Sunteți pe pagina 1din 124

DREPT PENAL SPECIAL PARTEA I CUPRINS

Unitatea de nvare 1 OMORUL, OMORUL CALIFICAT, OMORUL DEOSEBIT DE GRAV 1. Introducere 2. Competene 3. Omorul 3.1. Fapta incriminat 3.2 Obiectul infraciunii de omor 3.3.Subiecii infraciunii 3.4. Latura obiectiv 3.5. Latura subiectiv 3.6. Formele infraciunii 3.7. Pedeapsa 4. Omorul calificat 4.1. Fapta incriminat 4.2. Elementele circumstaniale agravante ale omorului calificat 4.2.1. omorul cu premeditare ( art. 175 lit.a Cod Penal ) 4.2.2. omorul svrit din interes material ( art. 175 lit.b Cod Penal ) 4.2.3. omorul svrit asupra soului sau unei rude apropiate ( art.175 lit.c Cod Penal ) 4.2.4. omorul svrit profitnd de neputina victimei de a se apra ( art. 175 lit.d Cod Penal ) 4.2.5. omorul svrit prin mijloace care pun n pericol viaa mai multor persoane ( art. 175 lit.e Cod Penal ) 4.2.6. omorul svrit n legtura cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei ( art. 175 lit.f Cod Penal ) 4.2.7. omorul svrit pentru a se sustrage sau pentru sustrage pe altul de la urmrire sau arestare ori de la executarea unei pedepse ( art.175 lit.g Cod Penal ) 4.2.8. omorul svrit pentru a nlesni sau ascunde svrirea altei infraciuni ( art. 175 lit.h Codul Penal ) 4.2.9. omorul svrit n public ( art. 175 lit. i Cod Penal ) 4.3. Formele infraciunii 4.4. Pedeapsa 5. Omorul deosebit de grav 5.1. Fapta incriminat
1

5.2. Elementele circumstaniale ale omorului deosebit de grav 5.2.1. Omorul svrit prin cruzimi ( art. 176 lit.a Cod Penal ) 5.2.2. omorul svrit asupra a dou sau mai multor persoane ( art. 176 lit.b Cod Penal ) 5.2.3. omorul svrit de ctre o persoan care a mai svrit un omor ( art. 176 lit.c Cod Penal ) 5.2.4.omorul comis pentru a svri sau ascunde svrirea unei tlhrii sau piraterii ( art. 176 lit.d Cod Penal ) 5.2.5. omorul svrit asupra unei femei gravide ( art. 176 lit. e Cod Penal ) 5.2.6. omorul svrit asupra unui magistrat, poliist, jandarm pri asupra unui militar, n timpul sau n legtur cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora ( art. 176 lit.f Cod Penal ) 5.2.7. omorul svrit de ctre un judector sau procuror, poliist, jandarm sau militar, n timpul sau n legtur cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora ( art. 176 lit.g Cod Penal ) 5.3. Formele infraciunii 5.4. Pedeapsa 6. Test de evaluare Unitatea de nvare 2 PRUNCUCIDEREA, UCIDEREA DIN CULP, DETERMINAREA SAU NLESNIREA SINUCIDERII 1. Introducere 2. Competene 3. Pruncuciderea 3. 1. Fapta incriminat 3.2. Obiectul infraciunii 3.3. Subiecii infraciunii 3.4. Latura obiectiv 3.5. Latura subiectiv 3.6. Formele infraciunii 3.7. Pedeapsa 4. Uciderea din culp 4.1. Fapta incriminat 4.2. Obiectul infraciunii 4.3. Subiecii infraciunii 4.4. Latura obiectiv 4.5. Latura subiectiv 4.6. Variante agravate
2

4.6.1. Uciderea din culp svrit ca urmare a nerespectrii dispoziiilor legale ori a msurilor de prevedere pentru exerciiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activiti ( art. 178 alin.2 Cod Penal ) 4.6.2. uciderea din culp svrit de ctre un conductor de vehicul cu traciune mecanic, avnd n snge o mbibaie alcoolic de peste 0.80g/l alcool pur n snge sau care se afla n stare, ori de orice alt persoan n exerciiul profesiei sau meseriei i care se afla n stare de ebrietate ( art. 178 alin.3 i 4 Cod Penal ) 4.6.3. uciderea a dou sau mai multe persoane ( art. 178 alin. 5 Cod Penal ) 4.7. Formele infraciunii 4.8. Pedeapsa 5. Determinarea sau nlesnirea sinuciderii 5.1. Fapta incriminat 5.2. Obiectul infraciunii 5.3. Subiecii infraciunii 5.4. Latura obiectiv 5.5. Latura subiectiv 5.6. Varianta agravat 5.7. Formele infraciunii 5.8. Pedeapsa 6. Test de evaluare Unitatea de nvare 3 LOVIREA SAU ALTE VIOLENE, VTMAREA CORPORAL GRAV 1. Introducere 2. Competene 3. Lovirea sau alte violene 3.1. Fapta incriminat 3.2. Obiectul infraciunii 3.3. Subiecii infraciunii 3.4. Latura obiectiv 3.5. Latura subiectiv 3.6. Variante agravate 3.7. Formele infraciunii 3.8. Pedeapsa 4. Vtmarea corporal 4.1. Fapta incriminat 4.2. Obiectul infraciunii 4.3. Subiecii infraciunii

VTMAREA

CORPORAL,

4.4. Latura obiectiv 4.5. Latura subiectiv 4.6. Variant agravat 4.7. Formele infraciunii 4.8. Pedeapsa 5. Vtmarea corporal grav 5.1. Fapta incriminat 5.2. Obiectul infraciunii 5.3. Subiecii infraciunii 5.4. Latura obiectiv 5.5. Latura subiectiv 5.6. Variante agravate 5.7. Formele infraciunii 5.8. Pedeapsa 6. Test de evaluare Unitatea de nvare 4 LOVIRILE I VTMRILE CAUZATOARE DE MOARTE, VTMAREA CORPORAL DIN CULP 1. Introducere 2. Competene 3. Lovirile i vtmrile cauzatoare de moarte 3.1. Fapta incriminat 3.2. Obiectul infraciunii 3.3. Subiecii infraciunii 3.4. Latura obiectiv 3.5. Latura subiectiv 3.6. Formele infraciunii 3.7. Pedeapsa 4. Vtmarea corporal din culp 4.1. Fapta incriminat 4.2. Obiectul infraciunii 4.3. Subiecii infraciunii 4.4. Latura obiectiv 4.5. Latura subiectiv 4.6. Variante agravate 4.6.1. Vtmarea corporal din culp svrit ca urmare a nerespectrii dispoziilor legale ori a msurilor de prevedere pentru exerciiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activiti 4.6.2. Vtmarea corporal din culp svrit ca urmare a nerespectrii dispoziiilor legale ori a msurilor de prevedere pentru exerciiul unei profesii sau
4

meserii ori pentru efectuarea unei anumite activiti, de ctre o persoan care se afl n stare de ebrietate 4.7. Formele infraciunii 4.8. Pedeapsa 5. Test de evaluare Unitatea de nvare 5 PROVOCAREA ILEGAL A AVORTULUI 1. Introducere 2. Competene 3. Provocarea ilegal a avortului 3.1. Fapta incriminat 3.2. Obiectul infraciunii 3.3. Subiecii infraciunii 3.4. Latura obiectiv 3.5. Latura subiectiv 3.6. Variante agravate 3.6.1. ntreruperea cursului sarcinii realizat n condiiile variantelor tip, dac prin aceasta s-a cauzat femeii nsrcinate o vtmare corporal grav 3.6.2. ntreruperea cursului sarcinii realizat n condiiile variantelor tip, dac prin aceasta s-a cauzat moartea femeii nsrcinate 3.7. Formele infraciunii 3.8. Pedeapsa 3.9. Cauze de nepedepsire 4. Test de evaluare Unitatea de nvare 6 LIPSIREA DE LIBERTATE N MOD ILEGAL, VIOLAREA DE DOMICILIU I AMENINAREA 1. Introducere 2. Competene 3. Lipsirea de libertate n mod ilegal 3.1. Fapta incriminat 3.2. Obiectul infraciunii 3.3. Subiecii infraciunii 3.4. Latura obiectiv 3.5. Latura subiectiv 3.6. Variantele agravate 3.6.1. comiterea faptei prin simulare de caliti oficiale 3.6.2. comiterea faptei prin rpire 3.6.3. comiterea faptei de ctre o persoan narmat
5

3.6.4.comiterea faptei de dou sau mai multe persoane mpreun 3.6.5. solicitarea n shimbul eliberrii persoanei lipsite ilegal de libertate a unui folos material sau a oricrui avantaj 3.6.6.lipsirea de libertate a unui minor 3.6.7. lipsirea de libertate urmat de supunerea persoanei vtmate unor suferine 3.6.8. lipsirea de libertate are ca urmare i punerea n perciol a sntii sau vieii persoanei vtmate 3.6.9. comiterea faptei n scopul de a obliga victima n practicarea prostituiei 3.6.10. comiterea faptei este urmat de solicitarea pentru eliberarea persoanei ca statul, o persoan juridic, o organizaie internaional interguvernamental su un grup de persoane s ndeplineasc sau s nu ndeplineeasc un anumit act 3.6.11. svrirea faptei de ctre o persoan care face parte dintr-un grup organizat 3.6.12. fapta a avut ca urmare praeterintenionat moartea sau sinuciderea victimei 3.7. Formele infraciunii 3.8. Pedeapsa 4. Violarea de domiciliu 4.1. Fapta incriminat 4.2. Obiectul infraciunii 4.3. Subiecii infraciunii 4.4. Latura obiectiv 4.5. Latura subiectiv 4.6. Variante agravate 4.6.1. comiterea faptei de o persoan narmat 4.6.2. comiterea faptei de dou sau mai multe persoane mpreun 4.6.3. comiterea faptei n timpul nopii 4.6.4. comiterea faptei prin folosirea de caliti mincinoase 4.7. Formele infraciunii 4.8. Pedeapsa 5. Ameninarea 5.1. Fapta incriminat 5.2. Obiectul infraciunii 5.3. Subiecii infraciunii 5.4. Latura obiectiv 5.5. Latura subiectiv 5.6. Formele infraciunii 5.7. Pedeapsa
6

6. Test de evaluare Unitatea de nvare 7 ANTAJUL, VIOLAREA SECRETULUI PROFESIONAL, DIVULGAREA SECRETULUI PROFESIONAL 1. Introducere 2. Competene 3. antajul 3.1. Fapta incriminat 3.2. Obiectul infraciunii 3.3. Subiecii infraciunii 3.4. Latura obiectiv 3.5. Latura subiectiv 3.6. Varianta agravat 3.7. Formele infraciunii 3.8. Pedeapsa 4. Violarea secretului corespondenei 4.1. Fapta incriminat 4.2. Obiectul infraciunii 4.3. Subiecii infraciunii 4.4. Latura obiectiv 4.5. Latura subiectiv 4.6. Varianta asimilat 4.7. Varianta agravat 4.8 Formele infraciunii 4.9. Pedeapsa 5. Divulgarea secretului profesional 5.1. Fapta incriminat 5.2. Obiectul infraciunii 5.3. Subiecii infraciunii 5.4. Latura obiectiv 5.5. Latura subiectiv 5.6. Formele infraciunii 5.7. Pedeapsa 6. Test de evaluare Unitatea de nvare 8 VIOLUL, ACTUL SEXUAL CU UN MINOR, SEDUCIA, PERVERSIUNEA SEXUAL, CORUPIA SEXUAL, HRUIREA SEXUAL 1. Introducere 2. Competene
7

3. Violul 3.1. Fapta incriminat 3.2. Obiectul infraciunii 3.3. Subiecii infraciunii 3.4. Latura obiectiv 3.5. Latura subiectiv 3.6. Variante agravate 3.7. Formele infraciunii 3.8. Pedeapsa 4. Actul sexual cu un minor 4.1. Fapta incriminat 4.2. Obiectul infraciunii 4.3. Subiecii infraciunii 4.4. Latura obiectiv 4.5. Latura subiectiv 4.6. Variantele agravate 4.7.Formele infraciunii 4.8. Pedeapsa 5. Seducia 5.1. Fapta incriminat 5.2. Obiectul infraciunii 5.3. Subiecii infraciunii 5.4. Latura obiectiv 5.5. Latura subiectiv 5.6. Formele infraciunii 5.7. Pedeapsa 6. Perversiunea sexual 6.1. Fapta incriminat 6.2. Obiectul infraciunii 6.3. Subiecii infraciunii 6.4. Latura obiectiv 6.5. Latura subiectiv 6.6. Variantele agravate 6.7.Formele infraciunii 6.8. Pedeapsa 7. Corupia sexual 7.1. Fapta incriminat 7.2. Obiectul infraciunii 7.3. Subiecii infraciunii 7.4. Latura obiectiv 7.5. Latura subiectiv
8

7.6. Variantele agravate 7.7.Formele infraciunii 7.8. Pedeapsa 8. Hruirea sexual 8.1. Fapta incriminat 8.2. Obiectul infraciunii 8.3. Subiecii infraciunii 8.4. Latura obiectiv 8.5. Latura subiectiv 8.6.Formele infraciunii 8.7. Pedeapsa 9. Test de evaluare Unitatea de nvare 9 FURTUL, FURTUL CALIFICAT, FURTUL URMRIT LA PLNGEREA PENAL A PERSOANEI VTMATE 1. Introducere 2. Compene 3. Furtul 3.1.Fapta incriminat 3.2. Obiectul infraciunii 3.3. Subiecii infraciunii 3.4. Latura obiectiv 3.5. Latura subiectiv 3.6. Formele infraciunii 3.7. Pedeapsa 4. Furtul calificat 4.1. Fapta incriminat 4.2. Elementele circumstaniale agravate prevzute de art. 209 alin.1 Cod penal a. furtul svrit de dou sau mai multe persoane mpreun b. furtul svrit de o persoan care are asupra sa o arm sau o substan narcotic c. furtul svrit de o persoan mascat, degizat sau travestit d. furtul comis asupra unei persoane incapabile de a.i exprima voina sau a se apra e. svrirea frutului ntr.un loc public f. furtul svrit ntr-un mijoloc de transport n comun g. furtul svrit n timpul nopii h. furtul svrit n timpul unei calamiti i. furtul svrit prin efracie, escaladare sau prin folisrea fr drept a unei chei adevrate ori a unei chei mincinoase
9

4.3. Elementele circumstaniale agravate prevzute de art. 209 alin.2 Cod Penal a. furtul unui bun care face parte din patrimoniul cultural b. furtul unui act care servete pentru divedirea strii civile, pentru legitimare sau identificare 4.4. Elementele circumstaniale prevzute de art. 209 alin.3 Cod Penal a. furtul de iei, gazolin, condensat, etan lichid, benzin, motorin, ale produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne sau vagoanecistern; b. furtul unor componente ale sistemelor de navigaii c. furtul unor compenente ale reelelor electrice d. furtul unui dispozitiv ori a unui sitem de semnalizare, alaramare ori alertare n caz de incendiu sau alte situaii de urgen e. furtul unui mijloc de trasnport sau orice alt mijloc de intervenie la incendiu, la accidente de cale ferat, rutiere, navale sua eriene orin n caz de dezastru f.furtul de instalaii de siguran i dirijare a traficului ferovoar, rutier, naval, aerian si componente ale acestora, precum i componente ale mijloacelor de transport aferente g. furtul unor bunuri prin nsuirea croa se pune n perciol sigirana traficului i a persoanelor pe drumurile publice h. furtul de cabluri, linii, echipamente i instalaii de telecomunicaii, radiocomunicaii, precum i de componente de comunicaie 4.5. Furtul care a produs consecine deosebit de grave ( art. 209 alin.4 Cod Penal ) 4.6. Formele infraciunii 4.7. Pedeapsa 5. Furtul urmrit la plngerea prealabil a persoanei vtmate 6. Test de evaluare Unitatea de nvre 10 TLHRIA, ABUZUL DE NCREDERE 1. Introducere 2. Competene 3. Tlhria 3.1. Fapta incriminat 3.2.Obiectul infraciunii 3.3. Subiecii infraciunii 3.4. Latura obiectiv 3.5. Latura subiectiv 3.6. Variante agravate a. tlhria svrit de o persona mascat, deghizat sau travestit b. tlhria svrit n timpul nopii
10

c. tlhria svrit ntr-un loc public sau ntr-un mijloc de transport d. tlhria svrit de dou sau mai multe persoane mpreun e. tlhria svrit de ctre o persoan avnd asupra sa o arm, o substan narcotic sau paralizant f. tlhria svrit ntr-o lcuin sau dependina acesteia g. tlhria svrit n timpul unei calamiti h. tlhria care a avut una din urmrile artate n art. 182 Cod Penal i. tlhria care a avut ca urmare producerea unei consecine deosebit de grave sau moartea victimei 3.7. Formele infraciunii 3.8. Pedeapsa 4. Abuzul de ncredere 4.1. Fapta incriminat 4.2. Obiectul infraciunii 4.3. Subiecii infraciunii 4.4. Latura obiectiv 4.5. Latura subiectiv 4.6. Formele infraciunii 4.7. Pedeapsa 5. Test de evaluare Unitatea de nvare 11 GESTIUNEA FRAUDULOAS, NELCIUNEA, DELAPIDARE 1. Introducere 2. Competene 3. Gestiunea frauduloas 3.1. Fapta incriminat 3.2. Obiectul infraciunii 3.3. Subiecii infraciunii 3.4. Latura obiectiv 3.5. Latura subiectiv 3.6. Variant agravat 3.7.Formele infraciunii 3.8. Pedeapsa 4. nelciunea 4.1. Fapta incriminat 4.2. Obiectul infraciunii 4.3. Subiecii infraciunii 4.4. Latura obiectiv 4.5. Latura subiectiv
11

4.6. nelciunea n convenii 4.7.nelciunea prin cecuri 4.8. Variante agravate 4.9. Formele infraciunii 4.10. Pedeapsa 5. Delapidarea 5.1. Fapta incriminat 5.2. Obiectul infraciunii 5.3. Subiecii infraciunii 5.4. Latura obiectiv 5.5. Latura subiectiv 5.6. Varianta agravat 5.7.Formele infraciunii 5.8. Pedeapsa 6. Test evaluare Unitatea de nvare 12 DISTRUGEREA, DISTRUGEREA CALIFICAT 1. Introducere 2. Competene 3. Distrugerea 3.1. Fapta incriminat 3.2. Obiectul infraciunii 3.3. Subiecii infraciunii 3.4. Latura obiectiv 3.5. Latura subiectiv 3.6. Variantele agravate 3.7.Formele infraciunii 3.8. Pedeapsa 4. Test de evaluare Unitatea de nvare 13 TULBURAREA DE POSESIE, TINUIREA 1. Introducere 2. Competene 3. Tulburarea de posesie 3.1. Fapta incriminat 3.2. Obiectul infraciunii 3.3. Subiecii infraciunii 3.4. Latura obiectiv 3.5. Latura subiectiv
12

3.6. Variantele agravate 3.7.Formele infraciunii 3.8. Pedeapsa 4. Tinuirea 4.1. Fapta incriminat 4.2. Obiectul infraciunii 4.3. Subiecii infraciunii 4.4. Latura obiectiv 4.5. Latura subiectiv 4.6.Formele infraciunii 4.7. Pedeapsa 5. Test evaluare Unitatea de nvare 14 ULTRAJUL 1. Introducere 2. Competene 3. Ultrajul 3.1. Fapta incriminat 3.2. Obiectul infraciunii 3.3. Subiecii infraciunii 3.4. Latura obiectiv 3.5. Latura subiectiv 3.6. Variantele agravate 3.7.Formele infraciunii 3.8. Pedeapsa 4. Test de evaluare

13

UNITATEA DE NVARE 1 OMORUL, OMORUL CALIFICAT, OMORUL DEOSEBIT DE GRAV 1. Introducere Aceast unitate de nvare urmrete familiarizarea studenilor cu aspecte teoretice i practice ale infraciunilor de omor, omor calificat i omor deosebit de grav. Astfe, studenii dup definirea cadrului legal al infraciunilor, vor fi introdui n coninutul constitutiv al acestor infraciuni cu analizarea fiecrui element constitutiv n parte. De asemenea, pe parcursul analizrii infraciunilor li se vor prezenta studenilor exemple. 2. Competene S defineasc cadrul legal al infraciunilor de omor, omor calificat i omor deosebit de grav S explice elementele constitutive ale infraciunilor de omor, omor calificat i omor deosebit de grav S dea exemple din practica judiciar S delimiteze aceste infraciuni fa de alte infraciuni prevzute n Codul Penal/legi speciale 3. Omorul 3.1. Fapta incriminat: omorul este infraciunea ce const n suprimarea cu intenie a vieii unei persoane (art. 174 C.pen.). 3.2. Obiectul infraciunii Obiectul juridic special este viaa persoanei i relatiile sociale n legtur cu dreptul la via al altei persoane; dreptul la via este cel mai important drept al omului; este un drept absolut, opozabil erga omnes, toi membrii societii fiind obligai s-l respecte i s se abina de la orice aciune care ar aduce atingere ori ar pune n pericol aceast valoare social suprem; Obiectul material este corpul unei persoane n via; Viaa persoanei este perioada care se ntinde de la natere i pn la moarte. Momentul de la care o persoana este n via este momentul n care produsul concepie nu mai este ft, ci nou-nscut, ncepnd s duc o via independent de aceea a mamei. Momentul final al vieii este acela al morii cerebrale. 3.3. Subiecii infraciunii
14

Subiectul activ: orice persoan fizic sau juridicp (necircumstaniat) cu capacitate penal; participaia penal este posibil n toate formele: coautorul, instigarea sau complicitatea; Subiectul pasiv: orice persoana fizic n via ( indiferent de starea acesteia de sntate); dac victima are vreuna din calitile prevzute de art. 175 sau art. 176 C.pen., se va reine omor calificat, respectiv omor deosebit de grav. 3.4. Latura obiectiv Elemental material: uciderea unei persoane n via printr-o aciune violent sau neviolent sau o aciune ilicit; Urmarea imediat: moartea victmei; Legtura de cauzalitate: trebuie s rezulte ca aciunea sau inaciunea subiectului activ reprezint cauza mortii; se poate stabili printr-un raport de expertiz medico-legal. 3.5. Latura subiectiv Intenie direct sau intenie indirect; n cazul n care moartea victimei nu s-a produs ca urmare a aciunilor sau inaciunilor infractorului, se va reine tentativa la omor dac aceasta a acionat cu intenia de a ucide; altfel fapta va constitui infraciunea de lovire sau alte violene, vtmare corporal ori vtmare corporal grav; Dac a survenit moartea victimei se distinge ntre infractiunea de omor i cea de loviri sau vtmari cauzatoare de moarte, n principal, n funcie de: zona unde au fost aplicate loviturile ( vital sau nevital); aptitudinea obiectivului cu care au fost aplicate loviturile de a produce moartea; numrul i intensitatea loviturilor aplicate; n cazul n care infractorul ucide din eroare o alt persoana dect pe cea pe care vroia s o ucid nu se va retine eroarea de fapt drept cauz ce nltura caracterul penal al faptei; n situaia n care fptuitorul a acionat mpotriva altei persoane, iar din cauza efecturii n mod defectuos al actelor de executare sau ca urmare a unui eveniment neprevzut, aciunea infracionala au fost deviate ctre un alt subiect (aberration ictus), ajungndu-se astfel la un alt rezultat dect acela urmrit de

15

fptuitor, ns de aceeai natur cu acesta, nu se poate reine eroarea drept cauza ce nltur caracterul penal al faptei. Nu intereseaza sub aspectul infraciunii mobilul sau scopul cu care au fost svrite; acestea pot fi avute n vedere de instan la individualizarea pedepsei 3.6. Formele infraciunii Actele preparatorii: sunt posibile, ns nu sunt incriminate; Tentativa este incriminat; se poate reine tentativa ntrerupt, relativ improprie, perfect; desistarea i mpiedicarea producerii rezultatului pot fi reinute ca i cauze de nepedepsire a tentativei; Consumarea: n momentul morii victimei; Se poate realiza n form continuat. 3.7. Pedeapsa nchisoarea de la 10 la 20 de ani i interzicerea obligatorie a unor drepturi prevzute n art. 64 C.pen. 4. Omorul calificat 4.1.Fapta incriminat Omorul calificat (art. 175 C.pen.), const n omorul svrit n vreuna din urmtoarele mprejurri: a) Cu premeditare; b) Din interes material; c) Asupra soului sau unei rude apropiate; d) Profitnd de starea de neputin a victimei de a se apra; e) Prin mijloace ce pun n pericol viaa mai multor persoane; f) n legtura cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei; g) Pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmrire sau arestare ori de la executarea unei pedepse; h) Pentru a nlesni sau ascunde svrirea altei infraciuni; i) n public.
16

Reprezinta o forma agravata a omorului. 4.2.Elementele circumstantiale agravante ale omorului calificat 4.2.1. Omorul cu premeditare [art. 175 lit. a) C.pen.] Premeditarea este hotrrea de a comite infraciunea, luata nainte de svrirea aciunii sau inaciunii infracionale. Reinerea svririi omorului cu premeditare, nu este incompatibil cu reinerea strii de provocare; Se poate reine i n cazul infraciunii deviate svrit n modalitatea aberatio ictus sau error in personam; Premeditarea este o circumstan personal, care nu se rsfrnge asupra celorlali participani. 4.2.2. Omorul svrit din interes material [art.175 lit.b) C.pen.] Este svrit n scopul obinerii de ctre fptuitor, ulterior svririi faptei, n mod direct i pe cale aparent legal, a unei sume de bani sau a altui folos de natur patrimonial; Interesul material reprezint scopul, iar nu mobilul svririi infraciunii de omor; Alturi de aceast agravanta este posibil reinerea premeditrii; Se poate reine i n cazul infraciunii deviate svrit in modalitatea aberatio ictus sau error in personam; Este o circumstan personal care nu se rsfrnge asupra celorlali participani, cu exceptia n care toi participanii au acionat n considerarea folosului material. 4.2.3. Omorul svrit asupra soului sau a unei rude apropiate [art. 175 lit.c) C. pen.] Victima trebuie sa fie sotul sau ruda apropiata a faptuitorului; In ceea ce priveste sotul trebuie sa existe o casatorie valabil incheiata si in fiinta la momentul faptei; Sunt rude apropiate;
17

Nu se poate retine aceasta forma agravata in cazul uciderii concubinului sau a unui afin, indiferent de grad; Nu se poate retine circumstanta agravanta a savarsirii infractiunii prin violente asupra membrilor familiei; Fapta intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor calificat; In cazul infractiunii deviate care a avut ca urmare moartea sotului sau a unei rude apropiate , nu se va retine aceasta agravanta. Este o circumstanta personala care nu se rasfrange asupra participantilor. 4.2.4 Omorul svrit profitnd de neputina victimei de a se apra [art. 175 lit. d) C.pen.] Sunt in neputina de a se apara persoanele care din orice motive nu pot riposta impotriva activitatii infractionale; Neputinta de a se apara trebuie sa fie exterioara activitatii faptuitorului Faptuitorul trebuie sa fi cunoscut imposibilitatea de a se apara a victimei si a savarsit omorul profitand de neputinta acestuia; In cazul in care uciderea copilului nou nascut nu este realizata de mama imediat du[a nastere sau din cauza unei tulburari provocata de nastere, nu se va retine savarsirea infractiunii de pruncucidere ci omorul calificat savarsit profitand de neputinta victimei (care este ruda apropiata) de a se apara; Aceasta forma a omorului se deosebeste de infraciunea de punere in primejdie a unei persoane in neputinta de a se ingriji prevazuta de art. 314 C.pen. prin modul de realizare a laturii obiective, precum si pozitia subiectiva a faptuitorului; Este o circumstanta reala care sa rasfrange asupra tuturor participantilor care ai cunoscut-o. 4.2.5.Omorul svrit prin mijloace care pun n pericol viaa mai multor persoane [ art.175 lit.e) C.pen.] Faptuitorul trebuie sa cunoasca sau sa prevada ca mijloacele pe care le foloseste sunt de natura a pune in pericol viata mai multor persoane care nu participa la savarsirea infractiunii;
18

Urmarea acestei fapte trebuie sa fie moartea unei singure persoane, altfel se va retine infractiunea de omor deosebit de grav prevazuta la art. 176 lit.d) C.pen.; Este o circumstanta reala care se rasfrange asupra tuturor participantilor care au cunoscut-o. 4.2.6. Omorul svrit n legtur cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei [ art. 175 lit.f) C.pen. ] Este necesar ca victima sa actioneze in cadrul indatoririlor ce decurg din functia pe care o exercita, iar nu in mod abuziv; In cazul in care victima este poliist, jandarm, magistrat sau militar, se va retine savarsirea omorului deosebit de grav prevazut de art. 176 lit.f) C.pen., daca fapta este savarsita in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu ale acestora; Este o circumstanta personala, care nu se rasfrange asupra celorlalti participant, cu exceptia situatiei in care toti participantii au actionat in cansiderarea aceluiasi mobil. 4.2.7. Omorul savarsit pentru a se sustrage sau pentru a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare ori de la executarea unei pedepse [art.175 lit.g) C.pen.] Scopul sustragerii trebuie sa fie urmarit, nu si realizat efectiv; in cazul in care victima este politest, jandarm, magistrat sau militar, se va retine savarsirea omorului deosebit de grav prevazut de art. 176 lit. f) C.pen.; Este o circumstanta personala, care nu se rasfrange asupra celorlalti participant, cu exceoptia situatiei in care toti participantii au actionat in considerarea aceluiasi scop. 4.2.8. Omorul savarsit pentru a inlesni sau ascunde savarsirea altei infractiuni [ art. 175 lit.h) C.pen.] Trebuie sa existe o hotarare de a savarsi o infractiune, luata de o persoana respective sa se fi savarsit o infractiune; se va retine aceasta

19

agravanta si in cazul in care se urmareste ascunderea participarii la savarsirea unei infractiuni; Omorul nu trebuie insa comis pentru a asavarsi sau ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii intrucat in aceste cazuri fapta constitue omor deosebit de grav; Este o circumstanta personala, care nu se rasfrange asupra celorlalti participant, cu exceptia situatiei in care toti participantii au actionat in considerarea aceluiasi scop. 4.2.9. Omorul savarsit in public [art. 175 lit. i) C.pen.] Prin savarsirea omorului in public se intelege savarsirea faptei: Intr-un loc care, prin natura sau destinatia lui, este totdeauna accesibil publicului. 4.3. Formele infractiunii Actele preparatorii : sunt posibile, insa nu sunt incriminate; Tentativa este incriminat: se poate retine tentativa intrerupta, relativ improprie, perfecta; Consumarea: in momentul mortii victimei; Se poate realiza in forma continuata; existenta unei pluralitati de elemente circumstantiale nu cinduce la retinerea concursului de infractiuni, fapta savarsita reprezentand o infractiune unica. 4.4.Pedeapsa Inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea obligatorie a unor drepturi prevazute in art. 64 C.pen. . 5. Omorul deosebit de grav 5.1. Fapta incriminat Omorul deosebit de grav ( art. 176 C.pen.) consta in savarsirea omorului in una din urmatoarele imprejurari:
20

a) prin cruzimi; b) asupra a doua sau ma multor persoane; c) de catre o pesoana care a mai savarsit un omor; d) pentru a savarsi sau a ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii; e) asupra unei femei gravide; f) asupra unui magistrate, politest, jandarm ori asupra unui militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora; g) de catre un judecator sau procuror, politist, jandarm sau militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora. Reprezinta o varianta agravanta a omorului. 5.2. Elementele circumstantiale ale omorului deosebit de grav 5.2.1. omorul savarsit prin cruzimi [art. 176 lit.a) C.pen.] Prin folosirea de cruzimi se intelege utilizarea unor mijloace si procedee feroce care depasesc in intensitate pe cele propii actiunii de a ucide; Actele de cruzime trebuie sa existe inainte de decesul victimei sau inainte ca faptuitorul sa fi cunoscut decesul victimei; Este o circumstanta reala , care se rasfrange asupra tuturor participantilor care au cunoscut-o. 5.2.2. omorul savarsit asupra a doua sau mai multor persoane [art. 176 lit.b) C.pen.] Este necesar ca actiunea, comisa cu intentia de a ucide, sa fie indreptata impotriva a doua sau mai multe persoane si sa aiba ca rezultat decesul a cel putin doua dintre ele . In situatia in care actiunea este indreptata impotriva a doua persoane, cu intentia directa sau indirecta de a ucide, are ca rezultat moartea unei singure victime, nu se poate retine existenta agravantei ; In situatia in care actiunea indreptata impotrivaa trei sau mai multe persoane , cu intentia directa sau indirecta de a ucide, are ca rezultat moartea a cel putin doua victime, se va retine o singura infractiune de omor deosebit de grav prevazuta de art. 176 alin.(1) lit.b) C.pen., tentativa fiind absorbita in forma consumata a omorului; Este o circumstanta personala.
21

5.2.3. omorul savarsit de catre o persoana care a mai savarsit un omor [art.176 lit.c) C.pen.] Faptuitorul trebuie sa mai fi savarist un omor, omor calificat sau deosebit de grav; Este o circumstanta personala, care nu se rasfrange asupra celorlalti participanti, cu exceptia situatiei in care toti participantii se afla si el in situatia de a fi savarsit anterior un omor. 5.2.4. omorul comis pentru a savarsi sau ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii [art.176 lit.d) C.pen.] Trebuie sa existe o hotarare de a savarsi sau ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii luata de o persoana, respectiv sa se fi savarsit o talharie sau piraterie care se urmareste a fi ascunsa; Se savarseste cu intentie directa sau indirecta; Este o circumstanta personala. 5.2.5. omorul savarsit asupra unei femei gravide [ art. 176 lit.e) C.pen.] Trebuie sa existe o sarcina indiferent de varsta acesteia, iar infractorul sa fi stiut de aceasta; Este o circumstanta reala care se rasfrange asupra tuturor participantilor care au cunoscut-o. 5.2.6. omorul savarsit asupra unui magistrat, politist, jandarm ori asupra unui militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora [art. 176 lit.f) C.pen.] Este necesar ca faptuitorul sa stie de calitatea victimelor; Ultrajul este absorbit in aceasta forma agravata a omorului deosebit de grav; Este o circumstanta personala, care nu se rasfrange asupra celorlalti participanti, cu exceptia situatiei in care toti participantii au actionat in considerarea aceluiasi mobil.

22

5.2.7. omorul savarsit de catre un judecator sau procuror, politist, jandarm sau militar, in timpul sau in legatura cu indeplinireade indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora [ art. 176 alin. (1) lit.g) C.pen.] Absoarbe infractiunea de purtare abuziva in forma agravata sau infractiunea de cercetare abuziva. 5.3. Formele infractiunii Actele preparatorii: sunt posibile, insa nu sunt incriminate; Tentativa este incriminata: se poate retine tentativa intrerupta, relativ improprie, perfecta. Consumarea: in momentul mortii victimei; Se poate realiza in forma continuata; existenta unei pluralitati de elemente circumstantiale nu conduce la retinerea concursului de infractiuni, fapta savarsita reprezentand o infractiune unica. 5.4. Pedeapsa Detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea obligatorie a unor drepturi prevazute in art. 64 C.pen 6. Test de evaluare 1. Este posibil participaia penal n cazul acestor infraciuni? 2. Definii latura subiectiv a infraciunii de omor deosebit de grav? 3. Care sunt aciunile/inaciunile elementului material al infraciunii de omor ? 4. Care sunt mprejurrile n care se svrete infraciunea de omor calificat ?

23

Unitatea de nvare 2 PRUNCUCIDEREA, UCIDEREA DIN CULP, DETERMINAREA SAU NLESNIREA SINUCIDERII 1. Introducere Aceast unitate de nvare urmrete familiarizarea studenilor cu aspecte teoretice i practice ale infraciunilor de pruncucidere, ucidere din culp i determinarea sau nlesnirea sinuciderii . Astfel, studenii dup definirea cadrului legal al infraciunilor, vor fi introdui n coninutul constitutiv al acestor infraciuni cu analizarea fiecrui element constitutiv n parte. De asemenea, pe parcursul analizrii infraciunilor li se vor prezenta studenilor exemple. 2. Competene S defineasc cadrul legal al infraciunilor de pruncucidere, ucidere din culp i determinarea sau nlesnirea sinuciderii ; S explice elementele constitutive ale infraciunilor de pruncucidere, ucidere din culp i determinarea sau nlesnirea sinuciderii ; S dea exemple din practica judiciar; S delimiteze aceste infraciuni fa de alte infraciuni prevzute n Codul Penal/legi speciale; 3. Pruncuciderea 3.1. Fapta incriminat Infractiunea de pruncucidere consta in uciderea copilului nou-nascut imediat dupa nastere, de catre mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere, ce ii diminueaza discernamantul ( art. 177 C. Pen.). 3.2. Obiectul Infractiunii Obiectul juridic special este viata copilului nou-nascut si relatiile sociale in legatura dreptul la viata; Obiectul material este corpul noului nascut. 3.3. Subiecii infractiunii

24

Subiectul activ este numai mama naturala sau purtatoare (surogat) a copilului nou-nascut, care se afla la momentul savarsirii infractiunii intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere (autor unic, calificat); Subiectul pasiv este copilul nou-nascut. 3.4. Latura obiectiva Elementul material: actiunea sau inactiunea prin care se suprima viata nounascutului, savarsita imediat dupa nastere; in cazul in care fapta nu este savarsita imediat dupa nastere mama va raspunde pentru omor calificat [art. 175 lit.c) si d) C.pen.] Urmarea imediata: moartea copilului nou-nascut; in cazul in care nu se produce moartea nou-nascutului fapta poate fi incadrata la o infractiune contra integritatii corporale; Legatura de cauzalitate: trebuie sa rezulte ca actiunea sau inactiunea subiectului activ reprezinta cauza mortii. 3.5. Latura subiectiva Intentie directa sau indirecta; totodata trebuie sa existe o stare de tulburare pricinuita de nastere (psihozele potspartum, psihoza de lactatie, diverse stari delirante); starea de tulburare nu trebuie sa aboleasca discernamantul autorului. 3.6. Formele infractiunii Actele preparatorii si tentativa: sunt posibile, insa nu sunt incriminate; Chiar daca nu se retine tentativa la pruncucidere, se poate retine o infractiune contra integritatii sau sanatatii noului nascut; participantul la tentativa de pruncucidere va raspunde pentru tentativa de omor; Consumarea: in momentul mortii copilului nou-nascut. 3.7. Pedeapsa Inchisoarea de la 2 la 7 ani. 4. Uciderea din culp
25

4.1. Fapta incriminat Uciderea din culpa consta in savarsirea oricarei actiuni sau inactiuni prin care este suprimata, din culpa, viata unei persoane [art.178 alin.(1) C.pen.]; Constitue forme agravate ale infractiunii, uciderea din culpa: a) Savarsita ca urmare a culpei profesionale; b) Savarsita de catre un conducator de vehicul cu tractiune mecanica, avand in sange o imbibatie alcoolica de peste 0,80g/l alcool per sange, sau care se afla in stare de ebrietate, ori de catre alta persoana in exrcitiul profesiei sau meseriei si care se afla in stare de ebrietate ; c) A doua su mai multe persoane. 4.2. Obiectul infractiunii Obiectul juridic special este viata persoanei si relatiile sociale in legatura dreptute corpul la viata; Obiectul material este corpul unei persoane in viata. 4.3. Subiecii infractiunii Subiectul activ: orice persoana care are capacitatea penala; Participatia improprie este posibila: persoanele care au determinat, inlesnit sau ajutat in orice mod , cu intentie, la savarsirea uciderii din culpa fiind sanctionate pentru instigare, respectiv complicitate la infractiunea de omor; Subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata ( indiferent de starea acesteia de sanatate). 4.4. Latura obiectiva Elementul material: uciderea unei persoane in viata printr-o actiune sau o inactiune ilicita; Urmarea imediata: moartea victimei; Legatura de cauzalitate: este necesar ca moartea victimei sa fi avut drept cauza actiunea sau inactiunea faptuitorului. 4.5. Latura subiectiva Culpa cu previziune sau culpa simpla (neglijenta).
26

4.6. Variante agravate 4.6.1. uciderea din culpa savarsita ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati [art.178 alin.(2) C.pen.] Este necesar ca prin acte normative sa fie stabilite reguli pentru exercitarea profesiei, meseriei sau activitatii; Nu intereseaza daca subiectul activ este sau nu calificat pentru exercitarea profesiei, meseriei sau activitatii; Fapta sa fie savarsita in timpul exercitarii profesiei, meseriei sau activitatii cu nerespectarea regulilor prevazute pentru exercitarea acesteia. 4.6.2. uciderea din culpa savarsita de catre un conducator de vehicul cu tractiune mecanica, avand in sange o imbibatie alcoolica de peste 0.80 g/l alcool pur in sange, sau care se afla in stare de ebrietate, ori de orice alta persoana in exercitiul porfesiei sau meseriei si care se afla in stare de ebrietate [ art.178 alin.(3) si (4) C.pen.] Starea de ebrietate poate exista si in situatiile in care imbibatia alcoolica este sub 0,80 g/l alcool pur in sange; Nu intereseaza daca fapta este savarsita sau nu pe un drum public. 4.6.3. uciderea a doua sau mai multe persoane [art. 178 alin. (5) C.pen.] Pluralitatea de victime nu va duce in cazul uciderii din culpa la retinerea unei pluralitati de infractiuni, ci la o varianta agravata a acesteia, existand astfel o unitate legala de infractiune; Poate privi atit forma de baza a infractiunii, cat si celelalte forme agravate. 4.7. Formele infractiunii Nu sunt posibile actele premergatoare sau tentiva; Singura forma in care se realizeaza infractiunea este cea consmata; momentul consumarii este cel al decesului victimei. 4.8. Pedeapsa
27

Uciderea din culpa in forma de baza se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani; Varianta agravata se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani; Variantele agravate se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 15 ani; In cazul in care uciderea din culpa a avut ca rezultat moartea mai multor persoane, la maximul pedepselor prevazute, se pot adauga un spor pana la 3 ani inchisoare. 5. Determinarea sau nlesnirea sinuciderii 5.1. Fapta incriminat Este infractiunea ce consta in fapta de a determina sau de a inlesni sinuciderea unei persoane, daca sinuciderea sai incercarea de sinucidere a avut loc [forma tip prevazuta de art. 179 alin.(1) C.pen.] Forma agravata consta in savarsirea faptei fata de un minor sau fata de o persoana care nu era in strae sa-si de seama de fapta sa ori nu putea fi stapana pe actele sale; Sinuciderea unei persoane sau tentativa la sinucidere nu este incriminata. 5.2. Obiectul infractiunii Obiectul juridic special este via ta persoanei si relatiile sociale in legatura dreptul la viata Infractiunea nu are obiect material. 5.3. Subiecii infractiunii Subiectul activ: orice persoana care are capacitatea penala; participatia panela este posibila in toate formele: coautorul, instigarea sau complicitatea; Subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata. 5.4. Latura obiectiva Elementul material consta fie intr-o actiune de determinare, fie intr-o actiune de inlesnire a sinuciderii;
28

Determinarea sinuciderii consta in convingerea unei persoane sa se sinucida; determinarea nu trebuie realizata prin acte de constrangere, situatie in care se va retine savarsirea infractiunii de omor intrucat victima nu a avut libertatea de a decide; Inlesnirea sinuciderii consta in ajutorul dat de faptuitor sinucugasului pentru a pune in practica hotararea de a se sinucide; Atat in cazul determinarii cat si a inlesnirii sinuciderii, suprimarea vietii este realizata de sinucigas; 5.5. Latura subiectiva Intentie directa sau indirecta; Nu intereseaza mobilul sau scopul faptei. 5.6. Varianta agravata Presupune ca fapta sa fie savarsita fata de un minor sau de o persoana aflata in stare de iresponsabilitate; faptuitorul trebuie sa cunoasca aceste calitati speciale ale subiectului pasiv. 5.7. Formele infractiunii Actele preparatorii si tentativa: sunt posibile, insa nu sunt incriminate; Consumarea: in momentul in care are loc sinuciderea sau incercarea de sinucidere; In cazul in care dupa determinareala sinucidere si efectuarea de sinucigas a unor acte prin care urmareste sa isi suprime viata, faptuitorul intervine si salveaza viata sinucigasului. 5.8. Pedeapsa In forma de baza infractiunea se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani, iar in varianta agravanta cu inchisoare de la 3 la 10 ani. 6.Test de evaluare 1. Este posibil participaia penal n cazul infraciunii de ucidere din culp?
29

2. Definiia latura obiectiv a infraciunii de determinarea sau nlesnirea sinuciderii? 3. Care sunt aciunile/inaciunile elementului material ale infraciunii de pruncucidere?

30

Unitatea de nvare 3 LOVIREA SAU ALTE VIOLENE, VTMAREA CORPORAL, VTMAREA CORPORAL GRAV 1. Introducere Aceast unitate de nvare urmrete familiarizarea studenilor cu aspecte teoretice i practice ale infraciunilor de lovire sau alte violene, vtmare corporal i vtmare corpral grav. Astfel, studenii dup definirea cadrului legal al infraciunilor, vor fi introdui n coninutul constitutiv al acestor infraciuni cu analizarea fiecrui element constitutiv n parte. De asemenea, pe parcursul analizrii infraciunilor li se vor prezenta studenilor exemple. 2. Competene S defineasc cadrul legal al infraciunilor lovire sau alte violene, vtmare corporal, vtmare corporal grav ; S explice elementele constitutive ale infraciunilor de lovire sau alte violene, vtmare corporal, vtmare corporal grav ; S dea exemple din practica judiciar; S delimiteze aceste infraciuni fa de alte infraciuni prevzute n Codul Penal/legi speciale; 3. Lovirea sau alte violene 3.1. Fapta incriminat este infractiunea ce consta in lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice forma tip [art.180 alin.(1) C.pen.] forma agravata a infractiunii consta in lovirile sau violentele care au pricinuit o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile [art.180 alin (2) C.pen.] actiunea penala pentru aceasta infractiune se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. In cazul in care persoana vatamata este un membru din famili, actiunea penala poate fi pusa in miscare si din oficiu. 3.2. Obiectul infractiunii Obiectul juridic special este integritatea fizica sau sanatatea persoanei si relatiile sociale in legatura cu acestea;
31

Obiectul material este corpul persoanei in viata; daca faptele sunt savarsite asupra unei persoane decedate se va retine savarsirea infractiunii de profanare cadavre. 3.3. Subiecii infractiunii Subiectul activ: orice persoana cu capacitate penala; Subiectul pasiv: persoana fizica in viata; pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unei pluralitati de infractiuni. 3.4.Latura obiectiva Elementul material consta in lovirea sau exercitarea oricarei alte violente cauzatoare de suferinte fizice asupra corpului unei persoane; violenta poate sa constea fie intr-o actiune directa fie intr-una indirecta, ori poate imbraca forma unei inactiuni; Legatura de cauzalitate trebuie sa existe intre actele de violenta si suferinta fizica produsa. 3.5.Latura subiectiva Intentie directa sau indirecta; Nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care au fost savarsite lovirile sau violentele; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei. 3.6.Variante agravate Lovirile sau alte violente prin care se produc leziuni traumatice pentru a caror vindecare sunt necesare ingrijiri medicale de la 1 la 20 de zile, inclusiv; Lovirile sau alte violente prin care se produc suferinte fizice sau leziuni traumatice unui membru de familie, pentru a caror vindecare sunt necesare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile. 3.7.Formele infractiunii
32

Actele preparatorii si tentativa: sunt posibile, insa nu sunt incriminate Infractiunea poate fi savarsita in forma continuata, caz in care momentul epuizarii il reprezinta cel al exercitarii ultimelor acte de violenta; Infractiunea de loviri sau alte violente este absorbita in infractiunea de vatamare corporala sau de omor, daca acestea au fost comise prin lovire sau alte violente ori in continutul constitutiv al infractiunilor de talharie, ultraj in forma agravata, purtare abuziva in forma agravata. 3.8. Pedeapsa In forma de baza infractiunea se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda, cu exceptia situatiei in care persoanele vatamate sunt membrii de familie, cand pedeapsa este inchisopare de la 6 luni la un an sau amenda; In cazul in care fapta a fost savarsita in varianta agravata prevazuta de art. 180 alin.(2) C.pen., pedeapsa este inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda, cu exceptia cazului in care persoanele vatamate sunt membrii de familie, cand pedeapsa este inchisoarea de la unu la 2 ani sau amenda. 4. Vtmarea corporal 4.1.Fapta incriminat Este infractiunea ce consta in savarsirea unei actiuni sau inactiuni prin care s-au pricinuit unei persoane leziuni traumatice, pentru a caror vindecare au fost necesare ingrijiri medicale de cel putin 21 de zile, dar nu mai mult de 60 de zile ( art. 181 C. pen.) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar in situatia in care persoana vatamata este emmbru de familie , actiunea penala se pune in miscare si din oficiu. 4.2.Obiectul infractiunii Obiectul juridic este integritatea fizica sau sanatatea persoanei si relatiile sociale in legatura cu acestea

33

Obiectul material este corpul persoanei in viata; daca fapta este savarsita asupra unei persoane decedate se va retine savarsirea infractiunii de profanare de cadavre. 4.3.Subiecii infractiunii Subiectul activ: orice persaona cu capacitate penala Subiectul pasiv: persoana fizica in viatal pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unei pluralitati de infractiuni. 4.4.Latura obiectiva Elementul material consta in actiunea directa sau indirecta sau inactiunea prin care se produce o vatamare integritatii fizice sau sanatatii unei persoane; Vatamarea corporala este o infractiune progresiva, urmarile actiunii violente putandu-se agrava in timp. 4.5.Latura subiectiva Intentie directa sau indirecta; In cazul in care o persoana urmareste numai sa produca o suferinta fizica altei persoane, iar urmarea faptei sale se amplifica, producandu-se leziuni traumatice pe ntru a caroro vindecare au fost necesare ingrijiri medicale de cel putin 21 de zile dar nu mai mult de 60 de zile, se va retine savarsirea infractiunii de vatamare corporala cu rea intentie; Nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost savarsita activitatea infractionala; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei. 4.6.Varianta agravata Se retine incazul in care prin fapta comisa se produc leziuni traumatice unui membru de familie, pentru a caror vindecare au fost necesare ingrijiri medicale de cel putin 21 de zile, dar nu mai mult de 60 de zile. 4.7.Formele infractiunii Actele preparatorii si tentativa: sunt posibile, insa nu sunt incriminate;
34

Infractiunea de vatamare corporala este absorbita in infractiunea de vatamare corporala grava sau de omor, daca acestea au fost comise prin acte violente, ori in continutul constitutiv al infractiunilor de talharie, ultraj in forma agravata. 4.8.Pedeapsa In cazul variantei tip, infractiunea se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 6 la 5 ani; In cazul in care fapta a fost savarsita in varianta agravata prevazuta de art. 181 alin.(2) C.pen., pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani. 5. Vtmare corporal grav 5.1.Fapta incriminat este infractiunea ce consta in savarsirea cu intentie indirecta sau preterintentie a unei actiuni sau inactiuni prin care s-au pricinuit unei persoane leziuni traumatice , pentru a caror vindecare au fost necesare ingrijiri medicale de 61 de zile sau mai mult, ori care au produs una din urmatoarele consecinte: a) pierderea unui simt sau organ; b) incetarea functionarii acestora; c) o infirmitate permanenta fizica ori psihica; d) slutirea; e) avortul; f) punerea in primejdie a vietii persoanei [ art. 182 alin. (1) si (2) C. pen,]; cand vatamarea corporala grava este savarsita cu intentie directa, in scopul producerii consecintelor de mai sus, pedeapsa prevazuta de lege este mai mare [ art. 182 alin. (3) C.pen.]. 5.2.Obiectul infractiunii Obiectul juridic special este integritatea fizica sau sanatatea persoanei si relatiile sociale in legatura cu acestea;

35

Obiectul material este corpul persoanei in viata: daca fapta este savarsita asupra unei persoane decedate se va retine savarsirea infractiunii de profanare de cadavre. 5.3. Subiecii infractiunii Subiectul activ: orice persoana cu capacitate penala; participatia penala este posibila in toate formele: coautorul, instigarea sau complicitatea. Subiectul pasiv: persoana fizica in viata: pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unei pluralitati de infractiuni; in cazul in care persoana vatamata este un membru de familie se va retine circumstanta agravanta legala prevazuta de art. 75 alin. (1) lit. b) C.pen. 5.4. Latura obiectiva Elementul material consta in actiunea directa sau indirecta sau inactiunea prin care se produce o vatamare grava a integritatii fizice sau sanatatii unei persoane; Urmarea imediata consta in producerea de leziuni traumatice pentru a caror vindecare au fost necesare ingrijiri medicale de 61 de zile sau mai multe, ori una dintre urmatoarele consecinte (in cazul formei agravate): a) pierderea unui simt sau organ; b) incetarea functionarii acestora; c) o infirmitate permanenta fizica ori psihica; d) slutirea; e) avortul; f) punerea in primejdie a vietii persoanei [ art. 182 alin. (1) si (2) C. pen,]; g) Pierderea unui simt. 5.5. Latura subiectiva Intentie indirecta sau praeterintentie pentru forma tip si forma agravata prevazuta de art. 182 alin. (2) C.pen.; Intentie directa in cazul savarsirii infractiunii in forma agravata prevazuta de art. 182 alin. (3) C. pen., cu exceptia modalitatii in care prin vatamarea

36

corporala s-a urmarit punerea in primejdie a vietii unei persoane, cand se va retine tentativa la omor savarsaita cu intentie indirecta; Nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii in forma tip sau in cea agravata prevazuta de art. 182 alin. (2) C. pen., mobilul sau scopul cu care au fost savarsita activitatea infractionala; acestea pot fi avute in vederea de instanta la individualizarea pedepsei. 5.6. Variante agravate Pe langa forma agravata prevazuta in alin. (2) al art. 182 C. pen. legiuitorul a prevazut o a doua varianta agravata constand in aceea ca faptuitorul savarsirea fapta in scopul producerii consecintelor prevazute la varianta tip sau la prima varianta agravata; Forma agravata prevazuta de art. 182 alin (3) C. pen. se savarseste numai cu intentie directa. 5.7. Formele infractiunii Actele preparatorii sunt posibile, insa nu sunt incriminate; Tentativa este posibila, insa este incriminata numai la a doua varianta agravata prevazuta de art. 182 alin. (3) C.pen., cand vatamarea corporala este sdavarsita numai cu intentie directa; Consumarea: in momentul producerii urmarii periculoase adica atunci cand ingrijirile medicale necesare pentru vindecarea leziunilor traumatice sunt de cel putin 61 de zile, sau cand se produce: a) pierderea unui simt sau organ; b) incetarea functionarii acestora; c) o infirmitate permanenta fizica ori psihica; d) slutirea; e) avortul; f) punerea in primejdie a vietii persoanei [ art. 182 alin. (1) si (2) C. pen,]; g) Pierderea unui simt. 3.8. Pedeapsa Pentru varianta de baza, pedeapsa este inchisoare de la 2 la 7 ani; Pentru prima varianta agravata, pedeapsa este inchisoarea de;a 2 la 10 ani;
37

La a doua varianta agravata, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 12 ani. 6.Test de evaluare 1. Este posibil participaia penal n cazul infraciunii de loviri sau alte violene? 2. Definiia latura subiectiv a infraciunii de vtmare corporal grav? 3. Care sunt aciunile/inaciunile elementului material ale infraciunii de vtmare corporal?

38

Unitatea de nvare 4 LOVIRILE I VTMRILE CAUZATOARE DE MOARTE, UCIDEREA DIN CULP 1. Introducere Aceast unitate de nvare urmrete familiarizarea studenilor cu aspecte teoretice i practice ale infraciunilor de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte i ucidere din culp. Astfel, studenii dup definirea cadrului legal al infraciunilor, vor fi introdui n coninutul constitutiv al acestor infraciuni cu analizarea fiecrui element constitutiv n parte. De asemenea, pe parcursul analizrii infraciunilor li se vor prezenta studenilor exemple. 2. Competene S defineasc cadrul legal al infraciunilor de loviri i vtmri cauzatoare de moarte i ucidere din culp ; S explice elementele constitutive ale infraciunilor de loviri i vtmri cauzatoare de moarte i ucidere din culp ; S dea exemple din practica judiciar; S delimiteze aceste infraciuni fa de alte infraciuni prevzute n Codul Penal/legi speciale; 3. Lovirile i vtmrile cauzatoare de moarte 3.1. Fapta incriminat Este infractiunea constand in savarsirea, cu praeterintentie, a oricareia din faptele ce intre in continutul constitutiv al infractiunilor de lovire sau alte violente, vatamare coporala ori vatamare corporala grava (art. 180-182 C.pen.), ce a avut ca urmare moarte victimei (art. 183 C.pen.). Obiectul infractiunii Obiectul juridic special este integritatea fizica sau sanatatea persoanei si relatiile sociale in legatura cu acestea; Obiectul material este corpul persoanei in viata. Subiecii infractiunii Subiectul activ: orice persoana cu capacitate penala; participatia penala este posibila in toate formele: coautorul, instigarea sau complicitatea. Subiectul pasiv: persoana fizica in viata: pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unei pluralitati de infractiuni.
39

3.2.

3.3.

3.4.

3.5.

3.6.

3.7.

Latura obiectiva Elementul material consta in activitatea de lovire, vatamare sau vatamare corporala grava a integritatii corporale sau sanatatii unei persoane; se poate realiza prin actiune directa sau indirecta sai inactiunea prin care se produce decesul persoanei; Urmarea imediata consta in moartea victimei; Latura subiectiva Praeterintentia: activitatea vatamatoare se realizeaza cu intentie, iar rezultatul mai grav, respectiv moartea persoanei se produce din culpa. Formele infractiunii Actele preparatorii si tentativa nu sunt incriminate; Consumarea: in momentul producerii urmarii periculoase adica a mortii victimei; Unele efecte ale legii penale se raporteaza la data actului de executare ce caracterizeaza latura obiectiva a infractiunii care reprezinta data savarsirii infractiunii, iar nu de data consumarii acesteia prin producerea rezultatului. Pedeapsa Inchisoarea de la 5 la 15 ani.

4. Vtmarea corporal din culp 4.1. Fapta incriminat Este infractiunea ce consta in savarsirea, din culpa, unei actiuni sau inactiuni prin care s-a pricinuit unei persoane o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii, pentru care au fost necesare ingrijiri medicale de cel putin 11 zile dar nu mai mari de 60 de aile [ forma tip prevazuta de art. 184 alin. (1) C.pen.]; Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala, daca pentru vindecarea leziunilor traumatice nu sunt necesare mai mult de 60 de zile de ingrijiri medicale. Obiectul infractiunii Obiectul juridic special este integritatea fizica sau sanatatea persoanei si relatiile sociale in legatura cu acestea;
40

4.2.

Obiectul material este corpul persoanei in viata; daca faptele savarsite asupra persoanei decedate se va retine savarsirea infractiunii de profanare de cadavre. 4.3. Subiecii infractiunii Subiectul activ: orice persoana cu capacitate penala Subiectul pasiv: persoana fizica in viata (inidferent de starea acesteia de sanatate). 4.4. Latura obiectiva Elementul material consta in lovirea sau exercitarea oricarei alte violente cauzatoae de suferinte fizice asupra corpului unei persoane; violenta poate sa constea fie intr- o actiune directa fie indirecta, ori poate imbraca forma unei infractiuni. Urmarea imediata consta in producerea de leziuni traumatice ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de 11 zile sai mai mari dar carte nu depasesc 60 de zile; In cazul in care prin lovirea sau actul de violenta comise din culpa au fost produse suferinte fizice sau psihice, ori leziuni traumatice pentru a caror vindecare au fost necesare pana la 10 zile de ingrijiri medicale (inclusiv), fapta nu constitue infractiune. 4.5. Latura subiectiva Culpa cu previziune sau culpa simpla (neglijenta). 4.6. Variante agravate 4.6.1. Vatamare corporala din culpa savarsita ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitarea unor profesii sau meserii ori pentru indeplinirea unei activitati. Este necesar ca prin acte normative sa fie stabilite reguli pentru exercitarea profesiei, meseriei sau activitatii; Nu intereseaza daca subiectul activ este sau nu calificat pentru exerciatrea profesiei, meseriei sau activitatii; Fapta sa fie savarsita in exercitarea profesiei, meseriei sau activitatii, cu nerespectarea regulilor prevazute pentru exercitarea acesteia. 4.6.2. Vatamarea corporala din culpa savarsita ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru indeplinirea unei anumite activitati, de catre o persoana care se afla in stare de ebrietate
41

Starea de ebrietate poate exista si in situatiile in care imbibatia alcoolica este sub 0,80g/l alcool pus in sange; poate fi dovedita prin orice mijloc de proba; In cazul in care conducatorul de aautovehicul sau tramvai este concomitent atit in stare de ebrietate, cat si cu o imbibatie alocoolica peste 0,80g/l alcool pur in sange, se va retine concurs real intre infractiunea prevazuta la art.184 alin (41) C.pen. si cea prevazuta la art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice republicata; in situatia in care conducatorul autovehicul sau tramvai se afla in stare de ebrietate, fara insa a avea o imbibatie alcoolica peste 0,80 g/l alcool pur in sange, fapta se canstitue infractiunea unica prevazuta la art. 184 alin.(41) C.pen.; in ipoteza in care conducatorul autovehicul sau tramvai nu se afla in stare de ebrietate, dar are o imbibatie alcoolica peste 0,80g/l alcool pur in sange, exista o pluralitate de infractiuni sub forma concursului real intre infractiunea prevazuta la art. 184 alin. (3) C.pen. si art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr 195/2002. 4.7. Formele infractiunii Nu sunt posibile actele premargatoare sau tentativa; Singura forma in care se realizeaza infractiunea este cea consumata; momentul consumarii este cel al producerii vatamarii corporale. 4.8. Pedeapsa Pentru vatamare corporala din culpa, in prima varianta tip, pedeapsa este inchisoarea de la o luna la 3 luni sau amenda; Pentru vatamarea corporala din culpa, in prima varianta tip, pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda; Prima varianta agravata se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani; A doua varianta agravata se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 3 ani, respectiv de la unu la 5 ani. 5. Test de evaluare 1. Este posibil participaia penal n cazul vtmrii corporale din culp? 2. Definiia latura subiectiv a infraciunii de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte?
42

3. Care sunt aciunile/inaciunile elementului material ale infraciunilor prezentate n aceast unitate de nvare?

43

Unitatea de nvare 5 PROVOCAREA ILEGAL A AVORTULUI 1. Introducere Aceast unitate de nvare urmrete familiarizarea studenilor cu aspecte teoretice i practice ale infraciunii de provocare ilegal a avortului. Astfel, studenii dup definirea cadrului legal al infraciunii, vor fi introdui n coninutul constitutiv al acestei infraciuni cu analizarea fiecrui element constitutiv n parte. De asemenea, pe parcursul analizrii infraciunii li se vor prezenta studenilor exemple. 2. Competene S defineasc cadrul legal al infraciunii de provocare ilegal a avortului; S explice elementele constitutive ale infraciunii de provocare ilegal a avortului; S dea exemple din practica judiciar; S delimiteze aceast infraciuni fa de alte infraciuni prevzute n Codul Penal/legi speciale; 3. Provocarea ilegal a avortului 3.1. Fapta incriminat Este infractiunea ce consta in intreruperea cursului sarcinii, prin orice mijloace, savarsita in una dintre urmatoarele imprejurari: a) In afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate in acest scop; b) De catre o persoana care nu are calitate de medic de specialitate; c) Daca varsta sarcinii a depasit patrusprezece saptamani [ art. 185 alin. (1) C. pen.] Constitue de asemenea o forma tip a infractiunii intreruperea cursului sarcinii, savarsita fara consimtamintul femeii insarcinate [ art. 185 alin. (2) C.pen.]; Legea prevede forme agravate:

44

a) savarsirea faptelor descrise la varianta tip si prima varianta agravata daca s-a cauzat femeii insarcinate vreo vatamare corporala grava [art. 185 alin. (3) teza I C.pen.]; b) provocarea ilegala a avortului care a avut ca urmare moartea femeii insarcinate [ art. 185 alin. (3) teza a II-a C.pen.]. 3.2. Obiectul infractiunii Obiectul juridic special : relatiile sociale referitoare la intreruperea cursului sarcinii cu respectarea integritatii corporale, a sanatatii si vietii femeii insarcinate precum si cele referitoare la dezvoltarea normala intrauterina a copilului conceput dar nenascut ( embrion, in primele trei luni ale sarcinii, fetus, dupa a treia luna de sarcina); Obiectul material: copilul conceput dar nenascut precum si corpul femeii insarcinate. 3.3.Subiecii infractiunii Subiectul activ: orice persoana ( necircumstantiat) cu capacitate penala, cu exceptia femeii insarcinate; participatia penala este posibila in toate formele: coautorul, instigarea sau complicitatea; Subiectul pasiv: femeia insarcinata. 3.4. Latura obiectiva Elementul material: actiunea de provocare ilegala a intreruperii cursului sarcinii, cu consimtamantul femeii insarcinate in afara institutiilor medicale autorizate in acest scop, ori de catre o persoana care nu are calitatea de medic ginecolog, sau in cazul sarcinii ce depaseste varsta de patrusprezece saptamani; de asemenea constuie infractiune intreruperea cursului sarcinii savarsita fara consimtamantul valabil exprimat al femeii insarcinate; Se va retine savarsirea unei singure infractiuni, chiar daca sarcina intrerupta melegal era multipla; Nu este absorbita de infractiunea de vatamare corporala grava care a avut ca urmare avortul; Urmarea imediata: intreruperea cursului sarcinii; Legatura de acuzalitate trebuie sa existe intre actiunea infractionala si urmarea produsa.
45

3.5. Latura subiectiva Numai intentie directa; Nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savarsita activitatea infractionala; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepse 3.6. Variante agravate 3.6.1. Intreruperea cursului sarcinii realizata in conditiile variantelor tip, daca prin aceasta s-a cauzat femeii insarcinate o vatamare corporala grava Trebuie ca fapta sa produca leziuni traumatice pentru a caror vindecare au fost necesare ingrijiri medicale de 61 de zile sau mai mult, ori care au produs una din urmatoarele consecinte: a) Pierderea unui simt sau organ; b) Incetarea functionarii acestora; c) O infirmitate permanenta fizica sau psihica; d) Slutirea; e) Avortul; f) Punerea in primejdie a vietii persoanei. Fapta se comite cu preaterintentie; nu poate fi retinut concursul ideal intre infractiunea de vatamare corporala grava si cea de provocare ilegala a avortului, atunci cand vatamarea are ca urmare provocarea avortului; 3.6.2. Intreruperea ilegala a cursului sarcinii realizata in conditiile variantelor tip daca prin aceasta s-a cauzat moartea femeii insarcinate Fapta se comtie cu praeterintentie; Daca provocarea ilegala a avortului in aceasta forma se produce cu inetntie directa sau indirecta se va retine concursul cu omorul calificat prevazut de art. 175 alin. (1) lit.h) C.pen. 3.7. Formele infractiunii Actele premergatoare sunt posibile, dar nu sunt incriminate; In principiu tentativa (intrerupta, perfecta, relativ improrie) este posibila fiind incriminata; tentativa nu este posibila in cazul comiterii infractiunii in forma agravata prevazuta de art. 185 alin. (3) C.pen.; Consumarea: in momentul producerii urmaririi prevazute de lege;
46

Poate fi savarsita in forma continuata. 3.8. Pedeapsa Pentru prima varianta tip: inchisoarea de la 6 luni la 3 ani; Pentru a doua varianta tip [art. 185 alin.(2) C.pen.]: inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi prevazute de art. 64 C.pen.; Pentru prima varianta agravata [art. 185 alin. (3) teza I C.pen.]: inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi; Pentru a doua varianta agravata [art. 185 alin. (3) teza II C.pen.]: inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi prevazute de art. 64 C.pen,; In cazul faptei savarsite de catre medic judecatorul va aplica pedeapsa complementara si accesorie a interdictiei exercitarii profesiei de medic [art. 64 lit. c) C.pen.]. 3.9. Cauze de nepedepsire Legea [art.185 alin. (6) C.pen.] prevede trei cauze de nepedepsire a provocarii nelegale a avortului in cazul in care este savarsita de medic: a) In cazul in care intreruperea cursului sarcinii este necesara pentru a aslava viata, sanatatea sau integritatea corporala a femeii insarcinate de la un pericol grav si iminent si care nu putea fi inlaturat altfel: reprezinta in fapt a stare de necesitate care inlatura chiar caracterul penal al faptei, iar nu o cauza de nepedpsire; b) Daca varsta sarcinii a depasit 14 saptamani si intreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit dispozitiilor legale; c) In situatia in care intreruperea cursului sarcinii s-a realizat fara consimtamantul femeii insarcinate, iar aceasta se afla in imposibilitate de a-si exprima vointa, dar intreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit dispozitiilor legale. 4. Test de evaluare 1. Este posibil participaia penal n cazul acestei infraciuni? 2. Definiia latura subiectiv a infraciunii? 3. Care sunt cazurile de nepedepsire n cazul acestei infraciuni?
47

Unitatea de nvare 6 LIPSIREA DE LIBERTATE N MOD ILEGAL, VIOLAREA DE DOMICILIU I AMENINAREA 1. Introducere Aceast unitate de nvare urmrete familiarizarea studenilor cu aspecte teoretice i practice ale infraciunilor de lipsire de libertate n mod ilegal, violare de domiciliu i ameninare. Astfel, studenii dup definirea cadrului legal al infraciunilor, vor fi introdui n coninutul constitutiv al acestor infraciuni cu analizarea fiecrui element constitutiv n parte. De asemenea, pe parcursul analizrii infraciunilor li se vor prezenta studenilor exemple. 2. Competene S defineasc cadrul legal al infraciunilor de lipsire de libertate n mod ilegal, violare de domiciliu i ameninare ; S explice elementele constitutive ale infraciunilor de lipsire de libertate n mod ilegal, violare de domiciliu i ameninare ; S dea exemple din practica judiciar; S delimiteze aceste infraciuni fa de alte infraciuni prevzute n Codul Penal/legi speciale; 3. Lipsirea de libertate n mod ilegal 3.1. Fapta incriminat Este infractiunea ce consta in lipsirea sau restrictionarea in mod ilegal a libertatii de miscare a unei persoane ( a se deplasa sau a actiona potrivit voineti sale); Constituie forme agravate ala infractiunii de lipsire in mod ilegal de libertate: i. Comiterea faptei prin simulare de calitati oficiale, prin rapire, de o persoana inarmata, de doua sau mai multe persoane impreuna sau daca in schimbul eliberariise cere un folos material, ori daca victima este un minor sau este supusa unor suferinte, ori daca sanatatea sau viata ai sunt puse in pericol; ii. Comiterea faptei in scopul de a obvliga victima la practicarea prostitutiei;
48

iii. Daca pentru eliberarea persoanei se cere, in orice mod, ca statul, o persoana juridica, o organizatie internationala interguvernamentala sau un grup de persoane sa indeplineasca sau sa nu indeplineasca un anumit act; iv. Daca faptele mai sus mentionate sunt savarsite de catre o persoana care face parte dintr-un grup organizat; v. Daca fapta a avaut ca urmare praeterintentionata moartea sau sinuciderea victimei. 3.2.Obiectul infractiunii Obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la protejarea libertatii fizice a persoanei; Obiectul material: in principiu nu are, cu exceptia unor forme agravate cand este corpul persoanei lipsite de libertate. 3.3.Subiecii infractiunii Subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica ( necircumstantiat) cu capacitate penala; participatia penala este posibila in forma: instigarii sau complicitatii anterioare, intrucat coautorul si complicitatea concomitenta reprezinta o forma agravata a infractiunii; Subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata. 3.4. Latura obiectiva Elementul material: o actiune sau inactiune prin care este lipsita efectiv de libertate o persoana; lipsirea de libertate poate fi totala sau partiala; Cerinta esentiala a elementului material este ca lipsirea de libertate sa fie ilegala, nepermisa de lege; Urmarea imediata: lipsirea persoanei vatamate de libertatea de miscare, chiar si pentru in interval scurt de timp; Legatura de cauzalitate: trebuie sa existe intre activitatea infractionala a faptuitoruluisi urmarea produsa. 3.5. Latura subiectiva Intentia directa sau indirecta; In varianta agravata in care lipsirea de libertate are ca urmare punerea in pericol a vietii sau sanatatii unei persoane, ori cand a avut ca urmare
49

moartea sau sinuciderea victimei, infractiunea se savarseste cu praeterintentie; Nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savarsita activitatea in fractionala; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei. 3.6. Variante agravate 3.6.1. Comiterea faptei prin simulare de calitati oficiale [ art. 189 a;lin. (2) C.pen.] Prin calitate oficiala se intelege abilitatea legala a unei persoane care exercita o anumita functie de a efectua acte ce intra in atributiile functiei sale si care pot produce consecinte juridice; Este necesar ca acea calitate oficiala sa ofere persoanei care o detine competenta de a lua masuri privative de libertate; Se poate retine concursul cu infractiunea de uzrpare de calitati oficiale prevazuta de art.240 C.pen. 3.6.2.Comiterea faptei prin rapire [art. 189 alin. (2) C.pen.] Implica conducerea persoanei vatamate prin constrangere la locul dorit; Este absorbita in cadrul infractiunii de trafic de persoane prevazuta in art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 . 3.6.3. Comiterea faptei de o persoana inarmata [art.189 alin. (2) C.pen.] Faptuitorul trebuie sa aiba asupra sa o arma propriu-zisa care sa fie vizibila pentru persoana vatamata, fie sa savarseasca fapta utilizand o arma alimilata; Legea nr. 295/2004 prevede mai multe categorii de arme cum ar fi: i. Arme cu aer comprimat sau gaze sub presiune; ii. Arme albe; iii. Arme albe cu lama; iv. Armele de asomare; v. Armele de aparare si paza; vi. Armele de autoaparare; vii. Armele cu destinatie industriala; viii. Armele de foc ( armele de foc scurte, armele de foc lungi, armele de foc automate, armele de foc semiautomate, armele de foc cu repetitie, armele de foc cu o singura lovitura);
50

ix. Armele interzise; x. Armele letale; xi. Armele neletale; xii. Armele de vanatoare. Sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natura a pute fi folosite ca arme si care au fost intrebuintate pentru atac [art. 151 alin. (2) C. pen.]. 3.6.4. Comiterea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna [art.189 alin.(2) C.pen.] Participantii trebuie sa aiba calitatea de coautori sau complici concomitenti; Nu este necesar ca toti participantii sa raspunda penal; forma agravata se va retine si daca numai unul dintre acestia poate fi tras la raspundere penala; Nu se poate retine circumstanta agravanta legala a savarsirii faptei de trei sau mai multe persoane impreuna, prevazuta de art. 75 alin. (1) lit. a) C.pen. 3.6.5. Solicitarea in schimbul eliberarii persoanei lipsite ilegal de libertate a unui un folos material sau a oricarui avantaj [art. 189 alin. (2) C.pen.] Aceasta forma agravata absoarbe infractiunea de santaj; 3.6.6.Lipsirea de libertate a unui minor [art. 189 alin. (2) C.pen.] Victima nu trebuie sa fi implinit varsta de 18 ani la momentul in care a inceput lispirea de libertate, iar faptuitorul sa fi cunoscut starea de minoritate a acesteia. 3.6.7. Lipsirea de libertate urmata de supunerea persoanei vatamate unor suferinte[ art. 189 alin. (2) C.pen.] Suferintele pot fi fizice sau psifice; 3.6.8. Lipsirea de libertate are ca urmare si punerea in pericol a sanatatii sau vietii persoanei vatamte [art. 189 alin. (2) C.pen.] Punerea in pericol a sanatatii sau vietii victimei se produce praeterintentionat datorita modului sau locului in cate este lipsita de libertate;

51

Nu este necesar ca starea de pericol sa subziste pe toata perioada lipsirii de libertate. 3.6.9.Comiterea faptei in scopul de a obliga victima la practicarea prostitutiei [art.189 alin.(3) C.pen.] Aceasta forma agravata este absorbita intotdeauna in cadrul infractiunii complexe de trafic de persoane prevazuta in art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, respectiv trafic de minori prevazuta in art. 13 alin. (2) din Legea nr. 678/2001. 3.6.10. Comiterea faptei este urmata de solicitarea pentru eliberarea persoanei ca statul, o persoana juridica, o organizatie internationala interguvernamentala sau un grup de persoane sa indeplineasca sau sa nu indeplineasca un anumit act [art.189 alin. (4) C.pen.] Reprezinta o forma a terorismului national sau international. 3.6.11. Savarsirea faptei de catre o persoana care face parte dintr-un grup organizat [art. 189 alin.(6) C.pen] In cazul in care moartea sau sinuciderea nu se produc praerterintentionat, ci ca urmare a exercitarii cu intentie a unor activitati violente asupra victimei, lipsirea de libertate poate fi retinuta in concurs cu omorul, cu lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte, ori cu detreminarea sau inlesnirea sinucuderii. 3.7. Formele infractiunii Actele premergatoare sunt posibile, insa nu sunt in principiu incriminate, cu exceptia situatiei in care comiterea faptei este urmata de solicitarea pentru eliberarea persoanei ca statul, o persoana juridica, o organizatie internationala interguvernamentala sau un grup de persoane sa indeplineasca un anumit act, cand actele de pregatire constand in producerea sau procurarea mijloacelor, a instrumentelor sau luarea de masuri in vederea comiteriifaptei sunt asimilate tentativei; Tentativa este posibila, cu exceptia ultimei variante agravate si este incriminata; Infractiunea de lipsire ilegala de libertate se consuma in momentul in care persoana vatamata este lipsita efectiv de libertatea de miscare;
52

Lipsirea de libertate este o infractiune continua, car se epuizeaza in momentul in care ia sfarsit privarea nelegala de libertate. Lipsirea de libertate este absorbita in continutul constitutiv al infractiunii de viol (art. 197 C.pen.) pe perioada strict necesara intretinerii prin constrangere a actului sexual; daca lipsirea de libertate continua si dupa aceasta perioada se va retine concursul real cu infractiunea de viol; Lipsirea de libertate este absorbita in infractiunea de talharie (art.211 C.pen.), daca pe aceasta cale infractorul urmareste pastrarea bunului sustras sau asigurarea scaparii; Lipsirea de libertate este absorbita in infractiunea de omor ( art. 174, art. 175, sau art. 176 C.pen.) daca lipsirea de libertate se realizeaza in scopul aplicarii loviturilor care produc moartea victimei; Lipsirea de libertate nu este absorbita in infractiunea de arestare nelegala prevazuta de art. 266 alin. (1) C.pen. fata de limitele de pedeapsa reduse prevazute de lege pentru aceasta din urma infractiune, nefiind posibil ca o infratiune mai grava sa fie absorbita in una mai usoara; Se va retine concursul intre lipsirea de libertate si rele tratamente aplicate minorului (art. 306 C.pen.) in cazul faptei parintelui sau persoanei careia minorul i-a fost incredintat spre crestere si educare, care abuzeaza de autoritatea sa si contrar intereselor minorului, exercita acte de lipsire de libertate impotriva acestuia, cu intentia de a-i produce suferinte, vatamari fizice sau morale si care au pus in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala a minorului. 3.8. Pedeapsa Pentru varianta tip prevazuta de art. 189 alin. (1) C.pen.: inchisoarea de la 3 la 10 ani; Pentru varianta agravata prevazuta de art. 189 alin. (2) C.pen.: inchisoarea de la 7 la 15 ani; Pentru varianta agravata prevazuta de art. 189 alin. (3) C.pen.: inchisoarea de la 7 la 15 ani; Pentru varianta agravata prevazuta de art. 189 alin. (4) C.pen.: inchisoarea de la 7 la 18 ani; In cazul in care fapta este savarsita in conditiile prevazute in art. 189 alin. (5) C.pen.: inchisoarea de la 5 la 15 ani, in cazul alin. (1),
53

inchisoarea de la 7 la 18 ani, in cazul alin. (2) si (3), si inchisoarea de la 10 la 20 de ani, in cazul alin. (4); Pentru varianta agravata prevazuta de art. 189 alin. (60 C.pen.: inchisoarea de la 15 la 25 de ani.

4. Violarea de domiciliu 4.1. Fapta incriminat Este infractiunea ce consta in patrunderea fara drept, in orice mod, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea, fara consimtamantul persoanei care le foloseste sau de a refuza sa le paraseasca la cererea acesteia; Constitue forma agravate ale violarii de domiciliu savarsirea faptei: de o persoana inarnata, de doua sau mai multe persoane impreuna, in timpul noptii sau prin folosirea de calitati mincinoase. 4.2. Obiectul infractiunii Obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la protectia inviolabilitatii domiciliului, si implicit a vietii private a persoanei; Obiectul material: nu are. 4.3. Subiecii infractiunii Subiectul activ: orice persoana (necircumstantiat) cu capacitate penala, inclusiv proprietarul imobilului; participatia penala este posibila sub forma: instigarii sau complicitatii anteriore, intrucat coautoratul si complicitatea concomitenta reprezinta o forma agravata a infractiunii; Subiectul pasiv: orice persoana in folosinta careia se afla locuinta, incaperea, dependinta sau locul imprejmuit tinand de acestea si care are dreptul de a permite sau refuza intrarea sau ramanerea in aceste spatii. 4.4. Latura obiectiva Elementul material: patrunderea fara drept in orice mod, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea, respectiv refuzul de parasire a acestor spatii; nu prezinta importanta daca persoana vatamata detinea imobilul in baza unui titlu legal sau nu;
54

Elementul material al infractiunii de violare de domiciliu, in modalitatea patrunderii fara drept se deosebeste de cel al infractiunii de tulburare de posesie care consta in ocuparea fara drept; Urmarea imediata: producerea unei stari de pericol ca urmare a incalcarii dreptului de inviolabilitatea domiciliului a persoanei vatamate; Legatura de cauzalitate: fiind o infractiune de pericol, legatura de cauzalitate rezulta ex re, din insasi savarsirea faptei prevazuta de norma de incriminare. 4.5. Latura subiectiva Intentia directa sau indirecta, Nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savarsita activitatea infractionala: acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei. 4.6. Varianta agravata 4.6.1. comiterea faptei de o persoana inarmata [art.192 alin. (2) C.pen.] faptuitorul trebuie sa aiba asupra sa o arma propriu-zisa, fie una asimilata, care sa fie vizibila pentru aceasta persoana vatamata; prin arma propriu-zisa se intelege orice obiect sau dispozitiv a carui functionare determinata aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substante explozive, aprinse sau luminoase, amestecuri incendiare ori imprastierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare, prevazute de lege [art. 151 alin. (1) C.pen. si art. 2 din Legea nr. 295/2004] 4.6.2. comiterea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna [art. 192 alin. (2) C.pen.] participantii trebuie sa aiba calitatea de coautori sau complici concomitenti; nu se poate retine circumstanta agravanta legala a savarsirii faptei de trei sau mai multe persoane impreuna, prevazuta de art. 75 alin. (1) lit. a) C.pen. 4.6.3.comiterea faptei in timpul noptii [ art. 192 alin. (2)C.pen.] fapta trebuie savarsita dupa ce intunericul a luat, in mod real, locul luminii, si inainte de aparitia zorilor.
55

4.6.4. comiterea faptei prin folosirea de calitati mincinoase [art. 192 alin. (2) C.pen.] Calitatea mincinoasa este acea calitate neadevarata pe care o persoana o invoca sau o atribuie altei persoane in scopul inducerii sau menitinerii in eroare a persoanei vatamate penytru a intra in domiciliu, calitatea mincinoasa folosita trebuie sa fie apta sa permita intrarea faptuitorului in domiciliu; Se poate retine concursul cu infractiunea de uzurpare de calitati oficiale, prevazute de art. 240 C.pen. 4.7. Formele infractiunii Actele pregatitoare si tentativa sunt posibile, insa nu sunt incriminate; Infractiunea de violare de domiciliu se consuma in momentul patrunderiifara drept si fara consimtamantul persoanei vatamate, respectiv refuzul de a pleca; Infractiunea de violare de domiciliu este o infractiune continua, cand prezenta ilicita in domiciliu se prelungeste in timp, caz in cares e epuizeaza in momentul parasirii domiciliului; Poate fi savarsita in forma continuata; Poate fi retinuta in concurs cu infractiuni ca omorul, violul, etc,; Patrunderea in orice mod in locuinta sau dependinte ale acesteia, urmata se savarsirea unei talharii constitue un concurs real intre infractiunea de violare de domiciliu prevazuta de art. 192 C.pen., cu exceptia circumstantei incriminate in art. 211 alin. (21) lit. c) C.pen. 4.8. Pedeapsa pentru forma tip [ art. 192 alin. (1) C.pen.]: inchisoarea de la 6 luni la 4 ani; pentru varianta agravata [art. 192 alin. (2) C.pen.]: inchisoare de la 3 la 10 ani. 5. Ameninarea 5.1. Fapta incriminat
56

Este infractiunea constand in actiunea de intimidare a unei persoane, directa sau indirecta, explicita sau implicita, prin orice mijloace, prin amenintarea ca, in viitorul apropiat, va fi savarsita o infractiune sau o fapta pagubitoare determinata sau determinabila, impotriva sa, a sotului sau ori a unei rude apropiate, daca amenintarea are aptitudinea de a produce a stare de temere de natura sa alarmeze victima (art. 193 C.pen.); Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala. 5.2. Obiectul infractiunii Obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea psihica a persoanei; Obiect material: nu are. 5.3. Subiecii infractiunii Subiectul activ: orice persoana (necircumstantiat) cu capacitate penala; in cazul in care subiectul activ este un functionar se poate retine in anumite circumstante cercetarea abuziva )art.266 C.pen.)l participatia penala este posibila in toate formele: coautoratul, instigarea sau complicitatea; Subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata; in cazul in care subiectul pasiv are o anumita calitate se poate retine existenta infractiunii de ultraj (art. 239 C.pen.), sau determinarea marturiei mincinoase (art.261 C.pen.); pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unei pluralitati de infractiuni. 5.4. Latura obiectiva Elementul material: actiunea de intimidare a unei persoane , directa sau indirecat, explicita sau implicita, prin orice mijloace, prin amenintarea ca, in viitorul apropiat, va fi savarsita o infractiune sau o fapta prin care se poate produce un prejudiciu material determinat sau determinabil, impotriva sa, a sotului sau ori a unei rude apropiate; Urmarea imediata: starea de pericol pentru libertatea psihica a persoanei amenintate;

57

Legatura de cauzalitate: trebuie sa existe intre amenintare si astrea de pericol produsa. 5.5. Latura subiectiva intentia directa sau indirecta; nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savarsita activitatea infractionala; acestea pot fi avute in vedere de instanta la indibidualizarea pedepsei. 5.6. Formele infractiunii actele pregatitoare si tentativa nu sunt incriminate; infractiunea se consuma in momentul in care persoana vatamata a aflat despre actiunea de amenintare care este de natura sa o alarmeze; infractiunea de amenintare este absorbita in forma agravata a infractiunii de purtare abuziva. 5.7. Pedeapsa Inchisoarea de la 3 luni la 1 an sau cu amenda, fara ca pedeapsa aplicata sa depaseasca sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea cu a carei savarsire s-a amenintat. 6. Test de evaluare 1. Este posibil participaia penal n cazul infraciunii de ameninare? 2. Definiia latura subiectiv a infraciunii de violare de domiciliu? 3. Care sunt aciunile/inaciunile elementului material a infraciunii de lipsire de libertate n mod ilegal?

58

Unitatea de nvare 7 ANTAJUL, VIOLAREA SECRETULUI CORESPONDENEI, DIVULGAREA SECRETULUI PROFESIONAL 1. Introducere Aceast unitate de nvare urmrete familiarizarea studenilor cu aspecte teoretice i practice ale infraciunilor de antaj, violarea secretului corespondenei, divulgarea secretului profesional. Astfel, studenii dup definirea cadrului legal al infraciunilor, vor fi introdui n coninutul constitutiv al acestor infraciuni cu analizarea fiecrui element constitutiv n parte. De asemenea, pe parcursul analizrii infraciunilor li se vor prezenta studenilor exemple. 2. Competene S defineasc cadrul legal al infraciunilor de antaj, violarea secretului corespondenei, divulgarea secretului profesional ; S explice elementele constitutive ale infraciunilor de antaj, violarea secretului corespondenei, divulgarea secretului profesional ; S dea exemple din practica judiciar; S delimiteze aceste infraciuni fa de alte infraciuni prevzute n Codul Penal/legi speciale; 3. antajul 3.1. Fapta incriminat Este infractiunea ce consta in constrangerea unei persoane, prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un flos, pentru sine sau pentru altul (art. 194 C.pen.); Constitue forma agravata a infractiunii de santaj constrangerea constand in amenintarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare compromitatoare pentru persoana amenintata, pentru sotul acesteia sau ptr o ruda apropiata. 3.2. Obiectul infractiunii Obiectul juridic principal: relatiile sociale referitoare la libertatea psihica a persoanei
59

Obiectul juridic secundar: relatiile sociale referistoare la integritatea fizica sau sanatatea persoanei, patrimoniul acesteia etc; Obiectul material: in principiu nu are; ca exceptie, poate fi corpul persoanei sau bunul dat (in cazul in care exista un obiect juridic secundar). 3.3. Subiecii infractiunii Subiectul activ: orice persoana (necircumstantiat) cu capacitatea penala; participatia penala este posibila in toate formele: coautorul, instigarea sau complicitatea; Este considerata infractiune asimilita infractiunilor de coruptie santajul al carui subiect activ este o persoana: a) care exercita o functie publica; b) care indeplineste, permanent sau temporar , potrivit legii, o functie sau o insarcinare, in masura in care participa la luarea deciziilor sau le poate influenta, in cadrul serviciilor publice; c) care exercita atributii de control, potrivit legii; d) care acorda asistenta specializata; e) care, indiferent de calitatea sa, realizeaza, controleaza sau acorda asistenta specializata, in masura in care participa la luarea deciziilor sau le poate influenta; f) care detine o functie de conducere intr-un partid sau intr o formatiune politica, intr-un sindicat, intr-o organizatie patronala ori intr-o asociatie fara scop lucrativ sau fundatie. Subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata; nu poate fi subiect pasiv o persoana juridica; pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unei pluralitati de infractiuni. 3.4. Latura obiectiva Elementul material: constrangerea prin amenintare sau violenta a unei persoane sa dea, sa nu faca sau sa sufere ceva; astfel, santajul absoarbe amenintarea (art.193 C.pen.) dar si infractiunea de loviri sau violente prevazuta de art. 180 C.pen.; va exista in schimb concurs intre infractiunea de santaj si infractiunea de vatamare corporala grava ( art. 181 C.pen.) sau cea de vatamare corporala grava (art.182 C.pen.);
60

Urmarea imediata: starea de pericol creata la adresa libertatii psihice a victimei; incalcarea libertatii psihice produce o temere cu privire la existenta unui pericol viitor, iar nu iminent. Trebuie sa existe legatura de cauzalitate intre constrangerea prin amenintare sau violenta si starea de pericol creata; 3.5. Latura subiectiva Numai intentie directa; Intentia esre calificate prin scopul urmarii: obtinerea pentru sine sau pentru altul, in mod injust, a unui folos indiferent daca acesta este just sau injust; Nu prezinta importanta mobiluk cu care faptuitorul actioneza. 3.6. Varianta agravata Consta in amenintarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata, pentru sotul acesteia sau pentru o ruda apropiata. 3.7. Formele infractiunii Actele de pregatire si tentativa sunt posibile, insa nu sunt incriminate; Infractiunea se consuma in momentul in care dupa realizarea constrangerii se produce starea de pericol pentru libertatea psihica a persoanei; Poate fi savarsita in forma continuata, caz in care se epuizeaza la data savarsirii ultimului act de executare. 3.8. Pedeapsa Pentru varianta tip: inchisoarea de la 6 luni la 5 ani; Pentru varianta agravata: inchisoarea de la 2 la 7 ani; Daca fapta este savarsita in conditiile art.131 din Legea nr.78/2000, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 12 ani. 4. Violarea secretului corespondenei 4.1. Fapta incriminat

61

Este infractiunea ce consta in deschiderea, fara drept, a unei corespondente adresata altuia, ori interceptarea unei convorbiri sau comunicari efectuate prin telefon, telegraf sau prin alte mijloace de transmitere la distanta (art. 195 C.pen.); Constitue varianta asimilata infractiunii de violare a secretului corespondentei sustragerea, distrugerea sau retinerea unei corespondente, precum si divulgarea continutului unei corespondente, chiar atunci cand a fost trimisa deschisa din greseala, ori divulgarea continultului unei convorbiri sau comunicari interceptate, chiar in cazul in care faptuitorul a luat la cunostinta de acesta din greseala sau din intamplare. 4.2. Obiectul infractiunii Obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la inviolabilitatea corespondentei sau a comunicatiilor unei persoane, si implicit cele privitoare la protectia vietii private a persoanei; Obiectul material: in principiu nu are, cu exceptia in care corespondenta sau comunicarile unei persoane sunt prezentate sau stocate pe un suport material. 4.3. Subiecii infractiunii Subiectul activ: orice persoana (necircumstantiat) cu capacitate penala; participatia penala este posibila in toate formele: coautorul, instigarea sau complicitatea; Subiectul pasiv: orice persoana in viata. 4.4. Latura obiectiva Elementul material: i. Deschiderea unei corespondente adresate altuia; ii. Interceptarea unei convorbiri sau comunicari efectuate prin mijloace de transmitere la distanta intre alte persoane; Urmarea imediata: starea de pericol creata prin violarea secretului corepondentei; Legatura de cauzalitate rezultata din materialitatea faptei (ex re). 4.5. Latura subiectiva Intentia directa sau indirecta;
62

Nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savarsita activitatea infractionala; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei. 4.6.Variante asimilata Constitue o varianta asimilita formei tip a infractiunii [art. 195 alin. (2) C.pen.]: i. Sustragerea unei corespondente; ii. Distrugerea unei corespondente; iii. Retinerea fara drept a corespondentei; iv. Divulgarea fara drept a continutului unei corespondente. 4.7. Varianta agravata Este comuna formei tip si variantei asimilite; Infractiunea are caracter mai grav cand este savarsita in calitate de autor sau coautor de catre un functionar care are obligatia legala de a respecta secretul profesional si confidentialitatea informatiilor la carea are acces [art. 195 alin. (21) C.pen.]. 4.8. Formele infractiunii Actele de pregatire si tentativa, sunt posibile dar nu sunt incriminate; Infractiunea se consuma in momentul realizarii activitatii prevazute de elementul material al infractiunii; In cazul savarsirii infractiunii in modalitatea retinerii fara drept a corespondentei, infractiunea este continua si se epuizeaza in momentul incetarii retineriib sau al condamnarii definitive prin aceasta infractiune. 4.9. Pedeapsa Varianta de baza si cea asimilata: inchisoarea de la 6 luni la 3 ani; Forma agravata: inchisoare de la 2 la 5 ani si interzicerea unor drepturi prevazute de art. 64 C.pen. 5. Divulgarea secretului profesional 5.1. Fapta incriminat este infractiunea ce consta in divulgarea, fara drept, a unor date, documente sau informatii cu caracter profesional, de catre acela caruia i63

au fost incredintate sau de care a luat cunostinta in virtutea profesiei sau a functiei, daca este de netura a aduce prejudicii materiale sau morale altei persoane (art. 196 C.pen.); secretul profesional este obligatia ce incumba persoanelor care au cunoscut informatii confidentiale in exercitiul profesiei sau functiei de a nu le divulga. 5.2. Obiectul infractiunii Obiectul juridic special: relatiile soviale privind libertatea persoanei de a incredinta date confidentiale celor care prin profesiile oe care la exercita sunt tinuti sa nu le divulge; Obiectul material: nu are. 5.3. Subiecii infractiunii Subiectul activ este calificat: persoana fizica care exercita o profesie sau indeplineste o functie ce implica obligatia de pastrare a secretului; nu poate fi savarsita de o persoana juridica; Subiectul pasiv: persona despre care au fost incredintate anumite date sau informatii confidentiale subiectului activ. 5.4. Latura obiectiva Elementul material: divulgarea unor date confidentiale de catre persoanele care le-au cunoscut in exercitiul profesiei sau functiei; Cerinte esentiale: divulgarea sa fie fara drept si de natura a prejudicia material sau moral persoana vatamata; Urmarea imediata: starea de pericol rezultata din atingerea libertatii persoanei prin divulgarea fara drept a informatiilor confidentiale; Lagatura de cauzalitate: rezulta ex re. 5.5. Latura subiectiva Intentia directa sau indirecta; Nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savarsita activitatea infractionala; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei. 5.6. Formele infractiunii Actele de pregatire si tentativa, sunt posibile dar nu sunt incriminate;
64

Infractiunea se consuma in momentul realizarii activitatii prevazute de elementul material al infractiunii; Poate fi savarsita in forma continuata, cand infractiunea se va epuiza in momentul efectuarii ultimului act de executare. 5.7. Pedeapsa Inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. 6. Test de evaluare 1. Este posibil participaia penal n cazul infraciunii de divulgare a secretului profesional? 2. Definiia latura subiectiv a infraciunii de violare a secretului corespondenei? 3. Care sunt aciunile/inaciunile elementului material a infraciunii de antaj?

65

Unitatea de nvare 8 VIOLUL, ACTUL SEXUAL CU UN MINOR, SEDUCIA, PERVERSIUNEA SEXUAL, CORUPIA SEXUAL, INCESTUL, HRUIREA SEXUAL 1. Introducere Aceast unitate de nvare urmrete familiarizarea studenilor cu aspecte teoretice i practice ale infraciunilor de viol, act sexual cu un minor, seducie, perversiunea sexual, corupie sexual, incest, hruire sexual. Astfel, studenii dup definirea cadrului legal al infraciunilor, vor fi introdui n coninutul constitutiv al acestor infraciuni cu analizarea fiecrui element constitutiv n parte. De asemenea, pe parcursul analizrii infraciunilor li se vor prezenta studenilor exemple. 2. Competene S defineasc cadrul legal al infraciunilor de de viol, act sexual cu un minor, seducie, perversiunea sexual, corupie sexual, incest, hruire sexual ; S explice elementele constitutive ale infraciunilor de de viol, act sexual cu un minor, seducie, perversiunea sexual, corupie sexual, incest, hruire sexual ; S dea exemple din practica judiciar; S delimiteze aceste infraciuni fa de alte infraciuni prevzute n Codul Penal/legi speciale; 3. Violul 3.1. Fapta incriminat este infractiunea ce consta in actul sexual de orice matura cu o persoana de sex diferit sau de acelai sex, prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa; in acest caz actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate; constituie forme agravate ale infractiunii: i. violul savarsit de mai multe persoane; ii. daca victima se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau in tratamentul faptuitorului; iii. daca victima este membru de familie; iv. daca s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii;
66

v. daca violul a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei; vi. daca victima nu implinise varsta de 15 ani. 3.2. Obiectul infractiunii Obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea sexuala a unei persoane; poate exista si un obiect juridic secundar constand in relatiile sociale referitoare la viata, integritatea fizica sau psihica a persoanei; Obiectul material: corpul persoanei in viata; daca persoana este decedata se va retine infractiunea de profanare de morminte ( art. 319 C.pen.). 3.3. Subiecii infractiunii Subiectul activ: orice persoana (necircumstantiat) cu capacitate penala; participatia penala este posibila in toate formele: coautorul, instigarea sau complicitatea; Subiectul pasiv: orice persoana in viata, indiferent de sex. 3.4. Latura obiectiva Elementul material: intretinerea unui act sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex, prin constrangerea victimei sau profitand de imposibilitatea acesteia da a se apara ori de a-si expima vointa; Constrangerea fizica sau psihica trebuie sa fie efectiva, conducand la inlaturarea sau diminuarea opozitiei victimei; Urmarea imediata: incalcarea libertatii victimei de a decide cu privire la intretinerea actului sexual; Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei ( ex re ). 3.5. Latura subiectiva Intentia directa; Nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savarsita activitatea infractionala; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei. 3.6. Variante agravate i. Violul savarsit de mai multe persoane [art. 197 alin. (2) lit. a) C.pen.];
67

ii. Daca victima se afla in [art. 197 alin. (2) lit. b) C.pen.]: Ingrijirea faptuitorului; Ocrotirea faptuitorului; Educarea faptuitorului; Paza faptuitorului; Tratamentul faptuitorului; iii. Daca victima este membru de familie [art. 197 alin. (2) lit. b1) C.pen.] Violul trebuie savarsit de sotul sau ruda apropiata a victimei, daca aceasa din urma locuieste sau gospodareste impreuna cu victima; iv. Daca s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii [art. 197 alin. (2) lit. c) C.pen.]: In urma violului sa se fi produs praeterintentionat una dintre urmarile prevazute la art. 182 C.pen; Daca faptuitorul a actionat cu intentia de a provoca o vatamare corporala grava integritatii corporale a victimei se va retine concursul dintre viol si vatamarea corporala grava; v. Daca victima nu implinise varsta de 15 ani [art. 197 alin. (3) teza I C.pen.]: Faptuitorul trebuie sa fi cunoscut la momentul savarsirii infractiunii ca victima nu a implinit varsta de 15 ani; Eroarea cu privire la varsta victimei conduce la inlaturarea agravantei; Este o circumstanta reala si se rasfange asupra participantilor in masura in care au cunoscut-o sau au prevazut-o vi. Daca violul a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei [art. 197 alin. (3) teza II-a C.pen.]: In urma violului sa se fi produs praeterintentionat moartea sau sinuciderea victimei; Daca faptuitorul a actionat cu intentia de a suprima viata victimei se va retine concursul dintre viol si omor. 3.7. Formele infractiunii Actele premergatoare sunt posibile, dar nu sunt incriminate; pot constitui acte de complicitate anterioara sau pot intra in continutul tentativei; Tentativa este posibila si incriminata; Este posibila desitarea drept cauza de nepedepsirea tentativei;
68

Poate fi savarsita in forma continuata, cand se epuizeaza la momentul savarsirii ultimului act de executare; In situatia in care urmarile violului se amplificadupa momentul savarsirii, infractiunea are carater progresiv, si se va epuiza la data producerii rezultatului mai grav. 3.8. Pedeapsa Varianta tip [art. 197 alin. (1) C.pen.]: inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi prevazute de art. 64 C.pen.; Varianta agravata a violului prevazuta de art. 197 alin. (2) C. pen.: inchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi prevazute de art. 64 C.pen.; Violul savarsit asupra unui minor care nu a implinit 15 ani, prevazut de art. 197 alin. (3) teza I C.pen.: inchisoarea de la 10 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi; Violul care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei prevazut de art. 197 alin. (3) teza II-a C.pen: inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. 4. Actul sexual cu un minor 4.1. Fapta incriminat Este infractiunea constand in: i. actul sexual, de orice natura , cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex, care nu a implinit varsta de 15 ani ( forma tip); ii. actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex intre 15-18 ani, daca fapta este savarsita de tutore sau curator ori de catre supraveghetor, ingrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosinfu-se de calitatea sa, ori daca faptuitorul a abuzat de increderea victimei sau de autoritatea ori influenta sa asupra acesteia ( varianta asimilata); constituie forme agravate ale infractiunii savarsirea faptei in urmatoarele imprejurari: a. daca actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex, care nu a impkinit varsta de 18 ani, a fost
69

determinat de oferirea sau darea de bani ori foloase de catre faptuitor, direct sau indirect, victimei; b. in scopul producerii de materiale pornografice; c. cand victima se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului; d. cand actul sexual de orice natura a avut loc cu un minor sub 15 ani sau in scopul producerii de materiale pornografice si s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii; e. cand fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei; in toate cazurile consimtamantul victimei la intretinerea actului sexual trebuie sa fie valabil exprimat (art. 198 C.pen.). Actul sexual cu un minor este incriminta in art. 198 C.pen., intr-o varianta tip, una asimilata si mai multe variante agravate. 4.2. Obiectul infractiunii Obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea sexuala a minorului; Obiectul material: corpul minorului cu care are loc actul sexual. 4.3. Subiecii infractiunii Subiectul activ: orice persoana (necircumstantiat) cu capacitate penala; in cazul variantei asimilate, autorul este calificat: tutore, curator, supraveghetor, ingrijitor, medic curant, profesor sau educator al minorului; In cazul in care ambele persoane sunt minore, acestea vor avea fiecare in parte calitatea de autor a infractiunii; Subiectul pasiv: in principiu este orice minor cu varsta sub 15 ani care isi poate exprima valabil consimtamantul la intretinerea unui act sexual; daca ambii minori cu varsta sub 15 ani intretin cosimtit un act sexual, ambii vor fi subiecti activi ai infractiunii. In cazul variantei asimilate subiectul pasiv este un minor cu varsta intre 15 si 18 ani aflat intr-un anumit raport cu subiectul activ al infractiunii. 4.4. Latura obiectiva Elementul material: intretinerea unui act sexual de orice natura cu un minor care nu a implinit varsta de 15 ani;
70

Urmarea imediata: starea de pericol rezultata din incalcarea libertatii sexuale a minorului; Legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei ( ex re ). 4.5. Latura subiectiva Intentia directa; Eroarea cu privire la varsta minorului inlatura caracterul penal al faptei; Daca fapta a fost savarsita cu socpul producerii de materiale pronografice, se va retine forma agravata. 4.6. Variante agravate a) Daca actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex, care nu a implinit varsta de 18 ani, a fost determinat de oferirea sau darea de bani ori alte foloase de catre faptuitor, direct sau indirect, victimei [art. 198 alin. (3) C.pen.]; b) In scopul producerii de materiale pornografice [art. 198 alin. (4) C.pen.]; c) Cand victima se afla in ingrijirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului si s-a cauzat acesteia o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii [art. 198 alin. (5) C.pen.]; d) Cand actul sexula de orice natura a avut loc cu un minor sub 15 ani sau in scopul priducerii de materiale pornografice si s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii [art.198 alin. (5) C.pen.]; e) Cand fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei (art. 198 alin. (6) C.pen.]; 4.7. Formele infractiunii Actele premergatoare sunt posibile , dar nu sunt incriminate; pot constitui acte de complicitate anterioara, pot intra in continutul tentativei sau pot constitui acte ce iontra in continutl constitutiv al infractiunii de coruptie sexuala; Tentativa este posibila si incriminata; Infractiunea se consuma in momentul intretinerii actului sexual cu minorul; Poate fi savarsita in forma continuata, cand se epuizeaza la momentul savarsirii ultimului act de excutare. 4.8. Pedeapsa
71

Pentru varianta tip si cea asimilata [art.198 alin. (1) si (2) C.pen.]: inchisoarea dela 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi prevazute de art. 64 C.pen.; In cazul variantelor agravate pedeapsa este : inchisoarea de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi [art. 198 alin.(3) C.pen.]; inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi [art.198 alin. (4) teza I C.pen.]; inchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi [art.198 alin. (4) teza II-a si alin (5) C.pen.]; inchisoarea de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi [art.198 alin. (6) C.pen.]. 5. Seducia 5.1. Fapta incriminat este infractiunea ce consta in fapta aceluia care, prin promisiuni de casatorie, determina o persoana feminina de sex feminin mai mica de 18 ani de a intretine cu el raport sexual, daca faptuitorul, cu rea-credinta, nu isi respecta promisiunea ( art. 199 C.pen.). 5.2. Obiectul infractiunii Obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea sexuala a minorei; Obiectul material: nu are. 5.3 Subiecii infractiunii Subiectul activ: un barbat care are varsta de peste 18 ani; Subiectul pasiv: o minora cu varsta cuprinsa intre 15 si 18 ani, necasatorita. 5.4. Latura obiectiva Elementul material: intretinerea unuia sau a mai multor raporturi sexuale firesti si liber consimtite cu o minora intre 15 si 18 ani, numai prin promisiuni mincinoase de casatorie;
72

Urmarea imediata: starea de pericol creata prin incalcarea libertatii sexuale a minorei; Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei. 5.5. Latura subiectiva Intentia directa; Eroarea faptuitorului cu privire la varsta persoanei vatamateinlatura caracterul penal al faptei; Scopul: promisiunea de casatorie trebuie sa fie facuta de faptuitor in scopul de a o determina pe minora cu varsta intre 15 si 18 ani sa aiba raport sexual cu acesta si fara intentia de a o respecta. 5.6. Formele infractiunii Actele de pregatire si tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate; Infractiunea se consuma in momentul intretinerii actului sexual prin promisiuni mincinoase de casatorie. 5.7. Pedeapsa Inchisoarea de la 1 la 5 ani. 6. Perversiunea sexual 6.1. Fapta incriminat Este infractiunea ce consta in savarsirea de acte de perversiune sexuala in oublic sau astfel incat sa produca scandal in public [art.201 alin.(1) C.pen.] 6.2. Obiectul infractiunii Obiectul juridic special: relatii sociale referitoare la normala exprimare a libertatii sexuale a persoanei; Obiectul material: corpul persoanei asupra careia se exercita actele de perversiune sexuala. 6.3. Subiecii infractiunii

73

Subiectul activ: in forma tip, infractiunea de pereversiune sexuala este o infractiune bilaterala, fiind savarsita cu consimtamantul ambilor participanti care au calitatea de autori; Subiectul pasiv: nu exista la forma tip. 6.4. Latura obiectiva Elementul material: intretinerea unui act de pereversiune sexuala; Actele de perversiune sexuala trebuie savarsite in public in sensul art. 152 C.pen.- sau sa fi produs scandal public, adica reactia de indignare a publicului; nu se va retine concursul de ultraj asupra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice 9 art. 321 C.pen.); Urmarea imediata: o stare de pericol prin atingerea relatiilor sociale referitoare la normala exprimare a libertatii sexuale a persoanei; Legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei. 6.5. Latura subiectiva Intentia directa; Nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savarsita activitatea infractionala; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei. 6.6. Variante agravate Sunt aceleasi cu unule forme agravate ale violului sau ale actului sexual cu un minor; Urmarea mai grava este praeterintentionata. 6.7. Formele infractiunii Actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate; Tentativa este posibila in forma intrerupta si este incriminata; Infractiunea se consuma in momentul consumarii actelor de perversiune sexuala; 6.8.Pedeapsa La varianta tip [ art. 201 alin.(1) C.pen.]: inchisoare de la 1 la 5 ani; Pentru varianta agravata prevazuta de art.201 alin. (2) si (3) C.pen.: inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi;
74

Pentru varianta agravata prevazuta de art.201 alin. (31) C.pen.: inchisoarea de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi; Pentru varianta agravata prevazuta de art.201 alin. (32) teza I C.pen.: inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi; Pentru varianta agravata prevazuta de art.201 alin. (32) teza II-a C.pen.: inchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi; Pentru varianta agravata prevazuta de art.201 alin. (4) teza II-a C.pen.: inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi; Pentru varianta agravata prevazuta de art.201 alin. (5) teza I-a C.pen.: inchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi; Cand actele de perversiune sexuala au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei: inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. 7. Corupia sexual 7.1. Fapta incriminat Este infractiunea ce consta in savarsirea unor acte cu caracter obscen asupra unui minor sau in prezenta cestuia; Reprezinta variante agravate ale coruptie sexuale: i. Cand actele cu caracter obscen se savarsesc in cadrul familiei; ii. In cazul in care actele cu caracter obscen se savarsec in scopul producerii de materiale pornografice; iii. Prin ademenirea unei persoane in vederea savarsirii de acte sexuale cu un minor de sex diferit sau acelasi sex. 7.2. Obiectul infractiunii Obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea sexuala a minorului; Obiectul material: nu are. 7.3. Subiecii infractiunii Subiectul activ: orice persoana (necircumstantiat)cu capacitate penala; participatia penala este posibila in toate formele: coautorul, instigarea sau complicitatea;
75

Subiectul pasiv: minorul indiferent de sex. 7.4. Latura obiectiva Elementul material: savarsirea de acte cu caracter obscenasupra unui minor sau in prezenta unui minor; Urmarea imediata: starea de pericol pentru relatiile sociale referiatore la ocrotirea libertatii sexuale a minorului; Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei. 7.5. Latura subiectiva Intentia directa sau indirecta; In cazul in care faptuitorul a fost in eroare cu privire la varsta minorului, crezand intemeiat ca este major, fapta nu constitue infractiune. 7.6. Variante agravate Reprezinta variante agravate ale coruptiei sexuale: i. Cand actele cu caracter obscen se savarsesc in cadrul familiei; ii. In cazul in care actele cu caracter obscen se savarsec in scopul producerii de materiale pornografice; iii. Prin ademenirea unei persoane in vederea savarsirii de acte sexuale cu un minor de sex diferit sau acelasi sex. Reprezinta o forma a instigarii neurmata de executarea la infractiunea de act sexual cu un minor; Se savarseste numai cu intentie directa. 7.7. Formele infractiunii Actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate; Tentativa este posibila in forma intrerupta si este incriminata; poate fi savarsita in forma continuata, caz in care infractiunea se epuizeaza la momentul efectuarii ultimului act de executare. 7.8. Pedeapsa Pentru varianta tip [art.202 alin. (1)C.pen.]: inchisoare de la 6 luni la 5 ani; Pentru varianta agravata prevazuta de art. 202 alin.(1) C.pen.: inchisoare de la 1 la 7 ani;
76

Pentru varianta agravata prevazuta de art. 202 alin.(21) C.pen., care presupune savarsirea infractiunii in varianta tip si prima varianta agravata in scopul producerii de materiale pornografice, maximul special se majoreaza cu 2 ani ; Pentru varianta agravata prevazuta de art. 202 alin.(3) C.pen.: inchisoare de la 1 la 5 ani; 8. Incestul 8.1.Fapta incriminat Este o infractiune ce consta in raportul sexual intre rude in linie directa sau intre frati si surori (art. 203 C.pen.). 8.2. Obiectul infractiunii Obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la normalitatea si moralitatea vietii sociale; Obiectul material: nu are. 8.3. Subiecii infractiunii Este o infractiune bilaterala in care participantii ai calitate de autori calificati; rude. Participarea este posibila in forma instigarii sau a complicitatii; Este posibila participarea improrie. 8.4. Latura obiectiva Elementul material: intretinerea unui raport sexual intre rude in linie directa sau intre frati si surori; Urmarea imediata: starea de pericol pentru relatiile sociale referitoare la normalitatea si moralitatea vietii sociale; Legatura de cauzalitate rezulta din materialtatea faptei. 8.5. Latura subiectiva Intentia directa sau indirecta; Nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savarsita activitatea infractionala; acestea pot fi avute in vedere de instanta in individualizarea pedepsei.
77

8.6. Formele infractiunii Actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate; Tenativa este posibila in forma intrerupta, fiind incriminata; Poate fi savarsita in forma continuata, caz in care infractiunea se epuizeaza la data comiterii ultimului acte de executare. 8.7. Pedeapsa Inchisoarea de la 2 la 7 ani. 9. Hruirea sexual 9.1. Fapta incriminat Este infractiunea de obicei constand in hartuirea unei persoane prin amenintare sau constrangere fizica sau morala, in scopul de a obtine licit sau ilicit satisfactii de natura sexuala, de catre o persoana care abuzeaza de autoritatea sau influenta pe care i-o confera functia indeplinita la locul de munca (art. 2031 C.pen.). 9.2. Obiectul infractiunii Obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea sexuala a unei persoane precum si cele referitoare la libertatea psihica; Obiect material: nu are. 9.3. Subiecii infractiunii Subiectul activ: o persoana care are capacitate penala, inidferent de sex, care abuzeaza de autoritatea sau influenta pe care i-o confera functia indeplinita la locul de munca; Subiectul pasiv: orice persoana fata de care subiectul activ are o pozitie de autoritate sau influenta in raporturile de munca. 9.4. Latura obiectiva Elementul material: activitate de hartuire prin cuvinte, comportament, actiuni; Urmare imediata: starea de pericol pentru libertatea sexuala a persoanei vatamate; Legatura de acuzalitate rezulta din materialitatea faptei. 9.5. Latura subiectiva
78

Intentia directa; Scopul: obtinerea de favoruri de natura sexuala, adica acte sexuale de orice natura sau acte de perversiune sexuala; Nu intereseaza mobilul cu care a fost savarsita fapta. 9.6.Formele infractiunii Infractiunea fiind de obicei se consuma in momentul savarsirii unui numar suficient de acte de hartuire din care sa rezulte obisnuinta si se epuizeaza la data ultimului act de hartuire; Tentativa nu este posibila. 9.7. Pedeapsa Inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

10. Test de evalauare 1. Este posibil participaia penal n cazul infraciunii de viol? 2. Definiia latura subiectiv a infraciunii de seducie? 3. Care sunt aciunile/inaciunile elementului material a infraciunii de act sexual cu un minor?

79

Unitatea de nvare 9 FURTUL, FURTUL CALIFICAT, FURTUL URMRIT LA PLNGEREA PENAL A PERSOANEI VTMATE 1. Introducere Aceast unitate de nvare urmrete familiarizarea studenilor cu aspectele teoretice i practice ale infraciunilor de furt, furt calificat i furtul urmrit la plngerea prealabil a persoanei vtmate. Astfel, studenii dup definirea cadrului legal al infraciunilor, vor fi introdui n coninutul constitutiv al acestor infraciuni, cu analizarea fiecrui element constitutiv n parte. De asemenea, pe parcursul analizrii infraciuniilor li se vor prezenta exemple. 2. Compene - s defineasc cadrul legal al infraciunii de furt, furt calificat i furtul urmrit la plngerea prealabil a persoanei vtmate; - s explice elementele constitutive ale infraciunilor; - s dea exemple din practica judiciar; - s delimiteze aceaste infraciuni fa de alte infraciuni prevzute de Codul Penal sau de alte legi speciale; 3. Furtul 3.1. Fapta incriminat Art. 208 C. pen.: (1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenia altuia, fr consimmntul acestuia, n scopul de a i-l nsui pe nedrept, se pedepsete cu nchisoare de la unu la 12 ani. (2) Se consider bunuri mobile i orice energie care are o valoare economic, precum i nscrisurile. (3) Fapta constituie furt chiar dac bunul aparine n ntregime sau n parte fptuitorului, dar n momentul svririi acel bun se gsea n posesia sau deinerea legitim a altei persoane. (4) De asemenea, constituie furt luarea n condiiile alin. (1) a unui vehicul, cu scopul de a-l folosi pe nedrept. 3.2. Obiectul infraciunii Obiectul juridic generic const n relaiile sociale privind patrimoniul n sens civil. Obiectul juridic specific l reprezint relaiile sociale privind posesia sau detenia unui
80

bun. Posesia de rea-credin nu este protejat n raport cu proprietarul sau depozitarul bunului, n schimb, posesia de bun-credin este protejat chiar mpotriva proprietarului. Cu alte cuvinte, dac proprietarul sustrage bunul su de la o alt persoan, care i-l furase anterior (posesor de rea-credin), nu comite infraciunea de furt. n schimb, dac proprietarul sustrage bunul de la o alt persoan, care l deine n baza unui temei legal/contractual (posesor de bun-credin), cum ar fi depozitarul, atunci el comite infraciunea de furt. Exceptnd situaia proprietarului, n toate celelalte situaii, posesia de rea-credin este protejat. Astfel, dac o persoan, alta dect proprietarul bunului, sustrage bunul de la o alta, care anterior l furase, comite infraciunea de furt. Obiectul material este, de regul, un bun mobil corporal, animat (animal domestic) sau neanimat, consumptibil sau neconsumptibil, ncorporat sau nu ntr-un bun imobil, divizibil sau nedivizibil, fungibil sau nu, cu excepia bunurilor pierdute (res derelictae) sau a acelora care nu aparin nimnui (res nullius), ntruct poate constitui obiect al furtului numai un bun care se afl n posesia sau detenia unei persoane. Poate constitui, uneori, obiect al furtului i un bun incorporal titlurile la purttor. Sunt asimilate bunurilor mobile, conform art. 208 alin. (2), orice energie cu valoare economic (electric, termic, impulsurile telefonice) i nscrisurile care fac parte dintr-un patrimoniu i prezint utilitate pentru titularul lor, indiferent dac acestea au valoare economic sau nu. Cu toate acestea, ar putea fi obiect material al furtului i un bun imobil prin natura lui, dar care este scos din aceast stare (o cas dezmembrat), un imobil prin destinaie (oglind, ferestre), pri ale corpului uman, dac sunt desprinse, sau pri artificiale ale corpului uman (o protez), indiferent dac sunt desprinse sau nu. n ipoteza variantei din alin. (4), constituie obiect material tot un bun mobil, ns particularizat un vehicul, atunci cnd este sustras spre a fi utilizat, indiferent dac ulterior este napoiat sau abandonat. Vehiculul constituie obiect material al furtului i n varianta tip, ns doar atunci cnd este sustras spre a fi nsuit pe nedrept. 3.3. Subiecii infraciunii Subiectul activ este, de regul, necircumstaniat poate svri fapta incriminat orice persoan fizic sau juridic. n varianta din alin. (3), subiectul activ este calificat proprietarul (coproprietarul, nudul proprietar) bunului, care l sustrage din posesia sau detenia legitim a altuia. Dac subiectul activ are o anumit calitate n raport cu cel pasiv so, rud apropiat etc. , ar putea deveni aplicabile dispoziiile art. 210 C. pen.
81

Participaia penal este posibil doar sub forma instigrii i a complicitii anterioare, cci coautoratul i complicitatea anterioar constituie furt calificat [art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen.]. Subiectul pasiv este necircumstaniat orice persoan fizic sau juridic n proprietatea, posesia sau detenia (legitim sau nelegitim) creia se afl un bun. Poate fi subiect pasiv i houl, cu excepia situaiei n care subiect activ este chiar proprietarul sau deintorul legal al bunului. Pluralitatea de subieci pasivi determin pluralitate de infraciuni de furt, cu excepia cazului n care actele de deposedare se realizeaz n aceeai mprejurare i n baza aceleiai rezoluii infracionale. 3.4. Latura obiectiv Elementul material se realizeaz printr-o fapt de luare, care presupune deposedarea posesorului ori deintorului (chiar dac acesta nu tia c bunul se afl n posesia lui), respectiv mposedarea fptuitorului, altfel spus, scoaterea unui bun de sub stpnirea unei persoane i trecerea lui sub stpnirea unei alte persoane, cu intenia ca aceasta s se comporte ca proprietar al bunului. Fapta se poate realiza prin aciune, dar i prin inaciune (omisiunea restituirii unor lucruri sau reinerea unui lucru cu scopul de a determina o persoan s ndeplineasc obligaiile sale derivnd dintr-un litigiu patrimonial). Luarea se poate realiza n orice modalitate i prin orice tehnici sau mijloace, mai puin prin violene, ameninri sau constrngeri, cci atunci s-ar realiza coninutul constitutiv al infraciunii de tlhrie, sau prin efracie, escaladare ori prin folosirea unei chei adevrate ori a unei chei mincinoase, cci atunci am fi n prezena unei infraciuni de furt calificat. Nu are relevan dac bunul este abandonat ulterior deposedrii sau dac houl este, la rndul lui, deposedat de un altul. Cerina esenial ataat elementului material este ca fapta de luare s se realizeze fr consimmntul persoanei vtmate, exprimat sau prezumat (luarea se face profitnd de neatenia persoanei). Lipsa consimmntului se prezum, fptuitorul trebuind s dovedeasc existena concomitent sau anterioar a consimmntului persoanei vtmate. Dac fptuitorul i d consimmntul, ns condiionat, trebuie respectat aceast condiie pentru a nu se considera c lipsete consimmntul. Nu are relevan c, n sens civil, consimmntul lipsete sau este viciat, atta timp ct cel care l-a dat a fost contient de acest lucru. Urmarea imediat const n schimbarea strii lucrului, producerea prejudiciului nefiind esenial. Legtura de cauzalitate rezult din materialitatea faptei. 3.5. Latura subiectiv Vinovia se prezint sub forma inteniei directe calificate prin scopul nsuirii pe nedrept. Avnd n vedere aceast particularitate a laturii subiective, s-a considerat c
82

exist scopul nsuirii pe nedrept i deci infraciunea de furt atunci cnd fptuitorul ia un bun din posesia unei persoane fr consimmntul acesteia, pentru a o obliga s aib o anumit conduit (spre exemplu, spre a o determina s i achite o obligaie) sau sub pretextul unei datorii, real sau imaginar. n varianta din alin. final, vinovia mbrac tot forma inteniei directe calificate prin scop, dar n acest caz scopul este folosirea pe nedrept a vehiculului care formeaz obiectul material al furtului de folosin. Fptuitorul sustrage vehiculul doar cu scopul de a l folosi, ulterior, de regul, restituindu-l. Dac dou persoane svresc aceast fapt, nu se va reine autorat, ci acela care a condus maina va rspunde ca autor, iar celalalt n calitate de complice material sau moral. Mobilul nu are relevan pentru existena infraciunii, dar poate fi avut n vedere la individualizarea pedepsei. 3.6. Formele infraciunii Actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate. Tentativa se pedepsete i este posibil doar cea imperfect aciunea de deposedare ntrerupt nainte ca bunul s treac n sfera de stpnire a fptuitorului. Spre exemplu, s-a reinut n practic drept tentativ la furt situaia n care inculpatul a deschis geanta victimei, a bgat mna n ea, ns, nainte de mposedare, victima s-a sesizat sau ipoteza n care dou persoane au fost surprinse n curtea unui magazin cu saci asupra lor. Infraciunea se consum n momentul mposedrii fptuitorului sau al folosirii vehiculului. Pentru consumarea infraciunii, trebuie ca fptuitorul s intre efectiv n stpnirea bunului, indiferent de durata acestei stpniri sau de faptul c fptuitorul a fcut sau nu acte de dispoziie asupra bunului. Furtul poate s mbrace forma continu (furtul care are ca obiect impulsuri telefonice), caz n care se epuizeaz la data ncetrii sustragerii, dar i forma continuat, momentul epuizrii fiind acela al ultimului act de executare. Modaliti. Infraciunea este incriminat ntr-o variant tip [alin. (1)] i o alt modalitate a variantei tip n alin. (4), particularizat prin obiectul material vehicul i prin scopul deposedrii-mposedrii, respectiv folosirea pe nedrept. 3.7. Pedeapsa Sanciunea const n nchisoarea de la 1 la 12 ani. 4. Furtul calificat 4.1. Fapta incriminat Art. 209 C. pen.: (1) Furtul svrit n urmtoarele mprejurri:
83

a) de dou sau mai multe persoane mpreun; b) de o persoan avnd asupra sa o arm sau o substan narcotic; c) de ctre o persoan mascat, deghizat sau travestit; d) asupra unei persoane aflate n imposibilitate de a-i exprima voina sau de a se apra; e) ntr-un loc public; f) ntr-un mijloc de transport n comun; g) n timpul nopii; h) n timpul unei calamiti; i) prin efracie, escaladare sau prin folosirea fr drept a unei chei adevrate ori a unei chei mincinoase, se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 15 ani. (2) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz i furtul privind: a) un bun care face parte din patrimoniul cultural; b) un act care servete pentru dovedirea strii civile, pentru legitimare sau identificare. (3) Furtul privind urmtoarele categorii de bunuri: a) iei, gazolin, condensat, etan lichid, benzin, motorin, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cistern; b) componente ale sistemelor de irigaii; c) componente ale reelelor electrice; d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare n caz de incendiu sau alte situaii de urgen public; e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenie la incendiu, la accidente de cale ferat, rutiere, navale sau aeriene, ori n caz de dezastru; f) instalaii de siguran i dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian i componente ale acestora, precum i componente ale mijloacelor de transport aferente;
84

g) bunuri prin nsuirea crora se pune n pericol sigurana traficului i a persoanelor pe drumurile publice; h) cabluri, linii, echipamente i instalaii de telecomunicaii, radiocomunicaii, precum i componente de comunicaii, se pedepsete cu nchisoare de la 4 la 18 ani. (4) Furtul care a produs consecine deosebit de grave se pedepsete cu nchisoare de la 10 la 20 de ani i interzicerea unor drepturi. (5) n cazul prevzut la alin. (3) lit. a), sunt considerate tentativ i efectuarea de spturi pe terenul aflat n zona de protecie a conductei de transport al ieiului, gazolinei, condensatului, etanului lichid, benzinei, motorinei, altor produse petroliere sau gazelor naturale, precum i deinerea, n acele locuri sau n apropierea depozitelor, cisternelor sau vagoanelor-cistern, a tuurilor, instalaiilor sau oricror altor dispozitive de prindere ori perforare. 4.2. Elementele circumstaniale agravate prevzute de art. 209 alin.1 Cod penal a. furtul svrit de dou sau mai multe persoane mpreun Elementul circumstanial se particularizeaz printr-un subiect activ calificat, o pluralitate de subiecte care comite fapta, sub forma coautoratului ori a complicitii concomitente. Elementul se regsete i n coninutul calificat al infraciunilor de lipsire de libertate [art. 189 alin. (2)], violare de domiciliu [art. 192 alin. (2)], viol [art. 197 alin. (2)], tlhrie [art. 211 alin. (2) lit. a)], tulburare de posesie [art. 220 alin. (3)] etc. Trebuie ca minim unul dintre participani s rspund penal, pentru a se reine acest element circumstanial. Dac se reine acest element, nu se mai reine circumstana agravant legal general prevzut n art. 75 alin. (1) lit. a). n schimb, se va reine art. 75 alin. (1) lit. c) dac pluralitatea de subieci presupune o cooperare ntre un minor i un major. Este o circumstan real, care se rsfrnge asupra tuturor participanilor care au cunoscut-o. Simpla prezen la locul svririi faptei, fr o participare nemijlocit la activitatea de deposedare-mposedare, nu duce la reinerea acestui element circumstanial. Acest element circumstanial nu este reinut n noul Cod penal. b. furtul svrit de o persoan care are asupra sa o arm sau o substan narcotic
85

n momentul svririi furtului, fptuitorul trebuie s aib asupra sa o arm n sensul art. 151 alin. (1) (instrumente, piese sau dispozitive astfel declarate prin dispoziii legale), nu i n accepiunea din alin. (2) arm asimilat , ntruct arma nu trebuie s fie folosit n realizarea infraciunii de furt i nici nu trebuie s fie la vedere, dac furtul este comis n prezena unei persoane, cci atunci s-ar reine infraciunea de tlhrie. Arma trebuie doar s existe asupra fptuitorului, cci astfel crete gradul de ncredere n propria persoan i, implicit, gradul de periculozitate a faptei. Substana narcotic este o substan chimic, ce poate produce o diminuare a capacitii persoanei de reacie sau poate duce chiar la pierderea cunotinei. i n aceast situaie, substana trebuie doar s existe asupra fptuitorului, i nu trebuie s fie folosit, altfel se va reine infraciunea de tlhrie. Nu are relevan dac fptuitorul deinea armele sau substanele asupra lui special pentru svrirea infraciunii de furt sau se narmase iniial spre un alt scop. Dac se deine o arm cu nclcarea dispoziiilor legale, se va reine concurs real de infraciuni ntre furt n aceast variant i infraciunea de nerespectare a regimului armelor i muniiilor, prevzut n art. 279 C. pen. Este o circumstan real, care se rsfrnge asupra participanilor n msura n care acetia au cunoscut-o i care se reine parial i n noul Cod penal (doar mprejurarea n care persoana are asupra sa o arm, nu i o substan narcotic). c. furtul svrit de o persoan mascat, degizat sau travestit n aceast situaie, furtul este svrit de ctre o persoan care, n momentul svririi faptei, poart ceva care i permite ascunderea feei (persoana mascat) sau recurge la anumite mijloace care i permit s i ascund ntreaga identitate (persoana deghizat accesorii, mbrcminte) ori se prezint sub o identitate sexual diferit (persoan travestit). Este o circumstan real, care se rsfrnge asupra participanilor n msura n care au cunoscut-o i care se reine i n noul Cod penal. d. furtul comis asupra unei persoane incapabile de a-i exprima voina sau a se apra Acest element se particularizeaz printr-un subiect activ calificat: o persoan care se afl n imposibilitatea de a-i exprima voina sau este incapabil s se apere. Este o stare de vulnerabilitate, de neputin fizic ori psihic (somnolen, hipnoz, oboseal cronic), o iresponsabilitate preexistent comiterii infraciunii de furt, de care autorul
86

furtului profit. Dac victima ar fi pus n aceast situaie spre a svri aciunea de deposedare-mposedare, atunci s-ar reine infraciunea de tlhrie. Este un element circumstanial pe care l regsim i n coninutul agravant al infraciunii de omor [art. 175 alin. (1) lit. d) C. pen.] i n coninutul constitutiv al infraciunii de viol [art. 197 C. pen.]. Este o circumstan real, care se rsfrnge asupra participanilor care au cunoscuto i pe care nu o regsim n noul Cod penal. e. svrirea frutului ntr.un loc public Noiunea de loc public este aceea din art. 152 C. pen.[1], dar n aceast situaie are o aplicabilitate parial, restrns la explicaiile oferite la lit. a) i b). Regsim acest element circumstanial i la infraciunea de omor calificat [art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.], ca element constitutiv al infraciunii de perversiune sexual (art. 201 C. pen.) etc. Astfel, se va reine furtul comis n aceast agravant dac aciunea de deposedaremposedare fr consimmntul deintorului legitim se realizeaz ntr-un loc care prin natura sau destinaia lui este ntotdeauna accesibil publicului, chiar dac nu este prezent nicio persoan [art. 152 lit. a)] sau dac furtul se comite n orice alt loc accesibil publicului, indiferent dac de fa sunt sau nu alte persoane ntr-un supermarket, n timpul programului de funcionare, indiferent dac sunt de fa sau nu alte persoane [art. 152 lit. b) are aplicabilitate parial]. Conform practicii judiciare, reprezint furt calificat prevzut de art. 209 lit. e) fapta comis n strad, pia, gar, autogar, holul hotelului, furtul vitelor de pe izlazul comunal, nu i de pe cmp. Nu se va reine furtul n aceast variant atunci cnd fapta

1
[ ]

Art. 152 C. pen. Fapt svrit n public: Fapta se consider svrit n public atunci cnd a fost

comis: a) ntr-un loc care prin natura sau destinaia lui este totdeauna accesibil publicului, chiar dac nu este prezent nici o persoan; b) n orice alt loc accesibil publicului, dac sunt de fa dou sau mai multe persoane; c) n loc neaccesibil publicului, cu intenia ns ca fapta s fie auzit sau vzut i dac acest rezultat s-a produs fa de dou sau mai multe persoane; d) ntr-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu excepia reuniunilor care pot fi considerate c au caracter de familie, datorit naturii relaiilor dintre persoanele participante; e) prin orice mijloace cu privire la care fptuitorul i-a dat seama c fapta ar putea ajunge la cunotina publicului.

87

este comis ntr-un magazin, teatru, coal, oficiu potal, ntr-un moment n care accesul publicului era interzis. Este o circumstan real, care se rsfrnge asupra participanilor care au cunoscuto i pe care noul Cod penal nu o mai reine. f. furtul svrit ntr-un mijoloc de transport n comun Furtul trebuie s fie comis ntr-un vehicul care are ca scop transportarea mai multor persoane, pe o cale de comunicaie terestr, aerian, acvatic (autobuz, tramvai, avion, nu ns taxi), i care, n momentul svririi faptei, se afl n timpul programului de funcionare, este n serviciu. Dac se afl n garaj sau atelier, nu se va reine acest element circumstanial. n schimb, dac mijlocul de transport se afl la capt de linie sau n momentul svririi faptei nu mai erau i ali cltori n afar de fptuitor i victim, se va reine svrirea furtului n aceast variant agravat. Dac se reine acest element circumstanial, nu se va reine i cel prevzut la lit. e) n public. Este o circumstan real, care se rsfrnge asupra participanilor care au cunoscuto i pe care o regsim i n noul Cod penal. g. furtul svrit n timpul nopii n aceast ipotez, fapta sau o parte din ea trebuie s fie comis n intervalul cuprins ntre apusul i rsritul soarelui, atunci cnd ntunericul a luat n mod concret locul luminii, chiar dac locul efectiv al desfurrii activitii infracionale era iluminat artificial. Determinarea acestei situaii de fapt se face de ctre instan, de regul dup criteriul astronomic. Nu are relevan dac fptuitorul a profitat sau nu de ntuneric. Practica a stabilit c se consider furt prevzut de art. 209 lit. g) fapta svrit n timpul nopii, pe strad, ntr-un loc iluminat artificial sau fapta svrit ntr-un spaiu public sau privat, nchis, unde se reduce ori nceteaz activitatea odat cu instalarea nopii (parc, locuin, nu i centre comerciale ori sli de spectacole). Se va reine infraciunea de furt n timpul nopii dac fapta este svrit n zori, nu i n amurg. Este o circumstan real, care se rsfrnge asupra participanilor care au cunoscuto i pe care o regsim i n noul Cod penal. h. furtul svrit n timpul unei calamiti Furtul este comis n timpul unei situaii dezastruoase, care afecteaz o colectivitate ntreag: inundaii, cutremure, alunecri de teren etc., indiferent dac, oficial, ea a fost declarat astfel ori nu. Fptuitorul profit de aceast stare de dezordine, n care atenia este focalizat pe nlturarea consecinelor calamitii, i i pune n aplicare rezoluia infracional.
88

Este o circumstan real, care se rsfrnge asupra participanilor care au cunoscuto i care nu mai este reinut n noul Cod penal. i. furtul svrit prin efracie, escaladare sau prin folisrea fr drept a unei chei adevrate ori a unei chei mincinoase Efracia presupune nlturarea violent a obstacolelor (cu rol de protecie a bunului) care exist ntre fptuitor i obiectul material al furtului, aciune care se poate realiza prin diverse mijloace: rupere, distrugerea geamului mainii sau al locuinei, drmarea gardului, nu i smulgerea casetofonului dintr-o main, ntruct acesta nu avea rol de protecie a mainii. Furtul n aceast variant absoarbe infraciunea de distrugere. Escaladarea presupune depirea obstacolelor care exist ntre fptuitor i bun se sare sau se trece pe sub gard, zid etc. , nainte de svrirea faptei i n scopul acesteia, nu pentru a-i asigura scparea. Folosirea fr drept a unei chei adevrate presupune svrirea activitii infracionale utiliznd o cheie care n mod obinuit este folosit pentru a descuia ncuietoarea vizat de fptuitor. Cerina esenial este ca aceasta s fie folosit fr drept, n sensul c fie este deinut pe nedrept (este furat, gsit), fie este deinut pe drept, dar este folosit n alt scop dect acela n vederea cruia era deinut. Cheia mincinoas este orice dispozitiv, chiar foarte rudimentar (o srm), folosit pentru a descuia o nchiztoare fr a o distruge, o cheie fals, contrafcut, multiplicat fr drept. Aceasta cheie mincinoas trebuie folosit efectiv. n ipoteza svririi faptei n aceast situaie agravant, se va reine concurs de infraciuni ntre violarea de domiciliu (art. 192 C. pen.) i furt [art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen.]. Este o circumstan real, care se rsfrnge asupra participanilor i pe care noul Cod penal o pstreaz n coninutul furtului calificat. 4.3. Elementele circumstaniale agravate prevzute de art. 209 alin.2 Cod Penal a. furtul unui bun care face parte din patrimoniul cultural Acest element circumstanial se particularizeaz prin obiectul material: orice bun care face parte din patrimoniul cultural mobil, dintre acelea prevzute expres n Legea nr. 182/2000 privind bunurile care alctuiesc patrimoniul cultural naional mobil[2]: bunuri arheologice i istorico-documentare, bunuri cu semnificaie artistic,

2
[ ]

Republicat n M. Of. nr. 828 din 9 decembrie 2008.

89

bunuri cu semnificaie etnografic, bunuri de importan tiinific ori bunuri de importan tehnic. Acest element circumstanial l regsim i n noul Cod penal. b. furtul unui act care servete pentru divedirea strii civile, pentru legitimare sau identificare Furtul are ca obiect material un nscris care are ca rol dovada strii civile (certificat de natere, de cstorie etc.), legitimarea persoanei (legitimaie de student) ori identificarea acesteia (carte de identitate, permis etc.). Fptuitorul trebuie s cunoasc sau s prevad c obiectul furtului intr n categoria celor mai sus amintite, altfel nu se va reine furtul n aceast variant. Spre exemplu, dac se fur o geant sau un portofel, se poate presupune c ar conine acte de acest fel, ns dac obiectul material este un geamantan, nu se va reine furtul prevzut la aceast liter. Aceast situaie nu mai este reinut n noul Cod penal ca element circumstanial al furtului calificat. 4.4. Elementele circumstaniale prevpzute de art. 209 alin.3 Cod Penal a. furtul de iei, gazolin, condensat, etan lichid, benzin, motorin, ale produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne sau vagoane-cistern; Obiectul material se refer la aceste categorii de bunuri imediat dup obinere sau n curs de transport, aflate n spaii de depozitare, n stare brut, nainte de a intra n circuitul comercial. Constituie obiect material al furtului n aceast variant combustibilul unei societi comerciale cu obiect de activitate produse petroliere, dar n niciun caz rezervele proprii de combustibil ale unei societi fr obiect de activitate specific. Nu constituie obiect material al furtului prevzut de alin. (3) lit. a) benzina din rezervoarele pompelor unei staii. b. furtul unor componente ale sistemelor de navigaii Nu are relevan dac aceste sisteme mai funcionau sau nu, erau degradate ori nu sau dac fcuser obiectul unor alte sustrageri. Este esenial ca fptuitorul s aib reprezentarea faptului c obiectul material al furtului este un bun care face parte din aceast categorie de bunuri. c. furtul unor compenente ale reelelor electrice Constituie obiect al furtului orice dispozitiv sau pies care compune reeaua electric (de transport sau de distribuie): linii, stlpii de susinere, staii electrice i alte elemente de acest gen care contribuie la transmiterea energiei electrice. d. furtul unui dispozitiv ori a unui sitem de semnalizare, alaramare ori alertare n caz de incendiu sau alte situaii de urgen
90

Obiectul material al furtului, n aceast situaie, const n senzori de fum, senzori termici, sisteme optice de supraveghere i alte dispozitive care, n general, sunt necesare n acele spaii unde au loc manifestri publice sau n cldirile cu mai multe etaje. e. furtul unui mijloc de trasnport sau orice alt mijloc de intervenie la incendiu, la accidente de cale ferat, rutiere, navale sua eriene orin n caz de dezastru Enumerarea se refer la mijloace precum autospeciale, autovehicule destinate acordrii primului ajutor, nave de salvare etc. f.furtul de instalaii de siguran i dirijare a traficului ferovoar, rutier, naval, aerian si componente ale acestora, precum i componente ale mijloacelor de transport aferente Dac obiectul furtului rezid n simple componente ale cii ferate, i nu dintre acelea cu rol de dirijare i siguran a traficului, atunci devin aplicabile dispoziiile Legii nr. 289/2005[3] privitoare la sustragerea de componente ale cii ferate. Fptuitorul trebuie s aib reprezentarea faptului c obiectul material al furtului const n bunuri ce fac parte din aceast categorie. Uneori, e posibil ca fapta s intre n concurs cu o infraciune contra siguranei circulaiei pe cile ferate. g. furtul unor bunuri prin nsuirea croa se pune n perciol sigirana traficului i a persoanelor pe drumurile publice Intr n aceast categorie bunuri de genul mijloacelor de semnalizare rutier (indicatoare, marcaje, semafoare) sau alte bunuri care ar pune n pericol sigurana traficului (capacele care acoper gurile de canal). h. furtul de cabluri, linii, echipamente i instalaii de telecomunicaii, radiocomunicaii, precum i de componente de comunicaie Nu are relevan dac aceste sisteme funcioneaz ori nu sau dac au fcut obiectul unor sustrageri anterioare. Fptuitorul trebuie s aib reprezentarea naturii bunurilor. n plus, conform unei decizii a instanei supreme[4], fapta de nsuire pe nedrept de cabluri, linii, echipamente i instalaii de telecomunicaii, radiocomunicaii, precum i componente de comunicaie constituie furt calificat numai dac n momentul sustragerii bunurile respective erau efectiv integrate ntr-o reea sau sistem de comunicaii aflat sau nu n funciune.

Legea nr. 289/2005 privind unele msuri pentru prevenirea i combaterea fenomenului infracional n domeniul transportului pe calea ferat (M. Of. nr. 922 din 17 octombrie 2005).
4
[ ]

[ ]

I.C.C.J., Seciile Unite, Decizia nr. II/2006 (M. Of. nr. 291 din 31 martie 2006).

91

4.5. Furtul care a produs consecine deosebit de grave ( art. 209 alin.4 Cod Penal ) Aceast variant agravat, care se aplic n raport cu furtul simplu, dar i cu toate celelalte forme agravate ale furtului, se reine atunci cnd n urma aciunii de deposedare-mposedare, fr consimmntul victimei, se produc urmri adiacente consecine deosebit de grave, n sensul art. 146 C. pen.: se produce o pagub material mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grav a activitii, cauzat unei autoriti publice sau oricreia dintre unitile la care se refer art. 145 C. pen. ori altei persoane juridice sau fizice. n situaia unei infraciuni continuate de furt, caracterul de consecine deosebit de grave se determin prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate aciunile sau inaciunile prin care se realizeaz elementul material al laturii obiective a infraciunii[5]. Aceast variant agravat nu mai este reinut n noul Cod penal. 4.6. Formele infraciunii Actele preparatorii sunt posibile, ns nu sunt incriminate ca faz de desfurare a activitii infracionale, cu excepia actelor preparatorii desfurate pentru realizarea furtului n varianta agravat din alin. (3) lit. a), ns n aceast situaie actele preparatorii sunt asimilate tentativei i sancionate ca atare. Astfel, efectuarea de spturi pe terenul aflat n zona de protecie a conductei de transport al ieiului, motorinei, benzinei etc., precum i deinerea de instalaii ori alte dispozitive de prindere ori perforare n acele zone constituie tentativ. Tentativa este posibil i se pedepsete, conform art. 222 C. pen. Infraciunea se consum n momentul n care se produce urmarea imediat. Infraciunea poate fi svrit n form continu (furtul de motorin din cisterne, depozite) sau continuat. Modaliti. Infraciunea cuprinde 4 variante agravate, care, dup cum am menionat i am analizat anterior, se realizeaz prin referire la cele 20 de elemente circumstaniale. 4.7. Pedeapsa n ipoteza furtului calificat prevzut n alin. (1) i (2), pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 15 ani, n varianta din alin. (3) nchisoarea de la 4 la 18 ani, iar n varianta din alin. final, limitele de pedeaps variaz ntre 10 i 20 de ani, la aceasta adugnduse i pedeapsa interzicerii unor drepturi.

5
[ ]

I.C.C.J., Seciile Unite, Decizia nr. XIV/2006 (M. Of. nr. 6 din 4 ianuarie 2007).

92

5. Furtul urmrit la plngerea prealabil a persoanei vtmate 5.1.Fapta incriminat Art. 210 C. pen.: (1) Furtul svrit ntre soi ori ntre rude apropiate, sau de ctre un minor n paguba tutorelui su, ori de ctre cel care locuiete mpreun cu persoana vtmat sau este gzduit de aceasta, se urmrete numai la plngerea prealabil a persoanei vtmate. (2) mpcarea parilor nltur rspunderea penal. 5.2. Circumstane personale Aceasta este o variant atenuat a infraciunii de furt, avnd n vedere posibilitatea pedepsirii doar la plngere prealabil, care se raporteaz att la furtul simplu, ct i la cel calificat i care devine aplicabil atunci cnd ntre subieci exist o relaie special. Astfel, toate precizrile fcute anterior cu privire la obiectul proteciei penale, coninutul constitutiv al infraciunii, forme, sanciuni rmn valabile, urmnd s analizm doar relaia special dintre fptuitor i partea vtmat. Exist cinci ipoteze diferite, care se prezint sub forma unor circumstane personale ce se rsfrng doar asupra participanilor care se afl ntr-o anumit relaie cu victima. a) Prima ipotez se refer la svrirea furtului ntre soi. n momentul svririi furtului, trebuie s existe o cstorie valabil, indiferent dac acetia sunt desprii n fapt sau nu, i se va reine aceast agravant pn n momentul rmnerii definitive a unei hotrri judectoreti de divor. Obiectul material const n bunuri proprii ale celuilalt so persoana vtmat sau n bunuri comune care se afl n posesia sau detenia legitim a acestuia. b) A doua ipotez se refer la svrirea furtului ntre rude apropiate. Noiunea este explicat n art. 149 C. pen.: ascendeni, descendeni, fraii i surorile, copiii acestora i persoanele devenite rude prin adopie, iar n caz de adopie intr n aceast categorie i persoanele adoptate i descendenii acestora, att n raport cu rudele fireti, ct i n raport cu rudele adoptatorului. Nu se reine art. 210 C. pen. atunci cnd fapta a fost svrit ntre afini sau ntre cumnai. c) A treia ipotez se refer la comiterea furtului de ctre minor n paguba tutorelui. Se reine art. 210 C. pen. atunci cnd persoana n vrst de pn la 18 ani, avnd capacitate penal, svrete infraciunea de furt asupra unui bun care face parte din patrimoniul tutorelui. Nu se reine ns dac tutorele fur din patrimoniul minorului. Nu este necesar ca minorul i tutorele s locuiasc mpreun.
93

d) A patra ipotez presupune comiterea furtului de ctre cel care locuiete mpreun cu persoana vtmat. Pentru a se reine aceast variant a furtului, trebuie ca unul dintre colocatari s svreasc infraciunea de furt asupra unor bunuri care fac parte din patrimoniul unui alt colocatar. Noiunea de locuire i, implicit, reinerea art. 210 C. pen. implic ndeplinirea a dou condiii: accesul efectiv la spaiul din care s-a realizat sustragerea i ncrederea reciproc, aceasta bazndu-se pe o locuire mpreun a subiecilor infraciunii, de o anumit durat i cu caracter de stabilitate. Se reine art. 210 C. pen. atunci cnd infraciunea de furt s-a svrit ntre muncitorii sau studenii care locuiesc n aceeai camer sau ntre concubini i nu se va reine dac fptuitorul i victima locuiesc n camere diferite, unul dintre ei pltind chirie celuilalt. e) A cincea ipotez se refer la svrirea furtului de ctre cel gzduit n paguba celui care l gzduiete. Gzduirea, spre deosebire de locuire, presupune un adpost temporar, cu caracter provizoriu, iar ntre gazd i cel gzduit nu exist o relaie de ncredere i nici nu se afl n raporturi de egalitate de drepturi i obligaii. Se va reine art. 210 C. pen. i deci aciunea penal se pune n micare la plngere prealabil doar atunci cnd cel care svrete furtul este cel gzduit, nu i atunci cnd gzduitorul este fptuitorul. El nu beneficiaz de dispoziiile art. 210 C. pen. i, astfel, aciunea penal se pune n micare din oficiu.

6. Test de evaluare - Care sunt mprejurrile n care poate fi svrit infraciunea de furt calificat? - Este posibil participaia penal n cazul infraciunii de furt? Dar n cazul infraciunii de furt pedepsit la plngerea prealabil a persoanei vtmate?

94

Unitatea de nvre 10 TLHRIA, ABUZUL DE NCREDERE 1. Introducere Aceast unitate de nvare urmrete familiarizarea studenilor cu aspectele teoretice i practice ale infraciunii de tlhrie i abuz de ncredere. Astfel, studenii dup definirea cadrului legal al infraciunilor, vor fi introdui n coninutul constitutiv al acestor infraciuni, cu analizarea fiecrui element constitutiv n parte. De asemenea, pe parcursul analizrii infraciunilor li se vor prezenta exemple. 2. Competene - s defineasc cadrul legal al infraciunii de tlhrie i al infraciunii de abuz de ncredere; - s explice elementele constitutive ale infraciunii; - s dea exemple din practica judiciar; - s delimiteze aceaste infraciuni fa de alte infraciuni prevzute de Codul Penal sau de alte legi speciale 3. Tlhria 3.1. Fapta incriminat Art. 211 C. pen.: (1) Furtul svrit prin ntrebuinare de violene sau ameninri ori prin punerea victimei n stare de incontien sau neputin de a se apra, precum i furtul urmat de ntrebuinarea unor astfel de mijloace pentru pstrarea bunului furat sau pentru nlturarea urmelor infraciunii ori pentru ca fptuitorul s-i asigure scparea, se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 18 ani. (2) Tlhria svrit n urmtoarele mprejurri: a) de o persoan mascat, deghizat sau travestit; b) n timpul nopii; c) ntr-un loc public sau ntr-un mijloc de transport, se pedepsete cu nchisoare de la 5 la 20 de ani. (21) Pedeapsa este nchisoarea de la 7 la 20 de ani, dac tlhria a fost svrit: a) de dou sau mai multe persoane mpreun; b) de o persoan avnd asupra sa o arm, o substan narcotic ori paralizant;
95

c) ntr-o locuin sau n dependine ale acesteia; d) n timpul unei calamiti; e) a avut vreuna din urmrile artate n art. 182. (3) Tlhria care a produs consecine deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei se pedepsete cu nchisoare de la 15 la 25 de ani i interzicerea unor drepturi. 3.2.Obiectul infraciunii Obiectul juridic generic const n relaiile patrimoniale. Obiectul juridic specific principal coincide cu acela al infraciunii de furt relaiile sociale privind posesia sau detenia unui bun , iar obiectul juridic secundar const n relaiile sociale privind viaa, integritatea corporal ori sntatea persoanei, libertatea psihic a acesteia. Obiectul material principal este un bun mobil, precizrile fcute cu ocazia analizei obiectului material al furtului fiind valabile i aici. Obiectul material secundar const n corpul persoanei. 3.3. Subiecii infraciunii Subiectul activ este, de regul, necircumstaniat. n cazul variantelor agravate, subiectul activ apare uneori calificat: o persoan mascat, deghizat, travestit, o persoan purtnd asupra ei o arm sau o substan narcotic sau o pluralitate de subiecte. Participaia penal este posibil doar sub forma instigrii sau a complicitii concomitente, cci fapta comis de dou sau mai multe persoane mpreun (autori sau complici concomiteni) constituie o form agravat a tlhriei. Ca s fim n prezena unor acte de coautorat, trebuie ca autorii s contribuie fie la realizarea furtului, fie la ameninri sau violene, fie la ambele modaliti de realizare a elementului material. Subiectul pasiv este necircumstaniat orice persoan n via. 3.4. Latura obiectiv Elementul material este alctuit din dou elemente aflate ntr-o strns legtur. Elementul material principal este acelai cu cel al infraciunii de furt luarea unui bun mobil din posesia sau detenia unei persoane, fr consimmntul acesteia. Luarea presupune fie o remitere voluntar, ca urmare a exercitrii violenelor, fie o abandonare a bunului, fie pierderea contactului cu bunul, n urma violenelor ori ameninrilor exercitate de fptuitor. Elementul material secundar se realizeaz prin patru modaliti alternative: ntrebuinarea de violene, ntrebuinarea de ameninri, punerea victimei n stare de incontien sau punerea victimei n neputina de a se apra. Se poate observa c elementul material secundar presupune violene fizice ori psihice. n ceea ce privete violena, aceasta se raporteaz la art. 180 i art. 181 C. pen., iar ameninarea la art. 193 C. pen.
96

elementul material principal i cel secundar trebuie s existe o relaie mijloc-scop. Violenele trebuie exercitate anterior sau concomitent furtului, n vederea svririi acestuia, sau ulterior furtului, pentru pstrarea bunului, pentru nlturarea urmelor infraciunii sau pentru ca fptuitorul s i asigure scparea. Violenele trebuie s fie exercitate direct asupra victimei ori indirect, asupra unor lucruri. n aceast ipotez, distrugerea unor lucruri, ca form de manifestare a violenei, este absorbit n coninutul infraciunii de tlhrie. Violena trebuie s fie perceput de victim. Dac bunul a fost smuls prin surprindere, brusc, fr ca victima s fi putut opune rezisten i s fi simit agresiunea, nu se poate reine art. 211 C. pen., ci art. 208 C. pen. privind furtul. n ipoteza unei pluraliti de acte materiale specifice furtului, exercitate asupra unui patrimoniu sau asupra unor patrimonii diferite, dar care constituie o singur infraciune de furt, violenele fiind exercitate asupra unei singure persoane, se va reine o singur infraciune de tlhrie. Dac exist una sau mai multe acte materiale specifice furtului, care constituie o singur infraciune de furt, dar exist mai multe victime ale violenei, se va reine tot o singur infraciune de tlhrie. Pluralitatea de victime ale violenei nu determin o pluralitate de infraciuni de tlhrie, ci numrul acestora se determin n funcie de elementul material principal. Astfel, dac exist o pluralitate de acte de deposedare care realizeaz coninutul constitutiv al mai multor infraciuni de furt i mai multe victime asupra crora se exercit violenele, se va reine existena mai multor infraciuni de tlhrie n concurs (art. 211 C. pen.). Urmarea imediat principal coincide cu aceea de la furt schimbarea strii lucrului , iar urmarea imediat secundar este nclcarea libertii psihice, a integritii fizice, a sntii sau a dreptului la via. Legtura de cauzalitate rezult din materialitatea faptei, ns n ipoteza variantei agravate din alin. (3) teza a II-a trebuie dovedit. 3.5. Latura subiectiv Vinovia mbrac forma inteniei directe, calificat prin dublu scop: un scop specific infraciunii de furt luarea bunului cu scopul nsuirii pe nedrept i un scop specific aciunii secundare ntrebuinarea violenelor n scopul svririi faptei, asigurrii pstrrii bunului, nlturrii urmelor infraciunii sau pentru ca fptuitorul s i asigure scparea. n ipoteza tlhriei n varianta agravat, care a produs vreuna dintre consecinele din art. 182 C. pen. sau decesul victimei, forma de vinovie este praeterintenia sau intenia indirect. Dac aceste urmri au survenit ca urmare a inteniei fptuitorului, se va reine concurs ntre infraciunea de tlhrie n forma tip i
97

ntre

infraciunea de vtmare corporal grav [art. 182 alin. (3) C. pen.] sau ntre tlhrie n forma tip i infraciunea de omor deosebit de grav [art. 176 lit. d) C. pen.]. Mobilul nu prezint relevan pentru existena infraciunii, ci, eventual, pentru individualizarea sanciunii. 3.6. Formele infraciunii Actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate. Tentativa se pedepsete, conform art. 222 C. pen., i se realizeaz prin consumarea violenelor i rmnerea aciunii de deposedare-mposedare n tentativ. Avnd n vedere faptul c aciunea principal poate avea tentativ, este posibil tentativa i n cazul tlhriei n variantele praeterintenionate. Infraciunea se consum n momentul realizrii elementului material, principal i secundar, astfel spus, s fie consumat infraciunea de furt i violenele s fie exercitate. Modaliti. Infraciunea este incriminat ntr-o variant tip i trei variante agravate. Prima variant agravat [alin. (2)] se realizeaz prin svrirea tlhriei de ctre o persoan mascat, deghizat, travestit [lit. a)], n timpul nopii [lit. b)] sau ntr-un loc public ori mijloc de transport (nu neaprat n comun) [lit. c)]. Aceste elemente agravante se regsesc i n coninutul infraciunii de furt calificat, explicaiile oferite acolo fiind valabile i n aceast ipotez. A doua variant agravat [alin. (2)] include urmtoarele mprejurri agravante, pe care le regsim i n coninutul infraciunii de furt calificat, precizrile fcute atunci aplicndu-se i n aceast situaie: lit. a) svrirea infraciunii de ctre dou sau mai multe persoane; lit. b) tlhria svrit de ctre o persoan avnd asupra sa o arm, o substan narcotic sau paralizant (spre deosebire de ipoteza infraciunii de furt, pentru a se reine tlhrie trebuie s fie folosite sau cel puin s fie la vedere); lit. d) n timpul unei calamiti. Pe lng aceste mprejurri agravante, varianta din alin. (2) mai include altele dou, pe care nu le regsim n coninutul furtului calificat. Astfel, lit. c) se refer la tlhria svrit ntr-o locuin sau n dependine ale acesteia, alta dect aceea a fptuitorului, n care se afl i victima. Cu privire la svrirea tlhriei n aceast modalitate, s-a pus problema unui concurs cu infraciunea de violare de domiciliu. Instana suprem a intervenit printr-un recurs n interesul legii i a decis c ptrunderea n orice mod, ntr-o locuin sau dependine ale acesteia, urmat de svrirea unei tlhrii, constituie un concurs real de infraciuni ntre art. 192 i art. 211 alin. (2) lit. c). Dac ns ptrunderea nu are loc ntr-o locuin sau dependine ale acesteia, ci ntr-o curte sau alt loc mprejmuit ce ine de domiciliul persoanei, ptrundere urmat de svrirea unei tlhrii, se va reine tot un concurs
98

real de infraciuni, ns ntre art. 192 i art. 211 n orice alt variant, cu excepia celei prevzute la alin. (2) lit. c)[6]. A doua mprejurare agravant, pe care o regsim n coninutul alin. (2) lit. e), fr s existe i n coninutul infraciunii de furt calificat, se reine atunci cnd tlhria a avut vreuna dintre urmrile artate n art. 182 C. pen. vtmarea corporal grav: prin exercitarea violenelor concomitent cu aciunea de deposedare-mposedare, s-a pricinuit integritii corporale sau sntii o vtmare care necesit pentru vindecare ngrijiri medicale mai mult de 60 de zile sau fapta a produs vreuna dintre urmtoarele consecine: pierderea unui sim sau organ, ncetarea funcionrii acestora, o infirmitate permanent fizic ori psihic, sluirea, avortul ori viaa victimei a fost pus n primejdie. A treia variant agravat, prevzut la alin. (3), cuprinde dou ipoteze: tlhria a produs consecine deosebit de grave, n sensul art. 146 [7] C. pen. , ipotez pe care o gsim i n coninutul constitutiv al infraciunii de furt calificat, i situaia n care tlhria produce urmri mai grave dect cele urmrite sau acceptate decesul victimei. 3.7. Pedeapsa Sanciunea const, n varianta tip din alin. (1), n nchisoarea de la 3 la 18 ani, n varianta agravat din alin. (2) n nchisoarea de la 5 la 20 de ani, pentru varianta din alin. (2) se prevede nchisoarea de la 7 la 20 de ani, iar pentru varianta din alin. final al art. 211 C. pen. se prevede o pedeaps cu nchisoarea de la 15 la 25 de ani i interzicerea unor drepturi. 4. Abuzul de ncredere 4.1. Fapta incriminat Art. 213 C. pen.: (1) nsuirea unui bun mobil al altuia, deinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul de a-l restitui, se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 4 ani sau cu amend.

6 7
[ ]

I.C.C.J., Seciile Unite, Decizia nr. XXXI/2007 (M. Of. nr. 772 din 14 noiembrie 2007).

Art. 146 C. pen.: Prin consecine deosebit de grave se nelege o pagub material mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grav a activitii, cauzat unei autoriti publice sau oricreia dintre unitile la care se refer art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.

[ ]

99

(2) Dac bunul este proprietate privat, cu excepia cazului cnd acesta este n ntregime sau n parte al statului[8], aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate. mpcarea prilor nltur rspunderea penal. 4.2. Obiectul infraciunii Obiectul juridic generic este reprezentat de relaiile patrimoniale. Obiectul juridic specific const n relaiile patrimoniale care presupun ncredere n relaiile dintre subiecii raporturilor juridice. Obiectul material este un bun mobil deinut cu orice titlu de ctre fptuitor. Toate precizrile fcute cu privire la obiectul material al furtului sunt valabile i n aceast situaie. Poate constitui obiect material al abuzului de ncredere i o sum de bani, cu excepia situaiei n care este oferit cu titlu de mprumut, n care caz va fi antrenat doar rspunderea civil. 4.3. Subiecii infraciunii Subiectul activ este circumstaniat: persoana (fizic sau juridic) creia i s-a ncredinat cu orice titlu un bun mobil al alteia detentor precar. Nu poate fi subiect activ proprietarul bunului (cu excepia situaiei n care legea consider c el deine un bun pentru altul gajul fr deposedare), nici mprumutatul, n ipoteza unui mprumut de consumaie; n schimb, poate fi subiect activ comodatarul. Participaia penal este posibil sub toate formele. Subiectul pasiv este proprietarul sau persoana (fizic sau juridic) care a avut stpnirea de fapt a bunului pn n momentul ncredinrii bunului fptuitorului. Exist un subiect pasiv direct, cel care transmite bunul, i un subiect pasiv indirect, proprietarul bunului, atunci cnd remiterea bunului a fost fcut de altcineva. 4.4. Latura obiectiv Elementul material se realizeaz printr-o aciune sau printr-o inaciune, n una dintre cele trei modaliti prevzute alternativ i limitativ de art. 213 C. pen.: nsuirea unui bun, dispunerea pe nedrept de acest bun sau refuzul de a-l restitui. nsuirea presupune stpnirea bunului i adoptarea unei atitudini specifice proprietarului bunului. Dispunerea pe nedrept const n realizarea unor acte de dispoziie juridic ori material asupra bunului (vnzare, donaie, distrugere), la care nu era ndreptit, conform conveniei dintre fptuitor i victim. Refuzul restituirii bunului presupune o mpotrivire ferm la cererea expres de napoiere a bunului, i nu

Pin Decizia nr. 177/1998, Curtea Constituional a decis c dispoziia cu excepia cazului cnd acesta este n ntregime sau n parte proprietatea statului este neconstituional (M. Of. nr. 77 din 24 februarie 1999).
8
[ ]

100

o simpl nerestituire la termen, dar el trebuie s se adreseze aceluia care i-a ncredinat bunul. Urmarea imediat este aceeai cu cea de la furt: schimbarea strii bunului i, implicit, crearea unui prejudiciu. Legtura de cauzalitate rezult din materialitatea faptei. 4.5. Latura subiectiv Vinovia se prezint sub forma inteniei directe ori indirecte. Mobilul i scopul nu prezint relevan pentru existena infraciunii, ci doar pentru individualizarea pedepsei. 4.6. Formele infraciunii Actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate. Tentativa este posibil, cu excepia svririi faptei printr-o inaciune, dar nu se pedepsete. Infraciunea se consum n momentul realizrii elementului material n una dintre modalitile alternative prevzute de art. 213 C. pen. Dac elementul material se realizeaz prin mai multe modaliti, infraciunea se consum n momentul svririi primei aciuni sau n momentul primului refuz de restituire. Modaliti. Infraciunea este incriminat ntr-o singur variant tip. 4.7. Pedeapsa Sanciunea const n pedeapsa cu nchisoarea de la 3 luni la 4 ani, alternativ cu amend. 5. Test de evaluare Care sunt aciunile sau inaciunile prin care se realizeaz elementul material al infraciunii de tlhrie n forma tip? Definii latura subiectiv a infraciunii de abuz de ncredere.

101

Unitatea de nvare 11 GESTIUNEA FRAUDULOAS, NELCIUNEA, DELAPIDARE 1. Introducere Aceast unitate de nvare urmrete familiarizarea studenilor cu aspectele teoretice i practice ale infraciunilor de gestiune frauduloas, delapidare i nelciune. Astfel, studenii dup definirea cadrului legal al infraciunilor, vor fi introdui n coninutul constitutiv al acestor infraciuni, cu analizarea fiecrui element constitutiv n parte. De asemenea, pe parcursul analizrii infraciuniilor li se vor prezenta exemple. 2. Competene - s defineasc cadrul legal al infraciunilor de gestiune frauduloas, delapidare i nelciune; - s explice elementele constitutive ale infraciunilor; - s dea exemple din practica judiciar; - s delimiteze aceste infraciuni fa de alte infraciuni prevzute de Codul Penal sau de alte legi speciale; 3. Gestiunea frauduloas 3.1. Fapta incriminata Art. 214 C. pen.: (1) Pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credin, cu ocazia administrrii sau conservrii bunurilor acesteia, de ctre cel care are ori trebuie s aib grija administrrii sau conservrii acelor bunuri, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. (2) Gestiunea frauduloas svrit n scopul de a dobndi un folos material se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 10 ani, dac fapta nu constituie o infraciune mai grav. (3) Dac bunul este proprietate privat, cu excepia cazului cnd acesta este n ntregime sau n parte proprietatea statului[9], aciunea penal pentru fapta prevzut n alin. (1) se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate. 3.2. Obiectul infraciunii Obiectul juridic generic este reprezentat de relaiile patrimoniale. Obiectul juridic specific se refer la relaiile patrimoniale care presupun ncrederea ntre subiecii

Pin Decizia nr. 5/1999, Curtea Constituional a statuat c dispoziia cu excepia cazului cnd acesta este n ntregime sau n parte proprietatea statului este neconstituional (M. Of. nr. 95 din 5 martie 1999).
9
[ ]

102

raporturilor juridice civile. Obiectul material const n totalitatea bunurilor persoanei al crei patrimoniu este conservat ori administrat de ctre fptuitor, indiferent dac sunt bunuri mobile ori imobile. 3.3. Subiecii infraciunii Subiectul activ este circumstaniat persoana fizic sau juridic ce are ori trebuie s aib grija administrrii sau conservrii lucrurilor altuia. Participaia penal este posibil sub toate formele. Coautoratul se reine doar dac toi fptuitorii au spre administrare sau conservare patrimoniul, pentru ceilali participani nefiind necesar aceast calitate. Subiectul pasiv este persoana fizic sau juridic, titular a patrimoniului, care i-a dat patrimoniul sau parte din el spre administrare sau conservare. 3.4. Latura obiectiv Elementul material se realizeaz printr-o aciune sau inaciune de pricinuire de pagube, care dobndete modaliti practice variate. Cerina esenial este ca aceste activiti productoare de prejudicii s se efectueze cu ocazia administrrii ori conservrii bunurilor de ctre cel care are ori trebuie s aib grija administrrii ori conservrii. Urmarea imediat presupune producerea unor pagube. Legtura de cauzalitate trebuie dovedit. 3.5. Latura subiectiv Vinovia, n ipoteza variantei tip, mbrac forma inteniei directe ori indirecte, folosirea expresiei cu rea-credin nefiind de natur a reduce vinovia la intenia direct, ci doar de a exclude culpa, avnd n vedere dispoziiile art. 19 alin. (3) C. pen.[10] n cazul variantei agravate, fapta trebuie s fie svrit cu intenie direct calificat prin scopul dobndirii unui folos material. Mobilul i scopul, cu excepia svririi faptei n varianta agravat, nu prezint relevan pentru existena infraciunii, ci doar pentru individualizarea pedepsei. 3.6. Variant agravat Gestiunea frauduloas svrit n scopul de a dobndi un folos material se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 10 ani, dac fapta nu constituie o infraciune mai grav. 3.7.Formele infraciunii Actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate. Tentativa este posibil, dar, conform art. 222 C. pen., nu se pedepsete. Infraciunea se consum n momentul

Art. 19 alin. (3) C. pen: Fapta constnd ntr-o inaciune constituie infraciune fie c este svrit cu intenie, fie din culp, afar de cazul cnd legea sancioneaz numai svrirea ei cu intenie.
10
[ ]

103

n care survine urmarea imediat paguba. Dac exist mai multe aciuni sau inaciuni productoare de prejudicii, infraciunea se consum de la exercitarea celei dinti dintre ele, celelalte alctuind coninutul constitutiv al aceleiai infraciuni continuate de gestiune frauduloas. Momentul epuizrii n aceast situaie este acela al ultimei aciuni pgubitoare. Modaliti. Infraciunea este incriminat ntr-o variant tip i una agravat, diferena dintre ele fiind scopul cu care se realizeaz aciunea pgubitoare. Varianta agravat se reine atunci cnd gestiunea frauduloas a fost realizat cu scopul de a obine un folos material pentru sine, chiar dac acest scop nu a fost atins. Se va reine ns gestiunea frauduloas n varianta agravat numai dac fapta nu constituie o alt infraciune. 3.8. Pedeapsa Sanciunea const, n varianta tip din alin. (1), n nchisoarea de la 6 luni la 5 ani, iar n varianta agravat din alin. (2), n nchisoarea de la 3 la 10 ani. 4. nelciunea 4.1. Fapta incriminata Art. 215 C. pen.: (1) Inducerea n eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevrat a unei fapte mincinoase sau ca mincinoas a unei fapte adevrate, n scopul de a obine pentru sine sau pentru altul un folos material injust i dac s-a pricinuit o pagub, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 12 ani. (2) nelciunea svrit prin folosire de nume sau caliti mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 15 ani. Dac mijlocul fraudulos constituie prin el nsui o infraciune, se aplic regulile privind concursul de infraciuni. (3) Inducerea sau meninerea n eroare a unei persoane cu prilejul ncheierii sau executrii unui contract, svrit n aa fel nct, fr aceast eroare, cel nelat nu ar fi ncheiat sau executat contractul n condiiile stipulate, se sancioneaz cu pedeapsa prevzut n alineatele precedente, dup distinciile acolo artate. (4) Emiterea unui cec asupra unei instituii de credit sau unei persoane, tiind c pentru valorificarea lui nu exist provizia sau acoperirea necesar, precum i fapta de a retrage, dup emitere, provizia, n totul sau n parte, ori de a interzice trasului de a plti nainte de expirarea termenului de prezentare, n scopul artat n alin. (1), dac sa pricinuit o pagub posesorului cecului, se sancioneaz cu pedeapsa prevzut n alin. (2).
104

(5) nelciunea care a avut consecine deosebit de grave se pedepsete cu nchisoare de la 10 la 20 de ani i interzicerea unor drepturi. 4.2. Obiectul infraciunii Obiectul juridic generic este reprezentat de relaiile patrimoniale. Obiectul juridic specific se refer la ncrederea i buna-credin, indispensabile n relaiile de natur patrimonial. Obiectul material exist dac activitatea de inducere n eroare se raporteaz la un bun, caz n care obiectul material este acest bun mobil sau imobil. n caz contrar, obiectul material lipsete. 4.3. Subiecii infraciunii Subiectul activ este necircumstaniat orice persoan fizic sau juridic ce desfoar activitatea de inducere n eroare. Cu toate acestea, n varianta agravat din alin. (4), subiectul activ este calificat titularul contului. Participaia penal este posibil sub toate formele. Subiectul pasiv este necircumstaniat orice persoan fizic sau juridic ce a fost indus n eroare i astfel pgubit. Poate exista un subiect pasiv principal acela mpotriva cruia s-a exercitat activitatea infracional i unul secundar cel care a suportat paguba. 4.4. Latura obiectiv Elementul material se realizeaz, n varianta tip, printr-o aciune sau inaciune de inducere n eroare, o amgire din partea fptuitorului, care trebuie s se realizeze prin una dintre urmtoarele modaliti: fie prin prezentarea ca adevrat a unei fapte mincinoase, fie prin prezentarea ca mincinoas a unei fapte adevrate. Cerina esenial ataat elementului material, pentru a se reine varianta agravat din alin. (2), este ca aciunea de inducere n eroare s fie svrit prin folosirea de nume sau caliti mincinoase (nume sau anumite atribute apte s provoace o inducere n eroare) ori de alte mijloace frauduloase. n ipoteza variantei de specie din alin. (3), elementul material const ntr-o aciune sau inaciune de inducere sau meninere n eroare, realizat cu ocazia ncheierii sau executrii unui contract. Cerina esenial ataat elementului material n aceast ipotez este ca nelciunea s fie de o asemenea natur, nct fr ea cel nelat nu ar fi ncheiat sau executat contractul n condiiile date. n varianta agravat din alin. (4), elementul material se realizeaz prin una dintre urmtoarele modaliti alternative: fie emiterea unui cec tiind c pentru valorificarea lui nu exist acoperirea necesar, fie retragerea parial sau integral a proviziei dup
105

emiterea cecului, fie aciunea de a interzice trasului s plteasc nainte de expirarea termenului de prezentare. Urmarea imediat const n producerea pagubei. Legtura de cauzalitate trebuie dovedit. 4.5. Latura subiectiv Vinovia este necesar sub forma inteniei directe, calificat prin scopul obinerii pentru sine ori pentru altul a unui folos material injust. Mobilul nu prezint relevan pentru existena infraciunii, dar poate fi reinut pentru individualizarea pedepsei. 4.6. Formele infraciunii Actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate. Tentativa se pedepsete. Infraciunea se consum n momentul n care se produce paguba. Poate fi svrit n form continuat, epuizndu-se n momentul ultimei aciuni de inducere n eroare. 4.7. Variante agravate Infraciunea este incriminat ntr-o variant tip [alin. (1)], una asimilat [alin. (2)] i trei variante agravate [alin. (2), (4) i (5)]. Varianta agravat din alin. (2) se raporteaz att la varianta tip, ct i la cea asimilat i presupune, dup cum am precizat, svrirea faptei prin intermediul unor mijloace frauduloase enumerate exemplificativ n art. 215 alin. (2): nume, caliti mincinoase. Varianta asimilat din alin. (3) nelciunea n convenii se reine atunci cnd inducerea n eroare, prin aceleai mijloace prevzute n alin. (1), se realizeaz cu ocazia ncheierii/executrii/ncetrii unui contract prin acordul prilor i este decisiv n acest sens. Cu alte cuvinte, nu s-ar fi ajuns la ncheierea/executarea/ncetarea contractului n lipsa nelciunii. Varianta agravat din alin. (4) nelciunea prin cecuri se realizeaz prin cele trei mijloace anterior enumerate, cu acelai scop al obinerii pentru sine ori pentru altul a unei pagube materiale. Se va reine varianta aceasta doar dac fapta vizeaz un cec, i nu un bilet la ordin, cec n alb sau un ordin de plat, n aceast situaie putndu-se reine, eventual, nelciunea n varianta din alin. (3). n plus, cecul trebuie s ndeplineasc toate condiiile de validitate necesare, altfel, din nou, am putea fi n prezena unei nelciuni n convenii. n legtur cu svrirea nelciunii prin cecuri, n situaia n care beneficiarul cecului are cunotin, n momentul emiterii acestuia, c nu exist disponibilul necesar acoperirii acestuia, instana suprem a decis, printr-un recurs n interesul legii, c fapta constituie infraciunea prevzut de
106

art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului. Dac beneficiarul nu cunoate aceast situaie de fapt, se va reine infraciunea prevzut n art. 215 alin. (4) C. pen.[11] A treia variant agravat, prevzut n alin. (5), se raporteaz la toate celelalte variante din coninutul art. 215 C. pen. i se refer la nelciunea care a produs consecine deosebit de grave, n sensul art. 146 C. pen.: o pagub material mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grav a activitii, cauzat unei autoriti publice sau oricreia dintre unitile la care se refer art. 145 C. pen. ori altei persoane juridice sau fizice. n situaia unei infraciuni continuate de nelciune, caracterul de consecine deosebit de grave se determin prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate aciunile sau inaciunile prin care se realizeaz elementul material al laturii obiective a infraciuni[12]. 4.8. Pedeapsa nelciunea n varianta tip i cea special sunt sancionate cu nchisoarea de la 6 luni la 12 ani, n variantele agravate din alin. (2) i (4) cu nchisoarea de la 3 la 15 ani, iar n varianta din alin. (5) cu nchisoarea de la 10 la 20 de ani i interzicerea unor drepturi.

5. Delapidarea 5.1. Fapta incriminat Art. 215 C. pen.: (1) nsuirea, folosirea sau traficarea, de ctre un funcionar, n interesul su ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaz sau le administreaz, se pedepsesc cu nchisoare de la unu la 15 ani. (2) n cazul n care delapidarea a avut consecine deosebit de grave, pedeapsa este nchisoarea de la 10 la 20 de ani i interzicerea unor drepturi. 5.2. Obiectul infraciunii Obiectul juridic generic se refer la relaiile patrimoniale. Obiectul juridic specific principal este reprezentat de relaiile sociale privind corectitudinea n administrarea i

I.C.C.J., Seciile Unite, Decizia nr. IX/2005: 1. Fapta de emitere a unui cec asupra unei instituii de credit sau asupra unei persoane, tiind c pentru valorificarea lui nu exist provizia sau acoperirea necesar, precum i fapta de a retrage, dup emitere, provizia, n totul sau n parte, ori de a interzice trasului de a plti nainte de expirarea termenului de prezentare, n scopul de a obine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, dac s-a produs o pagub posesorului cecului, constituie infraciunea de nelciune prevzut n art. 215 alin. 4 din Codul penal. 2. Dac beneficiarul cecului are cunotin, n momentul emiterii, c nu exist disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, fapta constituie infraciunea prevzut de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 (M. Of. nr. 123 din 9 februarie 2006).
12
[ ]

11

[ ]

I.C.C.J., Seciile Unite, Decizia nr. XIV/2006, precit.

107

gestionarea bunurilor unei persoane juridice, iar cel secundar se refer la buna desfurare a relaiilor de serviciu. Obiectul material este determinat de legiuitor prin expresia bani, valori sau alte bunuri. Prin urmare, constituie obiect material orice bun cu valoare economic, ce se afl n gestiunea ori administrarea persoanei juridice, indiferent dac se afl n patrimoniul ei ori nu. Pot fi obiect al delapidrii chiar i bunurile ajunse din eroare n gestiune, care constituie plusuri n gestiune (legale sau frauduloase), care sunt datorate unui ter, dar sunt delapidate nainte de fi predate acestuia, care se afl n fapt n gestiune, nu i n eviden. 5.3. Subiecii infraciunii Subiectul activ este circumstaniat o persoan fizic ce ntrunete concomitent o dubl calificare: funcionar, pe de o parte, i gestionar sau administrator al bunurilor unei persoane juridice, pe de alt parte. Fptuitorul trebuie s fie funcionar n sensul art. 147 C. pen.[13] Prin urmare, poate fi subiect activ al delapidrii orice salariat al unei persoane juridice, ns cu condiia s fie i administrator sau gestionar. Calitatea de gestionar este explicat n Legea nr. 22/1969: angajat al unei organizaii socialiste care are ca atribuii principale de serviciu primirea, pstrarea i eliberarea de bunuri aflate n administrarea, folosina sau deinerea, chiar temporar, a unei organizaii socialiste, indiferent de modul de dobndire i de locul unde se afl bunurile[14]. Legea definete i noiunea de gestionar de fapt, ca fiind angajatul care, dei nu este gestionar, practic exercit cele trei atribuii specifice acestuia[15]. Prin urmare, s-a admis c este subiect activ al delapidrii att gestionarul de drept, ct i cel de fapt, important fiind s ndeplineasc cele trei atribuii: primire, pstrare i eliberare de bunuri (au aceast calitate factorul potal, inspectorul de impozite i taxe, taxatorii). Calitatea de administrator implic efectuarea unor acte de dispoziie asupra bunurilor, chiar dac nu exist un contact nemijlocit cu acestea. Au, de regul, aceast

Art. 147 C. pen.: (1) Prin funcionar public se nelege orice persoan care exercit permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost nvestit, o nsrcinare de orice natur, retribuit sau nu, n serviciul unei uniti dintre cele la care se refer art. 145. (2) Prin funcionar se nelege persoana menionat n alin. (1), precum i orice salariat care exercit o nsrcinare n serviciul unei alte persoane juridice dect cele prevzute n acel alineat. Art. 1 din Legea nr. 22/2969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanii i rspunderea n legtur cu gestionarea bunurilor agenilor economici, autoritilor sau instituiilor publice, modificat prin Legea nr. 54/1994 (M. Of. nr. 181 din 15 iulie 1994). Art. 31 din Legea nr. 22/1969: Angajatul care primete, pstreaz i elibereaz bunuri fr a avea calitatea de gestionar n nelesul art. 1 rspunde integral, aplicndu-i-se n mod corespunztor prevederile prezentului capitol.
15
[ ]

13

[ ]

14

[ ]

108

calitate un manager sau un contabil-ef, administratorul asociaiei de proprietari sau de locatari. Participaia penal este posibil sub toate formele, ns coautoratul necesit dubla circumstaniere a subiectului activ. Subiectul pasiv este persoana juridic, public sau privat, ale crei bunuri sunt administrate ori gestionate de ctre funcionar. 5.4. Latura obiectiv Elementul material const ntr-o aciune, care se realizeaz prin trei modaliti alternative i limitativ prevzute de art. 215 C. pen.: nsuire, folosire sau traficare. nsuirea presupune aproprierea unui bun aflat n gestiune, trecerea definitiv a acestuia din patrimoniul persoanei juridice ntr-un alt patrimoniu, pentru folosire n interes personal sau pentru vindere. Folosirea presupune doar o scoatere temporar a bunului din patrimoniul persoanei juridice n scopul utilizrii pentru propriul interes sau pentru altul, dar cu titlu gratuit. Traficarea reprezint tot o scoatere temporar din patrimoniul persoanei juridice, ns cu scopul de a obine un avantaj material n schimbul acesteia. Urmarea imediat const n diminuarea patrimoniului persoanei juridice i, implicit, producerea unui prejudiciu. Legtura de cauzalitate rezult din materialitatea faptei. 5.5. Latura subiectiv Vinovia mbrac forma inteniei directe ori indirecte. Mobilul i scopul nu au relevan pentru existena infraciunii, dar pot fi avute n vedere pentru individualizarea pedepsei. 5.6. Varianta agravat . Infraciunea este incriminat ntr-o form tip i una agravat. Varianta agravat din alin. (2) se particularizeaz printr-o urmare imediat mai grav: delapidarea a produs consecine deosebit de grave, noiunea fiind explicat n art. 146 C. pen.: ca urmare a delapidrii, se produce o pagub material mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grav a activitii, cauzat unei autoriti publice sau oricreia dintre unitile la care se refer art. 145 C. pen. ori altei persoane juridice sau fizice. n situaia unei infraciuni continuate de delapidare, caracterul de consecine deosebit de grave se determin prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor

109

fizice sau juridice, prin toate aciunile sau inaciunile prin care se realizeaz elementul material al laturii obiective a infraciuni[16]. 5.7.Formele infraciunii Actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate. Tentativa este posibil i se pedepsete. Infraciunea se consum n momentul n care se realizeaz elementul material n una dintre cele trei modaliti i intervine urmarea imediat deposedarea persoanei juridice. Poate fi svrit n form continu (elementul material se realizeaz prin folosire, traficare) sau continuat (delapidri repetate), momentul epuizrii fiind acela al ncetrii activitii infracionale. 5.8. Pedeapsa Sanciunea const n nchisoarea de la 1 la 15 ani, n varianta tip, i nchisoarea de la 10 la 20 de ani i pedeapsa interzicerii unor drepturi, n varianta agravat. 6.Test evaluare Definii subiectul activ al infraciunii de delapidare? Care sunt aciunile sau inaciunile prin care se realizeaz elementul material al laturii obiective n cazul infraciunii de nelciune? definii latura subiectiv a infraciunii de nelciune;

16
[ ]

I.C.C.J., Seciile Unite, Decizia nr. XIV/2006, precit.

110

Unitatea de nvare 12 DISTRUGEREA, DISTRUGEREA CALIFICAT 1. Introducere Aceast unitate de nvare urmrete familiarizarea studenilor cu aspectele teoretice i practice ale infraciunilor de distrugere i distrugere calificat . Astfel, studenii dup definirea cadrului legal al infraciunilor, vor fi introdui n coninutul constitutiv al acestor infraciuni, cu analizarea fiecrui element constitutiv n parte. De asemenea, pe parcursul analizrii infraciunilor li se vor prezenta exemple. 2. Competene - s defineasc cadrul legal al infraciunilor de distrugere i distrugere calificat; - s explice elementele constitutive ale acestor infraciuni; - s dea exemple din practica judiciar; - s delimiteze aceaste infraciuni fa de alte infraciuni prevzute de Codul Penal sau de alte legi speciale; 3. Distrugerea 3.1. Fapta incrimant Art. 217 C. pen.: (1) Distrugerea, degradarea ori aducerea n stare de nentrebuinare a unui bun aparinnd altuia sau mpiedicarea lurii msurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum i nlturarea msurilor luate, se pedepsesc cu nchisoare de la o lun la 3 ani sau cu amend. (2) n cazul n care bunul are deosebit valoare artistic, tiinific, istoric, arhivistic sau o alt asemenea valoare, pedeapsa este nchisoarea de la unu la 10 ani. (3) Distrugerea, degradarea sau aducerea n stare de nentrebuinare a unei conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de nalt tensiune, a echipamentelor i instalaiilor de telecomunicaii sau pentru difuzarea programelor de radio i televiziune ori a sistemelor de alimentare cu ap i a conductelor magistrale de alimentare cu ap, se pedepsesc cu nchisoare de la unu la 10 ani. (4) Dac distrugerea, degradarea sau aducerea n stare de nentrebuinare se svrete prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc i dac rezult pericol public, pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 15 ani. (5) Dispoziiile prevzute n alin. (2), (3) i (4) se aplic chiar dac bunul aparine fptuitorului.
111

(6) Dac bunul este proprietate privat, cu excepia cazului cnd acesta este n ntregime sau n parte al statului[17], aciunea penal pentru fapta prevzut n alin. (1) se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate. mpcarea prilor nltur rspunderea penal 3.2. Obiectul infraciunii Obiectul juridic generic se refer la relaiile patrimoniale. Obiectul juridic specific este reprezentat de relaiile sociale patrimoniale referitoare la integritatea bunurilor. Obiectul material const ntr-un bun mobil sau imobil. De regul, acesta aparine altor persoane, n ipoteza variantei tip, iar n ipoteza variantelor agravate, cnd bunul are o anumit valoare sau fapta prezint un grad de pericol social ridicat, acesta poate aparine chiar fptuitorului. Dac bunul are o deosebit valoare artistic, tiinific, istoric, arhivistic sau o alt asemenea valoare, se va reine infraciunea de distrugere n varianta agravat din alin. (2). Dac aciunea de distrugere se realizeaz asupra unei conducte petroliere sau de gaze, asupra unui cablu de nalt tensiune, a echipamentelor i instalaiilor de telecomunicaii sau pentru difuzarea programelor de radio i televiziune ori a sistemelor de alimentare cu ap i a conductelor magistrale de alimentare cu ap, se va reine existena infraciunii n varianta agravat din alin. (3). Dac distrugerea are ca obiect corespondena, se va reine doar infraciunea de violare a secretului corespondenei (art. 195 C. pen.). 3.3. Subiecii infraciunii Subiectul activ este necircumstaniat orice persoan fizic sau juridic. Poate fi subiect activ i proprietarul bunului, ns numai n ipoteza variantelor agravate din alin. (2)-(4). Participaia penal este posibil sub toate formele. Subiectul pasiv este necircumstaniat orice persoan fizic sau juridic al crei bun a fost supus aciunii de distrugere. Poate exista un subiect principal proprietarul bunului i unul adiacent titularii de drepturi asupra bunului (spre exemplu, chiriaul). 3.4. Latura obiectiv Elementul material se poate realiza prin aciune sau inaciune, n una dintre cele cinci modaliti alternativ i limitativ prevzute de textul de lege: distrugerea,

Prin Decizia nr. 150/1999, Curtea Constituional a decis c dispoziia cu excepia cazului cnd acesta este n ntregime sau n parte al statului este neconstituional (M. Of. nr. 605 din 10 decembrie 1999).
17
[ ]

112

degradarea, aducerea n stare de nentrebuinare, mpiedicarea lurii msurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, nlturarea msurilor luate. n ipoteza variantelor din alin. (3) i (4), elementul material se poate realiza doar prin distrugere, degradare sau aducere n stare de nentrebuinare. Pentru a se reine varianta agravat din alin. (4), este necesar s se ndeplineasc dou cerine eseniale: aciunea de distrugere s se realizeze prin incendiere, explozie ori prin alt mijloc de acest gen i, n plus, prin svrirea faptei n acest mod trebuie s rezulte pericol public. Dac nu rezult pericol public, dei s-au folosit mijloacele enumerate, se va reine art. 217 alin. (1). Urmarea imediat const n distrugerea, degradarea ori aducerea n stare de nentrebuinare a lucrului. Legtura de cauzalitate rezult din materialitatea faptei. 3.5. Latura subiectiv Vinovia se prezint sub forma inteniei directe ori indirecte. Mobilul i scopul nu prezint relevan pentru existena infraciunii, dar pot fi avute n vedere la individualizarea pedepsei. 3.6. Variantele agravate Infraciunea este incriminat ntr-o variant tip [cea din alin. (1)] i trei variante agravate [cele din alin. (2), (3) i (4)]. Dup cum deja am anticipat, formele calificate din alin. (2) i (3) se particularizeaz prin anumite trsturi ale bunurilor care formeaz obiectul material, iar cea din alin. (4) prin circumstanele agravante n care fapta este svrit. 3.7.Formele infraciunii Actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate. Tentativa este posibil i se pedepsete. Infraciunea se consum n momentul n care se realizeaz urmarea imediat. 3.8. Pedeapsa n cazul realizrii infraciunii de distrugere n varianta tip, sanciunea este nchisoarea de la o lun la 3 ani, alternativ cu amenda, n situaia variantelor agravate din alin. (2) i (3) se prevede pedeapsa cu nchisoarea ntre 1 i 10 ani, iar pentru varianta din alin. (4) limitele variaz ntre 3 i 15 ani. 4. Distrugerea calificat 4.1. Fapta incriminat Art. 218 C. pen.: (1) Dac faptele prevzute n art. 217 au avut consecine deosebit de grave, pedeapsa este nchisoarea de la 10 la 20 de ani i interzicerea unor drepturi,
113

iar dac au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este deteniunea pe via sau nchisoarea de la 15 la 25 de ani i interzicerea unor drepturi. (2) Dezastrul const n distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport n comun, de mrfuri sau persoane, ori a unor instalaii sau lucrri i care a avut ca urmare moartea sau vtmarea grav a integritii corporale ori sntii mai multor persoane. 4.2. Obiectul infraciunii Obiectul juridic generic se refer la relaiile patrimoniale. Obiectul juridic specific este reprezentat de relaiile patrimoniale privind integritatea bunurilor. Exist i un obiect juridic secundar viaa, integritatea corporal, sntatea persoanelor , dac aciunea de distrugere a avut ca urmare un dezastru. Obiectul material este acelai cu cel al infraciunii de distrugere n forma simpl (art. 217 C. pen.), ns, n ipoteza producerii unui dezastru (art. 218 C. pen. teza a II-a), obiectul material const n bunuri ca mijloce de transport n comun, instalaii, precum i n corpurile persoanelor ucise n urma realizrii aciunii de distrugere. 4.3. Subiecii infraciunii Subiectul activ este necircumstaniat orice persoan fizic sau juridic, pn i proprietarul bunului, ns doar dac fapta se ncadreaz n situaiile prevzute de art. 217 alin. (2)-(4). Participaia penal este posibil sub toate formele. Subiectul pasiv este necircumstaniat orice persoan fizic sau juridic al crei bun este degradat, distrus ori adus n stare de nentrebuinare. 4.4. Latura obiectiv Elementul material este acelai cu cel prevzut n art. 217 C. pen.: distrugerea, degradarea, aducerea n stare de nentrebuinare, mpiedicarea lurii msurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun ori nlturarea msurilor luate. Toate precizrile fcute n momentul analizrii elementului material al infraciunii de distrugere se aplic i n aceast ipotez. Urmarea imediat este ceea ce difereniaz art. 217 de art. 218 C. pen., n sensul c distrugerea calificat presupune producerea unor urmri mai grave: consecine deosebit de grave (n teza I) i dezastrul (n teza a II-a). Noiunea de consecine deosebit de grave este explicat n art. 146 C. pen. Prin urmare, distrugerea calificat se reine atunci cnd aciunea de distrugere a avut ca urmare o pagub material mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grav a activitii, cauzat unei autoriti publice sau oricreia dintre unitile la care se refer
114

art. 145 C. pen. ori altei persoane juridice sau fizice. n situaia unei infraciuni continuate de distrugere, caracterul de consecine deosebit de grave se determin prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate aciunile sau inaciunile prin care se realizeaz elementul material al laturii obiective a infraciunii[18]. Noiunea de dezastru este explicat n alin. (2) al art. 218 C. pen. Conform acesteia, se reine existena distrugerii calificate atunci cnd aciunea de distrugere are ca urmare degradarea unor mijloace de transport n comun, de mrfuri sau persoane, a unor instalaii sau lucrri i care a avut ca urmare moartea sau vtmarea grav a integritii corporale ori a sntii mai multor persoane. Legtura de cauzalitate trebuie dovedit 4.5. Latura subiectiv Vinovia mbrac forma inteniei directe ori indirecte, n ipoteza prevzut n teza I producerea de consecine deosebit de grave , i a praeterinteniei, n ipoteza prevzut n teza a II-a producerea dezastrului. Mobilul i scopul nu prezint relevan pentru existena infraciunii, dar pot fi avute n vedere la individualizarea pedepsei. 4.6. Formele infraciunii Actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate. Tentativa este posibil i se pedepsete, cu excepia ipotezei n care fapta este svrit cu praeterintenie. Infraciunea se consum n momentul producerii urmrii imediate mai grave. 4.7. Variante agravate Infraciunea este incriminat ntr-o singur variant, dar care include dou ipoteze agravante, anterior analizate. 4.8. Pedeapsa Sanciunea, n ipoteza producerii consecinelor deosebit de grave, este nchisoarea de la 10 la 20 de ani i interzicerea unor drepturi, iar n situaia producerii dezastrului, deteniunea pe via alternativ cu nchisoarea de la 15 la 25 de ani i pedeapsa interzicerii unor drepturi. 5. Test de evaluare - Definii subiectul activ i pasiv al infraciunii de distrugere calificat; - Care sunt aciunile sau inaciunile prin care se poate realiza elementul material al laturii obiective n cazul infraciunii de distrugere?

18
[ ]

I.C.C.J., Seciile Unite, Decizia nr. XIV/2006, precit.

115

Unitatea de nvare 13 TULBURAREA DE POSESIE, TINUIREA 1. Introducere Aceast unitate de nvare urmrete familiarizarea studenilor cu aspectele teoretice i practice ale infraciunilor de tulburare de posesie i tinuire. Astfel, studenii dup definirea cadrului legal al infraciunilor, vor fi introdui n coninutul constituriv al acestor infraciuni, cu analizarea fiecrui element constitutiv n parte. De asemenea, pe parcursul analizrii infraciunilor de tulburare de posesie i tinuire li se vor prezenta exemple. 2. Competene - s defineasc cadrul legal al infraciunilor de tulburare de posesie i tinuire; - s explice elementele constitutive ale infraciunilor; - s dea exemple din practica judiciar; - s delimiteze aceaste infraciuni fa de alte infraciuni prevzute de Codul Penal sau de alte legi speciale; 3. Tulburarea de posesie 3.1. Fapta incriminat Art. 220 C. pen.: (1) Ocuparea, n ntregime sau n parte, fr drept, a unui imobil aflat n posesia altuia, fr consimmntul acestuia sau fr aprobare prealabil primit n condiiile legii, ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat se pedepsete cu nchisoare de la 1 la 5 ani. (2) Dac fapta prevzut n alin. (1) se svrete prin violen sau ameninare ori prin desfiinarea semnelor de hotar, a reperelor de marcare, pedeapsa este nchisoarea de la 2 la 7 ani. (3) Dac fapta prevzut n alin. (2) se svrete de dou sau mai multe persoane mpreun, pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 15 ani. (4) mpcarea prilor nltur rspunderea penal. 3.2. Obiectul infraciunii Obiectul juridic generic este reprezentat de relaiile patrimoniale. Obiectul juridic specific se refer la relaiile sociale privind folosina panic a imobilelor. n cazul variantelor agravate, exist i un obiect juridic secundar libertatea psihic, integritatea corporal ori sntatea persoanei.
116

Obiectul material const ntr-un bun imobil, n tot sau parial, din mediul rural sau urban, aflat n posesia proprietarului sau a altui titular de drepturi asupra bunului (locatar). Exist i un obiect material secundar, atunci cnd infraciunea este realizat n varianta agravat din alin. (2) corpul persoanei sau semnele de hotar ori reperele de marcare, n msura n care sunt distruse. 3.3. Subiecii infraciunii Subiectul activ este necircumstaniat orice persoan fizic sau juridic, indiferent dac are o calitate sau nu asupra bunului. Poate fi subiect activ pn i proprietarul lucrului, dac bunul mpotriva cruia este ndreptat elementul material al infraciunii de tulburare de posesie se afl n posesia legitim a altuia (locatar, uzufructuar etc.). Participaia penal este posibil sub toate formele, cu excepia situaiei prevzute n varianta agravat din alin. (3) svrirea faptei de ctre dou sau mai multe persoane , cnd participaia penal este posibil doar sub forma instigrii i a complicitii anterioare, ntruct subiectul activ rezid ntr-o pluralitate de fptuitori. Subiectul pasiv este orice persoan fizic sau juridic ce are n posesie un bun imobil. Putem vorbi, uneori, de subiect pasiv principal posesorul bunului i subiect pasiv indirect proprietarul bunului, dac n momentul comiterii faptei imobilul se afl n posesia unei alte persoane. 3.4. Latura obiectiv Elementul material poate s constea fie ntr-o aciune, fie ntr-o inaciune. Aciunea se realizeaz prin ocuparea imobilului, total sau parial, la aceast form de manifestare a elementului material fiind necesar i ndeplinirea unor cerine eseniale: ocuparea s se fac fr drept, fr consimmntul posesorului imobilului din acel moment sau fr a avea vreo aprobare prealabil primit n condiiile legii. Nu are relevan dac ocuparea a fost de lung sau de scurt durat, ns nu trebuie s fie vorba de o simpl ptrundere n imobil. Elementul material se poate realiza i printr-o inaciune refuzul de a elibera imobilul ocupat n prealabil n condiiile menionate anterior. Se poate constata c, n realitate, infraciunea se consum din momentul ocuprii imobilului fr drept i devine continu prin rmnerea n imobil i prin refuzul de a-l elibera. n ipoteza variantei agravate din alin. (2), cerina esenial ataat elementului material se refer la ocuparea imobilului prin violen, ameninare sau prin desfiinarea semnelor de hotar sau a reperelor de marcare. Urmarea imediat const n trecerea ilicit a unui imobil din posesia legitim a unei persoane n posesia nelegitim a alteia. Legtura de cauzalitate rezult din materialitatea faptei. 3.5. Latura subiectiv
117

Vinovia mbrac forma inteniei directe. Fptuitorul trebuie s aib reprezentarea faptului c ocuparea se face fr drept, existena vreunui dubiu n acest sens nlturnd caracterul infracional al faptei. Mobilul i scopul nu prezint relevan pentru existena infraciunii, ci doar pentru individualizarea pedepsei. 3.6. Variantele agravate Infraciunea este incriminat ntr-o variant tip [alin. (1)] i dou variante agravate [alin. (2) i (3)]. Prima variant agravat [alin. (2)] se refer la fapta svrit n forma tip, cu deosebirea c, n aceast situaie, ea trebuie s se realizeze violent prin ameninare (n sensul din art. 193 C. pen.), prin violene (conform nelesului din art. 180 C. pen.) sau prin desfiinarea semnelor de hotar ori a reperelor de marcare. A doua variant agravat [alin. (3)] se raporteaz la varianta agravat din alin. (2) i are n vedere ipoteza n care ocuparea sau refuzul de a elibera imobilul a fost fcut prin violen, ameninare sau prin distrugerea hotarelor i, n plus, fapta a fost svrit de ctre dou sau mai multe persoane. 3.7.Formele infraciunii Actele preparatorii i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate. Infraciunea se consum n momentul n care are loc ocuparea imobilului, o ocupare efectiv, i nu o simpl ptrundere n imobil, cci infraciunea nu se consum instantaneu. Infraciunea poate fi svrit i n forma continu, momentul epuizrii fiind acela al ncetrii ocuprii imobilului n mod abuziv ori atunci cnd fptuitorul este condamnat definitiv pentru infraciunea de tulburare de posesie. 3.8. Pedeapsa Pentru varianta tip, limitele de pedeaps variaz ntre 1 i 5 ani, pentru varianta agravat din alin. (2) ntre 2 i 7 ani, iar pentru cea din alin. (3) ntre 3 i 15 ani. 4. Tinuirea 4.1. Fapta incriminat Art. 221 C. pen.: (1) Primirea, dobndirea sau transformarea unui bun ori nlesnirea valorificrii acestuia, cunoscnd c bunul provine din svrirea unei fapte prevzute de legea penal, dac prin aceasta s-a urmrit obinerea, pentru sine ori pentru altul, a unui folos material, se pedepsesc cu nchisoare de la 3 luni la 7 ani, fr ca sanciunea aplicat s poat depi pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea din care provine bunul tinuit. (2) Tinuirea svrit de so sau de o rud apropiat nu se pedepsete.
118

4.2. Obiectul infraciunii Obiectul juridic generic este reprezentat de relaiile patrimoniale. Obiectul juridic special se refer la relaiile sociale care implic protecia patrimoniului. Exist i un obiect juridic secundar buna desfurare a relaiilor de serviciu. Obiectul material const ntr-un bun mobil provenit dintr-o fapt prevzut de legea penal, care nu trebuie s fie n acelai timp i infraciune. 4.3. Subiecii infraciunii Subiectul activ este necircumstaniat, poate svri fapta orice persoan fizic sau juridic, inclusiv proprietarul, dac bunul provine dintr-o infraciune svrit mpotriva deintorului legitim al bunului (spre exemplu, proprietarul svrete infraciunea de tinuire n legtur cu bunul su, sustras de la uzufructuar.). Nu pot fi subieci activi ai infraciunii de tinuire soul sau rudele apropiate ale participanilor la svrirea unei infraciuni (calitatea trebuie apreciat n raport cu autorul, instigatorul sau complicele). n legtur cu acetia exist o cauz de nepedepsire expres prevzut de lege. Participaia penal este posibil sub toate formele. Subiectul pasiv este necircumstaniat i coincide cu subiectul pasiv al infraciunii din care provine bunul. 4.4. Latura obiectiv Elementul material se realizeaz prin una dintre urmtoarele aciuni, prevzute alternativ i limitativ: primirea, dobndirea, transformarea sau nlesnirea valorificrii unui bun provenit dintr-o fapt prevzut de legea penal. Primirea presupune o detenie precar a bunului, n calitate de depozitar, comodatar etc. Dobndirea presupune o deinere n calitate de proprietar al bunului, indiferent de modalitatea obinerii acestei caliti (donatar, cumprtor etc.). Transformarea se refer la modificarea bunului, iar nlesnirea valorificrii bunului const ntr-un ajutor dat n vederea obinerii unui folos n schimbul acestui bun. Dac elementul material se realizeaz de ctre acelai subiect activ prin mai multe modaliti, se va reine o singur infraciune de tinuire. Urmarea imediat const n schimbarea strii de fapt a bunului, n sens juridic, dar i fizic (modificarea bunului). Legtura de cauzalitate rezult din materialitatea faptei. 4.5. Latura subiectiv Vinovia mbrac forma inteniei directe, iar pentru ntregirea laturii subiective sunt necesare dou cerine eseniale: fptuitorul trebuie s cunoasc faptul c bunul provine dintr-o fapt prevzut de legea penal i s urmreasc obinerea pentru sine ori pentru altul a unui folos material (intenie direct calificat prin scop). Mobilul nu
119

prezint relevan pentru existena infraciunii, ci doar pentru individualizarea pedepsei. 4.6.Formele infraciunii Actele preparatorii i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate. Infraciunea se consum n momentul realizrii elementului material, n oricare dintre cele patru modaliti. Fapta poate dobndi forma continuat (transformarea care presupune diverse operaiuni), momentul epuizrii fiind acela al efecturii ultimului act de tinuire. 4.7. Pedeapsa Sanciunea const n nchisoarea de la 3 luni la 7 ani, cu condiia ca sanciunea aplicat s nu poat depi pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea din care provine bunul tinuit. 5. Test evaluare - Care sunt aciunile sau inaciunile prin care se realizeaz elementul material al laturii obiective a infraciunii de tulburare de posesie? - Definii latura subiectiv a infraciunii de tinuire; - Este posibil participaia penal n cazul infraciunii de tinuire?

120

Unitatea de nvare 14 ULTRAJUL 1. Introducere Aceast unitate de nvare urmrete familiarizarea studenilor cu aspectele teoretice i practice ale infraciunii de ultraj. Astfel, studenii dup definirea cadrului legal al infraciunii, vor fi introdui n coninutul constituriv al acestei infraciuni, cu analizarea fiecrui element constitutiv n parte. De asemenea, pe parcursul analizrii infraciunii li se vor prezenta exemple. 2. Competene - s defineasc cadrul legal al infraciunii de ultraj; - s explice elementele constitutive ale infraciunii; - s dea exemple din practica judiciar; - s delimiteze aceast infraciune fa de alte infraciuni prevzute de Codul Penal sau de alte legi speciale. 3. Ultrajul 3.1. Fapta incriminat
Art. 239 C. pen.: (1) Ameninarea svrit nemijlocit sau prin mijloace de comunicare direct contra unui funcionar public care ndeplinete o funcie ce implic exerciiul autoritii de stat, aflat n exerciiul funciunii ori pentru fapte ndeplinite n exerciiul funciunii, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amend. (2) Lovirea sau orice acte de violen, svrite mpotriva unui funcionar public care ndeplinete o funcie ce implic exerciiul autoritii de stat, aflat n exerciiul funciunii ori pentru fapte ndeplinite n exerciiul funciunii, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani. (3) Vtmarea corporal, svrit mpotriva unui funcionar public care ndeplinete o funcie ce implic exerciiul autoritii de stat, aflat n exerciiul funciunii ori pentru fapte ndeplinite n exerciiul funciunii, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 6 ani. (4) Vtmarea corporal grav, svrit mpotriva unui funcionar public care ndeplinete o funcie ce implic exerciiul autoritii de stat, aflat n exerciiul funciunii ori pentru fapte ndeplinite n exerciiul funciunii, se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 12 ani.

3.2. Obiectul infraciunii Obiectul juridic special i obiectul material. Obiectul juridic special este complex, fiind format, pe de o parte, din rela iile sociale referitoare la respectul datorat autorit ilor de stat, care presupune respect i fa de func ionarul care ndepline te o func ie care implic exerciiul acestei
121

autorit i, iar pe de alt parte, din rela iile sociale privitoare la demnitatea persoanei. Obiectul material. Varianta tip nu are un obiect material. 3.3. Subiecii infraciunii Subiectul activ nemijlocit nu este calificat, legea nu cere vreo calitate special. Participa ia penal este posibil n oricare din formele sale. Subiectul pasiv principal este organul care nfptuiete autoritatea de stat. Este vorba de oricare dintre organele sistemului care alctuiete separa ia puterilor n statul de drept. Subiectul pasiv secundar este un funcionar care ndepline te o func ie ce implic exerciiul autoritii de stat. Aceasta presupune c func ionarul s fac parte dintr-un organ al puterii legislative, executive ori judecatoreti i, n acelai timp, s efectueze acte ce implic exerciiul autorit ii de stat. Prin funcionar care ndeplinete o funcie ce implic exerciiul autoritii de stat, n sensul legii penale, se nelege numai acel funcionar din cadrul organelor puterii statale sau administrative, ale justiie, care potrivit legii este mputernicit s ia msuri cu caracter obligatoriu i s impun respectarea lor. 3.4. Latura obiectiv Elementul material se realizeaz prin ameninare (n varianta tip), prin aciunea de lovire sau orice acte de violen [n varianta agravat din alin. (2)], prin aciunile de vtmare corporal [n alin. (3)] ori prin aciunile de vtmare corporal grav [n varianta agravat din alin. (4)]. Noiunea de ameninare are nelesul prevzut n art. 193 C. pen., cea de lovire sau alte violene nelesul din art. 180 C. pen., cea de vtmare corporal sensul din art. 181 C. pen., iar cea de vtmare corporal grav sensul din art. 182 C. pen. Ameninarea trebuie s se realizeze nemijlocit, adic n prezena funcionarului, ori prin mijloace de comunicare direct. Infraciunea este una complex care absoarbe infraciunile care incrimineaz actul ultragiant ( ameninare, loviri, vtmare corporal, vtmare corporal grav). Condiiile ultrajului sunt: - s existe o aciune ultragiant care const, n modalitate de la alin. 1 al art. 239, ntr-o ameninare n sensul art 193 C. pen.. - ameninarea s fie svrit nemijlocit sau prin mijloace de comunicare direct. Fapta este svrit n mod nemijlocit atunci cnd ameninarea este comis n prezena funcionarului. Prin mijloace de comunicare direct se neleg acele mijloace
122

prin care se realizeaz ameninarea chiar n lipsa funcionarului dar care i duc sau pot duce fapta la cunotina sa. ( telefon, fax, radio, tv etc). - ameninarea s fie adresat funcionarului aflat n exerciiul funciunii, ori pentru fapte ndeplinite n exerciiul funciunii. Asta nseamn c funcionarul trebuie s se afle fie n timpul serviciului sau s se afle n afara timpului serviciului, dar ameninarea este comis din cauza i ca o ripost la fapte ndeplinite anterior de funcionar. n mod evident att faptele funcionarului ct i autoritatea sunt protejate de legea penal n msura n care funcionarul i ndeplinete n mod legal atribuiile de serviciu. Urmarea imediat. La varianta tip, urmarea principal const ntr-o stare de pericol pentru autoritatea statului, iar cea secundar const n atingerea adus demnitii persoanei. n ipoteza variantelor agravate exist i o urmare imediat secundar lovirea sau alte violene [alin. (2)], vtmarea corporal [alin. (3)], vtmarea corporal grav [alin. (4)]. Legtura de cauzalitate trebuie s existe. 3.5. Latura subiectiv Forma de vinov ie este inten ia, care poate fi direct sau indirect. Este necesar ca fptuitorul s aib o dubl reprezentare- pe de o parte, privind calitatea victimei, de funcionar public ce ndeplinete o funcie care Implic exerciiul autoritii de stat, iar pe de alt parte, c acel funcionar se afl n exerciiul funciei sau c ofensa ce I se aduce este n legtur cu o fapt ndeplinit n exerciiul funciei. Mobilul i scopul vor fi avute n vedere la dozarea pedepsei. Tentativa i consumarea. Fapta se consum n momentul n care aciunea fiind svrit, produce urmarea socialmente periculoas.. Tentativa nu este incriminat. Pluralitate de funcionari atrage reinerea unei infraciuni de ultraj pentru fiecare funcionar n parte. 3.6. Variantele agravate 3.7.Formele infraciunii Ultrajul este incriminat n art. 239 C.pen., ntr-o variant tip i patru variante agravate.
123

Prima variant agravat (art. 239, alin. 2) are toate elementele de structur comune cu ale variantei tip, cu deosebirea c elementul material const ntr-o aciune de amenin are, n accepiunea art. 193 C.pen., iar urmarea imediat secundar const n afectarea libert ii psihice a persoanei. A doua variant agravat (art. 239, alin. 3, teza I) are ca particularitate faptul c elementul material il formeaz lovirea sau orice acte de violen , adic fapta descris la art. 180 C.pen., sau o vtmare corporal n accepiunea art. 181 C.pen., svrite mpotriva unui func ionar public care ndeplinete o funcie ce implic exerciiul autoritii de stat, aflat n exerciiul func iunii ori pentru fapte ndeplinite n exerciiul func iunii. Corespunztor elementului material, apare i o urmare imediat specific acestei variante agravate a infrac iunii, i anume: suferin e fizice sau o vtmare ce necesit pentru vindecare pn la 60 de zile de ngrijiri medicale. A treia variant agravat (art. 239, alin. 3, teza II) se realizeaz n cazul n care lovirea sau actele de violen svr ite asupra funcionarului public, n condi iile descrise la varianta agravat precedent, au produs vtmarea corporal grav. A patra variant agravat (art. 239, alin. 4) se re ine n toate cazurile n care faptele descrise n oricare din variantele de mai sus sunt svr ite mpotriva unui magistrat, poli ist sau jandarm ori alt militar. 3.8. Pedeapsa ]Pedeapsa prevzut pentru varianta tip este nchisoarea de la 6 luni la 2 ani alternativ cu amend, pentru varianta agravat din alin. (2) este doar nchisoarea, de la 6 luni la 3 ani, iar pentru varianta agravat din alin. (3) nchisoarea de la 6 luni la 6 ani. n ipoteza realizrii infraciunii n varianta agravat din alin. (4), limitele pedepsei sunt mai ridicate, nchisoarea de la 3 la 12 ani, iar dac subiectul pasiv secundar are calitatea special prevzut n alin. (5), limitele de pedeapsa anterior prezentate se majoreaz cu jumtate. 4. Test de evaluare este posibil participaia penal n cazul infraciunii de ultraj? definii latura subiectiv; care sunt aciunile sau inaciunile prin care se poate realiza elementul material al infraciunii?

124