Sunteți pe pagina 1din 117

ANCA DRAGU

STUDII DE
PSIHOLOGTB SPORTTVi

I
)

cuv.&NT inarNrn

Domeniul Psihologiei sportive iqi ldrgeqte aria de preocupdri de la clarificarea conceptual[ in sfera activitlgii psihocomportamentale a celui angajat in situalii specifice agonisticii pAnd la fundamentarea demersurilor metodologice qi practice ale intervenfiei antrenorului in pregdtirea de performanfd. Asfel este flxat obiectivul de experimentare a capacit[1ilor maximale ale omului gi de cdutare a cdilor de clobAndire a acestora.

Lucrarea

preocupirilor qi rezultatelor obginute prin investigafii asupra sistemului reactivitigii psihice a sportivilor, prin decodificarea semnificafiilor acestuia qi determinarea interrelafiei factorului psihologic cu cel biologic gi
social.

de falI este un efantion al

*-?ll,::m
B n. t:r. g-,1

*.'** J-$ti

:)tf,: f,t*lr

Tipografia Universitdlii "OVIDIUS" Constanla

care se pregdtesc in domeniul educafiei fizice gi sportului de performanl5. in acelagi timp, sportivii ) aflali incl in plinl afirmare au prilejul de a congtientiza oportun propria conduitl $i, pe aceasti baz\., de a se autoregla in raport cu solicitdrile qi

Prin confinutul ideatic, prin metodologia aplicatd, prin tehnicile investigatorii folosite, cercetIrile expuse reprezintd. fundament teoretico_ pragmatic atdt pentru antrenori, qat $i pentru studenfii

un util

rrivt'lrrl rlc rrslrint[io.


Sttrcliilc 1rt:ntrrr
cx1'rr-rsc

pledeazl cu argumentele proprii

iurtrclliurentLrlui sportiv, medicinl qi igiend si se constituie intr-o echipi inalt calificatl in pregltirea

cu - in condiliile "exploziei" sportului de psihologia, aldturi de teoria pe r'lirrnran[i"r -

DIRIJAREA PSIHOLOGICA A ANTRENAMENTULUI SPORTIV inq vBnnREA opTIMIZARu pERFoRMANTEI


I.FUNDAMENTE TEORETICE

carnpionilor. IntregLrl dcmers stiinliflc psihologic a putut fi rciilizat printr-o colaborare strdnsd cu sportivii, antrenorii .si specialiqtii - teoreticieni ai rarnurilor de s1'rort clrora le adr-rcem cuvenitele mulEumiri.

I. CAPACITATEA PSIHICA A SPORTIVULUI


Capacitatea de perfornranll, mr"rltiplu conditrionatd sc expriml dif'erit in fiecare ramur[ de sport, in raport cu cerinfele acesteia; sint sporturi ?n care factorLrl somatic are o pondere foarte mare, tot a$a cum in altele capacitatea de cf ort aerob sau anaerob este hotdritoare; pregltirea tehnicd sau tactict-r difer[ rsi ele de la un sport la altLrl potrivit limprllui de solicitare ntotricl, de colaborare cu partenerii sau impotrivit adversal'ulLri. in toate sporturile, ?ntre factorii hotiritori ai perfbrmanlei, ca o componentl impoftantl a capacitllii de performanf[, se aflS capacitatea psihici a sportivului, ea inslqi rezultantl a combinlrii originale a factorilor genetici cu cei educafionali 1;i sociali. Factorii psihici rlspunzltori de conduitit sportivului indeplinesc fLrncfii diferite, ?ntre care cele de adaptareleglare detrin rolul cel mai important. Reunili in ceea ce numim capacitate psihici, ace;ti factori asigurl, pe de o parte, Iatura cle activism qi inten{ionalitate, de proiect qi de execufie, de control qi apreciere, in limitele unei conduite corect ardecvate, $i, pe de alti parte latura stimulatoare, activatoare care determinii cre$terea potenfialului de realizare pinir la Iimitele de care dispune individul ca inzestrare qi nivel de invItrare. Capacitatea psihicd este un sistent de particularitlli,

Autorul

garanteazd, eficientra activitltii inrliviclului; ca se prezintd ca o sintezd specific individuald, originall, condilionatl in principal de aptitudini, atitudini ;i irrviitrare. Crersterea ei poate aduce ?nsemnate progrese pcrlirrrnanfei cu conditria s[ fie cunoscute atit caracteristicile componentelor sale, cit gi nivelul gi ccrinfele specifice fieclrui sportiv. Din acest unghi de vedere precizlm cd, la fiecare sportiv, capacitatea psihicd are o structurl operafionald, constind din corelarea sinteticl a unui imens numdr de elemente aparent eterogene (percepfii, decizii,' deprinderi, priceperi, autopricepere) qi este suslinut6 energetic gi atitudinal de trdslturi temperanrentale, caracteriale, motivafionale, afective qi volitive. [nventarierea acestor elemente, nu conduce, insd, clircct, la dirijarea lor; este necesar sd fie adlugat efortul de diagnozi a nivelului real ;i actual al capacitdfii qi stlrii psihice a spoftivului. Cercetarea analiticd qi sinteticd a tris[turilor personalitdfii spoftivilor in diferite ipostaze gi activitdli este prima conditrie a unei corccte qi eficiente asistenfe qi pregltiri psihice. in acest scop cercetarea se orienteaz[ spre glsirea clilor qi mijloacelor de cre$tere gi stimulare a capacitltrii psihice in raport cu cerinfele ramurii de sport, iar pe de altl parte spre dezvoltarea imunit[gii la agenfi clezorganizatori, entropici.

tlc stiu'i ,si procese care

2. NECESITATEA ASISTENTEI PSIHOLOGICE A SPORTIVULUI CA DEMERS CU CARACTER


STIINTIFIC

Asisten{a psihologicd este recunoscutd in ultima vfcme ca o componentd indispensabill a procesului de prcgltire a sportivului gi de realizare a performanfei. Aceasta cuprinde un ansamblu de mdsuri ce vizeazd, susfinerea sportivului in timpul efortului specific, r:onducerea la nivel maximal a performanfei de care este
capabil.

Desigur, conceptul de asistenfd psihologicd este tlcosebit de complex, implicind mlsuri de organizare, coordonare Ei control a activitdlii sportivului; in acelaqi timp comport[ aspecte de protecfie gi sprijin, dar, mai ales, rnlsuri de formare a unor mecanisme eficiente de
autoconducere qi autocontrol. Problematica deosebit de complex[ a asistenfei psihologice se impune tot mai mult, deoarece sportul de inaltl performanf[ - activitate de limit[ a capacitdlilor Lrmane - soliciti maximal resursele fizice ;i psihice ale individului angrenat in activitatea motrici. in aceste condilii, orice dereglare, oricit de find la nivelul ntecanismelof comportamentale va fi in mlsur[ s[ atragd clupl sine diminuarea performanfei. Acfionind asupra structurii psihice a sportivului, in sensul reechilibrlrii qi optimizdrii funcfionale a acesteia, asistenfa psihologicd are o importanf[ majord pentru valoarea gi nivelul performanlei sportive. Considerlm personalitatea sportivului ca un sistem

Creqterea

gi

pdstrarea capacitdlii psihice

sportivului se constituie ca obiective majore ale acgiunii de pregltire gi asistenld psihicd a sportivului care are ca ideal continua creqtere a performanfei, expresie a permanetei tendinfe de plogres care-i anim[ pe cei angajafi in deplqirea qi inillarea potenfelor umane.

hipercomplex, interactiv gi dinamic, ceea ce face ca formarea gi educarea acesteia sI reprezinte un caz

r)lrticulilr

ilr

rtrultiplc dinrursiuni

asistcrl[ci psihorogice, activitate

ce

are

Se procede azra inifial la diagnoza sportivului pentru stabilirca gradLrlui de corerafie intre cerinlete psitroiogice alc ramurii de sporr gi nivelul qi particulariti'gile indjviduale a principalelor procese gi funclii psihice. Psihodiagnoza se finalizeazd, cu intocmirea- pronluloi psihologic individual. Pe aceastl bazl antrenorul poate (qi se impune) sd alcltuiascl programa gi planul concret de pregdtire psihologici, analitic, folosind miiloacele specifice ale antrenamentului. Un ef-ect Og rezonanfl asupra performanfei il p'oduce asistenfa psihorogicd privitoaie ra ispecte speciare ale pregltirii pentru concurs, moment in cbre pri,oritare sint: nivelul de prcgItire, motivagia, echilibrul emolional, rcacfii la fr-usrrare etc. Semnalate fiind de priirof og, antrenorul trebuie si elaboreze programarea stirilor a1 prepara(ie, in conformitate cu obiectivele concursului. Pentru conformarea la acestea, antrenorul, ?ndrumat cle psiholog trebuie sd vizeze asigurarea, incl ?nainte de concurs a unui climat de incredere, de securitate psihicl, de colaborare gi comunicare perfectd cu sportivul. De asemeni, in timpul concursului se va urmdri, pe de o pafte, nivelul motiva{ional optimal (prin evitarea stlrilor de submotivalie sau supramotivatriej, iar pe de alta, rezistenla la factori perturbatori (funcfie de reacjii ra frustrare, niv"r de anxietate, echiribru emofionar). o astfer de intervenfie arc ca efect evitarea consecintreror negative are stresuiui emofional, produs de trlirea tensionali a egecului sau succesului, de nunreroasele frr_rstrIri, de accidente, precum
I

;r tk: tensiunea indus[ de marea competifie. DupI concurs, psihologia pune accent tot mai mare lsupra alegerii mijloacelor optime de refacere qi reglare u comportamentului, indicate fiind mijloacele sugestive prin care se mobilizeazl energiile latente ale individului. Pentru cre$terea eficienfei acgiunii de asistentrd psihologic[, ea trebuie sd aibl ca noti dominantl continua t'olaborare dintre psiholog gi antrenor, glsirea reciprocd a unor mijloace de rezonan(d intelectuall r;i acfionall, rlc:sl'l$urarea unei actiuni sistematice r;i de duratl, folosirea competenlei qi a altor specialiqti (medici, maseori, tchnicieni etc.), astfel ?ncit conducerea sportivului spre r'rrlmile inaltei performanle si fie rezultanta unei concepfii ;tiinlifice, programatl, cu valoare explicativi, de irrterdicfie, de proiectare. O asemenea activitate ?l poate rlctermina pe sporliv sd-qi atingl obiectivele dupI principiul rrrinimului de efort gi a randamentului maxim.

3.

FACTORI PSIHOLOGICI

AI

PREGATIRII

SPORTIVE

Concepfia modernl asupra pregltirii

rrrarii performan!e utilizeazYa frecvent termenul

in

vederea
de

"antrenament total" prin care se exprimd conlucrarea unui nLrmar mare de factori de confinut, determinanfi ai rczultatelor inalte. intre acegtia factorul psihologic ocup[ run loc distinct, el fiind, pe de o parte element indispensabil constitutiv qi inseparabil al pregltiriifizice, tehnice, tactice ;i teoretice, iar pe de altl parte, ca antrenament pslhologic propriu-zis, indeosebi ca antrenament de psihoreglare, dar f i antrenament psihoton, antrenament mental. Se porneqte

orienteazd cdtre performanJe de valoare; - se formeazd sportivilor capacitatea de a se dirija singuri, de a se cunoagte, de a se conduce gi u ," autoeduca; - dezvoltd capacitatea sportivilor de a.?nvinge qi depdgi obstacolele care se interpun in carea reatlzarii obiectivelor, de a-qi mobiliza resuisere fizice qi psihice ra momentul oportun; - contribuie la formarea unui comportament flexibir. cu o capacitate de adaptare rargr gi variatd ra situaliile schimbltoare, imprevizibile gi neobignuite care upui in antrenament sau concurs; este vorba de formarea capacit5lii de reglare qi autoreglare a comportamentului, exprimatr atit prin posibiritatea de apricare a procedeeror tehnico-tactice invdlate in modur cel mai eficient c?t qi prin posibilitatea (invrfatd) de a-gi stipini emofiire negative sau reacfiile impulsive;

susfin qi

rfe lir iclcca cit psihicur este prenar angajatin actvitate ca o colrcliIic a accsteia, dar gi ca un agent al optimizlrii c:onclu i toi perlbrmanf iale. Prezenla factorului psihologic ?n pregltire a fizicd, tchnicii, teclreticl gi tacticd se justificl prin aceea cd: - ?n activitatea din antrenament gi concurs este angrcnatd intreaga personalitate a sportivului, asigurind participarea lui congtientd prin care s?nt angajate giidi."u, pasiunile, interesele, motivafia ca forfe energetice care il

1r

volitiv;

il pune pe sportiv in situafia de a-qi "programa't

crrrrdifiile intrecerii, ca urmare a inducerii unei rrrllptabilitlfi rapide qi flexibile. Aqadar, factorul psihologic este implicat in
gn'cgitirea fizici a sportivului, asigurind capacitatea unui "rlialog" al acestuia cu propriul corp,cu obiectele cu care irr.'Iioneaz5, cu adversarul sau cu natura, in condiliile rlil'icile, de mare tensiune qi angajament ale cdutlrii pcrlbrmanlei. $i pregitirea tehnici este saturatd de factorul

trr cunduce acfiunile in raport cu cele ale adversarului gi cu

il

psihologic,

ea fiind o formd specificd de

?nv[gare

pcrceptiv-motricI, invdlare motric6, invdfare condilionatl 1i invllare inteligent[, a cdror mecanisme de automatizare, rlc transfer, suprainvdfare, de comunicare, de ?nvdlare rrrcntald etc. s?nt infelese gi pot fi conduse numai prin ('onceperea organismului angajat in activitatea sportivd ca un sistem psiho-comportamental deschis, capabil de
rrtrtoreglare.

acelagi timp, pregitirea tactici nu poate eluda l'irctorul psihic, deoarece ea presupune o activitate mentalrrcIionalI de rezolvare a unor situagii problematice, pebaza

in

contribuie

performanfelor

motrice, tehnice gi tactice, prin asigurarea climatului optim necesar- mobirizdrii res u rselor propri i pentru obli nerea celor mai bune rezultate, a resurseror de ordin intelectuar. afectiv

in mod specific la creqterea prin formarea coiectd a deprindlrilor

rrngajdrii proceselor intelectuale (informafionale gi rk:cizionale), a proceselor reglatorii (volitive gi afective). In sfirgit, pregitirea teoretici, ca sistem organizat lo cunogtinle care descriu gi explic[ procesele qi li'rromenele unei activtlfi, este aceea care asigurd conduita t'orrqtientd a sportivului ce devine capabil sd se
r

Irrrtoconduci, s[ se proiecteze in situalii noi, p.rin rrrccanisme de modelare, sI se autoregleze qi sd se

t0

II

irillor'('l.it('i.

Itlcilc: rrrai sus cnunfate atestl prezenta factorului rrsilr.lrgic. rlir plirr gi permanent in toatr structura gi rlinanrica plocesului antrenamentului. A ignora o ur"rn"n"o .calitate inseanrni a diminua gansere atingerii performanlei in condilii sigr"rre qi cu maxinrum de randament.
4, CERINTELE PSIHOLOGICE ALE RAMURILOR DE SPORT
Cunoaqterea cal.acteristicilor de ordin psihologic al

('oncursul atletic este mult saturat emolional din r ,nr/ir liispunderii directe qi personale a sportivului ?n I'r,lr:i, l)r'ccum qi din cauza efortului intens care urmeazd sI lri' tlcclanqat brusc qi suslinut p?nd la limitele
rtirfilor. Comune tuturor probelor sint: intensitatea stlrilor , tn{)(ionale, lupta impotriva efectelor lor negative gi rrr, ortlirile de voin!5 indreptate spre invingerea .r(l\'('r'sarLllui direct sau indirect (mlsurdtoarea). Alergirrile din atletism sint spectaculoase prin lupta ,lrrt'r:tl pe care o furnizeazl concurentrii. Cele de vitezd ,'lcri aspecte de scurtd duratS, dar intense; pe concurenfi rr irrtereseazl adversarii principali qi culoarul pe care urlrcaze'r sI alerge, starea pistei, viteza vintului. De multe ,,ri stlrile psihice ale atletului sint influenlate de priceperea '.rru atitudinea starterului r;i precizia starturilor: in cele mai rnrrltc cazLrri, dupl citeva starturi greqite performan[ele ,rtlc{ilor au cle sr-rf-erit. Alerglrile de fond qi semifond se ( iu'lctefizeazl prin elenrente noi qi pregnante: in primul rrrrl de importanla pe care o au percepliile de timp in rlozirrea efbrtLrlui ;i apoi. importanga gindirii tactice care trcbuie sl-l conducl in final pe sportiv pe un loc cit mai l,rur. in leglturl cu aceasta se impune valoarea simlr-rlui trrnpului, a tempoului, auzului adversarului in stabilirea rrromentului cle atac 5i tactica de er "duce trena" sau de a irf lepta in plr-rton mon-lentul prielnic sprintulr,ri.
1',',, r lrr
I

considerente:

ramurilor de sport este necesarl potrivit urmltoirelor

- cerinfele de ordin tehnic Ai tactic precum gi particularitdlile ant'enamentelor gi concursurilor stau la baza selectriei sportivilor pentru ramura respectivd; - conducerea gtiinfificii a procesului de pr.egltire se bazeazTa pe cunoa$terea de crtre antrenor;i de critre sportiv a particularitltrilor de bazd. ale acestor ramuri; - pregitirea gi asisten{a psihologici a sportivului ?n antrenament .,si concurs sint determinate de caracteristicile re f-l ectirri i spec i fice in congti i n a acestu ia partic a u I aritili I or f ramurii de sport. a. Atletismul Atletismul este un sport al marii precizii at?t din punct de vedere arl misurlrii performantrei, cit gi al execufiei propriu-zise. l'nsuqirea deprinderilor specifice se tace pe baza unui studiu minufios al miqclrii, ceea ce presupune un numlr extrem de ridicat al repetirilor, pind se va ajunge la o execufie ?n conformitate cu modelul.
t2

Probele de

slrituri qi arunclri au pregnant ;i

('aracteristici organizatolice, permitrind mai muIte incerciri. Stirrile psihice ale sportivului sint influenlate de ordinea cxecufiei incercirilor, de succesele initriale ale adversarilor rlo concurs, ca qi de succesele sau insuccesele proprii. in
4

i trirl i

l\

!, rii

if:irrrrr

a'

sportrvului spre mobilizarea deplin[ gi intensl pentru p;i;, inc'crcarc, moment cind oboseito nujli spune incl cuvintut ;i c?rrcl psihicul este mai pulin influlntrat de desfdqurarea cvcnimentelor. Un element caracteristic.qi al acestor cste dependenfa duratei concentrdrii atenfiei p.ob. ;i " rnobilizdrii voinlei ?nainte de ?ncercare de urmrtorii factori; - gradul de precizie ar eranurui (de la citeva secunde la aruncarea sulilei la 20-30 de secunde la sdritura in lungime); - importan{a incercdrii pentru concurent: in special la ultimele incerclri timpul de mobilizare se dubleazd; -. particularitdlire individuare de pregdtire qi varoarea deprinderilor formate in activitate. Independent de probe, atlefilor le este . necesari bund vitezd, de execufie, capaciiate de concentrare o a ateinliei, rezistenfl la oboseall factorii ,rr"rrungi, Si capacitate de adaptare la ritm i*pur, un bun simi kinestezic, reprezentlri spatriale, coordonare generall, echilibru emofional. b. Caiac Sport ciclic, in care durata probelor de concurs este de la 2la 4 minute, solicitd efort in regim O" f"rte, ?ndeminare general[, un bun siml aI "i""e echilibrului qi al ritmului, reprezentdri spafiale pentru o oportunl apreciere a distanfelor, precizie a miqClrilor, atenfie distributivl, capacitate de concentrate a atenfiei, perseverenfd, simf kinestezic dezvoltat. c. Canotaj Face parte din ramurile de sport cu efort ciclic, in care durata proberor de concurs vaijazd, de la 4 min. 0a

rlri"r v.crlc s-a stabilit ca linie tacticd orientarea

lrr (r nrin. (la bdrbagi), solicitind rezistenfl in regim '1,' lorlri. SLrb aspectul particularitdlilor psihomotrice este

lrrrt'r)

r'ri;ui o bunl indeminare generald, vttezd de execufie, ,rrl,rpt;rlr: la ritm impus, capacitate de concentrare a ,rtr'rrIrt'i, l)orseverenld, echilibru emofional, activism, simf Irrrt'rtczic, un bun echilibru intre procesele nervoase
rr,',
I

rrrrr l;r n

rctttale.

rl. Lupte libere


l.uptele libere se incadreazd.in grupa sporturilor cu rrr,rrrilcstil"i complexe ale calitdlilor f'tzice care necesitl rrrrlrur:u-ca, in egald mdsurd, a vitezei, forfei, rezistenfei gi r t lt' r rirr irri i. Veri ga pri ncipald o constituie pregdtirea fizicd, rrrrlrirurll cu o pregdtire tehnico-tacticd corespunzdtoare, ,l.rrrirrant fiind caracterul ofensiv, cu treqeri rapide de la ,rt.rt' ll aplrare qi contraatac. Sub aspectul solicit[rilor psihice se poate afirma cd t'rrlil gama proceselor psihice este puternic implicatd in rrrtrrrrcntele de ?ncordare qi mobtltzare a eforturilor in r,'rlt:r'ca domin[rii adversarului. Sint solicitate qi se cultivd ',,'rrsrbilitatea kinestezic[,orientarea in spafiu, percepfiile rrrrst:iirilor proprii qi ale adversarului. Marea incdrc[turd
r
r

,'rrrolional6 din timpul intrecerii trebuie controlatd qi ,, lrilibratd, atit prin efort de voinfd, cit gi distribuirea rntr'ligentd a efortului in vederea obginerii victoriei. in rrrt rrrrcrtul luptei, curajul qi dirzenia, perseverenta qi '.t:r;rinirea de sine, bine susfinute gi orientate de o rrrotivafie optimall gi o gindire rapidd, precisl qi ,rrrlicipativl sint modalitdgi eficiente de adaptare a , orrrportamentului motric la cerintrele specifice luptelor. e. Tenis de cimp Solicitlrile psihice sint condi[ionate de natura

iilrlr,iliiit'ii l'izicc irr corrrpcti!ii sistem turneu care presupun rlnir sirll tkrLt'i irrt?lniri in 24 de ore, cu o durat[ medii de l.-4 r.c; cl.rt,l clepus este variabir in funcfie de adversar, tlc ,bioctivLrl intirnirii gi de climat. in asemenea conditii se ccre Lrn bun sin-rf kinestezic, coordonare generald, pre'cizia rnirscirii, capacitate de concentrare a atenfiei, reprezentlri spafiale fine ;i discriminatorii, capacitate de anticipare, vitezd de decizie, vitezd de reacfie qi vitezr de executiecapacitate de adaptare la ritm impus, echilibru rczistengi la situafii frustrante, niver optimar at "rnotrional, anxietdlii, perseverenfd, echilibrul proceselor nervoase fundamentaie. f. Tenis de masd Deqi solicitlrile s?nt minime in ceea ce privegte for1a, ritmul desfdqurlrii intrecerii (mai murte int?rniri in 14 ore) qi solicitirrile intense pentru concentrarea atenliei ca . ,si a vitezei de reacfie gi execufie, fac din acest spori unul dintre cele nrai solicitante sub aspect nervos, ceea ce reclamd inalli parametrii la nivelul proceselor psihice: un 1''bun echilibrLr emofionar, strpinire de sine, activism, niver optimal al arrxietl{ii. reprezentlri spatriale, bun simf kinestezic, perseverenfd, rezistenfl Ia monotonie, adaptare la ritm impus, coordonare ochi_m?nI

I.

MI'TODOLOGIA CERCET,iRII
IPOTEZELE $I SARCINILE CERCETARII

I.

a. Indicatorii somatici qi cei motrici nu sint ',rrlrt'rt:rrti pentru a fi dirijali in vederea atingerii
,rlut't'livolor de performanf[. Practica sportivl reclamd cu trrt rrrai multd exigenfd respectarea indicatorilor psihici, rlrlcrr'rr[ia[i pe ramuri de sport. b. Seleclia sportivilor, cd qi dirijarea ,rrrtrt'rrarnentului acestora pe criterii psihologice se va rr',rlrz:r dupl aplicarea criteriilor somatice gi motrice. c. Interven!ia psihologicd urm[reqte asigurarea li rrnanfei vizate indeosebi in condiliile pregdtirii '.'r
1

Nc-am propus verificarea urmdtoarelor ipoteze:

,t'rrsibil^egale a adversarilor. in vederea verificdrii acestei ipoteze ne-ani propus r,';rl izirlca urmdtoarelor sarcini: - Stabilirea nivelului de dotare qi dezvoltare psihicl

,r sportivilor -

alegi

in

vederea aprecierii gradului de

,rlrortrrrritate al individului in raport cu exigenla ramurii de ',lx)r't, ca gi cu cele ale competiliei;

Identificarea variabilelor de personalitate sau a trrrsiturilor psiho-motrice ce urmeaz[ a fi ameliorgte prin


,rrrlrl:nament;

- Aprecierea dinamicii sistemului psihic al fiecdrui ,,porliv ca urmare a acfiunii mdsurilor preconizate; - Selecfionarea modalitlfilor optime de dirijare rsrlrologici a antrenamentului. I

t6

1n

tl

2. t,( )'t't

ll. t)ti stJultjcTl

cLr direcfia cruburui sportiv $corar co'stanfa s-a stabirit echipa de antrenor-i, condusr ;i controlati de prof.Rotaru Nicolae, precum qi ramurile de sport gi lotul de sportivi, dupl cum urmeazi: Atletism - antrenori: Boroianu Constantin Chiricufl Nicr"rlina Mihlilescu Dumitra Stana Gevat Cecilia Szeme{ai Andrci - sportivi: Constantin Beatrice n.1974 Datcu Daniel n.l9l0 Niculae Alina n.1975 Prundeanu Veronica n.1973 Caiac
rrr'.2 clin

irr c.l.bor're

Mdnase Mihai Pavel S[ndica Petre Emilia Stamate Viorica Zaborlld, Mioara

n.1911

n.19]2
n.1971 n.1912 n.1971

Irrplr'libcrc
,rrrtrclrol'i: Blrbdtei Ioan

'.lrrrrlrvii

Bucur Petru Ioan Bircd Mircea n.1975 Dinicu Daniel n.1916 Giurescu Marius n.1975

Ionel Prundeanu Nicu $erban Nicu


Holburl
Stancu
I r.rris rlc ciynp ,rrrtrt'not'i Macovenciuc lon

n.l9l4
n.1916 n.1977

Constantin n.l9l6
n.l9l6
n.1977 n.1978

- antrenori: Sarchizian Valentin - sportivi: Baciu Marcel


Carp Carp

: '.lrtrrtivi:

Maricica Niculild

n.1971 nJ97T

Anca Pdrdu Iulian


BIdici

TaiutLr

Constantin

n.t97l
n.1973

StoicaAlexandra

Canotaj

- antrenori: Sarchizian Norica


-

sportivi:

Flangea Daniel n.1971 Gheorghe Daniel n.l9l I t8

Zola lr"rcica Buc;d Ecaterina Marin Claudiu Chivlran Alexandru Dima Nelu Filip Cornel

n.l97T n.1972

n.l9iZ
n.1971

n.lg72

l , rris tlc masi ,rrtr('t)ol'i: Cojocaru Anton HaEoti Stelian Filimon Viorel '.lrorlivi: Berbecaru Adriana n.l9l5 Cojoc Nicoleta n.1979 Dumitru Bogdan n.1915 Mlnac Antonela n.1978 Nicu Traian George n.1974 Niculae Laura n.1974 Rusu Constantin n.1975

lL)

Sibriu
Stoian

n.l9l5 TeodorescuClrdlin n.l9l2


3. TEHNICI EXPERIMENTALE

Arabela Sorin

n.1975

rrprll ;rtlvcrsarului etc.), care, dup[ un numdr mare de rt lr' t.ln llcrrrrit formarea "simfului obiectului" prin nrr,lrlrt ririlr: structurale produse la nivelul analizatorului r,l trl. rlc lcrstructurarea pragurilor senzoriale ce are drept r,,r',('( rrr(ri posibilitatea aprecierii fine a detaliilor gi a
r

angajament energetic. Pornind de la cerinfele specifice fieclrei ramuri de spoft aflate in studiu, am aplicat sportivilor un numdr de 13 probe care au reprezentat elemente de confinut in intocmirea F iqelor de anarizi psihorogici, elaboratl pentru fiecare sportiv qi puse Ia dispozigia antrenorilor. Investigarea subiecfilor a avut loc in doul etape: iLrnie 1987 gi mai 1988, astfel incit intervalul sr favorizeze aparilia unor muta{ii psiho-comportamentale in sensul dorit de antrenor qi sugerat de psiholog. in cea de a doua etapd s-a luat in considerafie aspectul de stabilitate al unor trrsituri de personalitate, motiv pentru care testare a a vizat numai aspectele de psihomotricitate, perfectibile mai rapid prin antenament. a. Probe psihotehnice:

psihologie sportivd, oferl posibilitlfi de cunoagtere analitici a nivelr-rlui functriiror qi proceselor psihice ca premize, dar qi ctr rezultat al unei acfiuni de mare

in

un sistem de probe psihotehnice qi teste de personalitate care sr faciliteze un diagnostic complex qi integral al sportivului angrenat in cucerirea inaltelor performanfe. Laboratorul de psihologie di' cadrul Universitrlii "OVIDIUS" constanfa, specializat

Ne-am orientat spre

ilil,r{ l('trsliciltlr noi ale obiectelor. Mrisurlm aceastd capacitate cu rondele de tip ll,rur,rrrlcll, care sint minuite alternativ cu mina dreapt6, nrrr,r strrrgi-r ..si ambele miini in vederea diferenfierii dupd ;!rrt',ru('. ('alil'icativul "f.bine" corespunde la 150 puncte. l. l)rcba greuti{ilor - se adreseazd senzafiilor l, r', I r' z, i t'c, scrrzaf iile muculo-articulare informind sportivul
r

rl,'.,;rrc nriqcarea

qi

poziEia diferitelor

pdrli

ale

sI controleze gi sd r rr111;11111g ucliunile motrice planificate. Cu cit sportivul este rrt,rr rrrrtrcnat ,si, deci. experienfa sa motricd este mai lr,1,,rt;r, r'u atit este mai capabil sd perceapd mai precis ,lrrlr (rr, amplitudinea, rapiditatea qi forfa necesar[ ; lr , ltt:itii lliqcdrii. Aprcciem aceastd capacitate folosind qase cilindri ,lr tr;r lirnrrardell de greutdli diferite pe care sportivul le ,rr lr,rrr'rzi'i alternativ cu mina dreaptd, mAna stdngd qi I'r' lt' riii n i. Pentru calificativul "f.bine" punctajul maxim , .tt tlt' lflO puncte.
, r r

,'rl'.rrrrsrrrtrlLri, dind scoarfei posibilitatea

rr

l. Proba discurilor -

mdsoard

valoarea

r, r t' z,r' rr t iir"i lor spaf iale . Precizia execufiei este strins legatd
1

,1, rrrurgilrca pe care sportivul o are despre un anumit , \r'r( itiu, reprezentdrile ideo-motorii (ale miqcdrii, ale
spaliului inconjurltor) favorizind o execufie ,,,rt't t;i. O reprezentare clarl qi precisl a acfiunii de rn,lr'plinit in raport cu circumstafele reduce efortul de
,

rlrlr'1 t1'11v1', ale

l.

angajate

Proba grosimilor - vizeazd, senzaliile tactile in actriunea direct[ cu obiectere (greutate, rachetr,
20

2l

507o.

;rccla;;i tilnp, reprezentarea mentall a exerciliiloruuu sitLra[iilor qi tranpunerea lor ?n limbaj interior este o condigie a ?nv5trIrii motrice, cit a $i perfecfionlrii cxecufiei, prin restructurarea qi reactualizarea deprine"rrb;. Testdm aceastl capacitate cu discuri de tip --r Bonnardell, punctajul maxim fiind de 300 de puncte. 4. Capacitatea de adaptare la o ac{iune cu ritm impus. Este o calitate psihomotri.A motrici profuna implicatl in multe ramuri de sport, in care ur" caracter ciclic, sau sint necesare schimbdri """"ugiu ,uu u.iurre., rapide de tempou gi ritm, impuse de modul de desfl'Eurare a intrecerii, de varoarea adveisarurui sau de sarcini tactice. Mlsurdm aceastl capacitate cu psihotempometru, valorile apreciate cu calificativlul ,,f.bine,, fiind ;" p"J;

ri voirti'i, scLrrtcazii momentur deriberrrii qi ."stiruic , c.nrrilie a .portunit5fii acteror voruntare. in

irr(''Ir('

t,,rttu nr;lr rrrtrlt sztt-r mai pulin delimitat. l;olosirrr aparatul DCMM, la care valoarea ce poate lr ,rl,lcr rlrl;i ctt urr calificativ "f.bun." este sub l-0,5. l'r'nlrrr lnarea performanld nu sint suficiente doar , ,rlrt,rIr lrsilronrotrice de nivel superior, ci gi trlslturi de 1* r..,n;rlrt:rlLr compatibile cu exigenlele qi tensiunea psihicd il, r,rl('rlt: competilia SpOrtivd. 'ir lrr ;rccst scop ne-am orientat asupra urmltoarelor

r,,.lr

miqcdrile aciclice (slrituri, aruncdri, etc.). Este o calitate perfectibili prin exercifiu, de aceea cunoagterea ei este de o deosebitd importanlr pentru imbundtdlirea tehnicii qi vizarea performanlei. Valorile care corespund calificativului ,,f.bine,, sint cuprinse intre 0,5-1.

Cu acelagi aparat misurlm viteza de execu(ie _ . timpul scurs intre momentul declanglrii gi momentul incheierii unei migclri singulare qi privei;te

Toulouse-Pidron stabileqte valorile , .rt',r, rlritii rlc concentlare a atengiei Ei distribulia energiei ;,.rlrrr t', [)c etape, asupra realizlrii unei sarcini de r, llrt l;ut:. Proba de baraj de semne se executd, pe ' | \('rlt(), tinrp de I minut, performan[a realizatia rl,rt'r lrrrtlu-sc in procente. Valorile "f.bune" sint peste 507o. -1.'l' cs tul d e p erseverare R. B. Cattell i n ves ti gheaz'|a i,rr rorul p cil o capacitate de performare intr-o activitate 1r,',lt' nivclul mediu de rezisten[[; mdsoard facilitatea ,rrlrrt't'tului cle a efectua alternativ doul sarcini motorii , lrlrr rlcr (prin 7 subteste). Valorile optime sint
,

l.'l'cstul

cliferite, concomitent cu deplasarea organismului intr_un

5. Capacitatea de coordonare qi disociere miqcirilor manuale. Corectitudinea qi armonizareaa miqcirilor solicitr o crescutr capacitate de coordonare, realizare a migcirilor cu ambele ,iini, in planuri qi alreclii

'r,'slrunzitoare claselor 9-12. -1. 'l'est complex de temperament. Temperamentul r, ;rrt'zirrtir latura dinamico-energeticI a personalitlfii, , \t)rn)inclu-se prin rapiditatea sau incetineala desflquririi rr't t'solor psihice, rezistenla la efort r;i stress, prin I , , lrrliblu, dinamica qi expresivitatea proceselor afective. In rr ,rlitutc intilnim rar un tip temperamental pur, majoritatea ,,uu(:nilor fiind reprezentanlii unor tipuri combinate a
,

sangvinice, flegmatice, colerice, 9i rrrt'llrrcolice. Cunoagterea trlslturilor temperamentale ,lt'vino o necesitate exprimatl gi de principiul
, .u irctcristicilor

22

L)

individualizlri i pregltirii. Testul aplicat relevl ?n mod analitic confinutul trdsdturilor temperamentale, prin: dinamica proceselor nervoase, panicularitdtrile proceselor de cunoaqtere, reactivitatea emofionall, autoreglarea atitudinii, a af-ectivit[1ii gi a voinfei, atitudinea falI de semeni, capacitatea de afirmare proprie, combativitate, spirit de disciplin[ gi conqtinciozitate, spirit de independenld gi f'ermitate, capacitate de adaptare la situa{ii noi, nivet Oe
aspiraf ie.

tr 'l't.sl dc anxietate R.B.Cattell. Pune in evidenfd, tr rrr , ,'lr' .10 de intrebdri, cinci factori de anxietate: ,L;rr,11,111';1 t'onqtiinlei de sine (Q3-), forla Eu-lui (C-), r1,,, , nrrl.rlt' lcrrdinfl paranoicd (L), inclinarea spre i rltr,rlrrlrlltt' (0), tensiunea ergicl (Q4). Cotele adrnisibile lit ntnr ;rr'livitatea de performanfd corespund valorilor lr',ru,rl("':.\. 4 gi 5, dar qi pentru 6 qi 7 - valori ilrt',,|'ilil./iiloal'c pentru cei "anxioqi", ea urmare a
,,r11|1s1s11;11ii

pcrmanente cu situa!ii stressante (tipice pentru

4. Tendinfe psihoneurotice. Testul',Woodworth_ Matheus" prin cele T6 de intrebiri inchise probeaz[ opt tendin!e psihoneurotice: hiperemotivitate, obsesiuni gi psihastenie, tendinfe schizoide, tendinfe paranoice, tendinfe depresive gi ipohondrice, tendinfe impulsive gi epileptice, instabilitate, nonconformism, expiimate ?; variate grade de intensitate. Este importantl cunoa$terea naturii gi intensitrlii tendintrelor pentru orientarea activitdlii antrenorului cu sportivul ?n tratarea acestuia, in modul de exprimare a cerinfelor, ?n aprecierea qi prevederea comportdrii sportivilor in situafii dificile, neprevdzute, de
e$ec sau de succes.

5.

personalitate H.Y.Eysenck", prin cele 57 de intrebdri permite stabilirea tipului introvertit, extravertit gi nevrotic. Extraveftitul este activ, cautl emofii gi iqi urr.nf riscul, are tendinJe agresive. Introvertitul este controlat, ponderat, echilibrat, demn de incredere, anxios. Nevroticul caracterizeazd, pe cei cu labilitate emofionald,
h

Introversie-extroversie. "Inventarul

de

iperreceptiv itate.

personalitate l,nlllirrrl-Zimmermann pune in evidenfd zece factori de ;', r',,'rr;rlitirtc: activism, autocontrol, ascendenl[ (afirmare |,t |,l,r r(' t, sociabilitate, stabilitate emofionald, obiectivitate, ,r' r'pt;u't:ir semenilor, inclinare spre meditafie, cooperare rnt''l'riu.L: sociald, responsabilitate), masculinitate. I'r, lrrcnrrca rirspunsurilor brute la cele 300 de intreb[ri rrr, lll,,t' si transformarea in note T, dela25la 75 conduce l,r , rlrlirrcrea pentru fiecare factor a unui scor cu ' rrrrulit:a[ie calitativd (de la "F.slab" la F.bine"). ll. 'Iestul de reac(ie la frustrare - S.Rosenzweig .r{' ' ;r('coptat ca "un procedeu proiectiv restrins, destinat sd r, l.r't' tipLrrile de reacfii la stressurile vielii curente" Sint l,r, zr'rrtute 24 de situalii sub forml de imagini ?n care doul t,, r',,)nilio sint angajate intr-un dialog, din care unul pune ,, rrrlrt'bare inscris[ in desen iar subiectul pus in situafie rr' l)ur(' sI dea rlspunsul, desigur transpunindu-se in rolul t,, r,,{)nuiului. In prelucrarea rdspunsurilor se urm[regte pe ,1, () l)arte direcfia agresiunii, iar pe de alta tipul de r,,rr lic. Conform cu ponderea nevoilor frustrate, apar 'rrrr;itoarele tipuri de reaclie: a) de predominare a

'

r;

spt'l rlr

l. Inventarul factorilor de

lc sportive).

24

25

obstacolului frustrant
apirare

(cu

accentuarea severitlgii

obstacolului, consideratd ca favorabild, fdrd importanf[), de

a Eu-lui

(acuzind un obiect sau

III.I. NIVELUL PARAMETRILOR PSIHICI rNt)t\'ll)tlALI


n. '\'l'l,lt'[ISM Probe psihomotrice Ei de personalitate

persoand

exterioard, acceptl responsabilitatea qi iqi face reproguri, nu declard pe nimeni vinovat), de persistenld a trebuinfei (pentru solufionarea situafiei se apeleazd la ajutor din afard., subiectul rezolvd. singur sau agteaptd ca timpul sau circumstanfele sI aducl rezolvarea). Aplicind probele menfionate, noi am alcltuit un profil psihologic al fieclrui sportiv, din care reiese valoarea capacit[lilor psihomotrice gi a trdsdturilor de personalitate, mdsura in care se apropie de exigenlele psihologice pentru

de sport practicat, astfel incit antrenorul sI cunoascd direcfia in care poate interveni ameliorativ, sau capacitatea pe care se poate fundamenta in
ramura

pregitire, vizind scopuri de complementaritate.

l{4

I ll

-24
I

ltt)

26

tzi

50

5lt

i9,gc/a

i.6

- 3n,4( - 5 l,lti
r- 33.8i

I - 120 ll,90 v -100


'/ - l(l4 lt -36 /il -0
/ilt
52

- 224

iangv. - 22
1le9. - 32

Probe de personalitate

loleric - 4 Melanc. - 3
Temperament

c-z

Catrell

Eysefick

Rownzweig

,,,,,:j ',,'
lt ^l

ll(

tt{)

1,2

t6,\c/a

t.57

- 25,6 1.29,6 II- 3 1,7

|
'40 |I,411

Srngv.2l Flegm.23
Coleric. ll

[t - t5(] rv , I40

Mel!ilo. l5

v vl

-71{

G-50 R-40 A-50 s-50 E-55

0-40
F-45
T-5-5

Q3-lt

Anrbivrlent

M>E'>

c-lt
L-6

Minciuni
Echilibrc(

P-65

M-fi)

l, -'7 04- 6
li

"t2

b. CAIAC

Probe psihomotrice
rNl

Vil -

t56
5?

vilt-

I,140 lt -24 v
llt - t50 lv - 140
-104

Sangv.23

FIegm.23
Coleric 5 Melnnc. l6

Nr.

Nume $i
prcnume

Creutili

Repr
sp.

Coord. disoc.

Adrpr
la

itea

Concen atenl.

Persv

execulie

nranulll
t].M
50

rttnl
i5.61/r

t50

().xN

l. t4

| - 29.92 II .j7.03
lil1't.94

VI ,0 Vlt , r56
2

c-50 R-55 A-50 s-6{) E-65

()-60
F-60

Q3-5

E>i>E'

c-4 0'6
04-

T-50
P-60

L-

t0
5

M-60

VIII' l{
N

52

I - I{)2 I?4
lil-30

Sangv. l7

Flegm.2lt
Coleric ? Melonc. l5

II
2

C,M.

I4U

zztl

0.75

29.5ltn

l.(x)

I I

Il ilr-

- 31r.46 - 4$;t4
32.35
2

tv0 V -26 vl -l)


vll r I lt
r04

G-an) R-45 A-60 s-55 E-60

o-45

Q3-e

't'50
P-60 M-65

F-60

c-2
L-tl
0-4

Introverlit Minc'uDi Echilibrdt

E>E'>M

()4- 4

ll

VIII, 5:
-3ar

60

2lt0

0,li

4r) tt/"

t.75

lt - 32,5
III- ]It
C.N
?50 0.5
|

I II tv v vl

-134

Sangv.32

{)

Flegm.

2 |

ilt,60
2

Coleric ll
Melanc- 6

5ll.82t/r

1.64

|
r I

- 42.30

n - l5.n IIt- 36.76

-40 -52
l)
52

G-65 R-5{) A-50 s-50 E-a)0

c)-40 F-45

Q3-7

Anrbivalent

>E>I'

c-4
0,J

Miociilni
Echilibrat

T-50
P-55 M-50
(r4- 6
1

VlI - t56

II

IO

300

0.52

l7'/,,

t.78

- 54.4

vilr-

II - i6.2 III- 33.3


4

T.C

ll0

2li(,

0.'14

53.37'/,

t.6l

4(r.1 5

II.50
ultl
42.64

28

C. CANO'T'AJ

Probe psihomotrice
cnlpcftnlenl

Probe de personalitate
;:L
attell

,ysncr

()EDZWet!

Nf

eil,

Nilnre lr prcnInte

Cr)siDr

Creutiili

Cl!n

cl.

Adilpt.

Vitezn execulie

ConceD

Pe rse

lr rlnl
nranurll
l0() t.94

are,ll.

u.E

i4tt

|
t.09

- 18.46
40.74 36.?(r
I

v {) ;ilr!v. 7 vt 16 rlegn. -i3 v il 5l i)lefic I vill t0 4elilnc.6


I I

r-l-r l-55 \-50


-)J

u-nJ
F-60 :.-4

>m>b ,-6 r-5 ilrl 5

T-50
P-)f

4iDciuni ichilibrJt

u-

III
MC
50 0..slt

'-(n)
I

M-rd) )4- 4
M>f

32.t

I - 34.(r ll - 27;74 lll- l'1.(t4

;l I ,,r ri

c.A

5{)

0.-l

22.({/n

{).94

- 3ri.46

V vt Vll vill *--'i--s:vt Vil Vilt v vt VII vill

5:
0

rle!m.25
lolefic
I

l0
52

,,lela[c. I I

r-55 \-45 -6{} '-55

F-70 T-35 P-60

,|inciuni

,-'7

lchilibfat

r-5
)4- 5 :otrl - 6
,4

lt - 57.4 Iil- 36.?(r


4

5('

r',ri
2

D.N

5()

'70

0.50

45.t5(X,

2.00

I -t'l ll-44
lil44
r-5.25

lri I l) l0

11

,icsnr. i/
lo'cr ic 4 ,4elanc.5

l{}
52

F.(

20

{).50

JO.8t/.

2.1.|l

I |
I

l-55 \-4{) 50 t-50 j,?0 r-5{) \-50


-J)

F-6{)

inciuDi

T-50
P-55

M-40

,-4 l-'t )4- l


:(il{l - 6

ichilibrrl

ll IllI:D
90 {}.59 35.4t)i

t5 t0,:ir

l.l
16 52 52

'illlCv.

o-40 !.t-|

illtotvdt.

45

,-,8

,inciunii

i4t(

- 32.6t) u - 31.:11

:ot-eric

li

T-55
P-))

,4ehDc.9

.-n ,-3
)4- lt

lllC.D.
o
d)

27.t)

t,5i |to ,.1 r,o r.t0 v t(, vt 0 vil-l5 vlll- 52


-

M-

6()

0.4

29.t 4th

0.4-l

- 4().llt II - 66.6()

itrll '
'legnr- I 5 l()leric l4 ,4elilne. l9
f.

IItM.M
30

411.52

50

F -70

r'tinciuni

l0

0.29

44.26t/.

2.11

|,50
il ,
ilt64.13
t

\ , 45

T,40
P-55

i-65 t-45

--'l
t-'1
at4- 4

;chilibrut

M-6()

47.()5

fotal - 7

P.S

4tj

5r)

().40

t\.4tt

- 2ll.li4 It - 42.59

l >M

IIIt{) P,E
70
I

30.1i8

l{l

0.It9

s].)t,t

0.59

- ?1r.?: II - 46.29

VI ,0 vll - t{) vill 52

.letnt if irleric 9
,4elnnc.5

r,-45 \-50 ;,65 t - 65 r.-50 \ 55 i,5(i r-6{} r-50 \-50 i-55 r-50

'r-45
P-55
t\'t

F-fi)
-

,'linciunii

--3
)-3
14I

lehilibrrl

5{)

ilts.v
'7tl {) (rx 24.

ilt.?-'l
-i

titrrl

t.t

l.t1

I , 11.69
II.52
III29.4r

{>t

>t

t,

VI ]6 :le!nr. l9 vil - l0 i)leric | 2 vilt- t0 "4elrnc.6


V -

F-fi)
T-55
P-55

:-3
..,7
,-5 ,4- 4

4inciunii

iclrilibrrt

7.M.

|00

t.t)6

!2.5'/,

0.76

- 48,0?
51.4?

M-45

II - 4r{.t4

iilal - 6

II,

,rx vt - lr t\0 vll 2r I'lr) vill- |

lrr('

:legm.23
l{)leric 7
,4elunc.7

F-fi)
T-50
P-45

!,t-t

-'.,| .'l.|
-d

1> t
irncet
{eu

r([rc

M-45

)4- 6 \trtr| -

(.)

30

|
rr

tt/
't2

t5()

v,80
IJ

,,t6 rlegnr. VII , 2OI VIll- 0, 4elaic


1

vl

ll(
l13

r-))

u-6{, T,45
P-60

t-(n)

\,5t)
'7

;-60

:3 ,-4
)4- 6 l'otrl 5

{inciunl
lchilibrtt

,
21

(){)

M-40

-r4u I -96 II, 90 v - t{)0 -|2 | -24 II I20 V.RII

v ,l5t vt -12 rlegm


VII "
2OI

u-i{)
(-)J

loleric 9
!4eianc.6

vltl

\-55
;-50 r-50

52

F-45 T-75 P-60 )-4 M-45 )4-'7


fotal - 6

iinccr \euf(trtc

v -t3l rangv, ll vl -36 rlegrr I I


VII IO,

<_55

loleic

23

vlil-

t0, i4elnbc. l0

\-45 i-50

F50 T-40
P-45

t)t-3 -l
)4, 4

!,linciunl lchilibrat

M45

itral -

I '24 il-30 v 20

/x

vil,0
vllr,52

VI

-3(r

u-))
'legrr. l7
-oterrr /
!4elanc. l-l

F-45

\-55
;-.50

i,linciu

nI

T -10

{ev(ilic

P,50

)-8
6
7

M-5-5 )4-

fotal -

d. LUPTE LIBERE
Probe psihomotrice $i de personalitate
u
II

ruDrc

lt

jfeutrlt
i

[enume
{{)

\0dpl. I ritm

vtI. 0e
rxeeul

\lenlle

ofentwetg

lisoc.
l.d

I - 4lt. t4 II. 44, I I

v il

,26
-'t2
t04
52

L>l>b

t,24

ilt
I

il-()

v-4{)
(, lIIt-

I-30 )U
(,
tI2'/

17.03

I] 30.1{3

v26 I .4Ii /l -0 II - -10 ,/il - 104 v rd)


/IIt - 52

14r

.56

32

C.

TENIS DE CAMP
;frilril rrnuilli \!l,rlt l.r rilI
r'IIE fil

Probe psihomotricc
o[ccn rlenl
ill

0.N{l

iL-s5

t.()?

| - lN.rl6 lt .71 Iil 19.!1


1'7

!unt!-

|40

0.-s0

55

I .()

().(t

xccu{re
s{)

II,
IilI

l{.li 0.7

().x0

t4

05

t.3

| , i5.18

Il,
).s7

19.4

| - 18.84 il .r5. lil |t, 11 ()1 | ,l0.l{ lt 15.9 lil- r9 l{ | . ll{.s il - -il.|
Iil1r6.5
5

Il0
II t')
I

0.:r9

Ll(

I)

| - .r7.0:i il- i-].u2


I

r()

{}.0

-t

7.,

.7i

{x,

{ l,
ilr.21
t1.64
.10

I l()

| .0(

47.Ii8

I .5-1

I - i2.?5 il-50
ilt4x.-52 4

ll
J

).t

|0

0.rn)

20.2-1

0.'72

II

xl
Il0
0.6.1 7

| - 40..llt il - 44.44 Iil 4r.17 | , I


I

I.4l

l{).li
1.1.7

f. TENIS DE MASA
Nl
C

Probe psihomotricc
4ll

llt- l!.4 l.llt


t().1 t.0-l

I _ :t8.46 il - .Is. t.1 ilt- r6.76 I ll.,l ll - .i.t lil- 40.4 | - i{).?6 ll - -14.+,1
il1, i()
?

rcutil

Crosirti

R(fr
sll

C(xn1l

Adrpt

iteza

AInlre

Pe rse

vr

re n 1ii
I

h
tnrtrtrali ritm lll.{)9

fi{)

).(n)

i9.5

t.t)

Pr

enunll
ril)

B.A

It0

{)9

t.i-l

| - i2.(il ll - (rl.ll lll 42.(r4 I It


iltl('
21.1)

4
| 1{)

I+0

0.95

L07

ll

6(

1(l

25r)

{).

it)

.s0

.2lt

Il0

I L)(J

otl

4{)

Lili

15.?
5
LO

(:.N

| , il.1 lt ti.5 lll l(t.6


I

t()

i0

1.10

0.,

).1

l.5b

0.71r

I 'i4.(rl
11

40.74

lt{)

{).39

50.{l

t.4'1

lll It
i0
40

2t.t)4
2

I ll
ilt-

44.t.1

:l6.le
1t.17

l4{)

().64

4t.t

.08
I

l8

x0

t{)

{) 0s

17..1

{).8 2

tl

il,15
ilr, 1l.n

Dt]

ti0

Ir0

()5

50,911

t.4'7

I ll

- -i2,69
- 4(r.29
45.5r{

Iil|

5{)

t.t0

0.

i.l

4t.5

1,04

- 2-',t.2 lt - 22.2

lll-

16.r)

IV.CONSIDERATII FINALE

I ;it,ti lr t t'r'ttr't lll.

1. RECOMANDARI PSIHOLOGICE DII AMELIORARE A COMPORTAMENTULUI


PSIHOMOTRIC

l. Asigurarea unei pregltiri teoretice pertinentc ih legrturd cu aspectele de multilateraritate ale solicitrrikrr organismului in tinpul efbnului: fizic, fiziologic, psihologic, motric, cu toate modificlrile funcfionale ce sO
produc.

I \lt nllt('l'ou, prin stimulare, a unei motivalii tt'i, r | 1, 1rr,'zclrlatl, in general, de dispozilia de a rr,r ,lr1r'1 111'111 cle perl'ormanfI - ca dorinfI de *L 1r,r.rr, rlt' irnportan[[ concursului - transpusi ca Ih1'r ,1, , 'rrlrrulliu'e ;i invingere a unor adversari de
ltll
r

2. Exersarea sportivilor pentru cunoa$tereg particLrlaritigilor psihomotricitrtrii: schema corporal[, coordonarea staticd, cooordonarea dinamicl, lateralitatc0, viteza de re;rcfie si de execufie, coordonarea perceptiv. motricd, astfel incit aceqtia sI-rsi elaboreze mecanisme dg control, coordonare, ac{iune compensatorie. Aceasta sI so
realizeze
particularizat, pe individ. 3. Formarea capacitdfii qi dezvoltarea ei la nivclul cle deprindere de apreciere obiectiva a niverului tl pregdtire atins, ?n raport cu obiectivele propuse. 4. Infbrrnarea sistematicl a sportivilor asLlprl adversarilor, particularitdtrilor acestora gi proiectarc$, irnpleuni cu sportivul, a mijloacelor optime de deplgirc u Ior in vederea obtrinerii victoriei. 5. Ingreunarea condiliilor de antrenament in scopul dobindirii de cdtre sportivi a unor forme de comportanrcnl

prin obiective precise in

antrenamcntr

:i:.

imprevizibile cu care se pot confrunta ?n concurs. 6. Cultivarea gi exersarea unor reaclii anticipativc, prin insLrqirea unei variet5li de scheme tactice orientative.
36

flexibile, deschise, ce pot fi adecvate situa(iil'r

antrenament a unor mijloace lll, i .r, , '.turrr tlc dezvoltare a atenfiei, atit a gradului l I lllr t rrrr,rrt'. r il ;i a stabilitdlii qi flexibilitdtrii. lrr .rtt'rr{itr antrenorului trebuie sd stea formarea rrru',, rrllu' de nivel inalt, pentru o oportund Stnlulrr, ,,t ftf*,rr",", .r orrr'loi asupra miqcdrilor organismului; cel iftr , 1,, ,', , rrrrjloc este reprezentat de exercilii de tip 3fnlr:rtr, ,,ut' solicitd diversificat q intens mugchii, Sitrl,',,r,, l, lrl':urtclttele. lo lrr t rrrllul sporturilor in care miqcarea specificd flF r,rr ti t, | ( rr lit'o aten{ie deosebitl se va acorda formdrii fi rl, ",,lt.rrr t'rrpacitilii de adaptare la ritm impus, prin itfg.ln:.r,,r (k't'xcrsnri in ritmuri gi tempouri variate. | | l'olosirea de cdtre antrenor a sugestiei in stare d* i r 1,lrr , orrvingltoare gi realistf, pentru a cultiva ir* r, '1, r, .r rr lor'[cle proprii qi dorinfa de a invinge prin dllp,r1,rrr,r |(",U|sclor reale. | ' ln;rirrtc de concurs sI se realizeze o reducere a iir, ,ir, rlrirrr ('n)otionale (pozitive sau negative) prin :r.i,l, rr,r '.t'nrnil'icafiei strassante a concursLllui, evitarea i,.,'r r' rt,,r r lrr sllcctacolul sportiv inainte de a concura, r,! rr.ui , t,r,,lrlt:lltclor de natut"ii conflictuald in familie sau il .r, rr \ rl,il('it prll'eSiOnald. I I liolosind mijloacele sugestive se recomandd
lr

,lr

11

11g'1

in

inclucerea la sportivi a unui ridicat grad de agresivilllt., optim pentru dorinfa de a invinge, de a aborda cu cllr,trl intrecerea, de a se menfine in ofensivl in ciuda orictjrrrt rezultat. 14. Antrenorul si aibl in vedere asigurarea ulrrrr climat de securitate psihicd, astfel, incit relalia cu sporlivlll si permiti o comunicare de tip homeofilic.

I,iii \N'II('A SISTEMULUI PSIHIC AL !' i! ll\ ll ( )li INVESTIGATI CA URMARE A r ll! ;ll l\"lr\SLJRILOR PRECONIZATE r rrrr t'sligir[ie, urmatd de psihodiagnozd a i!!',,.i!ir l,,i,r, i,.r lrr rlispozifia antrenorilor atit a fiqei de e;,,t, ,i 1, rlr,,l,,r'r( ri it I'iec[rui sportiv (ANEXA NR'l qi ,1,'l ,l' 'r t r[ qi a recomandirilor psihologice de i;,r, = ,!1,, ,rr, lr()r;rtivit, diferenliat, pe procese psihice. Ca 1,, ,r{ ,rn(r'cr)ol' a elaborat un plan de pregdtire e,,!!: i, i r!.,!.', r'.r rr (;r(' crau prezente atit procesele psihice
|
,

rrrr

15. Omogenizarea, la grupul de sportivi,

il

sI dispunir de un interval optim (de cca. 3 sdptdnritrr)


pentrlr a intra in dispozitrie de concurs. 16. Getreralizarea la tofi sportivii a deprinderii rlt. a se rupe, deconecta de factorii perturbatori externi r.c acfioneazir in antrenament saLl concurs. 17. Forrnarea deprinderilor de adaptare la situaliilc cle a"steptare prelungitii pentru intrarea in concurs, ca ,si lu sitr,ragiile de 1l'ustrare (decizii incorecte ale arbitrilor). 18. Folosirea unor mijloace specifice de sugcstrr, pentru antrenarea, mobilizarea unor resurse abscorrsr., rreconqtientizate, latente pe care sportivii le de1in.

regirnulr"ri de viatrI inainte de a concura, astfel

incit fiecln.

., t, ',!
I ;rr

i,, rrtrrr ilrl( rv('ntic, cit si mijloacele de antrenament r ,irr,, t .r.,rrpr.it acestora.

|,
rl.l

,lr' ,r (loutt testare avlzat misurarea diferenlelor !rjlr' .rlrt' ;rs{ll)l'a compclrtamentului psihomotric al
r

19. Exersarea antrenorilor pentrll

insuqirr.u

pentru concllrs, cit r;i in ameliorirn.ir f'rrriclionalititgii fizice qi psihice. Op[iunea se justific:ri ;r plin aceea cI, dupd o perioadd de exersare (de cca 6 lrrrrr), poate deveni o capacitate proprie, de practic.irrt.

cle forml

tehrricilor de relaxare qi refacere psihicl qi aclionarea l)ntl intelrlediul acestora asLlpra sportivilor. Dintre mijlour:clt' reconrandate de literatura de specialitate, pentru inccllrrl, l'izIm initrierea in metoda de relaxare prin antrenalu(.rtl psihoton, apreciind eficienla lui atit pentru punerea in stirn'

rrrtrlcttt sil facem urmdtoarele constat[ri, cu l'|l lltl(' t rtt'lttzii: I ',p,,rlrvri iltvcstigafi sint extrem de inegal dotali' i :!!.!, t,, r, rr(.u(' rrctivitlfii sportive, in general, qi, in 1 ,,i 1,, rlrr riulltlt.it cle sport fa;[ de care au optat. Acest , ,i | ,,, rt, rrtr,nt'azi asLlpra unei defectuoase seleclii, care , ,' rlr,.rl l)r' baze riguros ;tiin[ifice. Este o premizl

'

;rr

| ,,

' I r,rr'lnrtl t'czultatele

celor doul testdri, constatdm

inclependentii.

.,!,!i,ii,i rri'1,;rlr: la sportivi, atit pe plan individual, cit qi " r (l( "l)ort. Este o expresie a atitudinii diferite fatrd ! j , irrrr ,lt'r'i o motivatrie de tip inferior pe de o parte, ,1, ,rlt,r, stil de lLrcru dif'erit la antrenorii cu care s-a le-au realizat , ' 'r ! i r'lt' rnai frumoase acumuliri . ,r ,' ,1, lrr tcttis de cimp.

39

3.

paradoxal,

Ia sportivii cu cele mai bune perfbrmange. 5. Folosindu_ne cle rezultatele cercetlrii prezentc ql i' continuare, ni se pare oportlrn si identificim un sistcltl cle factol'i psihici cu valoare dominanti, pentru fiec.r.e ranruri de sport.

cle paranretrii ce au atins niverur cer ma'i

se caracte'izeazi printr-un niver optim de dezvoitarc In sportivi a caritrtriror cercetate. DecLrrge ideea cd pertr.rt elaborarea unui model, pe rarnuri de spo,t, ne vom
folosl inart ar dezvortiiril

inf'e.ioarc la ce de a doua testare faie Oe prima,.""r;;';;; rrienteazr fie asup'a inconsecvenl.iin pregrtire, fie asu'r.a unui rnod def'ectuos cle aona"p"ra a antrenamenlulul, indeosebi sub aspectur principiurui tratirii individuariz'le, 4. Investigarea ne relevd faptLrl cI nici un sport rru

la

mLrlli sportivi apar rezullll


ANEXA NR..
1

It I lf ' .I I \ I I.. \''OVIDIUS'' CONSTANTA lFt ttt t | | | t( I rt, l)tt PSIHOLOGIE

t,'tsA DE ANALTZi

I'SiHOLOGICi

ht,,,,' l.
ff',r,'
e1,,,
\ !'irii,

NICULAE ALINA
197 5

- vitezi, 60 m
I

I. SENZATII TACTILE nivel de dezvoltare recomandiri:


2. SENZATII KINESTEZICE

trvt' optilniste in legdtur[ cu posibilitdgile r, ..rtlt.ttr'l()r Ilaltc.


t,i
t,{ ,

;l,u

\ rr, .

I lrrrrtl tlcterminatit de tipul de A'N.S., .r poutc fi folositd ca potenfial

nivel de dezvoltare: valoarea extrem de sclzutd de 30 de 50 de puncte ne atenfioneazd asupra dificultdlikrr. informare a scoarlei in leglturl cu pozilia corpului 5i segmentelor acestuia in spafiu.

,rtt,'rr.rl rrr pt:t'lbcIionarea tehnicii.

{f'1r II i I I \ l)lr ADAPTARE LA RITM IMPUS I rfr rl, r'rll:u'(': valorile oblinute la ambele testdri
tff

recomandiri:

in

cadrul pregltirii fizice

genera'lc

recomandd exercitrii acrobatice prin care s[ fie solicit grupe variate de muqchi, tendoane, Iigamente.
3. REPREZENTARI SPATIALE

,le )6(/o Si 360/o. Proba de vitezd cere o * t.t r , lrrlrl,r,rrt' iltllc excita;ie qi inhibilie caracteristicd rlr'1ll,,r ,lt'rrlrn alc acliunii sau susfinerii unui ritm
l!
f

r,,,r,

nivel de dezvoltare: valori foarte bune

pol

reprezentdrile spafiale (220 qi 280 de puncte), oportur pentru specificul probei, cdnd intregul efort fizic ,si psilr trebuie rafional distribuit in Lrnitlfi minime de timp

;urll'Lr)orlll trebuie si selecteze exercltlt lr.t t'r'i succesive qi rapide de la un ritm la rrt rrt' r'itrt'turile accelerate.

r ,rr I rr n N
.r

ft{irt'rt

t t)lr cooRDoNARE $I DISOCIERE

recomandiri: capacitatea reprezintl o bunl plemizl rezultate inalte, la proba pentru care s-a specializat.

pcntrU

i. rntapul

DE REACTTE

nivel de dezvoltare recomandiri:


5. VITEZA DE EXECUTIE

proba de vitezd pe care o practicl *Frrti',r rnl)nn('o pcrfectd coordonare a organismului 9i a sFcrr' rrt, l,,r ,rt t'stttia pentru asigurarea economiei ?l*r:r tr, r Vrtlolilc obtrinute (1,1 qi l,l3) nu sunt ltlilfirrl rl, r,u ( ilt tirlltlrt cu rezultate fidiCate.

litel rlr rlrrvoll:tt'c:

f Fl

rrilrrrl,rr i: irt antrenament accentul sI se pund pe i r' ,,,i ,1, t rt'rt'i[ii care solicitd o coordonare find pentru i*i,, i'r ' rr1'11' lrgilC.

nivel de dezvoltare: de la prima la cea de a doua tcslll,B viteza s-a imbunltitrit de la valoarea 1,9 Ia 0,12 ccc:ir r,F
AL

A1

43

8. COORDONAREA OCULO-MOTORIE

nivel de dezvoltare recomandiri:

Hffrl ,tl fu1n,ri ,

lfti ,1, ,1, r rlrrr r ,il(' (:cI nrLrltl minuliozitate.


I dr rt, , r,'lt.rr r': r'stc anxioasl in legdturl cu realizarea -=11 ! .nr ,lr ,lrlrr'rrltate crescindl sau noi. de aceea rl, 1,,rt lr rrrrprcvizibile.

'r

rrrl'.lrilrt iOzitltea este pulin contradictorie l,rrrtrrl ..;rrr r:xpeditiv, de aceea i se recomandl
r

nivel de dezvoltare: cea de a doua testare

9. VOLUMUL ATENTIEI STABILITATEA ATENTIEI


este

semnificativd, valorile distribuite pe cei trei timpi: I - 2l II - 24,4; III - 26p atestd o putere de concentr aproximativ egali pe tot parcursul rezolvdrii sarci motrice. Este o calitate dar qi un rezultat al pregiiti specifice probei.

e|trl!il I t'{ illrililcrrta confruntare cu sarcini variate in it.r,rI irr , , rrr'.lrlrric un bun exerciliU de educare a l*rl' r rl,,ltit'

recomandiri: puterea de mobilizare pe tot parcursul ;i bunI finalizare justificl increderea intr-o perfornrir
ridicatd.
r

lfi i, \ll l,l ll)11 I'l IRSCNALITATE (G.2.) *l rlr rl, r t oll:tt-t':

0. TENDTNTE PSrHO-NEUROTTCE

rrivel de dezvoltare: o ugoarl instabilitate (1.5,9'pu cste singura prezenfl in sitemul tendinfelor psihoneuroti ceezr ce gardnteazd un sistem nervos sinitos.
cchilibrat.

fi satisfdcutl ltl antrenament, se recomandl organizarea acestuia in condilll variate, cu solicitdri variate, cu variafi adversari.
recomandiri: instabilitatea, pentru a
TRASATURI DE VOINTA nivel de dezvoltare: degi coeficientul de perseverenfl eutg sc'/azut (2) sportiva este un om care-qi cunoagte hitn scopurile, este con$tiincioasl in rapor-t cu sarcinilc dl
I 1.

t'xtcr-iuriziri refinute. Atitudinea rational ptnr,l,, ' ' t, ',r'rrsilrilir la impresia pe care o face celor din flr r ,, , il, ru Ir'l tlc aspirafie ridicat qtie si-qi uttlizeze

lli r', \ | | rlil l'l.MI)BI{AMENTALE rl rlr rl,'/\olllu'c: este Ltn temperament sangvin cu r lrllrr, rrlt' llr:gnratice, acestea manifestdndu-se in r1, 1'l rr, .r r,rrrlt'i ;i autoreglarea emotivitltrii; este un
,tf

flliril

1,,,r rr.rr { rr

ir11r.r, rr

rlrl, rrr,lrvitlttitle.

i: rr,1,' r ,rr,

rl'rr,urrl.r r r: tttiti t'utl' intllnim un astf-el de tip nt.rl t'iu'o este icleal in raport cu situaliile

., j!'1 .lrll'rll,ll('

antrenament. 44
45

I.5. REACTII LA FRUSTRARE nivel de dezvoltare: -------

ANEXA NR. l{l v |iRSITATEA " OVIDIUS" CONSTANTA AN()RATORUL DE PSIHOLOGIE

recomandiri:
I6. NIVEL DE ANXIETATE nivel de dezvoltare:

recomandiri:
I7. INTROVERSIE - EXTRAVERSIE nivel de dezvoltare:

FISA DE ANALIZA PSIHOLOGICA

retomandiri

RECOMANDARI FINALE: din punct de vedere psihomotric qi a tr[slturilor de personalitate, sportiva poate fi recomandatd pentru activitatea de performanfd in ramura
de sport pe care gi-a ales-o.

Nrunele

;i

pr"enumele:

DIMA NELU
1971

l)irta na$terii:
S

l3 octombrie

pocialitatea: canotaj

Vcchime:

an

46

EXAMINATOR.

I. SENZATII TACTILE nivel de dezvoltare recomandiri:


2. SENZATII KINESTEZICE nivel de dezvoltare: foarte slab dezvoltat simful muscular, reprezentat de cele 70 de puncte realtzate. Este deficitari infbrmarea scorgei ?n legdturd cu miqclrile organismului, ceea ce ingreuneazl at0t invllarea c0t gi perf'ecfionarea.

,rtt' r rl r-r

pregltire tehnicl.

I' I.APACITATEA

DE ADAPTARE LA RITM IMPUS rrtvr'l de dezvoltare: valoare de 45,l5Vo nu corespunde rrrvtrlului de cerinle ale ramurii de sport.
r

r,t'onrandiri: in pregltire trebuie pus accentul pe executlri rrr ritmuri dif'erite cu schimblri frecvente $i succesive.

/
NI

COEFICIENT ANUALA

DE

COORDONARE

$I

DISOCIERE
de

recornandiri: in sistemul pregltirii fizice generale trebuie sI fie incluse gi exercilii acrobatice, acestea solicitdnd
intens gi variat rnugchii, tendoanele qi ligamentele.
3. REPREZENTARI SPATIALE

rrivcl de dezvoltare:
r r

fbarte bund capacitate

oordonare generall exprimatl de coeficientul de 0,50, r'oa ce corespunde realizirrii de acfiuni motrice fin rlilbren{iate, in sistem, eficiente, cu randament.

nivel de dezvoltare: ------recomandiri:


4. TIMPUL DE REACTIE nivel de dezvoltare

rccomandiri: este o premiz[ psihofizicd ce poate fi


Iolositd pentru compensarea altora ce se manifestd deficitar. N COORDONAREA OCULO-MOTORIE rrivel de dezvoltare

rccomandiri: recomandiri:
().

5. VITEZA DE EXECUTIE

nivel de dezvoltare: valoare 2 este un

VOLUMUL ATENTIEI STABILITATEA ATENTIEI rrivel de dezvoltare: dupd distribulia energiei psihice pe

rezultat nesatisficltor pentru cerinfele ramurii de sport pe care o practici.

momente ale acf iunii motrice este vlditd rrecesitatea unui timp mai lung pentru incdlzire, dupd care organismul iqi poate menline capacitatea energeticd pend
ce

le trei

la finalizare.

recomandiri: fiind determinatd predispozilional de tipul


cle A.N.S., viteza poate

fi compensatd printr-o
48

ridicatd

r;i

4L)

recomandiri:
planului tactic.

se poate conta pe

finiq-ul bun in elabora

lfln l;r ttivel nrediu, bine gi foarte

bine: activism,

IO, TENDINTE PSIHO-NEUROTICE nivel de dezvoltare: obsesiunile ;i depresia au valori u crescute (144 - 130) in sistemr"rl tendinfelor psihoneuroti

ighrr'urrtrul, ascendenld, sociabilitate, echilibru, acceptarea lnrrr r lor', cooperare, bdrbdlie.

f?r,ornlndiri: este o structurl optimi pentru activitatea de ftsrlolrnanfd, cu condilia educ[rii obiectivitifii pentru o
htrrrir rrpreciere de sine gi a

recomandiri: in atenfia antrenorului trebuie sd stea faptu cd aceste tendin[e, ?n conditrii de stress, oboseald
fl'ustrare se pot modifica prin cregterea nivelului lor.

celorlalli (altfel sunt intrefinute

tlf,rrle: rlcpresive qi obsesive).

1;

TRASATURI DE VOINTA nivel de dezvoltare: manifesti putere de voinld in legdtu cu actele bine mortivate, a clror logicd o ?nfelege.
I 1.

recomandiri: pornind de la aceastd capacitate trebuie cultivatd perseverenfa qi in leglturl cu acliuni mai pufin
pldcute, monotone, care se repetl dar sunt strict necesare.

14 I'ITASATURI TEMPERAMENTALE 0lvcl de dezvoltare: imbinarca trlsiturilor sangvinice, fllprrratice gi colerice, cu o reactivitate refinuti qi lurrlnrlatd, dar qi cu momente explozive, cu trliri afective lf rf('lrse qi durabile pe care le exteriorizeazi ca atare, cu o vrrrn[I ce oscileazd de la hotlr0ri rafionale ferme la rlcll'isIri sau acliuni sub impulsul de moment.
t'e

comandiri: trebuie cultivat nivelul de aspirafie

gi

face, motiv pentru care igi face gnji in legdtur[ posibilitdlile de reuqit[, ceea ce-i cre$te nivelul
anxietate.

I2. ECHILIBRU EMOTIV nivel de dezvoltare: in general stlp0nit dar poate avea gi iegiri nejustificate, explozive. Pune mult suflet in ceea ce
cu
de

r'irpacitatea pnrplii.

de valorificare la maximum a

insugirilor

I5. REACTII LA FRUSTRARE rrivel de dezvoltare: acuzd. un obiect sau o situalie cxterioarl ca fiind agresoare, opundndu-se satisfacerii tlcbuinfelor. Este o espresie a forfei Eu-lui carc igi asumd
claborarea de solutrii proprii pentru inllturarca obstacolelor.

recomandiri: cultivarea preciziei qi sigurantrei in acfiune va fi in mf,surI sd inducd qi echilibrul necesar.


I3. TRASATURI DE PERSONALITATE (G.2.) nivel de dezvoltare: cu excepfia obiectivitllii care este de un nivel slab, toate celelalte trdslturi de presonalittae se

recomandiri: acest tip de reaclie agresivd gi responsabild cste compatibilir cu situaliile competifionale

NIVEL DE ANXIETATE nivel de dezvoltare: anxietate medie superioarir tlrt confruntlrii sistematice cu situalii frustrante, exprir o puternicd fbrf[ a Eu-lui, intolerant, de lipsa sccurl sociale ca si de nevoile sale nesatisfdcute.
16.

1til,,,\ $t AUTOREGLAREA IIIII'I III t \ NI I.]N'I'TJLUI SPORTIVILOR ftr rr.i I til NAMttNT $I CONCURS
l**tErl,!r | :!

ll,r,t

!rr,'r

rrrr.lloilr;e bio-psiho-sociale (pedagogice)

recomandiri: cultivarea climatului de incrcrlcrt


securitate psihicl pentru sportiv. Cunoagterea, cu nrti interes, a trebuinfelor sale latente.

t!r !!{r ,trrr tr\

(-

rt:5tcre a
,sr

eficientei activitdfii

rlot

iullrenofilor (lupte libere)

I7. INTROVERSIE . EXTRAVERSIE nivel de dezvoltare: ambivalent, are capacitalcir rezolva situalii dificile prin mijloace proprii, totuqi lucru nu ii conferd echilibru nervos, rlmdndnd corrtill stan de' tensiune. incordarea nervoasi poate gcncrg comportament inadecvat situafiilor.

| | ntr 1l \ st,oR'ItvA - REZULTAT { I'NI I I'ITI.](;A'I'IRI EFICIENTE

$I EXPRESIE

recomandiri:
de sine

educarea frdnelor conditrionate, a sl

poate fi recomandat pentru activitatea de perforrrrirrrfl famura de sport pe care gi-a ales-o.

RECOMANDARI FINALE: din punct dc psihomotric qi a trdsdturilor de personalitate, sporl

r,in,l, l,r' ('urc sportivii romdni le inscriu


ltttttlt

t;1,11111 rlt' 1rt'r'lirrrnantrd al epocii moderne cunoa$te ilitl ' ' ilr r r' tiliti inalte ce nu pot fi atinse numai prin *,1' I', rl{'r lr()nittc ale tehnicii de pregltire prin li rt , r. rrr:ri llcs, prin implementarea unor factori Et ll,lrr,rrr. tlirrtrc care cei medico-biologici qi rEr' I rrrr t'1r si clevinl decisivi cAnd se hotdrdqte | !r ;,,'rrrr ulrri irr circuitul inaltei performanfe. It, rn l'apt incontestabil acela cd qtiinfa ftilil? illillilr s1lortiv, in deplind concordanld cu '.t rrn[clor contemporane a tF;,l l inregistrat irfl,rl'11{ \irlturi, chiar mutafii semnificative in rrr l' r' lrrrrt o nlctodice, mlrturiefiindrezultatelemereu

pe

tl, rrrltlr ttit(iOnale. :iu put('n), insd, a nu recunoagte cI inregistrim, in ,rrrrrr lr;rrrrlicap biologic inifial nevoia unor efofturi i , ,rr riltr(lantent minim, iar, pe de altl parte, mai irr r r rlllrrrntiri internafionale, sportivi care ne oferd !: '.rrlrl('pentru situarea la cel mai inalt nivel pierd, ,,,r, lr' r'pinii, in mod paradoxal. Se confirmd, astfel,

ideea

exprinratd deja gi unanim acceptatd, dar pa

aplicatl
poate

- c[

sportivul trebuie privit

ca

un siste

hipercomplex motric, fiziologic, psihologic qi social, fi condus cu eficienf[ numai prin selecta mijloacelor in funclie de aceastl realitate. Procesul sistematic de antrenament iqi propu rlodificarea continu[ a nivelului de pregdtire al sportivilor cu tendinga generald de cregtere, dupd o traiectorie ciclicd in fiecare ciclu existd o fazd. de pregdtire optimd in atingerii perfbrmanfelor sportive superioare, fazd denumi cle specialiqti formi sportivi.

Vizirrnea fiziologiei sportive apreciazd, forma fv{l crr o stare calitativl noud,caracterizal.d de un Iul hiologic ridicat qi o mare promptitudine in llttt'cit tuturor resurselor necesare indeplinirii in cele htrrrc condilii a etbrtului specific, rlspuns rapid qi lorrnt tl sistemelor r;i aparatelor angrenate in efort, lrrir: l'uncfionald maximl in repaos qi eficiengd mare
foll. rel'acere rapidl a capacitdlii de efort. Consecinlele or curacteristici se reflectl ?n rezultate sportive inalte, fS n stnbilitate deosebitl in tirnp. l)in pLrnct de vedere biochimic starea de form[ {frl'livir este caracterizatd, de un bun echilibru hormonal gi ll trrctubolismului proteic, lipidic, glucidic, hidromineral, een co indicl o bunl funcfionalitate hepatic[ qi renald qi 1tn er:hilibru endocrin corcspunzltor. Psihologia sportivd romdneascd are meritul de a fi ;trcr:iz,at aspecte specifice gi analitice ale formei sportive, rlirr unghiul slu de vedere remarcdnd existenfa, in acest llrz. a unor componente psihice variabile qi a unora cu ull'ircter de stabilitate, rcalizarea formei sportive la It lrrrcnul planificat qi oblinerea de performanle propuse Itrrziindu-se pe constituirea gi consolidarea componentelor psihice cu caracter stabil, ?n vreme ce componentele gtsihice variabile dau explicafie eqecurilor sau iegirilor "rrc.iustificate" din formd. Cunoagterea gi analiza acestor cotnponente pot reprezenta elemente de conqtientizarc a rrrotodologiei corespunzdtoare de antrenament, pentru irrrlrenor, iar pentru sportiv factor de optimizare a cirpacitllii de reglare qi autoreglare a conduitei sportive. Cunoaqterea acestor dimehsiuni ale formei sportive rrlc individulLri angajat in cucerirea qi ridicarea continu[ a

Viziunea medico-fiziologic[, psihologicd r;i pregdtire concurl la circumscrierea formei sportive ca


unitate armonioasl a tututor dimensiunilor personalitdli sportivului angrenat in activitatea de performanfd: fizi psihologicd, tehnico-tacticd. Specialigti teoreticieni ai antrenamentului sporti dif-erenfiazd trei faze ale procesului de dezvoltare a formei spoftive: de dobdndire, de menlinere, de pierdere temporard. Prima fazia corespunde cregterii nivelului general al posibilitdfilor funclionale ale organismului, de clezvoltare a calitdfilor motrice qi psihice, de formare gi consolidare a deprinderilor motrice generale; in cea de a doua fazl se asigur[ stabilizarea sistemului de componente ce corespunde stlrii de pregltire optimd; in a treia fazd, apare necesitatea prevenirii creqterii exagerate a efectelor cumulative ale antrenamentului pentru a se asigura posibilitatea refacerii organismului. Existenla acestor faze ne atenfioneazl asupra stadiilor succesive pe care procesul cle dirijare a formei sportive trebuie sI le traverseze cu oblicativitate.

54

perfbrmanlei organismului uman ne face sii afirmlm progresul sportiv este condifionat cu gradul de utilizare celor rnai moderne mijloace de investigare a capacit[1il de dirijare biologicl, psihologicl, tehnic[ gi tacticl, modelare a comportamentului in raport de soliciti specifice ramurii de sport. Evoluind ondulatoriu, forma sportivului ridicd probleme mai ales sub aspectul obginerii ei la momentul proiectat qi a menfinerii ei un interval corespunz[tor de tirnp. din aceastl viziune considerarea organismului uman ca un sistem cibernetic deschis, capabil de autoreglare ne indreptlfegte sI credem cI efortul specialigtilor trebuie concentrat tocmai spre educarea qi ridicarea la o inaltd valoare a capacitdlilor raglatorii ale organismului, capacitlli cu valoare aptitudinalS, care, pe fondul predispozilional al individului, trebuie conqtient orientate spre valorificare nraximl qi create acele condilii care reprezintl factori facilitatori, de stimulare gi men{inere.

TI. CONCEPTUL DE REGLARE $I


AUTOREGALRE. Reglarea este, aqa cum o definegte Diclionarul de psihologie, un proces optimizator de acfiuni exercitate de un sistem asupra altui sistem in vederea trecerii de la o anumit[ stare de organizare aqa-numitd "slab[" la una "mai bun[". Actriunile reglatoare sunt alese dintr-o mullime de acliui posibile; totalitatea posibilitllilor de alegere gi variere a valorilor influenfelor de reglare fiind inscrise intr-un program. Potrivit finalitllilor urmiirite, reglarea poate fi de mai multe feluri: reglarea competitivi ce
56

luutlcrizeazd, situafiile cAnd un sistem trebuie sd rrlr('ureze cu un alt sistem, dacI obiectul regldrii este ir ('lirf i pentru amdndoud. in acest caz desflqurarea regldrii \,r tlcpinde nu numai de acfiunea mecanismului de ,,,rnirndI al sistemului respectiv, ci qi de contraactriunile rrrct'unismului de comandd ale sistemului advers. Pentru rlzolvarea cazului, fiecare sistem trebuie sd gdseascd o ir\('nrenea strategie care sd permitd neutralizarea cdqtigurilor !r lrnplificarea pierderilor adversarului. Reglarea de rlr.zvoltare are ca notd specificd faptul cd sistemele iqi 1rt'r'l'ccfioneazl permanent organizarea iniliald, ca rdspuns l,r solicitdrile mediului extern, realizAnd trecerea sistemului l,r o formulir noui de interacfiune ;i coechilibrare cu rrrt'tliul. Reglarea homeostatici (de stabilizare) arc ca ',;rrcinl de a menfine in limitele unor valori precis ,k'lcrminate coordonatele anumitor procese qi fenomene. In ',rrrcinile de stabilizare, eficienga regllrii este apreciatd dupd" rlrrlata menfinerii mlrimilor reglabile in limite admisibile; rrr cazul in care se produc anumite deviafii,.sistemul de rt'glare acltoneazd in direcfia reducerii sau inldturdrii lor. lic:glarea programati presupune un program-lege dupd ( iu'e o variabilii sub acfiunea Llnor operatori trece succesiv ,lc la valoare la alta, fiind obiligatorie oprirea la una final[. Autoreglarea are drept condilie principald It'ocl-back-ul pozitiv qi negativ; informafia reproductivd t'ste prelucratl qi convertitd in informafie de comandd. r\utoreglarea presupune complementaritatea funcliilor de , omandd qi de control. Autoreglarea poate fi conceputd lrotrivit proprietifilor de duratd, eficienld qi finalitate qi rrplicatl ?ntregului sistem psihocomportamental al omului. Problemele compofiamentului optim gi randamentul

57

al activitdlii omului sunt studiate de bio psihologie, pedagogie, sociologie clutAndu-se identifi legilor care explicd manifestdrile omului gi orienteaz[ asupra mijloacelor de creqtere a randamentului, ca o formd superioard de adaptare la solicitdrile externe. $tiintrele amintite au descoperit mecanisme de reglare gi autoreglare, unele dintre acestea fiind ?ndscute,
superior necondilionate, asigurdnd eficienfa reacfiilor vitale in condilii standard; altele sunt condifionate, rezultate ale inv[1[rii, opera]ionale in condilii variabile, schimbdtoare. De o insemndtate deosebitd sunt qi modalitdgile de reglare intenfionate, voluntare, dirijate din exterior sau autoconduse. Acestea sunt regldri gi autoregldri de naturd psihologici, pe care literatura de specialitate le considerd cd, urmdresc realizarea unei influenfe pozitive asupra stdrilor psihice care nu mai pot fi controlate de factori sau mecanisme proprii conduitelor invifate, pe de o parte, iar pe de alta urmdresc realizarea unei mai rapide qi stabile refaceri psihice dupd efort. Aqa cum menfioneazl literatura de specialitate, reglarea qi autoreglarea psihicl vizeazd., cu prioritate, controlul emotivitdtii,. controlul nivelului motivaliei gi aspiraliei, controlul qi mobilizarea capacitdlilor intelectuale, cregterea capacitdgii de angajare volifionald, mobilizarea energeticS, echilibrarea, reechilibrarea sau normalizarea unor stdri psihice momentan negative (anxietate, agitagie, pasivitate, nedncredere, agresivitate, ingdmfare, apatie etc). Reglarea gi autoreglarea psihicd au un pronunlat caracter bidimensional stabilit prin influenfdrile de tip activator, pe de o parte, $i, pe de altd parte, cele de tip

prrl il:rctic-curativ a diferitelor Itttplicate in performafa sportiv[.

stdri qi funcfii psihice

Formele specifice regldrilor psihice sunt: prin itrtcrvcnfie din afard, in care rolul antrenorului, medicului,
prrlrologului este hotdrdtor pentru organizarea procesului de prcgltire, planificarea performanfelor, anticiparea rtlrrn[iilor, crerlterea responsabilitdgilor qi motivafiei; cea rlc a doua forml este o reglare autonomd, autoreglare, rcrrlizatd pe baza cunoaqterii de sine, autoaprecierii, rrrrloconducerii, autocontrolului, care se realizeazd la rrrvolul sferei ideative, emofionale, volitive, motivafionale.

III. MIJLOACE
Ceea

BIO.PSIHO.SOCIALE DE

REGLARE $I AUTOREGLARE
caracterizeaz/a momentul actual ?n rkrrneniul perfbrman{ei sportive este necesitatea cregterii vcrtiginoase a eforturilor psihice limitl pentru atingerea rrivelelor din ce in ce mai ridicate ale potenlialului uman. Irr acest scop a crescut brusc volumul eforturilor din

ce

illltrenament, a sporit intensitatea lor; a crescut, de irsemenea, num[rul concursurilor. Potenfarea eforturilor qi ir capacitdtii de lucru specifice cere elaborarea unor ruijloace gtiinlific fundamentate de activare, menfinere qi refacere a proceselor ce caracterizeazd o anumitd stare lirnclionald a organismului aflat la un inalt grad de solicitare. Printre acestea de o mare importanld sint: nrijloacele biologice, mijloacele psihologice qi mijloacele
pedagogice.

Mijloace biologice: a) ALIMENTATIA. Respectarea regimului de viafd


59

58

gi a regimului alimentar in tot timpul antrenamentului qi in concurs, reprezintd un factor de bazd' condilioneazd pregdtirea organismului la un nivel cAt ridicat qi realizarea performanfelor superioare, in contin
cre$tere.

Organismul are nevoie de elemento pentru crefte gi refacerea celulelor, dar qi pentru,acoperirea cheltuieli energetice, pentru a nu fi nevoit s[-qi consume reze Aceastd energie ii este necesard atdt pentru satisf funcfiilor vitale (circulafie, respirafie, secre!ie, tonus muscular) gi pentru adaptarea la condiliile mediului extern cit qi pentru cheltuiala energeticd din timpul antrenamentelor gi competitriilor.

- protidele - au rol plastic, de formare qi creqtere tt t'clulelor gi fesuturilor tinere qi de refacere a celor uzate; utr 1i rol energetic, eliberdnd, prin ardere in organism, o r'lrrtitate de cca 4,1 calorii mari. La sportivi nevoile de lrrrrlide sunt calculate la peste 2 g/kilocorp/Z4 ore. in rfirrlurile caracterizate prin intensitate mare, concentrare n('r'voasI, miqcdri rapide, eforturi dd forlI care cer o rlt'zvoltare mare a masei musculare - cum sunt luptele rslc nevoie (dupd Iakovlev) de 2,3-2,59 de protide/24 ore. l)irrtre acestea 600/o trebuie sd fie de origine animald qi 'l(l(/o de origine vegetald. Pentru un sportiv cu o greutate de /0 kg cantitatea de protide se ridicd la 160-180 g/24 ore. - lipidele - au principal rol energetic, fiecare gram rlc lipide oxidat eliberdnd 9,3 cal. mari; au ;i rol plastic, rrrtrdnd in structura celulelor ?n acelaqi timp ajutd Icnomenul de termoreglare; reprezintd suport pentru vitamine liposolubile (A, D, E, F, K). lrr rafia sportivilor lipidele trebuie sd.furnizeze 25-307o din Iotalul de calorii, 70o/o de origine animald qi 3OVo de origine vegetal5. Pentru un sportiv cu o greutate de 70 kg r:antitatea de lipide este de 120-130 g/24 ore. - glucidele (hidrocarbonate, zaharuri) - ou, in principal, rol energetic qi de asemenea, rol plastic, ajutdnd la cregterea qi refacerea fesuturilor. Mai important este lolul lor catalitic manifestat in metobolismul lipidelor. Glucidele iau r;i ele parte la termoreglarea organismului. Nevoia sportivului de glucide este de 650-700 gl24 ore, aceastd nevoie crescind in timpul probelor. Este, de aceea, recomandabil ca in ajunul competifiilor sportivii sd ingereze o dozi utild de glicogen sub forml de fructozd, iar in timpul probei sI i se administreze glucozl, care se

Caracterul rafional al alimentafiei este dat de existenfa unei concordanfe qi a unui echilibru permanent ;i perfect intre conginutul de calorii (aspectul cantitativ) qi substanfele nutritive (aspectul calitativ), pe de o parte, gi trebuinfele organismului, pe de altd parte. Astfel se realizeazd echilibrul nutritiv al organismului, ca o consecintrd a echilibrului alimentar. Echilibrul nutritiv reprezinti acea stare bund in care se gdseqte organismul sportivului, ca urmare a unei alimentagii rafionale, in care
metabolismul se desfiqoard normal, fdcdndu-l apt pentru un randament neuromuscular maxim. Acesta se realizeazd prin atingerea qi menfinerea unei greutdli optime, greutate la care sportivul realizeazd cele mai bune performanfe. Este necesar ca fiecare sportiv sd-qi cunoascd greutatea optimd, pe care^s[ qi-o menlin5 printr-o alimentafie ralionald. In alimentafia normald a sportivului trebuie sd se reglseascd toate substanlele hrlnitoarte, cum sunt protidele, lipidele, gluciclele, apa, sdruri minerale, vitamine.

60

6l

absoarbe repede.

Lrn factor nutritiv

- &p&, constituientul principal al materiei vii, de o importanf[ covdrqitoare.

llFlt tttai mici - Ct, Zn, Mn, I, Fl. Slrurile de p, K, Mg, lic, Na trebuie sd fie neaplrat asigurate in rafia llrlir a sportivului, pentru a face fafd efortului
It'llttl.

organism apa are o provenienfd exogeni, prin ingerarea atarc sau sub formd de ceai, lapte, sLtpe etc, qi proven ien [d en dogen d, rezultat'a din oxi darea hidrogenul din protide, lipide gi glucide (cca 300 ml). Pe l0ngd in organism circuld apa din sucurile digestive, precum cea filtrat[ qi absorbit[ la nivelul celular. Apa are un rol biocatalitic, reprezentdnd mediul in care loc toate reacfiile ce caracterizeazd, viafa; are acfiu plasticS, intrind in structura celulei; este solventul princi al tuturor substanlelor organice r;i anorganice ce intrd compozilia mediului intern; are rol important ?n nutrifie eliminare; incleplineqte funcfii de termoregalre. Sportiv in timpul efbrtului excesiv pierde, sub formd transpirafie, pdnl la ciliva litri, care confine pe ld sdruri gi o serie de produse rezultate din metabolismu protidelor - uree, amoniac, acid uric, acid lactic. in acelaq timp, insd, se produce qi spolierea organismului de slruri fapt ce duce la sciderea potenfialului organismului Recuperarea apei se face prin consumarea de apd su formir de apl potabild, supe, ciorbe, ceai, sirop, compo fructe, zarzaval etc. Apa mineral[, vitaminizatd gi indulcit cu glucozd sau zahdr, ingeratl cu cca o ori qi jumdtate inainte de efort stimuleazd digestia gi inlltur[ mai repede fenomenul de oboseald. - saruri minerale - au rol trofic, catalitic qi plastic in organism. Nevoile organismului sunt, ?n general satisflcute in cadrul alimentaliei obiqnuite, in care unele sunt aduse in cantitili mari - Cl, Na, Ca, K, S, iar altele in

vitaminele - au rol de enzime (fermentri) care Inlerr'.*. reacliile chimice din organism, necesars pentru
Sfellt'rca gi reproducerea organismului, precum qi refacerea Sttnrr, l,a sportivi vitaminele reiluc oboseala qi scurteazl lltttprrl tlc refacere dupl efort, cresc rezistenfa la boli. Cele fft.ll ilnportante pentru activitatea sportivd sunt vitaminele

, ft2,86,812,C, A,D,E. La stabilirea regimului alimentar al sportivului llt'lrrrio sI se find cont de o serie de principii: spotivul Ieulvcazd, efortul nu pe baza a ceea ce a ingerat, ci pebaza ttlcrvclor acumulate ?n organism, de aceea sunt lultlinclicate excesele alimentare inainte de competifie; llr'nlr'r.l a efectua efort neuro-muscular este nevoie ca ttliirfoa sangvind sd abunde la nivelul organelor solicitate ltr clbrt, in dauna celor mai pufin solicitate (stomacul); rlrrcli este necesar, adaptarea organismului la o noud rrlrrrrcntalie si se faci treptat (pentru prevenirea unor ttrlburlri digestive); regimul alimentar trebuie diversificat 1rc indivizi; in alcltuirea regimului alimentar sd se fin[ lurrt de nevoile energetice ale sportivului, in funcfie de lrclioada pregltitoare, competi[ionali sau de refacere. In perioada pregdtitoare alimenta(ia nu trebuie sI iribl un volum mare, ci sI fie compusl din alimente cu o nrare vafoare nutritiv[, repaftizate astfel: 25-30Vo - micul rlc.jun, 40-45o/a - masa de prinz,30-35Vo - masa de sear5. ( )r'arul se va stabili in funclie de orele de antrenament: cu l-3r/2 inainte de efort gi la 45-60 minute dupd efort).
Hf
,,

62

63

in

perioada competitionald trebuie evi


alimentar, deoarece ac

schimbarea bruscd a regimului poate determina deregalrea reflexelor digestive form in general se menfine alimentafia din perio preg[titoare, cu introducerea unor alimente cu v caloricd mai mare qi mai u$or asimilabile. Val energeticd a unei rafii este indicat sd ajungd la cca 4 calorii, scopul alimentafiei in zilele care preced competili fiind acela de a completa qi mlri rezerva din organism anumite substanfe alimetare, in funcfie de natura efortul Se atrage atenfia c[ sunt contraindicate rafiile bogate in zahlr sau glucozd (supraalimentare), dar ni prezentarea la competifie cu renunfarea la mas[.

somnului este indicat sd fie mai mare pe perioadele eolrcurs, cele mai indicate ore fiind de la 22-23 pdn[ la *ll tlirnineafa; de asemena este recomandat ca sportivul sd otlihneascl, chiar fdrd s[ doarmd, l-2 ore dup[ masa de
llt,.

c) ODIHNA ACTIV{ organizatd intr-un mod pldcut gttttlribuie in mare mdsurl la recuperarea cdt mai rapidd a
filr'lclor.

d) C;,LIREA 7RGANISMULUI asigurd creqterea ftzistenlei generale a organismului sportivului fa15 de Irrrllolnlviri, cdt qi fa[I de influenlele nefavorabile ale
ttrctliului. e) AUTOCONTROLUL favorizeazl conducerea in ttrocl conqtient a regimului de via[[ de cltre sportiv; aceasta lli poate nota ritmic o serie de date personale: pulsul, f,r'oLltatea, apneea voluntar[, dinamometria, spirometria, rornnul, pofta de mdncare, dispozilia de lucru. f) REFACEREA DUPi EFORT, deqieste un proces Iratural, spontan, in condiliile activitSlii spotive de lrcrformanfd se impune folosirea unor mijloace specifice ctre sd accelereze acest proces. Dintre- aceste mdsuri,

sporturile care pun problema une.i anumite greutl corporale, in competifii nu se va institui o cur[ de sl[bit prin practici empirice (sudalii prelungite, evacudri forfa ale tubului digestiv), ci se va proceda la o curd de sl[bi in timp, fdcut[ progresiv, printr-un volum afimentar mi compus, in special din legume, fructe, brdnzl de v carne slabd friptd sau fiartd, oirl etc., cu reducerea supel ciorbelor, a cdrnii grase, untului, guncii' flinoa
Iichidelor qi dulciurilor. in perioada de refacere alimentafia trebuie si aj organismul sd elimine cdt mai repede substangele toxice acumulate ?n timpul efortului, sd inllture oboseala, s6-qi refacd pierderile de lichide, de elemente minerale qi pe cele energetice. Se vor evita, cu strictefe excesele alimentare care duc la supraincdrcarea organismului' b) SOMNUL trebuie s[ aibd o durati de cel pulin 8 ore pe zi, el fiind singurul mijloc natural de refacere a sistemului nervos central qi, astfel, de ?nldturare a oboselii'

1. asocieri alimentare speciale gi preparatele proteice, care imbunltdlesc procesele metabolismului, completeazd resursele plastice gi energetice ale organismului. Ele reprezintl complexe de substanle u$or asimilabile, vitamine qi s[ruri minerale care contribuie la cre$terea capacitdtii de lucru, intensificarea biosintezei. in primul r6nd trebuie restabilit echilibrul hidroelectrolitic, prin consumarea de lichide alcaline ca laptele, apd minerall alcalin[, sucuri naturale de fructe, iar ca alimente: legume,
65

lrnintim:

fructe proaspete, oud, brdnzeturi nefermentate, carne pe$te sau de paslre (fiartl sau friptd), unt, paste fdi
2. mdsuri hidro-fizio-terapeutice, reprezentate serie de proceduri printre care eficace sunt: odihn[ pozilie de relaxare, timp de l0-20 minute, pentru revenire parfiald a aparatului circulator; baia caldl ge timp de 15-20 minute, pentru inl[turarea transpirafiei murdiriei, are efect calmant asupra sistemului nervos relaxant asupra musculaturii gi circulaliei; relaxarea bazine cu apd caldl, cu u$oare miEclri de brafe qi pici rcpaos in pozilie ralaxatoare de 10-15 minute, asociat consumul de lichide (apd minerald alcalind, sucuri fructe); masajul relaxator, timp de 15-20 minute, grupele musculare ce au fost solicitate in efort. 3. somnul, de reguld de 8-9 ore sau mai mult, particularitlli individuale. Pentru a fi odihnitor su indicate o serie de mdsuri: dug cald 10 min., ingerarea u pahar de bere, medicamente ca aspirind, bromova rneprobramet, napoton, extraveral, belergon, in cazul i care somnul se dereeleaz[ din cavza oboselii. 4. refacere medicamentoasl - in conditrii specia cu mari solicitdri psiho-fizice, in condigii dificile de (hipobarism, diferenfi de fus orar) refacerea natu trebuie potenlatd gi grdbit[ cu folosirea unor medicamen prin stricta recomandare a medicului. Pot fi folosite pent lefacerea neuro-psihicd polivitaminele, lecitina, glut de K qi Mg (Glutarom), fosfobion, bromoval etc; ref-acerea neLrro-muscular[ - sdrurile de fosfor; sistemul cardio-respirator gi metabolic - gluco-vitamine din complexul B gi vitamina C, gerovital, remineromul etc

ijloace psihologice Itcglarea stdrii psihice a sportivilor se impune pe tot nul activit[lii de performanf[ - in antrenament qi - in vederea asigur[ri nivelului proceselor gi psihice implicate in adoptarea celor mai bune cu maximum de eficien!5 gi economie, precum qi nrenfinerea neschimbatd a principalilor parametrii
M

nulivitltii.
Reglarea qi autoreglarea psihicd vizeaza obiective
.* gt'$fterea

clarit[1ii qi preciziei reprezentlrilor migclrilor elaborarea unui model mental ideal al execufiei 8tilccte, care are rolul de a programa la nivel incongtient fltccunismele proceselor executorii ; ' r'r'e$terea gradului de concentrare a atenfiei gi dirijarea

pttlru

Htcslcia spre acele elemente care, de reguld, scapd f nrrlrolului conqtiqnt; = urrtrenarea stabilit[tii atenfiei gi reducerea fluctuafiilor

reesteia; - crearea unor montaje psihologice in raport cu efortul ce Ilr,rbuie depus pentru obtrinerea rezultatului scontat; . sclderea semnificaliei stressante a competiliei; loclucerea inclrc[turii nervoase a prestigiului: sportivul sI \c concentreze asupra participlrii sale in concurs gi nu la trtlul pe care ?l apdrd;

climinarea stlrilor afective negative, a supraincorddrii specifice stdrii de prestart; irrllturarea blocajelor, a barierelor psihice; rnobilizare motivafionald optimall; crcarea obii;nuinlei de a se deconecta de factorii lrcrturbatori externi :

61

- educarea stabilititii psihice; - abordarea cu calm a situaliilor de aqteptare prelungitd a celor frustrante; - refacerea rapid[ qi eficient[ a rezervelor de e nervoasl dupir antrenament gi concurs. Pentru atingerea acestor obiective de im deosebiti in rcalizarea performanfei proiectate, s indicate, in literatura de specialitate uromdtoarele mijl de reglare gi autoreglare: a) Sugestia gi autosugestia. Se poate act sugestiv asupra unui individ in stare de hipnozd, ?n stare relaxare, cdt qi in stare de veghe. Distinctria dintre sugestie $i autosugestie este de faptul cI in primul caz influenEarea individului produce de cltre o alt[ persoanl, in timp ce in autosugestiei, cel care produce influenfarea este indivi
insuqi.

S"u constatat

c[

pentru a

fi

eficiente, sugestiile

I sii l'ie acceptate de subiect; sd concorde cu sistemul i nlc persoanei, sd servoasc[ scopului propus, sd se

incepe prin a congtientiza senzaliile de lructurl dintr-o grupd musculard sau alta; se fac f*en'i1ii de contractare a diferitelor grupe musculare plttru a rafina simful muscular; subiectul invaf[, apoi, sI
lre

adecvat in ciclurile de activitate (antrenament). llrcascd ciclurile respiratorii, s[ nu fie prea lungi, sI rtilivc, sd impresioneze, sd fie ritmice, sI fie realiste, riirrrple, sd fie convingdtoare, sI fie individualizate. b) Relaxarea analitici (Jacobson) implicd o serie f117s succesive, incepAnd cu relaxarea musculard gi Itt{irrd cu cea psihicd. In pozilia culcat pe spate,

tttl

Sugestia sau situalia-sugestie este definitd ca incitalie susceptibill sI declangeze reaclii nemediate de instanlele reflexive ale gdndirii. Indivi confruntat cu aceastl incitatrie venit[ din afard dinluntrul idLr trebuie si dispun6, totdeauna, in principi atdt de posibilitatea de a se conforma, cdt gi aceea de a se conforma mesajului incitaliei. El nu-gi dd seama, arareori, cI dispune de cele doud alternative. T aspectele viefii psihice, incepdnd cu senzafiile percepliile pdn[ la decizii, rafionamente, atitudini qi opi sunt susceptibile de a fi influenfate prin sugestie. Sugestia in stare de veghe reprezint[ un mij

comportamentului sportivului spre oblinerea , inal

indispensabil antrenorului pentru dirijar

,,sltttriliontizeazI tensiunile musculare reziduale, provocate ide slirri afective, fiind condus, treptat, spre relaxarea prlticL Subiectul invali astfel, sd-gi controleze tensiunile '. fllusculare ce apar in diverse situalii emofionale, sI le ;rfrrcir in rnod voluntar, ceea ce are ca efect instalarea t'rtltttu lui. c) Antrenamentul autogen (Schultz) cuprinde o lic de exelcilii menite sI provoace subiectului realizarea 're lcrrzatriilor de greutate gi clldurl in rnembre, de calmare a rrspirafiei qi a bltlilor inimii, de incllzire a plexului solar 1r cle rdcoare a frunlii; aceste exercilii au rolul de a ;rrocluce destinderea subiectului qi de a-i induce o stare lripnoidl.

ill tttni contracte muqchii, urmind relaxarea dif'erenfiat[ pe frultc musculare; intr-o fazd, ulterioard, subiectul

d) Antrenamentul psihofiziologic (Ajuriaguer derivat din antrenamentul autogen, porneqte de la princi cd fiecare emotie se traduce in modificlri de ordi tonusului muscular. existdnd o dinamicd tonico-afecti care controleazd atitudinile omului normal. Antrename dI posibilitatea conqtientrz/arii formelor needucate rirspunsuri tonice gi controlul lor. Subiectul iqi insu

,liffpfnrrtrrrr

unui act motor. In activitatea sportivl

exerciliile

de

"greutate"

qi "clldurd" din

antrenamentului autogen, cu accent pe invdgdrea control r-r-rusculaturii striate. e) Antrenamentul psihoton este un procedeu optimizare a mecanis'melor de adaptare a sportivului situafiile de antrenament qi, mai ales, la cele din concu Se bazeazd. pe exerciliile ciclului inferior zrntrenamentr"rl autogen, incluzdndu-se pe ldngd' faza relaxare gi o fazd de activare, menitd sI punl sportivul fbrmd de competiTie.Faza de activare cuprinde exercilii cadrul cdrora subiectul realizeazd o concentrare asupra unor elemente specifice ramurii de sport practi sall exercilii respiratorii, fie exercitrii de incorda musculard, formule sugestive. Ca gi celelalte tehnici relaxare, antrenamentul psihoton urmlregte oblinerea stdri de destindere a organismului, reglarea funcfii vegetative qi o stare de clam psihologic, activarea, ca f, clistinctl a acestui tip de antrenament, cuprinz6nd at6t mobilizare muscular[, cdt qi o stimulare volitivd, in mobilizlrii resurselor psihice ale sportivului. f) Antrenamentul ideomotor (mental) poate considerat fie o etapd in cadrul antrenamentului psihoto (f aza de activare), fie o metodd de autoregla independentd; el constd in repetarea mentald, intengion

Mccanismul antrenamentului ideomotor are la f, rr'1rrr'zt'rrtirrile ideomotorii, reprezentdri complexe ale Sllfr i1rrl,'r, bazate pe o execufie personalS enterioard. lFprr'zr'rrl:rlca voluntard a migcdrii determind excitarea Ff,fff ulrr rrr:rvoqi care o dirijeazd,, stimulAnd tocmai acele Fgtrlr t('rslici ale acestor centri care fuseserl activate itrrrtrrtr', irr cadrul execufiei propriu-zise a migcdrii. in f {,*lt' rltr invi4are este bine ca antrenamentul mental s[ fie lFrrlir;rt sr"rb conducerea antrenorului, urmdnd ca apoi, rpnr I rv ii sl-l practice individual, in gedintre de l0- I 5 rrtnlrl('z,ilnic. g) Alte sisteme de relaxare sunt indicate de lltr.r;rrura de specialitate din ultimul timp, dar stdpdnim mai lrrrlrrr lohnicile de realizare. Sunt menfionate: tensiunea rlrrr;rrrricl (Atlas), antrenamentul de conqtientizare ',t' zo ri al [ (Gi ndler), relaxarea funclionald (Fuchs), tehnica rnry'rlrilor pasive (Michaux), tehnica rdspunsului relaxat t llcttson). Mijloace pedagogice in sistemul unor astfel de mijloace se prevede ,,tt ucturarea raf ionalS a antrenamentului, fapt ce presupune, rrr primul rdnd, imbinarea corectl a eforturilor qi odihnei, ,rllcrnarea ritmicd a volumului, intensit[tii mijloacelor qi rrrctodelor de antrenament. in acest context, se pretinde
rr

ntrlluI itloomotor determin[ accelerarea si cresterea lrttlei rrrvilllrii unor acte motrice, perfecfionarea Fttllr, r'orectarea unor gregeli in execulia miqclrilor, fFtlurir rlcprinderilor motrice dupd accidente $au rlrrilvrrr, l'amiliarrzarea sportivului cu situalia de 'ut\ !r tlcsensibilizarea fald de factorii stressanli
,llir

7l

individLralizarea planului de antrenament, structura optinrl a microciclurilor de antrenament, competitrionale cie refacere, exercilii din alte ramuri sportive. Inscriem, in 4ceeagi ordine de idei, tblosirea pricepere a odihnei active: desflr;urarea'antrenementelor parc, pddurc, pe nralul rAurilor, pe malul mdrii; schimb aparatelor sportive qi a loculLri de practicare a lectriilor

t\'

T,ARTICULARITATI PSIHO-FTZTOLOGTCE I,I: I,UPTELOR LIBERE

I rrptt:lc fac parte din grupa sporturilor cu filHlrlr,',t;rrr cornplexe ale calitdtilor fizice, care necesitd infl,trr,',*',,, irr egalI mdsur[, a vitezei, forfei, rezistenfei qi
t61f *
r r r ;r r r, r

ri

i. Veri ga pri ncipal ir o constituie pregdtirea f izicS'

antrenament pentru cre$terea atractivitllii acestuia; clistragerea sportivului in intervalele dintre efectuarea efbrturilor mari prin fblosirea muzicii, ionizdrilor (iradierea cu llmpi cu cuar[), mijloace ce contribuie la o refacere
nrai rapidd a capacitdtilor energetice ale organismului. i cazul unui regim de munc[ qi viafl precis orientat de cdtre antrenor (gi intrat in obiqnuinfa sporlivului), cu respectarea regulilor de igienl personall, alternarea corectl a lucrului clin antrenament cu relaxarea, chiar in condiliile ef'ectudrii cle cltre sportiv a unor eforturi mari, nu va conduce la oboseall sau supraantrenament. Aldturi de aceste procedee considerlm cI in centrul acfiunii pedagogice trebuie sI se afle preocuparera pentru clezvoltarea conqtiinfei de sine a capacitltii proprii fiecdrui sportiv de a se cunoaqte ;i evalua in raport cu posibilitllile, in vederea elaborlrii rispunsurilor optime ale organismului la cerinfele impuse; un anumit nivel atins de capacitatea de autoapreciere este o garanfie pentru un bun rrivel al autoeduclrii, al autoregldrii, al autorealiz'arii la nivele din ce ?n ce mai inalte. in atenlia acliunii pedagogice a antrenoruh-ri trebuie si stea gi educarea ,si formarea unor structuri motivafionale corespunzltoare posibilitltrilor flecdrui sportiv, cu influenfd clirectl asupra menlinerii echilibrului neuropsihic.

ifftl,trr,rt,r t'rr o pregdtire tehnico-tacticd corespunzdtoare, dlnrtrr,rrrt l'iind caracterul ofensiv cu treceri rapide de la {lrrr l,r ;rlliirare qi contraatac. l.lortul depus in cadrul antrenamentelor qi t,rnrp('trIiilor de cltre luptdtori este un efort de intensitate
i rl

r,rlrrl:i, momentele

de

incordare maximald

qi

crllnl,rrrrrrall fiind intercalate ?ntre pauze scurte de cdteva lF{ un(l(' sau cu eforturi de intensitate moderatd qi micd. lfrrr,rr:r clbrtului variazd. fiind mai mare in antrenament rlr'r ,rt rr concLrrs, unde intensitatea este foarte mare. l)aranretrii.principali ai efortului determind ample rrr,rrlrlicr-u-i fiziologice constante la luptdtori. Angrenarea ,rrrrrrlttnl a trenului inferior $i superior, solicitarea p' nniurentl a organelor, aparatelor qi sistemelor aparginAnd .llrr'i somatice qi celei vegetative, asigurd o dezvoltare ,rrrronioasl a intregului organism qi influenfe pozitive ,r,,ul)r.il marilor funcliuni ale aparatelor qi a sistemelor. Solicitarea sistemului nervos central qi periferic este rrrIcnsif, urmdrindu-se imbunltlfirea dirijdrii qi coordon[rii ,h'prinderilor motrice specifice luptelor. Se produce o I't'rl'ccfionare a extero-recepfiei palmelor, imbunltllirea r oordonlrii r;i vitezei de rcacfie, cre$terea capacitllii de ( oncentrare la nivelul sf-erei motorii in vederea mobilizdrii , liciente a tutLlror grupelor musculare interesate in efort.

72

73

Momente de intensd incordare neoromuscu angreneazd in efort mari grupe musculare, solicit[ i tendoanele, ligamentele, articulafiile. Mugchii ex sunt fortificafi in procesele de ridicare a adversarului i murqchii flectori sunt solicitafi mai mult pentru fixa acetuia la saltea. Efortul muscular se bazeazd, mai ales
contracfia prelungitd qi puternicd, fdrd, a exclude acfiu rapide carc furnizeazd, elementele de surprizl in initrie unor procedee sau contraprocedee. in asemenea tip sol ici tare, m asa mu scul ard a l uptdtori l or reprezintd, 45 din greutatea totalS a corpului. Din punct de vedere biochimic efortul luptelor de tip mixt, anaerob-aerob, ponderea uneia sau alteia di aceste componente fiind determinatl de angajarea fizicd, partenerilor, in sensul cd o lupt[ "de a$teptare" permi utllizarea mai ampld a capacitlgii aerobe, in timp ce u bazatd, pe acliuni numeroase gi viguroase, obligd sportivi s[-qi utilizeze in cea mai mare misur[ capaci anaerobd. Datoritd incorddrii musculare combinatl intensitatea gi menfinerea respirafiei in apnee, dimensiuni inimii se modific5, ca o reacfie pozitiv[ de adaptare I inclrclturile suplimentare. lmportante pentru acfiunea de intervenfie antrenorului in dirijarea judicioasd a pregltirii o are g cunoagterea compoziliei sdngelui care suportd modificd semnificative: confinutul de acid lactic cre$te de la 9,4 | cca 16 qi chiar 19; confinutul de glucozl ajunge la 141-165 mga/o. Sub aspectul solicit[rilor psihice se poate afirma cI toat[ gama proceselor psihice este puternic implicatd in momentele de incordare gi mobilizare a eforturilor in

tr rhrlrori"rii adversarului. Sunt solicitate qi se cultivd llrilrt;rtcl kinestezicd, staticd, capacitatea de orientare tFrtliil. 1rt:rcepfiile miqcarilor proprii gi ale adversarului. rrrci'ircirturd emofionald din timpul intrecerii trebuie tlnrlutir s;i echilibratd atat prin efort de voinfd, cdt qi tllrrrrrrra inteligentd a efortului in vederea oblinerii ll*lrrt rt'r. in momentul luptei curajul qi dirzenia, ptrrvrrr:rt[a qi st[pAnirea de sine, bine suslinute qi i*lerrtirlc de o motivafie optimalS qi o gdndire rapidd, pter lrir |i anticipativd sunt modalitdfi eficiente de adaptare I I unrlx)rtamentului motric la cerinfele specifice luptelor.

V. LOTUL DE SUBIECTI

in vederea experimentdrii unor mijloace optime


r

de

lc bio-psiho-social[ a comportamentului luptdtorilor in rutr('nament qi concurs, am selecfionat echipa Clubului ,tilrulliv gcolar nr.2 Constanfa, sportivii fiind legitimafi qi ll ('lubul "Hidrotehnica" din localitate. Componenla lotului este extrem de eterogend sub rr\l)cctul vdrstei, aceasta variind de la 16 ani la 30 ani, ca 1r sub aspectul statutului social - de la elevi la muncitoli rr intelectuali, precum qi sub aspectul gradului de cultur[. l)irl se remarcl un ridicat grad de omogenitate sub aspectul rrivolului de preg[tire qi a performanfelor realizate: - titlul de Campioni RSR - 7 sportivi (obginut o rl;rt[, de trei qi cinci ori consecutiv) - locul II - in intreceri de nivel internafional - 2
r
11,

|;r

l)ortlvl

- locul II - in intreceri de nivel nafional - 1 sportiv - locul III - in intreceri de nivel nafional - 1 sportiv
/f

74

locul V qi IV - in ?ntreceri de nivel


sportiv

Aceqti sportivi sunt pregdtifi cu competenll pasiune de antrenorul prof.BIrb5tei Ion, sportiv performanfI, cu rezultate strdlucite in luptele libere; absolvent al Secliei de Edubafie fizicd. a Institutului Constanfa profesor gradul II. Dat[ fiind importanla problemei ce reprezi obiectul studiului nostru pentru optmizarea pregdti antrenorul, ca qi subiecfii s-au dovedit deschigi cI
colaborare, interesa{i de rezultatul cercetdrii qi receptivi sugestiile propuse in vederea sigurlrii unei adaptlri maxim de eficienfd solicitdrilor din competitrii.

VI. SISTEMUL DE METODE DE INVESTIGAT

Colectivul de psihologie a IEFS - Bucurer;ti conceput Chestionarul A-R87 ca un sistem de intrebdri c rispunsul la alegere, cu rlspunsuri deschise, sau ierarhi cle elemente, referitoare la: - debut in activitatea sportivd - prima opfiune sportivl - sportul practicat sistematic, ?n prezent - factori determinanfi ai perfbrmanfei - factori determinanli ai performanfei personale - adaptabilitate la situatria de concurs - obiqnuinfe privitoare la.echipare, prezentare la locul concursului, ?ncllzire, dependentra incllzirii de factori externi - echilibru emo{ional
16

lrr:lori motiva{ionali lsgim alimentar, regim de viafd qi particularitdfi tlt' pregdtire inainte de concurs luctori facilitatori ai performanlei ridicate rlispozitria de concurs rogim alimentar, dupi concurs rrrijloace de relaxare dupd concurs nrijloace de refacere dupd concurs regimul de odihnd prin somn ;rrogramul alimentar zilnic - prezenla. unor obignuinfe negative (fumat, consum tlc alcool, somn neregulat) - reac{ii comportamentale in situalii limitd - reacfii de frustrare - tehnici de studiere a dinamicii performanfei propnl. Rirspirnsurile sLrbiectrilor au fost ?nscrise in tabele r rrrtlalizatoare sinoptice, in vederea unei mai bune gi o; rt'r'ut i ve interpretdri. Pentru a identifica elemente structurale ale pt'rsonalitilii sportivilor investigali, am aplicat ('frcstionarul de opinii E.W., conceput pe baza a 210 rrrllcblri. Rlspr"rnsurile inchise permit identificarea a qapte l;rctoride personalitate: activism, sociabilitate, asumarea rrscLrlui, impulsivitate, expresivitate, reflexibilitate, rr:sponsabilitate. DupI confinutul pe care psihologii Hans l:ysenck gi Gleen Wilson il dau acestor factori, apreciem r'a testul este oportun pentru aprecierea corelafiei dintre rrcegtia qi capacitatea reglatorie a sportivului angrenat in situafia de pregltire sau de confruntare pentru o victorie
I

indivizibild.

11

O ineditd viziune asupra personalitltii sportivul ne-o dI psihanalistul Eric Berne care ne propu identificarea stdrilor ego-ului prin "anali comunicafionald", pa baza Chestionarului personal atitudini qi opinii. Individul poate fi plasat ?n atitudi de pdrinte-critic qi grijuliu, adult, copil-liber gi copi
adaptat (model, supus, rebel). Aceste stdri sunt infelese Berne ca sisteme care reunesc intelectual qi afectiv, tipu de experienle trdite cu modelele de rdspunsuri date Fespectivele tipuri de situalii. St[rile de "pdrinte", "adult ,si "copil" sunt corelate cu dimensiunile personalitdtri descrise de psihanaliz[: "super-ego" (instanf[ normativ valorizatoare ,si moralizatoare, centratd pe ideea de datorie

fllrrp.r'rca

virfului de form[ pentru oblinerea celor

mai

hlnr' rt'zultate la turneul final al diviziei A de lupte libere. Chestionarul A-R 87 Potrivit primului item care cere precrzarea vdrstei rlt'lrut in activitatea sportivd, r[spunsrile pot fi sintetizate tle.
Srl I r'l
:

la vdrsta

de

- 3 subiecti 15 ani - 2 subiecli 14 ani - 2 subiecli


16 ani

ll ani-2subiecfi gani-2subiectri

l2ani-2subiecfi

VArsta de debut corespunde 'perioadei specifice


,,r'h'cIiei primare (8-10 ani) pentru 2 subiecli, iar perioadei rpt'cifice selecfiei secundare (13-16 ani) pentru 7 subiecEi. Nurrai trei subiecli debuteazd intre aceste vdrste.

ego-ului (pIrinte, adult, copil) sunt permanent prezente i structura psihicl a unei persoane qi, la un anumit moment, interacfiunea dintre persoanl gi situalie face sd devind activl una dintre aceste stIri. Cercetarea noastrl gi-a propus identificarea activdrii acestor stlri ale ego-ului sportivilor, energia lor psihic[ in confruntarea clr situatriile competitrionale. Aplicarea testului permite intocmirea unei leprezentlri pe "egograml" care reflrctl pondera energeticd a dif'eritelor stlri ale eso-ului.

"ego" (instanf[ centratl pe principiul realitilii) ;i "id (funcliondnd dupd principiul pldcerii). Cele trei stdri al

lupte - pentrtr 8 subiecfi inot-pentru2subiecli fotbal - pentru 2 subiecfi Fotbalr-rl qi inotul, sporturi ce solicitd o capacitate rk' coordonare generali foarte bun[, o bunl vitezd de $lrortul debutului

este

VII. PRIMELE REZULTATE


Instrumentele de investiga{ie prezentate au fost aplicate Iotului de subiecfi, iniEial, in ultima decadd a lunii mai, perioadd care ?n planul de preg[tire corespunde

rt'rrcfie;i de execufie au fost practicate de cei trei subiecfi irlc au debr"rtat la I I qi, respectiv, 12 ani in lupte, ceea ce lrrstific[ selecfia lor pentru o perioad[ ce corespunde rt'lecfiei secundare. in identificarea gi ierarhizarea factorilor ce pot rlctermina performanla sportivd putem diferenfia trei
(

tcndile:

A.Voinfl puternicl -

locul l - 3 rdspunsuri
2 - 4 rdspunsuri 3 - 5 rdspunsuri

perioadei competifionale, cdnd obiectul major


78

este

19

Intensitatea pregltiri i

-locul

l-3rlspunsuri
2 - 3 rlspunsuri 3 - 5 rlspunsuri

rrl rrlimentar, fiziologic Ai psihologic implicafi in Ittl sportiv. lrcrrtru aprecierea factorilor favorizanfi ai
fnrrrr;urfei personale distingem tendinfe de polarizare a rrrrrslrlilor:

Volumul orelor de pregdtire


locul

| - 4 rlspunsuri

2 - 2 rlspunsuri 3 - 2 rlspunsuri 4 - 3 rdspunsuri B.Ultinrele locuri sunt ocupate, dupl cum urr M i neral izare. vitaminizare - locul ll - 3 rdspunsuri l0 - 2 rlspunsuri 8 - 4 rlspunsuri Refacere dupl efort

- locul I - 1l rIsp. l)regdtireaadversarului - locul 2 - 4rdsp, -locul 3-2rlsp. Spiritul de luptl al coechipierilor -locul 2-4rdsp.
Nivelul

pregitirii

locul 3-3rdsp.
Pentru ultimele locuri au fost apreciafi factorii: Calitatea echipamentului - locul l0 - 3 rdsp. Comportarea

galeriei

- locul
Arbitru corect

1 rirspunsuri 10 - 2 rlspunsuri 9 - 3 rlspunsuri

1l -

I'

-locul 9-3rdsp. - locul l0 - 3 rdsp. -locul 9-2rdsp.

- 2 rlspunsuri 10 - 2 rlspunsuri 9 - 3 rdspunsuri C.Cele mai variabile ierarhizdri, chiar paradoxale vizat factorii: Antrenor talentat, Relafia corectl ?ntre volum g intensitate qi Respirafie corectl, aprecierile variazl de plasarea pe locul l qi 2 (1,3 qi respectiv I alegeri) locurife l0 ..si ll (2,1,6 alegeri). Asemenea atitudini ne demonstreazl limite i pregltirea te oreticl cunoqtinge reduse ?n leglturl cu
80

- locul

ll

Evenimente din viafa particular[, Arbitraj, Calitatea susfinltoarelor, de efort, Calmul qi luciditatea antrenorului inregistreazd r[spunsuri variabile, pe toatd gama de elastificare (de le locul 2 la locul

l0).
r' r

Un sportiv se declarl total imun fafd de factori lcriori cu valoare perturbatoare.

in raport cu

rlcrnonstreazd,

lrrc:torilor dezorganizatori ai comportamentului motric, Iotugi, ni se pare cd existd tendinfa de a se identifica rrivelul de pregltire din antrenament cu perfromanfa din ('oncurs. Este o realitate cd aceEti sportivi au obtinut in nrod repetat rezultate scontate, totuqi, condiliile de rrntrenament este indicat s[ fie cu un grad de dificultgate

acest item, sportivii analiza[i in bunl mdsurd rezistenfd fatrd, de acfiunea

8l

ridicat, in circumstanle variabile, astfel incAt imunizarea plece de la congtientizare prin interiorizare cdtre ni
subconqtient.

frlltvr.krr superioare. Aceasti apreciere este confirmatd gi $ rnr;rtrnsurile pentru item-ul 14 referitor la semnificafia ftfftlttrsului: pentru 9 din 12 subiecfi acesta este un mijloc

R[spunsul urmltor evidenfiazd, de altfel, un b echilibru emolional prin cele l0 din 12 rdspunsuri sportivilor care acceptd s[ priveascl spectacolul s ?nainte de concurs, degi indicafiile psihologiei recoma evitarea supra?nc[rclrii emolionale inainte de a conc pentru o bund dirijare a energiei sihice in raport solicit[rile de pe slatea qi incord5rile induse de acestea. Depri nderi le de comportament-echipare, inc5'lzi prezentare la antrenament gi concurs - care caracteri activitatea motricd au stabilitate dar nu considerlm ilustreaz[ pafticularitdli specifice procesului de instrui deoarece sunt extrem de diferenfiate la cei 12 subi echiparea dureaz[ de la 5 minute la 30 minute, prezen la locul de concurs de la 10la 60 minute. iarincdlzirea la l5-30 minute. Degi existd diferenle individuale compotament potrivit acestor situafi, este neces inscrierea ?ntr-un regim mai susfinut de apropiere atitudinilor in raport cu concursul.
Este demn de remarcat, in rdspunsurile subiecfi prezenla in mod precumplnitor a motivafiei intrinseci factor dinamizator qi suslinltor al mobiliz[rii pent concurs: obiectivul de performanf[ - ca dorinfd autodepdqire, dispozilia de concurs - ca atitudine afectiv importanla concursului - transpusd in dorinfa confruntare cu valori recunoscute. Pe ultimele locuri su palsafi factorii: valoarea premiilor, dispozitria membril familiei, starea galeriei, prezenta unor personalitdli, fapt demonstreazl o bund actiune educativ[ de inducere

rrrtrsl'acere a trebuinfei de afirmare a calitdtrilor proprii.

l)eprinderile igienice privind alimentafia, odihna, *llivrlittea sexuald devin procuplri centrale ale conduitei lutrrrrrl sportivilor, Se realizeazd., de asemenea modificdri lle urlrortului ?ntre intensitatea qi volumul pregdtirii, o mai tlFnlii conservare a energiei neuro-psihice, mobilizarea flprlcn[ei gi a capacitdtilor intelectuale implicate in actul nutrrr:. lntroducerea acestor modificdri in planul de reglare gf crrrnportamentului, insd, se realizeaz{, in momente total rlllcritc, in raport cu momentul concursului, de la 5 la 30 lllc. Situafia impune orientarea acliunii aducative spre nrurlil'icarea regimului de viagl astfel tncdt sportivul sI rltrpund de un interval optim pentru intrarea in starea de rltrpozilie de concurs. Sunt identificate, prin item-ul 17, surse ale unui rk'zcchilibru emofional inainte de concurs, pentru subieclii !rvcrstigafi acestea fiind reprezentate de "probleme liurriliale" gi "probleme gcolare sau profesionale"; un ',rrlricct afirmd cu convingere c[ "Nimic" nu-l poate enerva Irririnte de concurs. este cazul unui individ stdpdn pe sine, rltrrr, qi hotdr0t s[ obgin[ victoria independent de
f

('tfcumstanle.

condilioneazl ;rcr'formanfa r;i intdresc reacfiile pozitive, pe prim plan sunt ( londiliile de cazare qi hranl bund", apoi "Arbitrajul r'r)rect", considerafi factori obiectivi cu mare putere de rnl'luenfare asupra capacitdlii reglatorii.

Dintre factorii ambientali care

82

83

Capacitatea de anticipare qi autoreglare inainte de 'concurs este resimlitd de citre cei mai mulgi subiecfi, varianta "dacI sunt l6sat in pace sd md pot concentra" avind 9 alegeri; de asemenea, folosirea, cu tact, de cdtre arntrenor a sugestiei, inscris[ ln varianta "dacd antrenorul md ambilioneaz6", primeqte 5 alegeri. Item-ul 20 cere relatdri in leg[turd cu existenfa, in conduita dinaintea concursului, a unor "tabieturi". Le considerim expresii ale unei perseverdri mari, cu efect asupra' mobilitdfii comportamentului, raportat la situalii, dar ele pot constitui qi verigi ale unor acte automatizate, devenite veritabile necesitdfi. din cei 12 subiecfi, numai 5 declard cI au "tabieturi", pe carc preferd sI nu le dezv[luie; ceilalli se pare cI sunt mai deschigi condiliilor variabile pe care le ofer[ situafiile de intrecere. Alirnentafia ?nainte de concurs este o chestiune ce cunoaqte aspecte strict particulattzate de la sportiv la sportiv; ca notd generald sesizdm cd nu sunt neglijate principiile alimentare de bazd', iar subiecfii au formate cleprinderi igieno-psiho-alimentare. Un singur subiect nu consumd "nimic" inainte de concurs, fapt contraindicat de

rrplicl, desigur, prin nivelul scdzut de informare


;r('('stora gi,

asupra

acelagi timp, prin absenfa unor tehnici bine rt;rlr0nite de relaxare fizicd, gi psihicd. Cei mai mulli subiecli sunt de acord c[ nu poate fi ;rt t'cptatd ideea "nu sunt necesare mlsuri speciale" de

in

rt'llcere dupd concurs, dar dintre cele indicate in


mijloacele fizoterapice sunt considerate cele fiind, considerlm noi, gi cele mai uzitate alte rrrorlalitdfi, ca de exemplu "complex de migclri lrsilro-fixice", nu sunt cunoscute qi nici practicate. Tofi subiecfii demonstreazl cd se supun unui l)rogram riguros de somn cu o duratd optimd (8-10 ore) qi rrrr interval bine ales (culcarea in jur de ora 22).Reprizele rlg somn din timpul zilei sunt variabile, in funcfie de ;rrogramul de antrenament cit gi de activitltrile
t lre:stionar, rrrrri indicate

prrfesionale.

igiena alimentafiei, deoarece pot apare tulburdri in


rezervele energetice ale organismului. Privind alimentafia clupd concurs, in 4 cazuri s-au manifestat tendinfe de supraalimentare, atitudine contraindicatd deoarece ea poate afecta vireza cle reaclie qi de execulie, eficienfa tehnicd' forma. spoftivI, ?n general; se pare cd cei mai multri subiecfi (8 din 12) au aceastl convingere, transferatd in deprindere. Asupra mijloacelor de refacere subiecfii emit pdreri extrem de diverse, flrd nici un fel de polarizare, ceea ce se

Privind programul de alimentafie, tofi subiectrii iqi in masa frac[ionatl in 3-4 ;rrize. In cazul repartizirii in 3 mese (cu frecvenfa cea mai rrr:rre in rdspunsuri - 9 subiecfi) este necesard corectarea rr'parti!iei in procente, nefiind unanimitate de atitudini in ;r('cst sens, dupd cum wmeazd,: la micul dejun 3OVo, la prinz 50Vo, seara 20Vo. in cazul a 4 mese (l subiect), rrrpartizarea valorii calorice se va face: micul dejun t5-30Vo, gustarea de dimineatl l0-15Vo, prdnzul 35-50Vo, rtrrrro I5-20a/o. Este, de asemenea, necesar sd se insiste
,rrlrninistreazd, rafia alimentari
,rslrpra mesei constante de dimineald.

In sistemul deprinderilor igienice cu efect pozitiv se


r

ontureazd

in

r[spunsurile subiecfilor

(10 din lZ)

,lcprinderea de a face gimnasticd dimineafa, corespunzdtor rrrrui regim de vialI ralional ales.

85

Sonddnd opinia sportivilor asupra obiqnuinfelor fumat gi consum de alcool, constatdm cd toli pricipiul cd acestea sunt incompatibile cu activi sportivd, prejudiciind-o, totugi sunt situafii - ocazie cdnd consumd o mic[ cantitate de alcool. Acesta trebuie, strictefe evitat! Aceeagi atitudine de consecvenfd pespectarea regimului de via![ privegte 9i programul somn optim, indiferent de evenimente extrasportive. Pentru refacere, mijlocele folosite la club nu di de cele aplicate la loturile nationale; ele sunt reprcze de proceduri fizioterapice, de aceea este necesar ca s[ fi lirgite, diversificate gi adaptate necesitdlilor de bio-psihic[. Anticiparea - moment al pregdtirii psihologice concurs face obiectul item-ului 3J: varianta "m[ ga la ce am de flcut in teren" care inregistreazd 8 a expriml existenfa capacit[1ii de anticipare qi a spiritul agonistic "m[ g0ndesc la victorii" - cu 7 alegeti. in situaliile critice, ca 9i in urma greqelilor, subiecEii luptdtori se menfin stenici, dornici de victorie, nu

Nevoia de identificare si de recunoastere se iltllrllce in cele mai multe situalii prin mijloace de fllunlizare (albume, tlieturi din ziare) qi mai rar prin ,Fllreli i personale, autoanalizl etc.
Chestionar de opinii E.W. Operdnd asupra a $apte variabile de personalitate: &'lrvism, sociabilitate, asumarea riscului, impulsivitate, *plcsivitate, relflexivitate qi responsabilitate acest test fte l pus la indem0nd date prefioase despre corelalia dintre rtrrrc(ura personalit[1ii qi comportamentul sportivilor lnrrl'r'untafi cu adversari puternici, situalii neprevdzute, prrrculoase, frustrafi de arbitrii sau public ostil, in condilii rlt: climat favorabile sau nu (ANEXA NR. l). Pentru activism in I I cazuri valorile sunt medii gi lrrrrro: 4 Mediu inferior, 6 Mediu superior, I Bine gi numai rrrr subiect are valoarea Slabd. Acest subiect, insd este ('irrnpion RSR - 1987, foarte interiorizat, cu un control ugrrros al recfiilor, acfioneazd cu multd economie de rrri,scdri, cu selectarea unor mijoace de reacfie numai in t'unlbrmitate cu capacitdfile reale de care dispune; prin irscmenea caracterisitici, valoarea sclzuti oblinut[ nu se poate justifica. Sociabilitatea apare cu valori crescute pentru l1 tlin subiecfi: 2 au valoarea Bine, 7 - Mediu superior, 2 Mediu inferior gi I subiect obline valoarea Slab. Este subiectul cel mai mn6r (16 ani), recent component al t:chipei, mai rezervat qi datoritd rezultatelor care nu s-au ridicat la valoarea celorlalgi; este de categoria 47kg. Asumarea riscului deqi ar trebui sd. caracterizeze personalitatea luptdtorilor, numai 5 subiecfi au valori

demobilizeazd, ci-qi organizeazd capacitatea de autoreglare r;i adaptare eficientd la situaEie. Expresie a acestei capacitdgi de autoreglare este identificarea susfindtorilor energetici in concurs in conqtiinfa propriei valori, dispozifia de concurs gi dorinfa de victorie. Cauzele insucceselor in competifie nu sunt c[utate in factori exteriori, ci se asum[ rlspunderea pentru conduita proprie, cu con qtien ttzarea determinlri i i nterne a acestei a. Invocarea r-rnui factor exterior - arbitrajul incorect - in multe situalii ridicd aspecte de ordin moral, fagd de care atitudinea sportivilor rlmine, inci, f[rd rezonanf[.

se

86

87

Mediu inferioare gi Mediu superioare, ceilalli 7 valori Foarte slab - 2 gi valoarea Slab. Considerdm aceqti din urmd sportivi, mai ales in concurs, nu
hazardeazd. ?n abordarea unor scheme ce nu fac parte r-epetoriul de preg[tire, conduita in lupte fiind predomi

algoritmicd

Impulsivitatea cu l.valoare F.Slab, 7 Slab, n l - Mediu superior qi 3 Mediu inferior demonstreazd buni st[pdnire a fr0nelor condilinate, rezultantl antrenamentului ce pregltegte specific pentru fazele "
aqteptare".

Expresivitatea

afective subiecfilor investigafi, imperturbabili, rezervafi, tempe extrem de calculafi.

inferior coreleazd pozitiv cu atitudinile

cu I

F.Slab,

Slab, 4

la notd generald sesizdm cd numai cu o excepfie, ftthtr.t'1ii au o pozilie dezavantajooasd in starea de "adult" lrrr tlc "pdrinte nofmativ", in favoarea celei din urm5, gper t'c semnificd faptul cd sportivul nu s-a realizat la ilvrlrrl cxigenfelor extrem de ridicate, dar nici la nivelul flirtr tlo "copil liber", al posibilit[lilor incd nevalorificate, ilrh irspectul temerit[1ii, iniliativei, agresivitdfii. Nivelul tspt('zontat de starea de "copil adaptat" corespunde sau este ftrurle: apropiatd de acela al stdrii de "adult" ceea ce Itr'rrchcazd o bun[ insuqire a regulilor sociale de l nrrrpurtament, integrare optimd in atmosfera de grup, bund I unl)crare cu antrenorul.
(

VIII. RECOMAND;,RI BIO-PSIHO-PEDAGOGICE


I

Reflexivitatea inrecistreazd scoruri variabile: Mediu superior ceea corcspunde inclinagiilor celor mai mulEi spre analizl, sp

Slab,

5 Mediu inferior, 6

flrcomandiri

generalizare qi abstractizare, dorinfd de cunoaqtere. Este variabill pe care antrenorul o poate folosi in pregdti teoreticl din antrenament. Responsabilitatea are numai o valoare Medi inbrioard qi 6 Mediu superioare, 5 Bine. Este un cOgti pentru aceastd echipd care igi asumd acfiuni pe cont propriu, sunt de mare incredere, conqtiincioqi, fa confirmat in competilii.

Chestionarul personal de atitudini gi opinii Avem in fal[ expresia grafic[ a energiei psihice care o posedl fiecare stare a ego-ului sportivilor, pri egogramd (ANEXA NR. 2).

.1. I

biologice . Asigurarea unei alimentafii complexe, in care sI se gdseascd toate substanfele hrdnitoare: . - protide 2glkg corp/2A ore pdn[ la 2,5 g. (60Vo de origine animald) - Iipide 1,J-1,9 glkg corpl24 ore (70Vo de origine animal[) - glucide l0g/kg corp/24 ore cu cre$terea cantitilii in timpul competifiilor (sub formd de glucoz[ gi fructozd) - vitamine, cu deosebire C, Bll, 86, 812. - apa sr,rb formd de apd minerald, api ?ndulcit[, sucuri naturale de fructe. inl[turarea obiceiului unor sportivi de a nu consuma alimente inainte de concurs. Diferenfierea alimentafiei ?n conformitate cu planul

de pregltire, astfel incdt

4.

in perioada competilion sd se introduc[ alimente cu valoare caloric[ mare ;i mai ur;or asimilabile, iar in perioada refacere sI se evite supraalimentafia. Menfinerea greut[fii corespunz[toare categoriei concurs sd se facd printr-un control ritmic qi

rlinamica acesteia), mijloacele optime de menlinere n unui potenlial biologic ridicat. ('ontrol congtient asupra rlspunsurilor (rapide qi coordonate) al sistemelor Ei aparatelor in efort.

5.

alimentafie corespunzdtoare, evit0ndu-se tehnici de sldbire rapid[. Formarea la sportivi a deprinderii de reparti judicioasl a valorii calorice a alimentelor: pentru 3 mese pe zi: micul dejun 3Uo/o

pentru 4 mese pe

zi:

prdnz seara
micul
pranz
seara

Itccomandiri psihotogice Asigurarea unei pregdtiri teoretice pertinente in legdturd cu aspectele de multilateralitate ale solicit[rii organismului in timpul efortului: frzic, f'iziologic, psihologic, motric, cu toate modific[rile
l'uncfionale ce se produc.

50o/o

20Vo

gustarea

dejun

Exersarea sportivilor pentru cunoa$terea


particul aritdgile psihomotricitdli i (schema corporald, coordonarea staticl qi dinamic[, lateralitate, viteza de reacfie gi execufie, coordonate perceptiv-

25-30o/o

lU-l5%o
35-50%o 15-20Vo

6.

7.
8.

9.
10.

Sd se formeze convingeri la sportivi in legdturd consistenla mesei de dimineafd. Menfinerea obiceiurilor de a evita fumatul consumul de alcool (chiar gi ocazional) in funclie de orele de antrenament, precum 9i intrarea in concurs. masa se va servi cu 3-3,5 inainte de efort qi 45-60 minute dup5. intdrirea deprinderilor de refacere prin somn, prelungirea duratei in perioada de concurs.

motric[) diferenfiat, astfel inc0t sportivul sd-qi elaboreze mecanismele de control, coordonare, acfiune compensatorie. Aceasta s[ se realizeze prin obiective precise in antrenament, pafticularizat pe
individ. Formarea capacitdlii - qi dezvoltarea ei la nivelul de deprindere - de apreciere obiectivd a nivelului de pregdtire atins, in raport cu obiectivele propuse. Folosirea, de cdtre antrenot, a sugestiei sistematice, in stare de veghe, convingdtoare qi realiste pentru a cultiva incredere in forfele proprii qi dorinfa de a invinge prin angajarea resurselor proprii.

Folosirea miiloacelor locare

de

c[lire

lt.

organismului qi ionizare negativd la malul mIrii. Formarea deprinderilor de autocontrol ritmic efectelor regimului de viald asupra stdrii gene a organismului, perioada necesard de refacere (qi

Informarea sistematic[ a sportivilor asupra adversarilor, particularitdlilor acestora gi proiectarea, impreund cu sportivul, a mijloacelor
9l

90

optime de depdqire a acestora in vederea v Ingreunarea condiliilor de antrenament in dobindirii de cdtre sportivi a unor forme comportament flexibile, deschise, ce pot fi adecv situaliilor'imprevizibile cu care se pot confrunta
concurs.
1.

8.

c)

10.

ll.

12.

Folosirea, in antrenament, a unor exercifii specifi pentru educarea atenfiei, atdt a gradului concentrare qi stabilitltrii, cdt gi a flexibilit[1ii ei. Menfinerea, prin stimulare, a motivafiei intri reprezentat[ la luptltori de dispozifia de concu obiectivul de performanfd. - ca dorinfd autodep[gire, importanfa concursului - transpusd dorinld de confruntare qi deplqire a unor advers de valoare. Cultivarea qi exersarea unor reactii anticipati prin insuqirea unie varietlfi de scheme tacti orientative, cu caracter general. Inainte de concurs sI se rcalizeze o reducere inclrclturii emo!ionale (pozitive sau negative) pri scdderea semnificafiei - stressante a concursului evitarea participdrii la spectacolul sportiv inainte a intra pe saltea, evitarea problemelor de natu conflictuall in familie sau activitatea profesionald Omogenizarea, la grupul de sportivi investigali, regimului de viald inainte de concurs, astfel inc fiecare sI dispund de un interval optim (cca slptlnr0ni) pentru a intra in dispozigie de concurs. Generalizarea, la toli sportivii a deprinderii de a rupe, deconecta de factorii perturbatori externi ce acfioneazd in timpul concursului.

de adaptare la situafii dc prelungitd pentru intrarea in concurs, ca ;i l,r,,rtrra[iile de frustrare (decizii incorecte alc rr I' rlr rr lui). | 'losir'oa unor mijloace specifice de sugestie pcnlru .il rlr('iliilltent, mobilizarea unor resurse absconsc, rr, , orrltienfizate, latente pe care subiecfii le cle{irr. | \('rsarea antrenorului pentru insuqirea tehnicilor ,lt' rr:luxare psihicl gi ac{ionarea prin intermcclitrl
r,.r( l)tiu-o

| ,'rrrr;uca deprinderilor

('slora asupra sportivilor. Dintre mi-jloacclc: rr'r'onurfldrte de literatura de specialitate, penlnl rr( (:l)Llt am recomanda inilierea in metoda clc rt'l;rxal'e prin antrenament psihoton, apreciirrcl ,'lrt'icnfa lui atdt pentru punerea in stare de lilrrrui
.tr

lx'ntrlr concurs cdt qi in ameliorarea functrionalitt'itii lrzrce qi psihice. Op[iunea se justific[ qi prin acccl , ;i tlupi o perioadl de exersare (cca. 6 luni) poalc r lt'vcni o capacitate proprie, de practicalc
rrrtlependent[.

Itccomandiri pedagogice
Sllucturarea antrenamentului astfel incdt sI sc lsigure concordan{i intre confinutul qi solicitlrilc rlrn cadrul antrenamentului gi cele din concLtrs: r;ind se intdlnesc Iuptltori de valoare f.apropiati creqte ponderea efortr"rlui static, iar cdnd sunt mai nrari diferenlele de nivel de pregdtire gi valoare, cre$te ponderea efortului dinamic. Se impune, deci, ca sportivul sd fie pregdtit atAt pentru eforturile statice, cdt qi pentru cele dinamice (antrenamentul

92

93

2.
a

-).

4.

5.

6.

specific Ia saltea, cu partener). Marile grupe musculare sd fie pregdtite atdt cdt gi dinamic ?n sifua1ii de tracliune qi impin Luptdtorul s[ fie deprins s5-gi dozeze efortul timpul intrecerii, durata acesteia fiind extrem variabil[ in funcfie de adversar qi de situafia adoptat[. in perioada pregdtitoare si se realizeze o gradatd, a volumului de lucru, o creqtere insufici a acesteia putdnd duce la instabilitt performanlelor. incheierea perioadei pregdtitoare specifice este moment favorabil pentru plan ificarea participlri i diferite competifii de control, al intdlnirii. importanf[ minord, fiind realizatl astfel tranzi lentd la perioada competifionald. Deoarece in perioada competifional[ i eforturilor este foarte ridicatd este important s[ controleze riguros reacliile biologice de adaptare

ffl{lll l('e. lrulnsn'ca cu pricepere a odihnei active.

Alt'stt' recomand[ri au fost inaintate antrenorului Inrr concomitent cu comunicarea gi discutarea

t rrrrrltirtolor obfinute la testele aplicate, cu indicarea


fl rlrpt't'tate gi introduse in practica
de antrenarnent.

I!{. I)INAMICA REZULTATELOR


interval de 4 luni au fost reaplicate testele cercetdrii noastre asupra instrumentul reprczintl rrryr lot de subiecfi. Apreciem c[ intervalul este relativ fftttf ;rcrrtru a aprecia rezultatele ca reprezentAnd efect al ifiervt'rrlici dirijate a antrenorului. De altfel modificdri l:trrrrrlrctlive nu au ap[rut decdt in micd mdsuri. Pe de altd tsttr pcrioada in care au fost investigafi subiecfii - luna lgptnnl)ric - este o perioadd preg[titoare, deci cu alte
l)rrpir
r-rn

efort, pentru a se preveni

rthlet'irvc specifice, imediatd perioadei de refacere.

starea

.7

8.

9.

Individualizarea eforturilor rdmAne in aten antrenorului ca o axiomi. Deoarece durata de luptd a sclzut in ulti perioadd, trebuie acordatd o atenlie sporit[ pregdti tehnico-tactibe, factorul rezistenfd influenfdnd pufin performanfa. Verificarea eficienlei pregltirii prin teste dinamometrie, de adaptare la efort, ca qi tes

supraantrenament. Cind intensitatea efortului maximd este necesar s[ fie modificat[ in raport dinamica modificlrilor funcfionale.

(lhestionarul A-R-87 Apare o modificare in ierarhizarea factorilor afetrrninafi ai performanfei sportive, cele mai multe rlrrrrlici"rri pe locul 1 qi 2 avAnd factorul "relafia corectd Intrt' vtrlum qi intensitate", trece pe locul 2 in ietarhizare vrrrrr[i-r puternicd", iar pe locul 3 apare "alimentalie
r

rrlt't't[".

1,rc11ritirii mele", de asemonea rdmdne pe locul 2"ptegdtttea ir(lvorsarului" qi trece pe locul 3 "arbitrajul". S-a modificat atitudineafa[d, de spectacolul sportiv rrurinte de a concura,laT dintre sportivi, deqi, chiar acegtia

Pentru aprecierea factorilor favorizanfi ai ;rrrlormanfei individuale, global rlm6ne pe locul | "nivelul

94

95

declarau cd le este necesar pentru cunoaqterea general[ nivelului concursului, dar au cedat in fafa argu psihologice. Antrenorul a acfionat pozitiv in sensul omogen atitudinii sportivilor privitor la prezentarea din timp ( l5 min.) la locul concursului qi adoptarea unei peri optime de incdlzire (cca 20 minute). Asupra dura echipdrii timpul r[m0ne neschimbat, potrivit obiqnuinle proprii. Prezenfa motivafiei intrinseci in rdspunsuri subieclilor corespunde acliunii antrenorului de cultivare acesteia, premizd fiind gi marea pasiune a acestuia pe ramura de sport cdreia i s-a dedicat, transferat[ poziti

elevilor sdi. La 8 din cei 12 subiecfi s-au produs modificdri alcltuirea resimului de viatd, in concordanfd cu sugestii fdcute: cu cca 3 sdptdmdni inainte de concurs este neces acordarea unei atenJii sporite alimentaliei corec somnului odihnitor, activitllii sexuale, ca qi modifi raportului intre volum qi intensitatea pregdtirii, cu c intensit[1ii. Ca surse ale dezechilibrului emofional su menfionali, pe acelaqi loc "problemele familiale" - locul gi "problemele lgcolare sau profesionale" pe locul 2. Modificdri de clasament apar in enunfarea factori ambientali care condi;ioneazd' performanfa, pe primul fiind cu cele mai multe alegeri "dacd adversarii su puternici" r;i pe locul 2 "dacd arbitrii sunt corecfi" (acel loc ca la prima testare). Este o emancipare de f obiectivi cu valoare perturbatoare qi aprecierea concursulu in raport de factori subiectivi.

Frgnitt\'r, locul I "dacd sunt llsat in pace sd mI pot !ffffr r'lrlr;r", ca qi la testarea inigial[, ca gi Iocul 2 "dac7a dtrlrlrror rrl rnit ambigioneazl". l)e prinderile alimentare s-au modificat foarte pufin tfrlr ,r.,|t't'tul reprizelor zilnice, in sensul cd 1 sportiv care flr ,,r' ,rlirrrcnta ?nainte de concurs a fost determinat sd nu lr 1r1111'7,' acest aspect de importanld deosebitd. br rrrrnrlt';rtive sunt reducerile totale ale tendinfelor de *rpr,r,rlrrrrcntal'e in perioada de refacere. S-au plstrat rlr,1'rn(l('rile corecte de ingienl a somnului, ca qi de fr rr.,lrn{i qi evitare a fumatului qi bluturilor alcoolice. in i r,rzuli acestea mai sunt consumate "ocazional". Se lr.l.,tr('irzri in continuare la cei l0 sportivi deprinderea de a 1r,rr trcil gimnastica de inviorare, fdrd ca ea sd fie introdus[ Irr rr'1'rrrrul de viafd al celorlalli doi. lleferitor la mijloacele de refacere, in rlspunsurile lutrr()r irpar menfionate tehnicile noi introduse de antrenor, 'l,u 1rt:rrtru a menfiona prin ce mijloc igi revine cel mai r,,nr tlLrpi concurs, pe primele locuri sunt men[ionate f rrrrrlclapie" gi, respectiv "cdteva zile de odihnl totald" l,r1rt t'c sugereazl lipsa unor convingeri ferme in leglturd ('licienla antrenamentului psihoton pe care au inceput 'l ,,,r I pl'actice in comun. Pentru ceilalli itemi rdspunsurile nu se modificl ,, nutil'icativ, pe ansamblu. Chestionarul de opinii E.W. Indicafiile date antrenorului au vizat mijloace de rr tronare in vederea ameliorlrii unor variabile psihice a ,ror valoare obfinutl nu concordl cu solicitlrile psihice

,,\rrgrcnarea in concurs se face pe bazas unor factori

96

97

ale luptelor.

Pentru subiectul nr.l s-a recomandat acf asupra "activismului" care inr"egistrase o valoare a "Mediu inferior" (12). Modificarea este minimd - I rlrenfindndu-se in aceeagi calitate "Mediu inferior"; apar pentru celelalte variabile astfel de mici modificdri, pdstrarea in aceleagi limite calitative. Se.poate aprecia sensul intervenfiei nu gi-a atins obiectivul. Pentru subiectul nr.2 intervenfiile vizau doi f de personalitate "Activism" - apreciat "Mediu inferior" (1 si "Asumarea riscului" - "Slab" (8). S-au inregi niodificdri semnificative numai pentru al doilea f sportivul oblindnd calificativul "Mediu superior" (16), confirmat ili de antrenor prin conduita curajoasd, de a a unor elemente de mare periculozitate in antrenament. Pentru subiectul nr.3 nu se inregistreazd modifi ca urmare a intervenliei antrenorului, pdstrAnd pen factorul vizat "Asumarea riscului" calificativul "Slab" (1

rrrrt' irrteriorizat, refinut in exteriorrzarea opiniilor qi ilrr, bine dotat qi cotat ca spotiv, sociabil qi cu forfd Irrllrrcrr(are se pistreazd la valorile iniliale. Srrbiectul nr.9 este influenfat pentru modificarea llrrrlrri "Asumarea riscului" cu calificativul "f.slab" (5), tgnrrlrr-se obginerea calificativului "Mediu inferior" (l 3). l)cr-rtLr,r urmdtorii subiecli apreciem numai t,htrrllrrca valorii pentrLl "Impulsivitate" la subiectul nr.l 1, *flr;rrrtlrr-i valoarea "Mediu superior" la "Mediu inferior"

llat

iatl de 9).
Subiectul nr.5 reclama intervenlii pentru trei fac "Activism", "Asumarea riscului", "Responsabilitate Numai ultimul a fost modificat de la "Mediu inferior" (1 la "Mediu superior" (19). Subiectul nr.6 igi pdstreazd valori neschi

privire de ansamblu ne premite sd apreciem cd tpnrlrvii luptltori au, o dotare la cote ridicate a factorilor Hr t('/,onan[i in comportamentul sportiv, deqi, paradoxal, Un \lx)r't al riscului, curajului, angajdrii, evidenliazd valori It il/ulc pentru "activism" qi "asumarea riscului". Se nt{'rrIinc observafia justificatl, fdcutd inilial in legltur[ cu felrlr'rr(er de angajare hazardati intr-o intrecere in care ;rrt'lliilirea tehnicl este o condilie hotdritoare pentru rir loric; schemele trebuie bine automatizate. Chestionarul P.A.O. Direcfia intervenfiei noastre a vizat cre$terea rrrlorilor pentrLl starea de "adult" prin acliuni de orientare rl,u precisd spre scop, stimularea independenlei ?n acliune 1i tlr:cizii, finaltzarea intenfiilor ce corespund capacitdgilor. | 'orrcomitent s-a urmlrit reducerea valorilor pentru "starea rh' plrinte normativ", corespunzltor tendinlelor de politeld, cultivarea spiritului ' nr('ncipare de reguli de rnrpetitiv, de luptd, ca gi reducerea valorilor agresivist ' "copil pentru ,t,rrii de cultivarea creativitdlii, adaptat"

semnificativ. Subiectul nr.7 pentru factorul "Asumarea riscului calificativ "Slab" obline la o a doua testare valoarea I "Mediu superior". Subiectul nr.8 cu valori "Slab" pentru "Activism qi F.Slab" pentru "Asumarea riscului" este refrac oriciror influenle, avAnd o f.mare incredere in si

,lrorrtaneitlfii, mobilizarea resurselor energiei


99

de

98

expresivitate, agonistice, trebuinla de realizare. Mijloacele de intervenlie sgestivd in stare de ar fi trebLrit bine susfinute de antrenamentul psihoton, realizat ?n prea micl misurl, a$a cum indicd m rnodificlri din egogramd.

F
ts

f,

z
a q

.r

F
6

&

r
e F H

X. CONCLUZII

pregltirii sportivilor, ar fi fbst de mare eficienfl asupra aceluiagi lot de subiectri ar fi actrionat o echiptr
specialigti. - Oblinerea unor mLrtatii in tehnica de acfionare antrenament qi concurs nu poate fi decdt rezultanta u irrtervenfii competente de lungl duratd. - Asimilarea tehnolosiilor de actionare rcfacerea psiho-fizicd presupune exersarea qi abilita intr-un cadru organizat, institufionalizat, al antrenorilor. - Factorii biologici, rnai ales cei alimentari nu alli sub un control riguros al antrenorului, diriiarea fi'rcdndu-se numai ?n corelalie cu declarafiile subiecfilor. - Factorii psihologici, pentru a fi relavantri cercetare ar trebui investigafi qi folosind alte teste ( Echilibru emolional - F. qi M.Gauguelni, pentru Tentin Psihoneurotice Woodworth-Mathews).

Cercetarea, de mare utilitate pentru optim

7 p J a
qt

,-i

b a
q

u d
ts
q

z
ul

x H
F

)
ts
!

:
F a

z
0
a/

D* <J 69
F F J

q F q

r\

14

4.

4
4.

U U
ts

o f

t z

r z z z z

100

(\l

ANTRENAMBNTUL AUTOGEN
t\il.f
&

^)

z
X
?
F

r,oc DE AMELIORARE A CAPACITATII


I)E PERFORMANTA A SPORTIVILOR

z 4 z
a

.
r

I. VALENTELE REGLATORII $I FORMATIVE ALE ANTRENAMENTULUI AUTOGEN

in fala solicit[rilor

specifice activit[trii

de

z
J

F F
i: :v A

lrrr lorrnan![, organismul sportivului rdspunde mobilizdnd nlr'rgia sa de adaptare, energie cdreia nu-i cunoaqtem, incd, 1rr. rlt:plin, posibilitdtile. Apelul la modalitdti de dominare ,r \lstcmului nervos gi, implicit, menfinerea echilibrului Irrrrt'Iional al organismului au adus in atenfia practicii

',;rorliVo mijloacele refacerii psihofizice care,

spre

4<

Z* a\v
O
I
F

1j

F I

rh'osobire de refacerea pasivd, combind refacerea tonusului rrrrrscnlar folosind un optimum de luciditate, o stare de r rliilcn[[ dirijatd cdtre propria sferl somato-viscero,'rrro(ionald..

z
,<

z A
v

F a
aT''!

z
6

activitatea , orrrpetifionald sportivul trebuie antrenat qi in direcgia rIrbindirii capacitdfii de autoreglare, de dirijare optimd a gi funclie de solicitlri. ''llclgiei fizice nervoase in psihofizic[ antreneazd o diminuare a Relaxarea ,rt tivitltii zonelor din creer implicate in apari(ia stdrilor rrrrofionale, in aparilia dialogului tonico-emofional, dialog

Este deja asimilatd ideea cd. in

,rtirt de caracteristic pentru sportiv qi care, in esenfd, rrurterializeazi acfiunea reciproc[ fizicd gi psihicS. Grafie

rl v

=
q F

r,'laxdrii tensiunile tonico-emofionale scad, generdnd starea


z z z
!

Ll

ut ?z

7.

rlt' confoft fiziologic, relaxarea nereducAndu-se numai la r lt:contractare, aceasta din urml referindu-se numai la ,,tarea de hipotonie indusd mugchilor de c[tre cortex, ci
103

prveqte ansamblul comportamentului viefii vegetative a aceleia de relafie. Relaxarea, deci, trebuie conceput[ o stare globall care presupune nu numai interve scoarfei, ci gi a centrilor de reglare subcorti clecontractarea poate fi consideratd in acest context doar o etapd pregltitoare a relaxlrii, doar o manevrd prin putem, pe cale somaticl, muscular[, si influentrdm stI osihice. Dintre mijloacele de refacere psihofizicl cu arie rdsp0ndire mai larg5: refacerea musculard progresi Jacobson, metoda lui E. de Winter metodele lui Durand Bousigner, metoda lui Luthe, antrenamentul autoregla al lui Schultz are virtutea de a fi nu numai o tehnicl psihoterapie, ci gi o tehnicd cu caracter autoformativ. su acest aspect efectele asupra funcliilor respiratorii

Metoda conceputd de J.H.Schultz este, in esen![, o rtlri de autodecontractare concentrativd. subiectul rrlrr-qi, prin concentrare, o stare ce declangeaz[ urrlractarea mugchilor, manifestatd prin senzafia tivd de greutate (hipotonia musculard) gi senzafia de

aprovizionarea organismului cu combustibilul vi oxigenul, are efecte semnificative asupra dispozifii af'ective: o respirafie superficiall, insuficientl intrefi apatia, pesinrismul, demoralizarea; agresivitatea insolitl de o respirafie rapidd gi superficiald; starea liniqte r;i calm se insofesc de migclri respiratorii mai ,si profunde. Corelativ, orice gest respirator se transfer[, rndsurd mai mult sau mai pulin sesizabild, in stare conqtienfI; respirafia poate influenfa stirile afective ci le poate imprima o anumitl tonalitate. Pe calea respirafiei este indusd o acfiune de reglare asupra nucleilor subcorticali responsabili ai controlului cardiovascular, eeea ce evidenEiazl sinergismul funcfional cardiorespirator.

circulatorii sunt notabile. Respirafia, utilI

'r,lrrrogte ritmul cardiac qi respirator, organiSmul rrr'liciind de economie de energie biologicd. in fazele 'rioare ale antrenamentului refacerea se exprim[ qi prin ll('r'ca capacitdfii de autosugestie, sportivul put0nd s[-qi l;rrrqeze, in mod voluntar, controlul congtient atAt asupra rr somatice; viscerale cdt gi emoginale; in acelagi timp rttr capacitatea de concentrare a atenfiei in mod selectiv llttt spre interiorul propriului corp, cit qi in zona lumii ftlrnrc. Odatl dobinditl capacitatea de disciplinare a ggirrrismului, sportivul poate sI-$i dirijeze energia cdtre rft'rr leprezentdrilor, a imaginafiei qi a gindirii utilizabile hr ;rt'tivitatea de invdlare qi perfecfionare motricl. Mecanismul de bazl al antrenamentului autogen il leprt:zintd sugestia qi autosugestia, pornind de la punctul rlr' vcdere conform clruia fiinla umanl nu foloseqte decdt ;rrrr(iul sau in mod ineficient potenfialul slu psihofiziologic rll,rptativ, antrenarea dispozitriilor latente ale organismului rr',rlizdndu-se prin forfa specificd de induc;ie, reglaj gi r urrlrol al cuv0ntului. in acest sens, se considerd cd rrtrr;csul ?nv5[[rii " care tsi trage iz,vorul din fondul l, t,, I t g i c p r im u r" condilioneaz[ cregterea randamentului, iar
f t

lrrrij

(vasodilatafia perifericd); concomitent

se

rlur perspectiva personalit[1ii implicd afirmarea


r

qi

h'

zvoltarea val ori Ior existenf iale proprii.

104

105

II. METODOLOGIA CERCETARII

Lotut de subiecfi. in vederea experi valenfelor reglatori ale antrenamentului autogen, cflt vizdnd creqterea nivelului performanfei, am selecfi echipa Clubului sportiv qcolar nr.1 din Constanfa gimnastici ritmici condusl de prof. antrenor Dami Mirela. Echipa este compusd din 8 gimnaste - categoria vdrstd de 13 ani, angajate in activitatea de porforman!4 2-8 am. Sunt sportive de valoare, fapt atestat prin titluri campioane nafionale (pe echip[ c6t qi pe obiecte), ca clasdri inalte in intreceri interna{ionale. Cercetarea s-a desf5gurat in perioada fr octombrie 1989, perioadd in care sportivelor li s-a ap tehnica relaxlrii de tip autogen in conformitate cu p de acfiune conceput gi indicat de noi antrenoarei ( Anexa 1). Consider0nd antrenamentul autogen sub aspec posibilit5lilor reglatorii c6t qi de dezvoltare, am avut vedere variabile psihice pe care ne-am propus sl identificlm qi s[ le misurim prin urm[toarele mijloace:
vederea aprecierii nivelului capacitdgi psihomotrice am aplicat:

lfffl cste .mai capabil[ sd aprecieze mai precis direcfia, ltnplitudinea, rapiditatea gi forfa necesard efectudrii ftttlliirii. Punctajul pe care trebuie sd-l realizeze gimnasta
perrlrLr

calificativul "f.bin'' este de 160-180 puncte.


2. Proba

discnrilor Bonnaedell - identificd nivelul o reprezontare clard a acfiunii ideo-rnotorii; telrrr:zentdrilor rlr irrdeplinit reduce efortul de atenfie gi de voinfd, n'rrrleazd rnomentul deliber[rii qi constituie o condilie a tportunitdtii actelor voluntare; reprezent[rile mentale ale err'r'cifiilor gi transpunerea lor in limbaj interior reprezintd n t'ondifie a ?nvdtrdrii gi perfecfiondrii miqcdrii. Pentru nrlrlicativul "f.bine" sunt necesare 250-300 puncte. 3.Yiteza de execufie are pentru gimnastica ritmicd !r o seurnificafie de expresivitate qi spectaculozitate, rrtrcutiile in vitezd fiind mai bine apreciate de arbitraj. lvl ri s u rIm aceastl capac itate pri n psihotempometru, valori le r r' oorespund calificativului "f.bine" fiind peste coeficientul
I

a) in

4. Capacitatea de concentrare a aten{iei' Am


irplrcat testul "Toubuse
r

ocl'icientul

de

Pi6ron" care apreciazd prin exaetitate (vahrri f.bune peste 60).

1. Proba greutililor care permite stabili nivelului de dezvoltare al senzatriilor muculo-articulare informeazd despre migcarea ,si pozilia diferitelor plrgi corpului, ddnd scoarfei posibilitatea sd controleze gi comande acfiunile motrice planificate. Cu cOt sportiva es mai antrenatd qi, deci, experienfa sa motric[ mai bogatl,
106

('oncentrarea aten{iei este inrptrsd de necesitatea orientdrii ,,t'lcctive asupra unei anumitg surse care va pune stdpOnire
pr' subiect.

5. Coeficientnt do intetigen[i il lulm in disculie , t'rrsiderind inteligenta ca aptitudine generald de adaptare r orrqtient[.la condigiile qr situaliile noi de viafa, activitatea

107

competilional[ oferind ganse celui ce-qi poate conduita in conformitate cu circumstantrele. Am apli testul Raven (Matricele Progresive Raven) cu 12 figuri
dificultate progresivd pentru care subiectul trebuie sd a segmentul decupat printr-o analizd. abstractd privind f gi detaliile. Calificativele se acordd in raport cu centile ,(de la 5 la 95) corespunzdtoare punctajului oblinut.

fllnlulizator, energizant. Sensibilitatea afectivi trebuie sd se lf,,,lr;irrgd pozitiv asupra executiei, conferind acesteia o Irll;i superioard de expresivitate; in acelaqi timp trebuie fnlr;rrrate efectele emofiilor negative. Am apreciat valoarea nr i'\tui echilibru prin timpul de revenire din gregald in lr/rl cxecufiei unor sarcini de dificultate crescdndd gi sub ilr tnrrea unor factori perturbatori. Limita corespunz[toare nrrrrr cchilibru optim este 200ms.

b) Din perspectiva marii performanfe ne-a orientat qi asupra unor trisituri de personalita
compatibile cu exigenfele gi tensiunile psihice generate competifia sportivd pe care le-am diagnosticat prin:

4. Tendin{e psihoneurotice evidenfiate de testul


lVoorlworth-Mathews: emotivitate simpld, obsesiuni qi prrlrrstenie, tendinle schizoide, tendinfe paranoice, trrrtlin{e depresive qi ipohondrice, tendinle impulsive 9i rprlcptice, nonconformism, exprimate in variate grade de Irrlt'rrsitate, limita normalitSlii fiind 120.

varietatea de aspecte implicate in reactivita comportamental[: dinamica proceselor nerv fundamentale, particularitllile proceselor de cunoagte reactivitatea emolional6, autoreglarea atitudinii,

l. Test complex de temperament ce rele

afectivitdlii gi voinfei, atitudine fa{d de semeni, capaci de afirmare, combativitate, spirit de disciplinl, spirit independenlI, capacitate de adaptare la situafii noi, ni de aspirafie. Sunt identificate modalit[lile proprii celor tipuri temperamentale de corelare a aspectelor menlionate
2. Inventar de personalitate Eysenck-varianta A

c) Variabila fiziologicl permite un control obiectiv l rt'r'citat asupra organismului supus antrenamentului inrtogen ?n scopul aprecierii efectelor acestuia asupra
,rgrrratului circulator qi respirator.

Au fost intocmite bisdptdmdnal protocoale de rlrt:gistrare a frecven{ei cardiace (FC), a frecven[ei r ls;riratorii (FR), a tensiunii arteriale (TA) in

apreciazd, dimensiunile introversie/extraversie neuroticism care au rezonan![ ?n adaptabilitatea


contextul solicitdrilor externe.

$i

la

gimnastica ritmicd are

3. Echilibrul emofional. Afectivitatea in un rol adaptativ, dinamogen,


108

unrrltoarele ipostaze: valoarea initrialS in ortostatism, lrrloarea de incilzire, valoarea de efort specific, valoarea rk' efort de dezvoltare qi valoarea dupf, relaxare. Dupd rrrsuqirea de cltre sportive a etapei minimale qi a etapei ,rvansate a antrenamentului autogen, s-a procedat la rrrregistrarea indicatorilor FC gi FR in tinrpul relaxlrii rrrrinutul 5, 10, 20) ?n vederea aprecierii gradului de ,rrrtomatizare a tehnicii de relaxare.
r09

Urmdrind oblinerea unei mai inalte obiectivitdti efectelor antrenamentului autogen, am procedat gi examinarea electroe ardiografici a sportivelor inregistrarea s-a efectuat imediat dupd efort 9i in timpu relaxdrii pe bazi de autocomenzi-

III.

CORELAREA FACTORILOR FIZIOLOGICI' DE COMPORTAMENT PSIHOMOTRIC $I DE PERSONALITATE.

Aplicarea programului de antrenament autogen s-a rr'irliz,at de citre antrenoare - care a fost instruitd in vederea lrrrrSirii tehnicilor sugestive - in condiliile indicate de rufor'. Jinind cont de virsta gimnastelor (12-14 ani) purrrlcrea a revenit heterosugestiei, indeosebi in etapa rrurimal[ a antrenamentului, urmlrindu-se ca, progresiv, sd ,,r' lirrmeze'deprinderea de conducere autonom[ a relaxdrii. Am considerat necesar ca formele sugestive sd fie rrrr.,rliat insolite qi de verbalizarca efectelor pe care trebuie ',,r lo oblind sportivele, pentru creqterea forgei evocatoare ,r lcestora. in acelaqi scop s-a sti?nulat imaginafia prin .,uAorarea plasticd a modificdrilor ce urmau a fi induse rr r'zi Anexa nr.1 ). Adiacent efectului de relaxare s-a urmlrit educarea ,,rpacitltii de autocontrol Ei autoeducare voluntarl a ,'rganismului prin formule persuasive ("Voi reuqi sd md ,hrrrrin pentru c[ vreau sI reuqesc!"). Exerciliile de ,u'livare, adresate controlului muscular la nivelul nrr,rnbrelor - cu accent pe virfuri, genunchi, degete -, gat '.r l'acial, prin st[pinirea controlului respirator accentueazd ,,tirfea generald de bine, de confort fizic, generatoare de triiri afective pozitive, incredere in sine, siguranfd. Este r;rtlrul care favorizeazd cultivarea "gindirii pozitive" prin ,rtircarea subconqtientului sportivelor, cu ideea posibilitdtii ,,blirterii performanlei scontate, a delinerii unor capacitdli rt'ule care le conduc spre rezultate pe mlsura pregdtirii' Sportivele au fost capacitate cltre programul de 1,rcg[tire, fiind stabilitd o relafie de dependentd intre

110

l1l

de inaltl resoectarea acestuia qi dobdndirea capacititrii periormanti. o Desflqurarea cercetdrii revell la cele opt sportlve induse prin cliferenliere a manifestlrilor comportamentale in funclie de reactivitatea fiziologicd' de nivelul
sr.rgestie,

.rtr'nl

ionale, de gindire.

pslhomotricitdlii, ca qi in funclie de trdsdturile interni -, precum qi in funcfie de iersonalitate - ca factori externi' ambianld, asistenfd, evenimente - ca factori Pentru noi au fost mai uqor de decelat factorii interni pe care i-am considerat ca influenfdnd in mod in semnificativ "permeabilitatea" la tehnicile sugestive' la o qedin![ timp ce factorii externi, extrem de variabili de evaluare de la alta, au rlmas in afara posibilitdlii (indeosebi sub aspectul rezonanfei produse in reactivitatea in sensul subiecliolor); intervenlia noastrd a fost orientatd limitdrii influenlei unor astfel de factori' Am apreciat cd exist[ in experienla anterioard a sportivelor o serie de achizitrii - in planul senzafiilor qi a nivelului de kinestezice , a rcprezentdrilor spafiale pe "seturi inteligenld - pe care ne putem baza ca tUtO-"I:,11l,Y pregdiitoare" pentru facilitarea .elaborlrii
de

Indicii fiziologici FC, FR, TA au fost irrregistrafi de t,r'rronalul cabinetului medical in ipostaza inilialI, dupi rrr iilzire, dupl efort specific, dupl efor-t de dezvoltare qi, ,1,',rgur', dupl relazare. Am extras (vezi Anexa nr.3) r,rlolile ob{inute de sportive inaintea desflgur[rii ' \t)('r'irlentulLri gi apoi cele atinse dupl asimilarea tehnicii ,l, t'laxare de tip autogen, valori ce revell semnificative

'lrlt'rcnfe individuale exprimate atit in ritmul gi 1'r,rlrutzimea invllirii cit gi in valoarea performanfei. Mai ' r rrlcnte sunt, in acest sens, datele pe care ni le oferl lr,rtiVa F.A. - cotatd de noi ca etalind cei mai buni 1'.rr:rrnetri qi sportiva S.G. - mai refractarl influenfelor
rrr',tnrclive cir qi celor sugestive.
t irrrl

icele allturate ilr,rstrazl sugestiv aceste

aprecieri

rlrr'.1.2)

adecvatd' Lrg"onirrnului la infl uenfele sugestive, infelegerea directd a formulelor' asigurarea acordului

acieptarea

/ ,/ _. ./

t.tr.4utt*futqp
-Telorahliott

Fig.l Frecvenfa cardiacd

'irrtroverti{i" (fig.nr.1,2) (vezi Anexa nr.2)

- cu o

u
n
e0

g t
Q

ivitate fiziologicd semnificativ mai pronunfatd. Subiecfii 'rrrnbiverti{i" cu o incredere crescutd in propria persoand r.,r rranifestd tendin!5 de independenfd, fapt ce ii face mai 1,rcu sugestibili. Aceea$i atitudine de impermeabilitate o ,'r,identiazd qi subieclii "echilibrafi" cu un nivel ridicat de ,trrbilitate emofionald qi control rafional, in raport cu cei
,rt'1

a
&

"rreurotici", sensibili
i

anxioqi. condilia neuroticl ltvorizeazd aspectul dezorgamzator in prezenta unei surse

gi

u
o
incdliire sJertsIs6ili6

Fig.2 Frecvenfa respiratorie

ncipal perturbatorii. Sub aspectul temperamentului, subiecfii investigafi rrpurfin tipului de sistem nervos puternic (vezi Anexa nr.2) - fortra excitafiei orientdndu-se cdtre o sugestibilitate r'rcSCUtd, in timp ce forfa relativ mai crescutd a inhibiliei
I'r

La o analizi general[, indicii fiziologici FC, FR TA - inregistragi dupd relaxare au valori ce corespund u regldri optime (FC-72-66; FR-18-12) la sportivele c

corelativ,

nivelu senzaliilor kinestezice (1 30-1 5), reprezentdri spaliale 250), vitezd de execulie (1,44-1, 65-1,85), capacitatea concentrare a atenfiei (53-55,7). Permeabilitatea la acIiunea sugestivd nu exista nici in afara determin[rii din partea dimensiunil relativ stabile ale personalitilii: temperament (tip activitate nervoasd superioard), introversie-extarversi neuroticism, tendin{e psihoneurotice. Apreciem ca "sugestibili" subiectrii la care valori fiziologice reprezintd reflectarea modificlrilor org induse prin antrenamentul autogen. S-au inregist asemenea modificdri in mod specific la subiecli

au oblinut valori bune qi pentru

orienteazd individul cdtre rronsugestibilitate. Asociem particularitdlilor de dinamicd , orticald qi fzrctorul .intelectual-atitudinal - inteligen{a ( iu'e are un rol mediator extrem de activ, ceea ce face ca rrrteligen!a de nivel superior sd corespundl capacitdlii ,,ubiectului de a ?nfelege mesajul persuasiv qi s[-qi rrrotiveze rafional acceptarea lui. Performanfele cele mai lrune in adoptarea comportamentului reglator l-a oblinut spotiva cr-r coeficientul intelectual cel mai crescut - 95 t cntile. Interf'erenle semnificative apar qi 1a nivelul tcndin{elor psihoneurotice - care au evidenfiat - in tostarea iniliall valori crescute pentru "emotivitate simpll":

(lr) cazul flegmaticilor)

lrL 6 din cele 8 sportive (196-252), valori care se rrrnelioreazl, intrdnd in limitele acceptabile ca urmare a rcgllrii sugestive (8a). Cu toate aceste corecfii, variabila cchilibru emo{ional" - apreciatl in raport cu realizarea

l15

unei sarcini de dificultate crescdndl sub acfiunea unor stimuli perturbatori, inregistreazd o abia perceptibiltr ameliorare sub influenfa antrenamentului autogen. Este cazul sportivei F.A. celre, de altfel, prezint[ cea mai favorabill dinamicd a factorilor fiziologici, psihomotrici qi
de performan![. (fig.3)

efortului; unda T negativd in V.,, Vu, V, expresie a incdrcdrii func{ionale a inimii; segmentul ST
supradenivelat, caracteristicd pentru sportivii foarte bine antrenafi. - sportiva S.G. prezintd in efort o F.C. de 82, care scade la 78 in timpul relaxlrii, dar aceastd valoare este crescutd falI de valoarea inigiall; in derivafia D, gi AVL sunt manif'estate tulburdri de conducere a impulsului electric intraventricular; in V1, V4, Vs, Vu segmentul ST este subdenivelat, particularitate pentru un grad deficitar de antrenament pentru o sportivd aflatd de peste 8 ani in activitatea de
performanfS.

s.t --PnnlQshrt, --a/Dnb,.'Ayt Fig.3 Factori psihomotrici

Apreciem cd aceste particularitlfi evidenfiate de valideazd, valorile oblinute prin ' lr'ctrocardiograml rrrcgistrarea FC, FR qi TA - mlsurltori mai accesibile

l'('iltru antrenoare, llrtcctiVe.


efectelor

dar predicitibile pentru

aprecieri

Mijloc eficient de obiectivitate a


antrenamentr-r

lui autogen am considerat a

fi

IV. CONCLUZII:
- Corelarea strAnsd intre variabila psihomotricd qi de

electrocardiograma (vezi Anexa nr.4) care, anahzatd' comparativ la cele doud sportive, reveld urmdtoarele
semnificalii: - sportiva F.A. prezintd in efort o F.C. de 79, care scade 1a 68 in timpul relaxdrii, ceea ce reflect[ atdt o bunl adaptare 1a efort, cit qi insuqirea tehnicii de autorelaxare; indicele Sokolov-Lion=4,7cm corespunde hipeftrofiei ventriculare stAngi, expresie a adaptdrii cardiovasculare la acfiunea fiziologicd a

1rr'rsonalitate
rrrr

cu eficien!a
I

,rt('n[ioneazd asupra necesitdtrii

rlivalional intrinsec
ri

in cazul

antrenamentului autogen ne acfionlrii asupra factorului

subiectrilor

ce

se

ibru emof ional, s I abd capacitate ,lt concentrare a atenfiei, coeficient intelectual scdzut. - Efectele formative multidirecf ionale ale rrrtrcnamentului autogen il recomendd ca mijloc de , ,t,l irnizare a pregitirii sportive in vederea inaltei l'( l lormante.
I

,,

rcteri zeazla pnn dezechi

lt6

I l1

ANEXA NR.l - Dobindirea capacitdlii de st[pAnire congtientd a tonusului muscular rgi a funcliilor respiratorie qi cardiacd il conduce pe sportiv la economisirea consumului de energie psihofizic[ $i, cleci, creqterea randamentului
antrenamentului. - Stdpinirea ritmului cardiac Ei respirator deschide' pentru gimnarstica ritmicd, posibilitd{i de stdpdnire ^,' iectriilor afecrive in sensul cre;terii expresivitllii qi, pe de altd parte, climinuarea efectelor emofiilor negative' - Eclucarea "gdndirii pozitive" prin formule sugestive determinl, subconqtient, cultivarea increderii in foitrele qi capacitdtile proprii, abordarea cu sigurangd de sine a oricdror incerc[ri. - Antrenamentul autogen cultivd starea de vigilenfd qi creqte receptivitatea subiectului.faf[ de propria sferd somato-viscerald-emolionald, ca dimensiune a capacit[1ii autoreglatorii. - Antrenamentul autogen desflqurdndu-se sistematic' in timp, cu rezonanf[ asupra procesului de invdtare psihologice.
- Ochii se irchid. lar
pleoapele se acoPerl cu dens (drcl ceva Noule nu este sulicigDt de
,

I'I,AN DE ANTRENAMENT AUTOREGLATOR


\I I.]'T'ODA REFACERII ACTIVE
Echipa de gimnastici ritmicd CSS 1 Constanfa

Cadrul de desfiqu.u..: in sala de gimnastic[, pe ,,,rltcle, temperaturd moderatd, luminozitate redusS, aerisire,
l,,rrd muzical

in surdin[, ambian[[

agreabild

I,\ I'A

TIPT]I- DE EXERCI'III
2

COMENZI (AUTO(]OMENZI)
3

Di-lRATA

EFECTE

4 5-

N4INIMAI-A

L Oblinerea
senzrlici de odihni.

- Corpul

sc

c(nrtuctii

l0

Sesizafea

pulernic, rPoi se

sedlnle 5',-6'

decontfrcti cit !Iti profund: rimine in rceastii stue Se.espirii rdinc, apoi ritmul ircetrne\te. l-r fel
va sciidcn 5i amplitudrner.

ditererlei iDtre drruii stlri


nnidgoriste

cele

- Sesizrteu
dilbreDter intre r itnrul fespirrt(x'

motrici, se constituie ca rniiloc eficace al pregltirii

incordrt cLr cel dccontrrctill - Sportivul ifi in-!usterzl pre()cuprlel pcnttu'


oblrncreil scnzallel de odihni 5i tonus ol)tinr

'i

irtuDefic in srli)

L
i

Cloncentruer

Mii corrcenlrez trsuprl


corpului meul - Nici lrn rlt.uind nu nrl

Senzalic de

ateilliel insprc
nleri(x ul

oclihnl

cir pului-

tilmintil
- Corpul nlcu vr l, disciplinilt I Puternrc Mobilizrt I
I

il9

.1.

Ilclrccrcr

' Aici \l

InUrSChil(Jl

xcunr incerc si rn,l rlonIn. \lt Dtt

Odilrna se propagi tsupra

fleneral iztret scnza{iei de !lfeuttrle.

nrasivLrlui iacill

c0n1()lczl Voi reuli ncest luc[r Peillru cii


vrcau

nlu$hil(il telei

'O lini5te pliicutii mii irnpreso!fli. - Crlnrul mii inundii ft)t r)tt Dull
- Sint {) linille $i o pace interiorri - Sint cornplct cllntii Inlretul nreu corp este
destins,si relaxat

Relircere

nrusculrri,si
neuropsrhicii

iii

rculescl

(l(r'pul rlcu este supus


\'oinler Inclc! - M:i sirnt clrlnl:i!

Liniflitil
- Muschii Iclci mele siill
rctiicLrli. odrhnrtr! - Mii sinr (trlihDitii $i
putern icii
l

- Umerii. brulele.
miinile, picioarele sint greie. Lgrcle

- lntregul

Dteu rneu

c(!p

este cste

Retricut;i

\i

puternici!
t0- l5 ledrDle

f.sreu.

,1 Ob(increr

scrzrlrci !fcuttfc

de

Sint in intre-uirlc linitrtit,si crr clcsiivirSire


c

- intre-uul

cup

cupfilts de o gteutrte
f.mare

corprurlli.

- -fo!i Dru\chii ini sint destin5i 5r rclrxali. - O lini,src lliculi mii


inc{)nj(Jrfji

rl nt.

t0-15'

- Crrpul
greu

cr

nreu este greu. dc plumb

- Linifter

Crlnrul nrii inundii. Nimic nu-rni tulbuti

. - Siilt li)trrle clnnrl fi


irnpresoar ii

tlii

!i

lreurater

liniltitii
5. Oblinerea;i -!c0efrlrzilrea serlzilltet de
c

liili\lcr.

- O c;ilduri plicuti irni


cuprinde l)falul drept. O ciiltlurri plicutri ini cupfindc bfillul dfept. rDlra dferptii $i iijunge pinii Ir dc-uelc.

5,

I0

'

Sinrf 0 llirce \i o linilte iIleriorrii pfolirndai.

iiedlnle

t5'-20'

- Sinl t.crlrl,si liili,stiti. - Bfrlul rleu drepi este


greu. din cc itr ce nrai {reu-

lil

uri.

drePt

Vasclc rlc singe se in


dr

- llrtlul illeu

dilrtl iii simt crlcluri


brrlul
cpt.

dcvlne lol rDtt Ileu. O greulate cr dc Plumb inri cuprtnclc utnirul,

brrlul. rllirlr \r i!i0ngc.


l)inii lr (le!:otc. Briltul Ineu drcPt este
l.greu.

- O ciildurri plicuti inri cuprin(lc brtlIl $i ntinil


dfcnl)lii.

' Bfrlul

(lrcpt devine

cilld. cr si cunr nr Ii culundrl iItr-o brrc


cirl

- []fil1ul ilrcu dtcpt cslc


f.greu cir dc plunb

dii.

' llfrlul
oclihni SE

(lrcpi devine

Simt lrrriltc,\i grcutrle


T]ORNlTit-L

rrvtrurt 1nil,0 (illLtLI.l


torfc.

ASEMANiTOARE
ITOI.OSLSC

- l-inifte. !feU{tle,
ail dufi.

$l PIIN fRU lNDl l(l.L,l{lrA PROCRLSIVA A sDNT-A',llEl D[ CiREtl'l'A flr t.n BRAI'lrr. s'l lNC. LA I'ICIoItIJI- I)REPT :iI APOI I,A PICIORUI,
s'ftNC.

Liniflca fi echilibrul

nli intprcsor(i. . SE FOI-OSESC


COMENZI SIMII,ARE PENI'RIi INDUC]I]REA

!iENZAllLl

DE

C-ALDIIItA LA t]RATI]I

s'flNc lir
I'lCtoAIil:

r-A

Genertlizaret
senzaliei de

- lntregul meu corp este


relaxnt. pedect

5 Sedinle
20'

cllduri.

liniltit - O clldurii pllcutl ini


cuprinde uDerii, bralele' miinile, picioorele.

- Abserlla coIh ilctulll.


disciplinafeil
Dtrrsculilturii

l. ll,rl
IAVANSATA

Reglrrea

- lnimr nreil bate liniltit,


fi)arte

- Control con$tienl
$l ilguros asupra fitnului cardiac.

ritmului cadinc

liniltit.
iDpriistiind tot

- lnima nlea bate liniltit


$i egal,

- O clldurl Pliicutl imi cuPrinde tot corpul. - intregul nleu corp este sclldat int!'o clldurl

singele irr corp. - Inimr nrel bilte


$r

liniltit

egnl.
sine.

- Inima pilrcl lucreazl

lil

pllcutl.
- intregul nreu corP este cuprins de o cl]durI

- Inima nlea bate lini$tit


$i egal. - sint perl'ect lini$titii si

pllcutl
caldI. - Sint

ca itrtf{) blie $i relaxall.

relaxatl. 2. Reglue!
fi tN ulu i

liniitill

- Respirtrlill mea este


ti)arte Iinistitii !i rarii. - Respir liber $i aproape de la sine trerul din jurul meu.

Respirnlia devine

- Linifter li echilibrul mI impresoarl. - MI hs cuprinsii de


tihntr seninii lsi necontenitul echilibru. - Sint iD it)tegime

respiratot.

protundl, sportivul dobinde$te mijloc de lichidare a


restan[el0r de r)xigen.

- Respir ctrlm $i lini$tit


Itrfu eIr)rt, - Respir li)arte calm $i Iini$tit.

liniftiti.
- Sint cu desiivir$ire
calmI. - intregul nreu corP este
relaxat, destins, inert. - intregul meu corp este greu.

- Pllminii nlei vor lr odihnili. calni,


pulefnlcr.

3. Reglrrea plexului solar.

- Sint pertect ctlnrl

$i

5 $edinle

- Permite
ilccentuarea

- Simt iD tot corptll l)


greutcte coPle$ik)are. - Corpul este greu $i destins ctr ur Arc in
reptrus.

reltxatii. - Sinl pertbct lini$titii. - Abdomenul neu este li)urte Iioiltit fi relAXat. - Mu$chii rbdomenului meu siot destin$i, orice
tensiune dispiltg.

oxigeniirii gi nutri!iei tesuturilor, cu etect in restrbiliretr mti rapidI r retlcerii.

- O ciildurii agreabilii irri


cupdnde tot corPul. - Tot c(nlul meu este sciildat

- Plexul st)lu
cuprins de o

este

clldurl

irttur clldurii

pliicutI

pllcutl

li

Iini$tik)ilre.

Plexul sr)lar este colil

- Sint o ciildurii Pldcutl


crre-mi cLlPrinde tot
c()Ipul

$t retaxat.

- lninrt bnte rur !i


puternic.

- Respiilrrlitr este calml


,si

lini$titii.
se retilce.

- Plexnl soltr
AVANSATA

L Retlcerea
nltrsivului lucial
$i

- SLlgertrfcil. printr{) singurl tin niul[ {


senzolici de greutilte-

c(npului

ciilduri la nivelul pleorpelir. nilndibulei.

fiunlii

'intregirrc-

,si

c(npului in

t23

5. Oblinerea

- Md sinrt bine.
- Corpul este greu! Fierbinte! Molelit! - lnima b{te rar, puteuic. - Respirulir este lini$titI,
filra.

reilcerii
pfofunde.

- Musculiltura decontrilcluralai. - Vasele srngvine


dilatate.

- Organele
intrrnbdonlinale
nrusculilturil
$i

- Plexul solar radiazl ciildurii odihnitoare in tot


corpul.

- Fruntetr esrc rlcoroasl. - Mi sint fi)rrte bine, din ce in ce-mai bine. - Corpul meu se
{)dihnefte,

s(nrilticli iri-uilte din trbundentl cu singe. - RitDul carditrc. rar puternic,


ec0nonrcos.

lntensiticarea

oxigeniirii
!esu!urllof.

elininl

oboseala din el.

- Cimpul senz(nicperceptiv se

4. Exercilii
pentru inducereu
vilst)c(mstt

- Eliminareil
etbctului

- Acum ctrpul meu eliminl todtii obosetla.

estonpeuzl.

ictiei

vtrsodilatiirii
puternice.

in zrna tiunlii.

l,)xercitii de imagina{ie (la liberul arbitru al sportivei)

irnagini vizuale: nori albi, pufoqi; o figurd uman[ rgreabil[; un peisaj deconectant; un obiect de artd.; o nnagine floral[ sau animal[ agreabil[. imagini auditive: fragmente de muzici deconectantd vocald, in$trumentald, corald, mixt6; triluri de pdslri, ilrLrrmurul ploii, voci agreabile. imagini kinestezice: fragmente de balet, patinaj artistic, girnnasticd; figuri umane in niiqcare. imagini tactile: mingiierea frunfii de vint. imagini gustative: senzalii aromate; ingerarea unor
illimente gustoase. imagini olfactive: senzafii de aspirare a unor parfumuri, ||ori imagini combinate: vizuale + auditive, vizuale + kinestezice, olfactive + auditive.

125

CICLUL II, FOARTE AVANSAT


- previzut pentru o etaPi viitoare
Fiecare etapd este urmatd de exerci(ii de activa (dupd antrenamentul psihomuscular a lui Alexeev): Sint concepute cinci exercilii care' combi relaxarea cu incordarea musculari 9i cu respirafia: l. in pozifia qezind sau culcat, dupd o expi obiqnuit[, stringeli pumnii cu aproximativ jumdtate di forfa maxim[ de care dispunefi. Pe inspiragie continua incordareA musculard in sus, spre umeri. Relineli respirali

oxpirafie destindeli muqchii menfionafi (ca la comanda "pe loc repaus") cu autosugerarea senzafiei de c[ldurd in
corp.

4. Pe inspirafie ridicafi uqor gitul qi umerii.

Pe

expirafie coborili umerii qi gitul. Vd sugerafi senzalia de tlestindere qi cdldurd in zona gitului. 5. Muqchii mimicii se incordeaz[ uqor pe inspirafie. l'c expirafie se relaxeazd musculatura fe1ei. Se sugereazd
scnzafia de destindere

in zona fefei.

incordind muqchii brafelor. Apoi, fdcind o expiragie len gi calmd, destindeli musculatura bralelor in sens invers la umeri 1a degete, concentrind pasiv atenlia (1 incoradara muqchilor mimicii) asupra senzafiei
destindere musculard. Trebuie sd vd imaginali cd bralele au devenit cev mai grele, qi-au sporit parcd dimensiunile. in acelaqi timp, pe expirafie, vd imaginafi cd u flux de singe cald curge pe miini, de la umeri pind z degete, incdlzind brafele' Exerciliul se repetd timp de minute cu o frecvenfd respiratorie, 4-6 respiralii pe min 2. Dupd ce a1i obtrinut relaxarea qi cdldura in pe inspiralie, indreptafi virfurile picioarelor spre interior in acelaqi timp, incordafi cu jumdtate din forld maxime mugchii labei piciorului, gambei, coapsei. Pe expira! atenfia se concentreazd' pe senzaliile de destindere

pe inspiralie (apnee pozitivd) timp de 3-4 secund

Distribulia etapelor antrenamentului: - etapa I - minimald - 20 minute zilnic, dupl antrenament. - 2 luni - semiavansatd - I 5 - 20 minute zilnic, dupd - etapa II
antrenament. etapa

III

- avansatd antrenament.

- 2 luni 15 - 20 minute zilnic, dupd - 6 luni

Mijloace de obiectivizare: Pentru prima etapd - se verific[ hiper qi respectiv, ' hipotonia musculard prin ridicarea (de cdtre experimentator) a braplui qi piciorului care cad greu in cazul instaldrii - relaxdrii.

Se

apreciazd

prin misurarea timpului

necesar.

Pentru etapa a II-a - se inregistreazd modific[rile de ritm cardiac qi resPirator duPd

antrenamentul

de relaxare, fagd de

clldurd in picioare.

abdomenului qi sPatelui, (ca la comanda "dreP!i"), iar

3. Pe insPirafie

incordali muqchii
t26

PiePtulu

momentul initrial (duPd efort). Pentru etapa a III-a - se inregistreazd modificdrile neuro.musculare prin elecromiograf.
127

ANEXA NR.2

FACTORI

PSTHOMOTRICI

FIZIOI,OC ICI {DE REI,AXARI])

lestilrca I

tcstarca lI

liub.

Scnzalir kincstezice

Reprcz

Vitez:i
de exec,

(\nceDtr
rtcnlrel

Tesl de

F.C

F,R

T.A

E.C.C

rprltrle

intelig.
+

Ilo
I

I l/-5.5 6l{

5{l 250 1.65


5-5.7

95 57 66

l2

I t/5
(,ll

lt (.
|20 cl.c

i t0
50
t-50
|

.44

49.5

45

12

tli

l(y-5

15

62
.50

I30
V.M

2(X)

1.45

41.3

72

r(y5

9{)

713

I20

I90

().92

4.5.'J

li4

lu

t1/6

o.lt4

t20
t{{ )

| 110

l.()0
().(r

37

oo

l6

t/5
16

50

Il0
N.M
1(X)
|

7()

0.7It 0.71

40.2

14
25

9()

24

t(y-5

(x)

t{4 37
7 t{4
I

|90

,94

5t,8
75

0/5.5 li4

{)(}

fi)
I t{)
I X{}

t) tl
4

48

'1)

[{

9/J

ANEXA NR

ANI!XA NII.3

DINAMICA INDICILOR FIZIOLOGI CI

IN EFORT $I TN RELAXARE

F'ItI'CVENTA

CARDIACi

rI,.I'IMA
|

r,rs't'ARE .i sept. 1989

130

l3l

ANEXA 3''

ESTAREA

NTIALA ll febr. I

LTIMA
ESTARE 3 sept. 1989

IJL

r la

ANEXA

II.EGLAREA COMPORTAMENTULUI

st'oLTIVILOR DE PERFORMANTA PE BAZA


I

NSTRUMENTELOR DE IDBNTIFICARB A NIVELELOR DE PERSONALITATE

Performanfa sportivd cere profile biologice cu totul rlt.nrt'lrite, autentice excepfii, cirora le sunt proprii structuri ;nrlrrt'c specifice, zestrei native suprapunAndu-i-se calitdli ptr'lrrt'r'ate qi perfecfionate p0nd la nivel de mdestrie. Circumstanla sportivd determinI o' creqtere discret[ rr tt'rrsiunii gi depresiei psihice, nlai ales la cei la care rrrr'rrile ce urmeazd a le face fa!5 depdqesc potenfialul Itrlt'lr:ctual. Pornind de la convingerea cI fiinga umand nu lnhrs,.:qte decdt partrial sau in mod ineficient potenfialul sdu lrrlrologic adaptativ, antrenarea funcliilor neuropsihice qi p,,rlrosomatice poate fi realizatd in mod eficient prin irrtt'r'rnediul procedeelor sugestive qi de influenfare a
r

rrrtltritei, de tipul sistemelor relaxdrii autogene, al ,rrrrlrl if icdrii rsi selectlrii bio-f'eedback-ului etc. Cercetarea noastrl gi-a pus problema cunoaqterii n,,rlrrlitdfilor de a controla procesul de influenlare qi, pe ,rr t'lstd bazd, elabor[rii unor strategii valide de stimulare qi sportiv. 'r r('ntare a comportamentului Ne-am orientat cdtre concepfia psihanalistului ERIC Itl ,l{NE care elaboreazd (in lucrarea "Games People Play" tirrrVe Press, New York, 1964) conceptul de "stare a I I'o-ului" - ca sistem ce reunegte, intelectual qi afectiv, trlrtrli de experienle trlite cu modele de rdspunsuri date in rrrrrrri de situatii.
r

131

Pe baza Chestionarului personal de atitudini opinii (PAO) Berne poate plasa individul in atitudinea "pdrinte", "adult", "copil", prima cuprinzdnd substirile "pdrinte critic" qi "pdrinte grijuliu", potrivit cdrora indivi impune - cu grade diferite de persuasiune - moduri reaclie adecvate anumitor circumstanfe, precum $i atitudi afective corespunzdtoare. Starea de "adult" reflectd aspect al personalitdtii obiectivat printr-un com ce corespunde unui mod propriu de infelegete a realitdli dependent de nivelul inteligenfei sale 9i a operativi gdndirii. Starea de "copil", ca cea mai veche formafiune Ego-ului, se diferenfiazd, in substdrile de "copil adaptal "copil rebel" qi "copil liber". Stlrile menlionate corespund, evident, concepte descrise de psihanalizd, de Super-Ego (instanga normativ valorizatoare qi moralizatoare), Ego (instanla bazatd

METODOLOGIA CERCETARII

VizAnd cre$terea nivelului performanfei prin


itlcntificarea resurselor biopsihice latente qi prin intervenlia ililtrenamentului autogen cu preconizat efect reglatoriu qi lutoreglatoriu, am folosit drept lot de subiec{i echipa de gimnasticl ritmicl sportiv[ a Clubului sportiv qcolar nr.l rlin Constanfa, condusd de antrenor Damian Mirela, echipd t'ompusd din l2 gimnaste de l3-14 ani (la data declanqdrii r'xperimentului), angajate in activitatea de performanfd de t pinl la 9 ani. Sunt sportive de valoare ridicatd, fapt irlosta prin succesive titluri de campioane nafionale (pe cchipd qi obiecte) qi clasdri ?nalte in intAlniri internafionale tOarnpionatul mondial de la Atena din octombrie 1991). Cercetarea s-a desflqurat incepdnd cu februarie 1989, sportivelor aplic6ndu-li-se tehnica relaxdrii de tip itLrtogen dupd r-rn plan de acfiune indicat de noi antrenoarei. Introducerea unor noi acte comportamentale sau stiu'i nu se realizeazd evident, pe un "teren gol". Este rnotivul pentru care ?n momentul inifial al cercetdrii am 1r'ocedat la identificarea nivelului capacitdtilor lrsiho-motrice qi de personalitate (probe de tip Bonnardell pcntru nivelul senzafiilor tactile, kinestezice, rcprezentdrilor spaliale, apoi vttezd de reaclie, de execufie, t'apacitate de concentrare a atenfiei, la care am addugat rlcterminarea coeficientului de inteligenfd prin Matricele l)rogresive Raven, test complex de temperament, inventar tlc personalitate Eysenck - varianta A, test de echilibru cmolional F.M.Gauguelin, test de tendinfe psihoneurotice Woodworth-Mathews). Dar, pentru ca intervenfia noastrd sd fie oportund, sir urmeze drumul cel mai scurt qi sigur prin folosirea

principiul realitdtii) 9i Id (fincliondnd dupI principi hedonic), cele trei stdri ("plrinte, adult", "copil") fii prezenle continui in structura personalititii, interacfiu dintre situalie qi individ acfion0nd, prioritar in fa
Lrnei stdri.

Frecvenfa activdrii este datd de cantitatea de energ psihici pe care o posedd fiecare din aceste stlri ale Ego-ului, acesta putdndu-se vizualiza pe egogramd. O asemenea imagine a structurii personalidtii ne posibilitatea unei intervenfii oportune, preci oferd direcfionat in sensul energizdrii, stimullrii tezetvel nevalorificate, cel mai frecvent greu de dimension conqtient de individ, astfel incdt rdspunsurile organismu sd se acorde optim naturii solicitdrilor.

138

t39

procedat la apli chestionarului PAO, care, in final oferea posibilitatea a ne semnala dacd influenlarea a avut loc qi modificarea s-a produs la nivelul stdrii vrzate de noi conditriilor preexistente,

am

filve

lcle stdrilor Ego-ului, precum qi in funclie

de

structura personal it61i i.

Un control obiectiv exercitat asupra organismu ne permite, desigur, variabila fiziologicd care apreci efectul antrenamentului autogen exercitat de noi asu
aparatului circulator gi respirator. Au fost intocmite bisdptdm0nal protocoale inregistrare a frecvenfei cardiace (FC), frec respiratorii (FR), tensiunii ar-teriale (TA) in urmltoa ipostaze: valoarea inilialS in ortostatism, valoarea incdlzire, valoarea de efort specific, valoarea de efort dezvoltare gi valoarea dupd relaxare. Dupd insuqirea cdtre sportive a etapei minimale qi a etapei avansate antrenamentului, s-a procedat la inregistrarea indicatoril FC, FR, TA in timpul relaxdrii (minutul 5,10,20), vederea aprecierii gradului de automatizare a tehnicii relaxare.

ritn(d, asistenfd, evenimente colaterale. Chestionarul PAO ne-a relevat faptul c[ structura qi hlrtlul de a interacfiona al celor trei stdri ale Ego-ului la tgrrrrlive ne permite a ne baza pe acestea ca pe "seturi ple girtitoare " pentru facilitarea rdspunsurilor org ani smului It inl'luenlele sugestive, inlelegerea adecvat5, acceptarea tlrrcctd a formulelor, asigurarea acordului afectiv. Vom analiza cazurrle extreme pe care ni le oferd rportivele F.A. - cotatd de noi ca etalAnd cei mai buni pirrametri gi sportiva S.G. - mai refractard influenfelor irrtructive ca qi celor sugestive; ambele au aceeagi vechime
Irr llerformanfd.

Fth

Pb

Crh

CH

a!

-n

-3o G

g{

Vizdnd acelagi obiectiv am procedat


exami narea realizatd. pri
el

qi

la

ectrocardio graficd a sportivelor; inre gi strarea

s-a efectuat imediat dupd efort qi


n autocomenzi.

in timpul relaxdrii
Pth

illl ffi ff
Ph
A

ctb

cAd

INTERPRETAREA REZULTATELOR
Desfdqurarea cercetdrii reveld la cele dou[sprezece

-----

A+!o/tJbe

llie,c

lr@r F.A.

Fig.l - Egograma PAO - sportiva


sportive o dif'erenfiere a manifestdrilor comportamentale induse prin sugestie, funcfie de reactivitatea fiziologic[, de nivelul psihomotricit[1ii, de trlsiturile de personalitate, de
140

141

eelorlalte sportive, sd-qi dezvolte capacitatea


|tutoevaluare a execufiei gi nivelul de performanfd.
T9

de

t r
I

I L I I

t I
I

--"

/&ta tetbQ

Fig.2. - Egograrna PAO - sportiva S.G.

Sportiva S.G. are cele mai inalte valori pentru ttiuca de "copil rebel", ceea ce ne-a orientat c[tre posibilitatea valorificdrii acestui potenlial pentru cultivarea Ilrrativitdtii, a dorinfei de variafie expresivd, a spiritului opozant ca modalitdti specifice de lupt[ pentru victorie. Acoastd stare, stimulat[ pentru a se intrefine la nivel, viza, cuncomitent cu cre$terea cotelor pentru starea de "copil libcr" gi de "adult" urmdrind o mai adecvatd integrare in rislcmul cerinfelor de antrenament qi concurs, tenacitate qi rlecizii oportune. Egograma sportivei ne sugeredZd lrrtcrvenfii qi in sensul diminudrii valorii pentru starea de "lriirinte grijuliu" care-i reduce'capacitatea de risc, curajul,
Ittt'r'cderea

in

sine.

Sportiva F.A. prezintd, cele mai ridicate valori pentru starea de "copil liber", ceea ce corespunde

deschiderii cdtre influenfele externe, creativitate, asumarea riscului, dorintr[ de competifie, agresivitate, initriativd. Cote inalte sunt oblinute gi pentru starea de "copil adaptat", ceea ce-i perrnite incadrarea in regimul sever al pregdtirii in antrenament, suportarea situafiilor de a$teptare inainte de a intra pe covor, stdpdnire de sine, autocontrol. Ego-ul "adult", pe de altd parte, este qi el puternidysigurdndu-i sportivei capacitatea de urmdrire vigilentd qi perseverentd a scopurilor, capacitate de decizie raprdd., capacitate de obiectualizare a imaginii. Starea de "pdrinte grijuliu" este cel mai slab prezentat, sportiva fiind mai mult inclinat[ cltre spirit de rivalitate, dorinfa de a excela qi, mai pufin; de a se pune in slujba altora. Ego-ul de "pdrinte critic" are asemenea valori incdt permite sd sesizeze greqelile

"Radiografierea", de aceastd manierd, a structurii lrclsohalit[1ii fiecdrei sportive ne-a permis ca planul de Iulllenament propus antrenoarei sd prevadd pentru secfiunea "cxorciEii de imaginafie" conlinuturi adecvate sursei nrcrgetice asupra cdreia trebuie aclionat stimulatoriu sau irrhibitor. Modificdrile, chiar minime pe care le-am obfinut lrc incurajeazi asupra . potengialitdlii unei asemenea t rr lcrvenlii dirii ate. Intr-o proporfie, care nu este neglijabil[, inregistrdm rr corelafie pozitivI intre capacitatea psihomotric[ qi rrrgestibilitate, reflectati in valoarea indicilor fiziologici. lixpresivitatea comportamentului tn cadrul sugestibilitdlii rrrclude componente ale activdrii fiziologice, decelabile in rrrlnifestdri de tipul reactivitdlii senzorio-motorii, lrt'r'ceptiv-atenfionale, de gdndire.

t42

143

Valorile indicilor fiziologici FC, FR, TA obfi de sportive in momentul inilial al experimentului qi asimilarea tehnicii de relaxare de tip autogen relevl, qi semnificative diferenle individuale, exprimate atdt ritmul qi profunzimea invlldrii cAt qi in va
performanfei. La o analizd general[, indicii fiziologici FC, FR TA inregistrali dupd relaxare au valori ce corespund regldri optime: FC=19-66; nivelul senzafiilor kinestezi = 130-150, reprezentdri spafiale = 200-250, vitezd execufie = 1,44-1, 65-1,85, capacitatea de concentrare atentiei = 53-55-7. Permeabilitatea la acfiunea sugestivi nu exista nici in afara determinirii din partea dimensiuni relativ stabile ale personalitllii: temperament (tip activitate nervoasd superioard), introversie-extravers neuroticism, tendin[e psihoneurotice. Apreciem "sugestibili" subieclii la care valorile fiziologice reprezi

Sub aspect temperamental, subiecfii investigafi illrnr'(in tipului de sistem nervos puternic, forfa excitaliei IrrrcrrtCndu-se cdtre o sugestibilitate crescutd, in timp ce rl [ir relativ mai crescutl a inhibitriei (in cazul lh'grnaticilor) orienteazd sportivele de acest tip cdtre
f

nnrrsugestibilitate. AldturAnd particularitStrilor de dinamic[ t'urtical5 gi factorul intelectual-atitudinal: inteligenfa, cu rol

reflecatarea modificdrilor organice induse


antrenamentul autogen. S-au inregistrat ase modificari in mod soecific la subiectii "introvertiti"

p cu

activitate fiziologicd mai pronunlatd.

Subi

"ambivalenfi", cu o incredere crescutd in propria pe ii;i manifestd tendinla de independenfd, fapt ce-i face

lrctliator extrem de activ, face ca o inteligenl[ de nivel urpcrior sd corespundd capacitdfii subiectului de a infelege trrrsujul persuasiv gi sd-gi motiveze rafional acceptarea lui. adoptarea lf r ll'ormanfele cele mai bune in lurupoftamentului reglator le-a oblinut sportiva F.A. cu lut'licientul intelectual cel mai crescut, 95 centile. Interferenfe semnificative apar qi la nivelul h'rrrlinfelor psihoneurotice, care au evidenfiat in testarea ttrr(iirlI valori crescute pentru "emotivitatea simpld", la cele lrrsc sportive din l2 = 196-252, valori care se amelioreazi, trrlrltrd in limitele acceptabile ca urmare a autoregldrii rrrl',cstive, la nivel de 84. Cu toate aceste corecfii, variabila "t't'lrilibru emolional", apreciat[ in raport cu realizarea unei ritr('ini de dificultate crescdndd sub acliunea unor stimuli 1rr'r I rrrbatori, inregistreazd o abra perceptibill ameliorare.

M4loc eficient de obiectivare a

efectelor

rr | |

lIc n

amentu I ui autogen, di rij at pe fundamentul cunoaqteri i

greu segestibili. Aceeaqi atitudine de impermeabilitate evidenliazd qi subieclii "echilibrali", cu un nivel ridicat stabilitate emolionald gi control rafional, in raport cu

"neurotici", sensibili
f av

qi

anxioqi. Condilia

neuroti
en

orize azd as pec tu I dezo r ganizator al comportam prezenta unor surse principal perturbatorii.

reprezintl qi electrocardiograma care, irrr;rlizatl comparativ la cele doul sportive, revell rr'rrrrrificafii diferite pentru segmentul ST supradimensionat r (' rrpare ca o caracteristici pentru sportivii f. bine
',t;rlilor Ego-ului

il

tu I u i

rnlr'onali (F.A.) sau segmentul


1r;rrticularitate

ce

caracterizeazd

un grad inferior

ST

subdenivelat,
de

,lrrlrcnament (S.G.).

144

145

CONCLUZII

N'I'ELIGENTA MIJLOCIRE TRANSFORMATOARE IN ()BTINEREA INALTEI PERFORMANTE SPORTIVE


I

Analiza stlrilor Ego-ului permite interve

reglatorii a proceselor psihice, cu deosebire la sportivii clificult[tri de adaptare sau hiperemotivitate; - Folosindu-se de indicatorii relevafi chestionarul PAO intervenlia sugestivd nu este oarbd, vrzeazTa un element structural al personalitdtii identifica - Sportivii angrenatri intr-o asemenea inte clevin mai sigLrri pe sine, descoperindu-qi rezerve pe c nu Ie intuiar,r cd le defin; - Ginrnarstele au demonstrat, in urma practi antrenamentulr.ri aritocen o mai crescutd receptivitate f cle exigentrele antrenoarei, ntai rnultl toleran[I in relalii de echipl; - Limbajul sugestiv. folosind tormuldri pozitive nu cle interdiclie, stimuleazii personalitatea, tendinIa afirmare, atdt de necesard in actul competifional; - Reflectarea unui potenfial energetic mascat, later necongtiqntizat r;i eviderr[ierea posibilitdlilor de valorifica a acestuia, deschide o perspectivl optimistd asup disponibilitltrilor umane, at0t de exigent reclamate de inal perfonnanlir sportivL

"Singura. speranlir pentru o unitate permanentd a omenrrii este aceea de a se conduce prin inteligengd, prin cultivarea ei. printr-o educare a inteligenlei tuturora gi printr-o educare a inteligengei fleciruia".

G. Thomson

intruclt orice mijloc sau tehnicd de influenlare se lrllcseazl unui om cu o personalitate distincti qi are in lt'rlcre folosilea tutLrror condiliilor sale interne pentru rlt'siivdrqirea lui, devine necesard studierea sportivului r;i rlrrrtr-c.r viziune psihologicl, aceastl lstiinll pulind dirija
'rli rr

interior" performzrn{a.

unor rrrrlclungate dispLrte qi cercetirri, iar ternrenttl este prezont nLrnreroase lucrlri qi publicalii de largir circulalie,

Cu toate cI

inteligenla face obiectul

Irtt'r'atura de specialitate nu ne of'er[ incl definitive qi lorrvingirtoare rirspunsuri asupra naturii gi clezvoltlrii ,rr't'slei variahilc psihice. Unii autori considerit cir a vorbi despre inteligenfi trt'lruie sI nc raportlm la cLrnoa$tere, fr"rncfionalitate rrrlclcctuall, rnteligenfa fiind apreciatl ca "iltstrument de lrrrroa;tere". In acest sens A.Binet aratl cir "inteligenga, r orrsiclerat[ inclependent de lenomenele de sensibilitate qi r oirr[ir, este irrainte de toate o'facultate de cunoaqtere cal'e ,'rlr: incLeptatir cittre lumea exterioarl qi care lucreazd s-t'r rct'or-rstituie in intregime cu a.jutot'ul unor fragmente care ',rrrrt clate". irr acceagi viziunc se aliniazd qi concepliile lui l .( iIaparicle, A.Lalancle, Floriarr $tefdnescu-(iolurgir care

cd, inteligenfa inglobeaz[ toate funcfiile sau ^preciazd procesele psihice care au ca obiect cunoa$terea - senzafiile,

memoria, imaginea, infelegerea, conqtiintra. Desigur, intr-o viziune modernd inteligenfa nu poate fi redusd la o surntr a proceselor intelectuale, clar nici nu poate fi apreciatd in afara lor, refinem, insd, ca cea mai adecvat[ conceperea inteligenfei ca funcfie de integrare, de organizarc a proceselor psihice, de structurare gi de coordonare a acgiunilor intelectuale. Au fost identificate qi alte puncte de vedere in definirea inteligenfei. Astfel, incd din l9l2 L.Terman iifirml cI "un individ este inteligent in mdsura in care este capabil de a gindi abstract". In acest sens P.Janet ne demonstreazl prin variate mijloace practice cI activitatea mentall este contruit[ din operalii care provin, genetic, din interiorizarea acfiunilor practice. In abordarea operatorie a inteligenEei existl pericolul confruntdrii inteligenfei cu gindirea sau cu operafiile ei. De aceea trebuie avut in vedere faptul c[ inteligen]a asigur[ doar modalitdtile de funclionare a gdndirii, de operare concretd cu produsele acesteia; un mod inteligent de operare cu Lln volum de informalii asigurd qi o eficienld sporitd in activitate. Inteligenla mai este apreciatl qi ca o conduitd pe niiisurd, care fine seama de circumstanfe. Aceasta implicl noliunea de raporturi sau de relafii; vorbind de natura adaptativd a inteligenfei, J.Piaget apreciazd' cd "adaptarea trebuie caracterizald ca un echilibru intre acfiunea organismului asupra mediului gi acfiunile interne".

rl' rraturl organicd, ci de natur[ comportamental6 gi se vor rrrrrrrif'esta in orice formd de activitate: rezolvarea de I'robleme, invdgare, in relafiile cu oamenii etc.
Din punctul de vedere al psihologiei personalit5lii rntt:ligenfa este considerat[ fie ca o aptitudine generald r, orrceplia sintetist[), fie ca un sistem de aptitudini { r ( }nceplia analistd). Incercdnd o sintetizare a punctelor de vedere , nuntate putem accepta inteligenla ca o aptitudine generald ,r lrcrsonalitdtrii, avind ca funcfie stabilirea de raporturi, { rl)(:r'area cu informalii, organizarea qi sistematizarea , rpcrienfei intelectuale in vederea adaptdrii cognitive la ',rtrrafii noi gi a stabilirii unr,ri echilibru cu mediul fizic Ai ,,,rt'ial. Trebuie, in acelaqi timp, s[ concepem inteligenla ca r r proces dialectic, progresiv, constdnd in construcfii, t'('ncralizdri, diferenlieri, coordondri de scheme psihice, , ()ntportamentale. Procesul acesta respectd anumite legit[fi rrtcrne - ca orice proces de dezvoltare organici - dar este, rrr acelaqi timp, determinat de condiliile de ambianfd, rk'oilfece asimilarea qi acomodarea sunt, in ultim[ instanfd, rlrctate de experienfa practicl, de insuqirile obiectelor qi l,'rromenelor, de condiliile de viaf[. Care este aportul inteligenfei in oblinerea 1,t'rl'ormanfei sportive? Psihologic, situaliile din cadrul , r'nipetifiilor sportive trebuie privite ca probeleme. Dupd l'lrraisse "orice situafie in care rdspunsul nu poate fi dat
rrrrcdiat constituie o problemS. Subiectul trebuie sd ,'rploreze situalia gi sd gdseasc[ in mod activ o solufie. El rrrr poate sd ajungd la aceasta dec0t folosind un circuit lung i irr-e So opune circuitului scurt al rdspunsului reflex sau .rrrtomat". Rezolvarea optiml a problemei - in cel mai scurt

Conduita inteligentd prin care se exprimd adaptarea superioard a organismelor la mediu se realizeazd' prin mecanisme de acomodare qi asimilare care, insd, nu sunt

148

149

timp qi pe calea cea mai scurtd - presupune inteligenfd. Pentru jocurile de echipd, spre exemplu, pasa mingiei, dribligul pdnl la gisirea unei solufii favorabile a guta la poartd presupune o problem[ de rezolvatl
impiedicarea adversarului de a gdsi posibilitatea de a ma puncte constituie, de asemenea, o problemd. Situalia tacti este o permanentd cdutarc, individualS sau colectivd, avd ca scop glsirea unor solulii favorabile in vederea marcdrii de puncte sau anihilarea gansei adversarului de a marca, Dar atdt gdsirea solutriei clt qi concretizarea ei presupun stdpinirear perfectl a mijloacelor tehnice, cuprindere situatriei tactice, cunoaqterea coechipierilor, anticiparea irrten{iei adversarului, capacitatea de concentare.

acest scop ne-am folosit de un lot de subiec{i rr'lrrezentat de membrii componenfi ai echipei de handbal 'lliclrotehnica" Constanla, ce cuprinde 16 sportivi, cu o virlstd intre 18 qi 31 de ani, cu o vechime in activitatea rlrortiv[ de performanlI intre 4 gi l5 ani. Sarcinile cercetirii s-au inscris pe urmltoarele

in

lrloclii:

numeroaselor situaf ii in care solutriile tactice gi chiar comportamentul tehnic au fost obtrinute pe baza impliclrii profunde a factorului inteligenfi. Numeroase ipostaze de faptul cI in -1oc, in competilii sau antrenament, au relevat sitr,rafii identice sportivii au Lrn comportament diferit, ca de pilcl[: un sportiv cLl o constrtugie robustit r;i o tehnicd sr-rperioarl are Lrn contportament schematic qi mai pufin ef icient, falI de Lln sportiv cu aceeaqi pregltire tehnicd dar cu o capacitate de prevedere, de anticipare ;i de solulionare rapid[ a situaliilor', ceea ce il face deosebit de cl'icient pentru echipl. Pornind de la aceastl observafie ne-am propus sd iclentificlm atributele definitorii ale inteligen{ei spotive qi si-r clemonstrdrn experi mental corcl atri a coefici netu I u i ri dicat de inteligenfr-r cu un comportament tehnico-tactic de nivel ridicat.

Faptele

de observalie ne-au permis

sesizarea

identificarea celor mai semnificative situatrii de lo(: care implicd qi solicitl participarea inteligenfei; - determinarea notelor caracterisitice ale inteligenlei rpotive qi raportul acesteia cLr inteligenla generald; - stabilirea coeficientulr,ri de inteligenll individuald precum Eii a unor 1rc baza unor teste psihologice clasice, Icstc elaborate de noi; - stabilirea coeficientului de corelalie intre nivelul rle inteligenlii individual gi eficienfa in joc;

'-

cultivarea la sportivi a capacitdlii de ;rrrtocunoaqtere a nivelului de inteligenld qi dirijarea

t'rrorgiei psihice, in cadruljocului, cltre solufiondri rapide, r'l iciente, originale; - orientarca interesului componenlilor echipei cltre rt'alizarea, cu precddere, a unui joc "inteligent", cu faze ('irre sI sLrrprindl adversarul prin originalitate' spontaneitatea soluliilor qi eficienta acestora.

Metodele de cercetare:

Observa{ia am aplicat-o la antrenament' in lompetifii qi in afara terenului propunindu-ne surprinderea r'omportamentr-rlui sportivilor in variate ipostaze: in atac, rrroclul personal in care efectueazd pasarea nringiei, modul

t50

l5l

in.care aruncl la poartl, cunt acfion eazd,inainte de a I mingea gi dupl ce a transmis_o coechipierului, rnoAui ef ec.tueazd. dri b I i n gu I g i depdrs i rea indivi du al I, modul se demarcl, comportamentul in aplrare.

- Convorbirea directi am realizat_o cu sportiv in parte c6t gi in grup, solicit6nd din subiec{ilor exprimarea opiniei asupra modului in realizat solufionarea eficientd sau mai pufin efici unor situafii de joc. Am urmlrit surprinderla gradului conqtientizare a unor atitudini motrice, i; vede
generalizdrii lor.

liirrrc video-spafiald formatd din 50 de itemi. in rhlcrnl din test solicitd serieri sub formd de imagini, sau in tr'lro de,criterii pe care sd le descopere subiectul probelemei' a r,'iir., ,le o anumitd strategie de abordare i,, rezolvarea itemilor subiectul trebuie sd releve caracterisitici qi a opera ln;,,,.itut"a de a extrage anumite sau abstragerea qi anticiparea unor relafii'

'l'cstul H.J.Eysenck este de o cuprindere ;i ca531oU1.,Oe rlrle xitate mai mare, noi ne-am 9t]tltul Situaliile-

it,',,."rt"u

Testul cuburilor Kohs - se utihzeazd pentru Proba este lcrlitt'ea factoryrlui spafial al inteligenfei'

- Teste de inteligenfi. Ne_am orientat spre o s de teste neverbale deja cunoscute in practica fsiholo experiementale: Testul Raven, testut H.J.Eysenil Testul Kons gi un set original de probe de inteligenli,
Testul Raven Matricile progresive Raven) cuprinr 5 serii diferite , de ra A ra E, fiecare serie fiind aridtui din 12 figuri geometrice, ordonate potrivit unei dificultlli progresive. Sarcina subiectului este de a alege .."u ., lipsegte dintr-o serie, din 6 variante: este vorba de a proba capacital"ea de anarizd, abstractd privind forma qi oetatiite, doui dimensiuni in progresie orizontald gi verticall. Se apreciazd, cI Testul Raven opereazd, cu depistarea similitudinilor, soricitdnd organizarea crescutr a cdmpurui perceptiv, capacitatea de a analiza gi organiza mental, elemente componente diferenfiale, utilLdnd operagii perceptiv-logice.

sunt colorate lrrrrccputd pebaza a 9 cuburi ale cdror falete mai combinarea Prin trr llb r;i rogu, in configuralii diferite' complexitate rrrrrltoicuburi se oblin 10 configuralii a cdror

,'r.;te progresiv. iroba mdsoar[ expresia analiticd


rrrtcligentd.

9i

mai ,r,,ictic6 o ganOirii conceptuale pAn[ la nivelurile cele de rirlicate, strucutra spagial6, nivelurile mentale' tipul

Facem ptecizarea cd rezultatele pentru toate aceste

l|.0itestedeinteligen![nusuntfuncfiedefactoriculturali,
scolari sau exPerienfd.
o Set original de probe de inteligen{i Am folosit baterie de probe care m[soar6: capacitatea de reaclionare concretd, comprehensiune, organizatea cunoqtinfelor

anterioare, capacitatea de reactualizare rapid[ a qi reprezentdrilor spafiale, spirit critic' infelegere


ralionament abstract.

Probelesolicit[subiectulinuirmdtoareledireclii: - pe baza anahzei perceptuale sI-qi organizeze


153

t52

mental elementele componente diferenfiale gi s[ depistezo figurile corespunzitoare modelului dat (in setut A);

Analiza rezultatelor obtinute

- solicitarea, pe baza operaliilor perceptiv-logice de eviclenliere a elementelor de asemdnare, de deosebiro abstrase mental din intregul concret, sd se continue o serie datI, sI se elimine un obiect care nu se poate inseria (in setul B); - pe baza reprezentlrilor spagiale qi a operdrii intuitiv-logice asupra unol caracterisitici date, sI se sintetizeze tipurile care redau un ansamblu general (?n setul

Metodele menlionate ne-au permis stabilirea r'ocficientului se inteligenfl pentru fiecare component al r't'lripei "Hidrotehnica" Constanla, evidenliindu-se
rlil'erenfe semniflcative de nivel, coeficientul de inteligen![

ob[inut variind de la "foarte slab" la "deosebit de bun". ,\ceste diferen{e le punem in legdtur[ cu capacitatea ,liscriminatorie qi de sintezd, posibilitd;ile de organizare lr

c);
operative a gdndirii se cere sLrbiecfilor si-r rezolve situalii concrete date (in setul D);

- pe baza capacitlfii

stlirbaterea labirirrtului care este adaptat specificr-rlui .jocului de handbal, care solicitl calitlti ale
reprczentdri I or spaf iale, capac i tate de
si

rrrarterialului perceptiv, operativitatea gdndirii gi ( irpacitatea sa integrativd, adaptabilitatea rapid[ ;i r(rzolvarea eficient[ a situaliilol' cu care se confruntd. La nivel global, echipa reahzeazd, ?n procente, o vrrloare de 37,5o/o ttn coeficient de inteligen{d ridicat, ce ('()respuncle calificativlui "f.bun", in procent de 29,14/o
corespunde ", " reprezentat este normal" ificativr"rl .irl ificativr-tl ui bun cal lc 20,3a/o, iar calificativul "slab" de 127a. Dilerenfiat' pe lcste, imeginea rezultatelor se prezintd in ANEXA nr.2,
"

rapidl la situatrii concrete, atenfie distributivd

ntezd, adaptabi I itate


gi

rrivelul coeficientului de inteligenld

operativitate a g0ndirii (in setul E); - se solicitd capacitatea de abstractizare gi generaltzare, capacitate de organizare a unui material perceput, capacitate integrativir a gAndirii (in setul F). Testul se aplicl individual, intr-un timp care variazia cle lzi un minut (setul A), trei minute (setul B,C,E,), patrut minute (setul D), cinci nrinute (setul F), respectdnd gradul cle dificulate al probelor (vezi ANEXA nr.l). S-au acordat umdtoarele puncte: pentru setul A=8 puncte, pentrLr setul B,C,D cate 9 puncte, pentru setul E=3 pLrncte, pentru setr,rl F=21 de pr,rncte, iar calificativele au fost distribuite astfel: de la 2 puncte la 20 puncte = calificativ SLAB; dela2l puncte la 40 pr-rncte = calificativ BUN; de la 4l puncte la 60 pLrncte = calificativ F.BUN.

lig.l ,2,3 qi 4. Unul clin obiectivele celcetdrii noastre fiind acela al rtlentificlrii coeficientului de inteligenlI al fiecdrui spoftiv i, r-nai ales, al modului in care acesta se manifestd in t'onditriile concrete ale situafiei de joc, vom prezenta, in ('ontinuare, in mod analitic .iLrcltorii, potrivit punctelor de
vedere men[ionate.

earacterizeazi pe sportivul G.A.: la Testul Raven - 95 ccntile, calif icativ "deosebit cle bun", la Testul Eysenck(1.1. = 135, calificativ "foatte bLlll", la Testul cuburilor l(ohs, proccntr-rl cumulat este de l00a/o, calificativ

Nivelul cel mai ridicat de inteligenf[ il

154

t55

inteligentd "deosebit de bun", la Setul original de

56

p"*",

"foarte bun"' Jucdtgtt :tj:,,|:f:i t ""fificativ qi pe inter, se remarcd prin calit[1ile ;"ntru G;i;; d?11-.,:: fizice, aspect somatic iavorizant' :::: evidenliate i"a"*a".ti deosebitd qi for16 remarcabil[' p-.:t: majoritatea urun"erite la poartd. stdpaneqte de aruncare t"ttni." de prindere qi pasare a mingiei' tehnice necesa poartd; abif in apliiarea procedeelor bund in teren' in j< angajdrii pivotului; orientare foarte tl"lill rapid ::lut:i manifest[ capacitatea de a surprinde
p.teren' discriminea zd,totceea ce se int0mpld

O notd a inteligenlei cu implicalii in tealizatea rrl'icientl a acliunilor de joc este comportamentul lntischemd. in declanqarea combinafiei .tactice "pivot in
t'ontru", jucdtorul G.A. aflat pe postul de inter dreapta, irrlocuiegte angajarea obiqnuitd a centrului venit sd lrrimeasc[ mingea pe ldngd blocajul f[cut de pivot, cu irrrgajarea pivotului rlmas liber in momentul cAnd lplrdtorul lui direct se elibereaz[ de blocajul fdcut de pivot 1i intervine la jucltorul care urmeazd sd primeascd mingea, cr-:ntru, mod de acfiune mai pulin folosit, dar dovedit rloosebit de eficient. O.A., un alt jucdtor, a primit la Testul Raven - 95 ccntile, calificativul "deosebit de bun", la Testul Eysenck(J.1. = 732, califrcativ "foarte bun", la Testul cuburilor Kohs, procentul cumulat este de 96,17o, califieativ "foarte

favorabile dacd coechipierii se afld in situaliipt"1?::i-li:

qi;turu*rntul dinamic al jucdtorilot ?in observalii

pute

#;6;;

modul de declanqu:t t:.u!.it-u, ?^::t:-::t:" spre extrema *u"utui, cAnd, printr-o pas[ bine dinjatd cel mai scurt c mai bine plasat[, descoperd drumul a inteligenlei sal finalizare. O altd formd de manifestate in joc este gindirea - diverg.entd' TLt^f:-:?'?^t:ii :,tn';;";-un3, *urtiple relalii c.e ar putea fi folosi pentru solulio narea eficientd t" T1 *""., numenca -1?:,::l^.U"., ur"*"n"u siiualie o surprindem in superioritatea de solutrii pe in atac a echipei, in care, din multitudinea pe aceea cu qansele cele m carg le intrevede, o alege "n, i" pildd' angaiarea oportund mari de reuqitd, cum ar in pozilie centrald,in extremei stingi apdrut6, surprinzdtor' a locurilor celor doi spaliul creat prin schimbarea ritmic[ pivoli (vezi ANEXA- nt'i, fie:l) realzatd p i;'* ;t; ;;;acitatea sa liscriminatorie' permite. t"?1"11,":-j baza vitezei perceptuale care-i jocului'. *ptAi,.," qi ixactiiate a configurafiei :"'.1"-1t": neaqteptat' o interceplt realiza' poate care in momentului

lrun", la Setul original de inteligenfl - 46 de puncte, t'llificativ "foarte bun". Este folosit pe postul de extrem[ stingd ;i, uneori, pe postul de inter. Este suplu qi abil in rniqcdri, posedd o foarte bunl indemlnare specificd care-i
lrrciliteaz[ executarea unor procedee tehnice de mare finefe ;i subtilitate; se remarcd printr-o marc vitezd' de execufie, cit gi vitezd - explozivi de reacfie; are miqcdri rapide qi sigure in teren, este dinamic, cu pdtrunderi surprinzdtoare 5i hotdrdte. Atributele nivelului ridicat al inteligenfei, tloterminate cu testele folosite de noi, se concretizeazdin solufionarea rapidl a situaliilor noi: in momentul in care sr: angajeajd in aruncarea de pe extremd qi unghiul mic, rtrsizeazd pivotul in pozilie favorabild centralS, gAndeqte un rrrod de a-l pune in valoare pe acesta qi inlocuieqte iu'uncarea cu o pasd datd pivotului. Conduita sa inteligentd

P":ttj"":i:3:gt::

157

este, de fapt, o conduitd eficientd, pe mdsura situaliei concrete. Modul in care iqi dirijeazd energia psihici in

"N

activitatea sportivi

se reflectd in

originalitatea in

I
{
{
,{

manifestarea conduitei tehnice; pentru sporirea eficacitdEii arunclrii la poaftI ,si surprinderea portarului a creat o

modalitate originall de finalizare pe contraatac prin'!

procedeul de aruncare din sdritr"rrl pe la spate; ?n momentul l ?n care jucltorr"rl se afld in atac qi apdrdtorul sdu direct I practicd un marcaj strict, zrgresiv, el surprinde exact momentul intervenfiei acestuia qi simuleazd un fault foarte tare (arbitru, de cele mai multe ori in astfel de situagii, dicteaz'|d eliminarea adversarului pentru 2 minute). Un alt atribut al inteligenfei sale este capacitatea de reactualizare ' ir unor experienfe pozitive trecute, folosite oportun cAnd acestea se impun ca unicl solufie: depdgirea individuald cu bralul pe deasupra aplr[torului - cdnd acesta are o talig r-nicI - este semnificativd in acest sens. B.S. obgine la Testul Raven - 95 centile, calificativul "cleosebit de bun", la Testul Eysenck-Q.I. = 129, calificativ "bun", la Testul cuburilor Kohs, procentul cumulat este de 96,1o/a, calificativ "foarte bun", la Setul original de inteligen[rd - 46 de puncte, calificativ "foarte bLln". Este conducltorul cle joc al echipei, avdnd capacitatea de angajare eficientl a fiecdrui jr"rcdtor gi de valorificare a intregii sale experienfe sportive. Capacitatea cle anticipare este modalitatea fundatlentalI de manifestare a coeficientr.rlui sdr,r de inteligenfl in joc, care ii permite sI abstractizeze qi sd clesprincll ceea ce este esenfial ?n sitr-rafia de joc ii, pe aceastit bazi, sI prevadl evolLrfia Lrlterioarl a acestuia gi sd influenleze intervenfia pertinentd a.jucltorilor. Atnintint sitLralia cle superioritate nunlericl in
l

atac cand intuim ca favorizantd pentru echipi depdqirea unui apdrdtor mai slab, dirrjeazd" verbal plasamentul pivolilor, astf'el inc0t jucdtorul rnai slab in apdrare, al echipei adverse, sd r[mdnI fdrd sprijin din partea coechipierilor preocupali de marcarea celor doi pivofi, pentru a-l ldsa pe atacant in situalia de "unu la unu". Notele semnificative ale lui B.S. ii permit adoptarea unui comportament original, de tip antischem[ care se opune, clepdqind prin gradul de eficien!6, schemele cunoscute. Sugestiv din zrcest punct de vedere considerdm a fi conduita jucltorului pe pozilia de centru ?n momentul cAnd se declanqeaz/a atacul cu pase pe pdtrundere succesivd de la extrema dreaptd, iar mingea ajunsi in posesia lui nu o rnai paseazd interului-stAng angajat in pf,trunderea spre poart[ pentru a primi mingea, ci o transmite direct cxtremei stenga af'latI in pozilie favorabild de finalizare se realizeazd un r-rnghi mare, creat prin deplasarea apdr[torului rlirect lateral dreapta pentrLl a-l ajuta pe aplrltorul care lirspurrde cle interul care in mod normal ar urma sd prinreasc[ migea (vezi ANEXA nr.3 tig.2).Inteligenfa ca irrstrument cle rer-r5itd se mlsoard, de fapt, prin conduita e{'icientd in joc, ilustratl de B.S. prin posibiliti4ile rezultate in unna cirLrtdrii celui mai bun plasament pentru rlcclanSareu clcplrsirii, conjrrgat cu a$tepl'area 1i sesizarea ;l'rspunsului apit;irtorulr,ri, coldLritl care este o obiectivare a capacitltii jLrc[torulLri de a.iudeca rapid situa!ia qi a clabora schente proprii de acEir:ne. A.N. obqine la Testul Raven - 50 centile, calificativ "normAl", Ia Testr-rl Eysenck-Q.l. = l2l' calificativ "bun", la Testr-rl cuburilor Kohs, procentul cumulat este de 90,34/o, calificzrtiv "fttarte bun", la Setul original de inteligenfl - 43

in condilii de adversitate. Domeniul de manifestare


nivelului ridicat al inteligenfei este acela al originalit conduitei tehnice, exprimat prin caracterul neuzual gi vari al procedeelor de aruncare la poartd: aruncare din plonj pe braful de aruncare. Capacitatea de a surprinde relaf spafiale caracteizeazd, inteligenla lui A.N. ceea ce

de puncte, calificativ "foarte bun". Juc[tor cu o foarte robustd, puternic, cu o vitezd bunl de execufie, un dezvoltat sim! al plasamentului in joc, foarte eficace arunclrile la poartd din plonjon, capabil s[ arunce la

Ir.pctate m0mente in care mingea transfnisfi clc trricrceptatd de adversar. Datoritd incapacit[1ii de n itldoctt

el $

l'osl

uil clircernlmdnt fiecare situa!ie, conduita sa tlcvilte

ill rilcl'icientd prin numdrul mare de ratdri: se angajeaz[ sau nefavorabil este iuilncal-ea li poartl chiar dacd unghiul pozitria de orun.u." dezavantajoasd; in momente de

o impresionantd stare de vigilenld pe teren, receptarea promptd a tuturor intervenfiilor adeversarilor; realizarea unui bun plasament, elaborarea unei strategii personale de demarcaj.
permite

.,,p"iioritate numericd aruncd neinspirat, f[rd for16 9i pr.r:cizie, surprinzdndu-gi coechipierii. Lipsit de capacitatea ,t. u-qi dirija energia psihicd pentru oblinerea unor reacfii ;,,l"cvate, iurprinde prin numlrul crescut de greqeli de joc semicerc' tehnicd dublu clribling, paqi etc.), greqeli.de

U.R. a oblinut la Testul Raven - 10 centile' t'irlificativul "f.slab", la Testul Eysenck-Q'I' = 114'
t.alificativul

;ritlundere forlatd).

calificativul "slab", la Testul Eysenck-e.I. = 106, calificativ "slab", la Testul cuburilor Kohs, procentul
cumulat este de 86,5Vo, calificativ "normal bun", la Setul original de inteligenfd - l7 de puncte, calificativ "slab". Este folosit pe postul de extremd-dreapt[ qi, uneori, pe inter-dreapta. Este bine dezvoltat sub aspect somatic, mai pufin mobil qi indemAnatic, reac{ioneazd uneori lent, tardiv in situaliile de joc. Are un comportament rigid, inflexibil, schematic, fdrl posibilitarea de adaprare rapidd la situatriile nea$teptate ale jocului. in desfdqurarea jocului, dacd unul din coechipieri incearci o actriune cu scopul de a-i crea pozi[ie de qut, reactioneazd tardiv, l5sdndu-i adversarului

S.A. obline la Testul Raven - 25

centile,

,,normal", la Testul cuburilor Kohs, procentul ('umulat este de 84,60/o, calificativ "normal bun"' la Setul rrriginal de probe de inteligenll obfine 2l de puncte' ,.illificativul "bun". Este un jucdtor folosit pe postul de inter stinga. Are aspect robust, cu o for[[ deosebitd' tehnici rnanifestatd in arunclrile la poartd, posesor al unei in corecte qi al unei indemAndri bune' in joc este surprins elabora a de situatriile inedite, manifestind incapacitatea solutrii rapide, neputAnd renLlnta la schemele vechi de r:ontportament sportiv: in sitr.rafia in care pivotul este cea tlemarcat, el preferi sd arunce la poart[, deqi solugia

posibilitatea

de intervenfie. Direcfia g6ndirii sale

se

rrlaibundarfiangajareaacestuia.Reflectareanivelului rnf.eriordeinteligenldestelipsacapacitdliideanticiparea ce cvoluliei jocului qi a comportarnentului sportivilor' ceea


ilcletermindslprocedeze'neadecvat,dominatfiinddeideea l'inalizdrii. Un asemenea comportament, indeosebi in situafia de competifie face sd fie mai pulin folosit'

orienteazd convergent, fdrd a manifesta capacitate de a surprinde variatele situa{ii ?n ceea ce au ele caracterisitic fi, pe mlrura acestora, sd glseascl rapid solufii; au fost

160

l6l

antrenorul preferdnd forfei sale fizice, ^.afiname conduitei inteligente al altui sportiv. M.V. la Testul Raven a obfinut - 10 centi calificativul "f.slab", la Testul Eysenck-Q.I. = I calificativul "bun", la Testul cuburilor Kohs. cumulat este de 88,4Vo, calificativ "normal bun"" Ia original de probe de inteligenfl obfine 36 de pu
I

rlirijarea propriilor capacitdli fizice


l'i

vitaza de circulafie a mingiei, sensul de deplasare a iucltorilor in teren, valoarea relafiilor intre coechipieri qi

9i

psihice

cdtre

calificativul 'lbun". Nivelul de


c ar

inteligenfd

i mite azd, v iteza perc eptu al 5 q i pos ibi I i de a discrimina situafile ce reclamd o conduitd specifi fapt ce ar putea fi motivat, pe de altd. parte, qi prin li experienfei de joc. Sportivul este dotat cu calitdtri fizi remarcabile (detentd qi ?ndemdnare) care considerdm cd putea fi conduse cu atenfie de antrenor pentru a se pu obline compoftamentul aqteptat.
I

acterizeazd

ii

Situa{ii semnificative de joc care implici qi soticiti participarea i nteligenfei.


Specific jocului de handbal este manevrarea mingiei cu precizie gi rapiditate, rezolvarea promptd a situaliilor neprevdzute, din pozifii mereu diferite gi forme de deplasare variate. Comportamentul inteligent dispune de

acel coeficient de calitate care deterJnin6, in manifestarea .sportivd, in afard de integrarea de{lrinderilor tehnice qi tactice, sd se foloseascd de varietatda insuqirilor psihice, primul loc ocupAnd, desigur, inteligerlla, cea care face ca acest comportament sd fie permanent fqfional qi deosebit

de eficient. Inteligenfa sportivului permite acestuia o


la situafiile de pe teren, utilizdnd pentru aceasta, toate mijloacele care-i stau la indemAni: plasamentul lui,
adaptare

nalitatea agteptatS. . Analiza pe care am realizat-o ca urmare a studierii compoftamentului juc[torilor de handbal ai echipei "llidrotehnica" Constanfa, ne permite sd facem aprecieri sintetice asupra unei multitudini de situaEii ce au fost rpzolvate prin implicarea inteligenJei sau situagii in care conduita individuald a sportivului - tehnicd sau tacticd tlcmonstra un Q.I. ridicat. Apreciem cI situalia in care echipa se afld in faza a IV-a a atacului - atacul ?h sistem - ne oferd prilejuri rtrultiple de evidenfiere a conduitei inteligente. IncI in ttacul pozilional jucdtorul inteligent iqi organizeazd cdmpul jucdtori llerceptiv pentru a stabili relaliile necesare intre lclafii de for1d, staturd, plasament - relaEii ce vor fi irnplicate in elaborarea conduitei optimale in joc. Conside,rdnd inteligenla ca sistem de operafii, in asemenea momente se manif'est6 comprehensiunea, adic[ infelegerea, orientarea sportivului in circumstanlele concrete in care se afld. Pe bazd' de infelegere, conducdtorul de joc ?9i elaboreazd strategia de acfionare Lrlterioard. Conducdtorul de joc inteligent ajunge rapid la stabilirea acestei strategii i;i iqi obiectuahzeazd' aceastd capacitate prin dirijarea verbalI a coechipierilor' in faza propriu-zis[ a atacului in sistem procedeazd la utilizarea maximiill a experienlei stocate sub form[ de cunogtinle gi cle deprinderi sau la crearea de noi modalitdli cle reacfie impuse de situafii noi, nea$teptate din teren. O astfel de manif'estare, saturatl de Q.I. ridicat este aceea in

1b2

t63

care centrul, pornit la incruciqarea simpll spre in stdng, in momentul in care este pe punctul de a-i trans mingea, in loc sd i-o paseze, angajeazd, surprinzdtor pi demarcat, printr-o pasd de mare efect, printre picioare ( ANEXA NR.3, fig.3). Intr-o altd situatie, jucdtorul inteligent, pe vitezei sale perceptuale, surprinde cu uqurinfa qi exacti configurafia jocului, a relafiilor funcfionale dintre sportivi, credndu-se, pe aceastd bazd, reprezentdri cinetice, mobile, exprimate pe plan ideativ sub forma fazelor succesive, in virtutea clrora ac[ioneazd. Remarcabild este conduita conducdtorului de joc care se foloseqte iteligent do pltrunderile fdrd, mingie ale unor coechipieri pentru a-i pune in valoare pe alfii. . Viteza perceptualI conjugatd cu acuitatea binocular[ - care se referd la capacitatea sportivului de a distinge simultan doul situatrii diferite aflate la distanle diferite permite jucdtorului inteligent sI adopte o conduitl spontand dar deosebit de eficientd; in aceastd manierl aclioneazd, extrema-stdngd, in momentul cOnd echipa se aflI in atac qi mingea circuld in atac pozifional, care printr-o pasd peste semicerc reu;e;te si schimbe jocul pe partea opusi, la extrema-dreaptd pe care o pune, astfel, in valoare ?ntr-un mod foarle sirnpl_u qi eficace. Percepfia rapidd a configurafiei terenului permite, pe bazd, de analizd qi comparafie, stabilirea unor rela(ii spaliale in care integrarea conduitei sportive sI se facd adaptativ. O astfel de conduitd este aieea ?n care extremastdngl pusi in pozigia de aruncare de pe extreml, igi schimbd compofiamentul ?n momentul in care identificl pivotul liber ?n pozilie cenrrald, deci cu posibilitdli mai

trriui de a marca, pasdndu-i mingea. Nu poate fi conceput un comportutttclll intall$nt ln lllrra eficienfei acliunii, actul motric rculi?,ltl de rpHlV rurrnlrind un scop conqtient bine fixat: po$eiin nllngll' r'r'oarea raportului supranumeric, angajarea pivotulttl ;l nrarcarea golului. Un mijloc eficient de realizare a scopulul individuul[. l)rr)pus este reprezentat de acliunea de depdqire O altd acfiune eficientd este aparifia surprinzdtoare a unui ;rrcltor de pe semicerc in spafiul creat de blocajul fdcut de
p
r

vot.

Nota cea mai ridicatd a inteligenfei este conferitd de gandirea divergentd care oferd sportivului posibilitatea de ir investiga in direclii diferite, multiple qi variate, precum qi zi abandona, in acelagi timp, cdi ce se dovedesc sterile qi ineficiente qi de a adopta conduite mult mai productive' Noi am surprins o astfel de situafie in care interul-stdng, lansat spre poart[ in aruncare de la 9m qi atacat de doi inlocuind-o irdversari iqi modificd intenlia iniliald cu angajarea pivotului rdmas liber la semicerc. Constrins de caracteristicile fazei I-a a atacului contraatactul - pe o durat[ de 2-4 secunde, portarul irrteligent se adapteazd' tapid la situafia creatd pe teren, restructurdnd "din mers" cursul gdndirii sale qi efectudnd cele mai nea$teptate rdspunsuri la cerinlele jocului' este situa]ia portarr-rlui care, dupl ce a apirat mingea culege rapid informaEii din teren, sesizeazd' pozigia extremelor, a portarului advers qi a aplrltorilor 9i, in funclie de aceste variabile, Ianseazl saLl nu contraatacul. Spectaculoasl qi eficient[ este qi interceplia reuqitd cle juc[torul care iqi deruleazl operaliile de gAndire simultan qi, mai ales, inaintea adversarului' Pentru

164

165

asigurarea reu$itei acesteia se impune adlugarea remarcabile viteze de reactie si de executie. lnteligenfa sportivd conlucreazi gi este implicat[ inteligenfa generald, fapt demonstrat in calitatea acfiun ale ciror rezultate se inscriu la cote superioare, indi de obstacolele care se interpun in realizarea scopului. surprins, in observafiile noastre, o astfel de situafie, momentul fazer a II-a a atacului cdnd mingea ajunsd intermediar gi ar urma si o paseze la vdrful de cont acesta, anticipind intenfia portarului advers de a ieqi intercepfie, dtrijeazd, mingea direcl in poarta goald. La nivelul conduitei sportive inteligenfa obiectualizeazd in abilitatea controlului fiec[rei miqcdri, rapiditatea execufiei, coordonarea subtil[ a miqclrii, precizia execufiei, cu alte cuvinte, ?n capacitatea de control voluntar asupra sistemului muscularo-articular angajat in efectuarea unui act motric. Astfel putem constata cd acelagi procedeu tehnic poate purta sau nu incdrclturl inteligent[, potrivit eficienfei sale; acelagi procedeu tehnic poate avea un surplus calitativ - greu comensurabil, dar evident prin originalitatea sau spectacu-lozitatea aplicdrii lui. in cazul actelor motrice inteligente nota personalI este dominant[, ceea ce face greu imitabil procedeul respectiv. in acest sens, la echipa studiat[, este original6 qi eficientd aruncarea din sdriturl pe la spate, efectuatd pe contraatac, aruncarea din plonjon pe bralul de aruncare, simul[rile de fault sau oblinerea prin mijloace "subtile" a unor aruncdri de la 7 m. Finalitatea jocului este o rezuh.antd. a gradului de angajare a echipei in atac qi a strategiei qi oportunitSlii apdrdrii. Conduitei inteligente in apdrare ii este strdin[ duritatea qi acliunile nejustificate, avdnd ca atribute proprii

de Ff[lrrr|area, pe bazd' de analizd 9i sintezd, capacitate s[ in care nhtil|irctizare qi generalizare, a unui plan tactic

adversarilor qi ale Ftnnrz,c anticiparea acliunilor gdsirea celui mai bun i'rrt't'lripierilor, preocuparea pentru plusirrttent, initrierea qi efectuarea unor acfiuni utile qi in urrrrcrrrdanld cu faza de joc, reacfii rapide qi concordante
f tr nranifestarea

adversarului'

l'orcla{ie intre nivelul de inteligen{i qi eficien{a in joc

ln scopul verificdrii ipotezei noastre - dacd nivelul rlc inteligenld coreleazd' pozitiv qi strdns cu nivelul
motrice qi aspectul lrcr'lormanfei, independent de calitdgile

*,,rrratic
r.(}r.clafie

ut sportivului - am calculat

coeficientul

de

intre rezultatele obfinute la fiecare test aplicat qi llrcienfd in arunc[rile la poartd a fiecdrui jucdtor rrrr.cgislrat[ pe parcursul a l0 meciuri, folosind formula Slrcarman, intrucat numdrul cazurilor studiate este mic de irsornenea nu am inclus in calculul corelafiei tot lotul slrrcliat, deoarece nu au participat tofi la jocul de
r'ornpetifie.

Au

reeqit,

din calcul, urm[toarele valori ale

t,0cficientului de corelalie: pentru Testul Raven corelafia ('u performanla este de 0'9, pentru Testul Eysenck t'oeficientul este 0,72, penttu Testul cuburilor Kohs este 0,81 qi pentru Setul original de probe de inteligenfd
r:orelafia este de 0,68.
sLrbliniazd caracterul adecvat al testelor alese, ca qi aceea

Valorile oblinute sunt pozitiv ridicate, ceea

ce

posibilitdtii de mdsurare a inteligenfei sportive prin ,niiloace clasice dar accesibile, relevant[ pentru
161

cunoa$terea diferengiat[ a jucltorilor.

Note caracteristice ale inteligen{ei sportive gi raportul acesteia cu inteligenfa generali


Ideea centrald a cercetlrii noastre a fost aceea existenfei qi a determinirii unui tp specific de inteli care este solicitatd qi se manifestd in activitatea sportfv inteligenfd pe care o vom numi inteligenfd spoftivd, Q permite individului adaptarea la varietatea situaliilor motrice, prin utilizarea adecvatl a conditriilor interne ale persoanei. Desigur, fiecare ramurl de sport solicitd in mod particular inteligen!a sportivS, aceasta modelAndu-se potrivit solicit[rilor impuse. Se dezvdluie astfel, una din notele esenfiale ale inteligenfei sportive, anume capacitatea de adaptare situafional[, dezvoltatd pdnd la capacitatea de integrare, conduitl puternic congtientizatd care permite realizarea lelurilor urmlrite de sportivi. Ne permitem sI incerclm a da o definilie operativd (de lucru) inteligenfei sportive, a$a cum am putut generaliza o serie de trlslturi specifice din analiza ce am intreprins-o. Inteligen{a sportivi este o aptitudine complexi personaliti[ii dezvoltatd prin antrenament qi experien{i

Notele definitorii ale inteligenfei sportive reprezintl Iorme "cristalizate" de inteligenfd, dezvoltare in condiliile lctivit[!ii motrice, desigur pe fondul predispoziliilor crcditare; aceste predispozilii restructurate, in condiliile runtrenamentului, au la acest nivel de dezvoltare ontogenetic[, gansele cele mai mari de manifestare'

Viteza perceptuali subliniazd capacitatea


sportivului de a surprinde rapid, cu uqurinld 9i exactitate cOnfiguraliile complexe, dimensiunile, distanlele, relafiile lirnclionale intre sportivi sau intre sportivi 9i obiectul de jrrc. O asemenea capacitate favorrzeazd operafii analitice, rliscriminatorii de mare finefe care, in mod frecvent, scapd
rr

i ob i qn u i t; practic, sporti vu I inteli gent dezmem'bteazd situatria in care se afld intr-un interval de timp deosebit de lirnitat.
rn u I u

Rela{iile spa{iale' Sportivulul se raporteaz[ grermanent la un spafiu determinat pe care trebuie sd-l
cucereascd, cLl care se confrunt[. Se impune, deci, acea capacitate deosebitl de reprezentare a multip^lelor elemente ,pagiale intr-o formd dinamic5, funcfionald' in plan mental sportivul realizeazd o conjugare a raporturilor spaliale cu cele temporale, deoarece orice acfiune motric[, inainte de a fi executatd trebuie s[ qi-o proiecteze pe plan mantal, sd

proprie, constAnd dintr-o structurare qi dirijare eficienti a percep{iilor qi reprezentirilor spa{iale, o

o incadreze ?ntr-un spaliu qi timp determinat'

valori{icare originali a experienfei motrice, a in(elegerii func{ionale a unor rela{ii intre obiecte qi evenimente, cu posibilitatea transferului in plan comportamental (vezi ANEXA NR.4)

reactualizare oportuni a cxperien{ei motrice. Orice sportiv aflat in activitatea de Capacitatea

de

performanfd este definltorul unei experienle motrice, de rnulte ori dusl pdn[ la o adevdratd mdestrie' Dar intr-o

168

t69

situagie sportivd datr se poate impune reactualizareaacelor eleemente ale experienfei trecute care sunt cele mai eficiente gi carc garanteazd reuqita acgiunii. Aceastd capacitate este in funclie de valoarea energiei psihice de care dispune sportivul qi de modul ?n care gtie sd_qi dirijeze aceastd energie.

Comportament antischemi' Decurg0nd din necesitatea permanentei adapt[ri la situalii noi, conduita inteligentd a sportivului este aceea care ii permite

l."nun1ur"u sau depdqirea schemelor de acfiune bine fixate qi ralional[ printr-o formd nou[ dar 1i adaptarea echilibratd

poatd avea un comportament eficient trebuie s[ aibl acea remarcabild capacitate de a grsi rapid solufii pentru orice noud confruntare.

concepfiei multor teoreticieni conduita inteligent[ se mdsoar[ prin capacitatea de a elabora o varietate de rdspunsuri la varietatea situaliilor cu care individul este confruntat. Este cunoscut faptul cd, ,61n1." activitdfile umane, activitatea sportiv[, poate, este cea care poartd in sine ineditul, surpriza la tot pasul. pentru ca sportivul sI

Solu{ionirii rapide in situa{ii noi. potrivit

ioarte avantajoasd in circumstanfele impuse de situalia concrgt[. Sportivul inteligent este capabil sd elaboreze o rnultitudine de asemenea forme noi de conduitd care ii tsigurd reuqita in acfiune.

'Capacitatea de anticipare, de proiectare'

Se

in manifestarea deprinderilor motiice. Dintre sportivii care au aproximativ acelaqi bagaj


Originalitate
precizie

motric, cei dotafi cu inteligenfl se deosebesc prin capacitatea de a-qi elabora scheme sub forma uno,

insuqiri aie "materiei care gdndeqte". Se subliniaz[ unul ctintre atributele cele mai specifice ale inteligenfei generale, din care, inteligenfa sportivd este impregnat[' icela de a reflecta realitatea inconjurdtoare prin selectarea, refinerea qi abstiactizarea esenfialului qi prevederea' proiectarea, anticiparea a ceea ce urmeaz[ sd se intOmple' i r" cere sportivului ca procesele sale cognitive s[ ale clepdqeascI, de multe ori, deci sd anticipeze, pe cele dirija poatd sd-qi adversarului sau, anticipdnd, comportmentul in perfect acord cu ceea ce urmeazd sd se
int0mple.

spune despre inteligenfd cd reprezintd o intreagd gamd de

procedee de acfiune "bine gAndite" care au ca rezultant[ o

asupra fiecdrei migcdri, rapiditate in acfiune, incadrarea in sistem a unor miqclri evidenliatl printr-o indemdnare remarcabild, combinalii originale de procedee, creEterea gradului de complexitate al migcdrii. caracteristica cea mai generald care reiese este aceea a originalitrfii (nota personalr), rapiditate gi precizie.

qi un control riguros

intrefii activitag conqtiente simultan in variate direcfii pentru a surprinde o multitudine de informafii necesare

Gdndire divergenti.. Este atributul suprem al inteligenlei generale pe care il gdsim implicat qi in inteligenga sportivd, el fiind acela cate permite orientarea
inlelegerii qi elabordrii strategiei de acfionare. Gdndirea cliverfent[, prin caracteristicile sale fluiditate qi

sportului. Inteligenfa sportivl, prin caracterul sdu pafticular, fali de inteligenfa generald are o not[ de specificitate prin aceea cd ea se obiectualizeazl, prin conduita motric[.

originalitate, permite elaborarea unor rdspunsuri cu totul deosebite de ceea ce este frecvent, rispunsuri oportune qi fecunde care'reflectI forla psihicd a inidividului, garanfia unui comportament eficient. Un asemenea comportament I evitd tatonlrile, cdile sterile sau bIt[torite. Inteligenfa sportivl este o form[ particularl de manifestare a inteligenfei generale, este o formd de cristalizare a acesteia, dezvoltatd prin antrenament qi in cursul experienfei. Rezultd cI inteligenfa sportivI, ca qi inteligentra generali, se poate dezvolta, inregistriind transformiri calitative, fiind supusl unei modeldri, in funcfie de gradul de solicitare al acesteia. Nivelul inteligenfei sportive este, desigur, in funcfie de nivelul inteligenlei generale, aceasta din urml determindnd focahzarea energiei psihice cdtre domeniul specific al

ANEXA NR.1
Din figurile aldturate indicali-o pe acee& din care nu se poate forma un cub.

Decupaj, set original de probe de inteligen(d

172

173

ANEXA NR.

fig. I Testul n"n.n. Reprezentarda, in procente, a calificativelor obfinute pe echipi

tig.2 TestulH.J.Eysenck. Reprezentarea, in procente, a calificativelor ob(inute pe echipi

175

ANEXA NR. 2'

ANEXA NR.

fig. 3 Proba cuburilor Kohs.

Reprezentarea, in procente, a calificativelor ob{inute pe echipi

fig. I

fig. 4 Set original de probe de inteligen(i. Reprezentarea, in procente a calificativelor ob(inute pe echipd

tig.

176

ANEXA NR.4 V

fig.

g - Inteligenfd generald s - Inteligen[5 specificd (sportivl)

Notele caracteristice ale inteligenfei sportive gi raportul acesteia


cu inteligenga generald

t79

(.ORELATIA FACTORILOR DE PERSONALITATE CU NIVELUL EXECUTIEI TEHNICE $I REZONANTA ACBSTORA ASUPRA I'XPRESIVITATII COMPORTAMENTULUI MOTRIC I. CONSIDERENTE TEORETICE
pERFoRMANTEI
1. EXPRESIVITATEA

iN

- INDICATOR SPECIFIC AL

GIMNASTICA

nlrurcA

sponrlvA

. incerc0nd a depdgi cercetdrile anterioare, investigafia noastrd qi-a propus prin metodologia aplicatl pi prin interpretarea rezultatelor, elaborarea unei concepfii originale asupra organizdrii personalitlfii sportivului gi irrfluenfa acesteia asupra nivelului de preformangd, realizat. Structura personalitdlii o concepem ca pe un model
tle organizare gi ordine construit din
ansamblul
gi

integritatea informagiilor transpuse din realitatea externd prin procesul de recepfie gi prelucrare interioard. Structurarea personalitdlii sportivului inseamnd lransformarea experienfei anterioare in scheme cu valoare gcnerald gi restructurarea acesteia in modalitlli proprii de cxpresie. Formula individuall adoptatd situeazd sportivul pe rrivele variate de eficienf[. Cu cdt se afld pe o treaptd superioard cu atdt mai mult i se poate atribui o not[ de lutonomie, de libertate, de expresivitate, care determind sportivul sd se exteriortzeze intr-o manierd care ii este yrroprie, care-i poate reprezenta un adev[rat stil de comportament, prin care comunicd modalitatea in care a lcceptat qi interiorizat sarcina motricd qi confinutul rnesaiului muzical.

Factorii de personalitate implicafi acfioneail dinamizdnd in ,"nt direcfional comportamentul

conferindu-i acestuia randament crescut' vivacitate acliune, impresionabilitate, adaptabilitate emofibt prompti gi adecvatd. Efectele adaptative ale unui asemene4 io-pf nu*ent se datoteazd' tehnicilor-de control 9i reglle, de mobiloizare oportund a capacit[1ilor motrice intr-o un loc cellralt unitate in care dimensiunea afectivd ocupd distribuitd gi focahzatd' Marea incdrcdturd emofionald de consumat[ in funclie de structura sistemului personalitate al sportivei p face capabild de comunicare

acestuia, a dinamicii interne a personalitdlii. Deci stil personal de comportament"' Aceastd calitate se refer6 la aceea proprietate biotipici ce se sprijind pe un inalt grad de plasticitate qi de armonie a mijloacelor de expresie. In mare mdsur[ aceastd cxpresie este naturald, dar eainclude, fdrS indoiald, tr[sdturi clobdndite findnd de obiqnuinle de dexteritlli qi chiar de

rcliefeazd. qi impune mesajul; proieclie

in comportament

qi

rnai ales

in stilul

autocontrol.

ajunse 1a un Lficientn prin intermediul tehnicilor corporale' ?nalt nivel de execufie. Dimensiunea afectivit[tii iqi pune amprenta asupra ansamblului manifestdrilor personalitdlii, constituindu-Se

intr-unadevdratfactordeproductivitatecarecontribuiela ,ur1in"."u energetico-stimulatorie a oricdror obiectualizdri in itan motric lina tu cele elaborate, de tip creativ' Din cel mai general punct de vedere' expresivitatea

special, expresivitatea apare in ca o insuqire spiritual6 sportivd, gimnastica ritmicd complexd a gimnastei insum6nd capacitatea acesteia de a se adapta la situalii noi, de a-qi proiecta pe plan mental qi cle a exprima sugestiv, elocvent, prin migc[ri de inaltd tehnicitate qi fine[e, printr-un limbaj mimic adecvat, tr[irile, emoliile, sentimentele, generate de mesajul sensul
ruruzical.

in

ei

Dicfionarul individuald este calitatea de a avea o expresie' explicativd' enciclopedic al limbii romdne face o ptezentare

cornportamentului expresiv, comportament manifestat in fr;ncfie de caracterul muzicii: vesel, vioi, trist, melancolic,
ctc.

de expresie, in ultimd instanfd, reprezintl gradul inalt al comunicativit[[ii


Capacitatea

a fi expresivitdlii, afirmdnd c[ este "calitatea de Urmdnd indicafiile qi trimiterile diclionarului "*pr"riu". "expresiv" este un adjectiv' despre cuvinte' "uuantul gesturi, etc., care exprimd plastic, sugestiv' elocvent' gindirea, sentimentele"' " Din punct de vedere psihologic expresivitatea este "calitatea unui apreciatd in biclionarul de psihologie drept pro"", psihic sau a personalit[1ii, de a-;i modela structura comunicare ii .onlinutul in chipielevant in comportament; iintt-un sistem in altul cLl ef'ecte de accentuare ce

in domeniul gimnasticii ritmice spottive, specialiqtii practicieni dispun de reduse materiale in plan teoretic care sd releve contrinutul 5i sensul exact al expresivitdlii. Putem remarca mai multe orientdri care incd nu satisfac pe deplin, nereprezentdnd un fundament deplin care sd permitd realizarea acestei ultime trepte a pregdtirii sportive pe care o apreciem sinonimd perfecfiunii. Trebuie sd precizlm c[ numai pe fondul unei pregdtiri tehnice desdvflrgite din toate punctele de vedere,

183

putem acfiona
interioard,

cu instrumente de finefe, de v de modelare a migcdrilor care prin

perfecfiunea tehnicii lor, sint expresive.

gimnastei este slabd, tinz0nd spre o notd de penibil. Sunt cazuri cAnd se acordd atenlie deosebitd tehnicii corporale qi expresivitdlii; in general infeleg0ndu-se prin expresivitate, afiqarea unui zAmbet in canil pdrlilor muzicale rapide, sau a unei incruntdri in partea lent[ a exerciliului, iar miqcarea nu este finalizatd, trecAndu-se rcpede dintr-un element in altul. Nu suntem satisfIculi nici
.

Remarclm astfel, situagii de orientarea dezvoltarea tehnicii corporale qi de rninuire a obiec portative neglijindu-se insl aspectul dezvoltdrii perfeclionlrii expresivitdlii. in acest caz, execufi impecabild a gimnastei nu transmite nimic, neinsuflefitI, ;tearsd, flrd o not[ personald. In cazul in care s-a acordat atenlie expresivit[1ii mrca mdsura, gi s-a neglijat aspectul tehnicii, execulia

De asemeni necunoaqterea mijloacelor concrete prin care se poate dezvolta qi perfecfiona expresivitatea, constituie o principald cauzd.

2. COMPONENTA SOMATICA $I MOTRICA e


EXPRESIVITATII

in acest caz.

Sunt orientiri, ce
perfecfionarea acestor

doui

vizeaz6. dezvoltarea

gi gi

aspecte, tehnica

expresivitatea, dar ?n cazuri particulare sportiva ori nu are o bun[ pregltire psihologicl de concurs pentru a-gi putea exterioriza trlirile afective, emofiile sale nu sunt dirijate pentru a transmite vibrafie fieclrei fibre a corpului s5u, ori este dezavantajatd din punct de vedere somatic, tentativa sa de triire emotionall nefiind convingltoare. O altd catzd. a slabei preocuplri privitoare la expresivitate este aceea c[ antrenoarea nu cunoagte timpul, momentul din pregltire al sportivei, vOrsta la care trebuie sI acfioneze cel mai eficient.

Calitdfile somatice, reprezint[ in gimnastica ritmic[ sportiv[ criterii de selecfie a sportivelor. Dimensiunile longitudinale ale segmentelor corpului gi a corpului in intregime trebuie sd fie in deplind armonie" capul qi trunchiul sd aibd o pozilie normald, fireasci, membrele superioare gi inferioare lungi, cu. articulalii mici, toate acestea au capacitatea de a conferi migclrii corporale un aspect suplu, curgdtor, estetic, expresiv, deosebit de apreciat la impresia generald. Coroboratd cu o greutate corporal[ qi o talie incadratd in limite optime se confer[ expresivitate "formei" posturale a gimnastei. Calitdfile motrice Yitezd sub toate aspectele ei: vitezd' de execugie, de repetilie, vitezd de reaclie conceput[ drept "calitate fizicd care exprimd iufeala (rapiditatea) cu care se efectueaz[ acliunile motrice in structurile qi combinlrile cele mai divsrse". Fiind o calitate greu perfectibil5 qi deosebit de necesard, se impune exigenfd sporitd in seleclie qi ?n educarea pe c0t posibil a acestei calitdfi fizice. Capacitatea de interpretare, de transpunere in miqcare a sentimentelor sugenerate de bucata muzicald (vioaie, rapidd, energicd) este realizatd' cu ajutorul capacitdlii de adaptare la ritm, prin execufia in mod rapid a elementelor, in combinagii diverse, de dificultate sporitd,
r85

184

insofite de minuireain vitezd. a obiectelor portative. Forfa se exprimd sub aspectul forfei de suslinere a segmentelor corpului, de invingere a propriei greutdfi in multe migcdri, precum qi de susfinerea obiectelor portative. Este o calitate perfectibild, ce se manifestd in combinafie cu viteza qi rezistenfa. Referindu-se strict la expresivitate, ne intereseazl in cazul forfei, capacitatea de incordare gi relaxare a grupelor musculare. Pentru rcalizarea plasticititrii migcirilor, este necesard participarea in miqcare a ?ntregului corp, dar nu o participare rigidd in care incordlrile musculare sd existe simul"tan in tofi muqchii corpului. Gimnasta trebuie s[-gi coordoneze migcdrile, si gtie a "elimina incorddrile musculare inutile, sd poatd alterna relaxarea anumitor segmente corporale cu incordarea celor angajate ?n elementul tehnic. Mobilitatea articulard l)i elasticitatea muscular[, constituie baza insuqirii rapide, trainice a tehnicii corporale

3. FACTORI PSIHOMOTRICI $I
PRESONALITATE

DE

AI

EXPRESIVITATII

Expresivita tea camodalitate de obiectivare a trdirii afective in raport cu conlinutul mesajului muzical qi

componentele elementel or tehnice, solicitd angaiarea intr-o rnanierd sistemic[ a personalitdlii sportivei, componenta psihomotricd qi factorii de personalitate fiind relvanfi din acest punct de vedere. Printre comPonenetele psihomotricitdtii, o contribufie prioritard o au: permit gimnastei un Senzaliile kinestezice autocontrol asupra poziliei corpului aflat in migcare, asupra poziliei segmentelor fald de corp avantajdnd-o in dirijarea conr;tient[ a miqcdrilor' Gimnasta ili poate

conlrola linuta segmentar[, gradul de extindere

al

gi ofer[ posibilitatea unor migcdri

suple,

de

mare

amplitudine, ce pot sublinia caracterul mesajului muzical. Ambele calitdli motrice sint dependente de fondul predispozilional al sportivei, perfectibile prin antrenament, ele fiind implicate atdt in corectitudinea execufiei cdt qi prin expresivitatea comportamentului. indem0narea este o calitate motricl complexd, rezultat al sintezei aptitudinilor motrice vitezd,, mobilitate, for[6, solicitati in toate probele specifice gimnasticii ritmice sportive, ea fiind expresia mdestriei execufiei.

articulafiilor, ridicarea gi suslinerea segmentelor la diferite grade, iinalizind miqcdrile in diferite planuri, fdrd a fi nevoie de control vizual. Reprezentdrile spaliale - duc la realizarea unor desene compozilionale de mare varietate qi unei note personale a execugiei, in spafiul limitat de lucru (12 x 12 in) corespunzind cerinfelor codului de punctaj'

Reprezentdrile spafiale sunt implicate in elaborarea ideomotrici tdtrii, aimaginii pe care sportiva qi-o proiecteazd in legdturd cu modul de finalizare a sarcinii motrice, de ajustare a acesteia pe schema corporal[, precum qi in constituirea comenzilor c6tre efectori, ca urmare a angajdrii obiectelor portative la distanle, indllimi sau planuri variate'
calitate psihomotrich importantd Pentru gimnastica ritmicd sportivd ale cdrei migcdri se caractettzeazd printr-o

r86

187

complexitate deosebit[, sportivele fiind capabile s[ rcalizeze miqc[ri ,similare, alternative, simetrice sau asimetrice, in diferite planuri, in planuri combinate, cu sau f[rd obiecte portative. Pentru realizarea expresivitdfii este necesard o coordonare de mare finefe in cadrul elementelor
tehnice de mare dificultate. Capacitatea de coordonare este corelat[ pozitiv cu capacitatea de stdpAnire de sine, susfinutd de un echilibru emofional gi de o tensiune afectiv[ pozitivS. Adaptarea la ritm impus - Ritmul in muzicl este definit ca fiind o structur[ organizatd, a timpului cu doul aspecte: periodicitatea qi accentuafia. Mlsura este element de bazd, pentru rcalizarea ritmului in combinaliile de miqclri. Sportivele trebuie s[ fie capabile sd se adaptezela ritm impus, la variafii de ritm, exprimdndu-se prin migclri adecavate, repezi, vioaie, energice sau lente, moi, ample,

Capacitatea de transpunere (Empatie). Empatia presupune capacitatea de transpunere intelectual[ qi afectivd ?n conformitate cu circumstanfele sugerate de

compozilie

gi

mesajul muziial. Miqcarea specificd

gimnasticii ritmice sport i ve i mpune capacitatea empatetic[ la un nivel deosebit de ridicat pentru ca sportiva sd fie convingdtoare gi sI emofioneze cu fiecare segment al corpului. Echilibru emotiv. Dintre ramurile de sport gimnastica ritmicd sportivi are implicafiile cele mai

profunde in sfera afectivl, presupundnd

impresionabilitate remarcabill, cregterea tensiunii afective in conditriile receptlrii muzicii, capacitate de exteriorizare rafinat[, autenticd, discretd, fIrI stridenld. Aceasta se poate

astfel incdt sd reflecte unitatea perfect[ a muzicii


miqcdrii.

echilibrate a triirilor emofionale, prin punerea in acord a miqcarii cu mesajul realiza

in condiliile dirijlrii

gi

artistic.

Dintre trdsiturile de personalitate cu rezonan[d" asupra expresivitlfii compor-tamentului motric, avem in


vedere:

Tipul temperamental. Ca laturd dinamico-energetic[ personalitltrii, tipul temperamental determinl o modalitate specificl de receptare a influenfelor externe gi de exteriorizare a trlirilor afertive. Gimnastica ritmicl, prin specificul sIu, pre$upune deschidere qi capacitate de vibrare la ceea ce este sensibil qi impresionabil, presupune un mod convingdtor gi original de comunicarc a unei trdiri autentice. Lucrul acesta este posibil de realizat in cazul unui temperament sangvin, sau a unui temperament in care trlslturile sangvinice se imbind cu cele colerice.
a

Tendinje psihoneurotice. Dintre cele 8 tentin{e evidenfiate de testul Woodworth- Mathews, existenfa unei u$oare tendinle spre hiperemotivitate ni se pare oportund, deoarece aceasta subliniazd o accentuatl excitare afectivd. o vibrare la solicitlrile emofionale, chiar la cele minime. Opindm cd expresivitatea devine o rezultantd a conlucrlrii, in proporgii variate, a componentei motrice, afective qi intelectuale a personalitefii. Componenta motrici este implicat6 in oblinerea expresivit[1ii in condilile realizdrii perfecf iondrii tehnice,
perfecfionare ce face loc intervenfiei de detaliu, de subtilitate, de originalitate gi de not[ personal6 in ececufie. Pentru aceasta, insuqirea oricirui element tehnic se impune a fi corelatd cu cunoasterea unei varietdti de miiloace de

188

expresle.

Componenta afectivi. imprumutAnd atributele aftei, gimnastica ritmic5.sportivd are qi menirea de a ne provoca emofie prin migcare sau de a folosi miqcarea ca singurul mijloc de a transmite trdirea provocatd de muzic[. Trdirea se impune a fi profundS, autenticd qi de a se exterioriza in conformitate cu emofia simlitd. Capacitatea de exteriorizare afectivd este dependentd de gradul de sensibilitate al sportivei, dar gi de gradul in care qi-a insug.it mijloacele de expresie pe care gimnastica ritmic[ le are. Componenta motrici qi cea afectivd se conjugd pozitiv
ddnd notd specificd de expresivitate.

Astfel, obiectivul major al cbrcet[rilor a devenit unul mai complex: studiul capacitdlii de transpunere 9i al capacitdlilor de expresie - ca indicatori specifici, din a cf,ror relafie rezultd. indicatorul fundamental denumit
capacitate de intruchipare. Pentru elaborarea internd a expresiilor, ne-am oprit ipotetic asupra a 3 parametrii: originalitatea imaginafiei, capacitatea de prefiguare gi trdirea afectivd. Originalitatea imagina{iei. in examinarea originalitllii imaginafiei, finem seama de faptul c[ ea

Componenta intelectuali. Considerlm c5,

autenticd trdire afectivd qi o exteriorizare convingdtoare a ercesteia, nu se poate obline fdr[ infelegerea de c[tre sportivd a mesajului muzical qi a mijloacelor pe care gi le poate alege in conformitate cu acesta. Se impune o

participare congtientd pentru elaborarea migcdrii


realizarea ei prin expresia cea mai potrivitd.

qi

Concepem aceste componente ca acfionind simultan, chiar dac[ pe mdsura evoluliei in activitatea sportivd se realizeazd o translafie de pondere la nivelul acestora; dacl ?nsuqirea oriclrui element tehnic presupune participarea conqtientd, automatizarea gi perfecfionarea lui permite concentrarea interesului asupra expresivitdgii Conceptualizarea capacitdgii de expresie nu atdt prin prisma gradului de comunicare pe care-l prezint{, comportamentul expresiv individual, cdt ca mlsur[ a comunicativitdfii expresiilor ?n care elaborarea lor internd este virtual inclus[, ne-a condus la necesitatea de a expune parametrii interni ai procesului de elaborare creatoare.

reprezintd numai unul din aspectele principale ale creativitdfii gindiiri. J.Guilford este de pdrere cd "originalitatea se rnanifestd in diferite feluri prin aparilia rdspunsurilor ingenioase in diferite teste, a rlspunsurilor asociative rare intr-o populagie". Originalitatea imaginaliei este o insuqire care se dezvoltd in procesul pedagogico-artistic ca qi in activitatea de creafie a gimnastei qi antrenoarei. Unul din procesele in care se manifestl originalitatea il constituie evocarea reprezentdrilor memoriei. Experienla de viafi qi experienfa special[ artisticd, pdstrate in memoria gimnastei sub forma Lrnor imagini plastice, caracteristice pentru diferitele migcdri qi varialii de miqcdri, imagini intipdrite "mecanic" reprezint[ modele care se actualizeazi in momentul creafiei ?n scopul realizdrri unor modele noi, originale, de ordin
superior. Gimnasta trebuie sd fie capabild sd redea in mod original, personal, cu aceeagi gamd de mijloace o idee, un sentiment, un mesaj artistic.

TrIs[turile definitorii pentru originalitate


191

sunt:

190

sesizabil este prczen[a elementelor de migcare in elaborarea internl a expresiei. Desigur, numdrul elementelor de miqcare in elaborarea internd a sarcinii de
exterioizare constituie un indicator general al prefigurdrii. Elementele de miqcare, esen{iale, insolite de mimicl adecvatl tind sI serveascd realizarea unei imagini plastice deosebit de sugestive. in calitatea sa, prefigurarea reprczintl virtualizarea expresiei mimico-posturale. TrdirQa afectivl - a fost analizatd, ?n cadrul componentelor de bazl. ale expresivit[1ii. in concluzie, capacitatea de transpunere rezult[ din corelafia procesului cognitiv cu cel afectiv. Am analizat originalitatea, prefigurarea qi trlirea afectivd ca parametrii ai elabordrii creatoare, presupunAnd cI interrelafia lor poate exprima mai deplin capacitatea de
transpunere.

noutatea, unicitatea, surpriza, etc. Capacitatea de prefigurare. Dacd prin origin alitate, elaborarea interni se prezintl ca aptitudine cnmpozigionald, prin proiectivitate ea se prezintl ca aptitudine selectivd. Prefigurarea direcEioneazd, elaborarea intern6 .cdtre realizarea expresiv[, indeplinind rolul de mijloc de seleclie a datelor informative qi imaginate pentru intruchipare. in ce constd capacitatea de prefigurare r[spunsul vizeazd, in primul rdnd, indicatorii ei. Unul din aceqtia, cel mai direct

transmitere miEclrii viitoare a trlirii afective proprii. Aqadar, expresivitatea ar fi capacitatea de a infelege qi a comunica emofional prin miqcare.

II. METODOLOGIA CERCETARII


1. rpoTEZA, SCOPUL $r SARCINTLE CERCErAnlr. TEHNICI DE INVESTIGARE

Ipotezele lucr[rii sunt: Elaborarea internd reprezintl un proces complex de

interiorizare

a sarcinii sau mesajului muzical;

esenfa

acestei elabordri o constituie capacitatea de transpunere ai c[rei indicatori presupunem a fi originalitatca irnaginalici,

Transpunerea o putem aprecia deci, ca o conduitl funcfionalS ?n care se intercondigioneazd.doud procese; prin mijlocirea imaginafiei, sportiva realizeazd un act de infelegere qi de asimilare a unor caracterisitici muzicale, iar prin intermediul emoliei un act de proiecfie afectivl, de

proiectivitatea motric[ gi trlirea af'ectivl Expresivitatea (mimico-posturalE) conIinCnd datclc biotipice gi achizifiile specifice din dezvoltarea individuall este exprimatd de valoarea de comunicare prin miEcarea motricd, a expresiilor qi conditrionatl de elaborarea mintal[. Relafia dintre elaborarea intern[ gi expresivitate, condilie sine qua non a creafiei artistice in domeniul gimnasticii , reprezintd un indicator specific al talentului, ?n mdsura in care unificd organic capacitatea de transpunere qi capacitatea de expresie. Scopul cercetlrii: Determinarea corelafiei dintre expresivitatea corporald qi factorii de personalitate gi cei psihomotrici in execufia tehnicd la nivel de inalt[ perforr,nanf[, in gimnastica ritmicd sportivd.

Sarcinile cercetdrii: - Investigarea trf,sdturilor de personalitate pe un de gimnaste de cat.I qi maestre. - Corelarea indicilor de personalitate cu nivelul performanld (rezultatul sportiv). - Corelarea indicilor de personalitate cu indicii
expresivitate.

- Perimetrul toracic - Perimetrul bazinului.


l'cstele motrice cuprind urmdtoarele mdsurdtori: - Mobilitatea trunchiului in plan anterior - Podul de jos -lungimea qi inillimea lui - Mobilitatea la nivelul umdrulur - Sfoara inainte qi sfoara laterald - Forga de suslinere a membrelor inferioare - Detenta 'l'estele psihologice aplicate, au fost:

Lotul de
sportive:

cercetare este reprezentat

din cj

Proba greutililor ce determind nivelul

de

rlezvoltare al senzaliilor kinestezice. Senzafiile kinestezice informeazi asupra poziliei segmentelor corpului 9i a corpului aflat in miqcare, asupra dirij[rii conqtiente a rniqcdrilor. S-au folosit 6 cilindri identici ca formd dar

Tehnici de investigare Atat in stadiul inilial cit qi in cel final au fos aplicate m[surdtori qi teste pe baza cdrora putem stabili q ierarhiza gradul de influenfi al parametrilor urmdril asupra expresi vitdlii.
Testele somatice cuprind mdsurltori ce vizeazd: - indllimea - Bustul - Greutatea - Lungimea gdtului - Anvergura bralelor - Lungimea membrelor superioare qi inferioare

tliferitri ca greutate:90,92,94,98, 100 grame r;i se ac;ioneazd asupra lor cdntlrindu-i succesiv cu mAna clreaptd, cu mina st6ng[ 9i cu ambele miini urm[rind a-i ordona de la cel mai uqor la cel mai greu. Proba discurilor Bonardelle determin[ nivelul reprezentdrilor spaliale ale subiectului prin capacitatea de a stabili concordanla dintre spafiul delimitat de 4 tije 9i discurile corespunzdtoare acestora' Proba se efectueazd in doud etape, acfion0ndu-se pe rind, mai intdi cu l0 discuri, apoi cu 20 de discuri, avind ca scop, ca in intervalul de maxim 5 minute subiectul sd stabileascd o corespondenl5 / intre discuri gi spafiile corespunzdtoare'

Determinarea capacitilii de coordonare qi disociere manuali. Yizeaz[, capacitatea de coordonare a miqcdrilor, capacitatea de concentrare a atenfiei, anticipare mental[.
Subiectul conduce un ac metalic pus ?n miqcare cu ajutorul a doud plnghii care trebuie acfionate simultan. Orice atingere a perefilor decupajului se inregistreazd ca gregealS. Prin parcurgerea traseului se obline qi o inregistrare graficl care dupl profil poate avea un rang diferit de la o la 10.

Determinarea capaciti{ii de adaptare


impus.

la ritm

Tip echilibrat tensional 2) Tip echilibrat expresiv 3) Echilibru in dezechilibru 4) Tip cu dominanfe pesimiste qi tendinle depresive 5) Ti p mixt Test de tendin{e psihoneurotice WoodworthMathews - pentru psihodiagnosticarea tendinfelor neurotice. Este conceput pe baza a76 de intreblri, la carc rlspunsurile sunt "Da" qi "Nu". Dupi prelucrarea rdspunsurilor se identificd gradul de intensitate in care sunt exprimate tendingele psihoneurotice. Se evidenfiazd 8
1)

Subiectul, cu ajutorul unui creion cu v0rf metalic, va trebui sd parcurgd. mai multe trasee cu grad de dificultate diferite practicate intr-o cutie metalicd. Intereseazd incadrarea qi acordarea la ritmul impus de experimentator. Testul complex de temperament. Scopul testului este determinarea trls[turilor de personalitate. Testul este conceput pe baza a 101 intreblri, subiectul tebuind sE aleagd unul din cele 4 r[spunsuri date. Se evidenfiaz[ 16 trdslturi de personalitate din care ne intereseaz[ in mod deosebit: dinamica proceselor nervoase, procese cognitive, reactivitate emofidnald, ' autoreglarea emotivit[1ii, intensitatea trdirilor afective, atitudinea fafd de semeni, capacitatea de adaptare la situalii noi, capacitatea de utilizare a insugirilor personalitdlii. Test de echilibru afectiv. Testul este conceput pe baza a 50 de intrebdri grupate pe 5 domenii: sdn[tate, tonus ntental, via![ familial5; viafd profesionald gi sociali qi loisiruri. Dupd prelucrarea rispunsurilor se contureazd 5 tinuri de echilibru afectiv:

tendinfe psihoneurotice: I ) Hiperemotivitate 2) Obsesiuni qi psihastenie 3) Tendinge schizoide 4) Tendinge paranoice 5) Tendinle depresive gi ipohondrice 6) Tendinle impulsive gi epileptice 7) Tendinfe cltre impulsivitate 8) Tendinfe cltre nonconformism

Test de creativitate W.Bernard qi J.Leopold.


Testul este conceput pe bazd de figuri geometrice notate de la' I la 7, Subiectul trebuind s[ glseascl in componenfa desenelor a$ezate pe 5 rdnduri figurile geometrice din care sunt alcdtuite, in timp limitd de l0 minute, linAnd cont de urm[toarele condiEii: - nu toate figurile geometrice intr[ in componenfa fiecdrui desen. - nici o figurd geometricl nu intrd mai mult decdt o singur[ dat[ in componenta unui desen. - pentru unele desene sunt posibile dou[ solulii:

Pe baza punctajului obfinut, subiectul poate fi incadrat in una din cele 5 clase (nivele) de creativitate. Test specific pentru determinarea expresiviti$i in gimnastica ritmici sportivi, in legituri cu aranjamentul muzical. Testul a urmlrit determinarea capacitdlii de transpunere ?n plan motric a impresiei provocate de un aranjament muzical la prima audilie. Muzica interpretatl la pian cuprindea ritmuri variate (moderate, allegro, lent, vivace) sugerdnd sportivei modalit5li proprii de expresie. Comportamentul fiecdrei sportive - infelegerea mesajului nruzical, capacitatea de transpunere in act motric, expresivitatea migclrii qi cor"ectitudinea execuliei - a fost apreciat de 7 arbitrii judecdtori cu note distincte pentru fiecare ritm. S-a procedat la calcularea mediei aritmetice a notelor oblinute gi ierurhizarea pe aceast[ bazd. a
sportivelor testate.
Nr. crt.
I

2. ANALIZA $I
CERCETARII

INTERPRETAREA DATELOR

Numele gi
prenumele

Media notelor oblinute


o r<
9,

Clasificare

V.A.
F.A.
C.C.

2.
3.

r0

il
III
IV

8,60 1.89
'7.64

4.
5.

V.M.
T.F.

Ne interesa din punct de vedere al proporfionalitdlii segmentelor corporale, determinarea tipului somatic expresiv, determinarea ponderii qi gradului de influenfd a factorilor somatici, in rcalizarea expresivitdtrii. Analiza testelor somatice (inifiale qi finale) evidenfiaz[ o. cre$tere in indlgime cu 7-2 cm, ceea ce explicd creqterea bustului cu 2 cm., gambei qi coapsei cu 2 cm. a gitului cu 0,20 cm. Cele mai mari cregteri se inregistreazd la nivelul anvergurii brafelor - 4 cm. Jindnd cont de particularit[trile morfofuncfionale ale vArstei pubertare, ne explicdm cre$terea perimetrului toracic cu 4-5 cm. gi chiar 6 cm. qi varierile inregistratc la nivelul perimetrului bazinului, cu creqteri qi descrerstcri in cursul unui singur an, determinat[ qi de greutatea corporall' in urma aplicdrii testului specific de dcterminrro tt expresivit[fii in leg[turd cu un aranjament muzical s-a conturat o ierarhie a sportivelor. Se remarcd faptul c[ cele mai expresive gimnaste dispun qi de o proporgionalitate segmentar[ foarte bund, coapsa egald sau mai lungd decdt gamba, membrele superioare lungi, egale cu numdrul de centimetri peste 1 m. ai indllimii sau depdqind-o in cazuri extreme cu 7-8 cm. lungimea gitului corespunzdtoare asigurdnd suplele gi finutd intregului corp. Greutatea corporald factor debazd' al dinamicii qi "formei" expresive inregistreaz[ valori corespunzdtoare gi chiar sub limita permis[ de regulament (considerdm greutatea corporald esenfiald in pdstrarea unui raport segmentar expresiv).

199

N.

P,

h.

Bust

Kg
46

Lung
gar

Lung br

Lung coapsl
50

Lung gambi
55

Lung
lab zo zo
27

P baz

N.P.

tor
68 80

Mob.tr. antef.
20

POD
h.

Lung.
0 0 0 0 0

Mob. umdr
50 52
48

sf.

sf.
lat.

F.sus!.

F.sus!.

DETENTA
Vert.
A<

inai.
65

lat.
165 165 150 155 140

Oriz.
170

158

86 86

l5
l^

tsq {
t67
164 162

70
80 72 74 82

F.A. C.C.

60
64 58 56

0 0 0
0

0 0

160

49
11

)tJ 52
52
54

{n
54 f-J 54

t64
162
166

6)
82 87

F.A. C.C.

2l
20

60
55

42 48
45

t72
186

t5
14,5

70
72 80

V.M. l.r.

48

zo
27

50

t5

t62

V.M.
I.F.

t8

50 48

50
3 35

l'76
r89

66

46

Testare
N. P. V.A.
F.A C.C
h.

iniliatl
P

"Testarea iniliald
N.P.

Bust

Kg
47.5
49 48
48,-5

Lung
gar
t-5 14,-s

Lung br

Lung
coapsd

Lung

Lung
lab 26.5 zo
27 26,5 28

Mob.tr.
anter. h.

POD .Lung
0 0 0 0 0

Mob.
umdr 50
52

sf.

sf.
lat.

F.sus1

F.sus1.

DETENTA
Vert. 48
A<

gambi
56

tor
70
82

baz

inai.
I65
160 150 155 145

lat.
170
165 155 160 150

Oriz.
190 186

r6l
t63 t67
t6-5

88
88 88

l6l
t67 t61

5l 5l
54
56

7l
82. 76 76
84

22 F.A.

64 66

0 0
0 0

0 n 0 0
0

52 56
-s6

l5 l5
t5

)l
20 20
20

76
75 82

V.M.
I.F.

82 88

t64
t67

c.c.
V,M.
I.F,

JI
:)t)

47 50 49

48

l9l
t88
1927

46 4lt

t69

52

Itl

58

o/

Testare finald

Testarea

finall

La nivelul

expresie.

atenfia permanent[ acordatl acestui aspect esenlial, nu numai din punctul de vedere al execufiei tehnice gi ut exprimlrii dinamice ar personaritrlii sportivei. Execufia "at gimnastei trebuie sr fie privitr din acest punct de vedere ta un "spectacol" impresionant prin virtuozitate, finutl gi

detentd, forfl de-sufinere a segmentelor interioare etc.) se inregistreazr o clegtere a indicilor finari, ceea ce explicl nivelul crescut la care se menfine.pregltirea specificd,

motricir6lii (mobilitare articularl.

Pe baza m[surdtorilor inregistrate la nivelul echipelor de gimnastic[ ritmic[ sportivd din oragul

de Consatanga, am incercat elaborarea unui model apropiat

pentru concepgia noastr[ asupra modelului ideal somatic de o serie fixat vdrsta pubertal[. in acest scop ne-am criterii orientative: - raportul dintre trunchi qi membrele inferioare; - raPortul dintre garnbd qi coaPsd; - raportul dintre bazin qi perimetrul toracic; - lungimea gitului; - lungimea membrelor suPerioare'

200

201

Ierarhia valoric[ rezultatd in urma apliclrii testului specific de determinare a expresivitlfii in legdturd cu aranjamentul muzical ne indicl pe sportivele V.A., F.A. qi C.C. ca fiind cele mai expresive sportive, ceea ce confirmd qi rezultatele sportive.

In

cadrul elabordrii modelului somatic,

aceste

sportive se apropie cel mai mult de condiliile impuse de noi: V.A. (locul I la testul specific de determinare a expresivit6fii). Se apropie foarte mult de modelul elaborat. Este un tip somatic expresiv impresion6.nd prin proporfionalitatea segmentelor corporale Ei finuta artisticd. Motricitatea gi psihomotricitatea se mentin la un nivel ridicat gi iregistreaz[ cregteri la nivelul .mobilitdfii trunchiului in plan anterior, la nivelul forfei de susfinere a membrelor inferioare gi la nivelul detentei. Tehnica execufiei se deosebegte prin suplefea s[riturilor dificile, prin minuirea obiectelor portative in desene surprinzltoare qi linuta artistic[ deosebit[. Temperamentul sangvin gi echilibrul proceselor nervoase fundamentale, excitalia Ei inhibilia, trdirile afective gi emofiile puternice conduse rafional ii determind o exteriorizare autenticd. Considerdnd c[ in genurile de migcdri sub form[ de alungire qi val sportiva este inc[ deficitar[ am acfionat cu structuri de exercilii orientate in acest sens, reugind ca gimnasta sd obfind o finalitate a elementelor corporale din compozilia exerciliilor. Aceasta este direcfia in care trebuie sd se acfioneze cu sportiva. F.A. (locul II la testul specific de determinare a

proporfionalitatebundasegmentelortrenuluiinferior'la niu"tui bustului, bazinului qi a greut[fii corporale' Este dezavantajatd de un aspect globulos al trenului inferior. Sportiva se remarc[ pe planul motricitdtii, printr-o mobilitate deosebit[ la nivelul urndrului al coloanei vertebrale in intregime, o formd de susfinere deosebitd a mernbrelor inferioare, detente 9i vitez[ de execufie bune' Considerdm cd mijloacele originale qi variate de exteriorizare a stlrii afective provocate de muzic[ qi
miqcare,

oferd posibilitatea apropierii de idealul expresiv. Acesta poate fi un teren uqor abordabil prin preocupare intensd qi direcEionald in vederea diversificdrii mujloacelor de expresie originale. C.C. (locul III la testul specific de determinare a expresivit[gii in legdturd cu un aranjament muzical)'

ii

Somaticestefoarteapropiatddemodelulelaboratdenoi, in ce priveqte talia, anvergura,lungimea gitului qi lungimea membreloi inferioare. Indici sc[zufi dar cu semnifica{ic qi la foarte bun[ inregistreazl la nivelul greut[1ii corporale perimetrul bazinului. Motricitateaseremarcdprintr-obundmobilitatela nivelul membrelor inferioare a trunchiului in plan anterior'

odetent[apreciabilI,indicimaiscdzuliinregistrdndla nivelulforfeidesuslinereamembrelorinferioareqia
mobilitdfii coloanei vertebrale. M0nuirea obiectelor portative la un nivel tehnic superior prin suplelea qi siguranfa execufiei tehnice suiprinde qi impresioneazd in acelaqi timp' Este necesard la aceastd sportivd cultivarea prin de antrenament in mod specific qi a expresivit4ii aldturi preg[tirea tehnic['

expresivitlgii). Remarcdm

ia

aceastd

sportivl

202

III. CONCLUZII
intreprins cu variate mijloace de c[ in majoritate, sportivele defin resurse obiective cAt qi spirituale de realizare a expresivit[1ii cerute, iar altele sint lipsite de aceste calit[1i degi gi_au insuqit o tehnicl corespunzdtoare, nu oferd perspectivd
depistare a reegit asupra realizdrii unei inalte performanfe.

Din studiul

ALE CREATIVITATII iN iNSU$IREA MODELULUI TEHNICO.TACTIC iN JOCUT, DE IIANDBAL


in epoca noastrd, un interes general
care ii

ONLU CRAREA ELEMENTELOR STRU CTU RAI'I]

Se manifestd,

qi

crescdnd referitor la actul creafiei, la procesele

stau

componentei intelectuale a expresivitdlii, aldturi de componenta motric[ qi afectiv[ considerlm ca se impune in procesul de antrenament acordarea unei atenfii specifice formdrii culturii muzicale a gimnastelor gi a sensibirizirii acestora prin muzic[. Avdnd in vedere importanla expresivitdtii ?n sporirea aspectului calitativ al execufiei apreciem cI el trebuie cultivat inc5 in fazele incipiente de activitate sportiv[, concomitent cu pregltirea tehnicl, folosind o paletd largd de mijloace dintre cele care ne stau la
indemdnd.

.Deoarece acorddm

o . importanfd

la bazd,la modul in care poate fi depistat[ qi cultivatd

majord

creativitatea. Toate structurile creative - ca totalitate de pdrfi in relafie, conjugate, fotmeazd persoana ca sistem creativ integral. La rcalizarea fenomenului de creativitate urmdtoarele structuri, numite de psihologi "onlu"r"u"6 ureme (de la grecescul heureskein - a afla, a descoperi):

informaEiei rcalizatd' prin activitatea memorici' glndirii' limbajului, etc';

1.

- eurema de acumulare qi comprehensiune a

.in vederea unei selecfii riguroase gi in conformitate cu exigenfele gimnasticii ritmice actuale se impune diversificarea mijloacelor de testare antrepometricd prin creqterea caracterului analitic (realizarea de mlsurdtori qi
asupra diametrului cranian, circumferinfa brafului, coapsei

eurema asociativ-combinatorie' rcalizatit dc inteligenf[, imaginafie, inconqtient, etc'1 conlucreaz[ pasiunea, sentimentele, motivafia' interesele' forfa proceselor nervoase;
3. - eurema energetico-stimulatorie' in cadrul cdreia

2. -

qi gleznei).

Aplicarea testului specific de determinare a expresivitlgii in legdturd cu aranjamentul muzical, in

4. - eurema criticd, realizatd prin funclia criticd gindirii;


conlucreazd elemente ideativ-perceptive qi motorii'

gi ?n scopul cultiv[rii capacit[fii sportivelor de a se exprima in forme originale, se impune a fi aplicat la


intervale regulate.

scopul determindrii nivelului de dezvoltare al acesteia dar

5. - eurema de obieclualizare a imaginii' la

care

205

Folosind consecvent toate posibilitdtrile oferite dc sport gi acceptAnd solutriile gdsite prin acte creative de structurare a activitdlilor din noi puncte de vedere, se deschid noi perspective asupra realizdrii performanfei.

urmdrit indeosebi pivot;

la posturile de conducltol't

1t

- spontaneitatea, caPacitatea de a acfiona PromPt gi eficient in cadrul fazei I qi a II-a a contraatacului,


pentru finalizare; - o sensibilitate crescutd fa!6 de situaliile jocului'

Baza dezvoltdrii structurii creative in sport este reprezentat[ de procesele de .instruire motricd, totugi factorul decisiv al atitudinii creative este dat de confruntdrile libere, spontane, independente cu diferite
forme motrice. Specific pentru jocul de handbal este necesitatea de a manevra mingea cu precizie qi rapiditate, rezolvarea promptd a situafiilor neprevizute, din pozitrii mereu diferite ;i forme de deplasare variate,

ceea

anticipare a acliunilor coechipierilor qi adversarului qi, pe aceastdbazd', posibilitatea de-adaptare rapidd ia situaliile jocului dupl principiul feed-back-ului qi desigur, necesitatea genetal\zdrii, ceea ce am

ce

seminificd

evidentd capacitate

de

iraduce prin
acllun11.

"a gti' sd t'ezr" cate este finalul

Raportindu-ne

la

echipa feminind de handbal

Hidrotehnica Constanla, care actleazd in divizia A, am avut in stadiu urmltoarele capacitili creative, concretizate in modelul de joc pentru atac: - originalitatea comportamentului tehnic, tradus[ prin transpunerea creativd a formei motrice insugite intr-o structurl individual[; - capacitatea de a reelabora scheme qi combinalii tactice; aceast[ reelaborare este de fapt, o reaclie promptd de rdspuns la excitaliile date de situafiile concrete de joc; - capacitatea de a improviza, ca expresie a acfiunii

Folosind drept instrumente de investigalie comportamentului creativ, metoda inregistrdrilor serie intocmirea de actograme' am avut in vedere o

a qi

de

obiective concrete: - modul inedit de restructurare a unor combinatii clc tehnico-tactice, care vor fi codificate' cil pivot exemplu: combinalia tehnico-tactic[ de tipul circulatia sau pe lAngd extrem[ s-a folosit codul 78' pivot' extremei stdngi pe semicerc' ca al doilea

a euremelor creativitdlii cu accent deosebit pe eurema de acumulare gi


simultane

codificatd 55, incruciqare dubld cu angajarea etc' Pivotr"rlui - codul Ron, - gdsirea de consecinfe de comportament motric la ,"-h"*" qi combinafii tehnico-tactice date (faza a III-a a atacului - circulafia mingii); - raportul dintre stabilitatea qi flexibilitatea
dePrinderilor tehnico-tactice; - frecvenla qi natura intervenliilor conducdtorului de joc in aplicarea qi restructurarea combinafiilor

comprehensiune, eurema asociativ-combinatorie gi energeticS-stimulatorie ; - nivelul de dezvoltare al "simfului plasamentului"

207

tehnico-tactice; - valoarea rezistenfei la acliunea factorilor externi perturbatori in timpul competi{iilor desflqurate pe teren propriu qi in deplasare;

introducerea unor procedee tehnice noi, ca obiectualizare a "stilului motric" individual cu posibilitdli de generalizare.
1. JinAnd cont de faptul cd ?n vederea activit[gii creative este necesard receptarea unei mari cantitdli de informafii, (de obicei mai multd dec6t poate fi folositd in creativitatea imediatd) se cere ca filtrarea sI se facd cu maximum de eficienld; aceast[ filtrare acfioneazd ca o primd selecfie gi clasificare informafionald in func[ie de exigenfele evolufiei jocului. In jocul de handbal informalia necesarl este reprezentatd de cunoqtinfele privitoare la: pasarea mingii, dribling, aruncare la poartd, combinafii qi scheme tactice qi cerinfele regulamentului.
,

Fdrd aceste cunoqtinfe activitatea creatoafe este greu

acliunea acestei eureme de acumulare comprehensiune a informa{iei a fost evidenfiatd

de conceput, dar la personalitlfile creative o cantitate relativ redusd de mesaj poate concura la constituirea unui comportament motric nou. In acest caz indicele de creativitate este desigur determinat nu numai de cantitatea de informafie intratd in sistemul psihic uman, dar mai ales de valoarea productivd care s-a realizat la nivelul verigii centrale qi care a comandat un act motric inedit. in cadrul echipei Hidrotehnica, studiatd de noi,
Ei

unui numdr remarcabil de procedee de pasare a mlngll' angajare a jucitoarelor pe semicerc, de aruncare^la poarti, in cadrul schemelor qi combinafiilor tactice. In meciul sr-rsfinut cu echipa Universitatea Timigoara, mai frecvente au fost pasele clasice (zvdrlitd de deasupra umdrului' lansatd inainte, etc.) $i speciale (din pronalie, pe la spate, lansatd inapoi pe deasupra umdrului), acestea din urmd subliniind capacitatea creativ[ a jucdtoarei, indeosebi la angajdri qi la crearea fazelor de gol. (vezi ANEXA 1, ANEXA 2 qi ANEXA 3) Extrema (H.I.) dovede;te cunoa$terea procedeelor tehnice de pasare a mingii specifice postului, dar ;i specifice altor posturi. La acelaqi meci, jucdtoarea a aitrionat eficient de pe postul s[u prin aruncare la poartl clin plonjon qi din slriturl, 9i la f'el de eficient[ s-a dovedit finalizdnd de pe postul de pivot-centru, inter clreapta' Prin insuqirea informaliilor teoreticc rcl'critoat'c lrt comportamentul tactic, iucltoarca ili pLrllo itl valoare capcitatea de a acfiona atit irr c0lilhinil{iilc specifice postului (circulalia extrcmelor, atac succesiv, etc.), cdt qi in cele proprii celorlaltc posturi (paravan, blocaj, plec[ri din blocaj, etc') (vezi ANEXA l, ANEXA 2 qi ANEXA 3) Prin amplitudinea potenlialului gi forfa actelor de cunoaqtere (memorie 5i gdndire) prin travaliul mental ridicat, jucdtoarele menfionate au calitatea de a adluga o insemnat[ cantitate de creativitate informafiei oblinute pe
baza componentelor teoretice $i tehnico-tactice, creativitate carc reptezintl un factor activ in care mesajele stocate in

la

conducltoarea de joc (E.F.), prin cunoaqterea qi insuqirea

memorie, au fost readuse la nivelul gdndirii' puse in noi contexte, reordonate. au eliminat neesenlialr"rl. dup[ care,

209

gcncralizate, au fost transferate la nivelul deprinderilor.


2. Conduita noul qi originall se realizeazi insd prin abaterea de la schemele date in cadrul pregltirii teoretice tchnico-tactice ;i a experiengei.

In contextul jocului de handbal, spre deosebire de alte ranturi spofiive, se ivesc in permanentrii situafii noi,
corespunzitor. La aceste situalii continuu variabile, persoana creativl rispunde cu strategii variabile, cu alte cuvinte, in limitele acestei eureme asociativ-combinatorii, creativitatea constl tocmai in abaterea de la stereotip, de Ia schemele ,si conibinaqiile tehnico-tactice insuqite in plocesul de antrenanrent. Acest lucru este posibil prin ranclanrentul cuplLrlr-ri imaginalie-inteligenll corelat cu
irrtLriIia qi incongtientLrl. neprevdzute, cLl o dinanrici crescutd, care se cer solufionate

(24-45 pr-rtlctc) ll C.D., care au oblinut calificativul bine probcazl testul de gindire inductivi in sistem - care discurilor calitdtile gindirii tactice, precum r;i la testul percepfiilor Bonnardel - care stabile;te nivelul dezvolt[rii qi reprezentlrilor spaliale' Acest din urmd test la care calificativul foarte bine iucltoarele amintite au oblinut a studia gi ip"r," 250 puncte), oferd posibilitatea de

iapacitdlile combinatorii in cricumstanle

concret

DacI imagina{ia este aceea care participl la r-ealizarea fLrncliei combinative prin organizarea de restructurdri in funcfie de sitr-ratriile concrete nou aplrute pe teren, inteligen{a conlucleaz[ la realizarea funcfiei ersociative, rela{ionale. Aceste doud variabile psihice permit ca informa;iile oblinute prin pregitirea teoretici, tehnicd gi tacticl sir fie puse in ipostaze noi, sd evidenfieze noi posibilitlti de acfionare. Fenomenul devine evident in teren cind la comprehensiune se adaugl o percepfie corectd qi rapidir a fazelor, direcfionarea gdndirii tactice, exercitarea l'Lrncfiei critice :t acesteia prin analiza cu discerndmint a
reac[iilor motrice posibile r;i eficiente qi,
i

situalionale. jucltoarei Remarcdm comportamentul motric al "simful porlii"' H.I., care prin "simgul plasamentului" qi deplasarea combinat cu anticipaiea reacliilor adversarilor Ei O notd coechipierelor, creazd situatrii certe de finalizare' H'I' jucltoarei al clistinct[ a comportamentului imaginativ pivotulr-ri de pe se manifestd in concurs, prin angajarea parte qi punerea extreml, angaiarea interului cle pe aceeaqi (vezi ANEXA l' ir-r acliune o r'rnel game largi de fente'

ANEXA 2 ;i ANEXA 3) clc lnteligenla motric[, rcmarcatit la 'itrcirtoarclo lrandba|,secaractcrv'ctt'l,itllrirlr.irpitIitltlc,lll.rttttlltitttc[ittc,

coordonale'c|.icicrr{ir;icltilttrrtlistittt.{rt'ltitt:(ittttiltll.
tehnico-tacticc.
('ll(llLll AlItLrri tlc: itttltpttt;t{tt' \l tltlt'lt1'r'tt[:t' ttt ll);l "I inlrri(ilt ('ir euremei astlciativ-c't)tllllittitlt'ttt p;llll( l'tl't ' utt"lttttl;t r'llrrii lt clescoperire Lrrttscl il tlll('l r'olrtItt

rrrodului de tlcscoltct'itr''

in

sfdrgit,

rrventivitatea, originalul.

Echipa de handbal Hidrotehnica evidenfiazl lsemenea posibilitl;i prin -jLrcltoarele, H.I., E.F., L.G.,
210

Intr-rilialaclttt.ltt.tt.lr.t||||,.1.t|r'zrrlli.ttrtl;tl;It.tt ill()ltlltll creqtefea expcrtctttci tlt' ln( ltr'l"trll;llll'llt 'r lll( itl lrlr'lr'ttrlt'rrl;t intuitiv distinganclu-s('l)llll ll{rllr,lll,lllll"ttr .'lrrr trtrrlltl'rlr'r;rltllr(c' acfiune' fantczic, iltt'tttk't'' ltl ,tt tr'lttttlto tttttll' Soluliile oblinLrtc itl iot tlr r ' l' ttt'tt
.lt
I

nLrmai cele eficiente

- sunt sugerate de elementele

perceptive, direcfionate de g0ndire qi realizate motric. Am remarcat in cadrul .echipei Hidrotehnica un asemenea comportament intuitiv prin persoana jucdtoarei C.D. pivot, caracterizald. prin sentimentul identific[rii cu situatriile de joc (indeosebi pe semicercul de 6 m), o sensibilitate crescutd fafd de joc, spontaneitate in acfiune ;i evidenta capacitate de a improviza. Aceste calitlli ii pennit o atitr"rdine relaxatd fatri de problemele jocului qi un echilibru emotiv tradus prin stdpinire de sine, prin inclinafie spre specularea - in interesul jocului - a punctelor slabe ale adversarului.

Combinatorica creativd se infdptuieqte pe fondul ullor

3.

urem

a energetico -

stim u lato ric

'

O funclie combinatorie indeplineqte

inconqtientul care ac;ioneazl in cadrul jocului de handbal in prelungirea conqtiinfei qi fIrI a intra in conflict cu aceasta in situalii limitl, de mare tensiune pentru evolufia scorului. Inconqtientul ac{ioneaz5. ca o forld energizanti, un factor de dinamizate a conduitei motrice care permite germinafia proceselor creative qi functrionarea lor in situatrii aparent neaqteptate. in desfdqurarea meciului Hidrotehnica - Universitatea Timiqoara, meci de prestigiu gi cu implicalii deosebite in configurafia clasamentului, pivotul C.D. a a obfinut patru aruncdri de la 7 m (care au fost finalizate) qi zece arunclri de la 9 m, situalii favorizante pentru oblinerea victoriei. Aceste aruncdri libere nu sunt expresia unui act deliberativ de provocare a adversarului, ci reacfii motrice provocate de subconqtient, ca urmare a unei motivafii puternice.

i;i

fenomene psihice dominatoare cum sunt: pasiunea, dorinla de succes, interesul, curajul, ambilia, capacitatea de efort' acestea acfiondnd pe un tonus cerebral ridicat care genereazd qi intrefine o stare continu[ de concentrare' .tiriiutl volitiv. Putem afirma cd in jocul de handbal o voinfd puternic angaiatd este generatoare de potente Voinfa, exprimat[ prin capacitatea de efort creativ "r"oiiu". se conjugd adesea cu pasiunea creativd ca for{d emolionald p.opulseazi persoana qi o susfine energetic' Marea "ur" pasiune pentru joc duce la fenomenul numit i'minimalizarea psihicd a efortului", sau in limbaj propriu activit[1ii sportive "comportament competitiv combativ".

Subimpulsulpasiuniiefortuldepus,degiestefoarteintens' nu se resimte, ci, chiar creazd o anumitd satisfac[ie ducind la amplificarea energiei qi la depd;irea mai uqor a situaliiior critice. Meciurile de mare dificultate, caraiterizate printr-o responsabilitate crescutl qi finalizate cLr oblinerea victoriei au provocat .iucltoareltlr tt starc tonic[ de mullumire qi de pllcare, ca rczultatttir a tlli|Lririi clepline in timPul jocului.
mobilizare totald intr-o gamf, variatl dc aclitrrtt Itlolrtct" ttt ('tl momente de mare tensiune de conll'untat'c tlcscltis:-l adversarul, tenacitate Ei perseveren[I' I Jrt ilriclll(:llcll comportament ofensiv este susfinut r;i clc pa|lic:trltr|iliililc temperamentale colerice cafe poartd nota lirrlci lltrrc:t:sclol rr"ruoor". indeosebi a excita;iei. Aceastl latLrrit tli ttittttit'tr energeticd a personalit[tii favorizeazia spontalloitittclt itt acliune qi originalitatea comportamentului tehnico-tactic.

HandbalistaC.C.rnanifbstircitltltcitlttcittIt.

4. Eurema critici. In actul de creafie este necesard conlucrarea .,si realizarea unui echilibru intre funcfia imaginativl ,si funclia criticd. Aceasta din urml analizeazd,, compard, apreciazd, aprobl sau respinge produsele de creativitate. Avdnd in vedere relalia dintre imaginalie gi gAndirea criticl, am diferenfiat ?n cadrul echipei de handbal Hidrotehnica doui tipuri de activitate creatoare: un tip inventiv, dar finalmente neproductiv, reprezentat de .jr,rcltoarea E.F., la care sesizlm o hipertrofiere a functriei critice qi un tip inventiv productiv, reprezentat prin .jucdtoarea C.L., la care s-a plodus hipertrofierea funcliei irnaginative. Aceasta din urml este mai eficientd ?n cadrul jocului sub aspectul finalizlt'ii, deoarece ea vizualizeazd, acfiunile, prevede qi genereazir combinalii noi. Nu am distins in cacL'ul echipei jucltoare la care

insuqite, interiorizate qi capabilc itt ltt't'sl tlt()tttt'tll tlt'rt elabora noi iclei. Lucrul devirtc ltostlrtl tttrl, ,r.','lrt Irrrl preg[tirea in antrenament 1i lltitt ('(]ll( lll.'llll' ltt ttt (',1 (' r ; tt' t tt. t tIr' t prelucrarea analitico-sintetici qi gcrtct lr l i zll l t' acumulatd qi fixatl in deprindcri 1i 1lr it't'1r('l I lrr.lt rt AceastitcapacitirtedegerrcrirIiZi||1.1|:tIr.-||.trItz.ttt

( se dezvolt[ pinl la nivelul conct'clizittt prrrr ;rr(' ()l (' jucdtoarrele "vIcl" deia transpuse pc tcl'cll l( \(rltltr( ( tehnico-tacticir sugeratl spre a fi insr"r;itll. ) ll\('lll('ll('ir

vizualtzare concurd la stimularea capacitir[ii t'11'irllvi'll lir ridicarea per'lorman!ei.

CONCLUZII:

g0ndirea criticl sI fie cchilibratl, astf'el incat tacultatea criticd sI permitd analiza profund[ Ei rapidd, compararea situagiilor gi alegerea solr-r(iilor optime, iar facultatea creativl sI producd originalul gi "elementul surprizl", din punct de vedere

relafiile dintre imaginafie

qi

- Stinrr:larea capacitltii creative a jucittoarelor de ltnci harrclbal este posibilir 1i nccesarl prin cttllivrtt'clt

iltitudini specifice, atit a corllponcnlcltlr cchipci' cat 5i a antrenorilor. Aprecicrn irr ltccst sclls Itsllltll'lll'clt Llllcl
clitttlttttl atmoSf'ere "permisivc" cilrc sit ol'ct't: ltlrlrtllllrlistcltlt tlc it pt'c;t' it'rr lr de manif'estarc libcrir. spotttrttti. lir i
Optim

te

hnico-tactic.

5. Eurema de obiectualizare a imaginii la care conlucreazd elemente ideativ-perceptive Ei motorii. Ca moment final al actului creativ apreciem trecerea de la abstract la concret, in situafia noastrd, la acEiune. Urmdnd drunrul cr,rnoaqtenii, in scopnl perfecfionlrii continue a comportamentului motric, jucltoarele echipei Hidrotehnica sr:nt capabile de a reaQeza fenomenul de vizualizare a icieilor. Ideile in accepfia strict[ a noastrd sint reprezentate
cle curroqtinlele teoretice, tehnico-tactice qi de regulament

unei atmosf'erc dc cxplttt'tttt itt(l('l)('ll(l('llti ;i tlc "i"or"o incredere in propriile capacitili' -Recomancl[m,tlc;ls('lll('ll('il'tlttt'tItr)tl;ll(';l potenfialului creativ al juc;-tt()it|r:l0t' sptt' it, t'lt lr( [lllllr lrl aor" qonr"le inclivicluale cOttcttt'ii l;t tt'lrll/ill('il ttt(lrlt'lttlttt
optimal de ioc al echiPei. -Atlagematenliailsl'll)l'illl('(('\ll'ltll'lrll\l/'rlll permanente a gendirii (lLrcru tttltt ptrIrtr r' 'tltz'rl rll t,t tllt r lilll itntrenamentr_rl sportiv), care tt'clrttit' ttlttt t'pttl intelectual ce produce satisl'acIit'. ('lll(' t r'ltll ll'lll'' l.t

cLrltivarea spirirului de inifiativ[, la formarea abilitllii de a aborda problemele intreprinzltor gi dinamic. - Cultivarea unei atitLrdini specifice fall de risc reprezintl qi ea un f'actor de stimulare a creativitdtii, cleoarece astf'el, o anr"rmitd ambiguitate creazy,r tensiuni intelectuale productive, traduse prin acte motrice eficiente.

ANEXA NR.1
FRECVENTA ARUNCARILOR DE PE POSTURI LA ECHIPA HIDROTEHNICA CONSTANTA

HIDROTEHNICA . UNIVERSTTATEA TIMI$OARA CAMPIONAT DIVIZIA A I4 MAI I978

REPRIZA:I
SCOR:10-5

2t7

REPRIZA: A II.A SCOR: 13-4

TOTAL ARUNCARI = 48 TOTAL GOLURI = 18


EXTR.STG. = 7 TOTAL GOLURI =

l>

= 4l ,l5,'/,,

Nf. atilc.

Arunc. din zona


7 1

In zont

Procr:dcu

Fi

nalizare

Nr. irrcitor

Minutul
26
27

P = 42,t\5'1,

9nr
9(7) plorll0rr siri
t u

'l

\1)

rii
7(.5)

28

4
5

4
I

plon j on
pr o ll

EXTR.DR. = 7 TOTAL GOLURI =

P = 2fl,52ol, P = ja/o

29

lo0

ll
9nr
1

6
1

7 4
')

33 33

dc nc loc
pron lon

peste

t0

INTER DREAPTA = O TOTAL GOLURI = 0 INTER STINGA = 2 TOTAL GOLURI = I

poartl
35

P = 50To

ll
'l
5 1

siriturii
sii ri
t rr

apiirrl

l3 t3

3'l
37 38

to

rii rii
AIAIT

tl ll
t4

sri ri tu

IJ
7

Pl{)r l0n

42 44 46

9
3 7

plt

rrr

jirrr
u

vnr

1
2

l2
2
5 3

CENTRU = 7 TOTAL GOLTJRI = 0 goluri + 2 de J nr l' = (l('1,', llt 7 rrr = lll(l(/r'

siri

rii setnrccrc

l5
I6 t7
il3

sirilurii

2 2

9(1)

tllt
9m
7(4\
p

48 49

DIN ZONA 5 + 6 = ll TOTAL GOLLIRI -.\ goltttt

|
l'

| rlt' /

ttt

4
5
3

3(1\
6

.)\'.;', l,t / ttt

l(lll"

l()

lor lon

50

l0

Plcr{)f

l.l

52

TOTAL GOLURI = 3 goluri +' 'l tlt'

DINZONA2+3=9

l)- '1l.li'l'.
P

ttt

l;r

/ trr l(lll';

7M=8
GOLURI =
8

l(X)(l,

ANEXA NR.
FRECVENTA ARUNC,{nllon DE pB posruRr LA ECHIPA UNIVERSITATEA TIMI$OARA HIDROTEHNICA . UNIVERSITATEA TIMI$OARA CAMPIONAT DIVIZIA A - 14 MAI I97B REPRIZA I SCOR: 5 - l0
tt
ilt:re

REPRIZA A II-A
,lr. rtac
.1r. sec.

s('illl 4 l l
l-!r:

',lr |lr1r'

lt*-'l.l

,,,
,,,

I I
:U

,,,

lrrrirr rr. .rl"lr.ll,I

I
ll

,r,

(l
6

lrrl.,rl

.rltiit,rial

)
t,

I ttt

I
I

I
t0
IU

rt'

i;,fi

\r.
:(,

scc

\r.
t4

pilsc
lr

nill rzilre

\r..iuciitol
t

fN --' -

Llncitrr' Jpilratil

ffi-*I

lol

l.l
rnlnclrc aplrltil
al

t 4 6

t(l

ffiffi],iliir,'ri rni-*'-*
ilfr-."

I
1 1

fii, *
t.l
I

ttlccrc
Lluncale In btocill

ij-r,;I

I
I

l/
8

.tIllr,rrr,rlr,ll,ll,l

1'
tl

il
nr(

ll

lt,,,
l-

/)

gol

t9
:0
l

t0 t+
0

\)l

L-ll /l,r.tl,,lr.rl.l ilr (l/

tl
l_1

b
,_l)

l2
4 I
I

tol

F;ft.
lr,

lol
rruncare atarl :orner ,nl
Lruncare irpilratii

z
-1

ilJ

I t5

r.l

.U

r;lrrlr'r
t) laLrtrtt

ril

)
t6

Fr --'
rrr

, _._ r'l,lr, t ll)r

nl

e rtl

)
l0 0

It

It
lI

II
t,

rutlclrc lll)iltlllil nl lI nl lIuDcilI('ll):lrlllil tol

l9
1{)

,IT
lol
4 0
"4

:
I_l

tl
L,locil-l I

lt
!

rnrncilre in
Ltac pilstv

I
t-l

tol to l8
t9

trunexrc ill hlilcill truncltrc itl ilril


,lI

o I o

, llt

to gol

n ())
n

ol
tn lol
6

tol

i9
t{)

rrriltctre lPilriltil

ANEXA NR.3
MECIUL:''HIDROTEHNICA'' CONSTANTA ''UNIVERSITATEA'' TIMISOARA
IIBPRIZA
-

DI MBNSIUNI PSIHOLOGI CB SEMN I I''I (]A'I' I V I']

ALE ECHILIBRULUI EMOTIONAI, PENTRU ACTIVITATEA DE PEBFORMAN'[A A SPORTIVILOR LUPTATORI


Variabilele personalit[!ii care asigurd
procesul

SCOR: 10 -

lI ITEPRIZA
ffi

II

SCOR: 13 -

SCOR FINAL:

l8 - 14

continuu de autoreglare pe baza conexiunii inverse qi care clefinesc particularitdlile individuale stabile qi inimitabile sLlnt cele din sfera afectivi care influenfeazi comportamentul con$tient ?ntr-un mod nespecific' iricleplinind rolul unor adevdragi catahzatori. PQntru activitatea sportivd de performanli echilibrul procgselor nervoase qi stabilitatea emofionald ap"ar drept cerinfe principale in confruntarea cLl situafii imrevizibile, reacfii paradoxale ale adversarilor, asalt de stimuli (favorizanfi salr perturbatori), lupta epuizantl pentru o victorie indivizibild. Nevoia continul de adaptare, corelatd cu pr-rternicul impLrls spre atutoafirmare, conqtiinfa conflictului iminent intre cerinfele competitiei $i nivelul de pregdtire sLrnt posibili factori generatori ai instabilit[lii emofionale. Pot apare frecvent sitLralii de ordin inadaptativ, anumite f-enonrene de clerapaj comportamental mai mult sau mai

purfin tranzitoriu, ce se caracteristici lor af'ectivitIlii.

pot explica rsi prin

sfera

I
"4t--t.

Necesitatea reglajului r;i autoreglajului afectiv apare

ca expresie u, realizdrii coincidenlei intre

!r

i NnnctsrnAREA ARU NCldRrLoR LA poARTA EFECTUATE DE JUCATOARELE DE LA HIDROTEHNICA CONSTANTA

informafia de antrenament (a realitdfii circurnstanfiale reprocluctivl 9i concurs), qi infbrmafia de comandl (reactria subiectiv[) posibil de atrns prin angrenetrea atit a planului cognitiv cdt 1i a celr"ri afectiv.

223

METODOLOGIA CERCETARII

Ipotezi Obnubilatd de volumul de cunoqtinfe tehnice qi tactice, practica antrenamentului nu a ajuns, inc6, sd valorifice major nici aptitudini intelectuale superioare qi nici dimensiunile afective ale personalitltii. Considerdm c[, fdrl a fi absorbitd de intelect, afectivitatea se poate cultiva .'si rafina odatd cu aceasta prin mdsuri de ordin educativ,
tehnicile sugestive inscriindu-se printre cele mai eficiente. Tehnici de investigare Ne-am oprit la "Testul de echilitrru emotiv M. Ei F. Gauguelin" care, folosind 5 indicatori:sdndtate, tonus mental, viafl de familie, viafd profesional[, loisiruri, identificd urmltoarele tipuri de ecilibru afectiv: tensional, expresiv in dezechilibru, cu dominafie pesimistl, mixt. Interpretarea se face in funclie de numirul rlspunsurilor gi reparti{ia lor pe coloane. In vederea aprecierii maturitAlii afective am aplicat
" Inventarul factorilor de temperament GuilfordZimmermann" care vtzeazd l0 factori de personalitate:

H.Eysenck gi C.Wilson" care permite, stabilirea unei scdri de clasificare (de la 0-30)' Ne-am folosit, de asemenea, de "Chestionarul A' Rg7" elaborat de IEFS care, studiind factori facilitatori sau perturbatori ai performanfei, vrzeazd qi echilibrul emofional gi adaptabilitatea la situalia de concurs' Testele aplicate au urmdrit elaborarea unui

Program metodologic cu valoare explicativi, de interdic{ie ;i de proiectare a comportamentului

sportivului in antrenament qi concurs, astfel incat atingerea obiectivelor sd se realizeze dup5 principiul minimului de efort qi a randamentului maxim Investigafiile au fost tealizate in 2 etape; in prima au fost identificate qi explicate particularitdtile atitudinilor afective, in rapoit cu care s-a elaborat un Program de recomanddri de reglare gi autoreglare comportamentald impus in tehnologia de aclionare'a antrenorului (zilnic, clr-rp[ antrenament). DLrpd 4 luni, in a II-a etapf, s-a procedat la a doua testare. Lotul de subiec{i este reprezentat de echipa de 12 lLrptdtori ai Clubului sportiv Scolar nr'2 Constanfa,

activism (G), autocontrol (R), ascenden!5 (A), sociabilitate (S), stabilitate emofionall (E), obiectivitate (O), accepterea semenilor (F), inclinarea spre meditagie (T), cooperare (p),

tegitimall

masculinitate

(M).

transformarea in note T(25-75) ne oferl indici asupra niveh"rlui de adaptabilitate individuald. Vizdnd corelarea scorurilor oblinute la acest test cu alte 7 variabile de personalitate: activism, sociabilitate, asumarea ri scu I u i, impul s ivitate, expresi vitate, refl exi vitate, responsabilitate, ne-am fblosit de "Chestionarul de opinii
.r1A

Prelucrarea rdspunsurilor

r;i

Componenfa lotuluri cstc ctcrogcnit sttb aspectul vdrstei ( I 6-30 ani), a graclului tlc cultttrit ,si statutului social, dar omogenl sub aspcclul trivcltrlui tlc pregltire. Acoperind categoriile clc grottlitlc tlc la 50 l;t ('itrtt'i,rti pesie 100 kg luptdtorii au ob;inut 7 titltrri tlc itSR, Z locuri II (nivel internafional)' 3l.ctrri ll' lll ;i lV (la nivel nalional). Dinamica rezultatelor a lirst aprcciati-t prin raportare la ef'ectele produse in atitudinilo albctivc alc

qi la Clubul "Hiclrotehnicit", pregirtili de

p'of.nlrbIt"it.

. incitarea unor resurse incd nevalorificate


necongtientizate.

luptdtorilor, ca urmare a intervenfiei antrenorului printr-un pl'ogram de sugestie recomandat qi exersarea acestuia pentru insugirea tehnicilor de relaxare psihicl. Acfiunea sugestivd avizat pe de o parte, acttvizareadisponibilitdlilor sLrbiecfilor (fizice, psihice - indeosebi de ordin volitiv). iar pe de altd parte, a urmlrit efecte de compensare, prin
sau

din cele cinci tipuri de echilibru emofional: echilibru

Testul F. qi M. Gauguelin ne pune in evidenfd trei


ffid.,Hr:{jb^:':t;;:7 ,J.i" Aofi*"" rir 64 qprhn ,it

tensional, propriu pentru 5 din subiecfi, caracterizat prin aceea cI se reu$egte exteriorizarea unui echilibru in conformitate cu ambianfa, dzrr acesta se realizeazd, in cletrimentul bogitriei vielii inrerioare, a spontaneitilii; suportul unr"ri astfel de echilibru este efortul voluntar de mare fo4d qi nu trdirea emofionall autenticd; 2 subiecfi sau incadrat in tipul echilibru expresiv ce caracterizeaz6, persoane sensibile care pot fi ugor tulburate de agresiuni qi contrarietdfi, reacfioneazd, rapid fa[I de acestea, dar tot la f'el de repecle ?gi revin, echilibrul autentic favorizAnd o adaptabilitate prompt[ qi conformi circumstanfelor, restul de 5 sportivi se caracterizeazi prin echilibru de tip mixt ce apare la persoane mai mult neechilibrate, la care trdirea afectivd nu este in concordanfd cu mod\l in care este perceputd realitatea, dispoziliile sunt ver6atile, fdrl o nrotivalie solidi. Desechilibr"ul la acegtia, aqa cum reiese clin test, este determinat de dimensiunile "stare de slnItate", "tonus mental" qi "viafd profesionald".

tgwtK-v/'ha

D'h*f

Acest fapt este in corelalie directi cu rdspunsurile la chestionarul AR 87, pentru justificarea insucceselor in concurs sau ca factori determinantri ai performantei' Chestionarul de opinii E'W' a inregistrat dinamicea unor parametrii de personalitate ca urmare a aplicdrii mijlocelor sugestive, modificdrile urmAnd cu

prioritate "asumarea riscului", "impulsivitate"'

"expresivitate". (Tab. | ) Tabelul vizutrltzeazd dinamica inregistratd pentru un numdr r.edusdesubiecgi.Crescvalorilepentru''asumareariscului''

ia5sportivi,la4pentru''impulsivitate'.iarlalsubiect
v

aloaria scacle (di n amica " i m pu I s i v iti4i i " v tzeazTd subiecli i de tip tensional). lnventarul G-2. Din colc l0 variabilc ne orientlm asupra "stabilitllii emofionalc" carc so rtlttclil-icit cu valori minime numai in 5 dintre cclc |2 ctt'l'ttt.i, ace|ea care (Tab'2) aparfin tipului de echilibru tctrsitttral ;i rnixt'

IBLI OGRAFIE SELECTIVA

BACHER,F.

La psychologie differentielle,
psych., 1968.

Bull'de

BARNETT,S.A. "Instinct" gi "inteligenf5"' Ed.qtiin!', Buc., 1970, BEJAT,M. Talent, inteligen{i, creativitate, Ed'qtiin[', Buc.. I 971 . . Factorii de stil cognitiv qi aptitudini BEJAT, M

intelectuale care influen(eazi


creativitatea gtiin{ifici, Rev.

de

psih.

CONCLUZII: a) rezistenfa la sugestie, indeosebi a sportiviior cu

activitatea performanIialI;

o remarcabill conqtiinfI a valorii, ne aten{ioneazra asupra necesitrlii aplicrrii acesror mi.iroace incd ra debutur in

BIBERI,

I.

GAndirea crcatoarc qi
1

nr.2ll975 Gdndirea creatoare ;i l'antezia irr "principii de psihologie antropologicii" Irl)l), Buc., l97l .
l'it

rtlczi:t

tll

" principi i de ps i Irologic itltl Irrlrolo1l rt'i " I il

)l''

b) sr_rgestia ar.e un erect mat crescut atunci c6.nd folosegte fbrmLrle bazate pe eviden{a faptelor decdt pe algumentalia IogicI; c) este inoportun a izola sau ignora aspectele de acfionare asupra proceselor afective, independent de cultivarca celor intelectuale; d) tipLrrile de echiribru emolionar identificate nu pot fi schimbate, clar, cunoagterea lor prezintl indicatori de acf ionare, asupra dimensiunilor personalitlfii cu efect complementar.

Buc. 97 |. BINET.A. ltlci Iroi tlesltrt' copii, lltlt'tttt'11r. l()J(r BOURDON,II. l,'intclligcrtct', I'lttts, Alt'rrtt. l()')(r BRUNER,J. l'rot:cstll ctltlt'it(it'i irrlr'lt'r'lrrillr', l"tl :'ltrrr[' Btrc.. l()70' CLAPAREDE,Il. I'ltltrca(il I'trttt'liorrrrln l lrl' , llttr
1971

IONDRAGAN practit':r rrlr.rlir.irriir'rr ti'r., I rl l\1,',llr rtlri. Btrc.' l()li()' EPURAN M. Ohidul ltsilrolrlg.lr rrl ilrrlrr.rr,rr illur. llrlrs,
BLrc.' l()fiL.

EPURAN M.,

IIOl,l)ltvl('l |
pclllrtt
I

('ilnrpr,rrrlirr rlr' I.,rh0l0gic illlll'('llrtl I l rl 'rlriltl Ittl"tttt llttc',

()fi( ).

l*o

".i&j*

... n

u*.

FRAISSE,P. Psihologia experimentali, Ed.qtiinf., Buc.,


1910

POPESCLI-N

GHEORGHIU V., CIOFU I. - Sugestie qi sugestibilitate, Ed.Acad.RSR, 1982. HOLDEVICI 1., VASILESCU I. - Activitatea sportivi.

Decizie, autoreglare, performan(i,


Ed.Sport-Tursim, Buc., I 988. KUNST-GHERMANESCU, I Curs de handbal, Buc, IEFS, I977. KUNST-GHERMANESCU, I Handbal, Buc. Ed. SportTurism, .1978 LALANDE,A. Vocabulaire de la philosophie, PUF., Paris, 1960. MACHER,F. La psychologie differentielle, Bull.de psych., 1978. MIHAIEVICI, R., MARE, S., CIUPE, N. - Particulariti{i individuale in geneza creativitifii elevilor mici, Rev. de psih. nr.211973. OLERON,P. L'intelligence, PUF, Paris, 1914. OPRESCU. V. Creativitate - dimensiune a personaliti$i, iunie 197 2. PAVELCU, V. Natura creativitifii - Cronica 23 ian.

tIVEANU, P. Ilaportul inteligen{i -crcirtivitate. rerv. pslh' 31 1972' POPESCIJ-NlivIlnNti' P. Se nsurile creativiti{ii ('olocvii. t3 atrg' 1970' ROCO, M. l'sihokrgitt cltrativitri(ii, Ed' $t qi Tehn' 1r.171. (t ). RO$CA, AI- (Rccl) Creativitnte, modele, progranrare' BLrc. Ed.St. 1961 . SEN ALEXANDRL Educa(ie gi terapie, EDP' Buc''
r

gindirii $CHIOPU,U. Dezvoltarea operativiti{ii cnpilului, Ed.;tiin1., Buc" I967' marii perlorman{e' $ERBAN MARIA N4ici secretc ale Ecl.Sport-Tursin.r' Brrc', I 983' inlcligt,n{ci. sTnFINnS(.t I_(i()AN(jA,lrl,. Miisrrrilrt,:r ('ltrl' l()'10' litl t lrriv.. lirtt" tlt' lrsiltrtlo|,it" l() /o t'" l"rr 'f AlNl:,1t. ltr'llt" llrtt l)r' I'irrlcllig('rr('(', .,( lrrlrliplur(u lr,lrrriili. I tl ',llllrt '.r r.trt tt lolt ' zAllll{Nl( llttr l't/(r ZAZZO,I<. l,r' rllr lttit rlr' I'lllllllllirrrr r" l"ttts ;\ ('ulltt l'f ll'

978.

PAVELCU,

V. Crea{ie
r

l9t8

qi creativitate - Cronica l0 oct.

qi 5 dec. 1970 inteligen{ei, Ed.qtiinf Psihologia PIAGET,J.


965.

.,

Buc.,

POPESCU-NEVEANU, P. Cercetiri privind factorii de creativitate - Analele Univ. Buc. rev. psih. 18il969.

I ll

('l l'lt l\.,


(-Lrvant inlrintc

Dili-jarca psilrologicir ir iut(tr.lrrnrr.rrlrrlrrr |,,,r|| irr vcclclelr optirniz-iilii pcllirlrrrlrrrli'r

|.

l
irr

llei:llrrclr si irr;tcll'cgltl'cir colt)l)()t liun(.ntllllt l,,,r r r lllrtl'cnluncllt si colretrr-s


rnr

rl

i.,,\ntr.cnlrrrrcntrrl trrrtogcrr
.

;rplreitilii tle |t'r lirl'11111111i

jloe tlc lrrrrt'li,'r,rr, sltoltivilor'

,l

Itr
1o1 ty1,q111,1

1. l{cglalctr con}l)ot'tlullclttulLli sl).)t'tiviIor cle lrt.r pc blrzlr instrrlncrrtelor de idcrrtil'iclr.c ir lri\ e le lor clc lte r.srtrrirlittrte
rtrrrIlt'i \l)()r||\

li
('ll

5. Inlcligclttlr - rtri.jlocirc trunslirrrrlrtr)urr' in ot)lul('t


Pct li)r'r'liitntr'
L'

tt,,

(r. ('orcllr!ilr lirclorilrlr dc pcrsonlrlitate cu rrir.clrrl

c\ecLttici tclrrricc si lezonlrn{a ilecstora asul)ri.l c r prcs i v i tiil i i corn lrrtrtlrntc n l.tt it I u i ntotric
7. ('olrlrrcnrrclr elclrrerrtclor str.trctulrlc
irrsLrf ir.clr nrodrirrlLri

|!il
ilt
.lo

llc crcativitir{ii

tclrnico-trtctie in .jocul clc lrunclblrl

fi l )i rrrcrrsirrni Isihol.gict' scnrrri t'iclrti'c alc echi lirrrrrrtri enro{rollrl cnlr'rr lrctivltutcu tlc 1'lcllirlrrrlrnlli lr sltor.lililttr.
Irrptlitori
f 1l I :,

Ilibliosrrrfie

lle

ltl