Sunteți pe pagina 1din 4

Ministerul Educaiei din Republica Moldova.

Institutul de Stat de Relaii Internaionale din Republica Moldova Facultatea Economie Mondial i Relaii Economice Internationale. Catedra tiine politice.

Diplomatia parlamentara.

Referat la diplomatie al studentului Berzan Igor gr.1EM1 rom. an I. Profesor Liliana Laur, lector superior,magistru n tiin e politice.

Chiinu 2 !2

"iplomaia #arlamentar

!n practica parlamentar" general recunoscut", reprezentarea poporului #electoratului$ se consider" drept una din func iile de %az" ale Parlamentelor na ionale. Diploma ia Parlamentar" ori acti&it" ile e'terne ale Parlamentului pot fi pri&ite drept o parte a func iei de reprezentare. De o%icei principalele acti&it" i parlamentare n aceast" direc ie sunt discu ii pe marginea politicii generale e'terne a statului sau componentelor lui, controlul parlamentar asupra lucrului Ministerului (facerilor E'terne, apro%area candidaturilor am%asadorilor #de o%icei are loc la ni&el de )omisie$, participarea la conferin e i ntruniri interna ionale, leg"turi cu alte Parlamente na ionale. )onform )onstitu iei Repu%licii Moldo&a, apro%area principalelor direc ii ale politicii e'terne a "rii este una dintre prerogati&ele de %az" ale Parlamentului. !n realitate, acti&it" ile e'terne ale Parlamentului sunt mult mai &aste. Pro%a%il c" pentru un stat care are ne&oie i dorete s"*i l"rgeasc" sfera de influen ", acti&it" ile e'terne ale Parlamentului pot facilita intensificarea suportului din partea organiza iilor interna ionale, altor state i poten ialilor donatori. +uportul func ional i te,nic pentru acti&it" ile parlamentare e'terne &ine din partea Direc iei Rela ii Parlamentare E'terne. - %un" modalitate de a face diploma ia parlamentar" mai acti&", n acelai timp p"strnd*o n corespundere cu cele mai %une practici parlamentare, este lucrul delega iilor n organiza iile interna ionale, dup" cum ar fi .niunea Parlamentar" Interna ional", (dunarea Parlamentar", precum i dez&oltarea grupurilor structurale de cooperare cu alte Parlamente na ionale. De asemenea, anga/a ii Parlamentului pot oferi un aport pentru o mai %un" recunoatere interna ional" a Parlamentului Moldo&ei printr*o participare i contri%u ie mai acti&" la e&enimentele interna ionale, cum ar fi conferin ele i seminarele )entrului Parlamentar European de )ercetare i Documentare, conferin ele anuale ale 0edera iei Interna ionale a (socia iilor de Bi%lioteci #0I(B$, conferin e anuale ale +er&iciilor de )ercetare ale Bi%liotecilor .nit" ilor Parlamentare din cadrul 0I(B i alte ntruniri specializate. Este recomanda%il" e'aminarea posi%ilit" ii ader"rii la (socia ia +ecretarilor 1enerali a Parlamentelor din cadrul .PI, ceea ce ar oferi mai multe posi%ilit" i de sc,im% de opinii i e'perien " cu nal ii func ionarii pu%lici din alte Parlamente na ionale.

* De la cooperare prlamentara la diplomatie parlamentara * In toate statele democratice, functia de %aza a parlamentelor este de a e'prima pro%lemele si asteptarile celor pe care ii reprezinta, de a inainta solutii legislati&e, g,idand in tot acest timp acti&itatea gu&ernului. 1lo%alizarea pietelor, eterogenitatea &ietii politice internationale, di&ersitatea pro&ocarilor, toate au dus la stergerea treptata a granitei dintre spatiul intern si cel e'tern, rolul parlamentarilor modificandu*se si el. In primul rand, orientarea tre%uia sa fie una glo%ala, pentru a putea actiona in consecinta. Parlamentele reprezinta, prin definitie, o sinteza a tuturor fortelor politice, carora electoratul le*a acordat girul sau, prin urmare, legitimitate. Di&ersitatea formatiunilor politice care sunt reprezentate in lumea parlamentara duce la cresterea gradului de eficienta al parlamentelor, care pot depasi uneori liniile de demarcatie ale diplomatiei 2traditionale3. In ultimii ani, in conte'tul glo%alizarii pro%lemelor si al implicatiilor lor asistam la afirmarea, alaturi de diplomatia traditionala, a diplomatiei parlamentare. Este general acceptat faptul ca diplomatia parlamentara a crescut treptat, prin numeroasele misiuni parlamentare si retelele de asociatii din care parlamentele nationale fac parte.

+ta%ilirea statutului deputatilor si senatorilor porneste de la necesitatea asigurarii independentei acestora in e'ercitarea functiilor parlamentare. Din punct de &edere politic, mandatul parlamentar reprezinta o con&entie intre alegatori si cei cre aspira la do%andirea mandatului . Manifestarea parlamentarului se face atat la ni&elul grupului parlamentar din care face parte, al comisiei parlamentare sau la diferitele intalniri cu reprezentanti ai altor parlamente, grupuri si comisii parlamentare si neparlamentare. (sa cum am mai precizat, parlamentarii sunt reprezentanti ai poporului, fiind legitimati prin fiecare alegator in parte. Diplomatia parlamentara este o diplomatie directa, o realitate care isi cauta propriile instrumente, stil si rezultate. In toate tarile europene, la fel ca si in lume, numarul initiati&elor parlamentare a crescut foarte mult, o data cu implicarea parlamentelor nationale in cadrul unor adunari parlamentare internationale. (stfel, tendinta parlamentelor este de a se implica tot mai mult in politica e'terna, domeniu considerat a fi pri&ilegiul gu&ernului, mai ales ca asteptarile electoratului sunt foarte mari cand &ine &or%a de a putea influenta intr*un fel actiunile e'ecuti&ului. 4e&oia contactelor intre parlamentari a dus la o crestere a numarului de initiati&e in acest sens, mai ales ca sintagma 2cooperare parlamentara3 a fost usor inlocuita cu 2diplomatia parlamentara3. -%iecti&ul acesteia din urma ar fi tocmai lansarea unor initiati&e care sa poata influenta luarea de decizii politice de catre e'ecuti&, inlesnind astfel adoptarea unor solutii practice. +unt cate&a trasaturi ale diplomatiei parlamentare care, %ine administrate, pot da consistenta rezultatelor immediate5 tonul direct al discutiilor, aparent nepregatit, care creeaza o stare de normalitate greu de acceptat in cadrul diplomatiei clasice6 a%ordarea unei pro%leme dificil de rezol&at pe calea cunoscuta a diplomatiei clasice, uneori c,iar admonestarea partenerului, fara riscul de a da nastere unui incident diplomatic, poate cel mult unul mediatic. De asemenea, e'punerea unor stari de fapt care nu au o legatura directa cu su%iectul in discutie poate crea o imagine de ansam%lu a relatiilor dintre parteneri, dintre comunitatea pe care o reprezinta 2diplomatul parlamentar3 si reprezentantul statului partener . +e stie ca legaturile personale de prietenie dintre parlamentarii statelor duc la crearea unor curente de lo%%7.

S-ar putea să vă placă și