profite de aceasta +slabiciune+ a para itului si sa procede e astfel pentru a-l inlatura : o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti, insamantati si capaciti sa fie recoltati. Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna, la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si capacita. 'rebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei. Concluzii .upta cu acest adevarat distrugator este o lupta de durata. 6ineinteles ca mijloacele de combatere in (omania si in lume, sunt mult mai largi. Sunt o serie de medicamente si metode de care romanii doar au citit. Simpla lor enumerare nu ar ajuta cu nimic. Ceea ce trebuie sa stim este ca aplicand cu discernamant si la timp ceea ce avem, putem obtine re ultate bune.

OSEMOZA ALBINELOR
%enumita de multi si +boala mi eriei+, este o boala para itara care apare in urma e#istentei factorilor favori anti in stup $lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii ; rezerve de hrana slab calitativa (miere de mana,necapacita) ;adaosuri proteice necorespunzatoare ; lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor ; umiditatea crescuta ; iernarea grea si neconfortabila.6oala este cau ata de un proto oar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se activea a la aparitia conditiilor prielnice.

.a o infestare incipienta cu nosema, semnele clinice sunt mascate, fiind vi ibile numai cand incarcatura per individ de para iti ajunge la o anumita limita. ,ractic nosemo a netratata la

timp scurtea a viata albinelor, reduce drastic capacitatea de productie. *n final se ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor, printr-o decimare rapida. Semnele clinice 9rdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici cordoane intrerupte : albinele pre inta abdomenul umflat : o stare de slabiciune a intregii familii : neingrijirea adecvata a puietului. %eoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(ve i diareea), punerea unui diagnostic sigur este mai complicata, necesitand e#aminarea probelor de catre un laborator speciali at. 'otusi cand boala este avansata si stuparii pot pune un diagnostic corect, prin cercetarea catorva albine moarte. Se procedea a in felul urmator $ se ia albina, separam capul de corp si cu o penseta fina, scoatem intestinele. #a albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu, pe cand la cea bolnava culoarea este alb-laptoasa. Masuri igienico-sanitare de preventie si com atere a nosemozei - inlocuirea la ma#.1-2 ani a tuturor fagurilor din stupi : e#ista metode de inlocuire anuala a fagurilor, dar daca macar la 2 ani albinele stau pe un cuib nou, este perfect. - distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece : si ramele vechi care nu mai pot fi de infectate corect, se distrug. - colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata. - in familiile cu nosemo a se inlocuiesc obligatoriu matcile, indiferent de varsta si calitati. - curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 3A (preventiv), sau de cate ori este nevoie(dupa constatarea bolii) : la utilajele si uneltele metalice, se fac fumigatii cu formol 2A : aceste de infectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa. - supravegherea permanenta a familiilor si e#ecutarea masurilor adecvate fara intar ieri sau amanari. - folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau pastura in miere) si inter icerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere. Tratament Nosemoza cu &rotofil *n (omania aceasta boala se tratea a cu preparatul +,rotofil+. !ste un e#tract din ingrediente naturale care nu crea a prejudicii, nici albinelor, nici produselor stupului. ,rin continutul de principii active (vitamine si microelemente), stimulea a secretia en imatica digestiva a albinelor si larvelor, inhiband para itul. -od de administrare $ ,rotofilul se administrea a in sirop cate 0B ml;l sau in pasta de ahar, miere si ahar, cate 23 ml;/g. Se administrea a toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau siropul de stimulare. 'ratamentul se e#ecuta de cate ori este nevoie, cu o singura conditie $ cantitativ doza de 6rotofil sa nu depaseasca ,' mlAfamilieAan. ,entru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si respectati do ele de administrare. Tratament Nosemoza cu #umidil. 9n alt preparat, mai vechi, adus din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este )umidil 6. *n tarile 9.! este singurul preparat folosit pentru tratamentul nosemo ei. Ca principiu activ, )umidil 6, are la ba a antibioticul fumagilina.

Administrare $ Se administrea a amestecat in sirop astfel $ la o colonie mare 14 g principiu activ la 0litru sirop, la una medie 0@ g;5,B45 litri sirop, iar pentru un roi 0@ g;5,455litri sirop. Aceste cantitati se administrea a saptamanal. Sunt doua moduri de administrare $ in hrana albinelor, cu preparatul livrat in hranitor : prin pulveri area pe rame si peretii stupului iar siropul ramas , livrat ca hrana. +n total se fac , administrari la interval de ) zile,intre administrare. %upa cum vedeti tratamentul este de durata, iar prin faptul ca principiul activ este un antibiotic, e#ista riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin se on activ. (ecomandam mare precautie. Tratament Nosemoza - Neconventional 9nii stupari romani mai folosesc un ceai de plante (cimbru, coada soricelului etc) la care adauga o mica cantitate de macerat de usturoi.Componentele se amesteca cu B45 g sirop de ahar si se da albinelor in portii de 155 g. Conform celor spuse in multe ca uri s-au obtinut re ultate bune. Concluzii "rice tratament folositi, respectati do ele ,modul de administrare recomandat, perioada etc. %ublati tratamentele medicamentoase cu masuri igienico-sanitare draconice, pentru ca altfel re ultatele vor fi minime.

O NOUA AMENINTARE PENTRU COLONIA DE ALBINE

!ste gandacul mic de stup un nou para it ce ameninta coloniile de albine din (omania.%aca da,ce este de facut? Articolul raspunde la unele din intrebarile dumneavoastra $

Ga#dacul "!c d &'up - A 'h!#a Tu"!da

*utor ! 5rd.biolog expert 0hioveanu Babriela +nstitutul de 5iagnostic si "anatate *nimala - 1ucuresti Aethina tumida (-urraC)I gandacul mic de stup, face parte din fam. Nitidulidae, ord. Coleoptera, clasa *nsecta. !ste originar din Africa de Sud si initial traia numai Jn onele cu climat subtropical. Kn 088@ a fost identificat si pe continentul american, Jn S9A, unde pana in pre ent s-a raspandit cu repe iciune Jn @ state. S-a observat ca sa adaptat foarte usor la conditii climaterice noi, deci este posibil sa apara si Jn alte tari. Consideram oportun cunoasterea unor elemente de identificare pentru a impiedica intrarea accidentala si raspandirea Jn tara noastra a para itului, precum si posibilitatea alertarii specialistilor Jn ca ul semnalarii acestuia. Dandacul mic de stup apare Jn urma unei metamorfo e complete$ ou I larva - pupa si stadiul adult. ,ul de Aethina tumida este alb sidefiu, de 0,3 mm lungime si 5,17 mm latime similar ca aspect cu oul de albina dar de dimensiuni mai mici. "uale sunt depuse sub forma unor mici grame i de dimensiuni variabile si cu aspect neregulat. )emela prefera sa depuna ouale Jn mici e#cavatii, deci pot e#ista oriunde Jn interiorul unui stup atat pe inventarul apicol cLt si fagure. ,erioada de incubatie durea a de la 0 i pana la 7 ile, functie de conditiile de microclimat.

'arva , este stadiul din de voltarea insectei care provoaca cele mai grave daune unei colonii de albine. !ste de culoare alb-galbuie , cu aspect sidefiu si are apro#. 0cm. lungime. ,oate fi usor confundat cu larva de gaselnita mare (molia de ceara) Dalleria melonella, dar se deosebeste de aceasta prin cele 2 perechi de picioare anterioare, proeminente, cu care este preva uta larva gandacului mic de stup. Stadiul larvar durea a de la 05 la 03 ile, dar poate dura chiar mai mult. Se Jnregistrea a mortalitate naturala crescuta Jn stadiul Jn care larva ajunge la maturitate si se transforma Jn pupa. %eci, Jn stup la un moment dat, fara o cau a determinata se pot observa multe larve moarte. *cest aspect trebuie sa alerteze apicultorul. Kn perioada de tran itie de la larva la pupa, insecta este foarte vulnerabila. .arva intra Jn pamLntul din fata stupului, isi formea a o galerie, care se termina printr-o celula, unde se va transforma Jn pupa. &upa este la Jnceput de culoare alba, dupa aceea Jncepe si se pigmente e. Stadiul de pupa durea a Jntre 04 si 75 de ile, dar majoritatea gandacilor ies din sol dupa 3 saptamLni. *cesta, este un argument Cn plus pentru a se Cntelege de ce trebuie ca oglinda stupului sa fie permanent curatata si dezinfectata. Adultii nou iesiti au o culoare galben I maronie, aspect luminos, pentru ca Jn scurt timp chitina devine maro Jnchis si Jn final neagra. *n primele doua ile dupa ce au iesit din pamant, adultii sunt foarte activi, Jsi iau borul foarte repede si se orientea a dupa lumina, pana intalnesc o colonie de albine. %upa ce patrund Jn colonia de albine, treptat activitatea lor se reduce si se locali ea a initial in onele mai putin luminate, cum ar fi fundul stupilor sau la Jmbinarile peretilor acestora. )emelele Jncep sa depuna oua numai la o saptamLna dupa propria emergen a din sol. %eci, adultul para itea a colonia de albine, are la maturitate apro#. 5,4 cm. lungime si 5, 14 cm latime, aripi chitinoase care nu acopera Jntregul abdomen, chitina de culoare neagra si acoperita de peri fini, care face dificila apucarea lor cu mana. Kn functie de conditiile de mediu traiesc de la cLteva ile (0-1 saptamani) pLna la 7 luni. Dandacul mic de stup nu este considerat o problema majora pentru coloniile de albine din Africa de Sud, dar a devenit o problema pentru cele din America. *dentificarea acestuia Jn multe state din S9A a fost facuta concomitent cu semnalarea unor depopulari masive Jnregistrate de catre apicultorii, la stupinele din aceleasi regiuni. Apicultorii relatau faptul ca desi luau masuri pentru combaterea gaselnitei, un numar foarte mare de larve de culoare alb-galbuie persista in stupi si Jn maga ia de faguri. Aceste larve ca urmare a metabolismului foarte intens, se hraneau cu re ervele din stup, iar e#crementele lor provocau fermentarea si alterarea mierii. %epopularea coloniilor de albine se accelera pLna la disparitia totala a acestora. 9lterior s-a dovedit ca larvele apartin acestui gandac mic de stup si nu gaselnitei. Se stie cu certitudine ca gandacul mic de stup traieste ca para it Jn cadrul coloniei de albine. "e considera ca stupinele care nu practica pastoralul si stau pe vatra permanenta, sunt mai susceptibile de a fi parazitate. %e asemenea s-a dovedit ca insecta prefera uneori habitatul pajistilor si crengile copacilor. ,ara itul sapa galerii prin fagurii din interiorul stupului si provoaca distrugerea puietului de albine si a re ervei de hrana (miere si polen). CLnd infestatia este puternica albinele Jmpreuna cu matca parasesc stupul. Aethina tumida cau ea a alterarea si fermentarea mierii datorita produsilor de e#cretie re ultati Jn urma metabolismului intens al larvelor si adultilor, ducLnd Jn final la distrugerea totala a coloniei de albine. ,ara itarea

coloniei determina stoparea depunerii pontei de catre matci si parasirea stupului. +n urma unor studii proprii facute Cn colaborare cu specialistii de la +nstitutul de *gronomie 1ucuresti si <acultatea de 1iologie, la solicitarea +nstitutului de 0ercetare - 5ezvoltare pentru *picultura, s-a dovedit ca aceasta insecta nu face parte din entomofauna 4omDniei. %esi Comisiile de specialitate din 9niunea !uropeana au alertat statele membre de pericolul pe care Jl repre inta acest para it si a inter is importul de material biologic (matci, roiuri, familii) din tari terte, acesta nu a fost semnalat pLna Jn pre ent Jn nici o tara din !uropa. *n tarile Jn care a fost semnalat (tari din Africa si America de Nord), eradicarea este posibila numai prin distrugerea stupilor infestati si arderea acestora sau congelarea inventarului apicol. Nu sunt autori ate pLna Jn pre ent folosirea pesticidelor sub forma unor medicamente specifice de combatere. Consideram ca acest articol contine elementele minime de identificare, de aceea orice suspiciune de e#istenta a unui astfel de para it Jntr-o stupina din (omania, se sesi ea a autoritatile sanitare veterinare, la *nstitutul de %iagnostic si Sanatate Animala direct sau la *nstitutul de Cercetare - %e voltare pentru Apicultura 6ucuresti, laboratorul de ,atologie apicola. Atragem atentia si pe aceasta cale despre necesitatea de a nu $ introduce Jn stupina material biologic (matci, roiuri, colonii de albine) necontrolat de catre autoritatea sanitara veterinara, sau alt specialist autori at Jn domeniu, importa material biologic, indiferent de tara de provenienta, fara certificat sanitar veterinar care sa ateste starea de sanatate a acestuia. !ste dovedit faptul ca, schimburile comerciale de matci si roiuri, sau familii de albine, pe ba a de +troc+ care ies de sub monitori area autoritatilor sanitare veterinare sunt cele mai frecvente surse pentru agentii etiologici ai bolilor para itare si infectioase, e#istente.